Regl area nivelului într-un rezervor, folosind LavView Coordonator Absolvent Prof.dr.ing. Daniela Hossu Ing. Mihai -Alin Floricel 2018 1 Cuprins 1…. [622442]

Universitatea POLITEHNICA din Bucure ști
Facultatea Automatică și Calculatoare
Departamentul Automatică și Informatică Industrială

LUCRARE DE DIZERTAȚIE

Regl area nivelului într-un rezervor, folosind
LavView

Coordonator Absolvent: [anonimizat].dr.ing. Daniela Hossu Ing. Mihai -Alin Floricel

2018

1

Cuprins

1. Introducere ……………………………………………………………………… 2
2. Prezentare Labview ………………………………………………………… …….. 3
3. Simularea reglării lichidului intr -un vas………………………………………… 6
3.1 Realizarea simulării ……………………………………………………… 7
3.2 Modelul matematic al vasului ………………………………………….. 8
3.3 Determinarea parametrilor optimi de acordare ……………………….. 11
3.4 Modul de funcționare în regim manual ……………………………… ..12
3.5 Modul de funcționare în regim automat …………………………… …..16
4. Observații privind programarea automatelor SIMATIC S7-1200 …………….. .19
4.1 Sistemul de automatizare SIMATI C S7 -1200 ………………………… 19
4.2 Conectarea la CPU prin conexiune TCP/IP și revenirea la setările inițiale
de fabrică…………. …………………………. ………………………………… …………….. ………….. 19
4.3 Regimurile de operare al modululelor unitate centrală CPU ……………… 24
5. Reglarea nivelului intr -un rezervor cu automatul SIMATIC S7 -1200… ………….25
5.1 Prezentare tip PORTAL ……………………………… ………… ..…….25
5.2 Prezentare tip PROIECT ………………….. …………………… .……..26
6. Concluzii ……… ……………………………………………………………….. .34
Bibliografie…………………………………………………………….… …..……… .35

2
1. Introducere
Conceptul de sistem a apărut în urma unor trăsături comune pentru o serie de
procese și fenomene din diferite domenii .
Noțiunea de sistem este adesea întâlnită în știință și tehnică, în general în toate
domeniile gândirii și acțiunii umane, însă aproape întotdeauna în asociație , de exemplu:
sistem automat , sistem informațional, sistem de semnalizare, sistem de producție, sistem
filozofic, sistem social etc.
În domeniul automatizărilor, prin sistem vom înțelege un ansamblu de entități
(elemente) ce interacționează între ele și cu exteriorul, în ve derea atingerii unei finalițăți.
O conexiune de elemente reprezinta un sistem , iar fiecare element constituind la
rândul său un subsistem . Interacțiunea dintre elementele sistemului poate conferii acestuia
proprietăți noi, diferite de cele ale subsistemelor componente.
În cazul sistemelor fizice (reale), interacțiunea se realizează prin intermediul
fluxurilor de masă și energie, purtătoare de informație. Sistemele automate realizează fără
intervenția directă a omului, supravegherea și comanda proceselor și instalațiilor
tehnologice . Un sistem automat (SA) este alcătuit din două părți pri ncipale: procesul de
automatizare (P) si dispozitivul de automatizare (DA)

Fig.1. Sistem automat
Printre performanțele sistemelor automate menționăm pe cele care se referă la
blocări, interblocări, repetare, siguranță, accesibilitate, stabilitate, eroare, supraveghere,
durata regimului tranzitoriu si optimizare.
Unui sistem îi pot fi asociate trei feluri de mărimile variabile: de intrare, de stare și
de ieșire.
Mărimile de intrare sunt mărimi deci de tip cauză , care march ează starea și evoluția
sistemului.
Mărimile de stare au rolul de a caracteriza și descrie starea actuală a sistemului și
sunt influențate de mărimile de tip efect (de intrare ).
Mărimile de ieșire au rolul de a transmite în exterior informația dedusă din starea
curentă a sistemului și sunt mărimi subordonate de mărimile de star e și/sau de mărimile de
intrare. Unele mărimi de ieșire se pot considera în același timp mărimi de stare.

3
Sistemele automate au elemente si structu ri specifice. Un sistem automat este
format din următoarele el emente:
– elemente de conducere (automate, termostate, regulatoare, controlere, calculatoare)
– elemente de execuție (servomotoare, pompe, robinete)
– elemente de măsurare (traductoare, detectoare)
– elemente conduse (echipamente, instalații, procese)
Structura este formată din mulțimea relațiilor dintre elemente. Structura tipică a
sistemelor automate o reprezintă bucla care conține o legătură inversă (feedback, reacție)
de la ieșirea la intrarea sistemului. Elementele componente ale sistemului automat pot fii
de natură termică, hidraulica, electrică, mecanică, chimică sau pneumatică.
Principalele probleme referitoare la sistemele automate sunt: analiza, sinteza,
testarea, optimizarea, identificarea și proiectarea.

4
2. Prezentare Labview
Un instrument de măsură sau de automatiza re simulat printr -un program și realizat
pe baza unui software, împreuna cu plăci de achiziție de date și module de prelucrare a
semnalelor îl putem numi "Instrument Virt ual".
LabVIEW în primele sale versiuni a fost utilizat pentru realizarea unor programe de
monitorizare a proceselor . Numele de "Instrument e Virtuale" a fost folosit deoarece
programele respective suplineau o serie de instumente electronice si aparate.
Instrumentele de măsură clasice sunt îmlocuite de acestea de sine stătătoare, mult
mai flexibile, fiind suficientă o modificare a programului pentru a reproduce un alt
instrument, cu același sistem fizic.
LabVIEW propune u n mediul de programare grafică ce constă î ntr-o interfață cu
utilizatorul, panoul frontal și un prog ram de tip schemă -bloc.
Cu ajutorul panoului frontal care reperezint ă interfața cu utilizatorul se poate
introduce sau extrage date din mediul de programare.
Elementele de comandă și afișare grafice , numite controale și indicatoare , sunt
comenzi care necesit ă intervenția utilizatorului .

Introducerea datelor este realizat ă de controale ce reprezint ă intrările în
instrumentul virtual , iar elementele de afișare (indicatoare) marcheaz ă ieșirile care
informeaz ă operatorul despre rezultatele din proces.
Controalele se regasesc în diferite forme : butoane, întrerupătoare, comu tatoare,
cursoare, cadrane etc .(Fig.2 )
Fig.1 Panoul Frontal

5

Se p ot analiza structuri de date de la simple până la foarte complexe, valori
numerice, șiruri de texte, grafice etc. Structuri de date gestionate de program își stabilesc
singure forma optimă a reprezent ării datelor pe care le primesc în cazul indicatoarelor.
Diagrama b loc poate fi considerat ă un cod sursă care însoțește panoul frontal.
Structura sa reprezintă nodurile programului, precum componentele de decizie, operatorii
matematici, funcțiile de prelucrare logice etc. Între componente, legăturil e se realizează
prin fi re care prezint ă fluxul de date în in teriorul instrumentului virtual.

Diagrama bloc reprezintă o schemă ce prezint ă algoritmul care va efectua calculele
și va prelucra informațiile. După ce se realizează o aplicație și aceasta a fost transmisă unui
utilizator, acesta din urmă nu mai poate acces a diagram a.
Când în panoul frontal este aranjat un element de control sau indicator , un simbol
specific inserat în diagrama bloc .
Fig.2 Exemple de controale
Fig.3 Exemplu de diagramă bloc

6

Paleta de controale apare doar atunci când se lucrează în cadrul panoului frontal ,
contine sub -palete cu elemente de control și indicatoare de diverse tipuri.

Paleta de funcții este o fereastră (Fig.6 ) ce conține diverse categorii de funcții ,
proceduri sau structuri specifice de programare. Aceasta apare doar atunci când se lucrează
în cadrul diagramei bloc.

Fig.4 Exemple de terminale (b) ale elementelor de control (a) b.
a.
Fig.6 Paleta de funcții Fig.5 Paleta de controale

7
3. Simularea re glării lichi dului î ntr-un vas
Pentru această simulare am luat cazul în care avem un vas ce este alimentat cu apă
de către o pompă, iar ieșirea apei din vas este realizată prin curgere liberă.

3.1 Realizarea simulării
Pentru început deschidem programul Labview 2011 și realizăm un nou proiect prin
apăsarea pe butonul Blank VI (Fig.8 ).

Fig.7 Schema vasului
Fig.8

8
Acesta deschide Panoul Frontal și Diagrama Bloc (Fig.9).

Control și Simulare
Prima funcție în paleta de simulare care trebuie să fie pusă în diagrama bloc înainte
de toate celelalte funcții este bucla Control și Simulare. Fără această buclă, este imposibil
să plasăm alte funcții în paleta de simulare în diagrama bloc.

Timpul de simulare și viteza de simulare poate fi ajustată prin dublu -click pe bucla
Control și Simulare.Viteza de simulare poate fi ajustată prin setarea valorii în Loop Timing
Attributes. (Fig.1 1)
Bucla Control și Simulare
Fig.10 Bucla Control și Simulare Fig.9 Panoul Frontal și Diagrama Bloc

9

3.2 Modelul matematic al vasului
Pentru am putea realize simularea, mai întâi trebuie să cunoaștem modelul
matematic pe baza căruia o să implementăm funcțiile în limbajul de programare Labview.
Modelul matematic al vasului îl putem redacta în forma matematică raportându -ne la fluxul
de intrare al vasului (Qin) si debitul de iesire (Qout) prin conducta de scurgere.

Unde : A – Aria vasului
H – Nivelul de apă din vas

Nivelul din vas este dat de integrala relației de mai sus
Fig.11 Configurarea Parametriilor Simulării

10

Dacă nu există o pompă de extragere a lichidului din vas , atunci debitul de iesire va fi eg al
cu:
Unde: a – Aria țevii
– Viteza de scurgere a lichidului:

Am început prin realizarea bucle i de reglare în funcție de debitul de intrare si cel de
ieșire, pe baza diagramei bloc, care reprezintă o buclă deschisă.

Ulterior, am implementat un algoritm de reglare PID pentru realizarea unei bucle
continue de reglare a nivelului într -un vas.

Fig.13 Diagrama bloc realizată în Labview Fig.12 Diagrama bloc
Senzor Valoarea
setată Va
s
Fig.14 Diagrama PID

11
Diagrama bloc al controlului PID al nivelului dintr -un vas realizată în programul
Labview. (Fig. 15)

3.3 Determinarea parametrilor optimi de acordare
Pentru a putea realiza o reglare rapidă și fără timp mort trebuie să găsim parametrii
optimi de reglare.
a) K p reprezintă constanta de proporț ionali tate, K p=100/BP (banda de proporț ionalitate)
– răspuns fără întâ rziere
Fig.16 Panoul Frontal Fig.15 Diagrma bloc

12
– la intrări egale ș i momente de timp diferite regulatorul proporțional generează ace eași
coman dă. Componenta proporțională este componenta principală a comenzii.
b) T i reprezintă timpul de integrare.
– rolul principal este acel a de anulare a erorii staționare, fiind complementara componentei
proporț ionale.
c) T d reprezintă timpul de derivare
– este componenta cea mai agresivă dar ș i cea mai pu țin netedă .
Componenta derivativ ă se opune atât creșterii cât și scăderii erorii. Are un caracter
anticipativ deoa rece depinde de viteza de variație a mărimii reglate, dă un plus de
comandă . În continuare vom regla nivelul cu diferiți parametrii de acordare după care se
vor păstra cei optimi. Se vor calcula constantele de proces și se va v erifica liniaritatea
sistemului.
3.4 Modul de funcționare în regim manual
Prin setarea sistemului la regimul manual, modificând comanda s -au înregistrat
următoarele:

Ttr= 16:20 – 14:37 = 1:43 =103 s
Fig.17 Răspunsul sistemului la modificarea comenzii C=20%
0.4944 m
0.1236 m
m C=10% →20%
t

13

Ttr= 46:57 – 44:46 = 2:11 = 131 s

Ttr= 1:21:10 – 1:18:28 = 2:42 = 162 s

Fig.18 Răspunsul sistemului la modificarea comenzii C=40%

Fig.19 Răspunsul sistemului la modificarea comenzii C=60%
4.44987 m
3.0902 m
1.9777 m
1.1124 m

m m
C=50% →60% C=30% →40%
t t

14

Ttr= 2:00:58 – 1:57:46 = 3:12 = 192 s

Ttr= 2:44:01 – 2:40:18 = 3:43 =223
Fig.20 Răspunsul sistemului la modificarea comenzii C=80%

Fig.21 Răspunsul sistemului la modificarea comenzii C=100%
7.9098 m
6.0566 m

12.36 m

10.01 m
m m
C=90% → 100% C=70% → 80%
t
t

15

Definim Kf=
CPV
 ca fiind constanta procesului, unde PV este valoarea marimii
din proces iar C valoarea comenzii. Astfel, putem calcula:
Kf1=
1.036.12100
0 100 12.0 Kf6=
0714.136.12100
50 600902.3 4498.4

Kf2=
3.036.12100
10 2012.0 4944.0 Kf7=
2993.136.12100
60 7044980.4 0566.6

Kf3=
48.036.12100
20 304944.0 1124.1 Kf8=
4682.136.12100
70 800566.6 9098.7

Kf4=
68.036.12100
30 401124.1 9777.1 Kf9=
66.136.12100
80 909098.7 01.10

Kf5=
8829.036.12100
40 509777.1 0902.3 Kf10=
99.536.12100
90 10001.10 36.12

Prin acționarea comenzii, se ac ționează turațiile pompei. La o comanda de 100%,
pompa ajunge la 500 de rotații pe minut. La 50% , pompa va avea 250 de rotații pe minut.
Un procent va avea 5 rotații pe minut. Vasul este de 12,36m, iar diametrul scurgerii e ste de
0.2m.

Fig.22 R ăspunsul sistemului la modificarea treptată a comenzii m
t

16
3.5 Modul de funcționare în regim automat
Prin setarea sistemului la regimul manual, modificând comanda s-au înregistrat
următoarele.

Sistemu l se stabilizează în 15 minute.

Fig.23 Răspunsul sistemului la valoarea referinței = 5 (m), având Kp=44,4 Ti=111 , Td=0.
Fig.24 Răspunsul sistemului la valoarea re ferinței=5 (m), având Kp=44,4 Ti=50 ,Td=0. m
m
t t Kp=44,4 Ti=111
Kp=44,4 Ti=50

17

Fig.25 Răspunsul sistemului la valoarea r eferinței=5 (m), având Kp=400 Ti=70 ,Td=0.
m
t
Fig.26 Forma semnalului având Kp=200 și Ti=100 Ti=70 Kp=400
Kp=200 Ti=100

18

Limita de stabilitate

Fig.27 Forma semnalului având Kp=400 și Ti=100 Kp=400 Ti=100
Fig.28 Forma semnalului având Kp=200 și Ti=20 Kp=200 Ti=20
www.referat.ro

19
4. Observații privind programarea automatelor
SIMATIC S7-1200
4.1 Sistemul de automatizare SIMATIC S7 -1200
Sistemul de automatizare SIMATIC S7 -1200 este un sistem mini -controler modular
din gama de performanțe scăzute.
Familia S7 -1200 cuprinde o gamă largă de module pentru adaptarea optimă la
necesitățile de automatizare. Controlerul S7 constă dintr -o unitate centrală de procesare
CPU care este echipat cu intrări și ieșiri pentru semnale digitale și analogice. In cazul în
care intrările și ieșirile integrate î n CPU nu sunt suficiente pentru aplicația dorită, pot fi
instalate modulele de intrare și de ieșire (module IO) suplimentare.
Dacă este necesar, se adaugă procesoare de comunicare pentru RS232 sau
RS485. O interfață TCP / IP integrată este obligator ie pentru toate unita țile centrale de
procesare CPU.
Automatul programabil (PLC) monitorizează și controlează un utilaj sau un proces
cu ajutorul programului S7, care asigură interogarea modulelor IO prin intermediul
adreselor de intrare (%I) și comanda pr ocesului prin interm ediul adreselor de ieșire (%Q).
4.2 Conectarea la CPU prin conexiune TCP/IP și revenirea
la setările inițiale de fabrică
Pentru a programa automatul programab il SIMATIC S7 -1200 de la PC, PG
(echipament de programare SIEMENS) sau un laptop, este nevoie de o conexiune TCP / IP
între cele două echipamente. Pentru a comunica unul cu altul, este nevoie , de asemenea, ca
adresele calculatorului și automatului programabil SIMATIC S7 -1200 să corespun dă.
Setarea adresei IP a calculatorului se realizează astfel:
Din meniul ' System control’ , se apelează 'Network connections’ . Apoi, se selectează
'Properties’ ale conexiunii LAN (Start  Settings  System control  Network
connections  Local Area Connection  Properties)
Se selecteaza 'Properties’ din cadrul 'Internet Protocol (TCP/IP)’ ( Internet Protocol
(TCP/IP)  Properties)
Acum se poate seta ’IP address’ și ’Subnet screen form’ , iar apoi se pot confirma
cu ’OK’ ( Use the following IP address  IP address: 192.168.0.99  Subnet screen
form 255.255.255.0  OK  Close)
Gama de valori pentru adresa de gateway (Router):

20
Adresa constă din 4 numere zecimale din intervalul de valori 0 la 255, separate
între ele prin puncte. De exemplu, 141.80.0.1.
Relația dintre adresa IP, adresa router și masca de subrețea:
Adresa IP și adresa gateway trebuie să difere doar în pozițiile ce se află în dreptul valorilor
"0" din masca de subrețea.
Exemplu:
S-au selectat următoarele adrese : pentru masca de subrețea 255.255.255.0, pentru
adresa IP 141.30.0.5 și adresa router 141.30.128.1.
Adresa IP și adresa de gateway trebuie să aibă o valoare diferită numai în cel de al
4-lea număr zecimal. Dar, în exemplu l nostru, cele două adrese deferă și în cel de al 3 -lea
număr zecimal.
Asta înseamnă că, în exemplul nostru trebuie să facem una din următoarele
schimbări:
– Masca de subrețea să devină : 255.255.0.0 sau
– Adresa IP să fie: 141.30.128.5 sau
– Adresa gatewa y să fie: 141.30.0.1
Adresa MAC conține o parte fixă și o parte variabilă. Partea fixă ("Basic MAC
Address") identifică producătorul (Siemens, 3COM, …). Partea variabilă a adresei MAC
diferențiază diferitele posturi Ethernet și trebui să fie unică ( la n ivel mondial) pentru
fiecare echipament. Fiecare modul are imprimată o adresa MAC specificată de producător.
Gama de valori pentru adresa IP:
Adresa IP constă din 4 numere zecimale din intervalul de valori 0 la 255, separate
între ele prin puncte. De exem plu, 141.80.0.16
Gama de valori pentru masca de subrețea:
Acestă mască este utilizată pentru a recunoaște dacă un post sau adresă IP aparține
subrețelei locale, sau pot fi accesată numai prin intermediul unui router.
Masca de subrețea este format din patru numere zecimale din gama 0 la 255,
separate între ele prin puncte. De exemplu, 255.255.0.0
În reprezentarea binară, cele 4 numere zecimale ale măștii de subrețea trebuie să
conțină, începând din stânga o serie continuă de valori "1", iar începând din drea pta o serie
continuă de valori "0".
Valorile "1", specifică zona adresei IP pentru numărul de rețea. Valorile "0",
specifică zona a adresei IP pentru adresa de post din subrețea.

21

Examplu:
Valori corecte:
255.255.0.0 zecimal = 1111 1111.1111 1111.0000 0000 .0000 0000 binar
255.255.128.0 zecimal = 1111 1111.1111 1111.1000 0000.0000 0000 binar
255.254.0.0 zecimal = 1111 1111.1111 1110.0000 0000.0000.0000 binar
Valoare greșită:
255.255.1.0 zecimal = 1111 1111.111 1 1111.0000 0001.0000 0000 binar
Adresa IP a automatrului programabil SIMATIC S7 -1200 se setează astfel :
Se selectează ’Totally Integrated Automation Portal’ prin doublu click ( →Totally
Integrated Automation Portal ). Apoi se selectează ’Project View’ din partea stânga jos a
ecranului. ( →Project view ).

Fig. 29

Apoi, în meniul de navigație tip proiect, selectăm în ’Online accesses’, placa de
rețea care a fost deja instalată în prealabil. Dacă aici se face clic pe ’Update accessible
stations’, va fi prezentată adresa MAC a automatului programabil SIMA TIC S7 -1200
conectat la calculator. Se selectează ’Online & Diagnosis’. (→ Online accesses →…
Network Connection → Update accessible stations → MAC= ….. → Online & Diagnosis)

22

Fig. 30

In submeniul ’Functions’ se va putea selecta ’Assign IP address’. Aici se va
introduce la ’IP address’ adresa IP a automatului iar la ’Subnet screen form’ masca de
subrețea. După click pe ’Assign IP address’, acestă nouă adresă va fi atribuită automatului
programabil SIMATIC S7 -1200 ( → Functions → Assign IP address → IP ad dress:
192.168.0.1 → Subnet screen form: 255.255.255.0 → Assign IP address) .
In submeniul ’Functions’, se selectează ’Reset to factory settings’. Se mențin
setările de până acum prin selectarea ’Keep IP address’ și se apasă pe ’Reset’. (→
Functions → Reset to factory settings → Retain IP address → Reset) .

23

Fig. 31

Fig. 3 2

24
4.3 Regimurile de operare al modululelor unitate centrală
CPU
Modulul unitate centrală CPU are următoarele regimuri de operare:
● În regimul de operare STOP, modulul unitate centrală CPU nu execută programul, și
permite încărcarea unui proiect .
● În regimul de operare STARTUP, modulul unitate centrală CPU efectuează pornirea.
● În regimul de operare RUN (de funcționare), programul este executat ciclic. Proiectele
nu pot fi încărcate în modulul unitate centrală CPU în timpul regimului de operare RUN.
Modulul unitate centrală CPU nu are un comutator fizic pentru schimbarea
regimului de lucru. Regimul de operare (STOP sau RUN) este schimbat cu ajutorul
butonului de pe pa noul de operare al mediului de programare STEP7 Basic. În plus, panoul
de operare STEP7 Basic este prevăzut cu butonul MRES pentru a efectua o resetare
generală a memoriei și are prevăzute LED -uri de afișare a starii CPU.

Fig. 33

25
5. Programarea nivelului intr -un rezervor la
automatul SIMATIC S7 -1200
Mediul de dezvoltare 'Totally Integrated Automation Portal’ gestionează proiectul
și asigură elaborarea programului.
Printr -o interfață unitară, portalul asigură configurarea, parametrizar ea și
programarea componentelor cum ar fi: controlerul, dispozitivele de vizualizare și
elementele de rețea. Sunt asigurate și instrumente online de diagnosticare a eroilor.
Mediul de dezvoltare 'Totally Integrated Automation Portal’ are două moduri de
prezentare: prezentare tip portal și prezentare tip proiect.
5.1 Prezentare tip PORTAL
Prezentarea tip portal oferă o prezentare orientată spre activități a instrumentelor
pentru procesarea proiectului. Prin aceast ă prezentare, se poate decide rapid ceea ce se
dorește să se facă și se apelează instrumentul potrivit pentru sarcina respectivă. Dacă este
necesar, trecerea la prezentarea ti p portal are loc în mod automat, pentru activitatea
selectată .

Fig. 34

In colțul din stânga jos, puteți trece de la prezentarea tip portal la prezentarea tip
proiect!

26
5.2 Prezentare tip PROIECT
Prezentarea tip proiect este o prezentare structurată a tuturor părților constitutive
ale proiectului. Ca o regulă de bază , bara de men iu cu barele de funcții este situată în
partea de sus, meniul de navigarea cu toate părțile componente ale unui proiect – în stânga,
iar pe elementele de acțiune (cu instrucțiuni și biblioteci, de exemplu), în dreapta.
Dacă un elemen t este selectat în men iul de navigație proiect, aceasta este afișat în
centru și poate fi prelucrat acolo.

Fig. 3 5

Deoarece în programarea modernă, nu se mai progrează cu adrese absolute ci cu
variabile simbolice, variabilele globale ale automatului programabil trebuie specificate
acum. Aceste variabile globale ale automatului programabil sunt numele descriptive cu
comentarii pentru acele intrări și ieșiri, care sunt utilizate în cadrul programului. Mai
târziu, în timpul programării, variabilele globale ale automatului p rogramabil po t fi
accesate prin intermediul acestor nume. Aceste variabile globale pot fi utilizate în întregul
program în toate blocurile.
În acest scop, selectați mai întâi în meniul de navigare 'Control Press [CPU121 2C
AC/DC/ Rly]’ și apoi ’PLC tags’. Cu un dublu click, deschideți tabelul ’PLC tags’ și
introduceți numele pentru intrări și ieșiri, așa cum se arată mai jos ( → Control
Press[CPU121 2C AC/DC/ Rly] → PLC tags → Show all tags ).

27

Fig. 3 6

Fig. 3 7

In figurile 36 si 37 se regasesc toate variabilele necesare implementarii algoritmului
de programare.

In continuare am adaugat retelele realizate

28

Fig. 3 8

Fig. 3 9

Fig. 40

29

Fig. 41

Fig. 42

30

Fig. 43

Fig. 44

31

Fig. 45

32

Fig. 4 6

33
6. Concluzii
Se observa ca in cazul modificarii referintei, sistemul trece printr -un regim
tranzitoriu, prezetand un suprareglaj, dupa care se stabilizeaza la o valoare stationara, care
este totusi diferita de cea a referintei. Acest lucru este explicat de fa ptul ca alegerea unui
regulator de tip P nu asigura o eroare stationara nula, dar aceasta eroare se incadreaza in
limitele admise.
Pe viitor se doreste extinderea pentru doua sau mai multe rezervoare legate in serie
sau cascada.
Fixarea noțiunilor teoretic e se realizează mult mai eficient dacă are loc o aplicație
practică prin care sunt asamblate sau/și realizate componentele unui SRA. Creativitatea și
modul de exprimare se dezvoltă respectiv se diversifică. Înțelegerea funcționării unui SRA
este ajutată de către aplicațiile practice.

34
Bibliografie :
1. Ionescu C., s.a., Automatizari. Ed. Did. Si Ped., Bucuresti, 1982
2. Tertisor M., s.a., Automatizari industriale continue, Ed. Did. Si Ped., Bucuresti, 1992
3. Bivolaru I., Montarea instalatiilor de automatizare, Ed. Tehn., Bucuresti, 1978
4. http://www.ni.com/labview/applications/daq/

Siemens Automation Cooperates with Education, M01 -S7-1200 Program ming Startup ,
TIA Training Document 05/2010

SIEMENS , SIMATIC S7 -1200 Programmable controller -System Manual ,
A5E02486680 -06 04/2012

1. Castano – Diez, D., D. Moser, A. Schoenegger, S. Pruggnaller, A.S. Frangakis (2008).
Performance evaluati on of image processing algorithms on the GPU . Journal of
Structural Biology, vol. 164, pag. 153 – 160.
2. Documentație Texas Instruments. http://www.ti.com/ Accesat: 2014.
3. Erl, Th. (2008). SOA Principles of Service Design . Prentice Hall/Pearson. USA.
4. Life expectancy in Europe . Eurostat. http://ec.europa.eu/eurostat Accesat: 2014.
5. Nickolls, J., Buck, I., Garland, M., Skadron, K. (2008). Scalable Parallel Programming
with CUDA. University of Virginia. Documentație Internet – http://queue.acm.org .
Accesat: 2014
6. Sun GlassFish Message Queue 4.4 Technical Overview . Documentație Oracle (2010).
http://docs.oracle.com/cd/E19587 -01/821 -0028/6nl41ccpg/index.html Accesat: 2015.
7. Verhenneman, G. (2009). Cameras in your living room, the next step in e -homecare?
European Journal of ePractice, No.8, Decembrie 2009, pag. 68 -76, ISSN: 1988 -625X