Regiunea mamara se afla pe peretele anterior al toracelui.Aceasta este limitata superior de coasta III (regiunea infraclaviculara),inferior de coasta… [624415]

Regiunea Mamara

Regiunea mamara se afla pe peretele anterior al toracelui.Aceasta este limitata superior de coasta III
(regiunea infraclaviculara),inferior de coasta V sau coasta VII (regiunea inframamara sau
hipocondrul) , medial este limitata de catre regiunea sternala, lateral de cea axilara , iar in profunzime
se intinde pana la fascia muschiului pectoral mare. Limite nu sunt fixe,astfel acestea pot varia in functie
de marimea glandei mamare cat si de starea ei de activitate

Din punct de vedere statigrafic, regiunea mamara este impartita in :

1. Invelisul cutanat
2. Stratul celulo -adipos premamar
3. Corpul mamelei
4. Stratul celulo -grasos retromamar

Invelisul cutanat este subtire, neted si mobil.La acest nivel se poate distinge o zona periferica care are
o structura obisnuita ce contine glande sud oripare si foliculi pilosi; cat si o zona centrala (aria papilara)
constituita din papila mamara si areola
Areola mamara este o regiune circulara localizata in partea cea mai proeminenta a mamelei si are o
dimensiune variata de la 2,5 -3 cm pana la 5 cm la femeile multipare
Pe suprafata areolei se gasesc aproximativ 10 -15 proeminente neregulate determinate de glandele
sebacee subiacente dezvoltate si se numesc “tuberculii Morgagni”
Papila mamara este o proeminenta cilindrica sau conica, cu varf rotunj it si baza mai larga situata in
partea centrala a areolei.Aceasta prezinta in varf 15 -25 ducte lactifereprin mici orificii.
Atat papila mamara cat si areola sunt pigmentate asemanator, avand o culoare roz -bruna,aceasta
putand varia de la persoana la pers oana.

Stratul celulo -adipos premamar este mai gros la periferia mamelei si se subtiaza treptat spre centrul ei
pana se ajunge la un strat foarte subtire dedesuptul areolei ,disparand complet la nivelul papilei .La
acest nivel se gasesc nervii mamelei , ramuri arteriale din aa. toracica laterala, toracica

interna,toracoacromiala si intercostale,cat si plexuri venoase si limfatice.Tesutul adipos de la acest
nivel nu formeaza un strat continuu; acesta este impartit prin tracturi conjunctive lamelare intr o serie
de loji care au aspect de pernite.
In grosimea tesutului adipos se gasesc ligamentele suspensoare ale sanului care confera stabilitate si
mobilitate glandei mamare.

IMAGINEA 327 ( PAPILIAN PG 308)

Corpul mamelei.

Este reprezentat ca o formatiune alba -galbuie mai groasa spre centru iar spre periferie mai subtire, cu
contur neregulat.Corpul este format din glanda mamara, tesut conjunctiv si tesut adipos.Glanda
mamara are o fata anterioara convexa si foarte neregulata, o fata posterioara plana sau usor concava si o
circumferinta foarte neregulata deoarece de pe marginele ei pot pleca prelungiri in directii
diferite.(inferioara ,superioara, mediala ,axilara).Prelu ngirea trimisa in axila si care ocoleste marginea
inferioara a m. pectoral mare poate sa fie confundata uneori la palpare cu o formatiune tumorala.
Glanda mamara este formata din doua portiuni diferite: o regiune periferica mai moale si
vascularizata , d e culoare usor rosiatica formata in cea mai mare parte din parenchim glandular si o
portiune centrala,mai densa si rezistenta,albicioasa, care contine putini acini glandulari dar cu mai
multe ducte excretoare ale glandei. Dezvoltarea mamelei depinde in cea mai mare parte de cantitatea de
tesut conjunctivo -adipos subcutanat

Stratul celulo -grasos retromamar este subtire si contine o cantitate diferita de grasime, localizat intre
fata posterioara a glandei mamare si fascia m. pectoral mare si dintat ant erior.Datorita stratului
retromamar, glanda aluneca pe planul subiacent.

STRUCTURA GLANDEI MAMARE

Parenchimul glandular este format din 10 -20 uneori chiar si 25 de glande elementare ce se mai
numesc si lobi. Lobii au aspect piramidal fiind orient ati cu varful spre papila mamara iar baza spre
periferia glandei. Acestia sunt impartiti la randul lor de septe conjunctive in lobuli Si sunt separati intre
ei de tesut conjunctiv dens ce contine o cantitate crescuta de tesut adipos.

Fiecare lobul e ste format dintr – o singura glanda tubulo -acinoasa de tip apocrin, ce este constituita
dintr-un sistem canalicular foarte ramificat. Sistemul canalicular corespunde unui duct lactifer ce
reprezinta canalul colector principal.
Ductul este format la baza lobulului, este flexuos, are un calibru neregulat cu diametrul ce variaza
intre 1,7 -2,3 mm si are o dilatare fuziforma de cativa mm inainte sa ajunga la baza papilei , numita
sinus lactifer ( aici se aduna laptele in intervalul dintre doua perioade de ala ptare).

Ductul,dupa sinus, traverseaza papila si prin intermediul unui por galactofor se deschide pe varful ei,
astfel varful papilei dobandeste un aspect ciuruit de orificiile ductelor obtinand denumirea de aria
ciuruita. Ductele au o directie radiara, tind spre papila fara a se anostomoza intre ele
Ductul lactifer se imparte in ducturi din ce in ce mai fine si se obtin ductele interlobulare si apoi
ductele intralobulare care se termina in fund de sac sau sub forma unor muguri celulari numiti si
“muguri de asteptare”

IMG 328 (PAPILIAN PG 309)

Stroma glandei mamare este conjunctivo -adipoasa si este traversata de numeroase de vase
sangvine, limfatice , nervi si o bogata retea capilara. Exista o stroma densa din fascicule de fibre
conjunctive in jurul ductelor mari si mijlocii, aceasta fiind interlobulara si interlobara , nefunctionala,

neinfl uentabila de starile fiziologice ale femeii. Stroma functionala,intralobulara, se afla in jurul
canaliculelor mici si este reprezentata de tesut conjunctiv lax,mucoid si celular.Aceasta poate prezenta
importante modificari in sarcina si lactatie

Vascu larizatia glandei mamare
Vascularizatia arteriala este asigurata de ramuri ale:
 Artera toracica interna
 Artera toracica laterala
 Artera toraco -acromiala
 Arterele intercostale II -V
Ramurile plecate de la acest nivel asigura o bogata vascularizatie si forme aza o retea localizata in
stratul celulo -adipos premamar din care pornesc ramuri la lobi, lobuli cat si la nivelul acinilor unde se
formeaza o retea periacinoasa.

Vascularizatia venoasa

Venele se formeaza din reteaua capilara periacinoasa. De la aici se organizeaza intr -o retea larga ,
localizata tot in stratul premamar, ce devine foarte vizibila in timpul lactatiei.
Venele ce pornesc din aceasta retea urmaresc traiectul arterelor si se varsa in Vena axilara sau in cea
toracica interna.

Limfat icele glandei mamare

Limfa mamelei este colectata printr -o retea limfatica superficiala si una profunda.

1. Limfaticele superioare sunt impartite intr -un plex papilar si un plex subdermal, fiecare plex avand la
randul sau o componenta centrala si una periferica. Regiunea centrala a plexului
papilar ,corespunzatoare areolei formeaza plexul areolar.Acesta se varsa in plexul superficial cutanat la
periferia areolei.Plexul superficial cutanat este regiunea periferica a plexului papilar. Plexul subareolar
format in plexul subdermal, se continua cu cel circumareolar la periferie.Dupa ce limfa areolara
dreneaza in plexul subareolar, ajunge in grupul pectoral al ganglionilor axilari.Pe suprafata muschiului
pectoral mare se afla situat plexul prepectoral ce com unica cu plexul circumareolar.
Limfa superficiala este drenata in ggl subclaviculari,sternali, axilari opusi si in grupul apical al celor
axilari.
2. Limfa profunda se dreneaza prin limfatice interlobulare in vase interductale, iar mai apoi in plexul
subareolar la nivelul caruia se face comunicarea cu plexul areolar dar si cu cel de pe fascia
pectorala.Astfel se obtine o comunicarea dintre limfaticele mamare centrale si parenchimatoase si
limfaticele prepectorale . Caile principale si cele secundare s e ocupa de drenarea limfei profunde.
Calea principala este reprezentata de 2 -3 trunchiuri colectoare care dupa ce colecteaza limfa plexului
areolar inconjoara marginea inferioara a muschiului pectoral mare si ajunge in grupul central al
ganglionilor axilar i.
Caile secundare dreneaza limfa mamelei dupa cum urmeaza:
• in grupul central si pectoral al ganglionilor axilari ajunge limfa din cadranele supero -laterale si
infero -laterale
 in ganglionii supraclaviculari si cei sternali este drenata limfa din cadranul s upero -medial
 in ganglionii frenici ajunge limfa de la nivelul cadranului infero -medial

FIG 123 ( PG 131 RANGA)+ cartea de lp img drenaj lft superficial si cel profund( verso)

Inervatia glandei mamare

Aceasta regiune este inervata atat d e fibre simpatice de pe traiectul arterelor cat si de inervatie
somatica reprezentata de :
– ramuri supraclaviculare ale plexului cervical
– ramuri toracice din plexul brahial
– nervii intercostali II -IV

Toate aceste surse de inervatie se termina :
1. in piele unde se gasesc corpusculii senzitivi
2. in fibrele musculare netede de la nivelul areolei si papilei mamare
3. glande si vase

Din punct de vedere clinic, structura mamelei are directa legatura cu perioada de varsta si starile
functionale ale femeii.
In afara perioadei de sarcina:
I. in perioada menstruala canaliculele intralobulare se retracta
II. in faza proliferativa a endometrului incepe expansiunea canaliculelor , cat si o usoara diminuare
a stromei functionale
III. in faza secretorie a endometrului aceste procese se accentueaza

Mamela in perioad a de graviditate si alaptare:
 in aceasta perioada, tuberculii Morgagni prezinta o crestere de volum
 areola se pigmenteaza intens, obtinand o culoare galben -bruna sau bruna inchisa.In jurul
acesteia apare o areola secundara ce are o nuanta mai deschisa si zone neuniform
pigmentate.Dupa nastere pigmentatia scade, dar fara sa revina la nuanta initiala
 in timpul sarcinii, papila mamara se inchide la culoare , iar in timpul alaptarii se formeaza fisuri
ce provoaca durere cat si o poarta de acces pentru infectii le sanului
 grasimea pre si retromamara prezinta modificari in aceasta perioada, astfel ea dispare aproape
complet, dar revine dupa incetarea alaptarii
 glanda mamara isi mareste volumul prin proliferarea parenchimului glandular
 in etapele tardive ale sarcinii cat si in perioada de alaptare aceasta isi mareste volumul prin
acumularea de colostru si mai apoi, de lapte.

Mamela poate prezenta si alte modificari in functie de diferite etape de varsta:

1. La nou -nascut poate prezenta o activitate secretor ie scurta, de cateva zile
2. In copilarie mamela prezinta o structura rudimentara dintr -un tesut conjunctiv dens si acelular
3. La pubertate are o dezvoltare brusca in acelasi timp cu organele genitale.
4. In perioada de climacteriu mamela se atrofiaza treptat.

Anatomie aplicata

In perioada alaptarii, poate aparea foarte frecvent mastita. Aceasta poate determina aparitia unui
abces. Datorita faptului ca tracturile conjunctive dense izoleaza lobii intre ei, abcesul ramane blocat
intr-un lob. Astf el, de obicei, se poate realiza alimentarea copiluiui datorita celorlalti lobi.
In procesele neoplazice mamare , mobilitatea mamelei poate sa dispara datorita aparitiei invadarii
canceroase a m. pectoral mare.In acest caz, abcesele sau flegmoanele de la acest nivel pot fi consecinta
unui TBC sau empiem pleural, mamela devenind proeminenta anterior .

Destul de frecvent pot aparea tumori ale mamelei. Acestea sunt tumori benigne sau maligne.Tumorile
benigne sunt circumscrise, incapsulate, independente de restul glandei,mobile (lipoame, chiste,
fibroame, adenoame, etc).Din punct de vedere malign, tumora prezinta aderente, infiltreaza tesuturile
vecine,este imobila, iar nodurile limfatice sunt invadate de metastaze.

Datorita faptului ca pr opagarea cancerului de san se face pe cale limfatica, cunoasterea acestei retele
este foarte importanta pentru medicul practician.Astfel pe langa ablatia sanului se pot face si : ablatia
muschilor pectorali , a nodulilor limfatici axilari si supraclavicul ari , impreuna cu tesutul adipos in care
sunt cuprinse.
Datorita faptului ca mamela este un organ superficial, examenul clinic se poate face cu usurinta.
Inspectia ne ofera informatii despre forma exterioara a sanului cat si despre posibilele modificari de la
nivelul acestuia. Prin palpare se investigheaza atat mobilitatea cat si prezenta formatiunilor tumorale
Din punct de vedere radiologic se pot realiza :mamografia sau mastografia cat si radiografia simpla a
sanului ce ofera informatii despre form atiunea tumorala si conturul periferic al acesteia. Galactgrafia
poate fi o metoda in ceea ce priveste vizualizarea canalelor galactofor ale glandei mamare , realizandu –
se prin injectarea prin ducte a unei substante radio -opace .
Calea de acces la aces t nivel este una usoara, pe cale anterioara si directa.Inciziile radiare se fac
mereu in abcesele mamare pentru a nu se sectiona ductele lactifere.Incizia de la nivelul santului
submamar se realizeaza in flegmoanele retromamare.Inciziile circulare ale teg umentului si paralele cu
circumferinta areolei se fac pentru a recolta materialul necesar pentru biopsie.