Regimuri Vamale
REGIMURI VAMALE
Cuprins
Introducere
CAPITOLUL 1
Instituția Vamală
CAPITOLUL 2
Dispoziții de bazã comune regimurilor
2.1.Definiții
2.2.Cererea de autorizare
2.3.Decizia de autorizare
2.4.Alte dispoziții aplicabile în funcționarea regimului
CAPITOLUL 3
Clasificarea Regimurilor
CAPITOLUL 4
Antrepozitarea vamalã
4.1.Dispozții generale
4.2.Condiții suplimentare aplicabile la acordarea autorizației
4.3.Evidențe operative
4.4.Alte dispoziții aplicabile în funcționarea regimului
CAPITOLUL 5
Perfecționarea activã
5.1.Dispoziții generale
5.2.Condiții suplimentare aplicabile la acordarea autorizației
5.3.Dispoziții aplicabile în funcționarea regimului
5.4.Dispoziții aplicabile în funcționarea sistemului cu suspendare
5.5.Dispoziții aplicabile în funcționarea sistemului cu rambursare
CAPITOLUL 6
Transformarea sub control vamal
CAPITOLUL 7
Admiterea temporarã
7.1.Dispoziții generale
7.2.Condiții pentru exonerarea totalã a drepturilor de import
7.3.Dispoziții aplicabile pentru funcționarea regimului
CAPITOLUL 8
Perfecționarea pasivã
8.1.Condiții suplimentare privind acordarea autorizației
8.2.Dispoziții aplicabile în funcționarea regimului
8.3.Dispoziții referitoare la taxare
Concluzii
Anexe
Bibliografie
Introducere
Bunurile se introduc sau se scot din țara numai prin birourile vamale.Aceste mărfuri sunt supuse operațiuni de vamuire și rămân sub supraveghere vamală până la acordarea liberului de vamă.
Bunurile intrate în țară se înscriu în ordinea sosirii la frontieră în registrul de evidență pe baza documentelor de transport și a celor comerciale; în lipsa documentelor de însoțire a marfurilor, înscrierea acestora se face pe baza constatării de către autoritățile vamale sau pe baza altor documente prezentate organelor vamale din care să rezulte marfurile ce urmează a fii supuse vamuirii.
Mărfurile înregistrate după intrarea în țară sunt îndrumate astfel:
a) către biroul vamal stabilit de autoritatea vamală sau în alt loc desemnat de aceasta;
b) spre o zonă liberă cănd marfurile sunt destinate acesteia.
În caz de forță majora sau la schimbarea destinației stabilite de autoritatea vamală transportatorul este obligat să sesizeze imediat autoritatea vamală informând totodată despre eventualele pierderi ale mărfurilor.
Când o navă sau o aeronava este îndrumată către un birou vamal sau catre o zonă liberă și din motive de forță majoră este obligat sa facă o escală sau să staționeze pe domeniul Romaniei, transportatorul este obligat să informeze fără întârziere autoritatea vamală asupra situației intervenite, autoritatea vamală în acest caz stabilește măsuri de supraveghere a navei sau aeronavei precum și a bunurilor transportate de acestea.
Prevederile menționate mai sus nu se aplică bunurilor ce aparțin persoanelor fizice precum și a marfurilor aflate la bordul navelor sau aeronavelor care traversează marea teritorială sau apele teritoriele precum și spațial aerian al Romaniei fără să aibă ca destinație un port sau un aeroport românesc.
De-a lungul existenței economiei mondiale s-a demonstrat faptul că progresul economic al unei tări depinde de mobilizarea resurselor proprii, umane, materiale și financiare. Țările nu se pot izola de circuitul economic mondial. Participarea la diviziunea internațională a muncii și, implicit, la circuitul economic mondial este de natură să potențeze eforturile proprii ale fiecărui popor și să accelereze progresul economic al tuturor statelor.
Cooperarea economică și tehnico-științifică internațională constituie, fără îndoială, unul dintre factorii cei mai importanți ai dezvoltării economice. La extinderea relațiilor economice internaționale contribuie numeroși factori cum ar fi: producția de bunuri și servicii, transporturile internaționale, informatizarea, formele noi de realizare a tranzacțiilor, îmbunătațirea cadrului juridic menit să faciliteze această cooperare, măsurile moderne de asigurare împotriva riscurilor, dezvoltarea și generalizarea asigurărilor de bunuri și de persoane precum și modernizarea și informatizarea operațiunilor bancare etc.
Toți acești factori sunt cuprinși în diverse sisteme care compun economiile contemporane ale statelor, între care există relații de interdependență, desfășurate atât în cadrul bilateral cât și multilateral, conform unor reguli stabilite pe seama acordului de voință între state. Participarea economiilor naționale contemporane la diviziunea internațională a muncii presupune însă și o protejare a acestora de către stat, deci o instituție de drept public, prin folosirea diverselor mijloace și tehnici. Una din formele care participă ca element de protecție este reprezentată de SISTEMUL VAMAL.
Acest tip de sistem diferă de la un stat la altul în funcție de structura organizatorică, politică și comercială pe care o practică. El este inclus în cadrul general al sistemului economic al statelor participante la schimbul international de marfuri.
Ca obiective principale, la nivel de economie natională, pe care acest sistem le are în vedere, sunt:
– apărarea intereselor economice ale statului
– întocmirea de statistici în activitatea de comerț exterior
– aplicarea unei părti a politicii fiscale a statului
– încurajarea activitaților de export prin diverse forme și mijloace.
Prin prisma acestor obiective putem defini sistemul vamal ca fiind acea structură complexă care cuprinde pârghiile utilizate de stat pentru influențarea activității vamale, metodele administrative și de conducere, cadrul instituțional alcătuit din autoritați cu atribuții în domeniul vamal, cadrul juridic, format din legi, decrete, hotărâri și alte reglementări cu aplicabilitate în activitatea vamală.
Spațiul geografic în care acționeaza sistemul vamal poartă denumirea de teritoriu vamal, care, de regula, coincide cu teritoriul național al statului în care se aplică un anumit regim vamal, o anumita legislație vamală.Fapt pentru care am ales ca temă de licență regimul vamal al Romaniei.
CAPITOLUL 1
Instituția Vamală
În organizarea statului, vama este o instituție complexă care, pe lângă rolul ei primordial, fiscal, îndeplinește funcția de instrument de protecție a economiei naționale și, indirect, un rol social și de apărare a națiunii.
Cea dintâi lege care a organizat în mod unitar vămile române este Legea generală a vamilor, elaborata la 1 iulie 1875.
Atât regimul vamal cât și organizarea serviciilor vamale au suferit de atunci o serie de modificări, datorate în primul rând schimbărilor sociale survenite în România la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX. Astfel, s-a ajuns ca, în perioada interbelică, vămile sa fie administrate de Direcția Vămilor, integrată în Ministerul de Finanțe, conform unei legii organice. Tot în aceeași perioadă a fost emisă o lege privind regimul vamal și organizarea serviciilor vamale și a fost elaborat Tariful vamal.
După cel de-al doilea razboi mondial, Administrația vamală romană a intrat într-un proces de reorganizare, aceasta cuprinzand înființarea în 1973 a Direcției Generale a Vămilor și, ulterior, a Direcțiilor Regionale Vamale.
România a aderat la Convenția pentru înființarea unui Consiliu de cooperare vamală, încheiată la Bruxelles la 15 decembrie 1950, prin Decretul Consiliului de Stat nr.980/1968, devenind efectiv membră a Organizației Mondiale a Vămilor în anul 1969.
Începând cu data de 13 octombrie 2003 Direcția Generală a Vămilor a devenit Autoritatea Naționala a Vămilor, funcționând în subordinea Autorității Nationale de Control, până în data de 20 ianuarie 2005, când a trecut în subordinea Ministerului Finanțelor Publice – Agenția Natională de Administrare Fiscală, prin O.G. nr. 8/2005.
În prezent, Autoritatea Națională a Vămilor este organizata și funcționează în conformitate cu prevederile H.G. nr. 165/2005, având sarcina de a înfăptui politica vamală a Guvernului. Autoritatea Națională a Vămilor are în subordine 10 Direcții Regionale Vamale.
Autoritatea Naționalã a Vãmilor are, în principal, urmãtoarele atribuții:
1. aplicã în domeniul vamal și pentru accize mãsurile specifice rezultate din programele guvernamentale și din reglementãrile vamale și pentru accize și alte dispoziții aplicabile mãrfurilor aflate sub supraveghere vamalã și fiscalã pentru accize sau supuse controlului vamal și fiscal pentru accize;
2. organizeazã, îndrumã și controleazã activitatea direcțiilor regionale pentru accize și operațiuni vamale, a direcțiilor județene și a municipiului București pentru accize și operațiuni vamale, precum și a birourilor vamale din subordine;
3. urmãrește și supravegheazã respectarea reglementãrilor vamale pe întregul teritoriu al țãrii și exercitã controlul specific, potrivit legislației în vigoare;
4. ia mãsuri pentru prevenirea, combaterea și sancționarea contravențiilor, în conformitate cu reglementãrile legale în vigoare;
5. participã împreunã cu alte organe de specialitate ale administrației publice centrale la elaborarea proiectelor de acte normative în domeniul vamal și al accizelor;
6. aplicã prevederile Tarifului vamal și ale altor acte normative referitoare la acesta;
7. aplicã prevederile legale prin care se transpun directivele Comisiei Europene privind originea preferențialã și nepreferențialã a mãrfurilor și elaboreazã metodologii pentru aplicarea regulilor de origine preferențiale cuprinse în protocoalele de reguli de origine la acordurile încheiate de Uniunea Europeanã;
8. asigurã aplicarea prevederilor cu caracter vamal din acordurile, convențiile și tratatele internaționale la care România este parte;
9. urmãrește aplicarea corectã a regulilor generale de interpretare a Nomenclaturii Sistemului armonizat și de evaluare în vamã a mãrfurilor, precum și a prevederilor actelor normative referitoare la taxele vamale, taxa pe valoarea adãugatã, accize și alte drepturi vamale;
10. elaboreazã norme metodologice pentru organele proprii de control și le supune spre aprobare președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscalã;
11. elaboreazã și adoptã norme tehnice de aplicare a prevederilor Regulamentului vamal;
12. elaboreazã propuneri privind sistematizarea legislației vamale;
13. acționeazã pentru îndeplinirea programelor privind integrarea vamalã europeanã;
14. coordoneazã, îndrumã și controleazã activitatea direcțiilor regionale pentru accize și operațiuni vamale, a direcțiilor județene și a municipiului București pentru accize și operațiuni vamale și a birourilor vamale pe linia prevenirii și combaterii traficului ilicit de droguri, arme, explozivi, alte produse cu regim special, obiecte din patrimoniul cultural național; urmãrește, în cooperare cu celelalte organe abilitate ale statului, cazurile de spãlare a banilor prin operațiuni vamale;
15. verificã modul de declarare de cãtre titularul operațiunii vamale sau de cãtre reprezentantul sãu a drepturilor de import și a altor drepturi legal datorate reprezentând impozite și taxe care, potrivit legii, sunt în atribuția autoritãții vamale; încaseazã și vireazã aceste drepturi; stabilește, prin controlul ulterior al declarațiilor, diferențele și asigurã încasarea sau, dupã caz, rambursarea ori remiterea acestora; aplicã formele și instrumentele de platã și de garantare a drepturilor de import și a altor impozite și taxe aflate în competența sa;
16. controleazã mijloacele de transport încãrcate cu mãrfuri de import, export sau aflate în tranzit, precum și bagajele însoțite ori neînsoțite ale cãlãtorilor care trec frontiera de stat a României și verificã legalitatea și regimul vamal ale acestora, potrivit reglementãrilor vamale în vigoare; reține, în vederea confiscãrii, mãrfurile care fac obiectul unor abateri de la legislația vamalã și pentru care legea prevede o astfel de sancțiune;
17. verificã, potrivit reglementãrilor vamale în vigoare, pe timp de zi și de noapte, clãdiri, depozi cultural național; urmãrește, în cooperare cu celelalte organe abilitate ale statului, cazurile de spãlare a banilor prin operațiuni vamale;
15. verificã modul de declarare de cãtre titularul operațiunii vamale sau de cãtre reprezentantul sãu a drepturilor de import și a altor drepturi legal datorate reprezentând impozite și taxe care, potrivit legii, sunt în atribuția autoritãții vamale; încaseazã și vireazã aceste drepturi; stabilește, prin controlul ulterior al declarațiilor, diferențele și asigurã încasarea sau, dupã caz, rambursarea ori remiterea acestora; aplicã formele și instrumentele de platã și de garantare a drepturilor de import și a altor impozite și taxe aflate în competența sa;
16. controleazã mijloacele de transport încãrcate cu mãrfuri de import, export sau aflate în tranzit, precum și bagajele însoțite ori neînsoțite ale cãlãtorilor care trec frontiera de stat a României și verificã legalitatea și regimul vamal ale acestora, potrivit reglementãrilor vamale în vigoare; reține, în vederea confiscãrii, mãrfurile care fac obiectul unor abateri de la legislația vamalã și pentru care legea prevede o astfel de sancțiune;
17. verificã, potrivit reglementãrilor vamale în vigoare, pe timp de zi și de noapte, clãdiri, depozite, terenuri, sedii și alte obiective și poate preleva, în condițiile legii, probe pe care le analizeazã în laboratoarele proprii sau agreate în vederea identificãrii și expertizãrii mãrfurilor supuse vãmuirii;
18. efectueazã investigații, supravegheri și verificãri, potrivit reglementãrilor legale în vigoare, în cazurile în care sunt semnalate situații de încãlcare a legislației vamale de cãtre persoane fizice și juridice; verificã registre, corespondența și alte forme de evidențã și are dreptul de a cere oricãrei persoane fizice sau juridice sã prezinte, fãrã platã, documentația și informațiile privind operațiunile vamale;
19. exercitã controlul ulterior, conform reglementãrilor vamale;
20. asigurã sistemul informatic integrat vamal, datele și prelucrãrile acestora pentru statistica vamalã și de comerț exterior; gestioneazã informațiile cu privire la colectarea datoriei vamale;
21. reprezintã în fața instanțelor, direct sau prin organele teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, interesele statului în cazurile de încãlcare a normelor vamale;
22. asigurã, prin intermediul Biroului central, înființat conform art. 202 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, republicatã, cu modificãrile și completãrile ulterioare, transmiterea și/sau primirea pe cale lectronicã a informațiilor privind acordarea asistenței pentru recuperarea în România a unor creanțe stabilite într-un alt stat membru al Uniunii Europene, precum și pentru recuperarea într-un alt stat membru al Uniunii Europene a creanțelor stabilite în România, potrivit competențelor legale;
23. asigurã aplicarea prevederilor legale privind recuperarea în România a unor creanțe stabilite într-un alt stat membru al Uniunii Europene, precum și a celor privind recuperarea într-un alt stat membru al Uniunii Europene a creanțelor stabilite în România, pentru creanțele pe care le administreazã potrivit legii;
24. întocmește studii, analize și elaboreazã proiecte de acte normative privind organizarea activitãții proprii, pe care le supune președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscalã pentru a fi valorificate și promovate;
25. face propuneri de avizare a proiectelor de acte normative elaborate de alte ministere și instituții centrale, care cuprind mãsuri referitoare la domeniul vamal;
26. aplicã legislația în ceea ce privește raporturile de serviciu și raporturile de muncã ale personalului propriu;
27. organizeazã, prin Școala de Finanțe Publice și Vamã, programe de formare, pregãtire și perfecționare profesionalã a personalului vamal;
28. elaboreazã și fundamenteazã proiectul bugetului de venituri și cheltuieli propriu, precum și programul de investiții, pe care le transmite Agenției Naționale de Administrare Fiscalã în vederea cuprinderii în bugetul centralizat al acesteia; asigurã execuția bugetului de venituri și cheltuieli;
29. organizeazã și asigurã alocarea, mișcarea, evidența și controlul mijloacelor și echipamentelor din dotare;
30. colaboreazã, pe bazã de protocol, cu structurile abilitate ale Ministerului Administrației și Internelor, precum și cu alte organe ale statului sau cu asociații patronale, cu atribuții în aplicarea legii ori interesate în realizarea politicii vamale;
31. coopereazã, pe bazã de reciprocitate, cu autoritãțile vamale ale altor state, precum și cu organismele internaționale de specialitate, în vederea prevenirii, cercetãrii și combaterii fraudelor vamale;
32. organizeazã și executã controlul respectãrii prevederilor legale privind supravegherea mișcãrii produselor accizabile pe teritoriul național;
33. propune mãsuri cu privire la îmbunãtãțirea activitãții de colectare și încasare a accizelor și de întãrire a capacitãții de control în închiderea circuitelor mișcãrii produselor accizabile;
34. organizeazã și acordã asistențã de specialitate contribuabililor în domeniul mișcãrii produselor accizabile;
35. adoptã mãsurile necesare pentru asigurarea aplicãrii prevederilor Convenției privind utilizarea tehnologiei informațiilor de cãtre serviciile vamale, încheiatã la 26 iulie 1995, în temeiul art. K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeanã (JO C 316 din 27 noiembrie 1995, p. 34), și ale Convenției cu privire la asistența reciprocã și cooperarea între administrațiile vamale, încheiatã la 18 decembrie 1997, în temeiul art. K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeanã (JO C 24 din 23 ianuarie 1998, p. 2);
36. administreazã și gestioneazã, în cooperare cu autoritãțile vamale ale statelor membre ale Uniunii Europene, aspectele vamale ce decurg din aplicarea aranjamentului administrativ privind sistemul cotelor tarifare comunitare;
37. îndeplinește atribuțiile legate de realizarea controalelor Fondului European de Garantare Agricolã, delegate de Agenția de Plãți și Intervenție pentru Agriculturã, în calitate de organism responsabil în plan național de derularea și gestionarea fondurilor europene pentru agriculturã;
38. efectueazã gestionarea riscurilor pe bazã de surse și de strategii naționale și internaționale;
39. raporteazã Comisiei Europene cazurile de fraudã și neregularitãți privind drepturile vamale mai mari de 10.000 euro;
40. încaseazã și contabilizeazã resursele proprii tradiționale (taxe vamale, contribuții agricole, taxe antidumping) ale bugetului comunitar;
41. întreprinde mãsurile speciale privind supravegherea producției, importului și circulației produselor accizabile, conform prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificãrile și completãrile ulterioare;
42. îndeplinește atribuțiile și sarcinile prevãzute de lege în domeniul autorizãrii, atestãrii, avizãrii persoanelor juridice și fizice care desfãșoarã activitãți de producție, îmbuteliere, ambalare, primire, deținere, depozitare și/sau expediere, comercializare, utilizare finalã a produselor accizabile;
43. controleazã, în condițiile legii, mijloacele de transport încãrcate sau susceptibile a fi încãrcate cu produse accizabile aflate în mișcare intracomunitarã, verificã îndeplinirea condițiilor legale cu privire la circulația intracomunitarã de produse accizabile, verificã, în condițiile legii, pe timp de zi și de noapte, clãdiri, depozite, terenuri, sedii și alte obiective și poate preleva, în condițiile legii, probe pe care le analizeazã în laboratoarele proprii sau agreate, în vederea identificãrii și expertizãrii produselor accizabile;
44. constatã și sancționeazã faptele care constituie contravenții potrivit reglementãrilor fiscalereferitoare la regimul produselor accizabile și reține, în vederea confiscãrii, mãrfurile care fac obiectul contravenției, pentru care legea prevede o astfel de sancțiune;
45. efectueazã investigații, supravegheri și verificãri, potrivit reglementãrilor legale în vigoare, în cazurile în care sunt semnalate situații de încãlcare a legislației fiscale privind accizele de cãtre persoane fizice și juridice;
46. efectueazã inspecția fiscalã, în condițiile Codului de procedurã fiscalã, în domeniul produselor accizabile;
47. emite decizii de impunere în urma inspecției fiscale, în condițiile Codului de procedurã fiscalã, în domeniul produselor accizabile;
48. asigurã cooperarea administrativã în domeniul accizelor, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului Consiliului (CE) nr. 2.073/2004 privind cooperarea administrativã în domeniul accizelor;
49. organizeazã și aplicã mãsuri de supraveghere fiscalã și efectueazã controlul respectãrii prevederilor legale, naționale și comunitare, în cazul deplasãrii pe teritoriul național a produselor accizabile; îndeplinește atribuțiile prevãzute de reglementãrile fiscale privind procedura de gestionare a documentelor administrative de însoțire, întocmite în cazul deplasãrii produselor accizabile în regim suspensiv;
50. colaboreazã cu instituțiile abilitate pentru transpunerea în practicã a mãsurilor ce se impun în vederea îndeplinirii atribuțiilor asumate prin Planul de acțiune Schengen;
51. realizeazã, prin intermediul direcțiilor regionale pentru accize și operațiuni vamale, executarea silitã a drepturilor de import sau de export, a altor taxe și impozite datorate statului, potrivit legii, în cadrul operațiunilor vamale, a accesoriilor aferente acestora, a amenzilor și a oricãror altor sume datorate bugetului general consolidat în temeiul unor titluri executorii, precum și, în cazurile prevãzute de lege, a creanțelor stabilite într-un alt stat membru al Uniunii Europene, potrivit competențelor legale;
CAPITOLUL 2
Dispoziții de bazã comune regimurilor
2.1.Definiții
În sensul prezentului titlu, prin termenii de mai jos se înțelege :
a) regim –regim vamal economic;
b) autorizație – decizia autoritãții vamale de autorizare a utilizãrii unui regim;
c) titular –titularul unei autorizații;
d) birou de control – biroul vamal indicat în autorizație, abilitat sã efectueze controlul regimului;
e) birou de plasare – unul sau mai multe birouri vamale indicate în autorizație, abilitate sã accepte declarațiile de plasare sub regim;
f) birou de încheiere – unul sau mai multe birouri indicate în autorizație, abilitate sã accepte declarațiile care atribuie mãrfurilor o destinație vamalã admisã, în urma plasãrii lor sub un regim, sau în cazul perfecționãrii pasive a declarației de punere în liberã circulație;
g) contabilitate – orice date comerciale, fiscale sau alte date contabile ale titularului sau ținute în numele acestuia;
h) evidențe – datele care conțin ansamblul informațiilor și elementelor tehnice necesare pe orice suport, pentru ca autoritatea vamalã sã poatã asigura supravegherea și controlul regimului și, în special, fluxul și schimbãrile de statut ale mãrfurilor respective; în cazul regimului de antrepozitare vamalã, aceste evidențe se numesc evidente operative;
i) produse compensatoare principale – produsele compensatoare pentru a cãror obținere a fost autorizat regimul;
j) produse compensatoare secundare – produsele compensatoare, altele decât produsele compensatoare principale prevãzute în autorizație, care rezultã în mod necesar din operațiunile de perfecționare;
k) termen de încheiere – termenul în cadrul cãruia mãrfurile sau produsele trebuie sã primeascã o destinație vamalã admisã, inclusiv dacã este cazul pentru cererea de rambursare a drepturilor de import dupã perfecționarea activã – sistemul cu rambursare, sau pentru a beneficia de exonerarea totalã sau parțialã a drepturilor de import la punerea lor în liberã circulație dupã perfecționarea pasivã.
2.2.Cererea de autorizare
Cererea de autorizare se întocmește în scris conform modelului din anexa nr. 1.
Autoritatea vamalã poate aproba ca reînnoirea sau modificarea unei autorizații sã se efectueze pe baza unei simple cereri scrise.
Cererea de autorizare poate fi fãcutã și printr-o declarație vamalã în scris sau prin procedee informatice, în procedurã normalã, în urmãtoarele cazuri:
a) pentru perfecționare activã, în cazurile prevãzute de reglementările vamale în vigoare când condițiile economice sunt considerate a fi îndeplinite, cu excepția cererilor privind mãrfurile echivalente;
b) pentru transformare sub control vamal, când condițiile economice sunt considerate a fi îndeplinite;
c) pentru admitere temporarã, inclusiv utilizarea carnetului ATA sau a carnetului CPD.
Se aplicã și pentru regimul de perfecționare pasivã, în urmãtoarele cazuri:
a) pentru plasarea sub regim de perfecționare pasivã când operațiunile constau în reparații inclusiv sistemul de schimburi standard fãrã import anticipat;
b) pentru punerea în liberã circulație în urma perfecționãrii pasive cu utilizarea sistemului de schimburi standard cu import anticipat;
c) pentru punerea în liberã circulație în urma perfecționãrii pasive cu utilizarea sistemului de schimburi standard fãrã import anticipat, când autorizația nu prevede utilizarea acestui sistem și când autoritatea vamalã permite modificarea sa;
d) pentru punerea în liberã circulație în urma perfecționãrii pasive dacã operațiunea de perfecționare se referã la mãrfuri cu caracter necomercial.
Cererea de autorizare în procedurã normalã se depune pentru:
a) antrepozitarea vamalã, la direcția regionalã vamalã în a cãrei razã de competențã se aflã locul care urmeazã a fi aprobat ca antrepozit vamal sau, în cazul în care aceste locuri sunt situate în raza de competențã teritorialã a mai multor direcții regionale vamale, la direcția regionalã vamalã în a cãrei razã de competențã solicitantul își ține contabilitatea principalã;
b) perfecționarea activã și transformarea sub control vamal, la direcția regionalã vamalã în a cãrei razã de competențã se aflã locul în care urmeazã a se efectua operațiunea de perfecționare activã sau de transformare;
c) admiterea temporarã, la direcția regionalã vamalã în a cãrei razã de competențã se aflã locul în care mãrfurile urmeazã sã fie utilizate.
d) perfecționarea pasivã, la direcția regionalã vamalã în a cãrei razã de competențã se aflã mãrfurile destinate exportului temporar.
În situatia în care autoritatea vamalã considerã cã informațiile ce figureazã în cerere sunt insuficiente, poate cere, solicitantului sã comunice date suplimentare.
În cazul unei cereri de autorizare fãcutã printr-o declarație vamalã, autoritatea vamalã poate solicita, ca aceastã cerere sã fie însoțitã de un document, întocmit de declarant, conținând cel puțin urmãtoarele informații:
a) numele și adresa solicitantului, declarantului și al operatorului;
b) tipul operațiunii de perfecționare, de transformare sau de utilizare a mãrfurilor;
c) descrierea tehnicã a mãrfurilor și a produselor compensatoare sau transformate și a mijloacelor de identificare a acestora;
d) rata de randament estimatã sau metoda de determinare a ratei de randament;
e) termenul estimat de încheiere;
f) biroul de încheiere avut în vedere;
g) locul de perfecționare, transformare sau utilizare;
h) eventuale formalitãți de transfer;
i) valoarea și cantitatea mãrfurilor în cazul unei declarații vamale verbale.
Documentul nu este necesar atunci când informațiile sunt înscrise în formularul utilizat pentru declarația scrisã sau dacã autoritatea vamala estimeazã cã acestea nu sunt necesare.
Dacã documentul este prezentat la declararea verbalã pentru plasarea mãrfurilor în admitere temporarã, acesta se întocmeste în douã exemplare dintre care unul se pãstreazã de autoritatea vamalã, iar celãlalt se restituie declarantului.
2.3.Decizia de autorizare
Autoritatea vamalã competentã pentru decizie acordã autorizația dupã cum urmeazã:
a) conform modelului prevãzut în anexa nr. 1 pentru o cerere depusã;
b) prin acceptarea declarației vamale pentru o cerere depusã;
c) prin orice document corespunzãtor unei cereri de reînnoire sau modificare.
Solicitantul este informat asupra deciziei de acordare a autorizației sau a motivelor de respingere a cererii, în termen maxim de 30 de zile sau, în cazul regimului de antrepozitare vamalã, în termen de maxim 60 de zile, de la depunerea cererii sau de la primirea de cãtre autoritatea vamalã a informațiilor lipsã sau a celor suplimentare solicitate.
Autorizația intrã în vigoare de la data eliberãrii sale sau de la orice altã datã ulterioarã indicatã în aceastã autorizație.Autorizația are termen de valabilitate nelimitat în cazul în care se referã la regimul de antrepozitare vamalã.
În cazul perfecționãrii active, transformãrii sub control vamal sau a perfecționãrii pasive, termenul de valabilitate nu poate depãsi 3 ani de la data la care autorizația a intrat în vigoare, cu excepția cazurilor temeinic justificate.
Cu excepția regimului de antrepozitare vamalã, autoritatea vamalã poate elibera o autorizație retroactivã.Autorizația retroactivã intrã în vigoare cel mai devreme de la data depunerii cererii.
Dacã cererea priveste o reînnoire a unei autorizații pentru operațiuni și mãrfuri de același fel, efectul retroactiv poate fi de la data expirãrii acestei autorizații.
În cazuri exceptionale, efectul retroactiv poate fi extins, dar nu mai mult de un an de la data depunerii cererii, cu conditția existentei unui interes economic care trebuie sã demonstreze cã:
a) cererea nu este legatã de o încercare de fraudã sau de o neglijențã evidentã;
b) durata de valabilitate acordatã nu a fost depãsitã;
c) evidențele solicitantului atestã cã toate condițtiile regimurilor pot fi considerate a fi îndeplinite și cã, atunci când este cazul, mãrfurile pot fi identificate pentru perioada în cauzã, și cã aceste evidențe permit controlul regimului;
d) toate formalitãțile necesare pentru regularizarea situației mãrfurilor pot fi însoțite, când este cazul, de invalidarea declarației.
2.4.Alte dispoziții aplicabile în funcționarea regimului
Dispoziții generale
Mãsurile de politicã comercialã se aplicã mãrfurilor strãine, plasate sub regim, numai atunci când aceste mãsuri se referã la introducerea mãrfurilor pe teritoriul vamal al României.
În situatia în care produsele compensatoare, altele decât cele prevãzute în anexa nr. 2, obținute în urma regimului de perfecționare activã, sunt puse în liberã circulație, mãsurile de politicã comercialã sunt cele care sunt aplicabile la punerea în liberã circulație a mãrfurilor de import.
Dacã produsele transformate, obținute sub regimul de transformare sub control vamal, sunt puse în liberã circulație, mãsurile comerciale sunt aplicabile în mãsura în care și mãrfurile de import sunt supuse acestor mãsuri.
Dacã reglementãrile prevãd mãsuri de politicã comercialã pentru punerea în liberã circulație, aceste mãsuri nu se aplicã produselor compensatoare puse în liberã circulație în urma perfecționãrii pasive care:
a) și-au pãstrat originea românã;
b) au fãcut obiectul unei reparații, inclusiv în cadrul sistemului de schimburi standard;
c) au fost supuse operațiunilor de perfecționare complementare.
Biroul de control poate autoriza prezentarea declarației vamale la un alt birou vamal, decât cel care figureazã în autorizație.Biroul de control stabilește modalitãțile în care trebuie sã fie informat.
Transferuri
Autorizația prevede dacã și în ce condiții mãrfurile sau produsele compensatoare plasate sub un regim suspensiv pot circula între diferite locuri sau cãtre alt titular, fãrã încheierea regimului; în aceste situații, cu excepția regimului de admitere temporarã, este obligatorie ținerea de evidențe.
Transferul nu este posibil în cazul în care locul de plecare sau de destinație a mãrfurilor este un antrepozit de tip B.
Transferul între locuri diferite înscrise în aceeasi autorizație poate fi efectuat fãrã formalitãți vamale.
Transferul între biroul de plasare și instalațiile sau locurile de utilizare ale titularului sau operatorului poate sã fie efectuat sub acoperirea declarației de plasare sub regim.
Transferul cãtre biroul de încheiere în vederea reexportului poate fi efectuat sub acoperirea regimului. În acest caz, regimul nu se încheie înainte ca mãrfurile sau produsele declarate pentru reexport sã pãrãseascã efectiv teritoriul vamal al României.
Transferul de la un titular la altul nu poate avea loc decât dacã al doilea plaseazã sub regim mãrfurile sau produsele transferate pe baza autorizației de vãmuire la domiciliu.
Notificarea biroului vamal și înscrierea mãrfurilor sau produselor în evidențe trebuie sã fie efectuate din momentul sosirii acestor mãrfuri sau a produselor în instalațiile celui de al doilea titular.
Autoritatea vamalã poate sã nu cearã depunerea unei declarații suplimentare.
În cazul admiterii temporare, transferul de la un titular la altul poate, în egalã mãsurã, sã aibã loc dacã cel de al doilea titular plaseazã mãrfurile sub regim prin intermediul unei declarații vamale întocmite în scris în procedurã normalã.
Formalitãțile de îndeplinit sunt descrise în anexa nr. 3. Când al doilea titular recepționeazã mãrfurile sau produsele, este obligat sã le plaseze sub regim.
Transferul mãrfurilor ce prezintã un risc ridicat de fraudã este supus garantãrii, potrivit normelor stabilite pentru regimul de tranzit.
Evidențe
Autoritatea vamalã poate cere ca titularul, operatorul sau antrepozitarul desemnat sã ținã evidența mãrfurilor, cu excepția regimului de admitere temporarã sau când considerã cã nu este necesar.
Autoritatea vamalã poate aproba ca o contabilitate existentã continând elementele necesare sã ținã loc de evidențe.
Biroul de control poate cere inventarierea totalã sau parțialã a mãrfurilor plasate sub regim.
Evidențele în cazul în care sunt cerute, privind regimul de admitere temporarã trebuie sã conținã urmãtoarele informații:
a) mențiunile care figureazã în Normele tehnice de completare, utilizare și tipãrire a declarației vamale în detaliu, privind rubricile declarației de plasare sub regim;
b) elementele din declarațiile în baza cãrora mãrfurile au primit o destinație vamalã care încheie regimul;
c) datele și referințele conținute în alte documente vamale și orice alte documente referitoare la plasare și încheiere;
d) natura operațiunilor de perfecționare sau de transformare, tipurile de manipulãri sau utilizarea temporarã;
e) rata de randament sau, în anumite cazuri, modul de calcul a acesteia;
f) mențiunile care permit urmãrirea mãrfurilor, inclusiv localizarea lor și eventualele transferuri ale acestora;
g) descrierile comerciale sau tehnice necesare pentru identificarea mãrfurilor;
h) informațiile care permit urmãrirea mișcãrilor mãrfurilor în cadrul operațiunilor de perfecționare activã care se referã la mãrfuri echivalente.
Autoritatea vamalã poate renunța la obligația furnizãrii anumitor informații, când controlul și supravegherea regimului nu sunt afectate în cazul mãrfurilor care urmeazã a fi stocate, perfecționate, transformate sau utilizate.
Rata de randament și modul de calcul al acesteia
În situatia în care se considerã a fi necesar pentru încheierea regimurilor de perfecționare activã, perfecționare pasivã sau transformare sub control vamal, rata de randament sau modul de calcul pentru determinarea ratei, inclusiv ratele medii, se stabilesc în autorizație sau în momentul plasãrii mãrfurilor sub regim. Aceastã ratã se determinã, pe cât posibil, pe baza informațiilor privind producția sau a datelor tehnice, sau când acestea nu sunt disponibile, pe baza datelor ce privesc operațiuni de aceeași naturã.
În cazuri justificate, autoritatea vamalã poate fixa rata de randament dupã plasarea mãrfurilor sub regim, dar nu mai târziu de momentul în care acestea primesc o nouã destinație vamalã.
Proporția mãrfurilor de import sau de export temporar încorporate în produsele compensatoare se calculeazã pentru:
a) determinarea drepturilor de import datorate;
b) determinarea cuantumului de dedus când ia naștere o datorie vamalã;
c) aplicarea mãsurilor de politicã comercialã.
Calculul se efectueazã prin metoda cheii cantitative sau prin metoda cheii valorice ori prin orice altã metodã cu rezultate similare.
Pentru efectuarea calculelor, produsele transformate sau produsele intermediare sunt asimilate cu produsele compensatoare.
Metoda cheii cantitative se aplicã când se obține un singur fel de produs compensator rezultat în cadrul operațiunii de perfecționare; în acest caz cantitatea estimatã de mãrfuri de import sau de export temporar prezente în cantitatea de produse compensatoare, pentru care se naște o datorie vamalã, este proporționalã cu un procent determinat din cantitatea totalã de produse compensatoare.
Metoda cheii cantitative se aplicã și când se obțin mai multe tipuri de produse compensatoare rezultate în cadrul operațiunii de perfecționare și toate mãrfurile de import sau de export temporar se regãsesc în fiecare produs compensator; în acest caz cantitatea estimatã de mãrfuri de import sau de export temporar prezente în cantitatea unui produs compensator dat, pentru care se naște o datorie vamalã, este proporționalã cu:
a) raportul dintre cantitatea acestui tip de produs compensator, indiferent dacã se naște o datorie vamalã sau nu, și cantitatea totalã de produse compensatoare;
b) raportul dintre cantitatea de produse compensatoare pentru care se naște o datorie vamalã și cantitatea totalã de produse de acelasi tip.
Pentru a stabili dacã sunt îndeplinite condițiile de aplicare a metodelor , pierderile rezultate nu se iau în calcul.
Prin pierderi se înțelege partea din mãrfurile de import sau de export temporar care este distrusã sau dispãrutã în timpul operațunii de perfecționare, în special prin evaporare, uscare, esapare sub formã de gaz ori trecere în apa de spãlare.
În cadrul regimului de perfecționare pasivã, produsele compensatoare secundare de tipul deșeuri, reziduuri, resturi sau rebuturi sunt tratate ca pierderi.
Metoda cheii valorice se aplicã când metoda cheii cantitative nu este aplicabilã.
Cantitatea estimatã de mãrfuri de import sau de export temporar prezentã în cantitatea unui produs compensator, pentru care se naște o datorie vamalã este proporționalã cu:
a) valoarea acestui tip de produs compensator indiferent dacã se naște o datorie vamalã sau nu, exprimatã ca procent din valoarea totalã a tuturor produselor compensatoare;
b) valoarea produselor compensatoare pentru care se naște o datorie vamalã exprimatã ca procent din valoarea totalã a produselor compensatoare de același tip.
Valoarea fiecãruia dintre produsele compensatoare diferite ce se folosesc pentru aplicarea cheii valorice este costul de producție cel mai recent din România sau cel mai recent preț de vânzare din România, a produselor identice sau similare, cu condiția ca acesta sã nu fi fost influențat de o legãturã între vânzãtor și cumpãrãtor.
În situatia în care valoarea nu poate fi determinatã , aceasta se stabilește prin orice altã metodã cu rezultate similare.
Dobânzi compensatorii
În cazul nașterii unei datorii vamale pentru produsele compensatoare sau mãrfurile de import aflate în perfecționare activã sau în admitere temporarã, dobânda compensatorie se aplicã la cuantumul drepturilor de import pe perioada consideratã. Cuantumul drepturilor de import se determinã pe baza elementelor de taxare în vigoare la data acceptãrii declarației de plasare sub regim. Perioada consideratã începe la data plasãrii sub regim și se încheie la data expirãrii termenului de încheiere a regimului.
Rata dobânzii de referințã a Bãncii Nationale a României, publicatã lunar în Monitorul Oficial al României, se aplicã în mod corespunzãtor.
Rata aplicabilã este cea aflatã în vigoare cu 2 luni înaintea nașterii datoriei vamale.
Dobânda se aplicã pe fiecare lunã calendaristicã, cu începere din prima zi a lunii urmãtoare lunii în care mãrfurile de import pentru care se naște datoria vamalã au fost prima datã plasate sub regim pânã în ultima zi a lunii în care a luat naștere datoria vamalã.
În cazul perfecționãrii active – sistemul cu rambursare, când punerea în liberã circulație este cerutã, perioada consideratã începe din prima zi a lunii urmãtoare lunii în care drepturile de import au fost rambursate sau remise.
Dispozițiile nu se aplicã:
a) când perioada consideratã este inferioarã unei luni;
b) când cuantumul dobânzilor compensatorii aplicabile nu depãșeste echivalentul în lei a 20 euro pentru fiecare datorie vamalã care ia naștere;
c) când datoria vamalã se naște ca urmare a acordãrii unui tratament tarifar preferențial prevãzut într-un acord încheiat între România și o altã țarã privind importurile din acea țarã;
d) în cazul punerii în liberã circulație a deșeurilor și reziduurilor rezultate din distrugere;
e) în cazul punerii în liberã circulație a produselor compensatoare secundare prevãzute în anexa nr. 2, în mãsura în care ele sunt proporționale cu cantitatea de produse compensatoare principale exportate;
f) când ia naștere o datorie vamalã ca rezultat al unei cereri de punere în liberã circulație, cu condiția ca drepturile de import sã nu fi fost efectiv rambursate sau remise;
g) când titularul solicitã punerea în liberã circulație și furnizeazã probe cã anumite împrejurãri deosebite, care nu provin dintr-o neglijențã sau fraudã din partea sa, fac imposibil sau neeconomic reexportul avut în vedere în condițiile în care le anticipase și le dovedise justificat la depunerea cererii de autorizare;
h) în cazul nașterii unei datorii vamale și în mãsura în care este constituitã o garanție printr-un depozit bãnesc în legãturã cu aceastã datorie;
i) în cazul nașterii unei datorii vamale sau pentru punerea în liberã circulație a mãrfurilor anterior plasate sub regim de admitere temporarã.
În cazul operațiunilor de perfecționare activã pentru care numãrul mãrfurilor de import și sau al produselor compensatoare fac din punct de vedere economic imposibilã aplicarea , autoritatea vamalã poate permite, la cererea celui interesat, utilizarea unei metode simplificate de calcul având rezultate similare pentru calculul dobânzilor compensatorii.
Încheierea regimului
În cazul mãrfurilor de import sau de export temporar plasate, în baza aceleasi autorizații, dar pentru care s-au depus douã sau mai multe declarații:
a) sub un regim suspensiv, acordarea unei noi desținatii vamale mãrfurilor sau produselor, este consideratã ca încheiere a regimului pentru mãrfurile de import în cauzã, plasate sub regim sub acoperirea primei declarații depuse;
b) sub regimul de perfecționare activã -sistemul cu rambursare sau sub regimul de perfecționare pasivã, produsele compensatoare sunt considerate ca fiind obținute din mãrfurile de import sau de export temporar în cauzã, plasate sub regim sub acoperirea primei declarații.
Aplicarea dispozițiilor nu poate conduce la acordarea unor avantaje nejustificate în ceea ce priveste drepturile de import.
Titularul poate cere ca încheierea sã fie realizatã în corelare cu mãrfurile de import sau de export temporar specifice.
În situația în care mãrfurile plasate sub un regim se gãsesc în acelasi loc împreunã cu alte mãrfuri și în cazul distrugerii totale sau a pierderii iremediabile, autoritatea vamalã poate accepta dovezi aduse de titularul autorizației, care sã indice cantitatea realã a mãrfurilor plasate sub regim care au fost distruse sau pierdute. Când titularul nu este în mãsurã sã prezinte astfel de dovezi, cantitatea mãrfurilor distruse sau pierdute se determinã prin raportare la proporția mãrfurilor de același tip plasate sub regim în momentul când a avut loc distrugerea sau pierderea.
Cel mai târziu la expirarea termenului de încheiere, indiferent dacã se recurge sau nu la simplificare:
a) în cazul perfecționãrii active – sistemul cu suspendare sau a transformãrii sub control vamal, decontul de încheiere este prezentat biroului de control în termen de 30 de zile;
b) în cazul perfecționãrii active – sistemul cu rambursare, cererea de rambursare sau remitere a drepturilor de import trebuie depusã la biroul de control în termen de 180 de zile.
În cazuri temeinic justificate, autoritatea vamalã poate prelungi aceste termene, chiar și dupã expirarea acestora. Pentru cererea de rambursare sau remitere noul termen nu poate fi mai mare de 6 luni. Dupã expirarea termenului prevãzut la lit. b), dreptul de rambursare se prescrie.
Decontul sau cererea trebuie sã continã urmãtoarele indicații, cu excepția situațiilor în care biroul de control decide altfel:
a) datele de referintã privind autorizația;
b) cantitatea pe fiecare tip de mãrfuri de import pentru care încheierea, rambursarea sau remiterea sunt solicitate;
c) codul din N.C;
d) nivelul drepturilor de import aferente mãrfurilor și, dacã este cazul, valoarea în vamã a acestora;
e) date de referintã ale declarațiilor de plasare sub regim a mãrfurilor de import;
f) felul, cantitatea produselor compensatoare sau transformate sau a mãrfurilor aflate în aceeași stare și destinația vamalã acordatã care le-a fost stabilitã cu referire la declaratii, la alte documente vamale sau orice alte documente referitoare la încheiere și la termenele de încheiere corespunzãtoare;
g) valoarea produselor compensatoare sau transformate, în cazul în care încheierea se face pe baza metodei cheii valorice;
h) rata de randament;
i) cuantumul drepturilor de import de achitat, de rambursat sau de remis și, dacã este cazul, cuantumul dobânzilor compensatorii de achitat.
j) în cazul transformãrii sub control vamal, codul din N.C. pentru produsele transformate și elementele necesare pentru determinarea valorii în vamã.
Biroul de control poate stabili forma decontului de încheiere.
În cazul în care se constatã cã cererea de rambursare este îndreptãțitã, biroul de control este obligat sã îi dea curs în termen de maximum 30 de zile de la data acceptãrii cererii.
Biroul de control, pe baza verificãrii efectuate, vizeazã decontul de încheiere dacã este corespunzãtor sau informeazã titularul autorizației dacã decontul nu este acceptat. Decontul și documentele justificative se pãstreazã de biroul vamal timp de 5 ani de la data acceptãrii decontului de încheiere.
Biroul de control verificã cererea de rambursare și o aprobã dacã sunt întrunite condițiile de rambursare sau o respinge și informeazã titularul autorizației cu privire la rezultatul verificãrilor.
Cererea de rambursare și documentele anexate la aceasta sunt pãstrate timp de 5 ani de la data primirii cererii de restituire.
Pentru furnizarea de informații necesare altor birouri vamale implicate în punerea în aplicare a regimurilor, pot fi emise fișele de informații conform anexei nr. 4 la solicitarea persoanei în cauzã sau la inițiativa autoritãții vamale, cu excepția cazului în care autoritatea vamalã aprobã alte modalitãti de comunicare.
La antrepozitarea vamalã se foloșeste fișa INF8, pentru a comunica elementele necesare pentru calculul datoriei vamale aplicabile mãrfurilor înainte sã fi avut loc manipulãrile uzuale.
În cazul perfecționãrii active se folosesc urmãtoarele fișe:
a) fișa INF1, pentru a comunica informațiile cu privire la cuantumul drepturilor de import, dobânzile compensatorii, garanțiile și mãsurile de politicã comercialã;
b) fișa INF7, pentru comunicarea de informații care sã permitã rambursarea sau remiterea de drepturi în cazul regimului de perfecționare activã cu rambursare.
La admiterea temporarã se folosește fișa INF6 pentru a comunica elementele necesare pentru calculul datoriei vamale sau a cuantumului de drepturi deja perceput pentru mãrfurile aflate sub acest regim care sunt transferate potrivit prezentului regulament.
Dacã regimul vamal nu se încheie în condițiile stabilite din Codul vamal, biroul vamal de control întocmește un proces verbal de control pentru reglarea datoriei vamale, iar operațiunea se scoate din evidențe cu respectarea dispozițiilor .
Drepturile de import datorate se determinã pe baza elementelor de taxare în vigoare la data acceptãrii declarației vamale pentru acordarea regimului inițial.
CAPITOLUL 3
Clasificarea Regimurilor
3.1.Regimuri suspensive și regimuri vamale cu impact economic
În cazul în care se utilizează expresia „regim suspensiv”, se înțelege ca aplicându-se, în cazul mărfurilor necomunitare, următoarelor regimuri:
tranzit extern;
antrepozit vamal;
perfecționare activă sub forma unui sistem cu suspendare;
transformare sub control vamal;
admitere temporară;
În cazul în care se utilizează expresia „regim vamal cu impact economic”, se înțelege ca aplicându-se următoarelor regimuri:
antrepozit vamal;
perfecționare activă;
transformare sub control vamal;
admitere temporară;
perfecționare pasivă.
„Mărfurile de import” reprezintă mărfuri plasate sub un regim suspensiv și mărfuri care, în regimul de perfecționare activă sub forma sistemului de rambursare, au făcut obiectul formalităților de punere în liberă circulație și formalităților .
„Mărfurile în aceeași stare” reprezintă mărfuri de import care, în regimul de perfecționare activă sau de transformare sub control vamal, nu au suferit nici o operațiune de transformare.
Utilizarea oricărui regim vamal cu impact economic este condiționată de eliberarea autorizației de către autoritățile vamale.
Fără a aduce atingere condițiilor speciale suplimentare care regle-mentează regimul în cauză, autorizația menționată se acordă numai:
persoanelor care oferă toate garanțiile necesare pentru efectuarea adecvată a operațiunilor;
atunci când autoritățile vamale pot supraveghea și monitoriza regimul fără a trebui să introducă măsuri administrative dispropor- ționate față de nevoile economice respective.Condițiile în care este utilizat regimul în cauză sunt menționate în autorizație.
Titularul autorizației este obligat să înștiințeze autoritățile vamale asupra tuturor factorilor care se ivesc după acordarea autorizației care pot influența menținerea sau conținutul acesteia.
Autoritățile vamale pot condiționa plasarea mărfurilor sub un regim suspensiv de constituirea unei garanții pentru a se asigura achitarea oricărei datorii vamale care ar putea lua naștere în ceea ce privește aceste mărfuri.Pot fi prevăzute dispoziții speciale privind depunerea garanției în contextul unui anumit regim suspensiv.
Un regim suspensiv cu impact economic se încheie când se atribuie o altă destinație vamală admisă fie mărfurilor plasate în acest regim, fie produselor compensatoare sau transformate plasate sub acest regim.
Autoritățile vamale iau toate măsurile necesare pentru a reglementa situația mărfurilor pentru care nu s-a încheiat un regim în condițiile prevăzute.
Drepturile și obligațiile titularului unui regim vamal cu impact economic pot fi transferate succesiv, în condițiile prevăzute de autoritățile vamale, unor alte persoane care îndeplinesc condițiile prevăzute pentru a beneficia de regimul respectiv.
CAPITOLUL 4
Antrepozitarea vamalã
4.1.Dispoziții generale
În sensul acestui capitol, referitor la produsele agricole, prin «mãrfuri prefinanțate» se înțelege mãrfurile românești destinate a fi exportate în aceeași stare în care au fost introduse în antrepozit și care beneficiazã de plata în avans a unui cuantum egal cu suma restituirii la export înainte de acest export, în cazul în care aceastã platã este prevãzutã în reglementãri speciale.
Antrepozitele vamale publice sunt urmãtoarele:
a) antrepozit de tip A, în care responsabilitatea este a deținãtorului antrepozitului;
b) antrepozit de tip B, în care responsabilitatea este a antrepozitarului;
c) antrepozit de tip F, în care gestionarea antrepozitului este asiguratã de autoritatea vamalã.
Antrepozitele vamale private aflate sub responsabilitatea deținãtorului antrepozitului, care se identificã cu antrepozitarul, fãrã a fi neapãrat proprietarul mãrfurilor, sunt urmãtoarele:
a) antrepozit de tip D, când punerea în liberã circulație se efectueazã în procedura de vãmuire la domiciliu și poate fi acordatã pe baza felului, valorii în vamã și a cantitãții mãrfurilor în momentul plasãrii acestora sub regim;
b) antrepozit de tip E, în care se aplicã regimul, chiar dacã mãrfurile nu trebuie sã fie depozitate într-un loc aprobat ca antrepozit vamal;
c) antrepozit de tip C, în alte situații decât cele prevãzute la lit. a) și b).
Autorizația de antrepozit de tip E poate sã prevadã recurgerea la procedurile aplicabile pentru tipul D.
4.2.Condiții suplimentare aplicabile la acordarea autorizației
La acordarea autorizației, autoritatea vamalã desemneazã amplasamentul sau orice alt perimetru, aprobat ca antrepozit vamal de tip A, B, C sau D. Aceasta poate aproba o magazie de depozitare temporarã ca antrepozit vamal de unul din aceste tipuri sau sã fie gestionatã ca un antrepozit de tip F.
Un amplasament nu poate fi aprobat, în același timp, pentru mai mult de un antrepozit vamal.
În situația în care mãrfurile prezintã un pericol sau sunt susceptibile de a deteriora alte mãrfuri sau care necesitã, din alte motive, instalații speciale, autorizația poate sã prevadã ca acestea sã fie depozitate în amplasamente special echipate pentru primirea lor.
Antrepozitele de tip A, C, D sau E pot fi aprobate și ca antrepozite de aprovizionare cu produse alimentare.
Autorizația de antrepozit vamal poate fi acordatã dacã manipulãrile uzuale avute în vedere sau operațiunile de perfecționare activã sau de transformare sub control vamal a mãrfurilor nu predominã în raport cu depozitarea de mãrfuri.
Autorizația de antrepozit vamal nu poate fi acordatã dacã amplasamentul antrepozitului vamal sau locul de depozitare este utilizat în scopul vânzãrii în detaliu. Cu toate acestea autorizația de antrepozit vamal poate fi acordatã dacã mãrfurile sunt vândute în detaliu, cu exonerare de drepturi de import:
a) cãlãtorilor în trafic internațional;
b) în cadrul acordurilor diplomatice sau consulare;
c) membrilor organizațiilor internationale sau fortelor NATO.
Când autoritatea vamalã examineazã dacã costurile administrative generate de regimul de antrepozitare vamalã sunt sau nu disproporționate în raport cu necesitãțile economice în cauzã, aceasta ține cont de tipul de antrepozit și de procedurile care se pot aplica.
4.3.Evidențe operative
Pentru antrepozitele de tip A, C, D și E, deținãtorul antrepozitului este persoana desemnatã sã ținã evidențele operative.
Pentru antrepozitul de tip F, evidențele biroului vamal țin locul evidențelor operative prevãzute .
Pentru antrepozitele vamale de tip B, biroul de control pãstreazã declarațiile de plasare sub regim, în locul evidențelor operative.
Evidențele operative trebuie, în orice moment, sã reflecte situația stocului de mãrfuri plasate sub regimul de antrepozitare vamalã. Deținãtorul antrepozitului vamal este obligat sã depunã la biroul de control, în termenele fixate de autoritatea vamalã, situația acestui stoc.
Valoarea în vamã a mãrfurilor, anterioarã manipulãrilor uzuale, trebuie sã se reflecte în evidențele operative.
Evidențele operative cuprind și informațiile referitoare la scoaterea temporarã și depozitarea în comun.În situația în care mãrfurile sunt plasate sub regim într-un antrepozit de tip E, înscrierea în evidențele operative se efectueazã în momentul sosirii acestora în locul de depozitare al titularului.
În situația în care antrepozitul vamal servește și ca depozit temporar, înscrierea în evidențele operative se efectueazã în momentul acceptãrii declarației de plasare sub regim.
Înscrierea în evidentele operative referitoare la încheierea regimului se efectueazã cel mai târziu în momentul scoaterii mãrfurilor din antrepozitul vamal sau din locurile de depozitare al titularului.
4.4.Alte dispoziții aplicabile în funcționarea regimului
Mãrfurile strãine pot face obiectul manipulãrilor uzuale, prevãzute în anexa nr. 5.
Mãrfurile pot fi temporar scoase din antrepozitul vamal, pentru o perioadã ce nu poate depãsi 90 de zile. În cazuri temeinic justificate, termenul poate fi prelungit.
Cererea pentru efectuarea manipulãrilor uzuale sau pentru scoaterea temporarã de mãrfuri dintr-un antrepozit vamal se face în scris, pentru fiecare caz în parte, la biroul de control. Cererea trebuie sã conținã toate elementele necesare aplicãrii regimului.
Autorizația privind cererea poate fi acordatã și în cadrul autorizației de antrepozit vamal. În acest caz, biroul de manipulãri uzuale se efectueazã sau când scoaterea temporarã urmeazã a avea loc.
În situația în care mãrfurile românești sunt depozitate împreunã cu mãrfuri plasate sub regim într-un antrepozit vamal sau în locurile de depozitare, pot fi stabilite modalitãți specifice de identificare a acestor mãrfuri în scopul de a le distinge de mãrfurile plasate sub regimul de antrepozitare vamalã.
Autoritatea vamalã poate permite depozitarea în comun chiar și atunci când este imposibilã, în orice moment, identificarea statutului mãrfurilor. Aceastã facilitate nu se aplicã mãrfurilor cu prefinanțare. Mãrfurile depozitate în comun trebuie sã se încadreze la același cod tarifar din N. C., sã prezinte aceeași calitate comercialã și sã aibã aceleași caracteristici tehnice.
În vederea declarãrii pentru o destinație vamalã, mãrfurile care fac obiectul depozitãrii în comun, precum și, dacã este cazul, mãrfurile care sunt identificabile și care îndeplinesc conditțile , pot fi considerate fie mãrfuri românești, fie mãrfuri strãine.
Aplicarea nu trebuie sã aibã ca efect, acordarea unui anumit statut vamal unei cantitãți de mãrfuri mai mare decât cantitatea de mãrfuri care are de fapt acest statut și care se aflã în antrepozitul vamal sau în locul de depozitare în momentul scoaterii mãrfurilor declarate pentru o destinație vamalã.
În situația în care operațiunile de perfecționare activã sau de transformare sub control vamal sunt efectuate într-un antrepozit vamal sau în locul de depozitare, dispozițiile se aplicã în mod corespunzãtor mãrfurilor aflate sub aceste regimuri.
Cu toate acestea, în cazul operațiunilor de perfecționare activã, fãrã recurgerea la mãrfuri echivalente sau a operațiunilor de transformare sub control vamal, dispozițiile referitoare la depozitarea în comun nu se aplicã pentru mãrfurile românești.
Înscrierile în evidențe trebuie sã permitã autoritãții vamale verificarea în orice moment a situației exacte a tuturor mãrfurilor sau produselor aflate sub aceste regimuri.
Mãrfurile, inclusiv proviziile, descãrcate de pe nave naufragiate sau avariate în apele naționale ori teritoriale ale României, sunt considerate în regim de antrepozitare.
CAPITOLUL 5
Perfecționarea activã
5.1.Dispoziții generale
În sensul acestui capitol, prin termenii de mai jos se înțelege :
a) export anticipat – sistemul în cadrul cãruia produsele compensatoare obținute din mãrfuri echivalente sunt exportate înainte ca mãrfurile de import sã fie plasate sub regim folosind sistemul cu suspendare;
b) operațiune de procesare- orice perfecționare a mãrfurilor de import, în mod direct sau indirect din dispoziția titularului, realizatã conform indicațiilor și pentru partenerul stabilit în afara teritoriului vamal al României, efectuatã, în general, numai cu plata aferentã a cheltuielilor de perfecționare;
c) operatori – persoane stabilite în România, care efectueazã total sau partial operațiunile de perfecționare activã.
5.2.Condiții suplimentare aplicabile la acordarea autorizației
Autorizația se acordã numai dacã solicitantul are intenteția de a reexporta sau exporta produsele compensatoare principale.
Autorizația poate fi acordatã, cu excepția:
a) combustibililor și surselor de energie, altele decât acelea necesare testãrii produselor compensatoare sau pentru detectarea defectelor mãrfurilor de import care necesitã reparații;
b) lubrifianților, alții decât cei necesari la operațiunile de testare, ajustare sau re-calibrare a produselor compensatoare;
c) echipamentelor și uneltelor.
Condițiile economice sunt considerate a fi îndeplinite în oricare din urmãtoarele situații:
a) operațiunile se referã la mãrfuri cu caracter necomercial;
b) se executã un contract de procesare;
c) se transformã produse compensatoare obținute în urma unei perfecționãri efectuatã în cadrul unei autorizații acordatã anterior ce a fãcut deja obiectul verificãrii condițiilor economice;
d) se efectueazã manipulãrile uzuale ;
e) au loc reparații ;
f) se transformã grâul dur, încadrat la codul tarifar 1001.10.00 din N. C. pentru producerea pastelor fãinoase încadrate la codul tarifar 1902 11.00 și la subpoziția tarifarã 1902.19 din N.C.
Condițiile economice sunt considerate a fi îndeplinite, independent de dispoziții, atunci când valoarea globalã a mãrfurilor de import pentru un solicitant și pe an calendaritic, precum și pentru fiecare cod tarifar de opt cifre din N.C., nu depãșește echivalentului în lei a 150.000 euro.
Autorizația stabileste mijloacele și metodele de identificare a mãrfurilor de import în produsele compensatoare și fixeazã condițiile necesare pentru buna derulare a operațiunilor privind mãrfurile echivalente.
Aceste metode de identificare și condițiile pot include și verificarea evidentelor.
5.3.Dispoziții aplicabile în funcționarea regimului
Autorizația precizeazã dacã și în ce condiții mãrfurile echivalente prevãzute la art. 134 alin. (6) din Codul vamal și clasificate la același cod tarifar din N.C., prezentând aceeași calitate comercialã și având aceleași caracteristici tehnice ca ale mãrfurilor de import, pot fi utilizate pentru efectuarea operațiunilor de perfecționare.
În cazuri excepționale, se poate admite ca, la mãrfurile echivalente care se gãsesc într-un stadiu de fabricație mai avansat decât mãrfurile de import, partea esențialã a operațiunilor de perfecționare a acestor mãrfuri echivalente sã fie efectuatã în întreprinderea titularului sau realizatã în numele sãu.
Autorizația stabileste termenul de încheiere. Când circumstanțele o justificã, acest termen poate fi prelungit chiar și când termenul fixat inițial a expirat.
În situația în care termenul de încheiere expirã la o datã precisã pentru toate mãrfurile plasate sub regim în cursul unei anumite perioade, autorizația poate prevedea ca termenul de încheiere sã fie prelungit automat pentru toate mãrfurile aflate încã sub regim la acea datã. Cu toate acestea, autoritatea vamalã poate solicita ca aceste mãrfuri sã primeascã o nouã destinație vamalã aprobatã în cursul unei perioade stabilite de aceasta.
Indiferent dacã se recurge la o simplificare sau dacã se aplicã termenul de încheiere pentru produsele compensatoare sau mãrfurile în aceeași stare nu poate depãși:
a) 120 de zile – pentru lapte și produse lactate;
b) 60 zile în cazul sacrificãrii, fãrã îngrãsare, a animalelor cuprinse în capitolul I din N.C;
c) 90 de zile în cazul îngrãsãrii, incluzând sacrificarea când este cazul, a animalelor clasificate la pozițiile tarifare 0104 si 0105 din N.C;
d) 180 de zile în cazul îngrãsãrii, incluzând sacrificarea când este cazul, a altor animale, cuprinse în capitolul 1 din N.C;
e) 180 de zile în cazul procesãrii cãrnii;
f) 180 de zile în cazul prelucrãrii altor produse agricole care îndeplinesc condițiile pentru rambursarea la export în avans.
În cazul operațiunilor de perfecționare derulate în mod succesiv, în cazuri temeinic justificate autoritatea vamalã poate prelungi termenul de încheiere, la cererea titularului, fãrã însã ca perioada totalã sã depãseascã un an.
Pentru încheierea regimului sau pentru cererea de rambursare a drepturilor de import sunt asimilate unui reexport sau exportului:
a) livrarea produselor compensatoare cãtre persoane care beneficiazã de scutire de drepturi de import pe baza Convenției cu privire la relațiile diplomatice, încheiatã la Viena la 18 aprilie 1961, ratificatã prin Decretul nr. 566/1968, publicat în Buletinul Oficial nr. 89 din 8 iulie 1968, sau a Convenției de la Viena cu privire la relațiile consulare, încheiatã la 24 aprilie 1963, ratificatã prin Decretul nr. 481/1971 publicat în Buletinul Oficial nr. 10 din 28 ianuarie 1972 sau a altor convenții la care România este parte;
b) livrarea produselor compensatoare cãtre forțele armate aparținând altor țãri, staționate pe teritoriul vamal al României, atunci când, potrivit legii, sunt stabilite scutiri de drepturi de import;
c) livrarea aeronavelor civile; cu toate acestea biroul vamal de control permite ca regimul sã fie încheiat la prima distribuire a mãrfurilor de import pentru fabricarea, repararea, modificarea sau transformarea aeronavelor civile sau a pãrților acestora, atâta timp cât evidențele titularului îi permit sã se asigure de aplicarea și funcționarea corectã a regimului;
d) livrarea aeronavelor spațiale și a echipamentelor aferente; cu toate acestea biroul vamal de control permite ca regimul sã fie încheiat la prima distribuire a mãrfurilor de import în scopul fabricãrii, reparãrii, modificãrii sau transformãrii sateliților, a lansatoarelor lor și a echipamentelor de la sol și a pãrților lor care fac parte integrantã din aceste sisteme, atâta timp cât evidențele titularului îi permit sã se asigure de aplicarea și funcționarea corectã a regimului;
e) utilizarea, potrivit reglementãrilor speciale, a produselor compensatoare secundare a cãror distrugere sub control vamal este prohibitã din motive de mediu; în acest caz titularul trebuie sã demonstreze cã încheierea regimului, conform reglementãrilor vamale, nu este posibilã sau cã nu este realizabilã din punct de vedere economic.
În cazul exportului anticipat, autorizația stabilește termenul în cadrul cãruia mãrfurile strãine se declarã pentru regim, ținând cont de timpul necesar pentru aprovizionarea și transportul cãtre România.
Termenul nu poate depãși:
a) 90 de zile pentru produsele agricole care intrã sub incidența mecanismelor stabilite, potrivit legii, în cadrul organizãrii pieței;
b) 180 de zile pentru celelalte mãrfuri.
Acest termen poate fi prelungit, la cererea temeinic justificatã a titularului, fãrã ca termenul total sã depãseascã un an.
În cazuri întemeiate, prelungirea poate fi acordatã chiar și dupã expirarea termenului acordat inițial.
5.4.Dispoziții aplicabile în funcționarea sistemului cu suspendare
Utilizarea mãrfurilor echivalente în cadrul operațiunilor de perfecționare activã nu se supune formalitãților vamale de plasare sub regim.
Mãrfurile echivalente și produsele compensatoare devin mãrfuri strãine, iar mãrfurile de import devin mãrfuri românești din momentul acceptãrii declarației de încheiere a regimului.
Cu toate acestea, când mãrfurile de import sunt comercializate înainte de încheierea regimului, modificarea statutului lor intervine în momentul acestei comercializãri. În mod excepțional, când este prevãzut ca mãrfurile echivalente sã nu fie prezentate, autoritatea vamalã poate permite, la cererea titularului, ca mãrfurile echivalente sã fie prezentate ulterior, într-un termen rezonabil stabilit de aceasta.
În cazul exportului anticipat:
a) produsele compensatoare devin mãrfuri strãine în momentul acceptãrii declarației de export și cu condiția ca mãrfurile ce vor fi importate sã fie plasate sub regim;
b) mãrfurile de import devin mãrfuri românești în momentul plasãrii lor sub regim.
În autorizație se stabileste dacã produsele compensatoare sau mãrfurile aflate în aceeași stare pot fi puse în liberã circulație fãrã declarație vamalã, aplicându-se în mod corespunzãtor mãsurile de restricție sau prohibiție.
În acest caz, ele sunt considerate a fi puse în liberã circulație, numai dacã nu au primit o destinație vamalã la expirarea termenului de încheiere.
Declarația de punere în liberã circulație este consideratã ca fiind prezentatã și acceptatã și liberul de vamã acordat, în momentul prezentãrii decontului de încheiere.
Produsele sau mãrfurile devin mãrfuri românești în momentul comercializãrii lor.
În cazul punerii în liberã circulație a produselor compensatoare, rubricile 15, 16, 34, 41 și 42 din declarația vamalã în detaliu fac referire la mãrfurile de import. Informațiile corespondente pot, în egalã mãsurã, sã fie furnizate printr-o fisã INF 1 sau prin orice alt document care sã însoțeascã declarația.
Pentru mãrfurile de import care, în momentul acceptãrii declarației de plasare sub regim, ar putea beneficia de un regim tarifar favorabil pentru o destinație finalã, drepturile de import de încasatâ, sunt calculate în raport cu taxa corespunzãtoare acestei destinații. Recurgerea la un astfel de calcul este permisã când autorizația pentru o destinație finalã ar putea fi acordatã și dacã condițiile prevãzute pentru acordarea regimului tarifar favorabil ar fi îndeplinite.
Lista produselor compensatoare supuse drepturilor de import corespunzãtoare lor, figureazã în anexa nr. 2.
În situația în care produsele compensatoare, altele decât cele enumerate în lista prevãzutã la alin. (1), sunt distruse, acestea sunt considerate ca fiind reexportate.
În situația în care produsele compensatoare sau mãrfurile aflate în aceeași stare sunt plasate în regimuri suspensive sau introduse într-o zonã liberã supusã controlului de tip I sau într-un antrepozit liber sau plasate într-o zonã liberã supusã controlului de tip II, pentru încheierea regimului de perfecționare activã, documentele privind aceastã destinație vamalã sau evidențele utilizate sau orice alt document de înlocuire a lor cuprinde mențiunea „marfã PA/S”. În situația în care mãrfurile de import plasate sub un regim fac obiectul unor mãsuri specifice de politicã comercialã care sunt aplicabile la plasarea lor, fie aflate în aceeași stare, fie sub formã de produse compensatoare, plasate în regimuri suspensive sau sunt introduse într-o zonã liberã supusã controlului de tip I sau într-un antrepozit liber, sau sunt plasate într-o zonã liberã supusã controlului de tip II, mențiunea trebuie completatã cu sintagma politicã comercialã.
5.5.Dispoziții aplicabile în funcționarea sistemului cu rambursare
În situația în care mãrfurile aflate în sistemul cu rambursare, primesc o destinație vamalã, documentele privind aceastã destinație sau evidențele utilizate ori orice alt document de înlocuire a acestora poartã mențiunea marfã PA/R .
CAPITOLUL 6
Transformarea sub control vamal
Regimul de transformare sub control vamal se aplicã pentru mãrfurile a cãror transformare are drept rezultat produse care se supun unor drepturi de import mai mici decât cele aplicabile pentru mãrfurile de import.
Regimul se aplicã și mãrfurilor care trebuie sã sufere transformãri în vederea îndeplinirii condițiilor tehnice pentru a fi puse în liberã circulație.Prevederile se aplicã în mod corespunzãtor.
Pentru determinarea valorii în vamã a produselor transformate declarate pentru punerea în liberã circulație, declarantul poate alege una din regulile prevãzute la art. 2, 3 sau 5 din acordul prevãzut la art. 56 sau valoarea în vamã a mãrfurilor de import la care se adaugã cheltuielile de transformare. Aceste cheltuieli de transformare sunt constituite din ansamblul cheltuielilor pentru obținerea produselor transformate luând în considerare cheltuielile generale și valoarea mãrfurilor românești dacã asemenea mãrfuri au fost folosite la transformare.
Pentru tipurile de mãrfuri și operațiunile care figureazã în anexa nr. 6, condițiile economice sunt considerate a fi îndeplinite.
Pentru alte tipuri de mãrfuri și alte operațiuni, verificarea condițiilor economice trebuie efectuatã.
În cazul mãrfurilor supuse mãsurilor de politicã agricolã a drepturilor anti-dumping provizorii sau definitive ori a drepturilor compensatorii provizorii sau definitive, verificarea condițiilor economice trebuie efectuatã de Autoritatea Nationalã a Vãmilor.
CAPITOLUL 7
Admiterea temporarã
7.1.Dispoziții generale
Animalele nãscute din animale vii, plasate sub acest regim, sunt considerate a fi mãrfuri strãine și plasate, de asemenea, sub acest regim, cu excepția celor care au o valoare comercialã neglijabilã.
Autoritatea vamalã se asigurã cã termenul maxim în care mãrfurile rãmâne plasate sub regim pentru aceeași utilizare și sub responsabilitatea aceluiași titular, nu poate depãși 24 de luni, chiar dacã regimul se încheie prin plasarea mãrfurilor sub un alt regim suspensiv, urmat de o nouã plasare sub regimul de admitere temporarã.
La cererea titularului, autoritatea vamalã poate prelungi acest termen cu perioada în care aceste mãrfuri nu au fost utilizate, potrivit condițiilor stabilite prin prezentul regulament pentru fiecare fel de marfã.
Prin împrejurãri excepționale se înțelege orice situație care necesitã utilizarea mãrfurilor pe o perioadã suplimentarã în vederea îndeplinirii scopului pentru care s-a recurs la utilizarea regimului de admitere temporarã.
Mãrfurile plasate sub acest regim trebuie sã rãmânã în aceeași stare. Sunt permise operațiunile de reparare și întretinere, inclusiv revizia, reglajele sau mãsurile de conservare a mãrfurilor sau de asigurare a conformitãții cu cerințele tehnice indispensabile pentru a permite utilizarea lor sub acest regim.
Regimul de admitere temporarã cu exonerare parțialã de drepturi de import nu se acordã pentru produsele consumabile.
7.2.Condiții pentru exonerarea totalã a drepturilor de import
Mijloace de transport
În sensul prezenței subsecțiuni, prin termenii de mai jos se înțelege:
a) folosintã comercialã- utilizarea cu platã a unui mijloc de transport pentru transportul persoanelor sau al mãrfurilor ori în cadrul activițãtii unui agent economic cu sau fãrã platã; în cazul în care mijlocul de transport este un vehicul rutier, aceastã definiție include și remorcile care pot fi atasate acesteia;
b) folosințã privatã- utilizarea unui mijloc de transport, altfel decât în folosințã comercialã;
c) trafic intern- transportul persoanelor îmbarcate sau al mãrfurilor încãrcate în România pentru a fi debarcate sau descãrcate în interiorul acestui teritoriu;
d) container – un mecanism-cadru, cisternã, caroserie sau alt mecanism analog precum un compartiment, total sau parțial închis care este destinat sã fie încãrcat cu mãrfuri; are un caracter permanent și este suficient de rezistent pentru a fi folosit în mod repetat; este special conceput pentru a facilita transportul mãrfurilor fãrã a afecta încãrcãtura, pe unul sau mai multe mijloace de transport; este construit astfel încât permite manipularea și transbordarea de pe un mijloc de transport pe altul; este construit astfel încât sã fie ușor de încãrcat și descãrcat și sã aibã un volum interior de cel puțin 1 m3.
Platformele descoperite sunt asimilate containerelor.
Termenul container cuprinde accesoriile și echipamentele acestuia, cu condiția sã fie transportate împreunã. Termenul container nu cuprinde vehicule, accesorii sau piese detasate de pe vehicule, ambalajele și nici paletele. Cu toate acestea, termenul container se aplicã și containerelor utilizate în trafic aerian la un volum interior de cel putin 1 m3;
e) transport sub sigiliu vamal – utilizarea unui container pentru transportul mãrfurilor când identificarea lor este asiguratã prin sigilarea containerului;
f) caroserie demontabilã – un compartiment de încãrcare care nu este în dotarea nici unui mijloc de locomoție și care este construit în principal pentru a fi transportat pe vehicule rutiere, sasiul acestui vehicul și cadrul inferior al caroseriei care este special adaptatã în acest scop.
Aceastã definiție acoperã totodatã caroseriile mobile care sunt compartimentele de încãrcare special construite pentru transporturi combinate;
g) container ce are un compartiment parțial închis – mecanism care este în general constituit dintr-un planșeu și o superstructurã delimitând un fel de încãrcãturã echivalent celui unui container închis.
Suprastructura este în general fãcutã din elemente metalice ce constituie carcasa containerului. Acest tip de container poate comporta unul sau mai mulți pereti laterali sau frontali. Anumite containere de acest tip au un acoperis legat la planșeu prin cadre verticale. Containerele de acest tip sunt utilizate în special pentru transportul mãrfurilor voluminoase;
h) platforme descoperite – platforme de încãrcare care nu au o suprastructurã sau au una incompletã care are aceeași lungime și lãțime a bazei ca a containerului și sunt echipate cu piese ce au colțuri superioare și inferioare dispuse în laturile platformei pentru a permite utilizarea acelorași dispozitive de amarare și de ridicare ca pentru containere;
i) accesorii și echipamente pentru containere – ansamblul urmãtoarelor dispozitive: echipamente destinate pentru a controla, a modifica sau a menține temperatura în interiorul containerului; mici aparate – de înregistrare a temperaturii – utilizate pentru a indica sau a înregistra variațiile privind condițiile ambiante: – pereții interiori, paletele, suporturile, rafturile și alte dispozitive similare;
j) palete – dispozitive pe planseul cãrora pot fi grupate anumite cantitãți de mãrfuri ce constituie o unitate de încãrcare în vederea transportului sau în vederea administrãrii.
Acest dispozitiv este constituit, fie din douã planșee legate între ele, fie dintr-un planșeu asezat în picioare sau, dintr-un planșeu special utilizat în traficul aerian; înãlțimea sa totalã este redusã pe cât posibil pentru a permite administrarea sau asezarea pe rulouri sau pe transpalete;
k) utilizatorul containerului sau a paletelor – persoana care, proprietarã sau nu a acestor containere sau a acestor palete, controleazã efectiv mișcãrile;
l) beneficiarul regimului pentru un container sau palete – utilizatorul containerului sau al paletelor ori reprezentantul sãu.
Mijloacele de transport cuprind și piesele de schimb, accesoriile și echipamentele normale care le însoțesc.
Regimul de admitere temporarã cu exonerare totalã de drepturi de import este acordat pentru palete. Regimul se poate încheia și prin exportul sau reexportul de palete de același tip și cu o valoare aproape egalã.
Regimul de admitere temporarã cu exonerare totalã de drepturi de import este acordat pentru containere în cazul în care acestea sunt marcate într-un mod corespunzãtor și într-un loc vizibil, cu urmãtoarele indicații înscrise într-o formã rezistentã:
a) identitatea proprietarului sau a utilizatorului, prin indicarea numelui complet sau a unui indicativ consacrat pentru utilizare, fiind excluse simboluri cum ar fi emblemele sau drapele;
b) mãrcile și numerele de identificare a containerelor adoptate de proprietar sau utilizator, greutatea containerului gol, inclusiv a echipamentelor fixate permanent; aceste indicații nu sunt obligatorii în cazul lãzilor mobile utilizate în transporturi combinate feroviar-rutier;
c) cu excepția containerelor utilizate în transportul aerian, țãrile de apartenențã sunt indicate fie prin metoda codului de tarã ISO alpha-2 prevãzut în normele internaționale ISO 3166 sau 6346, fie prin metoda semnului distinctiv pentru indicarea țãrii de înmatriculare a vehiculelor automobile în circulatia rutierã internaționalã, fie, în cazul lãzilor mobile utilizate în transportul combinat feroviar-rutier, prin cifre.
În situația în care cererea de autorizare este întocmitã , containerele trebuie sã fie monitorizate de un reprezentant pe teritoriul vamal al României, care este în mãsurã sã le localizeze în orice moment și care dispune de informații referitoare la plasarea lor sub regim și încheierea acestuia.
Containerele pot fi utilizate în trafic intern înainte de a fi reexportate și nu pot fi folosite decât o singurã datã pe timpul fiecãrei staționãri în țarã, pentru transportul mãrfurilor ce urmeazã a fi descãrcate în interiorul țãrii.
În conformitate cu Convenția vamalã relativã la containere, încheiatã la Geneva la 2 decembrie 1972, ratificatã prin Decretul nr. 241/1974, publicat în Buletinul Oficial nr. 16 din 31 ianuarie 1975, autoritatea vamalã permite ca regimul sã se încheie prin exportul sau reexportul containerelor de același fel sau de valoare egalã.
Dacã se constatã cã unele containere agreate nu satisfac prescripțiile tehnice ori dacã un container prezintã defecțiuni majore și, în consecințã, nu îndeplinește normele de agreare pentru transportul sub sigilii vamale, autoritatea vamalã ia mãsurile prevãzute în anexa nr. 7.
Regimul de admitere temporarã cu exonerare totalã a drepturilor de import se acordã pentru mijloacele de transport rutiere și feroviare, precum și celor destinate navigației aeriene, maritime și fluviale când sunt:
a) înmatriculate în afara teritoriului vamal al României pe numele unei persoane stabilite în strãinãtate. Dacã mijloacele de transport nu sunt înmatriculate, aceastã condiție poate fi îndeplinitã dacã aparțin unei persoane stabilite în strãinãtate;
b) utilizate de o persoanã stabilitã în afara teritoriului vamal al României, fãrã a se înlãtura dispozițiile;
c) în cazul folosinței comerciale a mijloacelor de transport, altele decât cele feroviare, utilizate exclusiv pentru un transport care începe sause terminã în afara teritoriului vamal al României. Acestea pot fi utilizate în trafic intern, numai în situația în care dispozițiile legale în vigoare în domeniul transporturilor, în special cele privind condițiile de acces și execuție, prevãd aceastã posibilitate.
În situația în care mijloacele de transport sunt reînchiriate de o companie profesionalã de închiriere din teritoriul vamal al României unei persoane stabilite în afara acestui teritoriu, acestea trebuie reexportate în termen de 8 zile de la intrarea în vigoare a contractului.
Regimul de admitere temporarã pentru vehiculele rutiere de folosințã comercialã se acordã pe perioada necesarã realizãrii operațiunilor de transport, debarcare sau îmbarcare a pasagerilor, descãrcare sau încãrcare a mãrfurilor și, dupã caz, întreținerea vehiculelor.
Persoanele stabilite în teritoriul vamal al României beneficiazã de regimul de admitere temporarã cu exonerare totalã de drepturi de import pentru:
a) mijloacele de transport feroviare care sunt puse la dispoziția lor de o anumitã persoanã, în temeiul unui acord potrivit cãruia fiecare rețea de cale feratã poate utiliza materialul rulant al altor rețele ca pe propriul sãu material rulant;
b) o remorcã care este atasatã la un mijloc de transport rutier înmatriculat pe teritoriul vamal al României;
c) utilizarea mijloacelor de transport pe o perioadã de cel mult de 5 zile, în cazul unor situații de urgențã;
d) mijloacele de transport utilizate de o societate de închirieri pentru a le reexporta într-un termen de cel mult 5 zile.
Persoanele fizice stabilite în teritoriul vamal al României beneficiazã de regimul de admitere temporarã cu exonerare totalã de drepturi de import dacã utilizeazã, în scop personal, un mijloc de transport cu titlu ocazional și urmeazã instrucțiunile titularului înmatriculãrii, aflat în teritoriul vamal în momentul utilizãrii.
Aceste persoane beneficiazã, de exonerare totalã de drepturi de import și dacã ele utilizeazã un mijloc de transport închiriat, în baza unui contract scris, cu titlu ocazional:
a) pentru a se întoarce la locul lor de reședintã în România;
b) pentru a pãrãsi România;
c) când este admisã cu aprobarea autoritãții vamale.
Mijloacele de transport trebuie sã fie reexportate sau predate unei societãți de închirieri stabilite în teritoriul vamal al României, în urmãtoarele termene:
a) 5 zile de la intrarea în vigoare a contractului
b) 8 zile de la intrarea în vigoare a contractului
Regimul de admitere temporarã cu exonerare totalã de drepturi de import este acordat pentru mijloacele de transport ce urmeazã a fi înmatriculate temporar în teritoriul vamal al României în vederea reexportului lor în numele uneia dintre urmãtoarele persoane:
a) o persoanã stabilitã în strãinãtate;
b) o persoanã fizicã stabilitã în România, când aceastã persoanã se pregãtește sã-ți transfere reședința normalã în alt loc situat în afara acestui teritoriu.
Mijloacele de transport trebuie sã fie reexportate în termen de 90 de zile, calculate de la data înmatriculãrii.
Regimul de admitere temporarã cu exonerare totalã de drepturi de import se acordã pentru mijloacele de transport utilizate în scopuri personale sau comerciale de cãtre o persoanã fizicã stabilitã în teritoriul vamal al României, care este angajatã de proprietarul mijlocului de transport, stabilit în afara acestui teritoriu sau care este autorizatã de cãtre proprietar în acest scop.
Utilizarea personalã a vehiculului trebuie sã fie prevãzutã în contractul de angajare.
Autoritatea vamalã poate restricționa utilizarea regimului de admitere temporarã a mijloacelor de transport, conform acestor dispoziții, dacã se constatã folosirea acestui regim în mod sistematic.
În cazuri excepționale, exonerarea totalã a drepturilor de import poate fi acordatã pentru mijloacele de transport care sunt utilizate în scop comercial de cãtre o persoanã stabilitã în teritoriul vamal al României, pentru o perioadã de timp limitatã.
Fãrã a se înlãtura aplicarea dispozițiilor prevãzute în alte acte normative, termenele de încheiere sunt urmãtoarele:
a) 12 luni, pentru mijloacele de transport feroviare;
b) timpul necesar pentru efectuarea operațiunilor de transport, pentru mijloacele de transport de folosințã comercialã, altele decât cele de transport feroviar;
c) 6 luni pentru mijloacele de transport aeriene de folosințã personalã;
d) 18 luni pentru mijloacele de transport maritime și fluviale de folosințã personalã.
Pentru mijloacele de transport rutier de folosințã personalã, termenul de încheiere a regimului este:
a) durata sejurului în teritoriul vamal al României, numai în scopul de a-și urma studiile, pentru mijloacele de transport utilizate de cãtre un student;
b) durata sejurului, numai în scopul finalizãrii executãrii misiunii, pentru mijloacele de transport utilizate de cãtre o persoanã însãrcinatã cu executarea unei misiuni pe o duratã determinatã;
c) 6 luni, în alte cazuri, inclusiv animalele de cãlãrie și tracțiune și atelajele acestora.
Efecte personale și bunuri importate de cãtre cãlãtori în scop sportiv; materiale de agrement destinate navigatorilor
Regimul de admitere temporarã cu exonerare totalã a drepturilor de import se acordã pentru efectele personale necesare în mod obișnuit pe perioada cãlãtoriei și pentru bunurile importate în scop sportiv de cãlãtorii.
Prin efecte personale se înțelege articolele, noi sau folosite, de care un cãlãtor poate avea nevoie în mod obijnuit pe timpul cãlãtoriei, ținând seama de toate circumstantele cãlãtoriei, cu excepția mãrfurilor importate în scopuri comerciale.
Prin bunuri importate în scop sportiv se înțelege articolele de sport și alte materiale destinate sã fie utilizate de cãlãtori cu ocazia competițiilor sau a demonstrațiilor sportive ori în scopul efectuãrii antrenamentelor pe teritoriul al României.
Lista exemplificativã cuprinzând efectele personale ale cãlãtorilor și a materialului sportiv este prevãzutã în anexa nr. 8.
Regimul de admitere temporarã cu exonerare totalã a drepturilor de import se acordã pentru materialele de agrement aparținând navigatorilor în urmãtoarele cazuri:
a) când sunt utilizate la bordul unei nave destinate traficului maritim internațional;
b) când acestea se debarcã dintr-o astfel de navã pentru a fi utilizate temporar pe uscat de cãtre echipaj;
c) când acestea sunt utilizate de cãtre echipajul unei astfel de nave în locuri cu caracter cultural sau social administrate de organizații cu caracter nonprofit, sau în lãcasuri de cult unde se oficiazã cu regularitate slujbe dedicate marinarilor.
Lista exemplificativã cuprinzând materialul de agrement pentru navigatorii este prevãzutã în anexa nr. 9.
Materiale destinate înlãturãrii efectelor unor catastrofe; material medico-chirurgical și de laborator; animale; mãrfuri destinate a fi utilizate în zonele de frontierã
Regimul de admitere temporarã cu exonerare totalã a drepturilor de import se acordã pentru materialele care sunt utilizate în cadrul mãsurilor destinate înlãturãrii efectelor unor catastrofe sau unor situații similare ce afecteazã teritoriul vamal al României și care sunt destinate autoritãților de stat sau unitãților autorizate de autoritãtile competente care acționeazã în astfel de situații.
Regimul de admitere temporarã cu exonerare totalã de drepturi la import se acordã pentru materiale medico-chirurgicale și de laborator când aceste materiale sunt expediate în cadrul unui împrumut efectuat la cererea unui spital sau a unei instituții sanitare, care au nevoie urgentã de a suplini insuficiența echipamentelor proprii și sunt destinate sã stabileascã diagnostice sau în scopuri terapeutice.
Regimul de admitere temporarã cu exonerare totalã de drepturi de import se acordã pentru animalele aparținând unei persoane stabilite în afara teritoriului vamal al României.
Regimul se acordã pentru urmãtoarele mãrfuri destinate activitãților tradiționale în zonele de frontierã, asa cum acestea sunt definite prin dispozițiile legale în vigoare:
a) echipamentele aparținând unei persoane stabilite în zona de frontierã adiacentã zonei de frontierã a admiterii temporare și utilizate de cãtre o persoanã stabilitã în aceastã zonã de frontierã adiacentã;
b) mãrfurile utilizate sub responsabilitatea autoritãților publice în vederea construirii, reparãrii sau întreținerii infrastructurii aflatã în zona de frontierã.
Lista exemplificativã cuprinzând activitãțile care se declarã în cazul animalelor sau la utilizarea echipamentului este prevãzutã în anexa nr. 9.
Suporturi de sunet, de imagine sau informații; material promoțional; material profesional; material pedagogic și stiințific
Regimul de admitere temporarã cu exonerare totalã de drepturi de import se acordã pentru mãrfurile:
a) care constituie suporți de sunet, de imagine sau de informații destinate a fi prezentate înainte de a fi comercializate, sau trimise gratuit sau destinate sonorizãrii, dublajului sau reproducției;
b) utilizate exclusiv în scopuri promoționale sau de reclamã. Lista exemplificativã a acestor materiale este prevãzutã în anexa nr. 10.
Regimul de admitere temporarã cu exonerare totalã de drepturi de import se acordã pentru materialul profesional când sunt îndeplinite cumulativ urmãtoarele condiții:
a) aparține unei persoane stabilite în afara teritoriului vamal al României;
b) se importã de cãtre o persoanã stabilitã în afara teritoriului vamal al României sau de cãtre un angajat al proprietarului, angajatul putând fi stabilit în teritoriul vamal al României;
c) este utilizat de importator sau sub supravegherea sa, cu excepția cazurilor de co-producții audiovizuale.
Prin material profesional se înțelege:
a) materialul de presã, de radiodifuziune sau de televiziune, necesar reprezentanților de presã, radiodifuziune sau televiziune stabiliți în afara teritoriului național al României, care intrã temporar în România pentru a realiza reportaje, înregistrãri sau emisiuni în cadrul unor programe determinate și care se reîntorc în strãinãtate;
b) materialul cinematografic, necesar unei persoane stabilite în strãinãtate, care intrã temporar în România pentru realizarea de filme și care se reîntoarce în strãinãtate;
c) orice material necesar pentru exercitarea meseriei sau profesiei de cãtre o persoanã stabilitã în strãinãtate, care intrã temporar în România pentru realizarea unei activitãți concret determinate. Nu intrã în aceastã categorie materialul profesional destinat unor scopuri comerciale din care rezultã noi mãrfuri sau condiționarea unor mãrfuri existente. Sunt totuși admise uneltele manuale necesare pentru exploatarea resurselor naturale, pentru construcția, repararea sau întreținerea imobilelor, executarea lucrãrilor de terasament, precum și pentru alte activitãți similare;
d) aparatele auxiliare și accesoriile materialelor
Lista exemplificativã cuprinzând bunurile considerate material profesional este prevãzutã în anexa nr. 11.
Regimul de admitere temporarã cu exonerare totalã de drepturi de import nu poate fi acordat pentru materialul destinat a fi utilizat pentru fabricarea industrialã sau pentru ambalarea mãrfurilor sau, cu excepția uneltelor manuale, pentru exploatarea resurselor naturale, pentru construcții, reparații sau întreținerea construcțiilor sau cele pentru executarea muncilor de terasare sau operațiuni similare.
Regimul de admitere temporarã cu exonerare totalã de drepturi de import se acordã pentru materialul pedagogic și stiințific când în mod cumulativ:
a) aparțin unei persoane stabilite în afara teritoriului vamal al României;
b) sunt importate de instituții stiințifice, educaționale sau de pregãtire profesionalã, publice sau private, al cãror obiect de activitate esențial este nonprofit și sunt folosite sub responsabilitatea exclusivã a acestora, în scop didactic, al formãrii profesionale sau al cercetãrii stiințifice;
c) sunt importate în cantitate raționalã ținând cont de destinația acestora;
d) nu sunt utilizate în scopuri pur comerciale.
Prin material pedagogic se înțelege orice material destinat procesului didactic și de formare profesionalã și, în special, modele, instrumente, aparate și mașini.
Lista exemplificativã cuprinzând mãrfurile considerate material pedagogic este prevãzutã în anexa nr. 12.
Prin material stiințific se înțelege instrumentele, aparatele și mașinile-unelte utilizate în scopul cercetãrilor stiințifice sau în învãtãmânt.
Ambalaje, modele, matrite, clisee, desene, proiecte, instrumente de mãsurã și control, de verificare și alte obiecte similare; unelte și instrumente speciale; mãrfuri care servesc la efectuarea de încercãri sau sunt supuse testelor probe; mostre; mijloace de producție pentru înlocuire
Regimul de admitere temporarã cu exonerare totalã de drepturi de import se acordã pentru ambalaje când acestea:
a) sunt destinate a fi reexportate goale sau pline, dacã sunt importate pline;
b) sunt destinate a fi reexportate pline, dacã sunt importate goale.
Prin ambalaje se înțelege:
a) ambalajele utilizate sau destinate sã fie utilizate în starea în care sunt prezentate, pentru ambalarea exterioarã sau interioarã a mãrfurilor;
b) suporturile utilizate sau destinate sã fie utilizate, pentru rularea, plierea sau fixarea mãrfurilor.
Nu sunt considerate ambalaje materialele de ambalat cum ar fi paiele, hârtia, fibrele de sticlã și talasul, prezentate în vrac.
Ambalajele nu pot fi utilizate în trafic intern, decât în vederea exportului mãrfurilor. În cazul ambalajelor importate pline, aceastã restricție nu se aplicã decât din momentul în care acestea au fost golite de conținut.
Regimul de admitere temporarã cu exonerare totalã de drepturi de import se acordã pentru tipare, matrițe, clișee, desene, proiecte, instrumente de mãsurã, de control, de verificare și alte obiecte similare, când acestea:
a) aparțin unei persoane stabilite în afara teritoriului vamal al României;
b) sunt utilizate de o persoanã stabilitã în teritoriul vamal al României;
c) cel putin 75% din producția rezultatã din utilizarea lor este exportatã în afara teritoriului vamal al României.
Regimul de admitere temporarã cu exonerare totalã de drepturi de import se acordã pentru unelte și echipamente ori instrumente speciale când acestea:
a) aparțin unei persoane stabilite în afara teritoriului vamal al României;
b) sunt puse gratuit la dispoziția unei persoane stabilite în teritoriul vamal al României pentru a fi utilizate la fabricarea de mãrfuri ce urmeazã a fi exportate în totalitate.
Regimul de admitere temporarã cu exonerare totalã de drepturi de import se acordã pentru:
a) mãrfurile supuse încercãrilor, experiențelor sau demonstrațiilor;
b) mãrfurile importate în cadrul unui contract de vânzare sub rezerva efectuãrii unor probe satisfãcãtoare și când acestea sunt efectiv supuse acestor încercãri;
c) mãrfurile utilizate pentru efectuarea de încercãri, experiențe sau demonstrații care nu constituie o activitate lucrativã.
În cazul mãrfurilor prevãzute la lit. b) termenul de încheiere este de 180 de zile.
Regimul de admitere temporarã cu exonerare totalã de drepturi de import se acordã pentru mostrele importate în cantițãti rezonabile, pentru a fi prezentate sau sã facã obiectul unei demonstrații în teritoriul vamal al României.
Regimul de admitere temporarã cu exonerare totalã de drepturi de import se acordã pentru mijloacele de producție de înlocuire, puse provizoriu la dispoziția unui client de cãtre furnizor sau reparator, în așteptarea livrãrii sau reparãrii unor mãrfuri similare. Termenul de încheiere este de 180 de zile.
Mãrfuri destinate unor manifestãri sau unor vânzãri
Regimul de admitere temporarã cu exonerare totalã de drepturi de import se acordã pentru mãrfurile destinate a fi expuse sau utilizate cu ocazia unei manifestãri publice, care nu este exclusiv organizatã pentru vânzarea mãrfurilor în cauzã, sau pentru mãrfurile obținute în cursul unei astfel de manifestãri, din mãrfurile plasate sub regim.
În mod excepțional, autoritatea vamalã poate autoriza recurgerea la acest regim și pentru alte manifestãri.
Prin mãrfuri se înțelege:
a) mãrfurile destinate sã fie expuse sau care fac obiectul unor demonstrații sau manifestãri;
b) mãrfurile destinate sã fie utilizate la prezentarea produselor importate cu prilejul unei manifestãri, cum sunt: mãrfurile necesare demonstrațiilor fãcute cu mașinile sau cu aparatele importate expuse; materialul de construcție sau de decorare, inclusiv echipamentul electric pentru standul unei persoane din strãinãtate; materialul publicitar și de documentație destinat sã fie utilizat cu titlu de publicitate pentru mãrfurile importate expuse, cum sunt înregistrãrile sonore și video, filmele și diapozitivele, precum și aparatura necesarã pentru utilizarea lor;
c) animalele vii destinate sã fie expuse sau care participã la manifestãri;
d) materialul destinat sã fie utilizat în cadrul reuniunilor, conferințelor și congreselor internaționale, inclusiv instalațiile de traducere, aparatele de înregistrare video și filmele cu caracter educativ, stiințific sau cultural;
e) produsele obținute în cursul manifestãrilor prin folosirea mãrfurilor, mașinilor, aparatelor sau animalelor importate temporar.
Prin alte manifestãri se înțelege:
a) expozițiile, congresele, saloanele și manifestãrile similare din domeniile: comert, industrie, agriculturã și artizanat;
b) expozițiile sau manifestãrile organizate în principal cu scop filantropic;
c) expozițiile sau manifestãrile organizate în scop stiințific, tehnic, artizanal, artistic, educativ sau cultural, sportiv, religios, sindical, turistic sau de a contribui la înțelegerea între popoare;
d) reuniunile reprezentantilor organizațiilor sau grupãrilor internaționale;
e) ceremoniile și manifestãrile cu caracter oficial sau comemorativ.
Regimul de admitere temporarã cu exonerare totalã de drepturi la import se acordã pentru mãrfurile ce nu pot fi importate ca mostre, când expeditorul dorește sã vândã aceste mãrfuri și destinatarul condiționeazã eventuala cumpãrare a lor de o verificare prealabilã.
Termenul de încheiere este de 60 de zile.
Regimul de admitere temporarã cu exonerare totalã de drepturi de import se acordã și pentru mãrfurile de ocazie.
Prin mãrfuri de ocazie, altele decât cele nou-fabricate, dar neutilizate și fãrã defecte, se înțelege:
a) mãrfurile prezentate în vederea vânzãrii la licitație;
b) mãrfurile din cadrul unui contract de vânzare sub rezerva efectuãrii unor încercãri al cãror rezultat sã fie satisfãcãtor;
c) operele de artã ce urmeazã sã fie expuse în vederea unei eventuale vânzãri;
d) trimiterile la vedere de confecții din blãnuri, bijuterii, covoare, articole de bijuterie, dacã dupã caracteristicile lor nu pot fi considerate mostre.
Prin trimiteri la vedere se înțelege trimiterea de mãrfuri pentru care existã oferta de vânzare a exportatorului cu posibilitatea de a fi cumpãrate dupã ce sunt verificate și acceptate de destinatar.
Piese de schimb, accesorii și echipamente, precum și alte mãrfuri
Regimul de admitere temporarã cu exonerare totalã de drepturi de import se acordã pentru piesele de schimb, accesoriile și echipamentele utilizate pentru repararea și întretinerea, inclusiv revizia, reglajele și mãsurile de conservare a mãrfurilor plasate sub regim.
Regimul de admitere temporarã cu exonerare totalã de drepturi la import se acordã pentru mãrfurile, sau pentru cele care nu îndeplinesc condițiile fixate prin aceste articole, când acestea sunt importate:
a) fie cu titlu ocazional și pentru o perioadã nu mai mare de 90 de zile;
b) fie în situații deosebite, fãrã a avea consecinte pe plan economic.
Regimul se acordã pentru mãrfurile a cãror valoare este mai micã decât echivalentul în lei a 4000 euro.
7.3.Dispoziții aplicabile pentru funcționarea regimului
În situația în care efectele personale, mãrfurile importate în scopuri sportive sau mijloacele de transport fac obiectul unei declarãri verbale sau prin orice altã acțiune pentru plasarea sub regim, autoritatea vamalã poate cere o declarație scrisã când cuantumul drepturilor de import este ridicat sau când existã un risc serios de a nu fi respectate obligațiile ce decurg din plasarea sub regim.
Declarațiile de plasare sub regim stabilite pe baza carnetelor ATA/CPD sunt acceptate când aceste carnete sunt emise de o țarã participantã și sunt vizate și garantate de o asociație garantã care face parte din grupul de asociații internaționale.
În afara cazurilor când se dispune altfel, în cadrul acordurilor bilaterale sau multilaterale, prin țarã participantã se înțelege o parte contractantã a convenției ATA sau a convenției de la Istanbul care acceptã recomandãrile Consiliului de cooperare vamalã din 25 iunie 1992 relative la acceptarea carnetului ATA sau a carnetului CPD pentru regimul de admitere temporarã.
Dispozițiile se aplicã numai când carnetele ATA/CPD:
a) privesc mãrfurile și utilizãrile acoperite de aceste convenții sau acorduri;
b) sunt certificate de autoritatea vamalã în spațiul prevãzut pe copertã;
c) sunt valabile pe teritoriul vamal al României.
Carnetele ATA/CPD sunt prezentate biroului de intrare în teritoriul vamal al României, cu excepția cazurilor în care biroul nu este în mãsurã sã verifice dacã condițiile pentru acordarea regimului sunt îndeplinite.
Lista mãrfurilor pentru care admiterea temporarã se poate efectua conform convenției ATA este prevãzutã în anexa nr. 13.
Prezentarea carnetului ATA în vederea plasãrii mãrfurilor sub regimul de admitere temporarã se face la birourile vamale de intrare care:
a) completeazã voletul de intrare pentru mãrfurile prevãzute la pct. 1, 10, 12 – 19 din lista prevãzutã la alin. (3), dacã sunt în mãsurã sã verifice îndeplinirea tuturor condițiilor impuse de regimul de admitere temporarã;
b) completeazã voletul de tranzit pentru mãrfurile prevãzute la pct. 2 – 9, 11 si 20 din lista prevãzutã la alin. (3) și pentru celelalte mãrfuri pentru care nu sunt în mãsurã sã verifice îndeplinirea condițiilor regimului.
În acest caz, biroul de import completeazã voletul de import.
Fãrã a se înlãtura sistemul de garanții specific carnetelor ATA/CPD, plasarea sub regim printr-o declarație scrisã se supune constituirii unei garanții, cu excepția cazurilor prevãzute în anexa nr. 14.
Autoritatea vamalã poate solicita tinerea unei evidente scrise pentru facilitarea controlului regimului.
În situația în care mãrfurile plasate sub regim sunt declarate pentru punerea în liberã circulație, cuantumul datoriei se determinã pe baza elementelor de calcul aplicabile acestor mãrfuri din momentul acceptãrii declarației de punere în liberã circulație.
În situația în care mãrfurile plasate sub regim sunt comercializate, acestea sunt considerate ca fiind prezentate în vamã atunci când sunt declarate pentru punere în liberã circulație, anterior expirãrii termenului de încheiere.
La încheierea regimului pentru mãrfurile vizate , consumul lor, distrugerea sau distribuirea gratuitã cãtre public în cadrul manifestãrii, se considera a fi un reexport atâta timp cât cantitatea corespunde naturii manifestãrii, numãrului de vizitatori și importanței participãrii expozantului la aceastã manifestare, cu excepția bãuturilor alcoolice, țigãrilor și combustibililor.
În situația în care mãrfurile sunt plasate sub unul din regimurile suspensive sau introduse într-o zonã liberã supusã modalitãtilor de control de tipul I sau într-un antrepozit liber, sau plasate într-o zonã liberã supusã modalitãtilor de control de tip II, care încheie regimul de admitere temporarã, documentele altele decât carnetele ATA/CPD sau evidențele utilizate pentru destinația vamalã în cauzã sau toate documentele de înlocuire trebuie sã poarte mențiunea „mãrfuri AT”.
Pentru mijloacele de transport feroviar utilizate în comun în temeiul unui acord internațional, regimul de admitere temporarã se incheie când mijloacele de transport feroviar, de același tip sau de aceeași valoare ca cele care au fost puse la dispoziția unei persoane stabilite în teritoriul vamal al României, sunt exportate sau reexportate.
CAPITOLUL 8
Perfecționarea pasivã
8.1.Condiții suplimentare privind acordarea autorizației
Interesele esențiale ale întreprinzãtorilor români sunt considerate cã nu sunt afectate, cu excepția existenței unor indicii contrare.
În situația în care cererea de autorizație este întocmitã de persoana care exporta mãrfurile de export temporar fãrã efectuarea operațiunilor de perfecționare, autoritatea vamalã procedeazã la verificarea prealabilã a condițiilor pe baza documentelor produse.
Autorizația stabileste mijloacele și metodele prin care se verificã cã produsele compensatoare sunt rezultate din procesarea mãrfurilor de export temporar sau cã sunt respectate condițiile pentru recurgerea la sistemul de schimburi standard.
Aceste mijloace și metode pot include utilizarea fișei informative prevãzutã în anexa nr. 15 și verificarea evidențelor.
În situația în care natura operațiunilor de perfecționare nu permite sã se stabileascã cã produsele compensatoare au rezultat din utilizarea mãrfurilor de export temporar, autorizația nu poate fi eliberatã decât în cazuri temeinic justificate și când solicitantul probeazã, oferind suficiente garanții, cã mãrfurile utilizate în operațiunile de procesare au:
a) același cod tarifar din N.C;
b) aceeași calitate comercialã;
c) aceleași caracteristici tehnice cu mãrfurile de export temporar.
În autorizație se stabilesc condițiile de utilizare a regimului.
În situația în care aplicarea regimului este solicitatã pentru reparații, mãrfurile de export temporar trebuie sã necesite numai reparații iar regimul nu poate fi utilizat pentru ameliorarea performantelor tehnice ale mãrfurilor.
8.2.Dispoziții aplicabile în funcționarea regimului
Autorizația stabileste termenul de încheiere, care poate fi prelungit, în cazuri temeinic justificate, chiar și când acesta a expirat.
Declarația vamalã de plasare sub regim a mãrfurilor de export temporar se întocmește potrivit dispozițiilor aplicabile la export.
În cazul unui import anticipat, documentele ce însoțesc declarația de punere în liberã circulație includ o copie a autorizației, cu excepția cazului în care aceastã autorizație face obiectul unei cereri.
8.3.Dispoziții referitoare la taxare
Pentru calculul cuantumului de dedus, drepturile anti-dumping și compensatorii nu se iau în considerare.
Produsele compensatoare secundare ce constituie deșeuri, cãzãturi, rebuturi, resturi, sunt considerate a fi incluse.
Pentru determinarea valorii mãrfurilor de export temporar, cheltuielile de încãrcare, de transport și de asigurare a mãrfurilor de export temporar pânã la locul unde a fost efectuatã operațiunea de perfecționare pasivã sau ultima operațiune de acest fel nu se adaugã la:
a) valoarea mãrfurilor de export temporar care se ia în considerare la determinarea valorii în vamã a produselor compensatoare
b) cheltuielile de perfecționare, când valoarea mãrfurilor de export temporar nu poate fi determinatã
Cheltuielile de încãrcare, transport și asigurare ale produselor compensatoare de la locul unde a avut loc operațiunea de perfecționare pasivã sau ultima operațiune de acest fel la locul de introducere pe teritoriul vamal al României se adaugã la cheltuielile de perfecționare.
Cheltuielile de încãrcare, de transport și de asigurare includ și:
a) comisioanele și cheltuielile de intermediere, cu excepția comisioanelor de cumpãrare;
b) costul containerelor care nu fac un tot cu mãrfurile de export temporar;
c) cheltuielile de ambalare, cuprinzând atât manopera cât și materialele folosite;
d) cheltuielile de manipulare conexe transportului de mãrfuri.
Exonerarea parțialã de drepturi de import, luând-se în considerare ca valoare în vamã cheltuielile de perfecționare, este autorizatã la cerere.
Autoritatea vamalã refuzã calcularea exonerãrii parțiale de drepturi de import, dacã, înainte de acordarea liberului de vamã pentru punerea în liberã circulație a produselor compensatoare, se stabilește cã singurul obiectiv al acordãrii liberului de vamã pentru punerea în liberã circulație cu o taxã vamalã zero pentru mãrfurile exportate temporar, care nu sunt de origine românã, a fost sã beneficieze de exonerare parțialã.
În cazul agenților economici care efectueazã operațiuni frecvente de perfecționare pasivã în cadrul unei autorizații care nu priveste operațiuni de reparare, autoritatea vamalã poate, la cererea titularului, sã fixeze o ratã medie a drepturilor de import valabilã pentru toate aceste operațiuni.
Aceastã ratã se determinã pentru fiecare perioadã de un an și se aplicã cu titlu provizoriu produselor compensatoare puse în liberã circulație în aceastã perioadã.
Concluzii
În concluzie bunurile se introduc sau se scot din țara numai prin birourile vamale.Aceste mărfuri sunt supuse operațiuni de vamuire și rămân sub supraveghere vamală până la acordarea liberului de vamă.În organizarea statului, vama este o instituție complexă care, pe lângă rolul ei primordial, fiscal, îndeplinește funcția de instrument de protecție a economiei naționale și, indirect, un rol social și de apărare a națiunii.
Pentru regimurie vamale ale romaniei este nevoie de o cerere de autorizare care este verifivată și autorizata în termen de 30-60 zile. Există două feluri de regimuri Regimuri suspensive și regimuri vamale cu impact economic.Regimul suspensive are urmatoarele regimuri: tranzit extern,antrepozit vamal, perfecționare activă sub forma unui sistem cu suspendare, transformare sub control vamal,admitere temporară iar regimul vamal are urmatoarele regimuri: antrepozit vamaperfecționare activă,transformare sub control vamal, admitere temporară, perfecționare pasivă.
Prin atnrepozitare se înțelege: mãrfurile românești destinate a fi exportate în aceeași stare în care au fost introduse în antrepozit și care beneficiazã de plata în avans a unui cuantum egal cu suma restituirii la export înainte de acest export, în cazul în care aceastã platã este prevãzutã în reglementãri speciale. Antrepozitele vamale sunt publice și private. Antrepozitele vamale publice:antrepozit de tip A, antrepozit de tip B si antrepozit de tip F. Antrepozitele vamale private:
antrepozit de tip D, antrepozit de tip E si antrepozit de tip C
Perfecționare activă/pasiva este o operațiune tehnolocică a marafurilor din import.
Regimul de transformare sub control vamal se aplicã pentru mãrfurile a cãror transformare are drept rezultat produse care se supun unor drepturi de import mai mici decât cele aplicabile pentru mãrfurile de import.
Mãrfurile plasate sub regimul de admitere temporara trebuie sã rãmânã în aceeași stare. Sunt permise operațiunile de reparare și întretinere, inclusiv revizia, reglajele sau mãsurile de conservare a mãrfurilor sau de asigurare a conformitãții cu cerințele tehnice indispensabile pentru a permite utilizarea lor sub acest regim.Acest regim necesita condiții pentru exonerarea totalã a drepturilor de import care cuprinde: mijloace de transport,ambalaje, modele, matrite, clisee, desene, proiecte, instrumente de mãsurã și control, de verificare și alte obiecte similare; unelte și instrumente speciale; mãrfuri care servesc la efectuarea de încercãri sau sunt supuse testelor probe; mostre; mijloace de producție pentru înlocuire, efecte personale și bunuri importate de cãtre cãlãtori în scop sportiv; materiale de agrement destinate navigatorilor materiale destinate înlãturãrii efectelor unor catastrofe; material medico-chirurgical și de laborator; animale; mãrfuri destinate a fi utilizate în zonele de frontierã,suporturi de sunet, de imagine sau informații; material promoțional; material profesional; material pedagogic și stiințific,mãrfuri destinate unor manifestãri sau unor vânzãri, piese de schimb, accesorii și echipamente, precum și alte mãrfuri.
Anexe
Bibliografie
.
Viorel Cornescu, Gheorghe Crețoiu, Ion Bucur, „Economie”, Editura Actami, București, 1999.
Ion Roșu-Hamzescu, „Istoria integrării economice”, Editura Universitaria, Craiova, 2003..
Dragnea Eugen, Ioniță Niculina, Reglementări vamale, Oradea, 1994.
C. Fota, M. Măciucă, I. Roșu Hurmuzescu, Politici comerciale, Editura Arta Grafică, București, 1993..
Gh. Caraiani, Gelu Ștefan Diaconu, Regimurile suspensive în legislația vamală comunitară și în cea românească, Editura Lumina Lex, București, 2000.
Alina Profiroiu, Marius Profiroiu, „Introducere în realitățile europene”, Editura Economică, București, 1999.
Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2913/92 din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar.
Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 82/97 din 19 decembrie 1996 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 de instituire a Codului Vamal Comunitar.
Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 2700/2000 din 16 noiembrie 2000 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 de instituire a Codului Vamal Comunitar.
Legea nr. 86 din 10 aprilie 2006 privind Codul vamal al Românei care va intra în vigoare din 18 iunie 2006 (publicat în M. Of. nr. 350 din 19 aprilie 2006).
Bibliografie
.
Viorel Cornescu, Gheorghe Crețoiu, Ion Bucur, „Economie”, Editura Actami, București, 1999.
Ion Roșu-Hamzescu, „Istoria integrării economice”, Editura Universitaria, Craiova, 2003..
Dragnea Eugen, Ioniță Niculina, Reglementări vamale, Oradea, 1994.
C. Fota, M. Măciucă, I. Roșu Hurmuzescu, Politici comerciale, Editura Arta Grafică, București, 1993..
Gh. Caraiani, Gelu Ștefan Diaconu, Regimurile suspensive în legislația vamală comunitară și în cea românească, Editura Lumina Lex, București, 2000.
Alina Profiroiu, Marius Profiroiu, „Introducere în realitățile europene”, Editura Economică, București, 1999.
Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2913/92 din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar.
Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 82/97 din 19 decembrie 1996 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 de instituire a Codului Vamal Comunitar.
Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 2700/2000 din 16 noiembrie 2000 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 de instituire a Codului Vamal Comunitar.
Legea nr. 86 din 10 aprilie 2006 privind Codul vamal al Românei care va intra în vigoare din 18 iunie 2006 (publicat în M. Of. nr. 350 din 19 aprilie
Anexe
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Regimuri Vamale (ID: 129547)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.