Regimul Strainilor In Romania
CUPRINS
Introducere ……………………………………………………………….4
Capitolul I – Drepturile și obligațiile străinilor
Dispoziții generale privind domeniul de reglementare…………..7
Drepturile străinilor……………………………………………..10
1.3 Obligațiile străinilor……………………………………………..10
Politica în domeniul imigrației…………………………………..11
Intrarea străinilor pe teritoriul României…………………………13
Nepermiterea intrării străinilor în România………………………13
Obligațiile străinului……………………………..……………16
Documente de trecere a frontierei de stat acceptate de statul rom.16
Șederea străinilor în România………………………….………..19
Dispoziții generale privind șederea străinilor………………..19
Condiții cu privire la găzduirea străinilor…………………….19
Informarea autorităților cu privire la schimbările intervenite în situația străinului……………………………………………..20
Ieșirea străinilor de pe teritoriul României……………………..20
Ieșirea străinilor……………………………………………..20
Nepermiterea ieșirii………………………..…………………21
Încetarea măsurii de nepermitere a ieșirii…………….……..21
Capitolul II – Regimul acordării de vize
Dispoziții generale……………………………………………………………..21
Tipuri de vize…………………………………………………………………….24
Condiții generale de acordare a vizelor…………………………………30
Eliberarea vizei române………………………………………………………34
Acordarea vizei române de către organele poliției de frontiera ..34
Anularea și revocarea vizei……………………………………..35
Procedura invitației……………………………………………………………36
Forma și conținutul invitației………………………..……..39
Excepții de la procedura invitației………………………….39
Condiții speciale de acordare a vizei de lungă ședere…………….41
Căsătoria de conveniență……………………………………………………55
Acordarea dreptului de ședere permanentă…………………………..56
2.9 Stabilirea domiciliului străinilor în România………………………..61
2.10 Regimul îndepărtării străinilor de pe teritoriul României……….61
Expulzarea străinilor din România………………………………………65
Concluzii……………………………………………………………….…68
Bibliografie………………………………………………………………71
=== REGIMUL STRĂINILOR ÎN ROMÂNIA ===
CUPRINS
Introducere ……………………………………………………………….4
Capitolul I – Drepturile și obligațiile străinilor
Dispoziții generale privind domeniul de reglementare…………..7
Drepturile străinilor……………………………………………..10
1.3 Obligațiile străinilor……………………………………………..10
Politica în domeniul imigrației…………………………………..11
Intrarea străinilor pe teritoriul României…………………………13
Nepermiterea intrării străinilor în România………………………13
Obligațiile străinului……………………………..……………16
Documente de trecere a frontierei de stat acceptate de statul rom.16
Șederea străinilor în România………………………….………..19
Dispoziții generale privind șederea străinilor………………..19
Condiții cu privire la găzduirea străinilor…………………….19
Informarea autorităților cu privire la schimbările intervenite în situația străinului……………………………………………..20
Ieșirea străinilor de pe teritoriul României……………………..20
Ieșirea străinilor……………………………………………..20
Nepermiterea ieșirii………………………..…………………21
Încetarea măsurii de nepermitere a ieșirii…………….……..21
Capitolul II – Regimul acordării de vize
Dispoziții generale……………………………………………………………..21
Tipuri de vize…………………………………………………………………….24
Condiții generale de acordare a vizelor…………………………………30
Eliberarea vizei române………………………………………………………34
Acordarea vizei române de către organele poliției de frontiera ..34
Anularea și revocarea vizei……………………………………..35
Procedura invitației……………………………………………………………36
Forma și conținutul invitației………………………..……..39
Excepții de la procedura invitației………………………….39
Condiții speciale de acordare a vizei de lungă ședere…………….41
Căsătoria de conveniență……………………………………………………55
Acordarea dreptului de ședere permanentă…………………………..56
2.9 Stabilirea domiciliului străinilor în România………………………..61
2.10 Regimul îndepărtării străinilor de pe teritoriul României……….61
Expulzarea străinilor din România………………………………………65
Concluzii……………………………………………………………….…68
Bibliografie………………………………………………………………71
INTRODUCERE
Potrivit OUG nr.194/2002 notiunea de "strain" presupune acea persoana care nu are cetatenia romana sau cetatenia unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spatiului Economic European, iar "rezidentul" este strainul titular al unui permis de sedere temporara sau al unei carti de rezidenta.
Se arata ca pe timpul sederii in Romania strainii sunt obligati sa respecte legislatia romana si sa respecte scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra si, dupa caz, de a ramane pe teritoriul Romaniei.
De asemenea, strainii care locuiesc legal in Romania se bucura de protectia generala a persoanelor si a averilor, garantata de Constitutie si de alte legi, precum si de drepturile prevazute in tratatele internationale la care Romania este parte.Pentru scopurile prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeles:
a) străin – persoana care nu are cetățenia română sau cetățenia unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spațiului Economic European;
b) apatrid – străinul care nu are cetățenia niciunui stat;
c) rezident – străinul titular al unui permis de ședere temporară sau al unei cărți de rezidență, acordate în condițiile prezentei ordonanțe de urgență;
d) rezident permanent – străinul titular al unui permis de ședere permanentă sau al unei cărți de rezidență permanentă, acordate în condițiile prezentei ordonanțe de urgență;
e) sponsor – străinul cu ședere legală pe teritoriul României, care depune cerere pentru reîntregirea familiei în condițiile prezentei ordonanțe de urgență;
f) Centrul Național de Vize – structură specializată în cadrul Direcției generale afacericonsulare din Ministerul Afacerilor Externe, care contribuie la stabilirea și realizarea politicii naționale de vize a României, împreună cu celelalte instituții din administrația publică centrală, potrivit competențelor stabilite prin lege;
g) viză – autorizația, materializată prin aplicarea unui colant sau a unei ștampile pe un document de trecere a frontierei de stat valabil, care permite străinului supus acestei obligativități să se prezinte la un punct de trecere a frontierei pentru a solicita tranzitul sau șederea temporară pentru o perioadă determinată, cu îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezentul act normativ;
h) viză de tranzit aeroportuar – autorizația acordată de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, care permite străinului să treacă prin zona internațională de tranzit a unui aeroport român, fără a intra pe teritoriul statului român, cu ocazia unei escale sau a unui transfer între două tronsoane ale unui zbor internațional;
i) drept de ședere – dreptul acordat străinului de către autoritățile competente, de a rămâne pe teritoriul României pentru o perioadă determinată, în condițiile legii;
j) permis de ședere – documentul de identitate care se eliberează de către
Oficiul Român pentru Imigrări, în condițiile legii, străinului căruia i se prelungește dreptul de ședere în România sau celui căruia i se acordă dreptul de ședere permanentă, după caz;
k) permis de ședere în scop de muncă – documentul de identitate care se eliberează străinului de către Oficiul Român pentru Imigrări, în condițiile legii, și atestă dreptul de ședere și de muncă pe teritoriul României;
l) căsătorie de conveniență – căsătoria încheiată cu singurul scop de a eluda condițiile de intrare și ședere a străinilor și de a obține dreptul de ședere pe teritoriul României;
m) interviu – discuția purtată de un reprezentant al autorităților române cu persoana care solicită acordarea vizei române sau prelungirea dreptului de ședere în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, în scopul obținerii de informații suplimentare cu privire la datele înscrise în cererile formulate, motivele deplasării și șederii în România și veridicitatea documentelor prezentate;
n) ofițer de interviu – lucrătorul din cadrul Oficiului Român pentru Imigrări, cu atribuții în constatarea existenței elementelor căsătoriei de conveniență;
o) cercetător – străinul, titular al unei diplome de absolvire a unor studii superioare de natură să îi permită accesul la programe de doctorat și care este acceptat de o unitate de cercetare-dezvoltare să desfășoare activități de cercetare științifică în cadrul unui proiect.
CAPITOLUL I – Drepturile și Obligațiile Străinilor
Dispoziții generale privind domeniul de reglementare.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 421 din 05.06.2008 constituie cadrul prin care sunt reglementate intrarea, șederea și ieșirea străinilor pe teritoriul României sau de pe teritoriul României, drepturile și obligațiile acestora, precum și măsuri specifice de control al imigrației, în conformitate cu obligațiile asumate de România prin documentele internaționale la care este parte.
Pentru scopurile prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeles:
străin – persoana care nu are cetățenia română sau cetățenia unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spațiului Economic European;
apatrid – străinul care nu are cetățenia niciunui stat;
c) rezident – străinul titular al unui permis de ședere temporară sau al unei cărți de rezidență, acordate în condițiile prezentei ordonanțe de urgență;
d) rezident permanent – străinul titular al unui permis de ședere permanentă sau al unei cărți de rezidență permanenta, acordate în condițiile prezentei ordonanțe de urgență;
e) sponsor – străinul cu ședere legală pe teritoriul României, care depune cerere pentru reîntregirea familiei în condițiile prezentei ordonanțe de urgență;
f) Centrul Național de Vize – structura specializată în cadrul Direcției generale afaceri consulare din Ministerul Afacerilor Externe, care contribuie la stabilirea și realizarea politicii naționale de vize a României, împreună cu celelalte instituții din administrația publică centrală, potrivit competențelor stabilite prin lege;
g) viza – autorizația, materializată prin aplicarea unui colant sau a unei ștampile pe un document de trecere a frontierei de stat valabil, care permite străinului supus acestei obligativități să se prezinte la un punct de trecere a frontierei pentru a solicita tranzitul sau șederea temporară pentru o perioadă determinată, cu îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezentul act normativ;
h) viza de tranzit aeroportuar – autorizația acordată de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, care permite străinului să treacă prin zona internațională de tranzit a unui aeroport român, fără a intra pe teritoriul statului român, cu ocazia unei escale sau a unui transfer între două tronsoane ale unui zbor internațional;
drept de ședere – dreptul acordat străinului de către autoritățile competente, de a rămâne pe teritoriul României pentru o perioadă determinată, în condițiile legii;
j) permis de ședere – documentul de identitate care se eliberează de către Oficiul Român pentru Imigrări, în condițiile legii, străinului căruia i se prelungește dreptul de ședere în România sau celui căruia i se acordă dreptul de ședere permanentă, după caz;
k) permis de ședere în scop de muncă – documentul de identitate care se eliberează străinului de către Oficiul Român pentru Imigrări, în condițiile legii, și atestă dreptul de ședere și de muncă pe teritoriul României;
l) căsătorie de conveniență – căsătoria încheiată cu singurul scop de a eluda condițiile de intrare și ședere a străinilor și de a obține dreptul de ședere pe teritoriul României;
m) interviu – discuția purtată de un reprezentant al autoritătilor române cu persoana care solicită acordarea vizei române sau prelungirea dreptului de ședere în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, ăn scopul obținerii de informații suplimentare cu privire la datele înscrise în cererile formulate, motivele deplasării și șederii în România și veridicitatea documentelor prezentate;
n) ofițer de interviu – lucrătorul din cadrul Oficiului Român pentru Imigrări, cu atribuții în constatarea existenței elementelor căsătoriei de conveniență;
o) cercetător – străinul, titular al unei diplome de absolvire a unor studii superioare de natură să îi permită accesul la programe de doctorat și care este acceptat de o unitate de cercetare-dezvoltare să desfășoare activități de cercetare științifică în cadrul unui proiect.
Regimul juridic aplicabil străinului persoană fizică de către legea română reprezintă un conglomerat de drepturi și obligații specifice raporturilor juridice ale străinilor, care aparțin diferitelor ramuri de drept și care alcătuiesc ceea ce în doctrină poartă denumirea de condiție juridică a străinului.
România este parte la Convenția de la Geneva din 1951 și la Protocolul de la New York din 1967 privind statutul refugiaților încă din anul 1991 când, prin Legea nr. 46/1991, au fost ratificate fără rezerve cele două instrumente internaționale menționate.
1.2 Drepturile străinilor.
Străinii aflați legal în România se pot deplasa liber și își pot stabili reședința sau, după caz, domiciliul oriunde pe teritoriul României.
Străinii care locuiesc legal în România și părăsesc temporar teritoriul statului român au dreptul de a reintra pe toată durata valabilității permisului de ședere.
Pot beneficia de măsuri de protecție socială din partea statului, în aceleași condiții ca și cetățenii români, numai străinii cu reședința sau domiciliul în România.
Străinii cărora li s-a eliberat un document de către Oficiul Român pentru Imigrări au dreptul de a verifica datele personale înscrise în acesta și, când este cazul, să solicite corectarea sau eliminarea unor date care nu corespund realității.
f) Străinii cuprinși în învățământul de toate gradele au acces, fără restricții, la activitățile școlare și de instruire în societate.
1.3 Obligațiile străinilor.
Pe timpul șederii în România străinii sunt obligați să respecte legislația română.
Străinii nu pot organiza pe teritoriul României partide politice ori alte organizații sau grupări similare acestora și nici nu pot face parte din acestea, nu pot ocupa funcții și demnități publice și nu pot iniția, organiza sau participa la manifestații ori întruniri care aduc atingere ordinii publice sau siguranței naționale.
c) Străinii nu pot finanța partide politice, organizații, grupări sau manifestații ori alte organizații sau grupări similare acestora.
d) Străinii aflați pe teritoriul României sunt obligați să respecte scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra și, după caz, de a rămâne pe teritoriul României, să nu rămână pe teritoriul României peste perioada pentru care li s-a aprobat șederea, precum și să depună toate diligențele necesare pentru a ieși din România până la expirarea acestei perioade.
e) Străinii care intră pe teritoriul statului român sau care ies de pe acesta au obligația de a se supune controlului pentru trecerea frontierei de stat, potrivit legii.
f) Străinii aflați pe teritoriul României au obligația de a se supune, în condițiile legii, controlului organelor de poliție și al celorlalte autorități publice competente în acest sens.
1.4 Politica în domeniul imigrației.
Anual, prin hotărâre a Guvernului, se stabilesc:
a) numărul autorizațiilor de muncă ce pot fi eliberate străinilor, conform prevederilor legislației speciale privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României;
b) cuantumul alocațiilor necesare pentru hrănirea, intreținerea și cazarea în centre, precum și al celor pentru asistența medicala și spitalizare;
c) cuantumul sumelor reprezentând mijloacele corespunzătoare atât pentru întreținerea pe perioada șederii, cât și pentru întoarcerea în țara de origine sau pentru tranzitul către alt stat.
Guvernul poate stabili, prin hotărâre, ori de câte ori este cazul, introducerea ori suspendarea unor facilități pe termen scurt, la acordarea dreptului de a intra sau, după caz, la prelungirea dreptului de ședere pe teritoriul României, pentru anumite categorii de străini, precum și perioadele pentru care se acordă, respectiv se suspendă aceste facilități. Pe termen lung, Guvernul stabilește strategia națională în domeniul imigrației.
Guvernul României, prin instituțiile abilitate, transmite Comisiei Europene și guvernelor celorlalte state membre în timp util și nu mai târziu de momentul în care sunt făcute publice, informații privind:
a) proiectele de acte normative care propun măsuri cu privire la lucrătorii din state terțe și membrii lor de familie, în ceea ce privește intrarea, șederea și angajarea în muncă, precum și realizarea egalității de tratament în condițiile de viață și de muncă, drepturile salariale și alte drepturi economice, promovarea integrării în forța de muncă autohtonă și în societate și returnarea voluntară în țara de origine a unor astfel de persoane;
b) proiectele de acorduri de cooperare pe care intenționează să le negocieze sau să le renegocieze cu state terțe.
c) proiecte de acorduri privind condițiile de ședere și angajare în muncă a propriilor cetățeni care lucrează în state terțe și a membrilor de familie ai acestora, pe care intenționează să le negocieze sau să le renegocieze cu statele respective.
Guvernul României transmite Comisiei Europene și guvernelor celorlalte state membre textele actelor normative în vigoare, precum și textele acordurilor încheiate cu state terțe.
1.5 Intrarea străinilor pe teritoriul României
Intrarea pe teritoriul României poate fi permisă străinilor care îndeplinesc următoarele condiții:
a) posedă un document valabil de trecere a frontierei de stat, care este acceptat de statul român;
b) posedă viza română acordată în condițiile prezentei ordonanțe de urgență sau, după caz, posedă permis de ședere valabil, dacă prin înțelegeri internaționale nu s-a stabilit altfel;
c) prezintă, în condițile prezentei ordonanțe de urgență, documente care justifică scopul și condițiile șederii lor și care fac dovada existenței unor mijloace corespunzătoare atât pentru întreținere pe perioada șederii, cât și pentru întoarcerea în țara de origine sau pentru tranzitul către alt stat în care există siguranța că li se va permite intrarea;
d) prezintă garanții că li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinație sau că vor părăsi teritoriul României, în cazul străinilor aflați în tranzit;
e) nu sunt incluși în categoria străinilor împotriva cărora s-a instituit măsura interzicerii intrării în Româțnia sau care au fost declarați indezirabili;
f) nu au încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obținerea vizei sau, după caz, la intrarea pe teritoriul României ori nu au încercat să treacă frontiera României cu documente false;
g) pe numele lor nu au fost introduse alerte în Sistemul Informatic Schengen în scopul refuzării intrarii;
h) nu prezintă un pericol pentru apărarea și siguranța națională, ordinea, sănătatea ori morala publică.
Cetățenilor străini – membri de familie ai cetățenilor români, precum și străinilor titulari ai unui drept de ședere permanentă pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene li se permite intrarea pe teritoriul României fără îndeplinirea condițiilor:
– să prezinte documente care justifică scopul și condițiile șederii lor și care fac dovada existenței unor mijloace corespunzătoare atât pentru întreținere pe perioada șederii, cât și pentru întoarcerea în țara de origine sau pentru tranzitul către alt stat în care există siguranța că li se va permite intrarea;
– să prezinte garanții că li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinație sau că vor părăsi teritoriul României, în cazul străinilor aflați în tranzit.
Străinilor care staționeaza în zonele de tranzit internațional ale aeroporturilor, în zonele de tranzit la frontiera de stat sau în centrele de cazare care au regimul zonei de tranzit ori pe navele sau ambarcațiunile ancorate în porturi maritime și fluviale nu li se aplică prevederile prezentei ordonanțe de urgență referitoare la conditțiile de intrare și de ședere a străinilor pe teritoriul României.
Intrarea străinilor pe teritoriul României se poate face prin orice punct de trecere a frontierei de stat deschis traficului internațional de persoane.
Trecerea frontierei de stat române de către străini se poate face și prin alte locuri, în condițiile stabilite prin acorduri și înțelegeri între România și alte state.
1.6 Nepermiterea intrării străinilor în România.
Străinilor li se refuză intrarea pe teritoriul statului român dacă:
a) nu îndeplinesc condițiile cu privire la intrarea străinillor;
b) sunt semnalați de organizații internaționale la care România este parte, precum și de instituții specializate în combaterea terorismului că finanțează, pregătesc, sprijină în orice mod sau comit acte de terorism;
c) există indicii că fac parte din grupuri infracționale organizate cu caracter transnațional sau că sprijină în orice mod activitatea acestor grupuri;
d) există motive serioase să se considere că au săvârșit sau au participat la săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii ori a unor crime de război sau crime contra umanității, prevăzute în convențiile internaționale la care România este parte.
Organele poliției de frontiera pot refuza intrarea străinilor pe teritoriul statului român și în următoarele situații:
a) au săvârșit infracțiuni pe perioada altor șederi în România ori în străinătate împotriva statului sau a unui cetățean român;
b) au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alți străini;
c) suferă de maladii care pot pune în pericol grav sănătatea publică, stabilite prin ordin al ministrului sănătății publice.
Organele și instituțiile care dețin date și informații cu privire la existența unor situații neprevăzute au obligația să informeze Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Oficiul Român pentru Imigrări sau formațiunile teritoriale ale acestora.
Măsura nepermiterii intrării în România se motivează de organele poliției de frontieră și se comunică imediat persoanei în cauză și Direcției generale afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
1.6.1 Obligațiile străinului.
a) Străinul căruia i-a fost refuzată intrarea în România este obligat să părăsească imediat punctul de trecere a frontierei de stat către țara de origine sau orice altă destinație pe care o doreste, cu excepția teritoriului României
b) În cazul în care părăsirea imediată a punctului de trecere a frontierei de stat nu este posibilă, organele poliției de frontieră pot lua masura cazării acestuia întrun spațiu sau loc amenajat în acest scop în zona de tranzit, pus la dispoziție de administratorul punctului de trecere a frontierei, până la încetarea motivelor care fac imposibilă plecarea acestuia, dar nu mai mult de 24 de ore de la data cazării.
1.7 Documente de trecere a frontierei de stat acceptate de statul român.
Următoarele documente de trecere a frontierei de stat sunt acceptate de România, cu condiția ca acestea să ateste identitatea și cetățenia sau, după caz, calitatea de apatrid a deținătorului:
a) pașapoartele, titlurile de voiaj, carnetele de marinar sau alte documente similare eliberate, la standardele cerute de practica internațională, de către statele, teritoriile sau entitățile internaționale recunoscute de România;
b) cartea de identitate sau alte documente similare, pe baza de reciprocitate sau unilateral, pentru cetățenii aparținând statelor stabilite prin hotărâre a Guvernului României;
c) documentele de călătorie ale refugiaților, eliberate în baza Convenției de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaților, și documentele de călătorie eliberate străinilor cărora li s-a acordat protecție umanitară condiționată;
d) documentele de călătorie ale apatrizilor, eliberate de statele în care aceștia își au domiciliul.
Străinii incluși întrun document de trecere a frontierei de stat aparținând altei persoane pot intra sau ieși în/din România numai împreună cu titularul acestuia.
Străinii pot intra și ieși în/din România și pe baza unui pașaport colectiv, numai în grup, cu condiția ca fiecare membru al grupului să posede un document individual care atestă identitatea și în care este aplicată fotografia titularului, iar conducătorul grupului să fie în posesia unui document individual de trecere a frontierei de stat.
Elevii care sunt rezidenți întrun stat membru al Uniunii Europene, care călătoresc sau tranzitează teritoriul României în cadrul unei excursii școlare, pot intra și ieși în/din România și pe baza listei de participanți, emisă în conformitate cu Decizia Consiliului nr. 94/795/JHA cu privire la o acțiune comună adoptată de Consiliu în baza articolului K.3.2.b al Tratatului asupra Uniunii Europene, referitoare la facilitățile de călătorie pentru elevii din țările terțe care au rezidența întrun stat membru, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. 327 din 19 decembrie 1994, cu îndeplinirea următoarelor condiții:
a) lista de participanți să includă o fotografie recentă pentru fiecare participant care nu posedă un document individual în care este aplicată fotografia titularului;
b) autoritatea responsabilă din statul membru să confirme statutul de rezident al străinilor incluși pe lista de participanți și autenticitatea datelor prezentate în acest document;
c) statul membru în care elevii au reședința să informeze statul român cu privire la excursie și lista de participanți pe care o dorește a fi recunoscută ca document de călătorie pentru trecerea frontierei de stat române.
La propunerea Ministerului Afacerilor Externe și a Ministerului Internelor și Reformei Administrative, Guvernul va da publicității lista cuprinzând documentele de trecere a frontierei de stat acceptate de statul român pentru intrarea în tară, emise de statele sau entitățile internaționale recunoscute de România.
Din considerente umanitare sau în aplicarea unor acorduri ori înțelegeri internaționale la care România este parte, Guvernul României poate aproba, prin hotărâre, și alte documente pe baza cărora se poate permite intrarea pe teritoriul României.
1.8 Șederea străinilor în România.
1.8.1 Dispoziții generale privind șederea străinilor
a) Străinii aflați temporar în mod legal în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care încetează dreptul de ședere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de ședere.
b) În cazul în care prin convențiile internaționale sau actele normative prin care se desființează unilateral regimul de vize nu este prevazută perioada pentru care vizele sunt desființate, străinilor care nu au obligația obținerii vizei pentru a intra în România li se permite accesul pe teritoriul statului român și pot să rămână până la 90 de zile, în decurs de 6 luni, începând cu ziua primei intrări în țară.
1.8.2. Condiții cu privire la găzduirea străinilor
a) Străinul intrat legal pe teritoriul României are obligația să anunțe despre aceasta organul de poliție competent teritorial, în termen de 3 zile de la data intrarii. Fac excepție cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, precum și ale Spațiului Economic European.
b) În situația cazării în hoteluri sau în alte amenajări turistice, străinul va îndeplini formalitățile de luare în evidență la administrația locului respectiv care, în termen de 24 de ore, va comunica datele necesare organului de poliție competent teritorial.
1.8.3 Informarea autorităților cu privire la schimbările intervenite în situația străinului.
Pe durata șederii în România străinii sunt obligați să declare la formațiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări, care le-a acordat dreptul de ședere, următoarele:
a) orice modificare intervenită în situația personală, în special schimbarea cetățeniei, încheierea, desfacerea sau anularea căsătoriei, nașterea unui copil, decesul unui membru de familie aflat pe teritoriul României;
b) orice modificare intervenită în legatură cu angajarea sa în muncă;
c) pierderea, prelungirea valabilității sau schimbarea documentului de trecere a frontierei de stat.
Străinul care își schimbă domiciliul sau resedința este obligat ca, în termen de 15 zile de la data mutării la noua adresă, să se prezinte la formațiunea Oficiului Român pentru Imigrări competentă teritorial, pentru luarea în evidență și efectuarea mențiunilor corespunzătoare în documentul de identitate.
Furtul sau pierderea documentelor de trecere a frontierei de stat va fi declarată organului de poliție competent teritorial.
1.9 Ieșirea străinilor de pe teritoriul României
1.9.1 Ieșirea străinilor
În cazul în care străinul nu mai este în posesia documentului de trecere a frontierei de stat în baza căruia a intrat în țară, acesta trebuie să prezinte la ieșirea din România un nou document valabil de trecere a frontierei de stat.
Ieșirea din țară a străinilor care au cetățenia mai multor state se face pe baza documentului de trecere a frontierei de stat cu care au intrat. În cazuri deosebite, organele poliției de frontieră pot permite ieșirea din țară și în baza documentului care atestă o alta cetățenie.
1.9.2 Nepermiterea ieșirii
Străinului nu i se permite ieșirea din țară în următoarele situații:
a) este învinuit sau inculpat întro cauză penală și magistratul dispune instituirea măsurii interdicției de părăsire a localității sau a țării;
b) a fost condamnat prin hotărâre judecătoreasca rămasă definitivă și are de executat o pedeapsă privativă de libertate.
În situația în care este învinuit sau inculpat întro cauză penală și magistratul dispune instituirea măsurii interdicției de părăsire a localității sau a țării, această măsura de a nu permite ieșirea de pe teritoriul României va fi luată de organul competent din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative numai în baza solicitării scrise a procurorului, a instanțelor judecătoresti si a organelor prevăzute de lege care au atribuții de punere în executare a pedepsei închisorii.
În toate situațiile se vor preciza motivele pentru care se solicită măsura și, după caz, vor fi prezentate documentele doveditoare.
Nepermiterea ieșirii din țară se realizează prin:
a) instituirea consemnului nominal în sistemul de evidență a traficului la frontiera de stat, de către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră;
b) aplicarea în documentele de trecere a frontierei de stat a ștampilei cu simbolul "C" de către Oficiul Român pentru Imigrări și formațiunile sale teritoriale.
1.9.3 Încetarea măsurii de nepermitere a ieșirii
Revocarea măsurii se va face prin anularea consemnului nominal sau prin aplicarea ștampilei cu simbolul "L" în documentul de trecere a frontierei de stat, la solicitarea scrisă a autorității publice căreia îi revine o astfel de competență potrivit legii.
Măsura de nepermitere a ieșirii încetează de drept dacă străinul dovedește, cu documente emise de autoritățile competente, potrivit legii, organului abilitat din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative că:
a) s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală ori s-a dispus încetarea urmăririi penale, a fost achitat sau s-a dispus încetarea procesului penal;
b) a executat pedeapsa, a fost grațiat, beneficiază de amnistie sau a fost condamnat, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.
CAPITOLUL II – Regimul acordării vizelor.
2.1 Dispoziții generale
Forma, conținutul și elementele de securizare ale vizei se aprobă prin hotărâre a Guvernului României, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe cu consultarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative și în conformitate cu standardele Uniunii Europene în domeniu.
Viza dă dreptul titularului de a intra pe teritoriul României numai în situația în care, în momentul prezentării acestuia în punctul de trecere a frontierei de stat, se constată de către organele Poliției de Frontieră Române că nu există vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării în România.
Dreptul de ședere acordat prin viză se poate exercita numai în perioada de valabilitate a vizei.
Sunt exceptați de la obligativitatea vizelor cetățenii statelor cu care România a încheiat acorduri în acest sens, în condițiile și pentru perioadele de ședere stabilite prin aceste acorduri.
Străinii piloți de aeronave și ceilalți membri ai echipajului, titulari ai unei licențe de zbor sau ai unui certificat de echipaj, prevăzute la anexa nr. 9 la Convenția privind aviația civilă internațională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, sunt scutiți de obligativitatea de a avea pașaport și de a avea viză numai în situațiile în care se află în exercițiul funcțiunii și:
a) nu părăsesc aeroportul de escală;
b) nu părăsesc aeroportul de destinație;
c) nu părăsesc teritoriul orașului situat în apropierea aeroportului;
d) nu părăsesc aeroportul decât pentru a merge la un alt aeroport românesc.
Guvernul poate stabili, prin hotărâre, exceptarea unilaterală a unor categorii de străini de la obligativitatea vizelor.
2.2 Tipuri de vize
În funcție de scopurile pentru care se acordă, vizele pot fi:
a) viză de tranzit aeroportuar, identificată prin simbolul A;
b) viză de tranzit, identificată prin simbolul B;
c) viză de scurtă ședere, identificată prin simbolul C;
d) viză de lungă ședere, identificată prin unul dintre următoarele simboluri, în funcție de activitatea pe care urmează să o desfășoare în România străinul căruia i-a fost acordată:
I desfășurarea de activități economice, identificată prin simbolul D/AE;
II desfășurarea de activități profesionale, identificată prin simbolul D/AP;
III desfășurarea de activități comerciale, identificată prin simbolul D/AC;
IV angajare în muncă, identificată prin simbolul D/AM;
V studii, identificată prin simbolul D/SD;
VI reîntregirea familiei, identificată prin simbolul D/VF;
VII activități religioase sau umanitare, identificată prin simbolul D/RU;
VIII activități de cercetare științifică, identificată prin simbolul D/CS;
IX viză diplomatică și viză de serviciu, identificată prin simbolul DS;
X alte scopuri, identificată prin simbolul D/AS.
A. Viza de tranzit aeroportuar
Viza de tranzit aeroportuar este obligatorie pentru cetățenii statelor cuprinse în lista stabilită în anexa nr. 3 la Instrucțiunile consulare comune adoptate prin decizie a Consiliului Uniunii Europene sau în baza deciziilor Consiliului Uniunii Europene. Același regim se aplică și străinilor care, fără a fi cetățeni ai acestor state, sunt în posesia unui document de trecere a frontierei de stat, eliberat de autoritățile statelor respective.
B. Viza de tranzit
Viza de tranzit este viza care permite unui străin să tranziteze teritoriul României. Viza de tranzit poate fi eliberată pentru unul, două sau mai multe tranzituri, fără ca durata fiecarui tranzit să depășească 5 zile.
C. Viza de scurtă ședere
Viza de scurtă ședere este viza care permite străinilor să solicite intrarea pe teritoriul României, pentru alte motive decât imigrarea, în vederea unei șederi neîntrerupte sau a mai multor șederi a căror durată să nu depășească 90 de zile, în decurs de 6 luni de la data primei intrări. Acest tip de viză poate fi eliberat cu una sau mai multe intrări.
În situația în care data intrării pe teritoriul României nu poate fi stabilită pe baza mențiunilor din documentul de călătorie al străinului, Oficiul Român pentru Imigrări procedează potrivit prevederilor art. 11 din Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 562/2006 privind crearea unui cod comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulații a persoanelor peste frontiere (Codul frontierelor Schengen), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L105 din 13 aprilie 2006.
În cazul străinilor care călătoresc în mod frecvent în România, pentru relații de afaceri-cooperare, la solicitarea autorităților administrative centrale sau a societăților comerciale cu mare capacitate economico-financiară, viza de scurtă ședere cu intrări multiple poate fi acordată și pe o perioadă de un an și, în mod excepțional, pe o perioadă de până la 5 ani. Și în aceste situații durata șederii nu poate depăși 90 de zile în decurs de 6 luni.
Viza de scurtă ședere se acordă pentru următoarele scopuri:
a) misiune – străinilor care, pentru rațiuni ce țin de funcția lor politică, administrativă sau de utilitate publică, trebuie să se deplaseze în România. Acest tip de viză se eliberează străinilor care îndeplinesc funcții în cadrul guvernelor, administrațiilor publice sau organizațiilor internaționale, precum și pentru cei care, prin scopul șederii lor în România, prezintă interes pentru relațiile dintre statul român și statul de apartenență. Acest tip de viză se poate elibera și membrilor de familie care îi însoțesc pe aceștia;
b) turism – pentru străinul care urmează să călătorească în România pentru motive turistice;
c) vizită – pentru străinul care intenționează să se deplaseze în România în vizită la cetățeni români sau străini posesori ai unui permis de ședere valabil;
d) afaceri – pentru străinul care intenționează să călătorească în România în scopuri economice sau comerciale, pentru contracte ori tratative, pentru învățarea sau verificarea folosirii și funcționării bunurilor achiziționate ori vândute în cadrul contractelor comerciale și de cooperare industrială, precum și pentru străinul care este sau urmează să devină asociat ori acționar al unei societăți comerciale din România;
e) transport – pentru străinul care urmează să călătorească pentru perioade scurte, în scopul desfășurării unor activități profesionale legate de transportul de mărfuri sau de persoane;
f) activități sportive – pentru străinul care urmează să intre în România pe o durată limitată în vederea participării la competiții sportive;
g) activități culturale, științifice, umanitare, tratament medical de scurtă durată sau alte activități care nu contravin legilor române – în condițiile justificării prezenței în România.
Dreptul de ședere pe teritoriul României, conferit străinului prin viză de scurtă ședere, nu poate fi prelungit.
D. Viza de lungă ședere
Viza de lungă ședere se acordă străinilor, la cerere, pe o perioadă de 90 de zile, cu una sau mai multe călătorii, pentru următoarele scopuri:
a) desfășurarea de activități economice – străinilor care urmează să desfășoare activități economice în mod independent sau în cadrul unor asociații familiale, în condițiile legii privind organizarea și desfășurarea unor activități economice de către persoane fizice;
b) desfășurarea de activități profesionale – străinilor care au dreptul de a exercita în mod individual profesii pe teritoriul României în baza unor legi speciale;
c) desfășurarea de activități comerciale – străinilor care sunt sau urmează să devină acționari sau asociați cu atribuții de conducere și administrare a unor societăți comerciale din România;
d) angajare în muncă – străinilor care urmează să intre în România în vederea încadrării în muncă. Viza acordată în acest scop se va elibera și sportivilor care urmează să evolueze în cadrul unor cluburi sau echipe din România, în baza unui contract individual de muncă sau a unei convenții civile în condițiile legii;
studii – străinilor care urmează să intre în România pentru a urma cursuri în învățământul preuniversitar, universitar sau postuniversitar, după caz, ori pentru obținerea unor titluri științifice în cadrul instituțiilor de stat sau particulare acreditate, potrivit legii;
f) reîntregirea familiei – străinilor care urmează să intre în România în scopul redobândirii unității familiale;
g) activități religioase sau umanitare – străinilor care urmează să intre în România pentru a desfășura activități în domeniul cultelor recunoscute, la cererea acestora, sau în scop umanitar;
h) activități de cercetare științifică – străinilor care urmează să intre în România pentru desfășurarea de activități de cercetare științifică.
i) alte scopuri.
Viza de lungă ședere permite străinilor intrați pe teritoriul României să solicite prelungirea dreptului de ședere temporară și să obțină un permis de ședere.
E. Viza diplomatică și viza de serviciu
Viza diplomatică și viza de serviciu permit intrarea în România, pentru o ședere, de regulă, de lungă durată, străinilor titulari ai unui pașaport diplomatic, respectiv de serviciu, care urmează să îndeplinească o funcție oficială ca membri ai unei reprezentanțe diplomatice sau ai unui oficiu consular al statului de apartenență în România.
Aceste tipuri de vize se eliberează titularilor de pașapoarte diplomatice, respectiv de serviciu sau asimilate acestora, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe al statului trimițător sau a unei reprezentanțe diplomatice ori consulare a acestuia, precum și membrilor de familie, împreună cu care titularul locuiește, și sunt valabile pe perioada misiunii sau în conformitate cu înțelegerile bilaterale la care România este parte.
F. Viza colectivă
Viza colectivă este o viză de tranzit sau de scurtă ședere acordată în scop turistic și pentru o perioadă care să nu depășească 30 de zile, eliberată unui grup de străini, constituit anterior solicitării, cu condiția ca membrii acestuia să intre, să rămână și să părăsească teritoriul României în grup.
Acest tip de viză este eliberat pentru grupuri compuse dintrun număr de minimum 5 și maximum 50 de persoane. Conducătorul grupului trebuie să dispună de un pașaport individual și, după caz, de o viză individuală.
În cazul unor grupuri organizate de elevi care sunt cetățeni ai unor state pentru care există obligativitatea vizei și sunt rezidenți întrun stat membru al Uniunii Europene, care călătoresc în România, în cadrul unor excursii școlare sau se află în tranzit, se poate permite intrarea fără viză, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) grupul să fie însoțit de un cadru didactic din partea școlii care organizează excursia;
b) să existe o listă oficială a participanților după care aceștia să poată fi identificați;
c) participanții să fie în posesia unor documente valabile de trecere a frontierei de stat.
2.3 Condiții generale de acordare a vizelor
Viza română poate fi acordată străinilor, la cerere, în condițiile și pentru scopurile prevăzute în prezentul capitol.
Viza română se acordă numai dacă:
a) sunt îndeplinite condițiile cu privire la intrarea în România;
b) nu există vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării pe teritoriul României;
c) pe numele străinului nu a fost introdusă alerta privind refuzul eliberării vizei în sistemul informatic integrat pe probleme de migrație, azil și vize;
d) pe numele străinului nu au fost primite semnalări privind nepermiterea intrării din partea reprezentanților statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European, precum și ai statelor părți la Acordul privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, semnat la Schengen la 14 iunie 1985, denumit în continuare Acordul Schengen, în cadrul cooperării consulare;
e) nu există motive să se considere că viza este solicitată în scopul migrării ilegale;
f) străinul nu a fost condamnat definitiv pentru infracțiuni săvârșite în străinătate, incompatibile cu scopul pentru care solicită acordarea vizei;
g) sunt îndeplinite condițiile generale prevăzute în prezenta secțiune, precum și condițiile speciale de acordare a vizei în funcție de scopul pentru care este solicitată.
Condiții cu privire la valabilitatea documentelor de călătorie:
a) Valabilitatea documentului de călătorie în care urmează să fie aplicată viza trebuie să depășească valabilitatea vizei solicitate cu cel puțin 3 luni.
b) Pe cale de excepție, pentru motive de urgență, cu caracter umanitar sau de interes național ori în virtutea unor obligații internaționale asumate de România, pot fi acordate vize și străinilor care se află în posesia unor documente de trecere a frontierei de stat, cu condiția ca durata de valabilitate a vizei să nu o depășească pe cea a documentului.
Condiții cu privire la solicitarea vizei:
Cererea de acordare a vizei trebuie să fie însoțită de documentul de trecere a frontierei de stat, în care să poată fi aplicată viza, de documente care să justifice scopul și condițiile călătoriei, precum și de dovada că posedă mijloace de întreținere pe timpul șederii în România și pentru a părăsi teritoriul României.
Pot fi acceptate ca dovadă a mijloacelor de întreținere sumele de bani în valută convertibilă, cecuri de călătorie, carnete de cec asupra unui cont în devize, cărți de credit cu extrasul de cont pentru acestea, emis cu cel mult două zile înaintea solicitării vizei, sau orice alte mijloace care dovedesc existența resurselor financiare corespunzătoare.
La depunerea cererii de acordare a vizei române, solicitantul este, de regulă, chemat la interviu.
Cererea de acordare a vizei de intrare în România nu se preia în următoarele cazuri:
a) nu este însotită de documentele legale;
b) în urma interviului nu s-a demonstrat buna-credință a solicitantului sau a rezultat că străinul nu îndeplinește condițiile generale și speciale pentru acordarea vizei române prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.
La solicitarea vizei de intrare în România străinii trebuie să se prezinte personal la autoritățile competente să acorde viză.
Pot face excepție personalitățile marcante ale vieții sociale, culturale, politice sau economice ori cazurile în care străinii trebuie să parcurgă o distanță foarte mare pentru a se prezenta la misiunea diplomatică sau la oficiul consular și numai dacă nu există niciun dubiu cu privire la buna-credință a solicitantului, precum și în cazul unor grupuri organizate, când un organism recunoscut și demn de încredere răspunde de buna-credință a solicitanților.
Organele competente să acorde viza română:
Viza română se acordă de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.
Lista statelor ai căror cetățeni au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul României este cea prevăzută în anexa nr. I la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație, publicat în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene seria L nr. 81 din 21 martie 2001.
Viza de scurtă ședere se acordă de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, astfel:
a) fără aprobarea prealabilă a Centrului Național de Vize, pentru străinii care provin din statele prevăzute în listă, pentru care nu este necesară procedura invitației;
b) cu aprobarea prealabilă a Centrului Național de Vize, pentru străinii care provin din statele menționate în listă.
În vederea aprobării cererilor pentru acordarea vizelor de scurtă ședere, Centrul Național de Vize solicită avizul Oficiului Român pentru Imigrări numai în cazurile stabilite prin protocol aprobat prin ordin comun al ministrului afacerilor externe și al ministrului internelor și reformei administrative.
Oficiul Român pentru Imigrări emite avizul în termen de până la 7 zile lucrătoare de la data primirii solicitării Centrului Național de Vize. În situații temeinic justificate, termenul poate fi prelungit cu până la 7 zile lucrătoare.
Viza de lungă ședere se acordă de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, cu aprobarea Centrului Național de Vize, numai după obținerea avizului Oficiului Român pentru Imigrări.
Oficiul Român pentru Imigrări emite avizul în termen de până la 30 de zile de la data primirii solicitării Ministerului Afacerilor Externe.
Viza de lungă ședere pentru străinii care sunt membri de familie ai cetățenilor români se acordă de misiunile diplomatice și de oficiile consulare ale României, fără plata taxelor consulare.
2.4 Eliberarea vizei române
Viza se eliberează de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României numai dacă la data eliberării vizei mai sunt îndeplinite condițiile ce au stat la baza aprobării acesteia.
2.4.1 Acordarea vizei române de către organele poliției de frontieră
Vizele de scurtă ședere și de tranzit se pot acorda, cu titlu de excepție, și de către organele poliției de frontieră, în punctele de trecere a frontierei de stat, în conformitate cu prevederile Regulamentului Consiliului (CE) nr. 415/2003 privind eliberarea vizelor la frontieră, inclusiv marinarilor în tranzit, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 64 din 7 martie 2003, și ale Regulamentului (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind crearea unui cod comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulații a persoanelor peste frontiere (Codul Frontierelor Schengen), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 105 din 13 aprilie 2006.
2.4.2 Anularea și revocarea vizei
Viza poate fi anulată sau revocată, în străinatate de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, iar în țară de către Direcția generală afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, la solicitarea motivată a organelor poliției de frontieră, cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat, ori a Oficiului Român pentru Imigrări atunci când străinii se află pe teritoriul statului român. Punerea în executare a măsurii anulării sau revocării vizei în țară se face de către organele poliției de frontieră ori, după caz, ale Oficiului Român pentru Imigrări.
Autoritățile pot lua măsura anulării vizei în următoarele situații:
a) se constată că la data solicitării vizei străinii nu îndeplineau condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență;
b) străinii au obținut viza de intrare pe baza unor documente sau informații false;
c) străinii au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alți străini ori au înlesnit transportul sau cazarea acestora;
d) străinii au încălcat reglementările vamale sau cele privind frontiera de stat.
Masură revocării vizei poate fi dispusă de către autorități în următoarele situații:
a) străinii nu mai îndeplinesc condițiile cerute la acordarea vizei;
b) nu se respectă scopul pentru care a fost acordată viza de intrare;
c) după acordarea vizei străinii au fost declarați indezirabili.
Decizia de anulare sau, după caz, de revocare a vizei se comunică străinului, în scris, împreună cu motivele care au stat la baza acesteia, de către misiunea diplomatică sau de oficiul consular care a acordat viza, atunci când solicitantul se afla în străinatate, de către organele poliției de frontieră, atunci când acesta se afla în punctul de trecere a frontierei de stat, și de către Oficiul Român pentru Imigrări, prin decizia de returnare, atunci când cel în cauză se află în România. De la data comunicării, anularea produce efecte retroactive, iar revocarea produce efecte numai pentru viitor.
Cu ocazia comunicării deciziei se aplică pe viză ștampila cu inscripția "ANULAT".
La controlul pentru trecerea frontierei de stat organele poliției de frontieră limitează perioada de valabilitate a vizei în situația în care constată că străinul nu posedă mijloacele de întreținere pentru întreaga perioadă de valabilitate a acesteia. Limitarea vizei se materializează prin înscrierea pe viză a perioadei pentru care străinul are mijloace de întreținere, potrivit legii.
2.5 Procedura invitației
Străinilor posesori de pașapoarte simple, li se poate acordă viza de scurtă ședere cu una sau mai multe călătorii, dacă prezintă misiunilor diplomatice și oficiilor consulare invitație scrisă din partea unei persoane fizice sau juridice, din care să rezulte că aceasta va asigura costurile privind îndepărtarea, în cazul în care străinul invitat nu părăsește România până la data la care încetează dreptul de ședere stabilit prin viză, în următoarele scopuri:
a) vizita – pot face invitații cetățenii români sau străinii posesori ai unui permis de ședere valabil, cu prezentarea, după caz, a următoarelor documente:
I cartea de identitate sau pașaportul, pentru cetățenii români, permisul de ședere, pentru străini, în original și în copie;
II dovada asigurării condițiilor de cazare;
III dovada posibilităților de asigurare a întreținerii străinului în cuantum de cel puțin 30 euro/zi pentru întreaga perioadă pentru care este invitat;
IV copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat, aparținând străinului invitat;
V două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat;
b) turism – pot face invitații, nominal pentru fiecare străin invitat, societățile comerciale cu profil turistic, cu prezentarea următoarelor documente:
I certificatul de înmatriculare și statutul societății comerciale, în original și în copie;
II împuternicirea din partea societății comerciale pentru persoana desemnată să invite în numele acesteia;
III cartea de identitate sau permisul de ședere, după caz, al persoanei împuternicite;
IV copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat aparținând străinului invitat;
V două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat;
c) afaceri – pot face invitații, de regulă, pentru 3 persoane simultan, societățile comerciale cu sediul în România. În numele societăților comerciale pot invita numai persoanele care sunt desemnate, conform legii, să reprezinte societatea comercială ori sunt deținătoare ale majorității capitalului social. În acest caz este necesară prezentarea următoarelor documente:
I certificatul de înmatriculare și statutul societății comerciale, în original și în copie;
II dovada calității persoanei care invită în numele societății comerciale;
III cartea de identitate sau permisul de sedere, după caz, al persoanei împuternicite;
IV copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat aparținând străinului invitat;
V două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat;
VI dovada asigurării conditților de cazare a străinului invitat pe perioada șederii în România.
Invitațiile se completează în două exemplare și se depun la sediul formațiunilor teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări, în vederea aprobării.
Aprobarea este condiționată de verificarea documentelor prezentate și a evidențelor Oficiului Român pentru Imigrări, în scopul constatării îndeplinirii condițiilor legale privind intrarea în România a străinilor în cauză și, implicit, al prevenirii intrării în România a unor străini care nu prezintă suficiente garanții că vor părăsi teritoriul la expirarea vizei.
Soluționarea cererilor de aprobare a invitațiilor se face în termen de 60 de zile de la data depunerii.
În cazul aprobării, un exemplar al invitației va fi înmânat persoanei care invită, în scopul transmiterii către străinul invitat în vederea prezentării în original la misiunea diplomatică sau la oficiul consular unde solicită acordarea vizei române.
Străinul poate solicita acordarea vizei în termen de 30 de zile de la aprobarea invitației. Nu se aprobă o nouă invitație depusă de un solicitant, indiferent de scopul acesteia, dacă una dintre persoanele invitate anterior de acesta nu a părăsit teritoriul țării în termenul de valabilitate al vizei.
Vizele se acordă cu un drept de ședere de până la 90 de zile, în funcție de perioada pentru care străinul este invitat.
2.5.1 Forma și conținutul invitației
Forma, conținutul și elementele de siguranță ale invitației se stabilesc de către Ministerul Internelor și Reformei Administrative, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe.
Ministerul Internelor și Reformei Administrative va asigura, prin Oficiul Român pentru Imigrări, confecționarea formularelor.
Costul formularelor se suportă de către persoanele fizice sau juridice care invită.
2.5.2 Excepții de la procedura invitației
Centrul Național de Vize poate aproba acordarea vizelor, cu avizul prealabil al Oficiului Român pentru Imigrări, fără îndeplinirea condițiilor prevăzute în prezenta secțiune, pentru următoarele categorii de străini:
a) străinul minor al cărui părinte se află in posesia unui permis de ședere în România, cu condiția ca acesta să fie valabil cel puțin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare;
b) soțul/soția și părinții străinului care se află în posesia unui permis de ședere în România, cu condiția ca acesta să fie valabil cel puțin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare;
c) străinul major al cărui părinte este cetățean român;
d) străinul, părinte al unui cetățean român.
Centrul Național de Vize poate aproba acordarea vizei, fără avizul Oficiului Român pentru Imigrări și fără îndeplinirea condițiilor prevăzute în prezenta secțiune, pentru următoarele categorii de străini:
a) străinii căsătoriți cu cetățeni români;
b) străinii copii minori ai cetățenilor români;
c) străinii posesori ai unui permis de ședere valabil în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European sau în statele părți la Acordul Schengen, fără ca valabilitatea vizei să depășească valabilitatea permisului de ședere;
d) străinii posesori ai unui permis de ședere valabil în state pentru ai căror cetățeni nu exista obligativitatea vizei de intrare în statele membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European sau în statele părți la Acordul Schengen;
e) străinii care au aplicate în documentul de trecere a frontierei de stat vize ale statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European, ale statelor părți la Acordul Schengen sau ale statelor pentru ai căror cetățeni nu există obligativitatea vizei de intrare în aceste state. Viza română nu poate depăși valabilitatea acestei vize;
f) străinii care urmează să vină în România în scop de afaceri, la solicitarea autorităților administrative, precum și a societăților comerciale care își asumă, printro scrisoare de garanție adresată în original Centrului Național de Vize, obligația suportării cheltuielilor privind asistența materială, medicală și a celor de îndepărtare;
g) străinii care urmează să vină în România în scop de vizită, la solicitarea misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare străine acreditate în România;
h) străinii pentru care s-a solicitat acordarea vizei, în scris, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare, din partea autorităților publice centrale ori a camerelor de comerț străine;
i) persoanele pentru care s-a solicitat acordarea vizei la Centrul Național de Vize din partea următoarelor instituții din România: Administrația Prezidențială, Parlament, Guvern și alte autorități publice centrale și locale, Camera de Comerț și Industrie a României și a Municipiului București, precum și cele teritoriale și a prefecturilor, care își asumă obligația suportării cheltuielilor privind asistența materială, medicală și a celor de îndepărtare, printro scrisoare de garanție transmisă în original;
j) șoferii de TIR;
k) personalitățile din diaspora românească și descendenții acestora
2.6 Condiții speciale de acordare a vizei de lungă ședere
A. Viza de lungă ședere pentru desfășurarea de activități economice
Viza de lungă ședere pentru desfășurarea de activități economice se acordă străinilor care urmează să desfășoare activități economice în mod independent sau în cadrul unor asociații familiale, în conformitate cu legea privind organizarea și desfășurarea unor activități economice de către persoane fizice și care prezintă următoarele documente:
a) dovada îndeplinirii condițiilor referitoare la atestarea pregătirii profesionale, prevăzute de legea privind organizarea și desfășurarea unor activități economice de către persoane fizice;
b) asigurare medicală pe perioada valabilității vizei;
c) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică.
B. Viza de lungă ședere pentru desfășurarea de activități profesionale
Viza de lungă ședere pentru desfășurarea de activități profesionale în mod individual se acordă străinilor care urmează să desfășoare aceste activități în conformitate cu legile speciale care reglementează condițiile de exercitare a profesiilor respective.
Acest tip de viză poate fi acordat străinilor care îndeplinesc următoarele condiții:
a) fac dovada îndeplinirii condițiilor legale de exercitare a profesiilor respective;
b) fac dovada faptului că în țara de origine practică o profesie similară cu cea pe care intenționează să o desfășoare în România;
c) prezintă dovada asigurării medicale pe perioada valabilității vizei;
d) prezintă certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică.
C. Viza de lungă ședere pentru desfășurarea de activități comerciale
Acest tip de viză se acordă, pe baza avizului Agenției Române pentru Investiții Străine, străinilor care sunt acționari ori asociați, cu atribuții de conducere sau de administrare, ai unor societăți comerciale, persoane juridice române.
Avizul Agenției Române pentru Investiții Străine se acordă străinilor, care îndeplinesc următoarele condiții:
a) existența unui plan de afaceri care să cuprindă date referitoare la natură, amplasarea, durata activității avute în vedere, nevoile estimate de forța de muncă, precum și proiecția activității financiare pe perioada amortizării investiției;
b) fac dovada, printrun extras de cont eliberat de o banca din România, pe numele persoanei fizice cetățean străin, solicitant al avizului, că dispun de fondurile necesare desfășurării activității, în valoare de cel puțin 100.000 euro, în cazul în care sunt acționari întro societate pe acțiuni, și 70.000 euro, în cazul în care sunt asociați întro societate cu răspundere limitată;
c) investiția pe care o va realiza societatea în viitor, potrivit planului de afaceri, să presupună aporturi de capital sau tehnologie în valoare minimă de 100.000 euro pentru o societate pe acțiuni sau de 70.000 euro pentru o societate cu răspundere limitată sau ca alternativă, poate fi crearea a minimum 10 locuri de muncă pentru o societate cu răspundere limitată și minimum 15 locuri pentru o societate pe acțiuni.
În cazul societăților cu doi sau mai mulți asociați ori acționari, care solicită acordarea avizului, condițiile vor trebui analizate pentru fiecare solicitant în mod separat, valoarea investiției pe care societatea urmează să o realizeze sau numărul locurilor de munca ce urmează a fi create majorându-se în mod corespunzător, în funcție de numărul solicitanților de aviz.
Străinii care au mai obținut anterior un aviz din partea Agenției Române pentru Investiții Străine pot solicita eliberarea unui alt aviz numai în condițiile în care dovedesc imposibilitatea obiectivă de realizare a planului de afaceri anterior.
Solicitarea de viză va fi insoțită de următoarele:
a) avizul Agenției Române pentru Investiții Străine;
b) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică;
c) asigurare medicală pe perioada valabilității vizei.
Cererea însoțită de documente, se depune la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României și se transmite, prin intermediul Direcției generale afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Oficiului Român pentru Imigrări, pentru avizare conform competențelor.
Avizul Agenției Române pentru Investiții Străine este valabil 6 luni de la data emiterii și are drept scop constatarea îndeplinirii condițiilor tehnice și de utilitate economică a activității ce urmează a fi desfășurată de către străin.
D. Viza de lungă ședere pentru angajare în muncă
Viza de lungă ședere pentru angajare în muncă se acordă străinilor pe baza autorizației de muncă eliberate de Oficiul Român pentru Imigrări.
Autorizația de muncă se eliberează, la solicitarea angajatorului, dacă se constată îndeplinirea următoarelor condiții:
a) angajatorul face dovada faptului că desfășoară o activitate legală în România, că nu are datorii și că a facut o selecție legală, cu prezentarea dovezilor care să ateste acestea, potrivit prevederilor legislației speciale privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României;
b) străinul îndeplinește condițiile speciale de pregătire profesională, experiență în activitate și autorizare, este apt din punct de vedere medical să desfășoare activitatea respectivă, nu are antecedente penale, se încadrează în contingentul anual aprobat prin hotărâre a Guvernului, potrivit prevederilor legislației speciale privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României.
Autorizația de muncă nu se acordă străinilor care în ultimii 2 ani au avut un drept de ședere pentru desfășurarea de activități comerciale și nu au respectat planul de afaceri.
Oficiul Român pentru Imigrări emite autorizația în termen de 30 de zile de la data primirii solicitării din partea angajatorului. În cazurile în care pentru constatarea îndeplinirii condițiilor de obținere a autorizației sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluționare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.
Solicitarea de viză trebuie să fie însoțită de următoarele documente:
a) autorizația de muncă, eliberată de Oficiul Român pentru Imigrări;
b) dovada mijloacelor de întreținere la nivelul salariului minim garantat în plata pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;
c) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din țara de domiciliu sau de reședință;
d) asigurarea medicală pe perioada valabilității vizei.
Străinul poate solicita viza de lungă ședere pentru angajare în muncă în termen de 30 de zile de la eliberarea autorizației. Viza se aprobă de Centrul Național de Vize.
E. Viza de lungă ședere pentru studii
Viza de lungă ședere pentru studii poate fi acordată, la cerere, străinilor care solicită intrarea pe teritoriul României în calitate de student sau care participă la un program de schimb de elevi.
Calitatea de student o au străinii acceptați la studii de către o instituție de învățământ de stat sau particulară, acreditată, inclusiv pentru participarea la cursuri de doctorat.
Solicitarea trebuie să fie însoțită de următoarele documente:
a) în cazul studenților:
I dovada de acceptare la studii eliberată de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, din care să rezulte că va urma o formă de învățământ de zi;
II dovada achitării taxei de studii pentru cel puțin un an de studii;
III dovada mijloacelor de întreținere, în cuantum de cel puțin salariul minim net pe țară lunar, pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;
IV certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică;
V asigurarea medicală pe perioada valabilității vizei;
VI încuviințarea părinților sau a tutorelui cu privire la șederea în scop de studii pe teritoriul României, dacă străinul este minor;
b) în cazul străinilor care participă la un program de schimb de elevi:
I dovada de acceptare la studii eliberată de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, din care să rezulte că va urma o formă de învățământ de zi;
II dovada de participare întrun program de schimb de elevi, realizat de o organizație constituită în condițiile legii și recunoscută pentru acest scop;
III dovada din partea organizației care realizează schimbul de elevi, din care să rezulte că aceasta va asigura mijloacele de întreținere și eventualele costuri privind îndepărtarea;
IV asigurarea medicală pe perioada valabilității vizei;
V dovada privind asigurarea cazării la o familie selectată de către organizația care realizează schimbul de elevi și care deține un spațiu de locuit considerat normal pentru o familie din România;
VI încuviințarea părinților sau a tutorelui cu privire la șederea în scop de studii pe teritoriul României, dacă străinul este minor.
Străinii care participă la un program de schimb de elevi trebuie să aibă vârsta cuprinsă, de regulă, între 7 și 19 ani.
F. Viza de lungă ședere pentru reîntregirea familiei
Sponsorul posesor al unui permis de ședere temporară valabil un an, al unui permis de ședere permanentă sau beneficiar al statutului de refugiat ori al protecției subsidiare poate solicita reîntregirea familiei pentru:
a) soț/soție;
b) copiii minori necăsătoriți ai sponsorului sau ai soțului/ soției, inclusiv cei adoptați și care se află în întreținerea efectivă a sponsorului sau a soțului/soției.
Oficiul Român pentru Imigrări poate aproba, dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de lege, reîntregirea familiei și pentru următoarele categorii:
a) rudele de gradul I în linie ascendentă ale sponsorului sau ale soțului/soției, în cazul în care nu se pot întreține singure și nu se bucură de un sprijin familial adecvat în țara de origine;
b) copiii adulți necăsătoriți ai sponsorului sau ai soțului/soției, în cazul în care aceștia nu se pot întreține singuri din motive medicale.
Minorii neînsoțiți, beneficiari ai statutului de refugiat sau ai protecției subsidiare, pot solicita reîntregirea familiei pentru:
a) rudele de gradul I în linie ascendentă sau tutorele legal;
b) atunci când aceștia nu există sau nu pot fi identificați, orice alta rudă a acestuia.
Străinii, titulari ai unui drept de ședere în scop de studii, pot solicita reîntregirea familiei pentru soț/soție și copiii minori necăsătoriți, cu condiția ca data încheierii căsătoriei să fie anterioară obținerii dreptului de ședere.
Străinii beneficiari ai statutului de refugiat sau ai protecției subsidiare pot solicita reîntregirea familiei pentru soț/soție numai dacă data la care a fost încheiată căsătoria este anterioară obținerii uneia dintre aceste forme de protecție.
Străinii, titulari ai unui drept de ședere pentru desfășurarea de activități de cercetare științifică, pot solicita reîntregirea familiei, chiar dacă valabilitatea permisului de ședere este mai mică de un an.
Cererea-tip se depune la formațiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări pe a cărei rază solicitantul locuiește în mod legal și va fi însoțită de următoarele documente:
a) certificatul de căsătorie sau, după caz, dovada legăturii de rudenie;
b) declarația solicitantului, în formă autentică, din care să reiasă că membrii de familie vor locui împreună cu acesta;
c) copia documentului care atestă dreptul de ședere pe teritoriul României;
d) dovada deținerii legale a spațiului de locuit;
e) dovada mijloacelor de întreținere;
f) asigurarea medicală a solicitantului.
În cazul în care există dubii cu privire la legătura de rudenie, Oficiul Român pentru Imigrăi poate solicita și alte dovezi pentru stabilirea acesteia.
Cererea se aprobă în cazul îndeplinirii următoarelor condiții:
a) să nu existe o stare de bigamie sau de poligamie;
b) solicitantul să dețină un spațiu de locuit considerat normal pentru o familie similară din România;
c) solicitantul să posede mijloace de întreținere, pe langă cele necesare pentru propria întreținere potrivit legii, în cuantum corespunzător salariului minim net pe economie pentru fiecare membru de familie.
Cererea va fi soluționată în termen de maximum 3 luni de la data depunerii.
Aprobarea cererii va fi comunicată în scris solicitantului, în vederea transmiterii acesteia membrilor de familie interesați, care o prezintă la misiunea diplomatică sau la oficiul consular odată cu cererea de acordare a vizei române.
În cazul respingerii cererii, motivele vor fi comunicate străinului în scris.
Viza se eliberează de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din țara în care membrii de familie își au reședința sau domiciliul.
Solicitarea de viză trebuie să fie însoțită de următoarele documente:
a) comunicarea Oficiului Român pentru Imigrări;
b) dovada asigurării medicale pe perioada valabilității vizei;
c) certificatul de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din țara de domiciliu sau de reședință a străinului.
Pot solicita viză pentru reîntregirea familiei și următoarele categorii de persoane:
a) străinii căsătoriți cu cetățeni români;
b) străinii necăsătoriți care conviețuiesc cu cetățeni români necăsătoriți, dacă au cel puțin un copil împreună, denumiți în continuare parteneri;
c) copiii cetățeanului român, ai soțului/soției sau ai partenerului, inclusiv cei adoptați, care nu au împlinit vârsta de 21 de ani sau care se află în întreținerea cetățeanului român, a soțului/soției sau a partenerului;
d) rudele de gradul I în linie ascendentă ale cetățeanului român sau ale soțului/soției acestuia.
Solicitarea de viză va fi însoțită de certificatul de căsătorie sau, după caz, de dovada existenței legăturii de rudenie sau a calității de partener.
Adopția trebuie să fie dispusă printro decizie a unei autorități române competente, în condițiile legii, sau printro decizie a unei autorități a altui stat, care produce efecte juridice pe teritoriul României.
Acordarea vizei de lungă ședere pentru reîntregirea familiei poate fi refuzată atunci când solicitarea se întemeiază pe o căsătorie de conveniență constatată anterior, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.
G. Viza de lungă ședere pentru activități umanitare sau religioase
Viza de lungă ședere pentru activități umanitare sau religioase se acordă străinilor, la cerere, de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din țara în care acestia își au reședința sau domiciliul, în următoarele condiții:
a) existența avizului Ministerului Culturii și Cultelor ori, după caz, al Comisiei interdepartamentale pentru coordonarea și sprijinirea activităților umanitare din cadrul Ministerului Sănătății;
b) dovada calității de reprezentant al unei organizații religioase legal înființate în România sau al unei organizații umanitare;
c) dovada spațiului de locuit și a mijloacelor de întreținere, la nivelul a trei salarii medii pe economia națională;
d) dovada asigurării medicale și că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică;
e) prezentarea certificatului de cazier judiciar sau a altui document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din țara de origine a străinului.
H. Viza de lungă ședere pentru desfășurarea de activități de cercetare științifică
Viza de lungă ședere pentru desfășurarea de activități de cercetare științifică se acordă străinilor în baza avizului Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică și al Oficiului Român pentru Imigrări.
Avizul Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică se eliberează la solicitarea unităților și instituțiilor de cercetare-dezvoltare, cu îndeplinirea următoarelor condiții:
a) unitățile de cercetare-dezvoltare să fie atestate în condițiile legii;
b) să existe un acord de primire între unitățile cercetare-dezvoltare și cercetătorul care a fost acceptat să desfășoare activități în cadrul unui proiect de cercetare științifică. Forma și condițiile în care se încheie acordul de primire vor fi stabilite prin ordin al ministrului educației, cercetării și tineretului.
Solicitarea de viză trebuie să fie însoțită de următoarele documente:
a) acordul de primire avizat de Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică;
b) certificatul de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din țara de domiciliu sau de reședință;
asigurarea medicală valabilă pe perioada valabilității vizei.
I. Viza de lungă ședere pentru alte scopuri
Viza de lungă ședere pentru alte scopuri se acordă, la cerere, de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din țara în care aceștia își au reședința sau domiciliul, următoarelor categorii de străini:
a) celor detașați de către:
I o companie străina cu sediul pe teritoriul unui stat membru al Organizației Mondiale a Comerțului la o reprezentanță, sucursală ori filială a sa, aflată pe teritoriul României, sau la o societate comercială, persoană juridică română, al cărei asociat/acționar este compania străină, cu același obiect de activitate, dacă fac dovada că nu sunt în raporturi de muncă cu o altă persoană juridică română;
II un angajator cu sediul în străinătate la o persoană juridică din România, în baza unui contract comercial de prestări de servicii încheiat între cele două părți;
b) celor al căror acces pe piața muncii din România este reglementat prin acorduri bilaterale încheiate de România cu alte state;
c) celor desemnați ca administratori ai unei societăți comerciale, dacă fac dovada că îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții:
I au calitatea de administrator;
II la data solicitării nu sunt asociați sau acționari la societatea comercială în cauză sau la altă persoană juridică română și nu au avut aceste calități în ultimii 2 ani;
III la societatea comercială în cauză nu mai există un alt străin care a obținut un drept de ședere în acest scop;
IV societatea comercială în cauză a realizat un aport de capital sau transfer de tehnologie de cel puțin 50.000 euro;
d) celor care solicită intrarea pe teritoriul României în scopul formării profesionale neremunerate în cadrul unei întreprinderi din sectorul public sau privat ori în cadrul unui furnizor de formare profesională acreditat, dacă fac dovada că îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții:
I au încheiat un contract de formare pentru participarea neremunerată la o formă de pregătire în cadrul unei întreprinderi din sectorul public sau privat ori în cadrul unui furnizor de pregătire profesională acreditat;
II dispun de mijloace de întreținere în cuantum de cel puțin salariul mediu net pe economie lunar pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;
III au încuviințarea părinților sau a tutorelui cu privire la șederea pe teritoriul României în acest scop, dacă străinul este minor;
e) celor care desfășoară activități în cadrul unor programe de voluntariat, dacă fac dovada ca îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții:
I au încheiat un contract de voluntariat cu o persoană juridică de drept public sau de drept privat fără scop lucrativ, denumită în continuare organizație-gazdă, în cuprinsul căruia se face mențiune cu privire la activitatea pe care urmează să o desfășoare, condițiile în care sunt supravegheați în îndeplinirea sarcinilor, precum și la orele de lucru;
II organizația-gazdă asigură cazarea, mijloacele de întreținere și asigurarea medicală pentru întreaga perioadă de valabilitate a vizei, precum și eventualele costuri privind îndepărtarea;
III au vârsta de peste 14 ani inclusiv;
IV au încuviințarea părinților sau a tutorelui cu privire la șederea pe teritoriul României în acest scop, dacă străinul este minor;
f) celor care urmează tratament medical de lungă durată, în cadrul instituțiilor medicale publice sau private, dacă prezintă scrisoare de acceptare din partea instituțiilor respective, în care să fie precizate diagnosticul și durata tratamentului. Această viză poate fi acordată și pentru un eventual însoțitor, care asistă străinul aflat în imposibilitatea de a se îngriji singur, dacă acest lucru este menționat expres în scrisoarea de acceptare;
g) celor care desfășoara alte activități ce nu contravin legilor române, dacă își justifică prezența pe teritoriul României.
2.7 Căsătoria de conveniență
Oficiul Român pentru Imigrări refuză prelungirea dreptului de ședere obținut în baza căsătoriei dacă, în urma verificărilor efectuate, rezultă că acea căsătorie este de conveniență.
Elementele pe baza cărora se poate constata faptul că o căsătorie este de conveniență pot fi următoarele:
a) coabitarea matrimonială nu există;
b) soții nu s-au cunoscut înaintea căsătoriei;
c) lipsa unei contribuții efective la îndeplinirea obligațiilor născute din căsătorie;
d) soții nu vorbesc o limbă înțeleasă de amândoi;
e) există date că anterior unul dintre soți a încheiat o căsătorie de conveniență;
f) soții sunt inconsecvenți în declararea datelor cu caracter personal, a circumstanțelor în care s-au cunoscut ori a altor informații relevante despre aceștia;
g) încheierea căsătoriei a fost condiționată de plata unei sume de bani între soți, cu excepția sumelor primite cu titlu de dotă.
Constatarea acestor elementelor se realizează de către ofițerul de interviu. Aceste elemente pot rezulta din:
a) datele obținute în urma interviului;
b) înscrisuri;
c) declarațiile celor în cauză sau ale unor terțe persoane;
d) controale la domiciliul conjugal ori alte verificări suplimentare.
2.8 Acordarea dreptului de ședere permanentă
Dreptul de ședere permanentă se acordă, la cerere, în condițiile prezentei ordonante de urgență, pe perioadă nedeterminată, străinilor titulari ai unui drept de ședere.
Dreptul de ședere permanentă nu se acordă următoarelor categorii de străini:
a) titulari ai dreptului de ședere temporară pentru studii;
b) solicitanți de azil;
c) beneficiari ai protecției umanitare temporare sau ai protecției temporare;
d) titulari ai dreptului de ședere conferit de viza diplomatică sau de serviciu.
Dreptul de ședere permanentă încetează în următoarele situații:
a) în cazul anulării sau revocării;
b) în cazul obținerii unui drept de ședere permanentă pe teritoriul altui stat;
c) în cazul absenței de pe teritoriul statului român pentru o perioada mai mare de 12 luni consecutive, cu excepția situației în care, in această perioadă, străinul a beneficiat de un drept de ședere temporară întrun stat membru al Uniunii Europene;
d) în cazul absenței de pe teritoriul statului român pe o perioadă mai mare de 6 ani consecutivi, chiar dacă în această perioadă a beneficiat de un drept de ședere temporară întrun stat membru al Uniunii Europene.
În situația în care, la încetarea dreptului de ședere permanentă, străinul se găsește pe teritoriul României, iar prezența acestuia nu constituie o amenințare la adresa ordinii publice sau securității naționale, acesta poate solicita eliberarea unui permis de ședere temporară pentru scopurile și în condițiile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență.
Străinului al cărui drept de ședere permanentă a încetat, i se poate acorda un nou drept de ședere permanentă, în conditțile prezentei ordonanțe de urgență, după o ședere legală și continuă pe teritoriul României de 12 luni.
Condiții de acordare a dreptului de ședere permanentă:
Dreptul de ședere permanentă se acordă străinilor, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) au avut o ședere continuă și legală pe teritoriul României în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, astfel:
I șederea va fi considerată continuă atunci când perioada de absență de pe teritoriul României este mai mică de 6 luni consecutive și nu depășește în total 10 luni;
II șederea va fi considerată legală atunci când împotriva străinului nu a fost dispusă nicio măsură de îndepărtare de pe teritoriul național;
III la stabilirea perioadei de ședere continuă și legală se ia în calcul jumatate din perioada de ședere în scop de studii;
IV la stabilirea perioadei de ședere continuă și legală nu se ia în calcul șederea conferită de viza diplomatică sau de serviciu și nici șederea obținută pentru desfășurarea de activități ca lucrător sezonier;
b) fac dovada deținerii mijloacelor de întreținere la nivelul salariului minim net pe economie, cu excepția străinilor membri de familie ai cetățenilor români;
c) fac dovada asigurării sociale de sănătate;
d) fac dovada deținerii legale a spațiului de locuit, în condițiile legii;
e) cunosc limba română cel puțin la un nivel satisfăcător;
f) nu prezintă pericol pentru ordinea publică și siguranța națională.
Străinilor de origine română sau născuți în România, precum și celor a căror ședere este în interesul statului român li se poate acorda dreptul de ședere permanentă în orice condiții cu o singură excepție: să nu prezinte pericol pentru ordinea publică și siguranța națională.
Minorilor ai căror părinți sunt titulari ai unui drept de ședere permanentă li se poate acorda același statut fără îndeplinirea condițiilor de mai sus. În cazul în care numai unul dintre părinți este titular al unui drept de ședere permanentă, este necesar consimțământul celuilalt părinte, în formă autentică.
Străinilor care fac dovada că au efectuat investiții de minimum 1.000.000 de euro sau au creat peste 100 de locuri de muncă cu normă întreagă li se poate acorda dreptul de ședere permanentă.
Străinii trebuie să depună personal la formațiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări o cerere-tip însoțită de următoarele documente:
a) documentul de trecere a frontierei de stat;
b) acte doveditoare privind deținerea legală a spațiului de locuit;
c) acte doveditoare privind mijloacele de întreținere;
d) dovada asigurării sociale de sănătate;
e) certificat de cazier judiciar, eliberat de autoritățile române.
Cu prilejul depunerii cererii, solicitanții vor susține un interviu în vederea stabilirii nivelului de cunoaștere a limbii române.
Dreptul de ședere permanentă se aprobă de către șeful Oficiului Român pentru Imigrări.
Cererile se analizează de către o comisie special constituită, prin dispoziție a șefului Oficiului Român pentru Imigrări, comisie care formulează propuneri motivate pentru fiecare caz în parte.
Termenul de soluționare a cererilor este de maximum 6 luni de la data înregistrări.
Pentru motive obiective, șeful Oficiului Român pentru Imigrări poate prelungi acest termen cu încă 3 luni, cu înștiințarea solicitantului.
Aprobarea se comunică în scris solicitantului, în termen de 15 zile lucrătoare de la soluționarea cererii.
În termen de 30 de zile de la primirea comunicării, străinul căruia i s-a aprobat dreptul de ședere permanentă în România este obligat să se prezinte la formațiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări unde a fost înregistrată cererea, în vederea eliberării permisului de ședere permanentă.
Acordarea dreptului de ședere permanentă pentru străinii membri de familie ai cetățenilor români se efectuează cu scutire de la plata taxelor consulare.
Dacă se constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute în prezenta secțiune, comisia constituită propune șefului Oficiului Român pentru Imigrări refuzul acordării dreptului de ședere permanentă.
Refuzul, precum și motivele care au stat la baza acestuia se comunică, în scris, solicitantului, în termen de 15 zile lucrătoare de la soluționarea cererii.
Refuzul acordării dreptului de ședere permanentă poate fi atacat în termen de 30 de zile de la data comunicării, la Curtea de Apel București.
Refuzul acordării dreptului de ședere permanentă nu produce efecte juridice asupra dreptului de ședere al titularului cererii.
Titularii unui drept de ședere permanentă beneficiază, în condițiile legii, de tratament egal cu cetățenii români în ceea ce priveste:
a) accesul la piața muncii, inclusiv în privința condițiilor de angajare și de muncă, la activități economice în mod independent și la activități profesionale, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor Legii nr. 300/2004) privind autorizarea persoanelor fizice și a asociațiilor familiale care desfășoară activități economice în mod independent, cu modificările și completările ulterioare, cu condiția ca activitatea desfășurată să nu presupună, chiar și ocazional, exercitarea unor prerogative ale autorității publice;
b) accesul la toate formele și nivelurile de învățământ și de pregătire profesională, inclusiv la acordarea burselor de studiu;
c) echivalarea studiilor și recunoașterea diplomelor, a certificatelor, a atestatelor de competență și a calificărilor profesionale, în conformitate cu reglementările în vigoare;
d) securitatea socială, asistența și protecția socială;
e) asistența de sănătate publică;
f) deduceri de impozit pe venitul global și scutiri de taxe;
g) accesul la bunuri și servicii publice, inclusiv obținerea de locuințe;
h) libertatea de asociere, afiliere si apartenență la o organizație sindicală sau profesională.
2.9 Stabilirea domiciliului străinilor în România
Străinii titulari ai unui drept de ședere permanentă au dreptul să își stabilească sau să își schimbe domiciliul pe teritoriul României în aceleași condiții ca și cetățenii români.
2.10 Regimul îndepărtării străinilor de pe teritoriul României
Împotriva străinilor care au intrat ilegal, a căror ședere pe teritoriul României a devenit ilegală, a căror viză sau drept de ședere a fost anulat sau revocat, a acelora cărora li s-a refuzat prelungirea dreptului de ședere temporară, a acelora cărora le-a încetat dreptul de ședere permanentă, precum și a foștilor solicitanți de azil Oficiul Român pentru Imigrări poate dispune măsura returnării de pe teritoriul României.
În cazul străinilor declarați indezirabili, precum și împotriva celor pentru care instanța a dispus măsura de siguranță a expulzării, îndepărtarea de pe teritoriul României se face prin punerea în aplicare a prevederilor hotărârii instanței prin care s-a dispus măsura respectivă.
Decizia de returnare constituie actul administrativ al Oficiului Român pentru Imigrări sau al formațiunilor sale teritoriale, prin care străinii sunt obligați să părăsească teritoriul României.
Decizia de returnare se redactează în două exemplare, fiecare în limba română si întro limbă de circulație internațională.
Decizia de returnare dă posibilitatea străinului să părăsească țara neînsoțit, astfel:
a) în termen de 15 zile, pentru:
I străinul a cărui ședere a devenit ilegală;
II străinul a cărui viză a fost anulată sau revocată;
III foștii solicitanți de azil pentru care s-a finalizat procedura de azil;
b) în termen de 30 de zile, pentru străinul căruia i-a fost anulat sau revocat dreptul de ședere temporară ori i-a fost refuzată prelungirea acestui drept;
c) în termen de 90 de zile, pentru:
I străinul căruia i-a fost anulat sau revocat dreptul de ședere temporară pentru desfășurarea de activități comerciale ori i-a fost refuzată prelungirea acestui drept, precum și membrii de familie ai acestuia care au beneficiat de un drept de ședere pentru reîntregirea familiei;
II străinul căruia i-a încetat dreptul de ședere permanentă, dacă nu îndeplinește condițiile de prelungire a dreptului de ședere temporară pentru unul din scopurile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență.
Termenele curg de la data la care decizia de returnare i-a fost adusă la cunoștință străinului, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.
Străinilor care au trecut ilegal frontiera de stat, precum și celor cu ședere ilegală a căror identitate nu a putut fi stabilită li se emite decizie de returnare sub escortă, care va fi însoțită de luarea în custodie publică.
Comunicarea deciziei de returnare se realizează de către Oficiul Român pentru Imigrări ori de formațiunile sale teritoriale prin remiterea unui exemplar al acesteia.
Remiterea se poate face prin înmânarea exemplarului, sub semnătură, atunci când străinul este prezent, sau prin trimiterea prin poștă, cu confirmare de primire, la adresa la care străinul a declarat că locuiește, atunci când străinul nu este prezent.
În cazul în care remiterea nu este posibilă, comunicarea deciziei de returnare se face prin afișarea unui exemplar al acesteia la sediul Oficiului Român pentru Imigrări sau al formațiunilor sale teritoriale.
Se prezumă că remiterea nu este posibilă în următoarele situații:
a) străinul refuză să primească exemplarul înmânat sau trimis prin poștă;
b) străinul nu mai locuiește la adresa declarată;
c) străinul nu a făcut cunoscută adresa la care locuiește.
Decizia de returnare poate fi contestată în termen de 10 zile de la data comunicării la Curtea de Apel București, în cazul în care aceasta a fost emisă de Oficiul Român pentru Imigrări, sau la curtea de apel în a cărei rază de competență se află formațiunea teritorială care a emis decizia de returnare.
Instanța soluționează cererea în termen de 30 de zile de la data primirii acesteia.
Hotărârea instanței este irevocabilă.
Contestarea deciziei de returnare formulată de către străinii luați în custodie publică nu suspendă măsura luării în custodie publică.
Îndepărtarea sub escortă presupune însoțirea străinului de către personalul specializat al Oficiului Român pentru Imigrări până la frontiera ori până în țara de origine, de tranzit sau de destinație.
Dacă străinii posedă document de trecere a frontierei de stat valabil, mijloace financiare și nu este necesară efectuarea altor formalități, îndepărtarea sub escortă se va efectua în termen de 24 de ore.
Străinii care nu posedă documente de trecere a frontierei de stat vor fi prezentați misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare acreditate în România ale statelor ai căror cetățeni sunt, pentru eliberarea documentelor.
Procedurile aplicabile în cazul necooperării unor reprezentanțe diplomatice în legătură cu eliberarea de documente de călătorie pentru îndepărtarea străinilor de pe teritoriul statului român se stabilesc prin ordin comun al ministrului afacerilor externe și al ministrului internelor și reformei administrative.
Pentru străinii proveniți din state care nu au misiuni diplomatice sau oficii consulare în România vor fi solicitate documente de trecere a frontierei de stat din țara de origine, prin Direcția generală afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
În situația în care documentul de trecere a frontierei de stat nu poate fi obținut, Oficiul Român pentru Imigrări poate elibera un titlu de călătorie, conform legii.
Când există indicii temeinice că îndepărtarea sub escortă nu poate fi efectuată în termen de 24 de ore, străinul va fi luat în custodie publică.
Îndepărtarea este interzisă în următoarele cazuri:
a) străinul este minor, iar părinții acestuia au drept de ședere în România;
b) străinul este părinte al unui minor care are cetățenia română, dacă minorul se afla în întreținerea acestuia sau dacă există obligația plății pensiei alimentare, obligație pe care străinul și-o îndeplinește cu regularitate;
c) străinul este căsătorit cu un cetățean român, iar căsătoria nu este de conveniență;
d) străinul a depășit vârsta de 80 de ani;
e) există temeri justificate că viața îi este pusă în pericol ori că va fi supus la torturi, tratamente inumane sau degradante în statul în care urmează să fie trimis străinul;
f) îndepărtarea este interzisă de documentele internaționale la care România este parte.
Fac excepție străinii care constituie un pericol pentru ordinea publică, securitatea națională ori care suferă de o boală care amenință sănătatea publică și refuză să se supună măsurilor stabilite de către autoritățile medicale.
2.11 Expulzarea străinilor din România
Împotriva străinului care a săvârșit o infracțiune pe teritoriul României poate fi dispusă măsura expulzării în condițiile prevăzute de Codul penal și de Codul de procedură penală.
Dreptul de ședere al străinului încetează de drept la data la care a fost dispusă măsura expulzării.
Instanța de judecată poate dispune ca străinul să fie luat în custodie publică, până la efectuarea expulzării, fără ca perioada acestei măsuri să depășească 2 ani.
În cazul în care măsura expulzării nu poate fi pusă în executare în termen de 24 de ore, străinul va fi luat în custodie publică.
Un străin nu poate fi expulzat întrun stat în care există temeri justificate că viața îi este pusă în pericol ori că va fi supus la torturi, tratamente inumane sau degradante.
Interdicția de expulzare durează până la dispariția motivelor pe care a fost întemeiată.
Deciziile de îndepărtare a străinilor, cetățeni ai unor state terțe, de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene sunt recunoscute de statul român și sunt puse în aplicare de Oficiul Român pentru Imigrări în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, în următoarele cazuri:
a) decizia de îndepărtare este luată pentru motive de ordine publică și siguranță națională, astfel:
I când străinul a fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an;
II ca urmare a desfășurării de către străini ori a existenței unor indicii temeinice că străinul urmează să desfășoare activități de natură să pună în pericol ordinea publică sau siguranța națională;
b) decizia de îndepărtare este luată ca urmare a neîndeplinirii de către străin a condițiilor referitoare la intrarea și șederea străinilor pe teritoriul statului membru în cauză.
Criteriile si aranjamentele practice de compensare a dezechilibrelor financiare rezultate ca urmare a recunoasterii deciziilor de indepartare se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
Pentru a fi puse în aplicare, este necesar ca deciziile de îndepărtare să nu fi fost revocate sau suspendate de către autoritățile emitente.
În vederea aplicării, Oficiul Român pentru Imigrări cooperează și face schimb de informații cu autoritățile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene.
Cheltuielile angajate de către Oficiul Român pentru Imigrări în scopul îndepărtării străinilor, se suportă din bugetul de venituri și cheltuieli aprobat Ministerului Internelor și Reformei Administrative pentru Oficiul Român pentru Imigrări cu această destinație.
Sumele reprezentând aceste cheltuieli, recuperate de la statul membru al Uniunii Europene care a emis decizia de îndepărtare, reprezintă reconstituiri de credite bugetare, dacă cheltuielile au fost efectuate pentru anul în curs, sau se fac venit la bugetul de stat, dacă cheltuielile au fost efectuate în anii precedenți.
Oficiul Român pentru Imigrări decontează cheltuielile efectuate de alte state membre ale Uniunii Europene care pun în aplicare deciziile de îndepărtare până la împlinirea unei perioade de 4 ani de la data emiterii acestora de către autoritățile române, în limita bugetului de venituri și cheltuieli aprobat Ministerului Internelor și Reformei Administrative pentru Oficiul Român pentru Imigrări cu această destinație.
Solicitările de rambursare a cheltuielilor efectuate de statul membru al Uniunii Europene pot fi respinse de către Oficiul Român pentru Imigrări atunci când sunt efectuate după o perioadă mai mare de un an de la punerea în aplicare a măsurii de îndepărtare.
CONCLUZII
OUG nr.194/2002 constituie cadrul prin care sunt reglementate intrarea, sederea si iesirea strainilor pe teritoriul României sau de pe teritoriul României, drepturile si obligatiile acestora, precum si masuri specifice de control al imigratiei, în conformitate cu obligatiile asumate de România prin documentele internationale la care este parte.
Cadrul legal de reglementare pentru intrarea, șederea și ieșirea străinilor persoane fizice pe sau de pe teritoriul României: drepturile și obligațiile acestora, precum și măsurile specifice de control ale imigrației, în conformitate cu obligațiile asumate de România prin documentele internaționale la care este parte, formează obiect de reglementare al O.U.G. nr. 194/2002, republicată, modificată și completată. Acest act normativ a fost adoptat pentru armonizarea legislației interne cu legislația aplicabilă în statele membre ale Uniunii Europene, constituind un pas important în pregătirea pentru aderare. Lucrarea de față prezintă în mod sistematizat și detaliat reglementărilor care configurează regimul străinilor în România, inclusiv aspectele privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiul Economic European (care au inceput sa se aplice începând cu data aderării României la Uniunea Europeană), oferind explicațiile necesare.
Totodată, sunt menționate unele soluții ale practicii juridiciare, pronunțate în acest domeniu.
Străinii, sunt cetățenii ce aparțin altui stat și persoanele fizice fără cetășenie.
Intrarea pe teritoriul României poate fi permisă străinilor care îndeplinesc următoarele condiții:
a) posedă un document valabil de trecere a frontierei de stat, care este acceptat de statul român;
b) posedă viza română acordată în condițiile prezentei ordonanțe de urgență sau, după caz, posedă permis de ședere valabil, dacă prin înțelegeri internaționale nu s-a stabilit altfel;
c) prezintă, în condițile prezentei ordonanțe de urgență, documente care justifică scopul și condițiile șederii lor și care fac dovada existenței unor mijloace corespunzătoare atât pentru întreținere pe perioada șederii, cât și pentru întoarcerea în țara de origine sau pentru tranzitul către alt stat în care există siguranța că li se va permite intrarea;
d) prezintă garanții că li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinație sau că vor părăsi teritoriul României, în cazul străinilor aflați în tranzit;
e) nu sunt incluși în categoria străinilor împotriva cărora s-a instituit măsura interzicerii intrării în Româțnia sau care au fost declarați indezirabili;
f) nu au încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obținerea vizei sau, după caz, la intrarea pe teritoriul României ori nu au încercat să treacă frontiera României cu documente false;
g) pe numele lor nu au fost introduse alerte în Sistemul Informatic Schengen în scopul refuzării intrarii;
h) nu prezintă un pericol pentru apărarea și siguranța națională, ordinea, sănătatea ori morala publică.
Cetățenilor străini – membri de familie ai cetățenilor români, precum și străinilor titulari ai unui drept de ședere permanentă pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene li se permite intrarea pe teritoriul României fără îndeplinirea condițiilor:
– să prezinte documente care justifică scopul și condițiile șederii lor și care fac dovada existenței unor mijloace corespunzătoare atât pentru întreținere pe perioada șederii, cât și pentru întoarcerea în țara de origine sau pentru tranzitul către alt stat în care există siguranța că li se va permite intrarea;
– să prezinte garanții că li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinație sau că vor părăsi teritoriul României, în cazul străinilor aflați în tranzit.
Străinilor care staționeaza în zonele de tranzit internațional ale aeroporturilor, în zonele de tranzit la frontiera de stat sau în centrele de cazare care au regimul zonei de tranzit ori pe navele sau ambarcațiunile ancorate în porturi maritime și fluviale nu li se aplică prevederile prezentei ordonanțe de urgență referitoare la conditțiile de intrare și de ședere a străinilor pe teritoriul României.
Intrarea străinilor pe teritoriul României se poate face prin orice punct de trecere a frontierei de stat deschis traficului internațional de persoane.
Trecerea frontierei de stat române de către străini se poate face și prin alte locuri, în condițiile stabilite prin acorduri și înțelegeri între România și alte state.
BIBLIOGRAFIE
1. Virginia Antonescu – „Regimul Strainilor in Romania”, Editura „CH”, Bech, 2006.
2. Alx. Bolintineanu, Adrian Năstase, Bogdan Aurescu – Drept internațional conteporan, Ed. All Beck, București, 2000.
3. Vasile Crețu – Drept internațional public, Ed. fundația România de Mâine, 2002.
4. Dan Claudiu Dănișor – Drept Constituțional și Instituții politice, Editura Științifică, București, 1997.
5. N.Grădinaru, D. Rais – Drept Constituțional, Ed. Independența Economică, Pitești, 2004.
6. Cristian Ionescu – Tratat de drept constituțional contemporan, Ed. All Beck 2003.
7. Dan Lupescu si Gabriela Mihut-Gyongy – “Regimul Strainilor in Romania”, Editura Universul Juridic Bucuresti, mai 2006.
8. Ioan Muraru, Simina Tănăsescu – Drept Constituțional și Instituții politice, Editura Lumina Lex, București, 2001
9. Maria Năstase Georgescu – Drept Constituțional și Instituții politice, Editura Sylvi, București, 2001.
– Culegerea de acte normative – „Regimul Strainilor in Romania „Editura Meteor Press ,
– Legea nr. 248/20 iulie 2005 privind regimul liberei circulatii a cetatenilor romani in strainatate, Monitorul Oficial nr.682 din 29 iulie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare;
– Legea nr. 300/2004 a fost abrogată prin Ordonanță de urgență nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 25 aprilie 2008
– Ordonan.a de Urgență a Guvernului Nr.194/2002 prevede regimil strainilor in Romania „Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei partea 1nr.251 din 16 iunie 2006
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Regimul Strainilor In Romania (ID: 126098)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.