Regimul Bunurilor Publice

Cuprins:

Ce sunt bunurile publice?

Sunt bunurile publice cu adevărat publice?

Există o piață a bunurilor publice?

De ce “TRAGEDIA” bunurilor publice?

Cum sunt guvernate bunurile publice?

Delta Dunării- granița dintre liber și privat

Ce sunt bunurile publice?

Sunt bunurile publice cu adevărat publice?

Termenul de “bun” este probabil unul dintre cei mai folosiți termeni în studiul economiei. Însă termenul de bun public este mai provocator decat la prima vedere pentru specialiștii din domeniul economiei.

Paul A. Samuelson, laureat al premiului nobel pentru economie în 1970, a constat și el că există 2 categorii de bunuri: “ bunuri de consum privat, care pot fii impărțite între indivizi, și bunuri de consum colectiv, de care beneficiază toți în comun,în ideea în care consumul fiecărui individ nu duce la nici o scădere din consumul oricărui alt individ al acelui bun.

Așadar, bunurile sunt o categorie de bunuri sau servici care respectă doua principii de bază

Imposibilitatea excluderii( nu se pot instituii restricții in ceea ce privește consumul acestori bunuri)

Principiul non-rivalității( bunurile nu se termină/epuizează pe masură ce sunt consumate)

De exemplu, cazul clasic al farului, a cărui scop este de a ajuta și orienta echipajele navelor aflate pe mare. Oricine se află în apropierea farului, se poate folosi de el. Nu se pot cere bani pentru utilizarea luminii sale. De alfel, nu există vreo metodă prin care se poate separa navele care ar plăti pentru serviciile farului și cele care nu plătesc. Nu există pe de altă parte nici rivalitate pentru obținerea luminii.

Însă unele bunuri publice nu reprezintă clar caracteristicile pe care le ilustrează definiția lor. Acestea sunt denumite bunuri impure. Spre exemplu, accesul gratuit la un traseu rutier îl face să fie un bun public. Dar perceperea unui tarif pentru utilizarea lui reprezintă o restricție prin care ideea de non excludere se diminuează, iar bunul devine mixt. De asemenea, în situația aglomerării traseului, acesta își pierde caracteristica de non rivalitate.

În figura de mai jos este prezentată o axă în care sunt pozitionate și incadrate bunurile din economie

Așadar, nu este greu de perceput ce este un bun public. Care este atunci marea provocarea pentru economiști?

Un bun privat poate fi produs atât privat cât și public. Ronald H. Coase, prin lucrarea sa “ Journal of Law and Economic” a demonstrat prin exemple istorice posibilitatea existenței farurilor private. Nu toți oamenii de specialitate din domeniul economiei sunt de acord cu această idee. Aceștia consideră că bunirile publice pot fii produse numai de frimele de stat, care sunt fianțate din impozite. Firmele private nu și-ar putea recupera cheltuielile sau obține profit deoarece nu pot exclude de la consum pe cei care nu platesc utilizarea bunului.

O altă situație interesantă este efectul colateral pe care il produc bunurile. Dacă o persoană amenajeză o gradină superbă, rezultatul devine public. Priveliștea devine mai frumoasă iar aerul mai curat. De asemenea, dacă o familie angajează o firmă pentru a le păzi casa, efectul colateral va fi indepărtarea hoților de pe o arie mult mai mare decat cea a locuinței. Astfel, pentru vecini, firma de pază devine un bun public chiar dacă aceștia nu au contrbuit la plata firmei.

Guvernarea bunurile publice

DEFINITIA BUNURILOR PUBLICE

Conform definitie bunurile ublice,sunt acele bunuri ce reprezinta o marfa sau un serviciu oferit intregoii comunitati de indivizi,fara costuri suplimentare datorita guvernarii acestora de catre institutiile de stat.

3.1 BUNURI PUBLICE-IS

Nu există o dihotomie clară între cele două categorii de bunuri, și exact acesta este motivul pentru care pot fi întâlnite atâtea dezacorduri privitoare la clasificare alor.

În România există un număr foarte mare de întreprinderi de stat (IS). Conform datelor centralizate la nivelul Ministerului Finanțelor Publice pentru sfârșitul lunii iunie 2014, autoritățile centrale și locale dețin participații majoritate în 1525 de întreprinderi, dintre care 235 sunt inactive. Există 247 de IS (întreprinderi de stat) active subordonate diferitelor instituții din administrația centrală și 1051 de întreprinderi active în portofoliul administratiilor locale. Numărul este semnificativ mai mare decât cel din țările OCDE.

Situație este complicată și mai mult de structura complexă a sectorului IS, care include o varietate mare de industrii, diferite tipuri de structuri corporative, dimensiuni și situații financiare. Un număr semnificativ de IS sunt în insolvență, faliment sau nu sunt viabile și au nevoie de restructurare. Guvernarea cu succes a unei structuri atât de complexe de IS necesită expertiză specializată și resurse pe care autoritățile publice, în special la nivel local, nu le dețin. Multe IS au un nivel redus de performanță, iar sectorul în ansamblu constituie o povară pentru finantele publice.

DE REFLECTAT

Farurile sunt un bun public? Se pot cere bani pentru privirea luminii sale? Deranjeaza pe cineva ca serveste drept ghid altuia?

3.2 COMPANII IN SUBORDINEA STATULUI

In continuare vom realiza un mic studiu al principalelor companii detinute de stat si modul in care acestea sunt guvernate.

Conform raportului pentru anul 2012 privind activitatea societăților comerciale la care statul prin Ministerul Finanțelor Publice deține o participație majoritară sau integrală ,reiese ca statul are în subordine C.N. IMPRIMERIA NAȚIONALĂ și C.N. LOTERIA ROMÂNĂ la care deține 100% din capitalul social.

LOTERIA ROMANA

In anul 2015, prin intermediul unei ordonante de govern adoptate in regim de urgenta ,se stabilește competența Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc de a administra monopolul de stat din domeniul jocurilor de noroc. În acest sens, Oficiul va prelua încoordonare Compania Națională LoteriaRomână SA, ceea ce va crea premisele unei îmbunătățiri a funcționării acesteia, având învedere experienț aacumulata de Oficiu privind specificul și dinamica dezvoltării segmentului de piață în care operează.

CFR

Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători „CFR Călători” -S.A., denumită în continuare CFR Călători, înființată prin H.G. nr.584/1998, cu modificările și completările ulterioare, este persoană juridică română, avand forma juridica de societate pe actiuni, care isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane, inclusiv dar fara a se limita la Legea societatilor nr.31/1990, republicata, cu completarile si modificarile ulterioare si Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanta corporativa a intreprinderilor publice, cu completarile si modificarile ulterioare si cu Actul Constitutiv aprobat de Adunarea Generală a Acționarilor.

CFR Călători, încalitate de operator de transport feroviar, este un agente conomic, cu capital de stat, licențiat în conformitate cu legislația în vigoare pentru efectuarea serviciului de transport feroviar public de călători, supunându-se atât legislației naționale cât și legislației comunitare, având în vedere că România este stat membru UE.

articolul 54 referitor la posibilitateacaoperatoriieconomicicareaplicăprevederileordonanțeinr. 26/2013 .Anexa nr. 2 prevede la capitolul 8401 – Transporturi, Titlul IV – Subvenții, punctul 55 creștereasumeialocatepentruîntreținereainfrastructuriiferoviarepublice de la 850.000 mii lei la 1.070.000 mii lei, o creștere de 25,88%, creșterecarepoate fi folosităparțialșipentrusalarizareapersonaluluicareîntrețineinfrastructuraferoviară

PROGRAM BUGETAR DE FINANTARE CFR

TVR

O alta institutie finantata de stat este Televiziunea Romana care se gaseste la mementul actual in imposibilitatea de as platidatoriile.(NEWS)Directorul general interimar al Societatii Romane de Televiziune, Irina Radu, a transmis luni o scrisoare conducerii Camerei Deputatilor in care atrage atentia ca institutia pe care o conduce are un deficit bugetar de 5,5 milioane de lei. Dupa 20 noiembrie, TVR va intra in blocaj, asa ca Irina Radu cere ajutor din exterior pentru redresarea situatiei.

Printr-un comunicat de presa s-a mentionat faptul ca in cazul TVR, ponderea alocației de la bugetul de stat în bugetul propriu este de 29%, iar anul viitor banii de la stat vor fi, potrivit proiectului de buget, cu 13,9% mai puțini decât în 2016.\

Executia bugetar pe anul 2013 se prezint astfel: -mii de lei

BUNUL PUBLIC ADUCE CU ADEVARAT MAI MULTE BENEFICII DECAT CEL PRIVAT?

Sa luam drept exemplu compañía CFR calatori.Aceasta este singura companie de transport feroviar a Romaniei ,care ar trebui sa le ofere clientilor lor,servicii de inalta calitate…insa,care sunt avantajele si dezavantajele de a circula cu aceasta retea de transport?Din micul studiu realizat de echipa noastra a reiesit urmatorul tabel:

Acum sa ne gandim ca toate aceste elemente care re[prezinta un dezavantaj pentru CFR Calatori,reprezinta un avantaj pentru companiile private care isi duc calatorii la destinatie cu un pret mult mai mic.In concluzie exista o adevarata competie pe piata transporturilor,companiile private castigand adesea bataliile in pofida celor publice,de stat.

3.3 IDEALUL FIRMELOR DE STAT

Firmele de stat ar trebui să fie cei mai buni plătitori comerciali și de taxe din economie. Ar trebuisă fie cele care pun presiune pe concurenții privați să devină mai competitivi. Ar trebui să aibă cel mai ridicat respect pentru cetățean. Și, de ce nu, să aducă resurse majore la bugetul de stat. Poate că în acel moment discuțiile cu privire la deficitul public și codurile fiscale, corupție și trafic de influență ar fi mult mai relaxate.

Pana atunci ne confruntam cu o degradare a serviciilor fin partea firmelor de stat datorita lipsei de fonduri si resurse.In timp ce IS incearca sa supravietuiasca pe piata ,fírmele private castiga teren,colosale cresteri economice si urmaresc o dezvoltare a arealului in diverse ramuri economice.