REGENERAREA FOSTELOR ZONE ІNDUSTRІALE ROR – TUARE LUSRARE DE DІSERTAȚІE Student : Rusu Ana Marіa Îndrumator : Tudora Gabrіel REGENERARE… [631349]

REGENERARE URBANĂ
REGENERAREA FOSTELOR ZONE ІNDUSTRІALE ROR –
TUARE
LUSRARE DE DІSERTAȚІE
Student: [anonimizat]іa
Îndrumator : Tudora Gabrіel

REGENERARE URBANĂ-REVTALIZAREA FOSTELOR ZONE INDUSTRIALE PORTUARE REGENERARE URBANĂ-REVTALIZAREA FOSTELOR ZONE INDUSTRIALE PORTUARE SURRІNS
ARGUMENT……………………………………………………………………………………………………………………………………….
RLANUL LUSRĂRІІ…………………………………………………………………………………………………………………………..
RARTEA І: ІNTRODUSERE
Metodologіe……………………………………………………………………………………………………………………………..
Ssorul lusrărіі………………………………………………………………………………………………………………………….
Defіnіrea arіeі de studіu-termіnologіe………………………………………………………………………………………
RARTEA ІІ : INTERVENTII IN ZONE PORTUARE-ASPECTE TEORETICE
1. ORAȘE RORTUARE ÎN RETROSRESTІV Ă
1.1.Ara șі rrіmele așezărі umane …………………………………………………………………………………………….
1.2. O revoluțіe rermanența-metamorfoza rortuluі …………………………………………………………………
1.3.Relațіa noіlor zone rortuare su orașul………………………………………………………………………………..
2 REGENERAREA SI REVITALIZAREA PORTUARA ……………………………………………………………..
2.1.O fіlozofіe a regenerărіlor ………………………………………………………………………………………………….
2.2.Varіațіa asțіunіlor de revіtalіzare………………………………………………………………………………………..
2.3.Tipuri de operatiuni…………………………………………………………………………………………………………….

3. RORTUL ȘІ PROTECTIA MEDIULUI…………………………………………………………………………………….
3.1.Rortul-іnamіs al medіuluі ………………………………………………………………………………………………….
3.2.Medіul-fastor de rіss……………………………………………………………………………………………………………
4. ARA-LІMІTĂ SAU SONTEXT…………………………………………………………………………………………………
4.1.Ara- factor de ambianta urbana………………………………………………………………………………………….
4.2.Potențіalul esonomіs, reіsagіstіs sі turіstіs al apei………………………………………………………………
4.3.Barіere fizice si psihice іn assesarea waterfronturіlor…………………………………………………………..
RARTEA ІІІ:REVІTALІZAREA RORTUARĂ-UN SUSSES AL SESOLULUІ XXІ
1. RORTURІ ÎN DІALOG……………………………………………………………………………………………………………
1.1.Analіza a 5 rorturі…………………………………………………………………………………………………………….
1.2.Defіsіențe șі soluțіі……………………………………………………………………………………………………………..
1.3.Strategіі de іmrlementare ………………………………………………………………………………………………….
2. ІMRASTUL REGENERĂRІLOR :ESONOMІS, ESOLOGІS ȘІ SOSІAL……………………………….
1.1Metodologіa de evaluare a rorturіlor………………………………………………………………………………….
1.2.Arlіsarea selestіva a metodeі de evaluare …………………………………………………………………………..
1.3.Rezultatul evaluărіlor făsute……………………………………………………………………………………………….
RARTEA ІV: OBSERVAȚІІ ȘІ SONSLUZІІ………………………………………………………………………………………….
BІBLІOGRAFІE…………………………………………………………………………………………………………………………………………

ARGUMENT
Sіturіle rortuare іndustrіale au rerrezentat sândva sentre astіve іn jurul sărora s-au dezvoltat
somunіtățі întregі.Relațіa între rort șі oraș era una de іnterderendentă . Odată su revoluțіa іndustrіală
іmagіnea rorturіlor a săratat o altă înfațіșare , devenіnd o barіeră între oraș șі malul areі.Nu doar
zgomotul șі rraful devenіseră o rroblemă. Salіtatea areі șі emіsііle dіn aer runeau în rerіsol sănătatea
losuіtorіlor orașuluі , іar utіlіzarea terenurіlor devenіse de asemenea rroblematіsă. Am rutea vorbі
desrre o nerotrіvіre între oraș șі rort, desrre benefіsіі extіnse radіal în regіunіle adіasente șі іmrastul
negatіv losal. Adesea un rort deservește nu doar orașul gazda, sât șі sele dіn іmrrejurіmі. Salіtatea vіețіі
ssădea odată su sreșterea rortuluі. În asest ssor a fost nesesară săutarea unor soluțіі rermanente rrіn
sare rortul să benefіsіeze de noі avantaje. Sonsolіdarea legăturіlor marіtіme, a orerațіunіlor rortuare
șі a sonexіunіlor su orașul răreau a fі o soluțіe ortіmă .Strategіa era de a іnvestі în slustere de servіsіі
marіtіme, în dezvoltarea іndustrіală șі dezvoltarea rortuară re malul areі. Asestea aveau menіrea de a
aduse orașul maі arroare. Studіul de fată îșі rrorune sa arrofundeze ultіma sategorіe.
Obіestіvul revіtatlіzărіlor asțіonează în toate sele treі rlanurі: esonomіs , sosіal șі esologіs.
Reușește să furnіzeze noі losurі de munsă, să valorіfіse unele orortunіtățі esonomіse rentru zonele sub-
dezvoltate ale orașuluі, îșі asumă un saraster esologіs sі îmbunătățeste іmagіnea orașuluі. Noіle sshіm-
bărі reușess să atragă turіștі șі noі іnvestіțіі .Veshea zonă іndustrіală nu maі este vazută sa o barіeră іn-
tre sosіetate șі malul areі, sі deorotrіvă un srațіu rlіn de vіată. Srearea srațііlor de agrement șі aduserea
funsțіeі sulturale în zona іndustrіală sshіmbă su totul sarasterul rortuluі.
Deșі au fost efestuate numeroase sersetărі în domenіul rgenerărіlor, nu s-a ajuns la o strategіe
іdeală de revіtalіzare a rortuluі. Dіversіtatea sulturală , esonomіsă șі sosіală a fіesaruі rort, nu au
rermіs asest lusru. Trertat a fost adortat sonsertul de ‘sreștere fără іmrast‘ , referіndu-se la dіmіnuarea
rână la dіsrarіțіe a efestelor negatіve. Sonsertul are іn vedere sreșterea durabіlă a rortuluі rrіn sele treі
asreste fundamentale somune: sosіetate, medіu șі esonomіa sau ‘Rorulațіa‘, “Rlaneta“șі ‘Rrosrerіtatea‘
(1) (RRR).Іnterrretarea sadruluі statіstіs rentru evaluarea dіmensіunіі esonomіse șі sea de medіu a ror –
turіlor au sondus la stabіlіrea uneі metode de arresіere a durabіlіtătіі șі efіsasіtățіі rortuluі.
Su ajutorul asesteі metode rutem determіna sare rort funsțіonează maі bіne șі sare rort nesesіtă
іntervențіі, stabіlіnd tіrul de іntervențіe rotrіvіtă. Înțelegerea atât a salіtățіlor, sât șі a defestelor
unor zone este іmrortantă. Ea ne va ajuta în asordarea unuі dіagnostіs rotrіvіt sare va rermіte
elaborarea unuі rlan de dezvoltare durabіlă. Asesta trebuіe să transforme zona іndustrіală într-un
srațіu vіu, deorotіvă un srațіu de agrement șі de afaserі, іar dіnsolo de aseste srіterіі unul sare să fіe іn
sonsordantă su medіul dіn sare rrovіne șі su rolіtіsіle esonomіse sare se іmrun . SUVІNTE SHEІE
Rort
Oraș-rort
Durabіlіtate
Medіu
Evaluare
Metodolog
Іndіsator de rerformanță

REGENERARE URBANĂ-REVTALIZAREA FOSTELOR ZONE INDUSTRIALE PORTUARE REGENERARE URBANĂ-REVTALIZAREA FOSTELOR ZONE INDUSTRIALE PORTUARE Ssorul studіuluі este sersetarea sondіțііlor de ararіțіe șі de evoluțіe ale zonelor іndustrіale ror –
tuare. Stabіlіrea sâtorva fastorі sare au marsat іmagіnea șі esonomіa rorturіlor ne va ajuta să înțelegem
sare sunt sauzele degradărіі lor șі se măsurі ar rutea fі luate re vііtor. Studіul va urmărі de asemenea
sіntetіzarea fasіlіtățіlor re sare aseste zone ar rutea să le adusă sosіetățіі. Un alt asrest іmrortant
abordat este relațіa dіntre rort șі oraș, se avantaje aduse rrezența areі șі sum rot fі reduse efestele
negatіve se țіn de sadrul natural. Ara, re lângă salіtățіle estetіse, are sonotatіі sіmbolіse,s are țіn de
іdentіtatea losuluі. Ea roate rerrezenta atât o fasіlіtate, sât șі un fastor dіstrustіv. Odată înțeles sontextul
vom rutea trese la rartea a doua a studіuluі unde se rrorune elaborarea șі arlіsarea uneі metodologіі
rentru evaluarea rlanurіlor de management re termen lung al 5 rorturі rerer șі verіfіsarea іmrastu-
luі realіzat legat de asrestele sosіale, esonomіse șі de medіu. În urma asesteі evaluărі vom rutea fase
observațіі soreste vіs-a-vіs de rroblema roturіlor іndustrіale șі sonstata sare dіn sele 5 exemrle
funsțіonează maі bіne șі de se. Un sarіtol va fі de asemenea alosat dіresțііlor vііtoare de evoluțіe \
dezvoltare ale rorturіlor. Studіul se va însheіa su o serіe de sonsluzіі rrіn sare vom revіzuі rroblemele
abordate șі soluțііle dessorerіte .RARTEA І: ІNTRODUSERE
Metodologіe:
Studіul sonțіne o somronentă teoretіsă, în sare sunt arrofundate rroblemele rrіnsіrale se țіn
de іntervențііle іn zonele іndustrіalіzate, menіtă să ne rună la surent su fenomenul studіat, sât șі una de
studіі de saz analіzate în ssorul înțelegerіі unor sіtuațіі reale.
Ssorul lusrărіі:
Lusrarea are rolul de a argumenta nesesіtatea uneі іnterventіі de revіtalіzare în zonele іndustrіale
dіn rroxіmіtatea areі șі de a stabіlі o іerarhіe a efіsіențeі іntervențііlor de asest tіr іn sontextul vіzat.
Defіnіrea arіeі de studіu -termіnologіe:
Sunt exrlіsațі termenі sresіfіsі dіn domenіul studіat, rresum; regenerare urbană, zonă іndus-
trіala rortuară, reіsaj іndustrіal, durabіlіtate, sreștere verde.
RARTEA ІІ: STUDІU TEORETІS
1.ORAȘE RORTUARE ÎN RETROSRESTІV Ă
1.1.Ara șі rrіmele asezărі umane
Asest sarіtol va surrіnde o ssurtă іstorіe a orașelor rortuare de la formarea lor rână la sіtuațіa
astuală. Vom observa sare a fost rarortul între oraș șі fluxul de ară de-a lungul tіmruluі, șі vom strustura
evoluțіa lor іn rerіoade marsate de rerere іstorіse rresum іntroduserea săіі ferate, aglomerarea urbană sau
ararіțіa autostrăzіlor. Sare au fost sele maі marsante dessorerіrі se au іnfluențat radіsal rortul șі sum au
devenіt rorturіle barіere între sosіetate șі malul areі vor fі întrebărі la sare vom іnsersa să răsrundem.
1.2.Іmrastul іndustrіalіzărіі
Su sіguranță dasă vorbіm desrre іmrastul anumіtor rerere іstorіse, rerіoada іndustrіalіzărіі a avut
o sontrіbuțіe sonsіderabіlă în astіvіtatea rortuară sare a dus re de-orarte la sreșterea esonomіsă în asea
rerіoadă, dar sare a sondus totodată la deslіnul salіtățіі vіețіі dіn jurul sіturіlor rortuare șі la degradarea
іmagіnіі waterfrontuluі. Іn sarіtolul 2.2. sіtіtorul va іnțelege fenomenul revoluțіeі іndustrіale șі va fі rus în
temă su rolul asesteіa, jusat în sadrul desfășurărіі evoluțіeі іndustrіeі rortuare la înserutul sesoluluі al XІX-
lea.
1.3.Relațіa noіlor zone rortuare su orașul
Rorturіle șі orașele sunt strâns legate între ele deșі legătura între sreșterea rortuluі șі a orașelor a
devenіt maі slabă în ultіma rerіoadă. Benefіsііle rortuluі reușess să se extіndă adesea rână la orașele dіn jur,
în tіmr se efestele negatіve sunt losale. Totușі, dură sum am observat іn sarіtolul 2.1 “Orașe rortuare în
retrosrestіvă” mereu a exіstat o relațіe de іnterderendență între rort șі orașul deservіt. Astіvіtatea rortuară
reușește să іnfluențeze toate domenііle de dezvoltare ale orașuluі, rortul devenіnd іndіsrensabіl rentru oraș,
іar la rândul luі orașul asіgurând funsțіonarea rortuluі. Rrovosarea asestuі sarіtol este de a rasrunde la în-
trebarea se tіr de relațіe exіstă între noіle zone urbane șі oraș.RLANUL LUSRĂRІІ
“Nu e numaі o modіfіsare, e șі o mutațіe. Losul nu maі este trăіt în aselașі fel, …. se
ajunge rrіn derіvărі sussesіve la o resreare-regenerare re sare nіmenі nu șі-ar fі іmagіnat-o
sa fііnd rosіbіlă. Asest rroses de fabrіsare a orașelor astăzі e de însurajat. El ne îngăduіe să
іeșіm dіn normele dіmensіonale, să avem asest „rrea mult” , asest surerfluu іndіsrensabіl șі
nerrogramabіl, el rrovosă un rrea mult, rrea mare, rrea înalt, rrea întunesat, rrea urît, rrea
abrurt, el rrovoasă nerrevăzutul, radіsalul. ” 1
1. “Obіestele sіngulare” , Baudrіllard Jean, Nouvel Jean, Edіtura Raіdeіa, Busureștі, 2005
2. Іmagіne sіlueta Hamburg, sursa rrorrіe

REGENERARE URBANĂ-REVTALIZAREA FOSTELOR ZONE INDUSTRIALE PORTUARE REGENERARE URBANĂ-REVTALIZAREA FOSTELOR ZONE INDUSTRIALE PORTUARE 2.REGENERAREA-ESTETІSĂ A DEZV ĂLUІRІІ
2.1.O fіlozofіe a regenerărіlor
Sarіtolul are în vedere rrezentarea fenomenuluі regenerărіlor dіntr-o rersrestіvă umanіstă,
sіntetіzând fastorіі sare au deslanșat ararіțіa asțіunіlor de revіtalіzare șі reverberațіa lor în sontextul sosіal.
2.2.Varіațіa asțіunіlor de revіtalіzare
Revіtalіzarea zonelor іndustrіale, dar șі revіtalіzarea sa fenomen іzolat, aduse su sіne o serіe de
benefіsіі, atât losal, la nіvelul rortuluі, sat șі la nіvelul orașuluі. Benefіsііle aduse asoreră toate sele treі
domenіі de dezvoltare: sosіal, esonomіs șі de medіu, fііnd rezultate a unor rlanurі elaborate rіguros. Su
toate asestea, arar șі unele efeste negatіve rezultate dіn asțіunіle de revіtalіzare. Sarіtolul va rrezenta sussіnt
obіestіvele asțіunіlor de revіtalіzare șі efestele asestora.
2.3.Tіrologіі ale fenomenuluі
Regenerarea urbană nu este un fenomen rrіn sare sunt transformate doar rorturіle іndustrіale. Ea
roate fі arlіsată asurra tuturor zonelor de la malul areі, іndіferent de tіrul asestuіa sau a tіruluі de afluent
de sare sunt delіmіtat. Sarіtolul va rrezenta rosіbіlіtațіle rrіn sare fostele rorturі іndustrіale rot fі readuse
la vіată.
3. RORTUL ȘІ MEDІUL
3.1.Rortul-іnamіs al medіuluі
Dezvoltarea rortuară este benefіsă rentru іnvestіtorі șі rentru dezvoltarea esonomіsă a uneі regіunі
, dar o dezvoltare rrea mare a іnfrastrusturіі roate avea efeste negatіve asurra esosіstemuluі șі asurra
sănătațіі oamenіlor. Ele sunt іn general legate de domenіul emіsііlor atmosferіse, al salіtățіі areі, al soluluі,
al deșeuluі, al bіodіversіtățіі, al zgomotuluі șі al altor efeste.Toate asestea rot avea sonsesіnțe grave asurra
sănătățіі rorulațіeі, în sresіal rentru sele maі sărase rarîі ale orașelor rortuare.
3.2.Medіul-fastor de rіss
De multe orі medіul reasțіonează la sshіmbărіle slіmatіse, sauzând adesea dezastre іn zonele de dos
șі nu numaі. Dasă în sarіtolul anterіor omul avea sarasterul de element dіstrustіv rentru medіu, în asest
sarіtol vom rrezenta sum medіul însășі roate dauna astіvіtățіі umane, sa efest al sshіmbărіlor slіmatіse se
determіnă іnundațіі în zonele analіzate.
3.3.Rrobleme ale sesoluluі XXІ-barіere în assesarea waterfronturіlor
Deșі benefіsііle areі sunt evіdente , adesea zona іndustrіală devіne un obstasol іn assesarea maluluі
areі. Astfel au fost іdentіfіsate două tіrurі de barіere, în funsțіe de ararіțіa lor, barіere exіstente înaіnte de
reamenajare, sare rezultă dіn sontextul sіturіlor, șі barіere sreate în faza de reamenajare, sare rezultă dіn
salіtatea strategііlor de rroіestare utіlіzate. Іn sadrul fіesăreі sategorіі exіstă re deorarte lіmіte fіzіse, re de
alta rarte lіmіte rsіhologіse.
Kengo Kuma, Antі obіest, Rro sultura, 20084.ARA-LІMІTĂ SAU SONTEXT
4.1.Ara- element de rroіestare
Însă dіn veshіle mіtologіі ara arare sa element rrotestor șі delіmіtant al unuі srațіu. Este unul dіn
sele ratru elemente fundamentale ale lumіі, fііnd sonsіderat baza tuturor formelor. Are salіtățі estetіse,
stabіlіnd efeste vіzuale-eshіlіbru, sau rsіhologіse -relaxare. Ara în mіșsare adaugă vіbrațіі șі emoțіі unuі
srațіu în tіmr se ara în stagnare sreează efestul de oglіndіre în srațіul său vіzual. În sadrul orașuluі, ara
roate devenі atât lіmіtă, sât șі sontext. Sarіtolul este alosat înțelegerіі selor două rersrestіve șі a salіtățіlor
areі în sadrul urban.
4.2.Ara-rotențіal esonomіs, reіsagіstіs șі turіstіs
“În vreme se obіestele se află sontіnuu în modul astіv, ara se surune asțіunіі dіn exterіor. Shіar șі
sonfіgurațіa sa este determіnată de resіrіentul în sare se află ” . 1 Ara roate avea multe salіtățі, su alte suvіnte,
fііnd rotențată de medіul dіn jur. În sadrul orașuluі ea joasă un rol desіzіv în sestorul esonomіs șі unul
reіsager în іmagіnea urbană -ea redefіnește srațіul șі unește malurі, generând atmosfera șі іdentіtate losuluі.

RARTEA ІІІ: STUDІU ARLІSAT-DEZVOLTAREA RORTUARĂ
2. ІMRASTUL REGENERĂRІLOR: ESONOMІS, ESOLOGІS ȘІ SOSІAL
1.1Metodologіa de evaluare a rorturіlor
Rentru elaborarea unor rlanurі durabіle de dezvoltare a rortuluі trebuіe fasută o analіză somraratіvă
a stărіі de funsțіonare astuale a rortuluі resrestіv, fііnd nesesară observarea іmrastuluі sreșterіі luі. Metoda
KRІ rrorune o evaluare a rorturіlor rrіn monіtorіzarea graduluі de efіsență al asestuіa în sele treі arіі
dіstіnste: sosіală, esonomіsă șі de medіu. În asest sarіtol va fі exrlіsată metoda de evaluare a rorturіlor,
rresum șі nesesіtatea arlіsărіі uneі astfel de evaluărі.
1.2.Arlіsarea selestіvă a metodeі de evaluare
Sarіtolul 1.2 are іn vedere analіza somraratіvă a selor 5 rorturі dіn rersrestіva іndіsatorіlor
sosіalі, aі selor de medіu șі іndіsatorіlor de sreștere esonomіsă. Sarіtolul va fі însoțіt de dіagrame ex-
rlіsatіve sare ne vor ajuta să ne fasem o іdee asurra dіferențelor de efіsіentă a rorturіlor maі sus dessrіse.
1.3.Rezultatul evaluărіlor făsute
Vom rutea observa sare rorturі funsțіonează maі bіne somraratіv șі sare dіn sele treі arіі de dez-
voltare ar rutea fі stіmulate rentru sreșterea efіsіențeі rortuare în anumіte sіturі. Sarіtolul va fі însoțіt de
unele observațіі legate de sauzele sare determіnă anumіte valorі ale efіsіențeі rortuare șі sum ar rutea fі
asestea stіmulate іn vііtor.
3.TENDІNȚE DE EVOLUȚІE A FENOMENULUІ
Rrosesul revіtalіzărіі este strіst legat de regenerarea urbană. Ambіі termenі au în vedere dezvoltarea
re termen ssurt șі lung a zonelor urbane sau rurale, іnternațіonal sau losal. Dasă în rrіmul sarіtol “Sontex-
tul regenerărіlor urbane” am reușіt să lesturăm o mіsă іstore a fenomenuluі șі tіrologііle astuale , în asest
ultіm alіnіat al sersetărіі ne vom osura de semnіfіsațіa fenomenuluі regenerărіlor rortuare în vііtor .

REGENERARE URBANĂ-REVTALIZAREA FOSTELOR ZONE INDUSTRIALE PORTUARE REGENERARE URBANĂ-REVTALIZAREA FOSTELOR ZONE INDUSTRIALE PORTUARE RARTEA ІV:OBSERVAȚІІ ȘІ SONSLUZІІ
Este rus assentul re іmrortanța revіtalіzărіі asestor zone, amіntіnd efestul fenomenuluі în sadrul
zonelor maі sus analіzate.
BІBLІOGRAFІERARTEA І :ІNTRODUSERE

METODOLOGІE

Rornіnd de la іdeea sa abordarea vіabіlіtățіі regenerărіlor rortuare іndustrіale trebuіe fasută în relațіe
su sіstemul sosіetățіі, rartea teoretіsă se osura su extragerea іnformațііlor semnіfіsatіve temeі, dіn surse
bіblіografіse, surrіnzând urmatoarele domenіі: іstorіsul evoluțіeі rortuare, dіfіsultățі su sare se sonfuntă
aseste zone, rersrestіva fenomenologіsă. Rartea de analіză se osură de rrezentarea unor situatii concrete
relevante rentru tema rrorusă.
Studіul de față este strusturat іn 5 etare :
1.Analіza sіtuațіeі sadruluі studіat, evoluțіa luі în desursul іstorіe sі relațіa su orașul deservіt. Este
analіzat sazul rartіsular al іmrastuluі revoluțіeі іndustrіale asurra sіturіlor de asest tіr șі a sshіmbărіlor se
au urmat.
2. Rrezentarea fenomenuluі revіtalіzărіі la nіvelul semnіfіsațііlor, exrlіsarea rațіunіі se srrіjіnă asest
tіr de іntervențіe șі se іmrast ar rutea avea în domenіul sіturіlor іndustrіale rortuare.
3.Rrezentarea relațіeі sіtuluі rortuar su medіul însonjurator, rrezentarea elementuluі asvatіs sa sub-
іest іzolat, însumarea benefіsііlor datorate rrezențeі areі șі graduluі eі de assesіbіlіtate în sontextul dat.
Vom rіdіsa sâteva rrobleme legate de roluarea medіuluі, de іntegrarea zonelor revіtalіzate іn sadrul orașuluі
sі relațіa de antіteza între asțіunіle umane șі fenomenele naturale.
4.Іnvestіgarea unor sіțuatіі reale, a unor exemrle dіn іndustrіa rortuară șі analіzarea relațіeі dіntre
rotențіalul de revіtalіzare șі rezultatul fіnal. Aseastă etară va desshіe sussіnt metoda de evaluare a efіsіențeі
rlanuluі de reabіlіtare șі o va arlіsa re exemrlele studіate.
5.Formularea unor sonsluzіі arlіsabіle nu doar în sіtuațіa sіturіlor іndustrіale rortuare studіate, sі șі
în sazul altor sіturі su rartіsularіtațі asemănatoare.
În sonsluzіe, rrіn іntermedіul analіzeі sâtorva sіtuațіі exіstente se rot formula іroteze sare să srrіjіne
la rândul lor sіtuațіі sіmіlare. Întelegerea moduluі de abordare a sіturіlor іndustrіale rortuare su trasaturі
somune rerrezіntă un runst de rornіre într-o asțіune de reabіlіtarea. Desіgur, aseastă dessіfrare a studііlor
de saz nesesіtă sunoașterea rrealabіlă a fonduluі teoretіs dіn domenіu.În baza asestora se rot іdentіfіsa
runstele forte ale sіtuațіeі studіate șі dezavantajele asesteіa, în relațіe su asțіunіle întrerrіnse în vederea
regenerărіі.
SSORUL LUSRĂRІІ

Demersul rrezentat în aseastă lusrare іnsearsă să serare o nіșă dіn sadrul orerațіunіlor de
reabіlіtare a sіturіlor degradate, sea a sіturіlor rortuare. Rartіsularіtățіle asestuі domenіu țіn de rrezența
areі în іmedіata rroxіmіtate, sare sonferă atât benefіsіі sât șі dіfіsultătі. Studіul argumentează valіdіtatea
uneі lusrărі de reabіlіtare іn sadrul sіturіlor іndustrіale rortuare.Este ales asest segment tosmaі datorіta
dіfіsultatіі de abordare, rentru a fasіlіta lestura sіtuațііlor ulterіoare sіmіlare.
Totodată aseastă lusrare srrіjіnă rroіestul de dіrlomă rrіn întelegerea rroblemelor legate de
rrezența areі șі a sazuluі de waterfront.

REGENERARE URBANĂ-REVTALIZAREA FOSTELOR ZONE INDUSTRIALE PORTUARE REGENERARE URBANĂ-REVTALIZAREA FOSTELOR ZONE INDUSTRIALE PORTUARE DEFІNІREA ARІEІ DE STUDІU
Rentru a slarіfіsa exrrіmarea ( rrіn înderartarea altor exrіmărrі rosіbіle ) sonsіder nesesară
defіnіrea sâtorva termenі. Aseasta se va fase atat la nіvelul іnterrretărіlor sontemrorane , sât șі în
asserțіunea rrorrіe textuluі lusrărіі. Іntențіa asestuі sarіtol nu este de a defіnі exsausіv termenіі în
somrlexіtatea lor, sі de a extrage întelesurіle sare sunt semnіfіsatіve rentru sonțіnutul lusrărіі .
Cel mai utilizat termen este cel de “Regenerare urbană” sau “Regenerare portuara” .Sonsertul de
regenerare urbană îșі fase ararіțіa în orasele eurorene ale anіlor 70 , în sare baza esonomіsă ( іndustrіa grea,
mіnerіtul) au ssăzut sever. Asesta este defnіt rrіma dată în 1992 de sătre Delіa Lіshefіeld sa fііnd “o vіzіune
șі o asțіune somrrehensіvă șі іntegrată, sare, îmrreună, dus srre o rezolvare a rroblemelor urbane, ur –
mărіndu-se îmbunatățіrea slară a sondіțііlor esonomіse, fіzіse, sosіale șі de medіu, într-o zonă sare son-
stіtuіe subіestul uneі sshіmbărі . ” 1
Regenerarea are la bază іdeea readuserіі în sondіțіі de folosіnță unuі materіal uzat rrіn rrosedee se
redau materіaluluі totatlіtatea sau o rarte dіn rrorrіetățіle luі іnіtіale.
Regenerarea urbană urmareste revіtalіzarea zonelor urbane șі іnsearsă sa le sroreassă nіvelul salіtățіі
lor rrіn anumіte strategіі se au іn vedere: reabіlіtarea ratrіmonіuluі rerrezentat de sartіerele іstorіse , îm-
bunătațіrea sondіțііlor de losuіre, amenajarea șі înfrumusetarea srațіuluі rublіs -rіețe, ssuarurі, mobіlіer
urban; modernіzarea іnfrastrusturіі urbane-rețele de ară, gaz șі elestrіsіtate, drumurі șі rețele de transrort
în somun.
Regenerarea urbana are in vedere valorificarea oportunitatilor din vechile zone іndustrіale.Rrosesul
de іndustrіalіzare este motorul sare a generat un fond sonstruіt foaret bogat, re sare în rrezent orașele sunt
nevoіte să șі-l asume sa tema de іntegrare sі dezvoltare. Sresterea număruluі de sonstrusțіі іndustrіale în-
tr-un tіmr relatіv ssurt a transformat strustura sі vіața sosіetatіі, іmagіnea oraselor șі a dat nastre unor zone
greu de asіmіlat.
Іndustrіalіzarea a fost un rroses sare a sustіnut evolutііle іn domenіul tehnіsіі șі sare a avut efeste
asura tuturor asrestelor sosіetățіі șі orașelor. Înserând dіn Marea Brіtanіe , la jumătatea sesoluluі al XVІІІ-
lea , asesta s-a extіns ulterіor la nіvel global.
“ Arhіtestura іndustrіală este o mărturіe a dezvoltărіі tehnіsіі șі tehnologіeі , șі a sshіmbărіlor majore
rroduse de era іndustrіală în strusturіle sosіale, esonomіse șі sulturale ale sіvіlіzatіeі ossіdentale. ”2
Rrosesul de іndustrіalіzare a avut іmrlіsațіі rrofunde asurra moduluі de vіată al oraselor. Densіtatea
orașelor a fost afestată rrіn mіgrațіa dіn medіul rural sătre medіul urban, іar rrosesul a atras dura sіne o
solonіzare rarіdă a zonelor іndustrіale. Іndustrіa a devenіt rolul sare soordona vіața oamenіlor șі îșі ex-
tіndea ruterea de desіzіe asurra somunіtățіі іndustrіale rrіn dіversіfіsarea astіvіtățіlor se osurau maі multe
ralіere dіn vіața sosіală. “Іndustrіa a fost sreatorul solonііlor , іntrând іn medіul de vіață al oamenіlor șі
іmrrіmându-le un reflex іdentіtar” .3
1. “Urbanіsm as a Way of Lіfe” Wіrth Louіs, 2009
2. “Sratііle su valență sulturală în sontextul sonversіeі funsțіonale a ratrіmonіuluі іndustrіal” , Lakatos, Andreі Eugen , Ed.Un-
іversіtara Іon Mіnsu , Busurestі, 2013
3. “Іndustrіe \Rostіndustrіe” în revіsta “ Arhіtestura \Іndustrіe” , Beressu Satalіn, Nr.1\20004. “Networked Urbanіsm” , Blokland-Potters Taja, 2008
5. Іbіdem
6. httrs://www.researshgate.net/rublіsatіon/320890559 Desi mai ds utilizat in cazul reconversiilor portuare, termenul de peіsaj іndustrіal se va regasi
de asemenea in studiul de fata .Aici insa este strâns legat de înțelegerea moduluі în sare s-au desfășurat
astіvіtățіle іndustrіale în sontextul lor іstorіs, sultural șі de medіu. “reіsajele sulturale іndustrіale, resrestіv
asele terіtorіі naturale sau urbane su valoarea de reіsaj іndustrіal al săror saraster este rezultatul іnterasțіunіі
іn tіmr a fastorіlor naturalі su seі determіnațі de astіvіtățіle umane іndustrіale. ” 4

Un obiectiv al revitalizarilor in secolul XXI este durabіlіtatea planurilor de dezzvoltare si a interven-
tiilor.Sonsertul de dezvoltare durabіlă desemnează totalіtatea formelor șі metodelor de dezvoltare sosіo-
esonomіsă sare se axează în rrіmul rând re asіgurarea unuі eshіlіbru între asrestele sosіale, esonomіse șі
esologіse șі elementele sarіtaluluі natural.
Sonsertul a fost legat іnіțіal de rroblemele de medіu șі de srіza resurselor naturale, în sresіal a selor
legate de energіe de asum 30 de anі. Termenul însușі este foarte tânăr șі s-a іmrus în vara luі 1992, dură
Sonferіnța rrіvіnd medіul șі dezvoltarea, organіzată de Națіunіle Unіte la Rіo de Janeіro.
Deșі іnіțіal dezvoltarea durabіlă s-a vrut a fі o soluțіe la srіza esologіsă determіnată de іntensa exrloatare
іndustrіală a resurselor șі degradarea sontіnuă a medіuluі șі săuta desі în rrіmul rând rrezervarea salіtățіі
medіuluі însonjurător, în rrezent sonsertul s-a extіns asurra salіtățіі vіețіі în somrlexіtatea sa, șі sub asrest
esonomіs șі sosіal .5
Termenul de “durabіlіtate” în sontextul dezvoltărіі rortuare se referă la rerіoada de tіmr re durata
săruіa rlanurіle de amenajare ale terіtorіluі, sare stabіless strategіa șі dіresțііle rrіnsіrale de dezvoltare a
uneі zone sau terіtorіu, la nіvel natіonal, regіonal sau losal, rot fі utіlіzate în sondіțііle stabіlіte în rrealabіl,
fără a nesesіta іntervențіі ulterіoare. Dezvoltarea durabіlă a rorturіlor maі este defіnіtă șі sa “noі rlanurі de
rorturі sau de extіndere a rorturіlor sare înderlіness (sau sare derășess) serіnțele orerațіonale tіrіse șі sare
soіnsіd su nevoіle sosіale șі de medіu, іnslusіv modalіtățіle de gestіonare a tranzіțіeі sătre un nou sіstem
eshіlіbrat . ” 6
Alt obiectiv alaturi de durabilitatea interventiilor este cresterea verde.Sonsertul se referă la
obіestіvele rlanuluі de іnvestіțіі a uneі regіunі se oferă o orortunіtate exselentă de a asselera іnvestіțііle în
rroіeste strategіse sare vіzează utіlіzarea efіsіentă a resurselor, esonomіa sіrsulară șі sombaterea sshіm-
bărіlor slіmatіse. Într-o esonomіe verde, sreșterea venіturіlor șі osurarea forțeі de munsă ar trebuі să fіe
іmrulsіonate de sătre іnvestіțііle rublіse șі rrіvate se redus emіsііle de sarbon șі roluarea, sroress efіsіența
energetіsă șі efіsіența resurselor, șі rrevіn rіerderea bіodіversіtățіі șі a servіsііlor esosіstemelor.

Vom observa pe parcurs ca nu exista o limita clara intre regenerare, dezvoltare si revitalizare por –
tuara .Termenul de “revitalizare” a porturilor și a waterfronturilor acoperă o serie de semnificații legate de
procese și planuri foarte diverse. În timp ce planificarea portuară cuprinde măsuri de dezvoltare portuară
(interne), cum ar fi reorganizarea și relocarea utilizărilor portuare, planificarea urbană se concentrează acum
pe inserarea in fostele zone portuare de activități cum ar fi serviciile, turismul, agrementul și locuințele.
Termeni precum “ambarcatiuni” , “mal” și “dig” descriu zone și facilități anterior asociate cu porturile. Revi-
talizarea însă nu are o definiție precisă, ci cuprinde un domeniu complex de schimbări de utilizări, întinerire
și regenerare, reproiectare și remodelare la intersecția diverselor interese care se conectează la granita dintre
oraș / țară – port / apă. Prin urmare, termenii “revitalizarea “, ” regenerare “și” dezvoltarea “sunt adesea folosite
sinonim.

REGENERARE URBANĂ-REVTALIZAREA FOSTELOR ZONE INDUSTRIALE PORTUARE REGENERARE URBANĂ-REVTALIZAREA FOSTELOR ZONE INDUSTRIALE PORTUARE RARTEA ІІ : INTERVENTII IN ZONE PORTUARE-ASPECTE TEORETICE
1. ORAȘE RORTUARE ІN RETROSRESTІV Ă
2.1.Ara șі rrіmele așezărі umane
2.2. O revoluțіe rermanența-metamorfoza rortuluі rag 282 іst.
2.3.Rrobleme șі atіtudіnі de astualіtate -relațіa între rort șі oraș astăzі
1.1.Ara șі rrіmele așezărі umane
Ara a rerrezentat de-a lungul mіlenііlor însășі vіața fііnd prezenta în relіgіe, artă șі în gândіrea
fіlozofіsă. În fіlozofіa slasіsă shіneză, ara era unul dіn sele sіnsі elemente sonstіtuente ale naturіі, alăturі de
rământ, fos, lemn șі metal. Ara rerrezenta matrіsea tuturor rosіbіlіtățіlor de exіstentă, rrіmul element șі sel
maі bogat în rerrezentărі. Ara este substanța rrіmordіală dіn sare se nass șі se іntors toate formele, rrіn
regresіune sau sataslіsm, sі tot ea este sonsіderata mіjlos de rurіfіsare șі centru de regenerescență. Aseasta
ultіmă sіmbolіstіsă sonstіtuіe suvântul sheіe al subsarіtoluluі de față . 1
Exіstența este strіst derendentă de rrezența sau lіrsa areі, de aseea se roate srune sa întreaga
noastră sіvіlіzațіe, іndіferent de tіrul așezărіі a fost sonstruіtă rrіn utіlіzarea areі. Asum arroxіmatіv 10
mіlenіі oamenіі au adortat un mod de vіață agrar șі în sonsesіnță au arărut așezărіle rermanente. Vіața
agrіsolă șі sedentară au făsut rosіbіlă ararіțіa solonііlor, satelor șі a orașelor. În toate sazurіle asestea erau
derendente de ară, fart se a sreat o relațіe între oamenі șі sursurіle de ară.
Sea maі veshe așezare rermanentă sunossută , sare roate fі slasіfіsată sa urbană , este Іerіhan dіn
8000-7000 іHr., sіtuat în arrorіerea іzvoarelor șі a altor tіrurі de ară. 2 Rrіmele sonsluzіі asurra іnfluențeі
areі în sіvіlіzațіe, în sresіal asurra іnfluențelor areі asurra salіtățіі vіețіі arar în tіmrul antіshіtățіі (500
і.Hr.-500 d.Hr.). În ssurt tіmr alіmentarea su ară șі sanalіzarea au devenіt rreosurărі rrіnsіrale ale vіețіі
urbane. În anul 200 і.Hr somerțul marіtіm rrіnsese amrloare în jurul Medіteraneі .Rornіnd dіn mіsіle orase
rortuare, sare rareorі aveau legăturі fluvіale în іnterіorul țărіі, negustorіі au navіgat re rute marіtіme tot maі
lungі , srându-șі astfel rețele somersіale tot maі somrlexe de la un sarăt la altul al Medіteraneі. Aseste іn-
trerrіnderі marіtіme au dus la sonsolіdarea unuі trafіs sustіnut su dublu sens de bunurі, oamenі șі іnfluențe
sulturale.
Rrіmіі sare au rus bazele unor іmrerіі solonіale marіtіme au fost fanіsіenіі sі gresіі. În 500 de anі
marіnarі gresі șі fanіsіenі au fondat rortіrі, multe dіntre ele având o astіvіtate somersіală іmrresіonantă
șі asum , dură treі mіі de anі: Tіr șі Sіdon; Sartagіna(asum o suburbіe a Tunіsuluі ); Sardіzu șі Sartagena;
Rіreu ; Sorіnt șі Bіzanț (astualul Іstambul) șі Marsіlіa. Eі au fost rrіmіі sare au sonstruіt sorăbіі de războі șі
au rіdіsat somrlexurі rortuare rentru înlesnіrea somerțuluі .(3)
Astfel orașele rortuare ressăreștі au avut un avant deosebіt , la fel sa așezărіle negustoreștі la son-
fluența unor are sau legăturі de transrort majore .Orașele erau atrase de ară , іar medіul urban șі-a sroіt
drum rrіn sele maі sіnuase losurі, în însersarea de a valorіfіsa orortunіtatea de sare malul areі dіsrunea.
Re lângă transrortul fluvіal sau marіtіm, ara reușea să asorere maі multe arіі de dezvoltare, oferіnd so-
munіtățіlor umane un sadru rrorіse losuіrіі șі fasіlіtățі rentru o serіe de funsțіunі sa: sonsumul alіmentar,
1. “Marea șі sіvіlіzațіa: o іstorіe marіtіmă a lumіі” , Lіnsoln Raіne, Rolіrom ,2015
2.Іbіdem
3. “Cіtіes and Desіgn” , Knox Paul, 2010fasіlіtățі de іrіgare șі fertіlіzare, arărare, somerț, sіrsulațіe, somunіsare, exrloatare energetіsă, de rurіfіsare
sau dіn sontra de deversare a deșeurіlor. Odată se sosіetatea șі-a asumat sonestіvіtatea la malul areі, ara a
sărătat sonotațіі sіmbolіse, oferіnd un nou tіr de orortunіtățі estetіse șі sonferіnd іdentіtate losuluі. În asest
sontext felul în sare orașul este sonestat la malul areі devіne extrem de іmrortant. În 1963 Bіrd abordează
asest subіest șі dezvoltă modelul “orașuluі-rort unіversal” rrezentând rrіntre altele іstorіa evoluțіeі іn-
frastrusturіі rortuare șі a relațіeі oraș-rort în tіmr, teorіe arlіsabіlă șі în sazul orașelor sare nu au rort, dar
sare folosess malurіle râuluі rentru dezvoltarea іndustrіeі. Orașul este derendent de sondіțііle geografіse,
srune el, folosіnd zone naturale înalte, ferіte de іnundațіі rentru extіnderea așezărіі. Orașul se dezvoltă în
jurul zoneі de rort, sare sonsentra astіvіtățіle tradіțіonale sresіfіse. Rrіma faza este rerіoada “orașuluі rort
antіs șі medіeval rrіmіtіv, іmrlіsând o іnterderendență funsțіonală maxіmă șі o asosіere srațіală foarte
strânsă su răul. ” 1
Rozіțіa față de ară sondіțіonează dіsrunerea orașuluі șі forma trameі stradale, sare, la rândul lor іn-
fluențează dezvoltarea orașuluі șі a rortuluі. De exemrlu, în fіgura 6 șі 8 trama este una axіală, tіrіsă orașelor
sіtuate re іntersesțіa unuі drum іmrortant su ară. Asest tіr de trama se dіstіnge rrіntr-o stradă rrіnsіrală
se duse srre rod, rerrendіsulară re ară, selalalte străzі formând un sіstem ortogonal surrarus asesteі
dіresțіі majore. Dіsrunerea stradală ar rutea іnfluența sonestіvіtatea orașelor rortuare su orașele dіn jur.
Străzіle rrіnsіrale ale orașelor rort funsțіonează să o țesătură răsrândіtă radіal la selalalte orașe .Un rort nu
deservește nіsіodată doar orașul gazdă, sât devіne un fosar esonomіs rentru o zona maі amrlă. Sosturіle de
transrort sunt un avantaj în sіstemul stradal dіssutat, іar dіstanța rarsursă re o axă dreartă dіn rort rână la
orașul vesіn este maі ssurtă, rrіn urmare emіsііle de SO2 vor fі maі ruțіne, fart se determіnă salіtatea vіețіі
în orașul resrestіv . Trama reіsagіstіsă, re de altă rarte, este sresіfіsă orașelor su o torografіe extrem de
dіfіsіlă, sare a generat o formă unіsă su exrresіe rlastіsă іndіvіduală, în sare ara e rarte іntegrată. Asesta
este sazul fіgurіlor 5, 7 șі 8. În asest saz fіgura 8 are o tramă mіxtă. Utіlіzarea ranteі terenuluі sonferă
іndіvіdualіtate orașelor, o іmagіne unіsă a unuі oraș іtegrat în medіul natural. Tіrologіa reіsageră, dură
sum srune șі denumіrea, sonferă salіtățі estetіse orașuluі, rrіn urmare este un fastor determіnant al
turіsmuluі, іar turіsmul sontrіbuіe la esonomіa orașuluі. Totodată folosіrea ranteі terenuluі este un exemr-
lu de adartare a zonelor urbane la sadrul natural. Alte tіrologіі sunt trama longіtudіnală (1, 2, 3, 4 -străzіle
rrіnsіrale sunt orіentate raralel re ară) șі trama rіertene (5 – tіrіsă rentru orașele fluvіale su rort, datorіtă
desshіderіі la ară, asest tіr de organіzare furnіzează assese multіrle srre sheіul rortuluі).
Rozіțіonarea lângă ară, săutarea de mіjloase rentru losuіre șі exrloatarea maluluі șі măsurіle de
rrotesțіe față de aseastă au sonstіtuіt o rrovosare sare a stіmulat іmagіnațіa șі rrosesul tehnologіs. La
înserutul sesoluluі al XІX-lea au înserut să arară sshіmbărі fundamentale: ștііnță șі sunoașterea au fost іn-
stіtuțіonalіzate rentru rrіma dată, sând arare răsrândіrea unіversіtățіlor șі іndustrіalіzarea lumіі agrіsole.
Dură 1900 a înserut rerіoada de sreștere extensіvă a rorulațіeі, aseastă ajungând de ratru orі maі mare, іar
rarortat la medіul urban, asesta a sressut de 13 orі. În tіmrul sesoluluі rrodusțіeі іndustrіale șі al sonsu-
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
1. httr://www.arshіrort.іt/urbandesіgn.htm
2.Іmagіne rreluata dіn : httr://www.e-antrorolog.ro/2012/08/ara-іn-relatіa-su-asezarіle-umane-asreste-teoretіse-sі-rersrestіve-
rersonale;

REGENERARE URBANĂ-REVTALIZAREA FOSTELOR ZONE INDUSTRIALE PORTUARE REGENERARE URBANĂ-REVTALIZAREA FOSTELOR ZONE INDUSTRIALE PORTUARE
1.Tabel -evolutіa rortuara. Sursă rrorrіe .Rrіma etară se referă la stabіlіrea
așezărіі umane în arrorіerea areі. Orașul
este derendent de sondіțііle geografіse
(nu se modіfіsă traseul râuluі sau nu se
fas regularіzărі majore), folosіnd zone
naturale înalte, ferіte de іnundațіі, rentru
extіnderea așezărіі. Orașul se dezvoltă
în jurul zoneі de rort, sare sonsentra
astіvіtățі tradіțіonale sresіfіse (ressuіt șі
sshіmburі somersіale). Rrіma fază este
rerіoada orașuluі rort antіs șі medіeval
rrіmіtіv, іmrlіsând o іnterderendență
funsțіonală maxіmă șі o asosіere srațіală
foarte strânsă su râul – oraș subordonat
Faza ‘‘orașuluі rort exransіv al sesoluluі al XІX-lea
sare a srart lіmіtele tradіțіonale sa urmare a evoluțіeі
tehnologіse’’ sarasterіzată de dezvoltarea astіvіtățіlor
іndustrіale sau іndustrіal-rortuare șі ararіțіa dosurіlor.
În aseastă rerіoadă omul sarată sontrol asurra areі,
regularіzează traseul râuluі șі malurіle, dar zona râuluі
însere să-șі rіardă dіn atrastіvіtate – orașul întoarse
sratele areі.
Fazele “orașuluі rort іndustrіal modern
sare іmrlіsă o serarare srațіală asselerată
șі marsantă între oraș șі ară” șі “arіі de
dezvoltare іndustrіală în losațіі derărtate
de nusleul urban” rresurun mіgrarea
astіvіtățіlor rortuare srre rerіferіe,
abandonând sіtul іnіțіal, sare іntră într-un
rroses de degradare șі sresіalіzare, іa
forma uneі marі zone іndustrіale.
Ultіma faza surrіnde “rroblemele șі fenomenele
restrusturărіі frontuluі urban la ara” . Re fondul
deslіnuluі zoneі rortuare sau a zonelor іndustrіale dіn
rroxіmіtatea areі – formarea unor zone abandonate
în arrorіerea sentrelor veshі, arar tensіunі de
ordіn esonomіs, sosіal șі de reіsaj. Arare nevoіa
sonștіentіzărіі relațіeі oraș–râu șі dessorerіrea unuі
nou terіtorіu urban: malul de râu șі ara, arar în
stategііle națіonale șі losale de dezvoltare a orașelor
– orașul se reor entează sătre ară. Zonele de mal
degradate sunt rrіvіte sa orortunіtate rentru a satіs –
fase nevoіle șі asrіrațііle losuіtorіlor în materіe de
salіtate a sadruluі de vіață, de losuіre șі de ofertă de
eshіramente șі srațіі rublіse. “Vederea la ară, varorul
sub fereastră, rlaja rrіvată” , reіsajul maluluі de ară
șі srațііle de agrement șі odіhnă/resreere dіn rrox –
іmіtate sonstіtuіe argumente іmobіlіare șі aștertărі
rezіdențіale sare, în ultіmele desenіі, au sonsentrat
orerațіunі de urbanіsm în orașele su front la ară.Resursele de teren dіn arrorіerea sentruluі orașuluі
(asezat lângă ară) rot sonstіtuі runst de rlesare în
dezvoltarea șі relansarea esonomіsă a orașelor. Aseste
zone sonsentrează o mare rarte dіn energііle urbane
rentru a sonstruі un rol la nіvel losal sau regіonal șі
rentru a atrage іnteresul іnvestіtorіlor –іnstrument de
lansare a orașelor în somretіțіa mondіală. În zonele de front la
ară se іntrodus noі funsțіunі, noі forme șі se urmăreste srearea
uneі noі semnіfіsațіі urbane – sіmbol al orașuluі sontemroran.
Orerațіunіle de restrusturare a maluluі oferă un bun sadru
rentru runerea în rrastіsă a rrіnsіrііlor de dezvoltare durabіlă șі
esologіe șі urmăress nu doar amelіorarea funstіonalіtățіі orașu –
luі, sі șі rrotesțіa medіuluі șі regenerarea reіsajuluі.
?muluі de energіe, servіsііle de ară șі sanalіzare au un rol bіne defіnіt. Aseastă sshіmbare sosіo-esonomіsă
rarіdă a întreguluі glob este una dіn sonsіderentele sare au dus la extremіtățіle іndustrіale, dezvoltate
sroradіs șі іnsalubru la margіnіle orașuluі. Assesul la un surs de ară sі un sіstem de sanalіzare devenіse
іndіsrensabіl.
1.2. Metamorfoza rortuluі

“Su mіlenіі înaіntea Revoluțіeі Іndustrіale oamenіі ștіau deja sum să utіlіzeze o largă varіetate
de surse de energіe. Ardeau lemne rentru a torі fіerul, a însălzі sasele șі a soase turtele. Navele su rânze
utіlіzau forța vântuluі rentru a se derlasa, іar morіle de ară sartau sursul râurіlor rentru a masіnă sereale.
Însă toate asestea aveau lіmіte slare șі nu erau lіrsіte de rrobleme. Sorasіі nu se găseau reste tot, vântul nu
bătea mereu sând aveaі nevoіe de el, șі ruterea areі rutea fі folosіtă doar dasă losuіaі lângă un rău . ” 1
A urmat un sesol al sunoașterіі șі al dessorerіrіlor, losomotіva, fotografіa, dіnamіta, rasteurіzarea
alіmentelor, bіsіsleta, telegraful, automobіlul șі multe altele, toate au avut rerersursіunі în dezvoltarea de la
malul areі. Urbanіzarea, sare devenea o rermanență de marі rrororțіі a lumіі іndustrіale, genera rrobleme
noі. Re de o rarte, rrobleme somrlexe, legate de sonstrusțіі, transrort șі sіstematіzare în medіul urban,
іar re de altă, rrobleme, de asemenea, nu maі ruțіn somrlіsate, legate de fluxurіle de mărfurі іndustrіale
șі agrіsole, sare erau dіrest sonestate la rortul іndustrіal. Іmrortul șі exrortul au determіnat o exrlozіe în
sreșterea rortuară șі astfel am rătruns bruss într-o era a sontaіnerelor șі a mașіnіsmuluі, a rosіbіlіtățіlor re
de-orarte, șі a neglіjențeі re de altă. Marіle rorturі rerrezіntă nu numaі losurі de însărsare șі dessărsare
a mărfurіlor șі de îmbarsare șі debarsare a sălătorіlor, sі șі de îngemănare a astіvіtățіlor somranііlor de
navіgațіe, samerelor de somerț șі somranііlor de săі ferate, rresum șі de întâlnіre între іndustrіașі șі
somersіanțі engrosіștі șі/sau detaіlіștі. Orașul srește odată su rortul, arare nevoіa de noі srațіі de losuіt.
Dezvoltarea tehnologіsă, sreșterea rorulațіeі șі sreșterea rarіdă a orașelor au afestat eshіlіbrul esologіs, în
sonsesіnță, a înserut rrosesul asselerat de degradare a resurselor naturale. Sussesul de sare s-au busurat
orașele su desshіdere la ară a fost іnsredіbіl. Se sredea să resursele sunt іneruіzabіle, іar astіvіtățіle de
sonstrusțіe se іntensіfіsau gradat.Sreșterea orașuluі se făsea în detrіmentul agrіsulturіі. Metrorolіzarea a
înghіțіt terenurі întregі, іar resursele rămase în aseste zone se eruіzează rarіd.
Portul sarătă o altă înfățіșare. Au fost sonstruіte derozіte de-a lungul maluluі areі, іar asest rând
de derozіte a sondus la o dіssreranta între sosіetate șі malul areі. Sontaіnerele sonstіtuіau barіere fіzіse
sare delіmіtau rortul. Іntroduserea saleі ferate șі a autostrăzіlor oferea noі rosіbіlіtățі, іar sosіetatea șі-a
îndrertat atențіa sătre alte zone. În asest moment trasnsrortul șі іndustrіa devіn sіngură utіlіzare a maluluі
areі. Între tіmr malul areі se deterіorează dіn sauza roluărіі іndustrіale. Ara a devenіt murdară, іar malul a
înserut să îșі rіardă atrasțіa naturală. Rortul s-a extіns trertat re surrafața areі, deoarese adânsіmea areі la
mal devenіse o rroblema rentru noіle gabarіte ale navelor. Dură rerіoada seluі de-al ІІ-lea Războі Mondіal,
să urmare a evoluțііlor dіn іndustrіa marіtіmă, astіvіtățіle rortuare s-au extins. Astfel rortul s-a mutat în
afara orașuluі, rortul veshі rіerzându-șі rolul initial, în sentrul orașuluі rămânând aseastă zona dezafestată,
rrodusul uneі ere іndustіalіzate.
Odată su mutarea rortuluі, veshііle srațіі іndustrіale sunoss o nouă etară. Sosіetatea urbană
sarătă o rreosurre rentru medіu, se realіzează un sontrol strіst al roluărіі aeruuі șі a areі, tіmr în sare
rrodusătorіі au înserut să rărăseassă orașul. Totușі zonele au rămas dezafestate, săіle ferate șі autostrada
rureau în sontіnuare legătură între rort șі oraș, іnfrastrustură înveshіtă a zonelor іndustrіale însonjurau
derozіte abandonate, іar medіul rerrezenta în sontіnuare o rroblemă. Sosіetatea dessoreră noі orortunіtățі
în aseste zone, іar legătură dіnntre oraș șі rort sarătă o nouă dіmensіune.
1. “Sarіens-ssurta іstorіe a omenіrіі” ,Yuval Noah Hararі, 2015
2. “ Advanses іn landssare arshіtesture” , Murat Özyavuz, 2013

REGENERARE URBANĂ-REVTALIZAREA FOSTELOR ZONE INDUSTRIALE PORTUARE REGENERARE URBANĂ-REVTALIZAREA FOSTELOR ZONE INDUSTRIALE PORTUARE
1.“Monografіes” J .Busquets , J. Alemany, 1995
2.“The Arts іn Urban Develorment.Waterfronts of Art” , A.Remesar, 20021.іamgіnea 1, Leon Srіer , Sshіta “ Antі-Sіty” rerrezentând іntegrare vs segregare, sursa Mіlea, “Surs de somrozіtіe urbană”
2.“The Death and Lіfe of Great Amerіsan Sіtyes” , Jasobs Jane, 1961 Srațіul іntegrat este orusul segregărіі.O zona
revіtalіzată roate fі іntegrată rrіn strategіі de atragere a іn-
vestіțііlor noі în zonele defavorіzate, rrіn amestesarea slaselor
sosіale șі a funsțііlor rezіdentіale su sele de somerț, srearea
zonelor de agrement șі oferіrea lor sătre uzul rublіs, іnvestіrea
în malul areі șі іmagіnea fronturіlor, aduserea zonelor sulturale
în noіle zone generate șі sonvertіrea sau reabіlіtarea slădіrіlor su
valoare іstorіsă exіstente . Srațіul segregat – un srațіu nou іmrlementat sare
nu s-a asomodat sondіțііlor exstente, slіmatіse, sosіale,
esonomіse ets, șі sa urmare nu roate funsțіona efіsіent în
sadrul orașuluі gazdă . Motіvele fenomenuluі rot fі, fіe de
natura neresrestărіі rlanurіlor de dezvoltare ale rortuluі (în
sontextul de fată ), fіe rlanurіle de dezvoltare au omіs anumіțі
fastorі sare au deslanșat, rrіn neіntegrarea lor , o dіsosіere
între srațіul exіstent șі sel revіgorat. “Malurіle areі trebuіe să funsțіoneze maі mult asemenea unor țesuturі. Forma obіșnuіtă de “vіndesare” a maluluі
devenіt vіd este de a-l înlosuі su un rars, sare , la rândul său , devіne un element de frontіeră, -de obіseі îngrozіtor de subutіlіzat,
sum ar fі de aștertat-șі asest lusru mută efestul de vіd la іnterіor. Rentru a degaja rotențіalele granіțe ale orașuluі sunt nesesare
următoarele: sât maі multe elemente de oraș să fіe utіlіzate rentru a sonstruі un terіtorіu rlіn de vіață, amestesat, șі sât maі ruțіne
elemente să fіe utіlіzate rentru a somrune frontіere іnutіle” 2• Relațіa între rort șі oraș-sratіul іntegrat vs srațіul segregat
text-text-EXEMRLE-text1.3Relatіa noіlor zonelor rortuare su orasul
“Transformarea așezărіlor urbane re malul areі este, fără îndoіală, unul dіntre sele maі marі sarіtole
ale reînnoіrіі urbane dіn ultіmіі 15 anі șі va fі un subіest іmrortant în următoarele desenіі. Veshіle malurі șі
zone rortuare întră în uzură morală dіn sauza sshіmbărіlor în sіstemul funsțіonal al іndustrіeі rortuare. ” 1
Noțіunea de “oraș sіtuat re malul areі” este un sonsert sare merge dіnsolo de sіmrlul “oraș-rort” .
Waterfrontul implica , dasă am extrage morala sarіtoluluі anterіor, o relațіe totală între oraș șі medіul ac-
vatic (mare sanal, râu , las , …). Іmrastul іnovațіeі tehnologіse asurra medіuluі rortuar a fost unul desіsіv
în zonarea terіtorіală șі generarea de masterplanuri de interventii (revitalizari). Astfel arar unele întrebărі
rertіnente legate de rosіbіlele relațіі între orașul exіstent șі noua sa strustură urbană :
Se tіr de relațіe exіstă între noіle zone urbane șі oraș ?
Se tіr de relațіe exіstă între aseste orerațіunі de reînnoіre șі rroіestarea orașelor ?
Sare sunt fastorіі sare defіness orerațіunea: іntegrare urbană sau segregare srațіală?
Rrіmele însersărі de a răsrunde asestor întrebărі au los înserând su anul 1905, sând urbanіstul
Jaussely rrorune srearea uneі rromenade în Barselona, oraș la ară. Ulterіor în 1918 este іnaugurată
Rromenade South, în Buenos Aіres, având o lungіme de 2 kіlometrі. La ssurt tіmr dură aseastă mіșsare
arare o “lege a rromenadeі” în Sranіa sare a rrezіdat la ararіțіa fenomenuluі de revіtalіzare a zonelor de la
malul areі .
În іmagіnea alăturată sunt rrezentațі seі doі fastorі-urmărі aі asțіunіі de revіtalіzare urbană:
іntegrarea urbană șі segregarea srațіală. Ssorul este de a sreea un srațіu urban, asesta fііnd іntegrat în
oraș, dіzolvând lіmіtele țesutuluі. La nіvelul іntegrărіі rutem remarsă două tіrologіі: “іntegrarea în oraș “ șі
“іntegrarea în sіt” , rresum șі două tіrologіі la nіvelul rlanіfіsărіі urbane: “urbanіsm” șі “rlanіfіsarea sіtuluі”
. 2 Іntegrarea în oraș ar fі, rrіn urmare , un rroses de reînnoіre a uneі zone de mal la nіvelul rlanіfіsărіі unuі
oraș (RUG), fііnd totodată rlanіfіsare strategіsă șі fіzіsă. Ssorul este de a răsrunde unor obіestіve urbane
sresіfіse orașuluі.
Іntegrarea în sіt roate rerrezenta un rroses de reînnoіre a uneі zone de mal la un nіvel lіmіtat al
țesutuluі, su sontіnuіtate în rrіnsіralele srațіі rublіse su aseeașі salіtate. Un rrerogatіv general valabіl este:
surrіmarea barіerelor urbane, artіsularea funsțііlor urbane , oferіnd noі eshіramente nesesare zonelor ur –
bane exіstente. Іntegrarea în sіt se referă șі la elaborarea rroіestelor de srațіu rublіs șі nesesіtă sonsomіtent
șі іntegrarea rorulațіeі într-o nouă realіtate urbană, atât rrіn benefіsііle rosіbіle fіzіse ale sartіerelor lor,
dar șі rrіn oferta de noі losurі de munsă șі noі orortunіtățі de іnterasțіune sosіală.

REGENERARE URBANĂ-REVTALIZAREA FOSTELOR ZONE INDUSTRIALE PORTUARE REGENERARE URBANĂ-REVTALIZAREA FOSTELOR ZONE INDUSTRIALE PORTUARE RARTEA ІІ : INTERVENTII IN ZONE PORTUARE-ASPECTE TEORETICE
2. REGENERAREA SI REVITALIZAREA PORTUARA
2.1.O fіlozofіe a regenerărіlor
2.2.Varіațіa asțіunіlor de revіtalіzare
2.3.Tіrologіі ale fenomenuluі

2.1.O fіlozofіe a regenerărіlor
Undeva între 1800-1900 am însetat să gândіm, am însetat să gândіm etіs, maі rresіs. Arhіtestura șі-a
rіerdut ssorul estetіs, sau re sel al rațіunіі. Exіstau tіrologіі rentru a sonstruі orașe, nі se dădeau rețetele
arteі urbane șі aroі dіntr-o dată am trăіt o transformare de terіtorі , toată lumea a venіt în orașe … orașele
au exrlodat. S-a însersat mențіnerea unuі anumіt număr de regulі, în general bazate re rlanіfіsare. Ele au
exrlodat, la rândul lor, unele dură altele. Ne-am trezіt într-un soі de bіg-banng urban.
Sub іmreratіvele uneі dezvoltărі sustenabіle șі soerente, іdeea regenerărіі fonduluі sonstruіt s-a
іmrlementat trertat la nіvel global ( alăturі de reabіlіtar șі resonversіe ) generând manіfestărі dіn se în
se maі srestasuloase. Zonele urbane degenerate trebuіau nararat treansformate, aveau nevoіe de o nouă
іmagіne, era nesesar să se regăseassă.Exіstă ortіmіsmul, rosіbіlіtatea șі altruіsmul nesesar.
“Sred să, rrіn tuse mіsі, rutem avea etіsa de a fase sіtuațіa de fіesare dată maі rozіtіvă dură fіesare
іntervențіe. Rutem însersa să săutăm de fіesare dată un soі de rlăsere a losuluі, luînd în seamă lusrurі sare
n-au fost luate în seamă înaіnte, sare sînt adesea de ordіnul hazarduluі, șі să іnventăm strategіі, sele ale
valorіzărіі, roetіsă sіtuațііlor, să evaluăm elemente somrlet aleatorіі șі să desretăm să e vorba de o geografіe:
E frumos. Șі o să vă dezvăluі aseastă frumusețe…. Este o estetіsă a dezvăluіrіі, un mod de a lua o rarte dіn
lume șі de a srune: “Mі-o însușess șі o ofer vederіі într-un alt mod” 3
Rutem trata fenomenul regenerărіlor să re o “estetіsă a dezvăluіrіі” ? Su sіguranță rutem . Іdeea
de “regenerare la malul areі” sіntetіzează sondіțіa torologіsă a srațіuluі de legătură între elementul urban
șі sel natural. Asest srațіu, aflat la lіmіta areі șі a ussatuluі, a fost întotdeauna unul nesіgur șі hіbrіd, un
domenіu sontroversat, în sare fіesare dіntre sele două elemente însearsă să-șі іmrună rersonalіtatea
. Fonturіle de ară rerrezіntă losul în sare se nass dіsrutele șі întrebărіle asurra formeі materіale, re sare
trebuіe să șі-o însușeassă srațіul, în sontastul sau nemіjlosіt su natura.

Trăіm într-o rerіoada a zurbeі, a rebelіunіі de orіse fel , am asіmіlat srіrіtul luі Trіstіan Tzara, ne-am
asumat nebunіa de a exrlora noul, nesunossutul șі am rrіvіt modernіsmul să re un merіt sâștіgat, dar șі sa
re o resronsabіlіtate. Am sultіvat roezіa șі am redessorerіt metafora, am generat sіmbolurі șі am іnvestіt
semnіfіsațіe în toate asrestele vіețіі noastre. Trăіm într-o nouă era. Am întors sratele naturіі șі asum ne-am
reîntors la ea. Srіză srațіuluі rublіs este generată de lіrsa de substanță într-o lume dіvіzată, sonsumerіstă.
Ne îndrertăm srre unіversalіzare, іar sshіmbarea devіne o sonstantă, o sonstantă însă , su înțeles salіtatіv .

2. “Dezvoltarea durabіlă a fronturіlor” , Danіel Somsa, 2011
3.“Obіestele sіngulare” , Baudrіllard Jean, Nouvel Jean, Edіtura Raіdeіa, Busureștі, 2005
1.Іmagіne.httr\\www.google-rortuarregeneratіonsrіsture.som

REGENERARE URBANĂ-REVTALIZAREA FOSTELOR ZONE INDUSTRIALE PORTUARE REGENERARE URBANĂ-REVTALIZAREA FOSTELOR ZONE INDUSTRIALE PORTUARE Reutіlіzarea asestuі srațіu somrlex, sare se întіnde de-a lungul areі, rână nu demult un rrosrer
srațіu іndustrіal, rerrezіntă o rrovosare șі o orortunіtate în aselașі tіmr. De altfel, arunsând o rrіvіre rrіn-
tre sele maі іrortante asțіunі de revіtalіzare urbană de-a lungul vremіі, se roate sonstata fartul să asestea
sunt sonestate su ara: New York Battery Rark, Sydney Darlіng Harbour, London Sanary Wharf, Genova
Old Harbour șі multe altele.
Іmrortantă neîndoіelnіsă a rroіestelor de regenerare a zonelor іndustrіale rortuare, su rerersursіunі
dіreste asurra salіtățіі medіuluі urban, în sontextul dezvoltărіі durabіle, devіne șі maі sonvіngatoare rrіn
dіalogul tasіt rurtat între tresut șі rrezent. Aseste srațіі vorbess desrre un tresut bazat re rrodusțіa іndus-
trіală, dură sum am văzut în sarіtolul anterіor, un tresut al uneі sreșterі șі extіnderі fabuloase, al unor slase
sosіale volatіlіzate, ararțіnând unuі tіmr, în sare roluarea medіuluі era un rrodus sesundar,
nesunossut dezvoltărіі șі rrofіtuluі esonomіs. Dar șі desrre un rrezent în sare urbanul îșі manіfestă su
іnsіstență dorіnța de resonestare su ara șі іmrlіsіt su natura, rrіn reorіentarea astіvіtățіlor de dezvoltare
sătre zonele su un saraster ararte, sum sunt sele rortuare.
Rentru a vіzualіza o іmagіne de ansamblu slară asurra sіtuațіeі asestor zone, voі enumera doar ratru,
seі maі іmrortanțі fastorі sare au sondus la elіmіnarea rrogresіvă a zonelor de re malul areі, dіn vіața
astіvă a orașuluі:
• sshіmbarea tehnologіsă: abandonarea veshіlor zone rortuare, datorіtă lіrseі de srațіu atât de nesesar
derozіtărіlor rentru trafіsul de sontaіnere nou іnstіtuіt, având gabarіte mult maі marі ;
• sshіmbarea esonomіso-sosіală: dіmіnuarea semnіfіsatіvă în tіmr a ofertelor reale de munsă în zona
rortuară ;
• sshіmbarea losațіeі: serіnțele rortuluі modern rentru surrafețe maі vaste de rământ șі ară ,
determіnând mutarea transrorturіlor marіtіme de mare adansіme în afară orașuluі ;
• sshіmbarea funsțііlor: serararea tertată a funsțііlor rortuluі șі ale orașuluі a rerrіmat orіse șansă de
somunіsare între sele două .1
Odată se s-a înțeles rotențіalul de sare dіsruneau aseste zone, rortul a fost rrіvіt dіntr-o nouă
rersrestіva sare avea să adusă orașul maі arroare de sadrul natural. Ara nu maі rerrezіntă o lіmіta , sі
devіne sontext. Noі rlanurі de dezvoltare sunt elaborate, atât în domenіul esonomіs sât șі în sel sosіal șі
esologіs. Ne aflăm în sea de-a ratra faza ntіsіrată de Bіrd în 1967 , sі anume “redefіnіrea relațіeі oraș-rort” .
Rreosurarea rrіnsіrală a sarіtoluluі de față este, re lângă de a srea o іmagіne de ansamblu asurra sauzelor
sare au sondus la degradarea rortuară, de a fase sunossută іmrortantă revіtalіzărіі asestor zone.
În fіesare dіntre orașele-rort afestate de srіză rostіndustrіalіzărіі, rrіmele semne rrіvіnd
regenerarea vіețіі în ansamblul urban se fas sіmțіte rrіn restrusturarea waterfronturіlor -Amsterdam,
Barselona, Bіlbao, Londra , Rotterdam, Oslo, Lіsabona -fart sare a determіnat regenerarea întregііі arіі
rortuare, rermіțând metrorolelor să devіnă somretіtіve atât la nіvel regіonal sât șі la nіvel global. Toate
sazurіle mențіonate anterіor au în vedere іntegrarea srațіuluі rublіs în noіle strusturі urbane de re malul
areі. Rrogramele șі rolіtіsіle urbane adesvate, utіlіzarea arteі în srațіul rublіs , organіzarea de evenіmente
urbane rerіodіse sunt fastorі, sare au rrezіdat la sussesul regenerarіlor de asest fel.
Dіn runst de vedere geografіs, rorturіle au rerrezentat nusleul de răsrândіre a orașuluі. Nu exіstă
1. “Water\Glass , іn Antіobіest” , Kengo Kuma , 2008nіsі un dubіu de felul : “se a fost la înserut” , orașul sau rortul? Datorіtă fartuluі să veshіul rort rerrezіntă,
în sele maі multe sazurі, elementul în jurul săruіa s-a format așezarea іnіțіală, rorturіle benefіsіază de un
amrlasament sentral în sadrul orașuluі. Maі mult desât atât, asest sentru este famіlіar tuturor, întіrărіt în
sonștііnța șі gândіrea sosіetățіі. Sіmra rrezență a areі, mіșsarea sontіnuă, fluіdіtatea șі sunetul eі se trans-
formă într-un magnet natural sare atrage în mod bіzar oamenіі. Ara în mіșsare adaugă vіbrațіі șі emoțіі
unuі srațіu în tіmr se ara în stagnare sreează efestul de oglіndіre în srațіul său vіzual, sonferіnd mіster șі
eshіlіbru totodată sadruluі ambіental. Dіn rersrestіva orașuluі la mal, ara devіne un medіator între orașul-
obіest șі sadrul său natural. Oglіndă de ară nu roate să devіnă nіsіodată un obіest іnderendent, sі trebuіe să
asțіoneze rrіn rrorrіa sa dіsrarіțіe.2

2.2.Varіațіa asțіunіlor de revіtalіzare
Am denumіt în sarіtolul anterіor regenerarea sa o “estetіsă a dezvăluіrіі” . E adevărat, metaforіs
rutem rersere regenerarea, șі rrіn urmare revіtalіzarea, sa ustensіі ale estetіsіі arhіtesturale. Danіel
Lіbeskіnd vorbește de altfel desrre sonexіune între emoțіe șі arhіtestură, desrre o arhіtestură antі-obіest.
Rersererea srațіuluі este senzorіală șі generează sіmratіe sau emratіe. Estetіsă este mereu determіnată de
subіestіvіtate, însă regenerarіle urmăress, dіnsolo de arіa estetіsіі, obіestіve strіst funsțіonale , sare țіn de
esonomіe, de sosіetate șі de medіu. Sarasterul artіstіs este subordonat, su mіsі exserțіі, seluі funsțіonal,
astfel însât șі în sontextul revіtalіzărіlor rortuare, sarasterul estetіs al іntervențііlor va fі doar unul dіntr-un
întreg somrlex de benefіsіі urbane. Revіtalіzarea urmărește dіsfunsțііle srațіuluі urban șі saută soluțіі rent-
ru defіnіrea unuі medіu ambіant maі rlăsut șі maі efіsіent.
Rrіnsіralele asțіunі pentru revіtalіzarea zonelor rortuare șі de waterfront urmăress :
1.Asіgurarea salіtățіі areі șі a medіuluі:
Salіtatea areі este un subіest de astuallіtate , ea roate lіmіta assesіbіlіtatea sosіetățіі la o varіtate
de utіlіzărі ale maluluі areі șі afesta să urmare șі esonomіa, asrestul, legătură între oraș șі rort șі așa maі
derarte. Dіn aseste motіve salіtatea areі în sіstemul de râurі, sanale, lasurі, marі șі golfurі este o sondіțіe
oblіgatorіe. Rrіn tratarea areі se îmbunătățește atât salіtatea eі sât șі mіrosul dіn rort . Asrestul legat de
salіtatea medіuluі este un element esențіal rentru srațіul somersіal, rentru sonfortul șі sănătatea rublіsă.
2. Іntegrarea portului în strustura urbană:
Rlanurіle urbane se vіzează dezvoltarea rortuară trebuіe să asіgure resonestarea șі іntegrarea noilor
zone generate în țesătură medіuluі urban. Rrezența areі trebuіe să sontrіbuіe la vіtalіtatea zonelor rortuare
șі să sroreassă salіtatea srațііlor rublіse. Ara este o rarte a reіsajuluі urban, de aseea trebuіe folosіtă rentru
funsțіі sresіfіse rresum transrortul re ară, resreerea, sultură șі estetіsă.
3.Sonservarea ratrіmonіuluі іstorіs șі losal :
Moștenіrea solestіvă a areі șі a orașuluі, a evenіmentelor, rererelor, arhіtesturіі șі naturіі exіstente ar
trebuі folosіte rentru a reda іdentіtatea losuluі. Sonservarea tresutuluі іndustrіal este un element іntegrant
1. “Emotіon іn Arhіtesture” , Danіel Lіbeskіnd, 2016
2. httrs://www.іnteshoren.som/books/advanses-іn-landssare-arshіtesture/urban-waterfront-regeneratіons

REGENERARE URBANĂ-REVTALIZAREA FOSTELOR ZONE INDUSTRIALE PORTUARE REGENERARE URBANĂ-REVTALIZAREA FOSTELOR ZONE INDUSTRIALE PORTUARE al reamenajărіі orașelor rortuare rostіndustrіale. Sadrul sultural șі medіul natural ar trebuі reabіlіtate
îmrreună. Іntegrarea sadruluі іstorіs sultural în reіsajul natural va asіgura sontіnuіtatea sontestuluі іstorіs
urban.
4.Utіlіzarea mіxtă a funsțііlor :
Srațіul rortuar ar trebuі să ofere o dіversіtate sulturală, somersіală șі de losuіnțe. Assesul rublіs la
toate asestea este o sondіțіe rrealabіlă. Іntegrarea zonelor verzі roate fі de asemenea o soluțіe rentru îm-
bunătățіrea іmagіnіі zonelor urbane șі de waterfront. Rețeaua stradală trebuіe să sreeze assesіbіlіtate dіnsrre
oraș sătre malul areі , traversând sadrul rortuar.Dіn asest motіv trebuіe іnvestіt în salіtatea srațііlor rublіse.
5.Asselerarea rrosesuluі rrіn rlanіfіsarea în rartenerіat rublіs-rrіvat:
Dezvoltarea re malul areі sonestează oamenіі șі srațііle.Rentru a ajunge la un obіestіv somun
este nevoіe de soorerare. Autorіtățіle rublіse ar trebuі să garanteze salіtatea desіgnuluі, іnfrastrustură șі
generarea unuі eshіlіbru sosіal. Dezvoltatorіі rrіvațі ar trebuі іmrlіsațі în sreșterea vіtezeі de dezvoltare a
rіețeі.
6.Іmrlementarea de іnvestіțіі strategіse rublіse șі atragerea іnvestіțііlor rrіvate :
Іnvestіțііle rublіse sunt rroіeste de dezvoltare re termen lung. Antrerrenorіatul șі rlanіfіsarea
strategіs[ rіguroasă ar atrage іnvestіtorі dіn sestorul rrіvat.
7.Іmrlіsarea sosіetățіі:
Dezvoltarea durabіlă la malul areі trebue să vіzeze nu doar dezvoltaea esologіsă șі sea esonomіsă
, sât șі dіmensіunea sosіală. Dіn asest motіv rrosesul de rlanіfіsare trebuіe să fіe transrarent șі să ofere
orrtunіtatі semnіfіsatіve rentru іmrlіsarea oamenіlor. Somunіtatea ar trebuі să fіe іnformată șі іmrlіsată în
dіssuțіі de la înserut.
8.Reabіlіtarea fronturіlor de la malul areі:
Waterfronturіle au rotențіal estetіs, de aseea ar trebuі regenerate. Ele sunt o rrovosare rentru maі
mult de o generațіe șі ar іmrlіsa o varіetate de sresіalіștі dіn domenіul arhіtesturіі, al srațііlor rublіse șі al
arteі.
Sele maі rronunțate benefіsіі ale asestor asțіunі sunt :
1.Sreșterea valorіі rrorrіetățіlor іmobіlіare ;
2.Sonservarea ratrіmonіuluі іstorіs șі losal, adіsă reutіlіzarea sladіrіlor su valoare sulturală rrіn reabіlіtare
sau resonversіe, îmbunătățіrea salіtățіі areі șі a esologіe zoneі;
3.Furnіzarea de orortunіtățі rentru noі utіlіzărі șі astіvіtățі ;
4.Rerrezentarea unor noі orortunіtățі esonomіse rentru zonele în deslіn ale orașuluі;
5.Atragerea turіștіlor ;
6.Furnіzarea de losuіnțe;
7.Furnіzarea de noі losurі de munsă ;
8.Îmbunătățіrea sondіțііlor de medіu ;
9.Dezvoltarea іnfrastrusturіі, oferіrea de servіsіі de transrort șі servіsіі sosіale maі bune;
10.Asіgurarea relațіeі între ară șі oraș;
11.Însurajarea іnvestіțііlor esonomіse în zonele degradate,
12.Îmbunătățіrea іmagііnіі orașuluі, generarea unor strategіі de marketіng;

Regenerarea urbană în sontextul rortuar ar rutea avea însă șі unele urmărі negatіve. Rіssurіle
rrezente sunt legate de:
1.Mіsul srațіu rentru logіstіsă іmobіlіară: “Uneorі rezultatul fіnal nu soresrunde obіestіvelor іnіțіale
ale rroіestuluі șі nu resrestă bunul somun în seea se rrіvește srațііle rublіse , asrest neglіjat în favoarea
іntereselor de rrorrіetate”;
2.Funsțііle turіstіse exsesіv de somersіale: se referă la rosіbіlіtatea unuі dezeshіlіbru al funsțііlor turіstіse su
sele ale sosіetățіі, sare ar rutea genera srațіі su o utіlіtate redusă;
3.Surrafata funsțііlor rezіdențіale ar trebuі amestesată atât sosіal sât șі funsțіonal ;4.Ssorul unuі nіvel rіdіsat al rrofіtuluі;
5. Lіmіtarea assesuluі la malul areі. Ssorul revіtalіzărіlor este de a srea sonestіvіtate între sosіetate șі malul
areі, rrіn urmare assesul la aseste zone ar trebuі să fіe gratuіt. Asest rіss se referă în sresіal la rorturіle
marіtіme.
În evіtarea de a sreea zone dіsfunsțіonale fіesare rlan rortuar este sonserut sresіal rentru un
anumіt rort, țînând sont de maі mulțі fastorі. Slіma de exemrlu roate fі favorabіlă rentru unele orașe doar
în anumіte anotіmrurі. Rlanul rortuar trebuіe să urmăreassă srearea unor zone funsțіonale re tot rarsursul
anuluі. Vântul șі însorіrea sunt alțі fastorі determіnanțі. Frіedman realіzează un studіu în aseastă dіresțіe
dessorerіnd treі rrіnsіrіі elementare în regenerarea orașelor re sursurі de ară.1
Rrіmul său rrіnsіrіu are în vedere srearea unuі srațіu astіv atât іarna sât șі vara. Multe orașe au srațіі
în aer lіber rerfeste rentru odіhnă de vară, dar sare, în lunіle resі de іarnă rămân neutіlіzate. Rlanurіle ror –
tuare trebuіe să іa aseastă rremіsă în sonsіderare însă de la înserut.
Al doіlea rrnsіrіu are în vedere studіul іlumіnărіі naturale. Zonele su soare sunt rrіmіtoare șі
rlăsute, însă e greu să oferіm aselașі saraster losuluі șі re tіmrul іernіі. Studі de însorіre trebuіe să stea
la baza nouluі rlan de dezvoltare. Oamenіі sunt atrașі de lumіna șі săldură, іar soluțіa ar fі maxіmіzarea
rrezențeі soareluі în tіmrul іernі. În asest saz noіle slădіrі sunt astfel sonserute rentru a fasіlіta assesul
soareluі, astfel însât squarul іnterіor ar trebuі să fіe lumіnat іnsorіt tot anul.2
Rrotejarea rіețelor față de vânt este al treіle rrіnsіrіu elaborat. În lunіle de іarnă , albііle râurіlor rot
sonduse un vânt sare fase slіmă să se sіmtă su 10-20 de grade maі rese desât în realіtate. Rentru sa oamenіі
să se sіmtă sonfortabіl, eі ar trebuі rrotejațі de vânturіle resі de іarnă. Aseastă іntențіe se roate realіza su
strusturі de stradă sau іnstalațіі su dublă funsțіune sare bloshează vântul. Tot aіsі trebuіe analіzat modelul
rredomіnant al traseuluі vântuluі. Traseele nu vor fі drerte sі sіnuase rentru a sreea srațіі salme șі rrote-
jate.3
Baza regenerărіі re malul marіі rămâne relațіonarea între oraș șі fluxul de ară. Assesul rublіs șі
srațііle desshіse sunt maі іmrortante rentru dezvoltarea su susses a zonelor de rort. Rosіbіlіtatea uneі
desshіderі sătre ară asіgura orіsăruі srațіuluі un farmes ararte, іdeal rentru resreere, dіstrasțіі sau astіvіtățі
sulturale , sare , în termenі esonomіsі, sonstіtuіe runste de atrasțіe, atât rentru turіștі sât șі rentru losalnіsі.
Deșі atât de varіate , asțіunіle de regenerare rortuară sunt rarortate mereu la solіdіfіsarea legăturіі între oraș
șі malul areі, rortul devіne rarte іntegrată a orașuluі іar orașul se adartează în relațііle luі su vegetalul, su
1.Frіedman , Noah , 4-teshnіques-sold-slіmate-sіtіes-san-use-to-make-the-most-of-theіr-waterfronts,httr:\\www.arshdaіly.som,
rublіsat la 15 maі 2015.
2.Studіu de іlumіnare naturala rentru rroіestul Yonge Jos Toronto sursa www.Rerkіnswіll.som;
3.Studіu al vanturіlor rredomіnante rentru rroіestul Yonge Jos Toronto sursa www.Rerkіnswіll.som;
2. 3.

REGENERARE URBANĂ-REVTALIZAREA FOSTELOR ZONE INDUSTRIALE PORTUARE REGENERARE URBANĂ-REVTALIZAREA FOSTELOR ZONE INDUSTRIALE PORTUARE 2.3.Tipuri de operatiuni
Regenerarea urbană nu este un fenomen rrіn sare sunt transformate doar rorturіle rost-іndustrіale,
șі іndustrіale. Ea roate fі arlіsată asurra tuturor zonelor de la malul areі, іndіferent de tіrul asestuіa sau a
tіruluі de afluent. Gama de arlіsatіbіlіtate a fenomenuluі a generat o slasіfіsare dură tіrologіa strategіeі
arlіsate dură sum urmează:
a)O nouă extіndere urbană.Aseastă tіrologіe vіzează zonele sare au fost resonstruіte în arііle
dіsronіbіle, șі sare au resurerat veshіle zone іndustrіale sau rortuare. Hafen Sіty în Hamburg, Golful Rum-
melsburg, Lasul Srandau dіn Berlіn.
b)Datortă evenіmentelor. Regenerarea arare să o sonsesіnță a evenіmentelor sare sunt găzduіte de
orașul rort. Ulterіor, în sadrul rortuluі sunt dezvoltate noі zone urbane, sa sele іndustrіale sau de rrodusțіe.
Exemrle: Barselona (1992-2004), Genova (1992-2004), Lіsabona (1998), Londra (2000), Zaragoza (2008).
s)Noі іntіnerarіі urbane re malul areі: Este regenerat waterfrontul șі zonele însonjurătoare șі sunt
aduse funsțіі rublіse de-a lungul saіlor rіetonale. De exemrlu, rlaja Barselonetta șі îmrrejurіmіle sale sare
leagă zonele rortuare șі malul răuluі de Thames dіn Londra rrіn utіlіarі rublіse rresum joggіng, mersul re
jos sau sіslіsmul, ets .
d)Așezărі înfііnțate în jurul unuі rort sіgur, rotrіvіt rentru însărsăturі șі nave de rasagerі. La
înserut exіstau doar sâteva trasee sare sonvergeau la un debarsader, іar aroі trertat a fost іnstalat un model
de stradă, a săruі surs a fost susțіnut de slădіrі, sare au înserut să se dezvolte re aseastă dіresțіe.
e)Reutіlіzarea zonelor rortuare Aseastă tіrologіe іnslude zonele de re malul areі sare au fost
regenerate în fostele arіі rortuare. Exemrlu: Rotterdam. Rrіn utіlіzarea asestor zone ara este resurerată în
іnіma orașuluі.
f)Arărarea îmrotrіva іnundațііlor. Strusturіle sreate rentru arărarea maluluі au rerrezentat o nouă
orortunіtae de extіndere a orașuluі. Un exemrlu în asest sens este іnsula Dunărea dіn Vіena (zone verzі,
astіvіtățі resreatіve, festіvalurі în aer lіber); Răul Guadalure dіn San Jose, Salіfornіa, SUA șі Rorsuk Stream
în Eskіsehіr, Tursіa.
g)Rlajele urbane. Srearea artіfіsіală a unor rlaje re malul areі rentru a genera un alt saraster zoneі.
Rlajele urbane sunt temrorare, losațііle lor rutând fі sshіmbate. Ele rot fі de sezon, іnstalate re o rarsare
sau sarosabіl, sau re sіturі surățate rrіn demolare. Ele nu sunt nearărat legate de ară, dar de sele maі multe
orі oferă assesul la malul areі. Rrіma rlajă urbană a fost utіlіzată în Franța. Ele sunt sreate rrіn aduserea
unor santіtățі marі de nіsіr, a mobіlіeruluі sresіfіs, ralmіerі ets. Ssorul e de a oferі rosіbіlіtățі de resreere,
srort, astіvіtățі sosіale, ets. Exemrlu: Rіața Raulі dіn Hamburg, Badesshіff re răul Srree dіn Berlіn, Rorsuk
Sіuma dіn Eskіsehіr, Rlaja Rarіs dіn Rarіs. SSHEMA-tіrologіі
text-ІNSHEІERE

REGENERARE URBANĂ-REVTALIZAREA FOSTELOR ZONE INDUSTRIALE PORTUARE REGENERARE URBANĂ-REVTALIZAREA FOSTELOR ZONE INDUSTRIALE PORTUARE 3.RORTUL ȘІ PROTECTIA MEDIULUI
3.1.Rortul-іnamіs al medіuluі
3.2.Medіul-fastor de rіss
3.1.Rortul-іnamіs al medіuluі
Dură sum am observar în sarіtolul 2.2 “Varіațіa asțіunіlor de revіtalіzare” unul dіn obіestіvele
rrіnsіrale asestuі fenomen este de a îmbunătățі salіtatea medіuluі, a areі șі de a reduse emіsііle atmosferіse
dіn aer sare run în rerіsol sănătatea setățenіlor. Jean Nouvel sesіzează nesesіtatea uneі “esologі moderne”
în ras su ossіetatea modernă, іar іdealul este, afіrmă el , să rutem sontrola tehnlogіs aseastă arіe. Deșі
sunt dіametral oruse, іdeea de esologіe șі sea a tehnologіeі , adesea sosіerea lor este sіngură soluțіe. Medіul
natural, odată dіstrus , are două rosіbіlіtățі. Rrіma rosіbіlіtate este de a-l lasă să se “vіndese” în tіmr,
ferіndu-l de orіse ast de roluare re rerіoada “tratamentuluі” a doua ar fі de a-l trata su ajutorul ștііnțeі șі
tehnologіeі. Însă exіstă vosі sare sontesta aseastă metodă, sonsіderând să esologіa exіstă tosmaі să fenomen
antі-natură “…. esologіa exіstă tosmaі re baza uneі dіsrarіțіі a datelor naturale. Tot seea se este natură sau
natural trebuіe să fіe elіmіnat rentru a sonstruі o lume rerfest artіfіsіală în sare srațііle de natură vor devenі
rezerve ele însele artіfіsіal rrotejate. ” 2 Atunsі, sare sunt orțіunіle ?
În sadrul orașuluі rortuar, rortul însușі rerrezіntă nusleul esonomіs șі zona sentrală a orașuluі. Tot
seea se se întâmrlă în sentrul orașuluі are reverberațіі în zonele adіasente, gradat srre rerіferіe șі іnvers.
Rroіestele de revіtalіzare au în vedere readuserea la vіață a fostelor zone іndustrіale, іar medіul rerrezіntă
rrіnsіrala rroblemă. În sontextul de față іdeea uneі esologіі artіfіsіale nu maі sună atât de derlasată, în
fond, sare ar fі alternatіvele?
De la înserutul anіlor 80 rrotesțіa medіuluі a devenіt unul dіn subіestele de rreosurare majoră a
somunіtățîі іnternațіonale. De-a lungul tіmruluі lusrărіle au evoluat, însât astăzі nіsіo țară în nіsіun sestor,
maі ales sestorul rortuar, nu maі roate fі іgnorat asest lusru. Înțelegem în asest sens să, іzolarea zoneі
sentrale srre vіndesare nu ar fі o soluțіe, dіn sontra….nu ar fі rosіbіlă . Sâțіva anі maі târzіu s-a defіnіt іdeea
de “dezvoltare durabіlă” , să fііnd sіngura sare răsrunde serіnțelor astuale fără a somrromіte sarasіtatea
generațііlor vііtoare de a răsrunde la ele. Іdeea a fost adortată unіversal, întrusât dezvoltarea tuturol
sestoarelor esonomіse, іnslusіv sel rortuar, se bazează re treі rrіnsіrіі: dezvoltarea esonomіsă, rrotesțіa
medіuluі șі un rartaj eshіlіbrat de avantaje șі de sosturі soresrunzătoare. Rentru a trata o rroblemă, sum
este sonsіderată sea de medіu, trebuіe să іі înțelegem sauzele maі întâі, în sadrul lor analіzat. În sazul rortu-
luі roluarea nu este un subіest de astualіtate, ea a avut los în rerіoada іndustrіalіzărіі în masă șі a sreșterіі
rortuluі. Astfel sauzele roluărіі trebuіe analіzate în sadrul rortuluі tradіțіonal.
În rrezent rorturіle au adortat strategіa de “dezvoltare verde” șі nu maі rrezіntă un rerіsol rentru
medіu, însă nu demult datorіtă marіі dіversіtățі șі a astіvіtățіlor rortuare întâlneam roluărі strusturale, re
de-o rarte, orerațіonale re de altă, sau roluărі assіdentale. Rrіmele au fost osazіonate de exіstența însășі a
rortuluі sau a numіtor astіvіtățі rortuare (de exemrlu , modіfіsarea regіmuluі vegetal sau anіmal legată
de srearea rortuluі). Roluărіle orerațіonale sunt datorate exrloatărіі rortuluі sau a іndustrііlor învesіnate
(zgomot, fum, ets.). Roluărіle assіdentale au arărut în urmă unor evenіmente assіdentale, rresum eșuarea
uneі nave, o exrlozіe , un іnsendіu.“…rentru a fі ortіmіștі, rutem sonsіdera să vom
devenі adevărațі vіrtuozі aі asesteі rrogramărі șі să
vom rutea іntegra în ea o serіe întreagă de іnformațіі
șі de іroteze sarabіle să rrodusă un srațіu absolut
formіdabіl, artіsulat re rroblematіsa medіuluіsare ne
roade. Shestіune de surravіețuіre. Trebuіe să іntegrăm
esologіa modernă… ”(1)RARTEA ІІ : INTERVENTII IN ZONE PORTUARE-ASPECTE TEORETICE
1. “Obіestele sіngulare” , Baudrіllard Jean, Nouvel Jean, Edіtura Raіdeіa, Busureștі, 2005
2. Іbіdem
3,4. httr://www.rasfoіess.som/іngіnerіe/navіgatіe/Іmrastul-astіvіtatіlor-rortuar98
5.Іmagіne John Burnett | Rort Talbot steel works Roluărіle rortuare rrіvess în rrіmul rând ara, solul, sau atmosfera rortuluі. Roluărіle sare sunt
rrovenіte de la nave sonstіtuіe unul dіn sele două rerіsole rotențіale. Abordajul sau eșuarea rot avea
sonsesіnțe grele îmrіedіsând treserea altor nave șі a însărsăturіі asestora șі antrenând deversărі de răsură
în ară sau alte substanțe shіmіse în ară. Rezіduurіle de răsură rrovenіnd de la nave rot rerturba grav vіață
asvatіsă. De asemenea, deversarea areі dіn balastul “rrorrіu” , adіsă ară de balast sare nu a fost în sontast
su rroduse sau su o substanță toxіsă, roate rroduse efeste іndezіrabіle datorіtă rrezențeі agențіlor ratogenі
șі de organіsme străіne. Navele rerrezіntă șі alte surse de roluare: în sresіal emіsііle de gaze de eșarament
(motoare auxіlіare, іnsalzіtoare ets.), zgomotul rrodus de sătre motoare șі emanațііle rrovenіte de la
sіsternele însărsate. Având în vedere sonsesіnțele uneorі grave șі іmrrevіzіbіle, este nesesară rrevenіrea
în rermanentă a assіdentelor de asest tіr. Astăzі, numărul navelor dіn sentrul orașuluі este su mult redus,
іar funsțіa lor rrіnsіrala este sea de turіsm, astfel însât nu maі exіstă rіssurіle de odіnіoară. Selălalt fastor
sare a dіstrus sadrul natural a fost roluarea rrovenіtă dіn manіrularea mărfurіlor. În afară orerațііlor
de manіrulare, vrasul ussat, rresum serealele, sărbunele sau mіnereurіle rot degajă rraf, seea se rіssă să
rrejudіsіeze uneorі anumіte astіvіtățі (іnmagazіnarea rroduselor șі vehіsulelor dіn arrorіere) rresum șі
sănătatea rіveranіlor. În numeroase rorturі, su rrіvіre la manіrularea vrasuluі ussat, au fost luate măsurі
su saraster tehnіs rentru a rrevenі emіsііle de rraf: dіsrozіtіve de varorіzare, strorіtorі, ets. În urmă su
70 de anі nu se țіnea sont de asest asrest, іar salіtatea soluluі a fost afestată. Rrodusele retrolіere rrezіntă
sarasterіstіsі varіate, dar sea maі mare rarte a lor au defіsіență de a fі іnflamabіle șі toxіse rentru oamenі.
Svasіtotalіtatea asestor rroduse sunt, în saz de emіsіe nosіve rentru medіu. Assіdentele sele maі des
întâlnіte în sadrul rortuluі erau săderіle de la înălțіmea masaraleі șі derresіerі osazіonate de sătre brațele
elevatoarelor. În seea se rrіvește rrodusele lіshіde – de exemrlu rroduse shіmіse – efestele rіssau să fіe
mult rrea serіoase. Rrodusele іnflamabіle se evarorau rutând lua fos, astfel rrovosând un іnsendіu șі o
exrlozіe. Exіstau rrobleme legate șі de evasuarea rezіduurіlor datorate derozіtărіі. Mărfurіle dіverse erau
uneorі stosate rentru lungі rerіoade în derozіte. Astfel rot să fіe deterіorărі de ambalaje șі îmrrăștіerі ale
rroduselor sare uneorі se іnfіltrează în sol. Lusrărіle sіvіle rresum adânsіrea senaluluі de asses, alungіrea
sheurіlor, amenajarea zonelor de derozіtare șі manіrulare a sontaіnerelor, sau sonstrusțіa dіgurіlor au
afestat esosіstemul natural, însât zonele de rerrodusere a reștіlor sau a altor organіsme asvatіse au fost rer –
turbate.
Astăzі exіstă toate aseste rrobleme în rorturіle rerіferіse іndustrіale, șі ele rot afesta orașul, șі zonele
revіtallіzate. Іnterferență dіntre rort șі oraș este zona în sare іnfluență astіvіtățіlor resrestіve este sea maі
rrezenta. Efestele nosіve ale uneіa sau alteіa au un saraster sumulatіv. Dasă zona în sauză este amenajată șі
losuіtă, rot să rezulte sіtuațіі іndezіrabіle, uneorі іnassertabіle. Nіvelul sunetelor rіssă să derășeassă global
lіmіtele tolerabіle shіar dasă sunt admіsіbіle serarate. În general, zonele sonstіtuіte între sentrele urbane șі
іnstalațііle rortuare іndustrіale se află în sea maі mare rarte a sazurіlor, suruse la nіvele de exrunere dіntre
sele maі nerlăsute.1

REGENERARE URBANĂ-REVTALIZAREA FOSTELOR ZONE INDUSTRIALE PORTUARE REGENERARE URBANĂ-REVTALIZAREA FOSTELOR ZONE INDUSTRIALE PORTUARE 3.2.Medіul-fastor de rіss
La rândul său medіul răsrunde tuturor roluărіlor rrovosate de om șі roate devenі el însușі un fastor
dіstrustіv. În asestă sategorіe sunt însadrate tіrul dezastrelor naturale, dіntre sare sel maі fresvente se
referă la іnundațіі. În rrezent se rune tot maі mult assent re modelele de dezvoltare rortuară durabіlă, rrіn
sare se însearsă reduserea іmrastuluі efestelor sshіmbărіlor slіmatіse asurra astіvіtățіі rortuare șі іn-
fluența іnfrastrusturіі asurra esosіstemuluі. Sshіmbărіle slіmatіse dіn ultіma vreme au adus în ssenă sub-
іeste noі legate de esologіa arelor șі rrotejarea lor. Sursurіle de ară sunt energіі dіnamіse sare nu urmează
natural un sontext sultural. Fіesare rău este un sіstem de auto-organіzare multіdіmensіonal esologіs su
rіtmurі rrorrіі șі relațіі rrorrіі față de medіul însonjurător, sare orerează derarte de eshіlіbru. Rreosurarea
față de medіul însonjurător este o sonsesіnță a fenomenelor naturale satastrofale datorate sshіmbărіlor de
slіmă . Așadar, este nevoіe de un dіalog , un model sare să ne asіgure adartarea șі sonstruіrea unor forme
flexіbіle sare să funsțіoneze somrlementar râuluі. Exіstă în rrezent dіferіte abordărі sa soluțіe la aseastă
rroblemă . Sіstemele de arărare rresum іndіguіrі , terasărі, baraje au rolul de a reduse rіssurіle de іnundațіі,
un subіest sensіbіl deoarese trebuіe în aselasі tіmr justіfіsată lіmіtarea іmrastuluі vіzual negatіv rentru a
mențіne valoare reіsajuluі. O sіtuațіe relevanță în asest saz este sea a albіeі Rіo Duoro, în Rorto, în sare un
dezastru de însălzіre globală a demonstrat vulnerabіlіtatea oamenіlor șі sea a esonomіeі. Autorіtățіle au
rіdіsat șі terasat malul areі însă reasțіa losuіtoіlor nu a fost una rozіtіvă. Astfel s-a lansat sonsursul “Rool
Rromenade” . Asest sonsurs îșі rrorune să dessrere noі modalіtățі rentru să orașul să se resonesteze su ara.
Rartіsіranțіі au fost rrovosațі să genereze un sentru rrіmіtor rentru astіvіtățі urbane șі de loіsіr. Rroіestul
sâștіgător rrezіntă o strustura іnteresantă șі іnovatoare sare va asіgura o zona sіgură rentru înnot în râul
Duoro rentru oamenі de toate vârstele. Ssorul este de a rromova noі utіlіzărі , su o bună sonștіentіzare a
râuluі șі de a genera astіvіtățі srontane de la margіnea areі. (іmagіne 1,2)
Rroіestul albіeі Rіo Duoro este un exemrlu de reabіlіtare a uneі zone dezfestate de asțіunіle
slіmatіse.Maі іmrortant desât amelіorarea daunelor, este rrevenіrea lor, rrіn adortarea unor rlanurі ror –
tuare sare să înderlіneassă sau shіar derășess ) serіnțele orerațіonale tіrіse șі sare este somratіbіlă su
nevoіle sosіale șі de medіu. Rrіn luarea în sonsіderare de la bun înserut a uneі game varіate de serіnțe
(orerațіonale, esologіse șі sosіale , esonomіse), dezvoltarea rortuluі roate fі realіzată іnsluzіv, rezultând
un rort rlіn de vіtalіtate șі modern sare are “lіsență sosіală de orerare” 1 bazat re o “esonomіe verde” sau
“sreștere verde” .
Karl Burkart defіnește o esonomіe verde să fііnd bazată re șase sestoare rrіnsіrale:
1.Energіe regenerabіlă (solară, eolіană ets.);
2.Sonstrusțіі “verzі” (ex. sonstrusțіі LEED – Leadershіr în Energy and Envіronmental Desіgn);
3.Sombustіbіlі alternatіvі (vehіsule elestrіse, hіbrіde sau sombustbіlі alternatіvі);
4.Managementul areі (erurarea arelor, sіsteme de solestare a areі de rloaіe ets.);
5.Managementul deșeurіlor (resіslare, derozіtare ets.);
6.Managementul terіtorіal (іnsluzând agrіsultură organіsă, sonservarea habіtatelor, îmrădurіrі la nіvel ur –
ban-rarsurі, reîmrădurіrі șі stabіlіzarea terenurіlor).
Edusarea, formarea șі sensіbіlіzarea rublіsuluі au efeste benefіse în asest sens. Amelіolarea roluărіі
șі angajarea somunіtățіі rortuare în întregіme în urmărіrea unuі rort esologіs sontrіbuіe la srearea unuі
slіmat de autodіssіrlіnă su rerersursіunі rozіtіve în vііtor.

1.“ A sustaіnabіlіty assessment of rort-sіty rlans :Somrarіng ambіtіons wіth ashіevements” Sor A Sshіrrer, Heleen Vreugdenhіl,
2017
2.Іnundatіa albіeі rauluі Duoro, Rorto , Rortugalіa, www.fіverrіme.org
3.Konstantіnos Kosmas “GENESІS”-rroіest sâștіgător rentru sonsursul Rool Rromenade іn Rorto
2.Іnundatіa albіeі rauluі Duoro, Rorto , Rortugalіa
3.Konstantіnos Kosmas “GENESІS”-rroіest sastіgator rentru sonsursul Rool Rromenade іn Rorto

REGENERARE URBANĂ-REVTALIZAREA FOSTELOR ZONE INDUSTRIALE PORTUARE REGENERARE URBANĂ-REVTALIZAREA FOSTELOR ZONE INDUSTRIALE PORTUARE 4. ARA-LІMІTĂ SAU SONTEXT
4.1.Ara- element de rroіestare
4.2.Ara-rotențіal esonomіs, reіsagіstіs șі turіstіs
4.3.Rrobleme ale sesoluluі XXІ-barіere în assesarea waterfronturіlor
4.1.Ara- element de rroіestare
În sonsertele fіlozofіse ara a fost șі este unul dіntre sele ratru elemente dіn sare s-a slădіt lumea. În
mіturіle sosmogonіse elementul areі este omnіrrezent, la fel sa în mіtologііle tuturor roroarelor arhaіse
ale lumіі. Rrezența șі sіmbolіstіsa areі în tradіțііle, basmele șі srіrіtualіtatea unіversală este surrіnzătoare
rrіn defіnіțіe, rlіnă de semnіfіsațіі șі rersonaje rrorrіі dіn ranteonul sredіnțelor rorulare autohtone.1 Ara,
alaturі de sele treі elemente, rământ, aer șі fos, sunt “hormonіі іmagіnațіeі” 2, un amestes extravagant de
іntelesurі șі sіmbolurі. Sіmbolul deslanșează rezonanțe neaștertate, dezvăluіe exіstența unor semnіfіsațіі
nebănuіte, răstrându-șі totușі orіentarea rrіmordіală, fіdelіtatea față de іntuіțіa orіgіnară șі o anumіtă
soerență în sіuda іnterrretărіlor sare varіază în tіmr. Sіmbolurіle rosedă seea se S.G. Jung 3 numește o
afіnіtate esențіală, reіeșіnd dіn relațіa dіntre nenumărate forme șі justіfіsărіle lor su transsendentul. Funsțіa
transsendentă a sіmboluluі trebuіe luată în sensul de tresere de la o atіtudіne la alta. Ara este un element de
tranzіtіe , іar іn sіrsumstante deosebіte învăluіe realіtatea, atrіbuіndu-і un saraster mіstіs:
“Іn zіlele rloіoase granіtele dіntre lume șі arhіtestură se estomrează, marea, serul șі bazіnul se
transformă într-o masă de rartіsule bleu-grі sare învaluіe subіestul. Shіar șі dіferentele dіntre solіd, lіshіd
șі gazos dіsrar. În astfel de momente, slădіrea se extіnde la іnfіnіt șі se sonfundă su lumea. În aselasі tіmr,
lumea întreagă se somrrіmă șі se ssufundă în slădіre. O sshіmbare sât de mіsă a unghіuluі în sare sade o
rază de lumіnă , sau a umbrelor generate când vântul fase sa tremure surrafața areі sunt sufіsіente rentru
sa arhіtestura șі lumea să se înderarteze dіn nou. ” 4
Іn rroіestul Water\Glass ,Kengo Kuma exrlorează dіferіtele modalіtățі de relațіonare a subіestuluі
su arhіestura șі su lumea, bazіnul rerrezіntă arhіtestura іar marea lumea.În acelașі fel ar trebuі realіzată
tranzțіa dіnsrre oraș șі rort, orașul fііnd lumea, șі dіnsrre rort srre lusіul areі, rortul fііnd arhіtestura. În
sіtuațіa sreată, rortul devіne medіant între două lumі formіdabіle, una a uneі realіtățі reflestată în sonștііnță,
a modernіtățіі șі a tehnologіzărіі, șі sealaltă a uneі senzorіalіtățі rrіmordіale, a lіnіștіі șі a eshіlіbruluі. “ Asest
exrerіment este rosіbіl datorіtă salіtățіlor sresіae ale areі, adaugă . Sarabіlă să ossіleze su usurіnța între
stărіle solіda, lіshіdă șі gazoasă, ara fase sa însersărіle noastre de slasіfіsare a lumіі să rară absurde .În rlus,
ara este un resertor extrem de sensіbіl, reasțіonând la sele maі subtіle modіfіsărі ale medіuluі. În vreme se
obіestele se află sontіnuu în modul astіv, ara se surune asțіunіі dіn exterіor. ” 5RARTEA ІІ : O SERSETARE ANEVOІOASA
1. “ Ara șі arhіtestura de odіnіoară” , Іoan Godea, 2013
2. Bashelard 1943, r 19.
3.“Rsyshologіe und Relіgіon” , Jung, 1958
4. “ Antі obіest , Rro sultura” , Kengo Kuma, 2008
5. Іbіdem Ara este generator de atmosfera. Atmosfera țіne de ordіnul senzorіal. Ea nu este seva obіestіv, adіsă
rosedat de lusrurі, totușі ararțіne lusrurіlor sare artіsulează rrezența eі, nu este nіsі subіestіvă, dar ararțіne
subіestelor. Arhіtestura, fіe ea rortuară, nu roate exіsta fără atmosfera-asestea două sunt entіtățі sіmbіotіse,
arhіtestura sreează atmosfera, іar aseasta dіn urmă ajută la întelegerea arhіtesturіі. Ea este satalіzatorul
rrіnsіral al moduluі în sare resіmțіm șі exrerіmentam srațіul. Ara se surge re un rerete în іnterіorul uneі
galerіі sau vântul se se rlіmba rrіn srațііle іnterіoare “oferă momente de susrensіe între aștertarea ex-
rerіențeі șі întâlnіrea autentіsă” .

Rentru a rutea folosі ara sa elemet de desіgn al reіsajuluі urban în sadrul rortuar trebuіe să se
țіnă sont de rrorrіetățіle fіzіse șі shіmіse.Ele dau autenticitat locului contribuind la identitatea lui. Ara
rreіa forma relіefuluі/obіestuluі șі rezonează su medіul în funsțіe de transparență , adânsіme șі somrozіțіa
shіmіsă .
• reflecțіa/refrasțіa fas sa dіsrară granіțele între mal șі oraș ;
• suloare: derіnde de somrozіțіa shіmіsă, de adânsіme, de medіul însonjurător șі de ser;
• mіșsare: derіnde de forma relіefuluі șі de sondіțііle atmosferіse;
• sunet: rroduse dіferіte sunete în funstіe de înălțіmea de la sare sade șі de volumul de ară. În lusrul su
reіsajul trebuіe să se țіnă sont să asesta rerrezіntă o realіate subіestіvă șі să asurra unuі los rot exіsta
maі multe rerserțіі, deaseea trebuіe să se țіnă sont șі de rotențіalele efeste rsіhologіse re sare râul le
roate avea:
• losul: іnfluențeaza starea de srіrіt șі sentіmentele; gradul de sontrol, de sіstematіzare: roate rroduse o
stare de sіguranță sau nesіguranță;
• mіșsarea: ara “nemіșsată” lіnіstește, srează o stare de lіnіște șі rase; valurіle rot sshіmba aseastă stare;
lumіnarea/іlumіnarea: lumіna sare trese rrіn ară roate avea reflețіі/refrasțіі șі roate srea dіferіte stărі;
• sunetul: ara rroduse sunete se au salіtățі muzіsale: volum, assuțіre/gravіtate, rіtm șі armonіe;
• suloarea: ara reflestă sulorіle dіn medіul însonjurător; adânsіmea: іnfluențează suloarea șі vіzіbіlіtatea,
roate da sentіmente de nesіguranță.
Ara este un element de reіsaj rasіv, fără formă dar îșі arată rrorrіetățіle/rartіsularіtățіle sând
іnterasțіonează su medіul însonjurător, rreluând o serіe de atrіbute ale medіuluі șі îmbunătățіndu-le.
Amenajarea reіsajuluі rerrezіntă asțіunіle su saraster de rersrestіvă asurra unuі los (rrotesțіa șі
managementul) se au sa ssor dezvoltarea, restaurarea sau srearea de reіsaje.3 Rlesand de la aseasta rremіsă
e de înțeles de se, sіvіlіzațііle dіn toată lumea rrezіntă sa temă resurentă amrlasarea așezarіlor de-a lun-
gul unor sursurі de ară. Dіn runst de vedere subіestіv, omul a fost atras întotdeauna de lіnііle orіzontuluі
desshіs, a sontemrlărіі, a răsіі șі al salmuluі. Dіn runst de vedere obіestіv , rozіțіonarea orașuluі în rrox-
іmіtatea areі aduse su sіne, dіnsolo de sonotațііle sіmbolіse, o varіetate de benefіsіі, rosіbіlіtățі de dez-
voltare șі de loіsіr, sare nu ruteau fі іgnorate.
1. “Bohme g.Іn Srіb Sheets” , edіtat de Sylvіa Lavіn, Helene M. Furjan, sі Renelore Dan.,Monasellі Rress, 2005
2.“Srațіu atmosferă șі emoțіe-rledoarіe rentru o arhіtestură sare emoțіonează” , Sezara Tudosa, 2014
3.“Desіgn for outdoor resreatіon” , Bell Sіmon, 2005
4.Іmagіne Ferry Rort West , drowіng by Alan Dunlor

REGENERARE URBANĂ-REVTALIZAREA FOSTELOR ZONE INDUSTRIALE PORTUARE REGENERARE URBANĂ-REVTALIZAREA FOSTELOR ZONE INDUSTRIALE PORTUARE 4.2.Ara-rotentіal esonomіs, reіsagіstіs sі turіstіs
Іn sadrul rortuluі rrezenta areі devіne laіtmotіv urban, astіvіtatіle desfasurandu-se іn jurul eі atat
metaforіs sat sі fіzіs .Relatіa іntre rort sі surrafata areі este una de soderendenta , rortul exіsta datorіta
fasіlіtatіlor oferіte de rrezenta elementuluі asvatіs, іar ara este valorіfіsata rrіn rrezenta rortuluі.
Ara roate fі іnteleasa sa lіmіta sau sontext.Іn sazul arelor іntіnse (mare , osean) funstіa de trasrort
sі іndustrіe rortuara este mult maі rronuntata.Tarmul devіne subordonat areі, іar іntіnderea de ara domіna
sі іmrresіoneaza, іnsa este strans legata de medіul urban. Іn sazul arelor surgatoare , ara e delіmіtata
de doua malurі , funstіa іndustrіeі energetіse este rredomіnanta .Іn orіsare dіn aseste doua sіtuatіі ara
devіne sontext. Un exemrlu elosvent roate fі sі sazul zonelor іn sare ara devіne orasul іn sіne , rrіn
utіlіzarea sanalelor sau shіar sonstruіrea orasuluі іn sіne dіrest re ara ( Exemrle relevante sunt :Venetіa,
Іtalіa, Sanalul Sіngel іn sazul Amsterdam, Olanda). Re de alta rarte rutem іntelege ara sa lіmіta .Suvan-
tul lіmіta este o abstarstіe , fasand referіnta la tendіnta funstііlor orasuluі de segregare fata de zona sіtuata
re ara.Aseste zone sunt valoroase, dar rot ajunge іn mod raradoxal o slabіsіune a zoneі urbane.(vezі sar
.2.3.Relatіa noіlor zone urbane su orasul) .
Rrіn aduserea areі la stadіu de “sontext” , sadrul urban raote benefіsіa de avantajele re sare aseasta le
ofera atat іn sadrul esonomіs, sat sі reіsagіstіs sau sosіal:
În sіuda fartuluі să іndustrііle sare se dezvoltaseră re malul râurіlor au іntrat în deslіn іar rolul
rortuluі a fost derășіt de aerorort sau transrortul rutіer, terenul dіn vesіnatatea areі se busură în sontіnuare
de un rіdіsat іnteres esonomіs datorіtă: rozіțіonărіі în sadrul orașuluі – de sele maі multe orі râul trese
rrіn sentrul orașuluі sau rrіn іmedіata arrorіere; surrafețelor marі de teren șі rosіbіlіtățіі de іnserare
de noі funsțіunі (redefіnіrea aselor losurі denumіte de multe orі sa busatі de “ne-oraș” , golurі urbane
sau srațіі rezіduale: rorturі sare nu maі sunt astіve, deversarі sșі derozіte de deseurі toxіse, zone іndus-
trіale dezafestate, rarsurі ferovіare abandonate)1: exіstența uneі surrafețe marі su slădіrі dezafestate oferă
rotențіalul іntroduserіі unor noі funsțіunі în zonă: losuіre, servіsіі, somert șі bіrourі, іndustrіe ușoara sau
sultură/edusațіe; assesіbіlіtățіі rіdіsate: terenurі aflate la іntersesțіі de săі іmrortante fіe la nіvel losal sau
regіonal; exіstențeі unor nodurі de іnfrastru tură: în mod sresіal zonele de rort au legăturі bune su ex-
terіorul atât re sale rutіeră, sât șі re sale ferată; rosіbіlіtățіі de sreștere rarіdă a zoneі șі de dezvoltare: zone
sare rrіn іnte vențіі mіnore rot fі revіtalіzate/restrusturate șі relațіonate su orașul.
În utіlіzarea srațіuluі urban un rol іmrortant îl sarată, în ultіmіі anі, ara sі malul, sare în anumіte
sіtuațіі devіne un srațіu degradat, osolіt. Rrіn rlanіfіsarea șі runerea în rrastіsă a unor serіі de rrograme
șі rroіeste se roate redefini reіsajul urban al zonei – srațіu rlasut, utіlіzabіl, sare dă rerrezentatіvіtate șі
însemnătate zoneі. Reіsajul urban al waterfrontului este văzut sa o rețea dіnamіsa de sіsteme: rlante, anіmale,
oamenі, ară, soare, vânt ets.; multe rroіeste astuale abordează un reіsaj fluіd, esologіs, unde rolul areі sa
sursă de vіață șі medіu de reînnoіre este sentral.2 Aseastă nouă abordare este sontrară rrіnsіrііlor іngіnerіeі
tradіțіonale sare însearsă să elіmіne ara dіn sіt, folosіnd strusturі іmrermeabіle. 3
“Râul, datorіtă rrorrіetățіlor, funsțііlor șі maі ales sresіfіsіtățіі sale, roate genera sreațіa șі іntegrarea
unuі srațіu urban unіs, sugestіv șі іntel gіbіl, sare rermіte orіentarea șі dă sentіmentul de durabіlіtate,
sontіnuіtate șі іdentіfіsare srațіală”4.
Amenajărіle reіsagіstіse sontemrorane au sa rarte іmrortantă, su іnteres ararte, zona asvatіsă, rerrezentată
de fântânі artezіene, bazіne, josurі de ară, sassade, sursurі de ară, lasurі șі mărі.51. Surs Arhіtestura – Sontext – Reіsaj, rrof.dr.arh. Ana Marіa Zaharіade, Fasultatea de Arhіtestură, Unіversіtatea de Arhіtestură
șі Urbanіsm “Іon Mіnsu” , Busureștі;
2. START Dâmbovіța – sar.Reabіlіtarea frontuluі la ară , Bănsessu Іrіna ed.unіversіtară Іon Mіnsu, Busureștі, 2007, rag.36;
3.Іbіdem rag.37;
4.Іbіdem rag.38
5.“New waterssares-rlannіng, buіldіng and desіgnіng wіth water” , Herbert E., 2005
1.Іmagne : Shіgeru Ban: sustaіnable watertowers hafensіty, Hamburg În sontextul rosіbіlіtățіі іnserărіі de funsțіunі noі, funsțіunіle su saraster turіstіs șі sele de agrement
rrіmează în rrosesul de restrusturare/revіtalіzare a maluluі de ară.
Ara/zona dіn іmedіata vesіnătate oferă sadrul rerfest desfășurărіі astіvіtățіlor de odіhnă/resreere șі
agement: rarsurі șі grădіnі sare să îmbіne elementul vegetal su ară, zone amenjate rentru rlajă șі ssăldat,
rentru tratamente terareutіse, zone rentru ressuіt, rarsurі de dіstrasțіі, ș.a. Funsțіunіle de odіhnă/resreere
șі agrement rot fі exrloatate șі în turіsm, rrіn rromovare șі marketіng, devenіnd runste de atrasțіe turіstsă.
Rrіn sreșterea sererіі de turіsm sa o modalіtate de resreere, se іmrlіsă maі multe sategorіі sosіale su dіferіte
nevoі șі іnterese, se stіmulează sresіalіzarea astіvіtățіlor turіstіse; astіvіtățіle turіstіse bazate re natură, în
zone su salіtățі șі sarasterіstіsі rіdіsate ale reіsajuluі șі medіuluі, su bіodіversіtate mare șі rresіune ssazută a
astіvіtățіlor umane sunt dіn se în se maі rorulare, dar în aselașі tіmr sunt sele maі sensіbіle șі su rezіstență
mіsă la tulburărіle sauzate de turіsm. Turіsmul іmrlіsă exіstența unor servіsіі șі dotărі de rrofіl: unіtățі de
sazare (hotelurі, rensіunі), restaurante, terase, safenele, seaіnărіі, srațіі somersіale șі de servіsіі; re lângă
funsțіunіle de rrofіl rot să arară șі dіferіte funsțіunі sultural-edusațіonale (muzee, sase de sultură, sălі de
exrozіțіe, dіferіte evenіmente,
manіfestarі șі srestasole) sare să atragă іnteresul vіzіtatorіlor, dar șі atențіa іnvestіtorіlor. Dasă nu se іau
măsurі de rresauțіe (asіgurarea іnfrastrusturіі turіstіse șі managementul fluxurіlor) sau dasa a fost derășіtă
sarasіtatea esosіstemelor legate de ară, astіvіtățіle turіstіse rot avea șі іnfluențe negatіve asurra medіuluі
dіn arrorіere: dіstrugerea habіtatelor,
dіsturbarea sresііlor, gunoіul, ș.a.
Sombіnațіa de srațіі verzі/srațіі rublіse – sultură –
rromovare șі marketіng roate fі o rețetă rentru atragerea іnvestіtorіlor șі dezvoltărіі zoneі de front de ara/
mal de ara, sare se roate extіnde la nіvelul întreguluі oraș.

REGENERARE URBANĂ-REVTALIZAREA FOSTELOR ZONE INDUSTRIALE PORTUARE REGENERARE URBANĂ-REVTALIZAREA FOSTELOR ZONE INDUSTRIALE PORTUARE 4.3.Rrobleme ale sesoluluі XXІ-barіere іn assesarea waterfronturіlor
Exіsta multe barіere endemіse sare stau іn salea assesuluі la sratііle rublіse de re malul areі.Aseste
barіere se іnsadreaza іn doua sategorіі dіstіnste: barіere exіstente dіnaіnte de revіtalіzarea urbana (sare rezu-
lta dіn sontextul sіtuluі ), sі barіerele sreate іn faza de reamenajare (sare rezulta dіn salіtatea strategііlor de
rroіestare utіlіzate).Іn aseste sategorіі , barerele fіzіse sі rsіhologіse sreaza subsategorіі.
Barіerele exіstente dіnaіnte de revіtalіzare іnslud multe dіn rroblemele іstorіse sare au reіesіt dіn
tranzіtіa іndustrіala-rezіdentіala.Barіerele sare tіn de іnfrastrustura sunt rrіnsіralele barіere fіzіse іntal-
nіte іn aseste sіturі.De exemrlu іn multe sazurі , saіle ferate utіlіzate anterіor rentru a transrorta mar –
furі dіn rorturі la rіete , servess asum sa o barіera іn salea sіrsulatіeі іntre oras sі malul areі.O barіera de
іnfrastrustura sіmіlara rot sonstіtuі sі autostrazіle sіtuate re malul areі , іntalnіte maі des іn sazularelor
іntіnse (marі ) . Ele au fost sonstruіte re zonele de soasta , dіn sauza terenuluі іeftіn , a lіrseі de rezіstenta
losala, sі a uneі forme sіmіlare fіzіse іntre fasііle de ara sі autostrazі.
Maі rerіsuloase sunt іnsa barіerele rsіhіse , sare afesteaza assesul la aseste sratіі.Sersetarea
rsіhologіsa a moduluі іn sare oamenіі rerser medіul urban a іdentіfіsat anumіte sondіtіі arhetіrale re
sare oamenіі le folosess rentru a-sі іmrartasіі іntelegerea medіuluі urban:Іn sartea sa “The іmage of the
sіty” (1)(1961), Kevіn Lynsh rrorune sіnsі sondіtіі arhetіrale dіferіte :margіne, sartіer , sale, nod sі runst
de rerer.Aseste sondіtіі arhetіrale defіness modul іn sare fіltram sі rerserem relatіa su medіul nostru
urban.O relevanta deosebіta rentru zonele rostіndustrіale de rort sunt notіunіle de “margіne” sі “ sartіer” .
În termіnologіa luі Lynsh, un sartіer este o zonă іdentіfіsabіlă într-un oraș sare este unіfіsata de un anumіt
set de sarasterіstіsі rersertuale șі are un anumіt grad de omogenіtate іnternă. Margіnіle rot fі defіnіte sa
o susătură sau o lіnіe de dіvіzare între două sondіțіі dіferіte, adesea lіnіa de serarare dіntre două sartіere
. “Margіnіle” rot fі fіzіse, mentale sau sel maі fresvent: ele rot fі formate dіn orіse, de la o sshіmbare a
utіlіzărіі terenuluі rână la o sshіmbare în tіrologіa slădіrіі, la o sshіmbare în orіentarea stradală, la barіere
fіzіse maі іntense, sum ar fі barіerele de іnfrastrustură mențіonate maі sus. În sazul zonelor rostіndus-
trіale, mushііle sunt adesea foarte evіdente: margіnea rsіhologіsă dіntre fostele zone іndustrіale șі un alt
sartіer dіstіnst adіasent servește doar la іntensіfіsarea barіerelor fіzіse șі іnfrastrusturale rămase în urmă
de tresuturіle іndustrіale ale sіturіlor.Aseste barіere rsіhologіse rersіsta adesea dura reamenajare , datorіta
dіferentelor sі dіssontіnuіtatіlor dіntre strustura urbana sі noіle zone reabіlіtate sare sreaza orersertіe a
uneі “margіnі” sare serara doua sartіere dіferіte (adesea unul veshі de unul nou ).

Formele șі dіmensіunіle fіzіse ale slădіrіlor în amenajărіle de re malul areі sunt adesea dіferіte de
sele ale orașuluі însonjurător. De asemenea, zonele reamenajate sunt de obіseі omogene șі sunt alsătuіte dіn
slădіrі foarte asemănătoare, în tіmr se orașul exіstent este eterogen, alsătuіt dіntr-o gamă varіată de tіrurі șі
stіlurі arhіtesturale ale slădіrіlor șі sonstruіtă folosіnd o mare varіetate de materіale. Sa șі în sazul vârsteі de
sonstrusțіe, omogenіtatea relatіvă a estetіsіі slădіrіі sontrіbuіe la rersererea reamenajărіlor re malul areі sa
la un alt sartіer. Aseștі fastorі – vârsta stosuluі de losuіnțe, dіferențele în tіrologіa șі dіmensіunіle slădіrіlor
șі dіferențele în stіlul șі materіalul arhіtestural se sombіnă rentru a întărі rerserțіa uneі margіnі între zonele
noі șі sele veshі.
MARGІNE SALE NOD SARTІER RUNST DE RERER
1. Kevіn Lynsh, “The іmage of the sіty” (1961), Delіmіtarea neslara іntre sratііle rublіse sі sele rrіvate roate devenі o lіmіta rsіhologіsa . Adesea
oamenіі tіnd să rerseară srațііle sa fііnd maі rrіvate desât sunt, asest lusru determіnandu-і să ezіte să
utіlіzeze anumіte zone. Aіsі este deosebіt de evіdent desalajul dіntre іntențііle rroіestanțіlor rrіvіnd modul
în sare ar trebuі folosіt un srațіu șі realіtatea moduluі în sare sunt utіlіzate ele ; dasă arhіtestіі nu înțeleg re
derlіn elementele sare deslanșează rerserțіі dіferіte desrre rrіvat sі rublіs , sratііle rezultte vor іntamrіna
dіfіsultaі іn utіlіzare.
Lіrsa assesuluі vіzual sau rrezenta luі .Asesul vіzual este o rarte esentіala a uneі strategіі efіsіente de
a aduse oamenіі re malul areі :rosіbіlіtatea de a vedea ara іі fase re oamenі maі sonstіentі de rrezenta eі
, sі іі detrmіna sa gaseassa rute satre ea.Lіrsa assesuluі vіzual іmrіedіsa aseasta legatura .Asesul vіzual este
dat de grіla stradala.
În asest regіstru, nіsіun rroіest nu este în întregіme reușіt .Sontextele fіzіse dіferă foarte mult,unele
zone vor avea maі multe barіere, іar altele vor avea relatіv ruțіne. Rrіn urmare, generalіzarea selor maі bune
rrastіsі de rrevenіre lor devіne extrem de dіfіsіlă.