REGENERARE URBANĂ . INVENTARIEREA SITURILOR [622971]

REGENERARE URBANĂ . INVENTARIEREA SITURILOR
INDUSTRIALE DIN MUNICIPIUL ORADEA

Miruna Cristina BOCA
University of Oradea, Armatei Române Street, no 1, Oradea, Bihor County, România
PhD Student: [anonimizat], email: [anonimizat]

Abstract: ” Urban regeneration is a widely experienced but little understood phenomenon , being a
solution used to synergize the cities decline into a l ivable, vibrant and sustainable lifestyle. Nowadays, the
number and state of the industrial sites in Oradea, is not known. The objective of this paper is to investigate
the state of the industrial sites in Oradea and highlighting them. The method used is an exploratory with
primary data collection through historical instruments. Urban regeneration is a tool used to achieve
sustainability , opportunities nee d to be explored, ensure successful development that is beneficial and
achieve minimum standard of living quality. ”

Key words: urban regeneration, industrial buildings, strategies, inventory , Oradea

* * * * * *

INTRODUCERE
Prin trecutul său, Oradea reprezintă unul dintre orașele î n care studiul regenerării urbane
este deosebit de interesant, ca urmare a evoluției sale economice. După o perioadă de dezvoltare
industrială, forțată, în care s -au implementat, construit și dezvoltat o multitudine de zone
industriale, unele de importanță națională, bazate în special pe industria grea (construcții mașini,
chimică, energetică), mari consumatoare de energie, dar și mari poluatoare, a urmat o periodă de
declin(privatizări eșuate, management prost sau mînat de interese proprii, precum și lipsa de
performanță), care a dus la închiderea acestora. Majoritatea acestor spații au fost lăsate în paragină,
devenind mormane de ruine, generatoare de riscuri pentru mediu înconjurător și zonele limitrofe .
Prin Hotărârea de Guvern Nr. 1296 din 13 decembrie 1990, art 1 . întrep rinderile de stat
se transformă î n societăți comerciale pe acțiuni. Problema majoră a acestor societăți comercial e, a
fost aceea că nu s-au putut adapta rigorilor impuse de economia de piață datorită dimensiunilor
gigant, la care au fost proiectate uzinele și mai mul t datorită sistemului în care operau în perioada
economiei planificate, când nu trebuiau să își identifice, nici piața unde urmau să își desfacă
produsele și nici, să își procure materia primă. Aceasta a condus în timp la o lipsă acută de cultură
în relați a cu consumatorul precum și în relația cu furnizorii care sunt vitali în condițiile în care
piața funcționează după regulile dure ale cererii și ofertei de bunuri și servicii. Ca urmare multe
din aceste comp anii au dat faliment, iar altele și -au reconfigurat profilul de activitate, sau au apelat
la diferite metode de închiriere a activelor ca o formă de subzistență a un or întreprinderi neviabile
din punct de vedere economic .

SITUAȚIA ACTUALĂ ÎN MUNICIPIUL ORADEA
În prezent, i ndustria locală se a flă într -un proces de declin major din cauza unor facto ri
interni și externi. Principalele elemente caracteristice ale funcțiunilor cu profil industrial prezente
pe teritoriul Municipiului Oradea sunt:

– mutarea operatorilor industriali tradiționali din zo na centrală și zonele rezidențiale ale orașului
spre periferii și înspre localitățile limitrofe;
– se constată un declin al industrie i ușoare, care era principalul furnizor de lo curi de muncă, în
acest domeniu (Planul Integrat de Dezvoltare al Muncipiului Oradea, 2014) ;
– industria producătoare de utilaje grele și mașini a înregistrat în ultimii ani o scădere drastică a
activității, marea majoritate a fabricilor fiind închise, în restructurare, relocate sau în curs de
închidere ( Uzina Înfrățirea, Metalica, UAMT, etc.). Încetul cu încetul, s -au prăbușit, una câte una,
multe din întreprinderile situate în municipiul Oradea, cunoscute în toată țara: F abrica de
încălțăminte ,,Solid aritatea”, Fabrica de încălțăminte ,,Arta”, Fabrica de încălțăminte ,,Crișul”,
Fabrica de confecții ,,Oradinum”, F abrica de tricotaje ,,Miorița”, Combinatul d e Alumină, Uzina
Mecanică, Fabrica de mobilă ,,Alfa”, Fabrica de bere, Fabrica de ulei, F abrica de spirt și drojdie,
Fabrica de mașini -unelte ,,Înfrățirea” , etc. O mulțime de presupuși oameni de afaceri, împreună cu
organismele statul ui, au transformat o mare parte din industrie în afaceri cu fierul vechi și terenuri .
Astfel, statul, l ipsit de interes , a tran sferat o parte din proprietățil e sale acestor oameni , care nu au
avut intenția de a continua tradiția industrială , singurul lor interes fiind mânat de dorința de a se
îmbogăți, vânzând ș i speculând activele fostelor fabrici industriastriale.
În Oradea, majoritatea spațiilor industriale, care nu au fost demolate, au fost părăsite,
lăsate într -o stare majoră de degradare, datorită nepăsării atât a proprietarilor siturilor cu caracter
industrial, dar și a autorităților locale. În ultimul secol , mai ales în pe rioada comunistă, a avut loc o
expansiune majoră a orașului din punct de vedere urbanistic, zonele industriale, care la un moment
dat se afla în intravilanul orașului, în prezent, sunt amplasate în imediata apropiere a centrul ui
orașului fiind integrate în cartiere de locuit. (Fig 1 ).

Fig 1 – Evoluția orașului Oradea. Suprapunere hărți 1857 -1912 -2017, date prelucrate după Hochhauser R. și
Pașca M.

Fostele spații industriale sunt un punct important în dezvoltarea unui oraș datorită
suprafețelor extinse pe care sunt dispu se (Ex. Uzina Înfrățirea -28 hectare , Fabrica de spirt și
drojdie – 3,2 hectare , CET II – 144 hectar e, Fabrica Alumina – 70 hectare , Fabrica de bere – 7,2
hectare , Sinteza – 17 hecta re, Fabrica de lapte – 2,9 hectare , etc ). Datorită poziției favorabile,
acestea sunt subiectul major de interes pentru samsarii imobiliari, care doresc demolarea acestora
și construirea de noi clădiri.

INVENTARIEREA SITURILOR INDUSTRIALE DIN MUNICPIUL ORADEA
Analizând din punct de vedere ist oric și a valorii arhitecturale , am grupat aceste situri , în
primul râ nd după perioda istorică în care au fost construite, respectiv :
A. Construite la sfârșitul secolului XIX și la începutul sec olului XX , periodă în care în
urbea de pe malurile Crișului Repede, își găse sc loc de manifestare arhitecți de o valoare
redutabilă și stiluri arhitectonice foarte apropi ate Europei Centrale și Vestice : Moara Răsăritului
(1857) (fig 2), Moara cu valțuri Emilia (1884 – din pă cate neclasat ca monument istoric , în prezent
demolată )(fig 3 ), Fabrica de bere din Oradea (1896 ), Moara Adria (1890 )(fig 4), Fabrica de
Blănuri „1 Mai” (clădiri din 1870 )(fig 5), Fabrica de ulei (1940 )(fig 6), Fabrica de
Încălță minte,,Solidaritatea’’, Oradea( 1923 ). (Arhivele Naționale)

Fig 2 – Ansamblu Moara Răsărit
sursa: Hochhauser, R – Contribuție la o istorie a industriei de fabrică la Oradea în perioada 1848 -1948, pg 189

Fig 3 – Moara cu valțuri Emilia
sursa foto: http://arheologie -industriala.blogspot.ro/2014/02/oradea -sos-moara -emilia.html

Fig 4 – Ansamblu arhitectural al Morii cu valțuri ”Adria”
sursa foto: Hochhauser, R – Contribuție la o istorie a industriei de fabrică la Oradea în perioada 1848 -1948, pg 189

Fig 5 – Fabrica de blănuri ”1 Mai” în prezent
sursa foto: arhivă personală

Fig 6 – Ansamblu arhitectural al Fabricii de ulei în prezent
sursa foto: arhivă personală

B. Clădiri construite după 1948 , sunt în general hale i ndustriale , cu suprafață și deschideri
mari, nerespectînd neapa rat un anumit stil arhitectonic . Acest ea au făcut în general obiectul , după
intrarea în faliment, obiectul unor tranzacții imob iliare , ulterior fiind demolate .
Pentru reintegra rea acestor foste platforme industriale se impune derularea unor proiecte
de regenerare urbană integrată , sub strict a supraveghere a autoritățiilor locale , deoarece diverș i
deținători ai teren urilor acționează independent , în funcție de interesele proprii sau nu disp un de
resursele financiare necesare pentru regenerarea /conversia imobilelor sau terenurilor (Fabrica
Alumina , Uzina Înfrăț irea(fig 7), Metalica, Mecanica, Sinteza, Fabrica de Spirt și Drojdie ).

Fig 7 – Imagine hală Uzina Înfrațirea an 2015
sursa foto: arhivă personală

Vechile spații industriale nu ar trebui demolate sau părăsite, ci mai degrabă ar trebui
reconvertite , asumate ca spații interesante, atractive, funcționale. Recunoașterea și conse rvarea
patrimoniului industrial trebuie să fie continuate cu măsuri de reutilizare a acestuia care, în
actualul context economic, se constituie ca un instrument în revitalizarea teritoriilor unde, altădată,
industria a jucat un rol dominant în economia locală. În acest sen s, este relevantă reutilizarea
culturală, de exemplu, a numeroase situri industriale , ceea ce a adus o plus valoare însemnată
patrimoniului cu ltural local. Interconexiunea unui astfel de patrimoniu, îmbogățit cu alte
elemente ale specificului local, asi gură perenitatea i dentității locurilor și chiar a regiunilor.
Înainte ca orice intervenție să fie efectuată, este necesară realizarea unei inventarieri
complete a caracteristicilor și stării în care se află situl studiat, informații care ar trebui clasate în
diferite arhi ve publice. Inventarierea siturilor ar trebui să fie realizată înainte de finalizarea
activității, aceasta trebuind să includă diferite părți scrise și desenate, precum planuri de
arhitectură, memorii, fotografii, filme realizate î n timpul procesului de ex ecuție. Memoria
oamenilor este o sursă unică și de neînlocuit c are trebuie de asemenea să fie obținută, prin anchete
sociale și păstrată . (Carta Patrimoniului Industrial -Congres Internațional al TICCIH Moscova,
2003)
În urma observațiilor din teren și a analizelor efectuate asupra documentelor privind
evoluția economică a acestui oraș, am identificat , nu mai puțin de 35 foste mari platforme
industriale (cu o suprafață totală estimată la peste 300 ha ), aflate în diferite stadii de
distrugere/părăsire sau care parț ial mai des fășoară activități economice, comform cu obiectul de
activitate.
Direcții le preferate, de proprietari i terenurilor și clădirilor , pentru obținerea unor benefici
directe , mai rapide obținute în urma proce sului de regenerare, sunt:
– dezvoltarea unor centre co merciale (Fabri ca de ber e);
-centre de afaceri (F abrica da mobilă ”Alfa”);
– au fost dezvoltate noi ansambluri rezidențiale de tip bloc (Uzina Înfrățire a,Fabrica de mobilă);
– spații comerciale de mari dimensiuni, aparținând unor retaileri cu mari investiți i recente pe piața
românească (Uzina Înfrățirea –Kaufland, Penny, Fabrica de mobilă -LIDL );
-au fost dezvoltate loc uri de cazare în scop turistic (Fabrica de lapte) sau social (Abatorul Oradea);

– se remarcă transf ormarea unor spații industriale în spații urbane funcționale (Moara Răsărit ,
Fabrica de blănuri ”1 Mai ”).
Când ne gândim la diferitele strategii de regenerare urbană, trebuie să ținem cont de un
număr mare de factori care au dus la declinul economic al zo nelor studiate, printre care se află și
infrastructură depășiă sau care lipsește, degradarea majoră a clădirilor, accesibilitatea pe terenuri.
O multitudine de întreprinder se hotărăsc să părăsească orașul, ” urmărind să obțină costuri de
funcționare mai s căzute și mai mult spațiu, iar mulți dintre salariații lor le urmează, sperând astfel
să beneficieze de o mai bună calitate a vieții (servicii sociale, mijloace de transport) ” (Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene, Avizul Comitetului Regiunilor privind rolul regenerării urbane în
contextul viitoarei dezvoltări urb ane în Europa (2010/C 267/07) ). Pentru a răspunde doleanțele
fabricilor care vor să își stabilească sediul în zone regenerate, este nevoie să se caute diferite
moduri inovatoare de utilizare a s pațiului disponibil, transformând astfel în avantaje efectele
inerente ale aglomerației din zonele urbane centrale .

CONCLUZII
Revalorizarea fostelor zone industriale deteriorate, crearea de noi spații deschise și
protejarea sau restaurarea formelor arhitecturale, va avea rezultat pozitiv asupra dezvoltării
peisajului urban ducând la creșterea activității economice, creșterea atractivității zonei și la
identificrea localnicilor cu mediul urab de care aparțin. În consecință, acest lucru va contribui nu
numai la îmbogățirea lor culturală, ci și la crearea sau recrearea identității cetățenești, întrucât
valorile democrației, coexistența, schimburile, progresul civic, diversitatea, coabitarea și libertatea
sunt factori cheie în cultur a orașului european, care sunt exprimați cel mai bine pe tărâmul public .
(Reuniunea Informală Ministerială privind Dezvolatarea Urbană. Declarația de la Toledo, 2010) .

REFERENCES
Barna, Mariana (2014), Industrializare și demografie în centrele urbane ale Crișanei(1960 -1980) , Edit. Editura
Universității din Oradea;
Hochhauser,(2010) O contributie la o istorie a industriei de fabrică la Oradea în perioada 1848 -1948 ,Edit Muzeul Țării
Crișului;
Pașca, M (2015), Dezvoltarea urbanistică a orașului Oradea la începutul secolului al XX -lea, Edit.Primus;
Carta Patrimoniului Industrial -Congres Internațional al TICCIH Moscova, 2003 , http://ticcih.org/wp –
content/uploads/2013/04/TICCIH_Charter_ROMANIAN.doc , accesat 25.03.2018 ;
Monitorul Oficial Nr. 13 bis din 21 ianuarie 1991, http://www.monitoruljuridic.ro/monitorul -oficial/13 -bis/1991 -01-21/,
accesat 15.12.2017 ;
Planul Integrat de Dezvoltare al Muncipiului Oradea, 2014 ,
http://www.oradea.ro/fisiere/module_fisiere/20681/PIDU%20FINAL%20FINAL%20cu%20completare.pdf , accesat
15.03.2017 ;
Reuniu nea Informală Ministerială privind Dezvolatarea Urbană. Declarația de la Toledo, 2010,
www.mdrap.ro/userfiles/declaratie_Toledo_ro.pd , accesat 25.03.2018;
*** Arhivele Naționale – Direcția Județeană Bihor, Întreprinderea de blănărie 1 Mai, Oradea, Fond nr 1 -5;
*** Arhivele Naționale – Direcția Județeană Bihor, Uzina Înfrățirea Oradea,Firma Frații Grundwald , Fond 101;
*** Arhivele Naționale – Direcția Județeană Bihor, Uzina Înfrățir ea Oradea, 1952 -1954, Fond nr 112;
*** Arhivele Naționale – Direcția Județeană Bihor, Întreprinderea Bere, Spirt, Drojdie, Fond 175;
*** Arhivele Naționale – Direcția Județeană Bihor, Fabrica de blănuri 1 Mai Oradea, Fond 945.