„REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI ” TIMIȘOARA FACULTATEA DE TEHNOLOGIA PRODUSELOR AGROALIMENTARE LUCRARE DE DISERTA ȚIE COORDONATOR I ȘTIINȚIFIC I: Prof…. [614190]

1
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI
„REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI ” TIMIȘOARA

FACULTATEA DE TEHNOLOGIA PRODUSELOR
AGROALIMENTARE

LUCRARE DE DISERTA ȚIE

COORDONATOR I ȘTIINȚIFIC I:
Prof. Dr. Ing. Nicoleta G. H ădărugă

Candidat: [anonimizat]
2017

2
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI
„REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI ” TIMIȘOARA

FACULTATEA DE TEHNOLOGIA PRODUSELOR
AGROALIMENTARE

Evaluarea activității antioxidante a
unor extracte alcoolice din icre de
diverse specii de pește
comercializate pe piața autohtonă

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Prof. Dr. Ing. Nicoleta G. H ădărugă

Candidat: [anonimizat]
2017

3

Coordonator i“Cerc Științific ”
Prof. Dr. Ing. Nicoleta G. Hădărugă

FIȘĂ DE ÎNSCRIERE
ÎN CADRUL „ CERCULUI ȘTIINȚIFIC ”/DISCIPLINEI

Subsemnatul/Subsemnata ……………………………………………………………..student: [anonimizat] ……, la
Facultatea…………………………………………………………………….., programul de
studiu……………………………………………………………………………………………….
prin prezenta solicit înscrierea în cadrul cercului științific/di sciplina…………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………
în vederea elaborarii proiectului de diplomă .
Tilul p roiectului de diplomă :……………………………… ………………………………………
……………………………………………………………………………………………………..

Data…………….. Semnatura…………………….

4
DECLARAȚIE PE PROPRIE RĂSPUNDERE
privind autenticitatea proiectului de diplomă/lucrării de licență/disertație

Subsemnatul/a …………………………………………………………………………………………
identificat(ă) cu actul de identitate ……….. seria …….., nr…………….., eliberat de SPCLEP
…………………………………………. la data de ……………………………. CNP
………………………………………………………….., cu domiciliul în localitatea …………………….. ………, str.
………………………………………………………., nr…… bl. …… , sc. ……, ap. ……, județul ………… ……, în
calitate de autor al
Proiectului de diplomă cu titlul:
……………………………………………………… ………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………
……… ……………….. …………………………………………………………………………………………………………….. .
elaborat/ă și depus/ă pentru susținere publică în sesiunea (luna, anul) ……………………………… în
cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „ Regele Mihai I al
României ‖ din Timișoara, Facultatea ……… ..……………………………………………. ,
program de studiu
……………………………………………………………………. ………………………………………..
Declar pe propria răspundere, cunoscând prevederile art. 326 din Codul penal, privind
falsul în declarații, că Lucrarea de Diserta țieeste rezultatul muncii personale, pe baza
cercetărilor mele și pe baza informațiilor obținute din surse care au fost citate și indicate,
conform normelor academice, în textul lucrării și în bibliografie.
Declar că Lucrarea de Disertație nu conține porțiuni plagiate, iar sursele bibliografice au
fost folosite cu respectarea le gislației române și a convențiilor internaționale privind drepturile
de autor.
De asemenea declar că sunt de acord ca Lucrarea de Diserta țiesă fie verificat/ă prin orice
modalitate legală pentru confirmarea originalității, consimțând inclusiv la introducer ea
conținutului său într -o bază de date în acest scop.
Declar că lucrarea nu a mai fost prezentată sub această formă vreunei instituții de
învățământ superior în vederea obținerii examenului de diplomă/licență/disertație.
Înțeleg că orice omisiune sau inco rectitudine în prezentarea informațiilor este pedepsită
conform legii (art. 326 din Codul Penal privind falsul în declarații).

5
Data, Semnătura,

6
DECLARAȚIE COORDONATOR
LUCRAREA DE DISERTAȚIE

Subsemnata Prof. Dr. Ing. Nicoleta Gabriela H ădărugă, cadre didactic e a Facultății de
Tehnologia Produselor Agroalimentare ., titular al disciplinei Controlul Calit ății Produselor
Alimentare am coordo nat studentul Eduard Novak , absolvent al spe cializării TAP , în elaborarea
lucrării de diserta ție cu titlul „ Evaluarea activității antioxidante a unor extracte alcoolice din
icre de diverse specii de pește comercializate pe piața autohtonă ” și cunosc conținutul
acestuia/acesteia.

Data, Semnătura,

Eduard Novak
Evaluarea activității antioxidante a unor extracte alcoolice din icre de diverse specii de pește comercializate
pe piața autohtonă

7
CUPRINS

INTRODUC ERE……………………………………………………………………………… 8
PARTEA I: STUDIU BIBLIOGRAFIC ……………………………………………………. 9
1.1. INTRODUCERE………….. ……………………………………………………… 9
1.2. CLASIFICAREA ICRELOR …………………………………………………….. 9
1.3. TEHNOLOGIA ICRELOR ……………………………………………… ………. 11
1.4. CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL ICRELOR ……………… 11
PARTEA A II -A CONTRIBUȚII PROPRII……………………………………………….. 14
2.1. INTRODUCERE…………………………………….. …………………………… 14
2.2. MATERIALE ȘI METODE……………………………………………………… 15
2.2.1. Materiale ………………………………………………………… ……………. 15
2.2.2. Obținerea extractelor alcoolice de icre din diverse specii de pești ………….. 15
2.2.3. Determinarea activității antioxidante a extractelor alcoolice de icre ……….. 17
2.3. REZULTATE ȘI DISCUȚII ………………… ………………………… ……….. 17
CONCLUZII ………………………………………………… …………………………………………. 27
BIBLI OGRA FIE…………………………………………………………………….. ………….. 28
RAPORT SUMAR SIMILITUDINE ………… …………………………………………….

Eduard Novak
Evaluarea activității antioxidante a unor extracte alcoolice din icre de diverse specii de pește comercializate
pe piața autohtonă

8
INTRODUCERE

Scopul cercetării de față a fost un studiu comparativ al efectului antioxidant al unor
extracte etanolice obținute la rece din icre din diverse specii de pește, comercializate pe piața
autohtonă vestică, utilizând metoda spectrofoltometrică cu DPPH·.

Eduard Novak
Evaluarea activității antioxidante a unor extracte alcoolice din icre de diverse specii de pește comercializate
pe piața autohtonă

9
PARTEA I
STUDIU BIBLIOGRAFIC
1.1.INTRODUCERE
Icrele sunt ou ă de pește care sunt depuse în apă mică și vegetație bogată .Icrele sunt
bogate in proteine,grăsimi,săruri minerale precum si vitamine.Au valoare alimentară ridicată. Se
consumă și fară intervenția unui proces de încălzire .
1.2.CLASIFICAREA ICRELOR
După specia de la care provin, se cunosc următoarele sorturi de icre:
– icre de pești comuni de apă dulce – crap, știucă , caras (amestec de la diferiți pești de apă
dulce) ;

Icre de caras Icre de știucă Icre de crap

– icre de pești oceanici – hering, cod, macrou ;

Icre de hering Icre de cod Icre de macrou

Eduard Novak
Evaluarea activității antioxidante a unor extracte alcoolice din icre de diverse specii de pește comercializate
pe piața autohtonă

10
– icre de sturioni (icre negre) – morun, nisetru, păstrugă;

Icre de morun Icre de nisetru Icre de păstrugă

– icre de Manciuria (icre roșii), provenite de la unele specii de somoni.

Icre de somon

Eduard Novak
Evaluarea activității antioxidante a unor extracte alcoolice din icre de diverse specii de pește comercializate
pe piața autohtonă

11
1.3. TEHNOLOGIA ICRELOR
Icrele peștilor de apă dulce (crap,știucă,etc.) se scot din ovare,se curăță de membrane si
apoi se sărează sau se pun în saramură.Apoi se lasă pe site să se scurgă.
Se ambaleaza in butoaie a căte 10 -20 kg. I crele peștilor de mare nu se separa de ovare ,se
prepară in formă congelată in brichete.Acesetea au timpul de conservare de 6 -7 luni la
temperaturi de -16 – -20°C.
Icrele negre se separă de ovar cu ajutorul unei ciur cu ochiuri de 7 -8 mm.Icrele se spală in baie
de apă rece pentru a se indepărta membranele,sângele si eventualele impurități.Se scurg pe o sită
cu 3 ochiuri pe mm2 si se tratează cu o saramură concentrată, în așa fel sa rețină 3,5 -4%
sare.După sărare icrele sunt ambalate in cutii metalice lăcuit e la interior,în cantități incepănd de
la 50g pană la 1000g.După ambalare se păstrează in gheată la o temperatura de 2 – 4° C.Timpul
maxim de conservare este de 25 de zile.
Dacă sunt pasteurizate la temperatura de 65°C, de 180 – 200 minute,se prelungește
perioada de conservare.
Icrele negre tescuite se tin 2 -3 minute în saramură caldă (40 – 450C) ast fel își prelungesc
perioada de păstrare.Sarea la această tem peratură modifică echilibrul co loidal,prin presare se
poate elimina o cantitate mare de apă si se m ărește puterea de păstrare.După care se sărează si se
ambalează in cutii.
Icrele de Manciuria au un mod asemănător de preparare ca icrele negre.Sunt amba late în
butoaie de lemn de 15 -25 kg.

1.4. CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL ICRELOR
Din punct de vedere organoleptic, icrele trebuie sä îndeplinească următoarele
caracteristici:
Icrele de crap,știucă sau icrele taram trebuie sa aiba aspect de masă granulate uniform,
trebuie sa fie curate să aiba boabele întregi,cele de știucă sa fie translucide,elastice si c uloare
uniformă.Trebuie sa fie lipsite se sânge si alte impurități.

Eduard Novak
Evaluarea activității antioxidante a unor extracte alcoolice din icre de diverse specii de pește comercializate
pe piața autohtonă

12
Trebuie sa aibe un gust și un miros caracteristic,plăcut.Fără gust și miros de
putrefacție,rânced sau amar.
Icrele peștilor oceanici sunt congelate in formă de brichete și au muschiile și fațetele
regulate,netede,glazură subțire și continuă de gheață.Icrele trebuie sa rămână în ovare după
decongelare și sa nu aibă resturi,fară sânge,fără corpuri străine.După ce sunt scoase din ovare
icrele trebuie sa fie sub form ă de boabe întregi,translucide să aibă culoarea alb -gălbuie ,să fie
elastice și să aibă un miros specific lor.
Icrele negre se găsesc pe piață sub 3 forme de calitate.Calitatea superioară,calitate I și
calitatea a II -a.Nu contează calitatea,icrele din cuti e trebuie sa fie uniforme ca mărime si să fie de
la un singur exemplar.Trebuie sa aibă boabele curate,sa fie bine scruse de saramură,boabele să
fie întregi,fără impurități,fără sânge,fără țesut conjunctiv sau bucăți de pieliță.La icrele din
calitatea I se admit boabe moi sau sa fie crăpate. La cele de calitatea a II -a în aceeasi cutie sunt
permise și icre de la alți pești dar să fie din aceeași specie.Se admit boabe crăpate sau bucăți de
țesut conjunctiv sau pielițe.
Culoarea trebuie sa fie specifică.La cal itatea de II -a culoarea poate să fie
neuniformă.Mirosul sa fie caracteristic,să nu fie miros de pește sau miros străin.Icrele de
calitatea a II -a pot avea miros înțepător dar să fie slab perceptibil.
Gustul trebuie să fie specific speciei din care aparțin e.Nu are voie să aibă gust străin cu
excepția icrelor din calitatea a II -a,la care gustul poate fi sărat sau slab amar.
Boabele din calitatea superioară trebuie să aiba consistența elastică,să nu fie nici tare dar
nici prea fluidă.Icrele nu au voie sa fie umede sau lipicioase.Cele din categoria I pot fi ușor
umede si lipicioase iar cele din calitatea a II -a pot fi cleioase.
Icrele de Manciuria se pot găsii sub două calități : calitatea I respectiv calitatea a II -a
.Icrele din calitatea I trebuie sa provina de la o singură specie de pește,boabele sa fie separabile
una de alta,să nu aibă pielițe sau sânge,sa aibă foarte puține boabe sparte și consistența sa nu fie
lipicioasă.In ceea de a II -a calitate se admit icre amestecate de la mai multi pești din specia
respectivă,icrele să fie mai puțin rezistente si consistența lipicioasă.
Icrele de calitatea I trebuie sa aibă un miros plăcut iar culoarea sa fie uniformă.La icrele
de calitatea a II -a se admite un miros slab înțepător,gust caracteristic,slab amărui si puțin iute la
cele de calitatea I si amărui si iute al cele de calitatea a II -a.

Eduard Novak
Evaluarea activității antioxidante a unor extracte alcoolice din icre de diverse specii de pește comercializate
pe piața autohtonă

13
Doar clorura de sodiu poate fi folosita ca substanță de conservare,nici o altă substanță nu
poate si folosită.Nu trebuie sa conțină germeni p atogeni sau condiționat patogeni.
Trebuie luat in calcul si examenul parazitologic,pentru că icrele de știuca pot fi infestate
cu larve de paraziți.Icrele care au modificări organoleptice nu pot fi admise in consum,cele care
au miros și gust (rânced, acru, mucegai) ,sau cele infestate cu la rve de paraziți,sau icrele izolate
cu germeni patogeni sau facultative patogeni.

Eduard Novak
Evaluarea activității antioxidante a unor extracte alcoolice din icre de diverse specii de pește comercializate
pe piața autohtonă

14
PARTEA A II -A
CERCETĂRI/CONTRIBUȚII PROPRII
2.1. INTRODUCERE
Peștele furnizează o serie de subproduse utile cum sunt icrele. Acestea suferă inițial o
prelucrare minimă pentru consum alimentar ce presupune spălare cu apă rece, tratare cu sare în
diverse concentrații și depozitate până la maturare, când devin transpar ente și din nou spălate. Se
comercializează ca atare sau în diverse preparate mai mult sau mai puțin procesate [7]. Pentru
conservare se pot utiliza diverși aditivi specifici sau pot fi pasteurizate. Valoarea acestor produse
alimentare rezidă din conținutul lipidic (prezența acizilor grași omega -3) și a unor compuși
antioxidanți dintre care sunt de amintit acidul asco rbic, carotenii și unii compuși enolici (de
exemplu, gadusolul) (figura 2.1) [8-10].

O O
OH OHOH
OH
OOH
OOH OH
OHbeta-caroten
acid ascorbic gadusol

Figura 2.1. Structurile unor compuși biologic activi antioxidanți prezenți în icrele de pește

Eduard Novak
Evaluarea activității antioxidante a unor extracte alcoolice din icre de diverse specii de pește comercializate
pe piața autohtonă

15
2.2.MATERIALE ȘI METODE
2.2.1.Materiale
Probele de icre utilizate în acest studiu au fost obținute de pe piața autohtonă (Timișoara,
Romania) și au fost codificate astfel: ―CRP‖ – icre de crap, ―MCR‖ – icre de Manciuria (somon),
―CPL‖ – icre de capelin și ―STC‖ – icre de știucă. Alcoolul etilic utilizat pentru extracție și
diluarea/analiza probelor a fost de concentrație 96% (procent volumic) și a fost obținut de la
Chimopar (București, Romznia). DPPH· a fost achiziționat de la Fluka Chemie AG (puritate
99%).
2.2.2. Obținerea extr actelor alcoolice de icre din diverse specii de pești
Icrele de pește au fost supuse extracției fără nicio altă prelucrare prealabilă. Aproximativ
5 g probă au fost tratate cu 5 mL alcool etilic 96% și mojarate la temperatura camerei ¼ ore.
Materialul past ificat a fost reluat cu 15 mL din același solvent și introdus într -un balon de
extracție de 100 mL, unde a fost lăsat la macerat timp de cinci zile, cu agitări manuale
intermitente. Extractul a fost separat apoi prin filtrare și utilizat pentru analizele d e activitate
antioxidantă ulterioare.

Produs în Islanda
Produs în Danemarca
Produs în Islanda

Eduard Novak
Evaluarea activității antioxidante a unor extracte alcoolice din icre de diverse specii de pește comercializate
pe piața autohtonă

16

Produs în China
Produs în Rom ânia
Produs în Rom ânia

Produs în Suedia

Eduard Novak
Evaluarea activității antioxidante a unor extracte alcoolice din icre de diverse specii de pește comercializate
pe piața autohtonă

17
2.2.3. Determinarea activității antioxidante a extractelor alcoolice de icre din diverse
specii de pește
Determinarea activității antioxidante a extractelor alcoolice de icre obținute din diverse
specii de pește s -a realizat prin metoda spectrofotometrică (metoda DPPH·). Studiile s -au realizat
cu ajutorul spectrofotometrului CamSpec M501 iar achiziția și prelucrarea datelor cu programul
―UV -Vis Analyst‖, setându -se un timp de monitorizare de 300 s și un pas de înregistrare a
absorbanței la 517 nm de 1 nm. Amestecu l de volume egale de extract și soluție DPPH· 1 mM
(milimolar) a fost diluat de 7.5 ori și monitorizat din punct de vedere al variație absorbanței în
timp. Această variație a absorbanței amestecului s -a utilizat pentru evaluarea activității
antioxidante a extractului de icre de pește și a cineticii de reacție a DPPH· în prezența acestor
extracte.
2.3.REZULTATE ȘI DISCUȚII
Monitorizarea spectrofotometrică a amestecului de extract de icre și soluție de DPPH· a
evidențiat faptul că unele extracte prezintă o va riație destul de bruscă a absorbanței la 517 nm,
după care variația este foarte lentă (de exemplu, extractele de icre de Manciuria, de capelin sau
de știucă), în timp ce extractul de icre de crap conduce la o variație mult mai redusă în prezența
soluției d e DPPH· (figurile 2.2-2.5) [10]. Acest aspect poate fi mai ușor urmărit în cazul
graficelor suprapuse ale variației absorbanței amestecurilor de extract și soluție de radical liber în
timp (figura 2.6).

Figura 2.2. Activitate antiox idantă (metoda DPPH) pentru extractele de icre de crap (CRP): extract în etanol 96%
(albastru), respectiv ―blank‖ pozitiv (roșu)

Eduard Novak
Evaluarea activității antioxidante a unor extracte alcoolice din icre de diverse specii de pește comercializate
pe piața autohtonă

18

Figura 2.3. Activitate antioxidantă (metoda DPPH) pentru extractele de icre de Manciuria (MCR): extract în etanol
96% (albastru), respectiv ―blank‖ pozitiv (roșu)

Figura 2.4. Activitate antioxidantă (metoda DPPH) pentru extractele de icre de ca pelin (CPL): extract în etanol 96%
(albastru), respectiv ―blank‖ pozitiv (roșu)

Eduard Novak
Evaluarea activității antioxidante a unor extracte alcoolice din icre de diverse specii de pește comercializate
pe piața autohtonă

19

Figura 2.5. Activitate antioxidantă (metoda DPPH) pentru extractele de icre de știucă (STC): extract în etanol 96%
(albastru), respectiv ―blank‖ pozitiv (roșu)

Figura 2.6. Activitate antioxidantă comparativă (metoda DPPH) pentru extractele din icre de pește studiate: crap
(CRP) (turcoaz), Manciuria (MCR) (verde), capelin (CPL) (roz) și știucă (STC) (albastru), respectiv ―blank‖ pozitiv
(roșu)

Eduard Novak
Evaluarea activității antioxidante a unor extracte alcoolice din icre de diverse specii de pește comercializate
pe piața autohtonă

20
Deoarece DPPH· este singurul compus din amestecul monitorizat spectrofotometric ce
absoarbe la lungimea de undă de monitorizare (517 nm), s -a putut evalua activitatea antioxidantă
momentană a extractelor de icre prin evaluarea raportului de reducere a c onținutului relativ de
DPPH· în prezența acestor extracte. Astfel, activitatea antioxidantă momentană, AO (t), exprimată
în %, a fost determinată cu formula:
𝐴𝑂(𝑡)=𝐴𝑏𝑠(𝑡=0)−𝐴𝑏𝑠(𝑡)
𝐴𝑏𝑠(𝑡=0)∙100 [%]
unde: Abs (t) – absorbanța amestecului la timpul oarecare t;
Abs (t=0) – absorbanța amestecului la momentul inițial ( t=0), ce corespunde cu valoarea
medie a absorbanței pentru ―blank‖ -ul pozitiv (doar soluție de DPPH· diluată la același raport ca
în cazul probei de ana lizat).
În figurile 2.7-2.11 sunt prezentate variațiile activităților antioxidante momentane ( AO) în
timp. Se poate observa că există o variație foarte rapidă în primele secunde de monitorizare, după
care această variație este mult mai redusă (cazul extrac telor de icre de Manciuria, capelin și
știucă), cu excepția extractului din icre de crap, unde variația este mult mai lentă pe tot intervalul
de monitorizare, dar la care această variație este semnificativă și după cele cinci minute de
evaluare (figura 2.11).
Valorile efective ale activitătilor antioxidante după cinci minute de interacțiune a DPPH·
cu compușii antioxidanți din icrele de pește au variat de la 86.7% pentru cazul icrelor de
Manciuria (cele mai active din acest punct de vedere) la 52.4% pentru cele de știucă. Oricum, și
celelalte două extracte au avut valori destul de apropiate de valoarea obținută pentru extractul din
icre de știucă (58.8% pentru extractul din icre de crap și 59.6% pentru cel din icre de capelin)
(tabel 2.1).

Eduard Novak
Evaluarea activității antioxidante a unor extracte alcoolice din icre de diverse specii de pește comercializate
pe piața autohtonă

21

Figura 2.7. Variația în timp a activității antioxidante a extractului etanolic de icre de crap (CRP) în prezența soluției
de DPPH·

Figura 2.8 . Variația în timp a activității antioxidante a extractului etanolic de icre de Manciuria (MCR) în prezența
soluției de DPPH·

Eduard Novak
Evaluarea activității antioxidante a unor extracte alcoolice din icre de diverse specii de pește comercializate
pe piața autohtonă

22

Figura 2. 9. Variația în timp a activității antioxidante a extractului etanolic de icre de capelin (CPL) în prezența
soluției de DPPH·

Figura 2.10 . Variația în timp a activității antioxidante a extractului etanolic de icre de știucă (CPL) în pr ezența
soluției de DPPH·

Eduard Novak
Evaluarea activității antioxidante a unor extracte alcoolice din icre de diverse specii de pește comercializate
pe piața autohtonă

23

Figura 2.11 . Variația în timp a activității antioxidante a extractului etanolic de icre de știucă (CPL) în prezența
soluției de DPPH·

Tabel 1. Activitatea antioxidantă (― AO‖) și vitezele medii de reacție a DPPH· ( v1 și v2 pentru intervalele de timp
preudoliniare) în prezența extractelor de icre din diverse specii de pește (coduri: ―CRP‖ – reprezintă extract de icre
de crap, ―MCR‖ – reprezintă extract de icre de Manciuria (somon), ―CPL‖ – reprezintă extract de icre de capelin și
―STC‖ – reprezintă extract de icre de știucă).
Nr. Cod AO (%) v1
(μM/s) v2
(μM/s)
1 CRP 58.82 7.80 0.200
2 MCR 86.73 25.00 0.030
3 CPL 59.57 18.10 0.002
4 STC 52.39 15.30 0.012

Aceste diferențe au sugerat utilizarea cineticii de reacție a DPPH· pentru evaluarea
comparativă a comportării extractelor etanolice de icre de pește în prezența radicalilor liberi.
Astfel, s -au determinat vitezele medii de reacție ale DPPH· în prezența co mpușilor antioxidanți
din extracte, cunoscându -se posibilitatea transformării variației absorbanței DPPH· în amestecul
cu extractele de icre în variație a concentrației acestui radical liber standard.

Eduard Novak
Evaluarea activității antioxidante a unor extracte alcoolice din icre de diverse specii de pește comercializate
pe piața autohtonă

24
Prin urmare, variația (consumul) concentrației de DPPH · în timp pe anumite intervale pe
care variația este pseudoliniară conduce la viteza de reacție medie a DPPH· pe acest interval. S –
au identificat două intervale de timp reprezentative în acest sens:
(1) Intervalul 0 -5 s, la care variația concentrației de DPPH· este semnificativă (viteză medie
mare);
(2) Intervalul 5 -300 s, unde variația concentrației radicalului liber este mult mai mică.
În figurile 2.12-2.16 sunt prezentate variațiile concentrației de DPPH· în prezența
extractelor de icre de pește în timp, precum și dreptele de corelare pentru intervalele de timp
amintitte. Pantele acestor drepte (cu semn schimbat) reprezintă chiar vitezele medii de reacție a
DPPH· pe aceste intervale de timp. Astfel, vitezele de reacție medii pe primul interval au fost
semnificati ve pentru cazul extractelor din icre de Manciuria, capelin și știucă (15.3 -25 μM/s, cu
cea mai mare valoare pentru extractul din icre de Manciuria, tabel 2.1), în timp ce pentru cazul
extractului din icre de crap această viteză a fost mult mai scăzută (7.8 μM/s). Pe de altă parte,
viteza de reacție pe cel de -al doilea interval de timp este mult mai scăzută pentru primele trei
cazuri prezentate (0.002 -0.03 μM/ s), în timp ce pentru extractul din icre de crap aceasta prezintă
valori semnificativ mai mari (0.2 μM/s) (tabel 2.1).

Figura 2. 12 . Variația în timp a concentrației DPPH· în prezența extractului etanolic din icre de crap (CRP) și
dreaptele de corelare pe intervalele de timp unde variația este pseudoliniară

Eduard Novak
Evaluarea activității antioxidante a unor extracte alcoolice din icre de diverse specii de pește comercializate
pe piața autohtonă

25

Figura 2.13. Variația în timp a concentrației DPPH· în prezența extractului etanolic din icre de Manciuria (MCR) și
dreptele de corelare pe intervalele de timp 0 -5 s și 5 -300 s

Figura 2. 14. Variația în timp a concentrației DPPH· în prezența extractului etanolic din icre de capelin (CPL) și
dreptele de corelare pe intervalele de timp 0 -5 s și 5 -300 s

Eduard Novak
Evaluarea activității antioxidante a unor extracte alcoolice din icre de diverse specii de pește comercializate
pe piața autohtonă

26

Figura 2.15. Variația în timp a concentrației DPPH· în prezența extractului etanolic din icre de știucă (STC) și
dreptele de corelare pe intervalele de timp 0 -5 s și 5 -300 s

Figura 2.16. Reprezentarea comparativă a variației în timp a concentrației DPPH· în prezența extractului etanolic
din icre din diverse specii de pește și dreptele de corelare pe intervalele de timp considerate

Eduard Novak
Evaluarea activității antioxidante a unor extracte alcoolice din icre de diverse specii de pește comercializate
pe piața autohtonă

27
CONCLUZII
În urma cercetărilor realizate cu privire la determinarea activității antioxidante a
extractelor alcoolice obținute la rece din icre de diverse specii de pește, comercializate pe piața
vestică a României, utilizând metoda spectrofotometrică de monitorizare a absorbanței
radicalului liber DPPH· se poate concluziona:
– Extractele alcoolice de icre studiat e au prezentat activități antioxidante importante, cu
valori cuprinse între 52.4% și 86.7%;
– Cel mai activ extract din acest punct de vedere a fost extractul din icre de Manciuria (icre
de somon, pescuit din zona nord -estică a Chinei);
– Comportarea extractel or de icre la interacțiunea cu radicali liberi standard este diferită
pentru cazul icrelor de crap, în comparație cu extractele de icre de Manciuria, capelin și
știucă, așa cum rezultă din studiul cinetic al reacției DPPH· cu compușii antioxidanți din
aceste extracte; extractul de icre de crap prezintă o tendință de activitate antioxidantă
chiar și după intervalul de timp studiat, chiar dacă activitatea antioxidantă la finalul
acestui interval este mai scăzută. Acest aspect indică o acțiune de tip ―retard‖, probabil
datorită prezenței unor compuși cu mase moleculare mai mari extrași din icre, care să
atenueze viteza de reacție a compușilor antioxidanți cu radicalul liber utilizat.

Eduard Novak
Evaluarea activității antioxidante a unor extracte alcoolice din icre de diverse specii de pește comercializate
pe piața autohtonă

28

BIBLIOGRAFIE
1. G.E. Bledsoe , C.D. Bledsoe, B. Rasco, Caviars and Fish Roe Products, JournalCritical Reviews in Food
Science and Nutrition , 2003 , 43(3), 317-356
2. Jukka K. Kaitaranta , Total lipids and lipid classes of fish roe , Comparative Biochemistry and Physiology Part
B: Comparative Biochemistry , 1981 , 69(4), 725-729, https://doi.org/10.1016/0305 -0491(81)90376 -X
3. Merethe Basby , Vibeke From Jeppesen, Hans Henrik Huss, Chemical Composition of Fresh and Salted
Lump fish (Cyclopterus lumpus) Roe, Journal of Aquatic Food Product Technology , 1998 , 7(4), 7-21,
http://dx.doi.org/10.1300/J030v07n04_03
4. Yutaka Shimizu, Atsushi Nakamura, Hideki Kishimura, Akihiko Hara, Ka zuhiko Watanabe, Hiroki Saeki,
Major Allergen and Its IgE Cross -Reactivity among Salmonid Fish Roe Allergy, J. Agric. Food Chem ., 2009 ,
57(6),2314 –2319, DOI: 10.1021/jf8031759
5. R. V'uorela, J. Kaitaranta, R.R. Linko , Proximate Composition of Fish Roe in Relation to Maturity , Canadian
Institute of Food Science and Technology Journal , 1979 , 12(4), 186–188, https://doi.org/10.1016/S0315 –
5463(79)73133 -6
6. Danilo Wilhelm Filho , Cecilia Giulivi,A. Boveris, Antioxidant defences in marine fish —I. Teleosts ,
Comparative Biochemistry and Physiology Part C: Pharmacology, Toxicology and Endocrinology , 1993 ,
106(2), 409-413, https://doi.org/10.1016/0742 -8413(93)90154 -D
7. [1] Belitz, H. -D.; Grosch, W.; Schieberle, P., Fish,Whales, Crustaceans, Mollusks. In: Food Chemistry , Belitz,
H.-D.; Grosch, W.; Schieberle, P. (Eds.), Springer -Verlag, Berlin -Heidelberg, 2009, pp. 617 -639.
8. [2] Arbeloa, E.M.; Uez, M.J.; Bertolotti, S.G.; Chur io, M.S., Antioxidant activity of gadusol and occurrence in
fish roes from Argentine Sea, Food Chemistry 2010 , 119, 586 -591, doi: 10.1016/j.foodchem.2009.06.061.
9. [3] Galla, N.R.; Karakala, B.; Akula, S.; Pamidighantam, P.R., Physico -chemical, amino acid com position,
functional and antioxidant properties of roe protein concentrates obtained from Channa striatus and Lates
calcarifer , Food Chemistry 2012 , 132, 1171 -1176, doi: 10.1016/j.foodchem.2011.11.055.
10. [4] Novak, E.; Vdovicenco, D.I.; Hădărugă, N.G., Variat ion of antioxidant activity of roe ethanol -water extracts
from commercial sources, The 2nd Student Conference: “Life Sciences – Food Processing” , May 24, 2017 ,
Timișoara, pp. 125.

Eduard Novak
Evaluarea activității antioxidante a unor extracte alcoolice din icre de diverse specii de pește comercializate
pe piața autohtonă

29