„ REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI ” DIN TIMIȘOARA FACULTATEA DE AGRICULTURĂ PROGRAMUL DE STUDIU : MANAGEMENTUL ÎNREGISTRĂRII SISTEMATICE ÎN CONTEXTUL… [612532]

TIMIȘOARA
2018

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI
„ REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI ” DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

PROGRAMUL DE STUDIU : MANAGEMENTUL
ÎNREGISTRĂRII SISTEMATICE ÎN CONTEXTUL
DEZVOLTĂRII RURALE

LUCRARE DE DISERTAȚIE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
PROF.UNIV.DR. COSMIN ALIN POPESCU

Candidat: [anonimizat]
2018

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI
„ REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI ” DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

PRO GRAMUL DE STUDIU: MANAGEMENTUL
ÎNREGISTRĂRII SISTEMATICE ÎN CONTEXTUL
DEZVOLTĂRII RURALE

LUCRĂRI PRELIMINARE DE
ÎNREGISTRARE SISTEMATICĂ
NECESARE REALIZĂRII UNUI
SISTEM INTEGRAT DE CADASTRU
PE U.A.T. SECAȘ, JUD. TIMIȘ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
PROF.UNIV.DR. COSMIN ALIN POPESCU

Candidat: [anonimizat]
2018

CAPITOLUL III
REZULTATE ȘI DISCUȚII

STUDIU DE CAZ :
LUCRARI PRELIMINARE DE INREGISTRARE SISTEMATICA
NECESARE REALIZARII UNUI SISTEM INTEGRAT DE CADASTRU PE
U.A.T. SECAȘ, JUD. TIMIȘ

Pentru o mai bună organizare a activităților preliminare efectuării înregistrării sistematice
a lucrărilor de cadastru general, pentru U.A.T. Secaș, s-a împărțit modul de lucru pe mai multe
etape, astfel :
1. RECUNOAȘTEREA TERENULUI
2. SECTOARIZAREA CADASTRALĂ
3. REALIZAREA ȘI ÎNDESIREA REȚELEI GEODEZICE
4. MODUL DE REALIZARE AL MĂSURĂTORILOR TOPOGRAFICE

3.1 RECUNOAȘTEREA TERENULUI

a) Identificarea formelor de relief și a zonelor unde sunt necesare ridicări topografice

(Fig. 3.1 – Satul Secaș)
Pe baza verificărilor făcute în teren am decis că este nevoie de măsurarea tuturor
contururilor cvartalelor, cu ajutorul stației totale, dar și a limitelor de proprietate a imobilelor
din intravilan, precum și a inflexunilor acestora. Măsuratorile celor peste 560 de imobile din

TIMIȘOARA
2018

intravilan s -au facut la modul expeditiv pentru a putea amplasa în cadrul imobilului construcțile
aferente.
Ridicări le topografice s -au efectuat și în zona de extravilan.

(Fig. 3.2 – 3.3. Limite care vor marca separația secto arelor cadastrale)

De asemenea, ulterior cercetării terenului, s -a constat obligativitatea prezenței
proprietarilor pentru identificarea limitelor de imobile din intravilanul celor 4 localități aflate pe
teritoriul administrativ al comunei Secaș.

b) Recunoașterea punctelor geodezice existente

TIMIȘOARA
2018

(Fig.3 .4 – Punct geodezic existent)
Pe baza informațiilor primite de la OCPI Timiș și în urma cercetării efectuate deja î n
teren privind semnalele geodezice de ordin superior din rețeaua națională, existen te pe raza
UAT -ului Secaș, s -au inventariat următoarele puncte :

Tabelul 3.1 – Inventar de coordonate
NR.PCT X(M) Y(M) Z(M) DESCRIERE PUNCT UAT
1 497805.724 249392.471 276.956 POIANA LUI IANCU BRESTOVAT
2 496609.001 254140.559 232.807 LA PRAPAT SECAS
3 492936.613 249615.763 251.907 DEALUL OBI SECAS
4 491699.105 244337.039 232.586 GROAPA LUPULUI GHIZELA
5 490467.857 254802.218 221.607 MATRINGA BARA
6 492694.863 256387.406 234.277 ODAIA BARA
7 494517.495 259450.438 230.890 BUCINA BARA
8 495661.117 260576.955 250.580 DEALUL MARE BARA
9 496826.095 258645.263 225.320 IN SUSEC BARA
10 492168.940 253716.810 Biserica Secas SECAS
11 488143.790 251138.450 Biserica Paniova GHIZELA

Deosebit de important este de menționat faptul că aceste semnale există încă
materializate în teren, sunt într -o stare tehnică bună, sunt stabile și pot fi folosite pe întreaga
perioada a înregistrării sistematice în cadrul U.A.T. -ului Secaș. Excepție fac piramidele aeriene,
care sunt deplasate de pe poziția lor origina lă sau lipsesc cu desăvârșire , dar bornele de la baza
acestora pot fi folosite ca puncte de stație pentru lucrările topografice ce se vor executa în cadrul
fiecărui sector cadastral în parte.

TIMIȘOARA
2018

3.2 SECTORIZAREA CADASTRALĂ

Sectorul cadastral reprezintă diviziunea cadastrală tehnică a unității administrativ –
teritoriale, delimitată de detalii liniare (mijloace de comunicare, râuri, baraje etc.) care nu sunt
supuse modificărilor curente și este alcătuit din mai multe proprietăț i imobiliare adiacente.
Pentru definirea sectoarelor cadastrale s-au utilizat limitele UAT Secaș , puse la dispoziție
de către OCPI Timiș , ortofotoplanuri, planuri topografice și cadastrale la scara 1:2000, 1:5000
sau 1:10.000 etc.
Posibilele corecții asup ra limitei UAT -ului s-au făcut doar d upă aprobarea prealabilă a
Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară .
S-a dorit îndeplinirea următoarelor obiective:
 stabilirea sectoarelor cadastrale;
 numerotarea sectoarelor cadastrale.
Secorul cadastral „0” este format din elementele de infrastructură care definesc toate
sectoarele cadastrale.
Numerotarea sectoarelor cadastrale se realizeaza cu cifre arabe începând cu numărul 1,
din partea de nord -vest a teritoriului UAT și se continuă în ordinea crescătoare a numerelor, în
mod convenabil, din aproape în aproape, în așa fel încât să se parcurgă tot teritoriul, până la
ultimul sector din partea de sud. După terminarea numerotării sectoarelor din extravilan, în
continuarea acestei numerotări, se numerotează sect oarele din intravilan, începând cu localitatea
reședință a UAT și apoi cu celelalte localități, în ordinea depărtării lor față de reședință.
S-a dorit de asemenea, să se țină cont ca apartenența unui imobil dintr -un sector cadastral
să corespundă și locali tății respective.

TIMIȘOARA
2018

(Fig. 3.5 – Împărțirea pe sectoare cadastrale)

Identificarea limitelor imobilelor
Lucrările sistematice de cadastru se realizează potrivit Legii, prin utilizarea reprezentării
grafice a limitelor unității administrativ -teritoriale și a limitelor intravilanelor deținute de OCPI
Timiș .
Stabilirea limitelor imobilelor situate în intravilan
Imobilul împrejmuit este acel imobil ale cărui limite sunt materializate prin elemente
stabile în timp (ex: garduri), clar identificabile.
Limitele imobilelor împrejmuite vor fi determinate:
– prin măsurători topografice ale tuturor punctelor de detaliu;
– prin metodă combinată, măsurători topografice ale detaliilor liniare și vectorizarea
planurilor, în zonele în care există planuri cadastrale, topografice sau ortofotoplan la scara
1:2000 (sau scări mai mari).

TIMIȘOARA
2018

În cazul imobilelor neîmprejmuite, limitele se vor stabili prin măsurători, în prezența
deținătorilor și pe baza planurilor existente.
În cazul construcțiilor, punctele caracteristice se vo r determina prin măsurători
topografice expeditive.
Lățimea străzilor, drumurilor comunale și ulițelor se va stabili între limitele imobilelor.
Detaliile liniare (drumuri, străzi, ulițe, căi ferate, diguri, ape, etc.) constituie imobile și se
înregistreaz ă în cadastru ca atare.
Stabilirea limitelor imobilelor situate în extravilan
Pentru zonele unde există planuri parcelare în format vector:
– întocmit în Sistem Stereografic 1970, limitele imobilelor s-au preluat și integra t în planul
cadastral, în cazul în care reflectă situația din acte și din teren;
– întocmit în sistem de coordonate locale sau alte sisteme de coordonate, s-a realiza t o poziționare
a planului parcelar în Sistemul Stereografic 1970. În cazul în care, în urma poziționării s -a
constatat că pla nul parcelar reflectă situația din acte și din teren, limitele imobilelor s-au integra t
în planul cadastral.
Pentru zonele în care s-au primit planuri parcelare în format raster, acestea au fost
georeferenția te, iar limitele imobilelor urmând a fi determi nate prin vectorizarea planului și s -au
introdus în planul cadastral, în cazul în care reflectă situația din acte și teren.
În cazul în care nu au exist at planuri parcelare, limitele imobilelor au fost stabili te în
baza informațiilor obținute de la OCPI Timiș , primări a Secaș , deținători și pe baza ridicărilor
topografice efectuate.

3.3 REALIZAREA ȘI ÎNDESIREA REȚELEI GEODEZICE

Rețeaua Geodezicǎ de Îndesire și Ridicare asigurǎ sistemul de referințǎ indispensabil
mǎsurǎtorilor topografice de detaliu, a zborurilor fotogrametrice și a produselor finale ale
acestora, în conformitate cu solicitǎrile ANCPI.
Pentru realizarea rețelei de îndesire s -a folosit, în primul rând, ca material cartografic
foile de harta la scara 1:25 000 și ortofotoplanul la scara 1: 5000.
În consecință, s -a hotărât întocmirea rețelei de sprijin și ridicare folosind tehnologia GPS
– metoda Statică, combinată cu cea Radio utilizând următoarele puncte geodezice din rețeaua
națională GPS de clasă A:

Tabelul 3.2 – Stații permanente din cadrul ROMPOS
NR.
CRT. DENUMIRE CLASA B[m] L[m] He[m]
1 STATIA PERM.
FAGET A 45°51'16.42753"N 22°10' 37.78289"E 216,4898
2 STATIA PERM.
TIMIȘ A 46°10'23.51004"N 21°20'40.51052"E 167,684

TIMIȘOARA
2018

3 STATIA PERM.
TIMISOARA A 45°46'47.65271"N 21°13'51.46281"E 154,7278

Alegerea punctelor de îndesire a rețelei naționale care urmează a fi determinate prin
măsurători GPS a fost condiționată de următoarele aspecte:
– Stabilitatea și longevitatea punctului în orice condiții
– Bună vizibilitate peste orizont ( peste 15g)
– Accesibilitatea punctelor în orice condiții meteo
– Punctele de bază determinate să poată fi folosite ulterior la ridicările topografice ( de exemplu să
nu fie acoperite de vegetație pe durata măsurătorilor)
– Să fie la o distanță sigură de instalații ele ctrice de mare putere sau de stații/relee de emisie –
recepție.
Totodată, s -a urmărit o amplasare uniformă a punctelor pe toată Unitatea Administrativ –
Teritorială, pentru a acoperi nevoia oricărei drumuiri și pentru a garanta o bună vizibiliate a
detaliilor de planimetrie și relief, cât și limitele proprietățiilor situate in intravilan și extravilan.
Măsurătorile s -au efectuat prin metoda “STATICĂ”, cu mai mulți receptori Leica, de
dublă frecvență L1/L2, seria 1200. Acesea au fost setate să colecteze date din 5 în 5 secunde și
cu fiecare dintre ele s -a staționtat sufiecient, conform calculelor făcute, în funcție de cea mai
mare distanță față de stațiile de referință.
S-au determinat astfel 64 de noi puncte de îndesire, având următorul tabel de
coordonate:
Tabelul 3. 3 – Inventar coordonate puncte de îndesire a rețelei geodezice
Denumire X Y Z Localizare Materializare
VF 1 496851.357 254331.469 194.65 Extravilan Vizma Borna feno
VF2 496651.102 254642.524 201.63 Intravilan Vizma Borna feno
VF3 496516.064 254685.976 199.25 Intravilan Vizma Borna feno
VF7 496229.532 254814.034 178.36 Extravilan Vizma Borna feno
VF8 495877.703 255043.227 146.76 Extravilan Vizma Borna feno
VF9 496015.838 255233.065 162.48 Intravilan Vizma Borna feno
VF11 496228.526 255190.27 157.35 Intravilan Vizma Borna feno
VF13 496385.543 255160.563 154.19 Intravilan Vizma Borna feno
VF14 496354.735 255035.975 147.39 Intravilan Vizma Borna feno
VIZMA 9 495890.703 255238.333 161.67 Extravilan Vizma Borna beton
VIZMA 10 495789.682 255233.992 158.81 Extravilan Vizma Borna beton
VIZMA 11 496712.233 254553.188 197.93 Intravilan Vizma Borna beton
VIZMA 12 496762.603 254401.851 194.77 Extravilan Vizma Borna beton
CF16 494840.832 253311.841 156.22 Intravilan Crivobara Borna feno
CF18 495132.964 253292.888 149.98 Intravilan Crivobara Borna feno
CF19 495144.477 253118.982 145.9 Intravilan Crivobara Borna feno

TIMIȘOARA
2018

Denumire X Y Z Localizare Materializare
CF20 495251.88 253115.293 146.73 Intravilan Crivobara Borna feno
CF21 495373.564 253098.684 146.79 Intravilan Crivobara Borna feno
CF22 495415.444 253090.314 148.33 Intravilan Crivobara Borna feno
CF23 495396.625 252958.29 148.3 Intravilan Crivobara Borna feno
CF24 495594.824 252916.458 167.72 Extravilan Crivobara Borna feno
CF25 495609.154 252853.992 173.27 Extravilan Crivobara Borna feno
CF26 495246.325 252832.314 175.9 Extravilan Crivobara Borna feno
CF27 495108.203 252962.359 148.94 Intravilan Crivobara Borna feno
CF29 495405.024 253211.615 146.49 Intravilan Crivobara Borna feno
CF30 495559.168 253131.216 147.03 Intravilan Crivobara Borna feno
CRIVOBARA
33 495842.482 253524.63 149.7 Extravilan Crivobara Borna beton
CF36 495151.44 253347.128 152.7 Intravilan Crivobara Borna feno
CRIVOBARA
5 494656.147 253328.159 150.05 Intravilan Crivobara Borna beton
CRIVOBARA
6 494656.69 253479.957 162.47 Extravilan Crivobara Borna beton
CRIVOBARA
7 495573.079 253259.088 146.98 Intravilan Crivobara Borna beton
CRIVOBARA
8 495852.981 253508.438 149.55 Intravilan Crivobara Borna beton
SF37 492310.709 253865.994 140.41 Intravilan Secas Borna feno
SF38 492458.445 254059.639 133.73 Extravilan Secas Borna feno
SF39 492541.17 253602.152 160.36 Intravilan Secas Borna feno
SF40 492672.798 253419.929 174.29 Extravilan Secas Borna feno
SF41 492418.321 253255.817 178.25 Extravilan Secas Borna feno
SF42 492318.391 253233.472 174.91 Extravilan Secas Borna feno
SF43 492381.754 253348.424 173.55 Extravilan Secas Borna feno
SF44 492114.107 253217.655 172.88 Extravilan Secas Borna feno
SF45 492131.366 253751.188 143.92 Intravilan Secas Borna feno
SF46 491999.831 253617.84 139.52 Intravilan Secas Borna feno
SF47 491858.066 253508.935 136.5 Intravilan Secas Borna feno
SECAS 1 491390.569 253306.541 132.52 Intravilan Secas Borna beton
SECAS 2 491646.096 253381.004 138.04 Intravilan Secas Borna beton
SECAS 3 492388.309 253997.972 134.02 Extravilan Secas Borna beton
SECAS 4 492340.952 254164.996 133.43 Extravilan Secas Borna beton
CHECHES 13 493230.467 249253.919 227.95 Extravilan Cheches Borna beton
CHECHES 14 493285.38 249282.792 220.46 Extravilan Cheches Borna beton
CHECHES 15 494337.128 249086.784 224.44 Extravilan Cheches Borna beton
CHECHES 16 494088.404 248846.486 223.71 Extravilan Cheches Borna beton

TIMIȘOARA
2018

(Fig. 3.6 – 3.7 Determinarea poziției prin metoda Statică )
Pe lângă metoda statică, s -a mai folosit și metoda RADIO, tot pentru îndesire rețelei de
sprijin, aceasta având o acuratețe foarte mare. Măsuratorile au fost făcute cu aceleași receptoare
Leica cu dubla frecvență (L1 + L2 ), având de această dată ca referință o stație locală fixă.
Pentru fiecare sesiune de lucru RADIO, au fost folosite 2 receptoare GPS, unul fiind setat
ca bază și instalat pe un punct de coordonate cunos cute, măsurând diferența dintre coordonatele
cunoscute deja și cele rezultate din analiza semnalelor GPS.
Scopurile rețelei geodezice de sprijin:
ș Încadrarea într -un sistem de referință unitar a tuturor lucrărilor tehnice de topografie,
cartografie, fotogra metrie și cadastru care urmează a fi executate;
ș Asigurarea unei precizii planimetrice unitare a punctelor rețelei geodezice de referință;
ș Asigurarea unei rețele planimetrice unitare de sprijin pentru lucrările topografice necesitate
de proiectarea, trasare a și urmărirea obiectivelor de dezvoltare a comunei Secaș.

Această rețea a respectat întocmai normele și normativele în vigoare (Ordinul
nr.534/2001 al Ministrului Administrației Publice, Ordinul nr.700/2014 al Directorului General
al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliarǎ, Decizia nr.1/2008 a Directorului
Direcției de Geodezie și Cartografie ANCPI), iar punctele au fost materializate în douǎ moduri:

TIMIȘOARA
2018

 borne de beton, conform Normelor Tehnice în vigoare (Borna: STAS SR 3446, h =
0.70 m, B = 0.20 m, b = 0.15 m, Borna format mijlociu, mǎrimea 1, Anexa 1 / A9, A10, Marca:
STAS 4294).
 borne de tip FENO, cu partea superioarǎ din granit sau din plastic dur. Este de
menționat cǎ acest mod de materializare este acceptat de Normelor Tehnice în vigoare;

4. MODUL DE REALIZARE AL MĂSURĂTORILOR TOPOGRAFICE

La ridicarea detaliilor planimetrice s -a avut în vedere ca limitele imobilului s ă se
determine la jum ătatea grosimii gardului, cu excep ția cazurilor în care c ei doi proprietari vecini
indică altceva. În planul de amplasament și delimitare a bunului imobil la rubrica men țiuni,
punctul "A. Date referitoare la teren", a fost notat dacă imobilul este sau nu împrejmuit .
Pentru construc țiile situate în interiorul imobilelor s -au determinat limitele construc țiilor
permanente ținând cont de amprenta acestora la nivelul solului.
Identificarea categoriilor de folosin ță s-a realizat concomitent cu executarea
măsurătorilor de teren. Identificarea și consemnarea categoriei de folosin ță făcându -se pentru
fiecare parcelă de teren componenț a unui corp de proprietate. Codurile categoriilor de folosin ță
au fost notate și pe schiț ele întocmite pentru fiecare corp de proprietate.
Stațiile totale, într-o defini ție pe întelesul tuturor, sunt practic ni ște teodolite, înzestrate cu
calitatea de a putea prezenta dalele de teren în form ă digital ă. Ele sunt rezultatul progresului ce
s-a facut în mod decisiv în ultimii ani în domeniul electronic.
Denumită și "stație inteligentă", face parte dintr -o nouă generație de aparat e, fiind o
realizare de vârf a mecanicii, electronicii și opticii. Concepția constructivă a unei stații totale
reunește în cadrul unui singur dispozitiv portabil componentele necesare măsurarii electronice a
unghiurilor și distantelor, sofware și un mediu de memorare a datelor. Aceste aparate sunt
comandate electronic și sunt complet automatizate, doar vizarea semnalului se execută manual;
ele sunt capabile să rezolve pe bază de programe principalele probleme topografice.
Construcția lor compacta permite, p rintr-o simpla apăsare pe un buton, lectura
incrementală a cercurilor gradate, măsurarea distanței înclinate, corectarea și reducerea ei,
afișarea digitală a valorilor și înregistrarea automată a lor într -un memorator modular.
Microprocesorul este componen ta de bază a aparatului, cu funcții multiple, având în structura sa
un dispozitiv de comandă ce declanșează rularea și executarea instrucțiunilor, un dispozitiv de
calcul ce execută operațiunile logice și un registru de lucru (RAM) ce permite depozitarea ș i
recitirea datelor.
Interfa ța încorporat ă asigur ă cuplarea cu un calculator și/sau cu un carnet electronic de
teren. Acesta din urmă asigură înregistrarea automată a datelor și prelucrarea lor pe baza de
program.
Stația totală mai conține un panou de control care cuprinde o tastatură și două afișaje,
constituind interfața om -mașina care dirijează pe operator în efectuarea tuturor operațiilor.
Tastatura conține comenzile de lucru și control, respectiv declanșarea operațiilor de măsurare (cu
excepșia viz ării). Afișajele sunt cu cristale lichide și funcționează în sistem alfanumeric. Pe cel

TIMIȘOARA
2018

principal sunt prezentate mesajele programului de lucru, datele din teren (introduse, memorate
sau măsurate) și mesajele de eroare, iar pe cel secundar apare factorul d e corecție atmosferică,
constanta pr ismei și modul de lucru curent.

(Fig. 4.1 – Stația totală)

Prelucrare
Procesarea datelor s -a executat cu software -ul LEICA GEO OFFICE COMBINED,
Versiunea 8.10 produs de către compania elvețiană Leica . Precizia impusa la procesarea acestor
date este de 5cm +/ – 2ppm. Punctele din rețeaua geodezică de îndesire au fost determinate din 3
vectori.
Date primare:
 liste de coordonate – puncte fixe
 liste de măsurători unghiulare orizontale și verticale/zenitale, distanțe.
 liste de cote
 liste de diferen țe de nivel
Aceste mărimi pot fi introduse manual, importate din fișiere ASCII sau preluate din
memoriile stațiilor totale, sub forme de fișiere de diferite formate. Distanțele măsurate pot fi
distanțe reduse la orizont, înclinate sau stadimetrice.
Metode de calcul ale coordonatelor aproximative:
 intersec ție înainte
 intersec ție înapoi
 drumuire / re țea de drumuiri
 radiere ca modalitate de determinare a coordonatelor aproximative
 radiere – calculul punctelor de detaliu
Metode de compensare a rețelelor planimetrice și de nivelment:

TIMIȘOARA
2018

 rețea constr ânsă
 rețea liber ă
 rețea cu coordonate m ăsurate
Compensarea re țelei orizontale sau altimetrice (nivelment geometric sau trigonometric)
se poate efectua prin:
Metoda celor mai mici pătrate.
Ponderarea m ăsuratorilor
 în func ție de distan ța măsurat ă
 normalizat ă
 unitate
Calculele care permit stabilirea referin ței geodezice a planului cadastral digital includ
următoarele teme:
 proiec ția stereografic ă STEREO 70
 proiec ția GAUSS -KRUGER
 transcalcul ări de coordonate
 transform ări de coordonate plane și spațiale
Aceste operații se execută folosind diferiți elipsoizi.
Datele de ie șire sunt:
 liste de coordonate aproximative
 liste de m ăsurători
 liste de coordonate compensate
 parametrii de precizie ale compensării; eroarea medie pătratică a unității de pondere,
 erorile medii pătratice ale coordonatelor,
 datele elipselor de erori
 fișiere DXF AutoCad cu dispunerea punctelor
 vizele și elipsele erorilor
 fișiere ASCII
Erorile admise (conf. Art. 7 pet. d2 si d3 din Ordinul 634/2006) sunt:
Eroarea de identificare a punctului de contur:
– în cazul imobilelor împrejmuite ± 10 cm
– în cazul imobilelor ne împrejmuite ± 30 cm.
Eroarea pozi ției reciproce a punctelor de contur ale imobilelor ± 10 cm.
Eroarea de pozi ție absolut ă a punctelor, incluz ând erorile men ționate la aliniatul 2 și
erorile punctelor rețelei geodezice de sprijin, nu va dep ăși:
– în cazul imobilelor împrejmuite ± 20 cm

TIMIȘOARA
2018

– în cazul imobilelor ne împrejmuite ± 40 cm.
Eroarea de poziție absolută a punctelor nu depașeste ±1,50 m, în cazul realizării
măsurătorilor într -un sistem local de coordonate, cu integrarea în sistemul național de proiecție
Stereografic 1970 cu ajutorul unor puncte determinate grafic, conform articolului 23 al iniatul (2)
din Ordinul 634/13.10.2009.
Fișierul .dxf a fost importat în Autocad, având ca urmare realizarea planul ui topografic
digital.
Planul topografic digital con ține:
 limitele corpurilor de proprietate;
 construc țiile permanente;
 elementele de infrastructur ă (drumuri, ape);
 vecin ătățile corpului de proprietate;
 detalii planimetrice ce pot servi ca repere de orientare (re țele de canalizare, reț ele
electrice, etc.) reprezentate prin semne conven ționale;
 nordul geografic;
 scara planului.
Planurile s-au întocmit atât pe suport analogic la o scara convenabil ă (1:200, 1:500,
1:1000, 1:2 000) c ât și în form ă digital ă.
Pe plan, în completarea p ărții grafice, s-au înscris : adresa imobilului, inventarul cu
numerele și coordonat ele punctelor de contur, suprafaț a corpului de proprietate și a parcelelor
componente pe categorii de folosin ță, sistemul de proiec ție, numele, semn ătura și stampila
executantului.
Planul topografic digital a fost suport pentru realizarea planului de amplasament și
delimitare al b unului imobil. Pe baza planului cadastral obținut din măsurători și corelat cu
datele puse la dispoziție s -au generat fișele de interviu precompletate. În aceasta etapă s -au
identificat pe plan construcțiile cu caracter permanent și destinația acestora, s -a identificat
categoria de folosință a terenului.
Au existat și cazuri în care suma suprafețelor parcelelor a fost mai mare decât conturul
măsurat al tarlalei, situație în care suprafețele tuturor parcelelor au fost diminuate cu procent
egal. În cazul în care s -a constatat că suprafaț a tarlalei este mai mare dec ât suprafețele î nsumate
ale parcele lor ,s-a stabilit cu reprezentanții primăriei poziția pe care o va ocupa în tarla parcela
respectivă care va rămâ ne te ren în rezervă, la dispoziț ia prim ăriei.
Volu mul de muncă în cazul intravilanului , raportat la suprafața relativ mică a acestuia,
este mult mai mare decât în cazul ridicărilor topogrfice executate pe zona de extravilan, după
cum se poate vedea în cele ce urmează.

TIMIȘOARA
2018

(Fig. 4.2 – Măsurători realizate pe intravilanul localității Secaș)
În figura 4.2 se poate distinge deja foarte ușor atât complexitatea acestei lucrări, pe de -o
parte, cât și dispunerea imobilelor în cadrul intravilanului localității Secaș, pe de altă parte.
Concomitent cu partea de măsur ători, s -a făcut și colectarea actelor de le proprietari și de
la toate instituțiile implicate, astfel încât s -a putut trece mai departe la partea de înscrieri in
Cartea Funciară. Pe partea de extravilan, lucrurile au fost ceva mai simple, imobilele având în
general o suprafață mare, iar detaliile fiind mai puține.

(Fig. 4.3 – Ridicări topografice în extravilanul U.A.T. -ului Secaș)

După încheierea măsurătorilor și a prelucrării datelor descărcate, se încheie etapa de
teren a lucrărilor preliminare de înregistrare sistematica în cadrul Programului Național de
Cadastru și Carte Funciara, a U.A.T. -ului Secaș, Județul Timiș.

TIMIȘOARA
2018

(Fig. 4.4 – U.A.T. Secaș, la finalizarea măsurătorilor)

CONCLUZII

1. Lucrările de înregistrare sistematică sunt benefice atât cetățenilor, cât și statului sau
diverselor instituții.

2. Înregistrarea imobilelo r în masă, cu eficiență sporită și costuri reduse.

3. Se creează o bază de date solidă și ușor accesibilă atât de necesară dezvoltării ulterioare
a cadastrului în România .

4. Rezolvarea majorității problemelor de ordin juridic (lipsă carte funciară/ titlu de
proprietate etc.), de poziționare sau actualizări de grafică sau suprafață în mod gratuit .