Refugiati Basarabeni Si Bucovineni In Judetul Valcea (1940 1947)
Refugiați basarabeni și bucovineni
in județul Vâlcea (1940-1947)
CUPRINS
PARTEA I: REFUGIAȚI BASARABENI ȘI BUCOVINENI ÎN RÂMNICU-VÂLCEA (1940 -1947)
INTRODUCERE
CAPITOLUL I : ANUL 1940
… ÎN EUROPA
… ÎN ROMÂNIA
… ȘI ÎN RÂMNICU-VÂLCEA.
CAPITOLUL II: PRIMELE VALURI DE REFUGIAȚI (IUNIE 1940 – 22 IUNIE 1941)
CAPITOLUL II: EVACUAȚI ȘI REFUGIAȚI
(19 martie – 23 august 1944)
PARTEA a II-a : APLICAȚII DIDACTICE.
CAPITOLUL I : CURRICULUM LA DECIZIA ȘCOLII
METODE DIDACTICE ALTERNATIVE
SPRE UN NOU CADRU DE REFERINȚĂ AL CURRICULUMULUI NAȚIONAL?
PROIECTAREA DIDACTICĂ MODULARĂ A CURRICULUM-ULUI LA DECIZIA ȘCOLII
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
PARTEA I: REFUGIAȚI BASARABENI ȘI BUCOVINENI ÎN RÂMNICU-VÂLCEA (1940 -1947)
INTRODUCERE
Secolul XX a fost secolul în care spațiul românesc a cunoscut cele mai profunde și rapide schimbări politice și geopolitice. Dacă în 1918, plebiscitar și în baza dreptului la autodeterminare, România era întregită prin unirea cu Basarabia, Bucovina și Transilvania, în anul 1940 acest stat național, unitar și indivizibil a căzut pradă atacurilor URSS, Bulgariei și Ungarie sub atenta și tacita supraveghere a Germaniei hitleriste. Raptul URSS asupra Basarabiei și nordului Bucovinei și prigoana asupra românilor și românismului au fost puse sub tăcere de noul regim comunist instalat la București, sub haina Armatei Roșii.
Revenirea la democrație în 1990, deschiderea arhivelor și mai presus libertatea de exprimare au permis scoaterea la lumină a unor adevăruri dureroase referitoare la soarta refugiaților basarabeni și bucovineni în vâltoarea celui de-al doilea război mondial.
Lucrarea noastră scoate la iveală destine basarabene și bucovinene, care și-au găsit adăpost în Vâlcea în anii 1940 și 1944. Ea are la bază majoritar documente inedite din Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Vâlcea, fiind o premiere din acest punct de vedere pe tărâm istoriografic. Este totodată un îndemn la toleranță, respect reciproc, rezolvarea diferendelor pe cale pașnică, într-o societate care cunoaște, pe o scară destul de mare fenomenul migrației, inclusiv al migrației forțate.
Structural, lucrarea are două părți: una științifică și o a doua metodico – aplicativă.
Primul capitol deschide cutia Pandorei, reconstituind atmosfera anului 1940 în Europa, România și la Râmnicu-Vâlcea. Dacă Europa cunoștea blitzzkrieg- ul german, și statele dispăreau rând pe rând în fața acestei ofensive, asigurat de Pactul Ribentropp –Molotov, Stalin cucerea părți de Polonia și desființa statele baltice, ca apoi să atace Finlanda și România. Retragerea din nordul Bucovinei și Basarabia au trasat traume adânci asupra ethosului românesc, nevindecate nici astăzi. În Râmnicu-Vâlcea, orașul boem, unde nu se întâmplă nimic, doar venirea polonezilor în 1939 aducea un semn malefic.
Al doilea capitol – Primul val de refugiați (1940 – 1941) – descrie sosirea acestor nefericiți ai vremii la Râmnicu –Vâlcea; numărul mare și inexistența unui plan de evacuare depășesc capacitatea organizatorică a autorităților și cu toată bunăvoința lor și solidaritatea populației locale existe nemulțumiri legate de starea materială precară a basarabenilor și bucovinenilor. Acest capitol tratează relațiile dintre localnici și refugiați, în general pașnice și de compătimire (dovedite de eforturile benevole financiare și materiale), incidentele inerente în aceste situații traumatizante, integrarea refugiaților în viața comunității locale, constituirea unui Birou al Refugiaților și se încheie cu plecarea spre Basarabia și Bucovina, odată cu restaurarea administrației românești după declanșarea războiului româno – sovietic.
Al treilea capitol, ultimul de natură științifică, evocă revenirea basarabenilor și bucovinenilor în Vâlcea ca urmare a contraofensivei sovietice din 1942 -1944. În acest context, autoritățile realizaseră un plan de evacuare – Operațiunile 1111 A și B, zădărnicite în mare parte de viteza cu care înaintau sovieticii. Mulți dintre acești refugiați aveau statutul de evacuați, diferența fiind dată de faptul că de ultimii se ocupa statul pentru cazare și obținerea de servici. Surprinde o intensă viață culturală, în special a bucovinenilor, datorată mutării aici a Facultății de Teologie din Cernăuți. Sufletul acestei mișcări a fost profesorul universitar Leca Morariu, al cărui destin s-a împletit cu cel al Vâlcii, unde va rămâne până la sfârșitul vieții (1963). Deși războiul se încheiase, sovieticii vroiau să-i ”repatrieze” pe acești români în teritoriile ce aparțineau de acum URSS. Astăzi, în Vâlcea mai sunt aproximativ 150 de basarabeni și bucovineni, urmași ai celor care veniseră la Vâlcea pentru a scăpa de hidra roșie.
Partea a doua este dedicată Aplicațiilor – didactice cu referire directă la modul în care pot fi valorificate în demersul didactic aceste informații științifice. Sunt exemplificate teoretic și practic proiectarea unui curriculum la decizia școlii – Basarabeni și bucovineni în Vâlcea (1940 – 1947), cele mai uzitate metode alternative și ca o noutate o proiectare modulară, posibil viitor oficială, a opționalului Basarabeni și bucovineni în Vâlcea (1940 – 1947).
Lucrarea se încheie cu Concluzii și Bibliografia aferentă. Lucrarea este ilustrată cu mai multe documente din arhiva vâlceană, dar și din alte surse.
Nu putem să nu menționăm faptul că lucrarea poate fi valorificată științific dar și îmbunătățită prin găsirea unor surse noi în arhivele naționale.
CAPITOLUL I : ANUL 1940…
… ÎN EUROPA ….
Majoritatea istoricilor români vorbește despre „tragicul an când se fac referiri la amputările teritoriale suferite de România în iunie 1940. Pierderea Basarabiei și a nordului Bucovinei este consecința directă a pactului sovieto – german din 23 august 1940 (cunoscut sub numele de Pactul Ribbentrop – Molotov și în special al Protocolul adițional secret al acestui Pact) și a izolării politico-diplomatice a statului român pe scena politică europeană.
În contextul geopolitic al anului 1939, două regimuri ideologice divergente își găseau interese convergente delimitându-și „sferele de influență”. Acest fapt va duce la declanșarea celui de-al doilea război mondial, primul pion sacrificat fiind Polonia în septembrie 1939.
Prin Pactul Ribbentropp – Molotov, Hitler își asigura neutralitatea URSS-ului, dându-i – se posibilitatea de a ataca în est Polonia, stat ce beneficia de garanții din partea Marii Britanii și a Franței ( din 31 martie 1939). Pe de altă parte Stalin a primit importante concesii pe seama statelor est – central europene: Finlanda, Estonia, Letonia (inițial Lituania rămânea în sfera de influnță germană), o mare parte din Polonia și Basarabia.
Cucerirea și împărțirea Poloniei a reprezentat eșecul politicii de conciliere dusă de marile puteri occidentale, după „războiul ciudat”, Germania nazistă cucerind, în primăvara anului 1940, Danemarca, Norvegia, Olanda, Belgia și Luxemburg. URSS-ul a atacat Finlanda (30 noiembrie 1939) și au cotropit între 15 și 17 iunie 1940 Lituania, Letonia și Estonia (incluse în componența URSS în august 1940 la „rugămintea” lor).
Victoria fulgerătoare a Germaniei contra Franței (10 mai – 22 iunie 1940), intrarea Italiei în război, retragerea trupelor britanice în insulă, ocuparea unei mari părți a Europei de către Hitler, au dus la schimbarea strategiilor celor doi dictatori, devenind iminent și conștientizat conflictul dintre Germania și URSS.
Totodată, încheierea păcii dintre Finlanda și URSS (12 martie 1940) aducea nori negri, amenințători la adresa suveranității și integrității României întregite.
… ÎN ROMÂNIA ….
Căderea Franței și retragerea armatei Marii Britanii de pe continent au adâncit izolarea diplomatică a României, garanțiile occidentale din aprilie 1939 au devenit caduce, România reorintându-și politica externă.
Într-o primă etapă, între 6 septembrie 1939 și 28 mai 1940, România și-a declarat neutralitatea, în esență favorabilă, aliaților anglo-francezi și victimelor agresiunilor sovieto-germane. După renunțarea la neutralitate, România a urmat o politică de apropiere față de Germania, având un statut de nonbeligeranță, început la 28 mai 1940 și prelungit până la 22 iunie 1940, dată la care va intra în război alături de statele Axei.
Statutul de neutralitate și de nonbeligeranță nu a ferit România de grave imixtiuni ale puterilor totalitare, Germania nazistă și Rusia Sovietică, în treburile interne, în adoua jumătatea a anului 1940, rînd pe rând prin dreptul forței, România cedând Basarabia, nordul Bucovinei, nord-vestul Transilvaniei și Cadrilaterul.
Încheierea păcii dintre URSS și Finlanda și blitzkriegul victorios al lui Hitler asupra Europei occidentale „a grăbit” URSS-ul să rezolve „chestiunea înapoierii Basarabiei”.
Punctul 3 al Protocolului adițional secret al Pactului Ribbentrop – Molotov consemna că „ În privința sud-estului european, din partea sovietică este subliniat interesul pentru Basarabia. Partea germană declară total dezinteresul pentru aceste regiuni”.Istoricul Florin Constantiniu propune oun dublu înțeles în lectura acestui punct 3: a). Germania consimte la anexarea Basarabiei de către URSS; b) Germania consimte la anexarea de către URSS a Basarabiei și a altor teritorii din Europa de sud-est, cu ocazia respectării intereselor sale economice (partea germană își exprimase numai dezinteresul politic pentru aceste regiuni). Această interpretare va duce la solicitarea din partea URSS-ului și a Bucovinei.
Adevăratele intenții ale URSS-ului, față de relațiile cu România, aveau să iasă la iveală la 29 martie 1940, când Molotov (comisarul pentru afacerile externe ale URSS-ului) avea să țină un discurs în Sovietul suprem, afirmând că „există o chestiune litigioasă nerezolvată, aceea a Basarabiei”. Semnarea, la 22 iunie 1940, armistițiului de de către Franța și Germania, a luat prin surprindere conducerea URSS-ului, ceea ce l-a determinat pe Stalin să „ardă etapele” în raporturile externe cu România. Scenariul desfășurat în statele baltice (tratate de asistență mutuală, baze militarea și în final anexarea teritoarială), trebuia înlocuit din lipsă de timp. În atare condiții, s-a ales modul urgent de soluționare a „diferendului” cu România, recurgându-se la cele două note cu caracter ultimativ din 26 și 28 iunie 1940. În discuția dintre Molotov și Schulenburg din 23 iunie 1940, reprezentantul Reichului era informat și extinderea pretențiilor sovietice asupra Bucovinei. În urma pertractărilor dintre Berlin și Moscova, ca un gest de bunăvoință al sovieticilor, la 26 iunie 1940, Molotov comunica lui Schulenburg că guvernul sovietic „ a hotărât să-și limiteze pretențiile sale la partea de nord a Bucovinei, cu orașul Cernăuți”.
Având acordul Berlinului pentru revendicările asupra României, la 26 iunie 1940, orele 22, V.M. Molotov, în numele guvernului sovietic, a remis ministrului român , Gh. Davidescu, o notă ultimativă, care denaturând adevărul istoric și încălcând flagrant normele de drept internațional solicita „ înapoierea cu orice preț a Basarabiei Uniunii Sovietice” și „ să transmită Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei, cu frontierele potrivit cu harta anexată”.
Efectul notei ultimative a fost unul devastator asupra clasei politice românești, surpinsă de pretențiile sovietice. Regele Carol al II-lea nota în Însemnările sale „ această știre m-a trăsnit ca o lovitură de măciucă și m-a revoltat în cel mai înalt grad.Este un lucru așa de oribil, încât nicio minte românească nu poate să o conceapă.Oricare ar fi riscurile, părerea mea este că ar trebui să rezistăm la astfel de injoncțiuni și să ne ținem la ceea ce am spus atât de des că dacă vom fi atacați, ne vom apăra!. Eu sunt hotărât pentru rezistență!”. Contactele cu diplomații Germaniei și ai Italiei, pretențiile teritoriale din ce în ce maieț a Basarabiei Uniunii Sovietice” și „ să transmită Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei, cu frontierele potrivit cu harta anexată”.
Efectul notei ultimative a fost unul devastator asupra clasei politice românești, surpinsă de pretențiile sovietice. Regele Carol al II-lea nota în Însemnările sale „ această știre m-a trăsnit ca o lovitură de măciucă și m-a revoltat în cel mai înalt grad.Este un lucru așa de oribil, încât nicio minte românească nu poate să o conceapă.Oricare ar fi riscurile, părerea mea este că ar trebui să rezistăm la astfel de injoncțiuni și să ne ținem la ceea ce am spus atât de des că dacă vom fi atacați, ne vom apăra!. Eu sunt hotărât pentru rezistență!”. Contactele cu diplomații Germaniei și ai Italiei, pretențiile teritoriale din ce în ce mai evidente ale Ungariei și Bulgariei, eșecul prelungirii timpului acordat pentru eventuale negocieri, a doua notă ultimativă a sovieticilor din din 27 spre 28 iunie 1940 au condus la cedarea fără luptă a Basarabiei și nordului Bucovinei, și aceptarea dictatului de , hotărâre luată în Consiliul de Coroană din 27 iunie 1940.
Ultima notă ultimativă a guvernului sovietic, din 28 iunie 1940, prevedea evacuarea Basarabiei și a nordului Bucovinei de trupele românești, în decurs de patru zile, începând cu 28 iunie 1940, orele 14, ocuparea în același timp a respectivelor teritorii de trupele sovietice, ocuparea orașelor Cernăuți, Chișinău și Cetatea Albă, de sovietici în decursul zilei de 28 iunie 1940, responsabilitatea guvernului român în ceea ce privește păstrarea și nedeteriorarea căilor ferate, parcurilor de locomotive și vagoane, poduri, depozite, aerodromuri, întreprinderi industriale, uzinelor electrice și telegrafului.
Guvernul român, în fața acestui ultimatum, lipsit de sprijinul aliaților „ se vede silit să primească condițiile de evacuare specificate în răspunsul sovietic”, Gheorghe Tătărescu și Constantin Argetoianu, în ziua de 2 iulie 1940, în fața Comisiilor reunite de Afaceri Străine ale Senatului și Camera Deputaților, subliniau faptul că se acceptase numai cererea de a se retrage din teritoriile respective , fără a recunoaște o justificare legală a posesiei sovietice.
Pentru rezolvarea problemelor legate de evacuare, s-a înființat Comisia de , reprezentanții români cerând, printe altele, să lase liberă plecarea trenurilor cu refugiați, dar toate cererile au fost nesocotite de sovietici, care nu au respectat nici măcar termenele de evacuare a soldaților români. În ziua de 3 iulie 1940, evacuarea era oficial încheiată, începând un proces de asanare a valorilor moral-spirituale, de jaf și crime îndreaptate împotriva populației civile pașnice de către către autoritățile bolșevice. Furiei roșii i-au căzut pradă un teritoriu de 50 726 km2, din care teren agricol, reprezentând 20,5 % din suprafața agricolă a României și un număr de 3 776 309 cetățeni români, din care 53,4% cetățeni români, 10, 34% ruși, 15,50% ruteni și ucraineni, 7, 27 % evrei, 4,91% bulgari, 3, 31% germani și 5,12% alții.
Pretențiile sovietice și acceptarea lor au încurajat Ungaria și Bulgaria în acțiunile lor revizioniste, prin Dictatul de din 30 august 1940, România era obligată de Germania și Italia să cedeze nord-estul Transilvaniei, iar mai apoi la 7 septembrie 1940 , Cadrilaterul.
Cedarea fără luptă a teritoriilor românești Basarabia, Herța, nordul Bucovinei, nord-vestul Transilvaniei și Cadrilaterul au lăsat traume și suferințe nu numai generației contemporane tragicelor evenimente. În memoriile sale, Ion Negoițescu arăta că „Dacă astfel de treburi s-ar fi petrecut în urma unui război pierdut, situația nu ar fi fost atât de groaznică. Umilința suferită avea să aibă consecințe fatale pentru sufletul nației. A nu fi luptat nici în Răsărit nici în apus, la momentul la care ceea ce este eroic și tragic trebuie neapărat să-și spună cuvântul, aveam s-o plătim scump, în straturile morale, vreme de generații”.
… ȘI ÎN RÂMNICU-VÂLCEA.
Orașul de la poalele Capelei, scăldat de apele Oltului, avea în 1930 un număr de 15 162 de locuitori, din totalul de 246 616 cît avea întreg județul Vâlcea, iar în 1943 numărul locuitorilor ajunsese la 15 917 locuitori. Bisericile medievale, de un alb imaculat, luminând verdele arborilor, aduc aminte de domnitorii medievali, Mircea cel Bătrân (cel care ridicase Râmnicul la rang de „orașul domniei mele”) și Mihai Viteazul. Un oraș de provincie, cochet și îngrijit, cu „ o gară modestă în care se plimbă doamne cu toalete moderne… Grădina publică ,Zăvoiul e frumoasă cu podoabe de crengi, cu oale de flori prinse naiv și pitoresc în poartă”
Era un oraș cu profil cultural, un oraș al pensionarilor, conectat la viața culturală a țării, mai ales prin teatrul Andreani, pe a cărui scenă au jucat marii actori ai vremii, inclusiv marele Constantin Tănase, la plecarea căruia spre gară „orașul rămânea pustiu și singur”. Regimentul 2 încânta prin fanfara sa, duminica și în zilele de sărbătoare, în Parc, în chioșc lângă statuia lui Alexandru Lahovari, fie în Zăvoi în apropierea stadionului și ștrandului, mulțimea de curioși, executând valsuri de Strauss, Franz Lehar și Ivanovici.
Cella Delavrancea prevedea orașului o dezvoltare turistică și culturală de importanță europeană „s-ar putea crea un centru intelectual de vară, bunăoară sezon de muzică și teatru, ca putea deveni un centru de excursii internaționale”.
Nimic nu prevestea războiul și dramele celor trimiși fără de voie departe de locurile lor dragi. Prezența refugiaților polonezi din toamna lui 1939, în Râmnicu-Vâlcea, captiva copii care vedeau pentru prima dată străini în orașul lor, vorbind o limbă bizară. Spectacolul mașinilor, prezența lor pe stradă, în corturi, cu minigospodării înfăptuite în jurul autoturismului, transformaseră Bulevardul într-un bazar de la periferiile Constantinopolului. Prezența lor în Râmnic a durat vreo două săptămâni, Constantin Mateescu, tezaurarul „memoriei Râmnicului”, amintea de plecarea „leșilor”, ca fiind discretă, fără să lase urme. „Mă obișnuisem cu prezența lor în stradă. Dacă ar fi fost ca soarta să le-o decidem noi, copiii, nu i-am mai fi lăsat să plece niciodată”.
Prezența polonezilor în Râmnicu-Vâlcea, era un semn malefic, prevestitor de foamete și moarte. Cine se gândea în acele vremuri, că și românii din Basarabia, nordul Bucovinei, nord-estul Transilvaniei și Cadrilater, la puțin peste o jumătate de an, vor fi nevoiți să umble pribegi prin propria țară, să caute liniștea sufletească în „orașul în care nu se întâmpla nimic”?
Imagini din Râmnicu –Vâlcea în perioada interbelică
Sursa: http://amfostacolo.ro/impresii-sejur.php?din=ramnicu-valcea-romania&sid=1243
CAPITOLUL II: PRIMELE VALURI DE REFUGIAȚI (28 IUNIE 1940 – 22 IUNIE 1941)
Una din marile probleme generate de raptul teritorial din vara anului reprezentat-o drama refugiaților din teritoriile vremelnic aflate sub stăpânire străină. Conștienți de caracterul antiromânesc al ocupanților sovietici, hortyști sau bulgari, sute de mii de cetățeni români au luat calea pribegiei, despărțindu-se de locurile natale, de avuția strânsă și de multe ori de cei dargi, cu speranța reîntoarcerii și rezidirii spiritualității românești în aceste teritorii dezrădăcinate.” Pe umerii țării s-au adunat noi probleme prin pătrunderea refugiaților care cereau adăpost, hrană și locuri de muncă, și prin pierderea a unei părți din grânarul României, sudul Basarabiei”.
Din moment ce vestea cedării s-a răspândit, un val de mașini, căruțe, trenuri au început să se îndrepte spre interiorul țării cu refugiați.
Vor primi ajutor material și moral, asistență sanitară și hrană din partea localnicilor, în punctele de tranzit și în gări, primul ministru Gheorghe Tătărescu angajând guvernul României față de refugiați, că „Această populație va fi susținută și ocrotită prin toate puterile noastre. În câteva zile (era 2 iulie 1940 –n.ns.), Guvernul va întocmi legea prin care se va constitui fondul de ajutorare permanentă a populației românești refugiate din Basarabia și nordul Bucovinei”.
În baza deciziei ministeriale nr. 7994 din 17 iulie 1940 s-a înființat, pe lângă ministerul de interne, Comisariatul general al pentru asistența populației venite din Basarabia și Bucovina, cu scopul de „a îndruma și controla … întreaga operă de amplasare și ajutorare a acestei populații”. Populația refugiată era împărțită în patru categori: a) funcționarii și familiiile lor; b) liber-profesioniști de toate categoriile; c) proprietarii agricoli, industriașii și comercianții și d) populația civilă și copiii.
Până la sfârșitul anului 1940, se refugiaseră în România, din Basarabia și nordul Bucovinei un număr de 220 501 persoane, ameliorându-se cadrul legislativ în acest domeniu. La 17 septembrie 1940 se publica în Monitorul Oficial decretul-lege nr 3129 privind înființarea Comisariatul General al Refugiaților din Basarabia și Bucovina, subordonat Ministerului Afacerilor Străine, având comisar șef pe basarabeanul Dumitru Topciu. În vederea optimizării activității instituțiilor abilitate cu ajutorarea refugiaților, prin decretul-lege nr. 680 din 17 martie 1941 se contopeau comisariatele generale de refugiați din teritoriile ocupate vremelnic, în Comisariatul General al Refugiaților, din 29 aprilie 1941, acesta devenind subdiviziune administrativă a Subsecretariatului Colonizării și Populalației Evacuate.
Pe teritoriul județului Vâlcea primii refugiați au sosit la începutul lunii iulie 1940. Printr-un proces–verbal al întâlnirii operative în vederea asigurării condițiilor pentru refugiații de peste Prut, din 4 iulie 1940, prefectul județului informează primarii comunelor Râmnicu-Vâlcea, Drăgășani, Ocnele Mari, Călimănești, Brezoi și Băbeni, pe șefii polițiilor comunale, pe medicul primar și pe directorul Seminarului Teologic din Râmnicu Vâlcea, părintele I. Tomescu despre necesitatea întocmirii situațiilor cu camerele disponibile din fiecare localitate, spre a cunoaște capacitățile de cazare. Comandanții străjerilor și străjerii vor avea misiunea de a organiza în gări birouri de primire, iar în Râmnicu-Vâlcea un birou central de triere al refugiaților. Domnul medic primar va asigura asistența medicală, iar în localul Seminarului se va amenaja un dormitor pentru refugiați, aranjând posibilitatea de a servi eventual masa în sala de mese. Baia Seminarului va fi pusă la dispoziția refugiaților când va fi nevoie. Rezultatele acestei întâlniri se vor vedea în Darea de seamă asupra măsurilor luate de Prefectura județului Vâlcea pentru adăpostirea și îngrijirea refugiaților din Basarabia și Bucovina, evacuați sau refugiați pe teritoariul județului, dare de seamă publicată și ziarele centrale Curentul și Universul din 26 august 1940. Potrivit acestei dări de seamă, cei aproximativ 1000 de refugiați basarabeni și bucovineni ce vor fi primiți pe teritoriul județului Vâlcea, vor fi înregistrați de refugiați, organizat la Școala primară nr. 1 „Take Ionescu” , birou condus de institutorul N. Mărăcinescu. Alături de acesta, reprezentanți ai poliției și ai funcționarilor din biroul populației, au realizat eliberarea carnetelor de identitate și a biletului de cantonare în oraș sau Sfântul Nicolae, unde au fost amenajate dormitoare. În cadrul Seminarului s-a organizat funcționarea băii, un cămin de adăpostire de 150 de persoane și o cantină pentru același număr de refugiați. Toți refugiații au fost vizitați de medicii delegați de șeful serviciului medical, cei care au avut nevoie de îngrijire specială fiind internați în spital. Baia funcționează de două ori pe săptămână, vinerea și sâmbăta, combustibilul fiind asigurat de prefectură.
Începutul anului școlar pentru elevii seminariști a dus la mutarea refugiaților, o parte fiind duși , o altă parte Seminar au fost cazați în total 150 de persoane, în intervalul 21 iulie – 25 august 1940, cărora li s-a servit un număr de peste 6000 mese, la care se adaugă 3000 de gustări de dimineață.
, s-a închiriat un imobil cu 15 camere, parte de locuit, parte rezervat cantinei, ânchiriat de Prefecturaă cu o chirie anuală de 24 000 lei. Aici au fost cazate un număr de 10 familii, în total 32 de persoane. Zilnic iau masa 90 – 100 persoane, cu suma de 25 lei (15 asigurați de prefectură, diferența de 10 lei achitându-se de persoana refugiată). Masa este pregătită de doamnele refugiate, iar conducerea căminului și cantinei se face sub directa supraveghere a Prefecturii de un comitet din 5 persoane refugiate, restul de refugiați fiind cazați în vile particulare.
căminul are o capacitate de 50 de persoane, funcționând din 20 august 1940, având și o cantină care asigura servirea mesei pentru toți cei cazați. Un al treilea cămin va fi înființat , ce va avea un disponibil de 30 de paturi și posibilitatea de a asigura hrana pentru 50 de persoane .
Una din prioritățile reprezentantului guvernului a fost aceea de a acorda ajutoare financiare refugiaților. Fiecare refugiat a primit ajutoare cuprinse între 100 și 3000 de lei, în funcție de starea materială, numărul de membri ai familiei etc. Au fost strânse fonduri de la Ținutul Olt – 91 000 lei, Garda Partidului Națiuni din Râmnicu-Vâlcea – 45 505 lei, Societatea Govora – Călimănești – 50 000 lei, Societatea Solidaritatea Vâlcea – 5 000 lei, Crucea Roșie, filiala Vâlcea – 21 870 lei. Un gest emoționant, demn de amintit, este cel făcut de Comitetul refugiaților poloni din Băile Govora, care vor da trei festivaluri artistice, fondurile obținute fiind vărsate în fondurile destinate refugiaților din Basarabia și Bucovina. Lipsurile principale constau în îmbrăcăminte și încățăminte, pături ținănd cont și de perspectiva venirii sezonului rece.
În iulie – august 1940 s-a organizat un Comitet de asistență socială, pentru colectarea de ajutoare în bani sau în natură pentru refugiații basarabeni și bucovineni, pe baza donării voluntare de către locuitorii județului străngându-se următoarele sume de bani (ex. Bărbătești -623 lei, Folești -616 lei, Horezu -4202 lei, Ocnele Mari – 13 880 lei, Nenciulești -640 lei, Romanești – 557 lei, Regele Carol al II-lea, azi Costești – 325 lei, Slătioara – 590 lei, Tomșani – 507 lei, Călimănești – 6493 lei, Bălcești- 1310 lei, Benești – 1381 lei, Băbeni Olteț -1040 lei, Lăcusteni – 3249 lei, Râmnicu-Vâlcea – 16 890 lei, Brezoi 8860 lei, Malaia 1210 lei, Voineasa 990 lei, Vaideeni -780 lei etc.). Totuși, apelul la public pentru străngerea ajutoarelor merge greu, județul fiind sărac iar recolta distrusă de ploi. Merită amintit și atitudinea domnului Simion Popescu, din comuna Milostea, care punea la dispoziția unei familii de refugiați „ averea ce o are în comuna Slătioara, compusă din pământ 6 pogoane, inventar agricol și vite, casă de locuit, ca să muncească pământul ce are în schimbul împărțirii pe jumătate a recoltei ” .
Pretorul Mihai Siminel era delegat la 20 iulie 1940 să conducă Biroul refugiaților basarabeni și bucovineni, având ca sarcini principale ținerea evidenței refugiaților, cheltuielile bănești relative la întrținerea sau eventual plata indemnizației refugiaților.
Faptul că nu a existat un plan de evacuare realizat din timp, autoritățile locale au fost surprinse de numărul mare de refugiați. Cu toate acestea, prin evacuarea puținilor vizitatori din stațiunile balneoclimaterice din județ, capacitatea de cazare se estima pentru 10 000 de refugiați la nivelul județului, la 29 iunie 1940. Prefectul județului Vâlcea, răspunzând unei solicitări a rezidentului regal al Ținutului Olt, în 2 iulie 1940, se angaja să adăpostească aproximativ 1500 de refugiați. Dacă la 10 iulie 1940 prefectul județului Vâlcea solicita ajutor financiar pentru cei 70 de refugiați, la 15 iulie 1940 se găseau refugiați pe teritoriul județului Vâlcea un număr de 99 de persoane, iar la 21 iulie 1940 erau 242 de persoane, urmând a mai sosi un transport cu 100 de persoane. Aceștia au fost repartizați la internatul Școlii de Menaj I. G. Duca din Râmnicu-Vâlcea și la cel al Seminarului Teologic. Conform procedurilor adoptate, nici un refugiat nu putea să se stabilească în județ, fără știrea și aprobarea Prefecturii, pretorii, șefii poliției și comandanții legiunilor de jandarmi, trebuia să ia măsuri imediate pentru intrarea în legalitate. La 26 iulie 1940, conform unei noi statisticii, în Râmnicu-Vâlcea erau refugiați din Basarabia și Bucovina, un total general de 271 persoane.
Pentru autoritățile locale vâlcene, în aceste momente de tragedie națională, devenea prioritară problema ajutorării refugiaților.
„Durerea fără sfărșit trăită de frații noștri din frumoasa și cântata Bucovină, din vechea țară moldovenească de dincolo de Prut și de cei ce s-au rupt din leagănul românismului din țara moților, nu ne poate lăsa nemișcați.”
Colonelul M Dobriceanu chema populația vâlceană să ajute pe frații noștri din Basarabia și Bucovina, rămași fără cămin, mulți dintre ei goi și flămânzi, stabiliți în județul Vâlcea. „Nu trebuie să uităm că din sărăcia unită a mulțimii, au izvorât dărniciile curate, prin care s-au înfăptuit cele mai mari opere de bine”.
Prefectul județului Victor Bărbulescu lansa și el un apel pentru vâlceni, cerându-le să nu le dea de pomană asistență refugiaților, ci să li să dea de muncă, ca să poată câștiga „o pâine, o haină, un pat pentru iarnă”.
Prin acest apel, prefectul Victor Bărbulescu prezintă și o statistică a celor refugiați din nordul Bucovinei și Basarabia în județul Vâlcea anume 38 de intelectuali (19 bărbați și 19 femei), 20 de muncitori ( 18 agricoli, 2 calificați – 6 bărbați și 14 femei) și 4 comercianți (2 bărbați și 2 femei).
Toți refugiații solicită ajutor, neavând strictul necesar, printre cei veniți în Vâlcea aflându-se și „elemente sărace studenți, copii de școli secundare și primare, fete de liceu și țărani”. Suma necesară lunar pentru refugiații basarabeni și bucovineni, solicitată de prefect în iulie 1940 către rezidentul regal al Ținutului Olt era de 120 000 lei. Pe de altă parte, tineretul refugiat cu vârsta între 7 – 18 ani pentru băieți și 7-21 ani pentru fete a fost luat în îngrijirea Străjii Țării „dacă sunt fără părinți, dacă părinții sunt concentrați, dacă părinții sunt săraci și nu se pot ocupa de ei”.
Solidaritate – acesta era cuvântul de ordine transmis de autorități populație civile pentru „ a menține cu orice preț tăria și coeziunea morală a întregii populații”. Nu din egoism și lipsă de sentimente românești, Societatea Govora – Călimănești, cerea ca Marele Hotel din Călimănești și Hotelul Palace din Govora – cel mai frumos stabiliment din stațiunile românești – să nu fie rechiziționate, oferind alte stabilimente în cele două stațiuni balneare. Șeful Poliție din Râmnicu-Vâlcea primise atribuții în a duce la îndeplinire, în conformitate cu Decretul – legea asupra rechizițiilor, publicat în Monitorul Oficial nr. 49 / 1940, să rechiziționeze un număr de 300 de camere în oraș, pentru cazarea refugiaților. Tot cu același scop se va crea la 17 octombrie 1940, Oficiul Județean de Închiriere Vâlcea, condus de reprezentatul proprietarilor – Gheorghe Mihăescu și delegatul Prefecturii – Valeriu Hanciu. De la 25 octombrie 1940, prefectura a organizat un Birou al Refugiaților, care s-a ocupat în mod special de problemele refugiaților, fiind condus doamna avocat Sabina Copetti, ajutată de unul din refugiați, angajat. ca diurnist. Problemele cu care s-au confruntat cei din acest Birou au fost diverse, ele putând fi grupate după greutățile întâmpinate:
Lipsa de numerar pentru ajutoare, singura sursă fiind asistența socială cu fonduri reduse;
Lipsa de locuri vacante pentru plasarea refugiaților;
Lipsa unui cămin și a unei cantine pentru întreținerea în condiții reduse.
Numărul redus al funcționarilor publici din Prefectura județului Vâlcea – 27 peste toate serviciile.
Cu toate acestea, evidența refugiaților se ține într-un registru, unde se înscriu în mod cronologic.
Lipsurile erau generate și de faptul că refugiații părăsiseră în grabă Basarabia și Bucovina, averea lor rămânând în mâinile sovieticilor. Prin Publicațiunea 565 / 1941, Biroul de Refugiați aducea la cunoștința tuturor refugiaților de faptul că trebuie să depună la Prefectură o declarație referitoare la averile pierdute care să cuprindă drepturile și interesele părăsite le fostele lor domicilii sau sedii, formularul ce urma a fi completat cuprindea numele și prenumele capului familiei, soției și copiilor, localitatea de unde a venit, domiciliul actual și chiar provizoriu, ocupația la momentul părăsirii domiciliului lor, averea părăsită , valoarea ei, dovezi ce eventual posedă la refugiu, punctul de trecere în țară. Mulți dintre ei vor depune declarații referitoare la aceste averi pierdute, așa cu face și Petru Ghe. Iliescu, oficiant sanitar din județul Tighina, care stabilit la Olteanca, jud. Vâlcea, declara că lăsase în comuna natala : 2 ha de pământ arabil, 1 porc gras etate 10 luni, mobila casei și rufărie, un aparat radio, îmbrăcămintea și încălțămintea necesară pentru două persoane, toate estimate la suma de 194 000 lei.
Declarația învățătorului Maximencu Ion – comuna Molești, județul Lăpușna
Sursa: SJANVL, fond PJV, d. 50/1940, f. 27 .
Resursele materiale și financiare reduse, îi fac pe refugiați să ceară ajutoare de la stat. Gheorghe Iliescu, refugiat din Basarabia, domiciliat în Olănești cerea cu respect „un cât de mic ajutor, de Sfintele Sărbători ale Paștelui, subsemnatul fiind complet lipsit de mijloace, neavând să-mi cumpăr nicio bucată de pâine”. Comandantul Gărzii Naționale a Județului Vâlcea, cere să i se repartizeze unei femei refugiate din Bucovina, cu trei copii și soțul concentrat, 181 de kg. de grâu și 36 kg. de porumb pentru că este „ săracă cu desăvârșire și duce o viață de mizerie și lipsă”. Ciucă Toma, din Bălți, stabilit în Roești, jud. Vâlcea, solicită ajutor bănesc , motivând că în refugiu „am luat soția și trei copii, iar toată gospodăria cu mobilă și tot avutul au rămas acolo și două fetițe de 10 și 12 ani … iar pe 25 iulie 1940 am dat de altă nenorocire, căci mi-a murit un băiat de 18 ani, iar în prezent am doi băieți care trebuie să meargă la școală și nu au nici haine de îmbrăcat și nici încălțăminte ”. Cererile sunt diverse, Iosif Demianovschi, refugiat din Storojineț, cere numirea în serviciu ca notar sau secretar comunal pentru că „ nu cunosc nicio meserie și pentru muncă brută sun infirm de picioare și chiar olog de piciorul drept”.
Prin decizia 77816 / 20. XI.1940, pentru a face față vicisitudinilor iernii, se permite vânzarea grămezilor de cracă refugiaților aflați în sate, să li se permită strângerea uscăturilor din păduri și pășunatul numai în grădinile destinate a fi transformate în islazuri.
Greutățile întâmpinate, fac ca unii dintre refugiați să plece la București, sporind numărul acestora în capitală, ministrul de interne cerând rezidenților regali și prefecților de județe să „ nu le mai elibereze bilete sau adeverințe de plecare ”.
În urma negocierilor dintre România și URSS, li se permite celor care doresc să se reîntoarcă acasă, să treacă frontiera prin următoarele puncte de trecere: 1 Bahrinești situat pe linia Suceava – Cernăuți, lângă orașul Siret; 2. Ungheni; 3. Reni; 4 Ismail. Tabelele cu cei care dorea reîntoarcerea „ acasă”, trebuiau comunicate comandanților armatelor a III – a (pentru primul punct) de trecere și a IV- a (pentru celelalte trei puncte), așteptând răspunsul acestora pentru data repatrierii. În acest sens, unii dintre refugiați vor reveni la casele lor abandonate, în timp ce alții refuză acest fapt. Sofia Niedzilschi din Bahrinești – Bucovina decide să rămână în Țara Românească, la fel și Ciobanu Arseni, originar din Orhei care „ nu renunță la supușenia română și renunț definitiv la supușenia rusă și nu voiesc a merge în comuna mea natală unde m-am născut, care astăzi este sub protectorat rusesc”. Ion Cojocoschi, de origine din județul Cahul renunță de a se duce „ la Basarabia să fiu sub comandă rusească. Vreau să rămân definitiv în România”. Diaconul Nestorian Cicala, venit din județul Orhei la Mânăstirea Govora vrea să rămână în țara „căreia au aparținut și părinții mei, actualmente sub stăpânire străină și bolșevică în URSS, față de care totdeauna au avut oroare ”.
Tabel cu refugiați care solicită reîntoarcerea în teritoriile răpite de URSS.
Sursa: SJANVL, fond Biroul Refugiaților Vâlcea, d. 7/1940, f. 8 .
Viața culturală trebuia să continue și pentru cei refugiați, principalele instituții pentru păstrarea spiritualității naționale fiind școala și biserica.
Adresa ministerului educației nr. 199831 / 1940 B, adresată prefectului, stabilea reperele educației elevilor refugiați. Toți elevii refugiați erau scutiți de orice taxă școlară, cei fără părinți sau veniți cu părinți și având media de cel puțin 7 (șapte) pot beneficia de bură dacă o cer directorilor școlii. Directorii erau obligați să întocmească fișele elevilor (care să cuprindă inclusiv situația materială), să le acorde gratuit rechizite și manuale, să li se asigure cazarea în internatele școlare sau la oamenii „ pătrunși de milă și dragoste față de copii” Elevii refugiați vor putea fi înscriși în orice școală de stat, în baza declarației scrise a părinților, chiar peste numărul maxim prevăzut de legislația în vigoare. Dacă numărul ar fi fost prea mare, cu acceptul ministerului se puteau crea clase paralele, elevii trebuind ajutați printr-o purtare prietenească. La Liceul de fete nr. 2 Râmnicu-Vâlcea (astăzi Colegiul Național Mircea cel Bătrân din Râmnicu-Vâlcea), în 17 octombrie 1940, erau înscrise 34 de eleve , scutite de taxe, iar prin grija Comitetului școlar s-a dat 15 000 lei, din care s-au cumpărat stofă pentru paltoane, căptușeală,vatelină, cărți și rechizite. Doamnele profesoare au contribuit cu bani pentru confecționarea paltoanelor și s-au primit ajutoare constând în : ciorapi, jerseuri, rechizite școlare, un pat complet, lenjerie și cele necesare pentru lucrul de mână. Din cele 34 de eleve refugiate, 14 erau din Basarabia și 4 din Bucovina, celelalte fiind eleve refugiate din Transilvania (14 elevi) și Cadrilater (4 eleve).
Prin aceste acțiuni, similare și în alte școli din județul Vâlcea, arăta că „ dragostea și mila față de frații noștri năpăstuiți de soartă, conștiința națională de care au fost animate școala și toți slujbașii ei, au reușit să dezlege, cel puțin vremelnic, problema așezării și a unei școlarizări aproape normală a celor 12 517 elevi refugiați la nivel național”.
Fișa personală a profesoarei Elisabeta Rudolf Pârvănescu – refugiată din Suceava
Sursa: SJANV, fond Revizoratul Școlar Vălcea, d. 1/ 1944, f. 124
De pe urma raptului sovietic a avut de suferit și biserica ortodoxă și slujitorii ei.
S-au luat măsuri ca preoții să fie încadrați în bisericile aparținând Mitropoliei Olteniei, în total vor fi repartizați 62 de preoți, diaconi și cântăreți (54 basarabeni și 8 bucovineni). Se observă o oarecare ostilitate față de unii preoți provenită din situația neclară a atribuțiilor lor. Un grup de enoriași din comuna Pietrari fac o cerere prin care solicită doi preoți refugiați ca urmare a decesului preotului Gavril Sacerdoțeanu, întrucât „ nu e nedrept ca unii să moară de foamete și alții să ia din două părți, căci preoții vecini se luptă ca fiarele pentru suplinire și chiar detașare la parohiile lor, lăsând impresia destul de detestabilă în sufletele noastre de buni credincioși ce ni le-a făurit decedatul preot”. Preoți refugiați slujesc la Lungești, Crețeni, Govora, Mamotești, dar și în Râmnicu-Vâlcea la Catedrala episcopală Sf. Nicolae, Biserica Buna Vestire, Biserica Cetățuia,biserica Toți Sfinții. Unii își exprimă mulțumirea pentru repartizarea primită, așa cum face și preotul Petru Ababei, utilizat la Catedrala episcopală din Râmnicu-Vâlcea „căci fiind utilizat la oraș am posibilitatea de a-mi întreține la școală cei doi copii”.
Nu numai preoți s-au refugiat din teritoriile răpite ci și instituții religioase cu avutul lor, cea mai importantă fiind Mitropolia Bucovinei de la Cernăuți. Prin procesul-verbal din 3 iulie 1940, încheiat între protoiereu Victor Berariu de la Mitropolia Bucovinei și Ioan Popescu, administrator general al bunurilor Eparhiilor Mitropoliei Olteniei, Râmnicului și Severinului, se constata aducerea cu trenul în Palatul fostei Episcopii a 20 de lăzi (unele cu sigiliul rupt din cauza deselor transbordări) și depozitarea lor în camerele dinspre paraclis și corpul palatului. In lunile iulie – septembrie 1940 au fost trimise 7 lăzi către alte destinații, având diverse conținuturi (lumânări, icoane, cărți, obiecte personale), restul de 13 rămânând la Râmnicu-Vâlcea (acestea conțin printre altele și odoare de la mânăstirile Moldovița, Sucevița, Dragomirna). La 5 iulie 1940, Mitropolia Olteniei cerea Prefecturii județului Vâlcea personal de pază pentru ca toate cele aduse și cum aceste obiecte sunt de valoare, să fie asigurate, pentru că mitropolia nu dispunea de personal de pază. Din dispoziția prefectului, Garnizoana va funcționa cu două santinele la Episcopie.
În genere, relațiile dintre localnici și refugiați au fost pașnice, de compasiune și ajutor acordat celor veniți din Bucovina și Basarabia. „ Râmnicul a primit , acum, valuri de refugiați basarabeni din toate categoriile sociale. Au venit îndeosebi foarte mulți preoți din Basarabia: pr. Leu, pr. Țurcan, pr. Rață, cei trei frați preoți Silvestru, etc. Toți au fost primiți cu brațele deschise și încadrați imediat în posturi. Din Bucovina, s-a refugiat în orașul nostru Facultatea de Teologie din Cernăuți”.
Uneori însă, pentru unele fapte apar și tensiunile între localnici și refugiați. Într-un memoriu adresat prefectului județului Vâlcea, preotul Tomescu Ion, director al Seminarului Teologic Sf. Nicolae din Râmnicu-Vâlcea deplânge faptul că refugiații se urcă în pomii din curtea Seminarului rupând crengile și luând fructele necoapte, se înapoiază noaptea târziu, în stare de ebrietate, făcând scandal, înjurându-se și bătându-se până la sânge. Ceilalți se plâng că nu au liniște și nu se pot odihni, unii au pretenții la masă, cerând să li se gătească și să servească masa separat. La zilele de sărbătoare nici măcar un sfert dintre ei nu merg la biserică, preferând să se plimbe prin oraș Refugiații nu vor să ajute la treburile zilnice din cadrul căminului pretextând că ei au venit aici ca refugiat și că nu au venit la muncă. De altfel, se creează „ o nouă profesiune, aceea de refugiat și asociații care strâng bani și obiecte pentru ajutorul refugiaților”. Printr-o adresă a prefecturii județului Făgăraș, prefectul județului Vâlcea era înștiințat că un anume avocat Bercaciu Vasile „face parte din categoria acelor refugiați care vor să devină pensionari ai statului, fără a munci… cât a stat la Făgăraș a înțeles să trăiască numai din ajutoare, fără a se gândi să-și creeze o existență onorabilă și să se încadreze în rândul avocaților din baroul local”
Alteori funcționarii publici, ofițerii și proprietarii, speculând drama refugiaților, încasează diferite sume necuvenite, prin procedee înjositoare – trecerea pe listă a celor care nu trebuiau să primească aceste ajutoare.
Dispute apar și între refugiați, așa cum apare în cererea preotului Chiril Postui, refugiat din comuna Larga, județul Hotin care solicitând rămânerea pe post la biserica Sf. Dumitru motiva că „ Eu m-am refugiat din Basarabia în jur de 28 iunie 1940, și toți cei care s-au refugiat în primele zile pot fi socotiți naționaliști, nu cei care au încercat mai întâi raiul bolșevic și apoi vin și se dau aici naționaliști. Unii au primit chiar cu pâine și sare pe bolșevici, apoi cei veniți în urmă au venit și cu bani groși și ne sfidează pe noi cei ce n-avem ”. Uni dintre cei care „au încercat raiul bolșevic ” vor fi suspectați și de serviciul de spionaj român ca fiind infiltrați de sovietici. Prin ordinul circular 108 537 / iulie 1940 dat de Marele Stat Major către Legiunile de jandarmi regionale se specifica că „serviciile de spionaj sovietic au luat măsuri pentru a-și organiza în România o cât mai completă rețea de informații ”, de aceea „ clandestinii veniți din Basarabia și Bucovina ocupată vor fi reținuți și trimiși la Marele Stat Major”. Și „ refugiații trecuți oficial, prin comisiile de repatriere vor fi riguros cercetați de personalul Marelui Stat Major, polițienesc și jandarmi afectați acestor comisii după cerere. Cei suspecți vor fi reținuți și trimiși spre cercetări amănunțite, cei asupra cărora ne poate defini nicio suspiciune, vor fi dați în supravegherea organelor de poliție din localitățile unde se vor așeza ”. Deplasarea dintr-o localitate într-alta, decât dacă cer permisiunea prefectului județului respectiv și are avizul Poliției și Legiunii de Jandarmi. Pentru aceasta se va proceda imediat la razii în fiecare localitate.. O razie generală s-a efectuat în întregul județ Vâlcea, în noapte de 31 iulie spre 1 august 1940, cu efective militare , pe 6 centre de control, fiind arestate un număr de 41 de persoane, care au fost trimise la Comenduirea Pieței, și având situația militară neclară, parte au fost arestați, parte au fost verificați și lăsați să plece.
Cele mai multe dintre aceste conflicte sunt date de lipsurile pe care le îndură refugiații, cu toate eforturile depuse de autorități și localnici. În petițiile lor apare necesitatea plății alocației lunare însoțită deseori cu formule de genul „ pentru că vine iarna și nu am nici un sprijin de la nimeni”; „ suntem goi și flămânzi”; „ cu ultimii bani vă scriu această carte poștală”; „n-am nicio posibilitate de trai”, în timp ce „dumneavoastră aveți ce mânca, cu ce vă îmbrăca, ce vă pasă de ceilalți”.
Pentru unii clipele refugiului sunt dramatice; într-o carte poștală din 22 septembrie 1940, Guminschi Helene din Gura Humorului își compătimea prietena refugiată la Călimănești, Topolnițchi Mihalina „ce mai faci acolo între oameni străini? Te rog vino la mine. Peste iarnă poți să stai la mine, eu te voi întreține. Acolo vei muri de foame! ”. Iar într-o altă situație, Adrian Onciul din Cernăuți îl anunța pe prefect, la 14 noiembrie 1941, că: „ Am sosit la Râmnicu-Vâlcea din Cernăuți spre a vizita mormântul soției mele care a decedat aici în timpul refugiului. După ce am terminat aici toate aranjamentele mele, aș dori să mă întorc acasă”.
Acasă … Acasă se vor întoarce toți basarabenii și bucovinenii peste un an, când, va fi pornit ceea ce autoritățile române vor numi Războiul Sfânt. Acest război antisovietic va începe în seara zilei de 22 iunie 1941, în demersul nostru nu vom insista asupra evenimentelor din cursul acestui război, nefăcând obiectul acestei teme. Victoriile germano-române și depărtarea frontului de la Nistru spre inima Rusiei, au permis rechemarea acasă a refugiaților. Telegramă dată de mareșalul Antonescu, la 24 iulie 1941, specifica faptul că „proprietarii din Bucovina și Basarabia ce se găsesc în să se poată întoarce la proprietățile lor și să le lucreze fără a avea voie să se întoarcă din nou în Regat , până ce nu se vor da noi dispozițiuni”
Telegramă din 24 iulie 1941 prin care se aprobă revenirea în Bucovina și Basarabia
Sursa: SJANVL, fond PJV, d. 50 /1940, f. 260
Însă acasă nu mai era așa cum lăsaseră: rude deportate sau ucise și aruncate în cine știe ce groapă comună, deportate în Siberia, bisericile închise și gospodăriile distruse. Trebuiau să o ia de la început. Alături de basarabeni vor merge și oierii din Vaideeni, jud. Vâlcea, care iernau în județele de sud ale Basarabiei, unde, așa cum spune Mihai M. Vinereanu „erau locuri bune de pășunat pentru oi” și exista tradiția transhumanței vaideenilor cu turmele lor în această zonă.
Cruciada împotriva bolșevismului, începută în 22 iunie 1941, avea să se încheia tragic pentru România, contraofensiva sovietică după bătălia de la Stalingrad și răsturnarea de alianțe la 23 august 1944 vor duce la pierderea din nou a nordului Bucovinei și Basarabiei. Cetățenii români ai acestor locuri vor deveni iar pribegi în propria țară…
CAPITOLUL II: EVACUAȚI ȘI REFUGIAȚI (19 martie – 23 august 1944)
Realitățile frontului au condus la adoptarea unor instrucțiuni necesare evacuării unor teritorii ale statului pasibile de a fi cucerite de sovietici. Astfel prin instrucțiunile nr 1 / 1943 (Operațiunea 1111 A) și nr. 2 / 1944 și nr. 3 / 1944 (Operațiunea 1111 B) se stabilea modalitatea de retragere din teritoriile de la est de Carpați, în funcție de înaintarea sovieticilor. Se stabileau categoriile de persoane care trebuiau evacuate prin grija statului român:
ofițerii și subofițerii activi cu familiile lor;
ofițerii și subofițerii concentrați sau mobilizați cu familiile lor;
familiile ofițerilor și subofițerilor aflați în misiune specială sau în formațiuni armate speciale peste Nistru;
funcționarii civili sau personalul asimilat aflat în Serviciul Armatei;
ofițerii și subofițerii înscriși în controalele unităților spitalicești;
copiii orfani de război cu tutorii lor;
personalul Societății naționale de Cruce Roșie și al Consiliului de Patronaj;
toți funcționarii bugetari sau diurniști din Departamente, Guvernăminte și Directorate, cu familiile lor;
Prin aceste instrucțiuni se crea, alături de refugiați, o nouă categorie de persoane, cea a evacuaților, cu deosebirea majoră că refugiații erau ocrotiți și sprijiniți de stat.
Conform unor date statistice din 3 iulie 1914, prin Operațiunea 1111 B s-au evacuat în județul Vâlcea un număr de 29 257 de persoane din Basarabia, Bucovina, Transnistria și Moldova din care 5408 persoane premilitari, funcționari și agricultori s-au înapoiat în județele lor, neocupate de trupele sovietice. Astfel au rămas în județ 23 843 persoane. Totalul populație județului Vâlcea era de 324 440 persoane.. Pentru cei evacuați s-au înființat cantine în județ la Râmnicu-Vâlcea, Drăgășani, Horezu, Grădiștea, Bălcești, Lădești, Brezoi și Băbeni . Dintre autoritățile administrative, prin Operațiunea 1111 B, au fost evacuate în Vâlcea, Prefectura județului Soroca și Primăria orașului Soroca, în localitatea Bujoreni, județul Vâlcea. Din numărul mare total de 339 funcționari ai acestei prefecturi, s-au prezentat la post, un număr de 203 persoane. Greutatea în ceea ce privește buna desfășurare a Operațiunii 1111 B o constituie partea scriptică prin nenumăratele situații care se cer de diferite autoritățile civile și militare, fiecare cu modelul lor „ care mai de care mai încărcate cu amănunte și date de nici un folos și în termene record”. Populația evacuată și-a găsit plasament în agricultură sau întreprinderi și anume: munci agricole, viticole și exploatări de păduri; deși Vâlcea are un surplus de forță de muncă, aceste persoane evacuate au reușit să-și găsească locuri de muncă datorită concentrării sau mobilizării localnicilor . Neachitarea salariilor funcționarilor evacuați de la unele instituții sub formă de ajutor de evacuare, din lipsa banilor la bugetul Prefecturii județului Vâlcea, acești funcționari au ajuns „ muritori de foame”
Două stabilimentele industriale au fost aduse pe teritoriul județului Vâlcea prin evacuare sau dispersare : Societatea Solagra de la Bălți la Drăgășani și Salina Cacica de la Cernăuți la Ocnița.
Primăria orașului Sulița, din județul Hotin, își găsește temporar refugiul în plasa Horezu, transmițând în august 2014, prin intermediul prefectului județului Vâlcea, alese mulțumiri pentru felul deosebit de ospitalier „ de care s-a învederat populația noastră în acele momente grele, ceea ce rămâne un simbol de solidaritate a neamului românesc de pretutindeni”. Pe de altă parte la Horezu se înființează Permanența prefecturii Hotin, prin ordin al ministrului de interne , iar în plasa Grădiștea este evacuată populația din județul Bălți. La fel și populația din județul Tighina este evacuată în comuna Voicești, unde se înființează satul Tighina.
Ceea ce surprinde în această perioadă este activitatea culturală a bucovinenilor și basarabenilor ajunși în Vâlcea, datorată evacuării la Râmnicu-Vâlcea a Facultății de Teologie și Muzeului Bucovinei. Aceste două instituții, prin profesorii lor Leca Morariu, Milan Șesan, Nicolae Grămadă, Ion Grămadă, Orest Bucevschi au menținut „ viața bucovineană în Râmnicul postbelic”. Sediul Facultății de Teologie, din 2 martie 1944, a fost Internatul de fete „Sf. Elena”, din str. G-ral. Praporgescu, nr. 40. În acest local erau disponibile un dormitor pentru 8 studenți, o cameră – cancelarie, o cameră pentru directorul spiritual, o cameră pentru intendent, o cameră pentru intendent, o bucătărie, o sufragerie și trei camere magazie. Pentru că Facultatea, de Teologie, chiar și în condiții de restrângere, imobilul de care ar avea nevoie ar trebui să aibă un dormitor pentru 60 de studenți, o cameră – cancelarie, o cameră pentru directorul spiritual, o cameră pentru intendent, o bucătărie, o sufragerie, o magazie pentru alimente, o pivniță mare, o magazie pentru lemne și o lojă. O asemenea locuință nu are decât domnul Valeriu Hanciu, prim-pretor, pe strada Traian nr. 315. Internatul de fete SF. Elena va fi localul facultății până la 7 martie 1944, când se mută în locuința domnului Ștefan Tătărescu, situată în strada Traian, nr. 163, fapt datorat începerii anului școlar pentru fetele din acest internat, la 15 octombrie 1944 – „ După cum noi am avut toată înțelegerea față se nevoile dumneavoastră, atunci când ați fost primiți în Vâlcea, facem apel la sentimentele dumneavoastră de buni români și la aceeași înțelegere că și școlile noastre trebuie să ființeze”. Din locuința domnului Ștefan Tătărescu, Facultatea de Teologie se va muta la Suceava, în martie 1945.. În aceste condiții grele, la Râmnicu-Vâlcea, în cadrul Facultății de Teologie, și-a luat doctoratul preotul basarabean Paul Mihail. Și tot aici apare „ veterana revistă a Facultății Candela, anul 53-55, 1942-1943, volum comemorativ (de 256 pagini), sărbătorind vârsta de 60 de ani ai Candelei, împlinită la 1 iulie 1942”
Alte instituții culturale așezate în Vâlcea au fost Școala tehnică industrială din Rădăuți și Gimnaziu comercial de băieți și de fete din Siret la Râmnicu-Vâlcea și Gimnaziul comercial de fete și băieți din Rădăuți în localitatea Bujoreni – Vâlcea.
La Râmnicu-Vâlcea, își desfășoară activitatea și Societatea culturală Armonia din Cernăuți și care în refugiu își publica Anuarul pe anul al 62-lea de existență (1942-1943) și care arătă o bogată activitate: 13 Academii, 7 incidentale colaborări, 1 mare șezătoare, 3 mari concerte, 1 prezidare a unui concurs de coruri populare și o Vitrină – Porumbescu, plus două piese muzicale etc.Aceeași societate Armonia cu concursul Conservatorului cernăuțean: colaborarea la Marele festival basarabean, dirijat de profesorul compozitor Alex Iacov. Soprana Elisa Marinescu a susținut două partii de solo, un trio instrumental (3 viori) a executat cântec de leagăn și Cântec de copii de Mircea Hoinic. Leca Morariu (violoncel) acompaniat la pian de doamna Octavia Lupu Morariu a cântat Dorul de Ciprian Porumbescu. Ziarul Deșteptarea (ziar ce apare la Râmnicu-Vâlcea sub egida Fundațiilor Culturale Regele Mihai) menționează că veniturile realizate – 270 000 lei – au fost acordate Cantinei refugiaților.
Căminele culturale din Râmnicu-Vâlcea sub patronajul prefectului colonel Gheorghe Muscan și primarului Tică Ștefănescu au organizat Marele festival bucovinean la 13 iunie 1944, festival în care Leca Morariu a susținut conferința Bucovina. Societatea Armonia , în cadrul acestui festival, a susținut un mare concert bisat și aplaudat îndelung: coruri mixte și bărbătești dirijate de Mircea Hoinic, cu acompaniament de pian al doamnei prof. Heda Halițchi și al prof. univ. dr. Milan Șesan, tenorul dr. Eusebie Saghin și soliștii Elisa Iermcovschi-Mărinescu, Mărgărița Dan și V Gârbu. Din partea localnicilor, omagiu adus bucovinenilor și Bucovinei a revenit prof. dr. Nicolae Crețu.
Colaborarea dintre Armonia și orchestra Căminele culturale din Râmnicu-Vâlcea condusă de căpitan I Stamatiade, au organizat serbări publice la Râmnicu Vâlcea (29 iulie și 20 august 1944) și apoi la concerte de orchestre și canto de la Govora (13 august 1944) și Călimănești ( 20 august 1944).
O altă instituție culturală care este prezentă la Râmnicu Vâlcea, în anul 1944, este Institutul „ Cernăuți”. la 11 iulie 1944 organizează statutara ședință comună în care se fac expuneri , se primesc noi membri dar se și propune aplicarea unei plăci comemorative pe casa lui Anton Pann din Râmnicu-Vâlcea și reactivarea Institutului istoric ce aparține Facultății de Teologie.
La Călimănești se înființează un cor mixt bucovineano-basarabean, pus sub conducerea lui Mircea Hoinic, profesor al Conservatorului cernăuțean, corul cântând de mai multe ori la liturghie în catedrala orașului.
Tot la Râmnicu-Vâlcea, apar trei reviste ale bucovinenilor și anume Revista Bucovinei, Făt – Frumos și Deșteptarea și revista Fond și formă Sufletul acestei mișcări culturale este Leca Morariu, prof. univ. la Facultatea de litere din Cernăuți, transferat la Facultatea de Teologie și evacuat în Râmnicu-Vâlcea, unde va trăi până la sfârșitul vieții sale (1963).
Leca Morariu ne-a lăsat moștenire, prin jurnalul său, experiențele trăite, relațiile cu ceilalți, amintiri despre oraș și despre județ. Sosirea la Râmnicu-Vâlcea se face în data de duminică, 26 martie 1944, la ora 6 seara, după o călătorie de aproape 5 zile. Primul contact cu orașul nu este de bun augur, un mic conflict cu un alt călător și uitarea unei părți din bagaj în tren (recuperat însă a doua zi). Aflarea vești despre căderea Cernăuțiului, îl deprimă și dealul Capela îi pare un fel de Țețină , dealul de lângă Cernăuți, însă mai „ devastată de tăieturi, și păsările parcă nu cânta ca la noi ”. Deprinde dialectul oltenesc „ o țâră”, „ poci”, „ciupărescă ” etc și sărbătorește primul Paște pe meleaguri oltenești, vizitând bisericuța de pe Cetățuia. De la un profesor de desen al Seminarului din Râmnicu-Vâlcea, află despre țigănia râmniceană: „profesorii îi scot basma albă pe elevii prinși cu fraudă și furt de câte 15 ori, profesorii (afară de trei bucovineni –sic! n.ns.) vând notele pe bani , directorul Seminarului de aici, dr. Tomescu cel mai mare escroc posibil. Socot: râmnicenii –s neam de țigani mănăstirești ”. Pe 4 iulie 1944 vizitează mânăstirea Turnu, unde găsește „ Sf. Raclă a Sfântului nostru Martir și Erou: Sf. Ioan de la Suceava, fugit (26. III.) într-o simplă, atât de umilă raclă de lemn- cea de argint, betonată fiind în grabă și pentru a nu produce panică a rămas locului (la Suceava n.ns)”. L Râmnic îi primește pe „eliberatori ” după 23 august 1944, iar în 15 noiembrie 1944 i se cere de către comisia aliată să dea declarații pentru „ repatriere”. De Crăciun cântă în orchestraă la Pomul de Crăciun al Regimentului2 Dorobanți, printre altele –Obiceiuri de Crăciun din Bucovina, Basarabia și Moldova. Călătorește cu trenul, în ianuarie, în pardisiu, fără palton, de teamă să nu i-l ia „davaiștii ”. Va fi „ epurat” în 1945 ( fiind licențiat din serviciu – adică neavând drept de vot și neavând drept la cartelă) ceea ce-l determină să facă fel și fel de ocupații: lecții de violoncel, chitară, latină, germană, stenografie, ascuțit lame de ras, vândut flori și cărți în piață. În primăvara lui 1947 este reintegrat în învățământ și pensionat imediat. În primăvara anului 1951 este angajat ca profesor de violoncel la Căminul Cultural din Râmnicu Vâlcea, membru al Ateneului cultural și apoi al ansamblului Sindicatului de învățământ. Cu acestea a avut peste 130 de concerte în zona Râmnicu-Vâlcea – Pitești și un premiu pe țară la București.. La 15 decembrie 1963 deceda la Râmnicu-Vâlcea, pentru ca, la 11 noiembrie 1967 să fie reînhumat la Suceava, acolo lângă Pătrăuțiul natal.
Episodul „repatrierii ” la marcat pe Leca Morariu, pentru că știa că va fi deportat și despărțit de soția sa.
Venirea sovieticilor a marcat și constituirea Comisiei Aliate (Sovietice) de Control, condusă de maiorul Telicico. Preocupările majore ale acestuia au fost: 1. Organizarea restituirii bunurilor ridicate din URSS ( inclusiv din Basarabia și Bucovina) și 2. Aplicarea obligațiilor economice pe care România le avea față de URSS conform convenției de armistițiu din 12 septembrie 1944. Tote persoanele care locuiseră în perioada iunie 1940 – 21 iunie 1941 pe teritoriul Basarabiei și nordului Bucovinei urmau să fie repatriați, fiind considerați cetățeni sovietici, Comisia Aliată de Control fiind singura să aprobe excepții de la această măsură. Cu toate acestea erau cereri prin care cei propuși pentru „repatriere” declarau „pe a mea răspundere că nu am fost adus cu sila și nu vreau să mă întorc în Basarabia/ nordul Bucovinei ”. Existau și persoane care doreau să se reîntoarcă în Basarabia sau nordul Bucovinei, iar mulți dintre cei care se înscriau, primeau banii necesari drumului și nu mai veneau în momentul plecării trenului, ceea ce-i isteriza pe sovietice și se încerca prinderea lor.
Propaganda sovietică publica, sub formă de afișe (comandate la Prefectură pentru realizare și pentru postarea în locurile cele mai circulate), mulțumirile celor repatriați, așa cum este și cazul scrisorii trimise de Ceban Ion a lui Gheorghe din Secureni, județul Hotin, adresată tovarășului căpitan Telicico Dumitru: „Am plecat din Râmnicu-Vâlcea la 25 martie 1945 …. Vă rog să transmiteți la toți că este bine. Sunt angajat, sunt foarte bine la serviciu. Lucrez acasă în orașul meu natal. Acasă totul este în întregime. Am găsit copiii și părinții vii și sănătoși. Acele zvonuri care circulă acolo, din care noi foarte mult ne-am temut, sunt neadevărate. Aduc cea mai mare mulțumire dumneavoastră, pentru că eu cu ajutorul dumneavoastră am venit în patria mea și nu umblu în loc străin, fără nicio ocupație”. Această propagandă nu are ecou decât în rândul a foarte puțini refugiați, cum este și cazul celor „cinci jandarmi în termen , toți basarabeni din județul Soroca, care de la venirea rușilor cu care au luat contact și le-a spus că Basarabia și Bucovina nu va fi a lor, nu mai exercită serviciu ca până acum și nu mai avem încredere în ei ”.
Soarta nu a fost prietenoasă nici cu cei care au rămas, în Vâlcea după terminarea războiului. Urmărite de securitatea română, acești nedreptățiți ai istoriei erau considerați „elemente fugite de pe teritoriul Uniunii Sovietice în anii Marii Revoluții Socialiste și în anii Marelui Război de Apărarea Patriei”.
Astăzi mai trăiesc în județul Vâlcea aproximativ 150 de urmași ai acestor persecutați etnic, cu toții membri ai Asociației Persoanelor Române Persecutate Etnic de către Regimurile Instaurate în România, asociație înființată în anul 2004, scopul ei fiind de ajutorarea persoanelor care au fost strămutate și în baza legilor 9/1999 și 290/2003 au dreptul la despăgubiri.
PARTEA a II-a : APLICAȚII DIDACTICE.
Demersul nostru științific poate fi transpus practic în cadrul orelor de istorie, dar și printr-un curriculum la decizia școlii, așa numitul opționale, de istorie locală.
La orele prevăzute în trunchiul – comun, se pot aplica aceste conținuturi, sub forma unor studii de caz, în cadrul următoarelor teme:
clasa a VII-a : Al doilea război mondial; Lumea la începutul mileniului III.
clasa a VIII-a: studiu Anul 1940;
clasa a X-a: Marile conflicte ale secolului XX; Societatea la începutul mileniului III.;
clasa a XI-a: Cooperare și conflict; Migrații în lumea contemporană;
clasa a XII-a : România și concertul european ; de la criza orientală la marile crize ale secolului XX.
CAPITOLUL I : CURRICULUM LA DECIZIA ȘCOLII
În ceea ce privește curriculumul la decizia școlii, poate fi parte integrată, ca domeniu de conținut , sub forma unui curriculum de istorie locală.
Prin introducerea curriculumului la decizia școlii se dorește introducerea în sistem a unor aspecte vizând formarea unor capacități care nu pot fi structurate doar prin aportul unei singure discipline. De asemenea, se dorește asigurarea treptată a orientării profesorilor spre arii complexe domeniilor lor și spre o viziune interdisciplinară asupra învățării.
Disciplinele opționale au fost desemnate la început, în perioada de acomodare, conform unui principiu interdisciplinar, prin sugestii venite de la autoritatea centrală. Ele constau în:
obiecte de studiu propriu-zise și / sau / teme / module transdisciplinare;
discipline / teme / cursuri opționale pe care școala le propune elevilor cu aprobarea Inspectoratelor Școlare Județene, ISMB;
proiecte de discipline / teme / cursuri opționale propuse de profesori sau învățători, aprobate de consiliile de administrație din școli și licee sau din lista oferită de ministerul educației;
discipline de sine stătătoare (nu reprezintă extinderi sau aprofundări);
posibilități de „dezvoltare locală de curriculum”;
oportunități ce constituie ideea însăși de reformă curriculară, prin oferta generoasă pe care școala o face elevilor;
„repere” pentru definirea „personalității” școlii sau pe care aceasta vrea să și-o creeze;
puncte de referință în elaborarea „Proiectului școlii” și „Ofertei școlii”;
oportunități în asigurarea parcursurilor individuale ale elevilor, potrivit intereselor și aptitudinilor lor (lucru în echipă, grupe de 10-15 elevi);
primul pas în realizarea reformei de mentalitate în școli și licee, la nivelul conducerii, cadrelor didactice, elevilor și implicit a părinților;
posibilități concrete de realizare a unui învățământ formativ și vocațional;
modalități concrete prin care profesorii pot da dovada măiestriei lor profesionale și psihopedagogice prin abordarea tematică a propriilor lor preferințe;
oportunități ale elevilor de a alege domeniul în care doresc să-și dezvolte deprinderi și capacități și să-și contureze propriul sistem de atitudini și valori;
Este foarte importantă stabilirea tipului de opțional, pentru că în funcție de aceasta se aleg: competențele și conținuturile programei.
Sunt trei tipuri de discipline opționale, fiecare cu caracteristicile sale:
Opționalul la nivelul disciplinei sau Opționalul ca disciplină nouă – are noi competențe specifice și noi conținuturi.
Opționalul integrat la nivelul ariei curriculare – are noi competențe și noi conținuturi complexe, integrate la nivelul ariei curriculare.
Opționalul cross curricular sau Opționalul integrat cross curricular – are un grad de complexitate ridicat pentru competențe generale, competențe specifice, conținuturi, activități de învățare.
Programa școlară (curricula):
este un reper obligatoriu pentru un demers flexibil;
este parte a Curriculum-ului Național;
descrie oferta educațională a unei anumite discipline pentru un parcurs școlar determinat;
trebuie să fie rezultatul activității de proiectare ;
este centrată pe elev;
termenul de curriculum derivă din limba latină și înseamnă în esență drum spre.
Programa disciplinelor opționale este parte a curriculumului național și presupune:
conceperea programei obligatoriu de către propunător;
disciplinele opționale sunt cuprinse în cadrul curriculum-ului la decizia școlii, respectiv curriculum-ului elaborat în școală.
Proiectarea curriculum-ului elaborat în școală va avea ca repere:
resursele umane și materiale ale școlii;
interesele elevilor;
situațiile specifice școlilor;
necesitățile comunității locale.
Programa școlară (curriculum scris) se realizează în funcție de:
teme / conținuturi
arie și ciclu curricular
tip de opțional
durata.
Se pot folosi și adapta programe aprobate și elaborate de alți propunători cu acordul acestora și/sau la sugestia inspectorului de specialitate.
Aprobarea și avizarea este obligatorie, pentru aplicarea ei în școli;
După aprobare/avizare, programele devin document oficial și sunt obligatoriu de parcurs în întregime, respectarea și realizarea lor integrală fiind subiect al inspecției școlare.
Programa trebuie să cuprindă:
Notă de prezentare
Argument
Competențe generale
Competențe specifice
Conținuturi
Valori și atitudini
Sugestii metodologice
Modalități de evaluare
Bibliografia
Suport de curs / Manual
ARGUMENTUL
va cuprinde motivarea alegerii / propunerii disciplinei opționale;
este important ca mesaj atât pentru elevi, cât și pentru forurile decizionale.
COMPETENȚELE GENERALE
se referă la formarea unor capacități și atitudini specifice și sunt urmărite de-a lungul mai multor ani de studiu.
COMPETENȚELE SPECIFICE sunt:
măsurabile, specifice;
formularea lor trebuie să derive din obiectivele cadru;
de aceea nu trebuie formulate la modul general, pentru că ele trebuie să corespundă anumitor conținuturi;
trebuie alese în număr corespunzător;
trebuie corelate cu tema opționalului;
trebuie adecvate nivelului de cunoștințe ale elevului;
unice și nu se repetă sub diferite forme;
altele(noi), decât în programa de trunchi comun;
să corespundă unor etape a unui proces de învățare.
O competență specifică este corect formulată dacă, prin enunțul său, răspunde la întrebarea „Ce poate face elevul?”. Dacă răspunsul la această întrebare nu este clar, atunci competența este definită general;
Pentru un opțional de o oră pe săptămână se vor defini și urmări competente specifice pe care elevii urmează să le atingă până la sfârșitul anului;
CONȚINUTURI
Conținuturile sunt mijloace prin care se urmărește atingerea competențelor generale și competențelor specifice.
Unitățile de conținut sunt organizate fie tematic, fie în conformitate cu alte domenii constitutive ale diferitelor obiective de studiu.
Domeniile de conținut / Conținuturile vor fi alese în funcție de:
resursele de timp
bibliografia studiată
tipul de opțional
competențe propuse
caracteristicile grupului țintă; etc.
Conținuturile trebuie:
corelate cu competențele generale și competențele specifice;
să fie altele, decât în programa de trunchi comun;
să fie resursa cuprinzătoare pentru obiective de referință și competențele specifice;
să fie organizate articulat, sistematic;
să fie alese astfel, încât să se cumuleze și să permită progresul;
să fie entități esențiale, fără contradicții;
să fie posibil de învățat și adaptate la experiența elevului;
să fie adecvate intereselor, nevoilor prezente și viitoare ale elevului.
Lista de conținuturi cuprinde:
informațiile pe care opționalul le propune ca bază de operare pentru formarea capacităților vizate de competențe;
lista cuprinde acele informații care vor fi introduse, combinate și recombinate între ele și cu altele învățate anterior, în cadrul opționalului;
informațiile din lista opționalului nu vor fi considerate ca un scop în sine, ci ca un mijloc pentru formarea intelectuală.
VALORI și ATITUDINI
Valorile și atitudinile apar în mod explicit sub forma unei liste separate în programa fiecărui obiect de studiu.
Ele acoperă întreg parcursul învățământului liceal și orientează dimensiunile axiologică și afectiv – atitudinală aferentă formării personalității din perspectiva fiecărei discipline.
Realizarea lor concretă derivă din activitatea didactică permanentă a profesorului, constituind un implicit al acesteia.
Valorile și atitudinile au o importanță egală în reglarea procesului educativ ca și competențele, care acoperă dimensiunea cognitivă a personalității, dar se supun altor criterii de organizare didactico-metodică și de evaluare.
Cunoașterea care nu este însoțită de o etică și o sensibilitate cu un efect pozitiv asupra vieții persoanei, conduce la un eșec personal și la degradarea vieții sociale.
SUGESTII METODOLOGICE
Cuprind recomandări generale privind metodologia de aplicare a programei.
Acestea se pot referi la:
desfășurarea efectivă a procesului de predare / invățare centrat pe formarea de competențe;
sugestii privind cele mai adecvate metode și activități de învățare;
dotări / materiale necesare pentru aplicarea în condiții optime a programei;
sugestii privind evaluarea continuă, etc.
BIBLIOGRAFIA
Trebuie să însoțească obligatoriu lista de conținuturi. Pe baza ei trebuie să fie realizată programa, temele (conținuturile) disciplinelor opționale. Din toată bibliografia studiată, se extrage o listă cu bibliografia minimală, care se trece în programă. Tot la bibliografie se trec site-urile utile opționalului.
Denumirea opționalului: Refugiați basarabeni și bucovineni în județul Vâlcea
Aria curriculară: Om și societate
Tipul de opțional: opțional la nivel de disciplină
Durata: 1 an – 1 oră pe săptămână
Clasa: a X-a/ a XI-a
I. ARGUMENT:
Elaborarea și aplicarea noului curriculum au în vedere, între altele, posibilitatea construirii unor parcursuri individuale de învățare printr-o ofertă curriculară flexibilă, adaptată specificului școlii și intereselor elevilor. Printr-un demers didactic flexibil, prezentul opțional îi va familiariza pe elevi cu aspectele deosebit de interesante ale istoriei județul Vâlcea aflat în vâltoarea celui de-al doilea război mondial, evidențiind importanța acestui personaj colectiv – comunitatea locală. Termeni ca civism, solidaritate, implicare în viața comunității, altruism, sacrificiu capătă noi valențe și un conținut real, contribuind la formarea personalității elevului și la integrarea lui socială. În cadrul cursului, elevii vor avea posibilitatea de a realiza proiecte individuale sau de grup, fiindu-le astfel dezvoltate atât capacitățile de muncă individuală și încrederea în sine, cât și lucrul în echipă care oferă posibilitatea unei participări mai responsabile și a unei cooperări mai strânse. Pentru a dinamiza procesul de predare-învățare și pentru a le forma elevilor abilități și deprinderi intelectuale superioare (tehnici de cercetare și interpretare), aceștia vor avea contact direct cu sursele istorice – documente, presa locală și vor putea veni în contact cu cei care au suferit vitregia acelor vremi sau urmașii lor. De asemenea, poate fi utilizată tehnologia multimedia pentru informare, dar și pentru prezentarea produselor muncii lor.
Acest opțional vine, așadar să completeze și să aprofundeze deprinderile și cunoștințele prevăzute în programa școlară a orelor din trunchiul comun, să dezvolte personalitatea elevului, capabil să analizeze, să propună soluții, să accepte diversitatea și dialogul, să abordeze perspectivele multiple asupra trecutului, să-și însușească și să practice atitudinile și valorile democratice.
II. COMPETENȚE GENERALE:
1. Utilizarea vocabularului și a informației în comunicarea orală sau scrisă;
2. Dezvoltarea comportamentului civic prin exersarea deprinderilor sociale;
3. Formarea imaginii pozitive despre sine și despre ceilalți;
4. Sensibilizarea față de valorile estetice ale culturii
5. Utilizarea surselor istorice, a metodelor și tehnicilor adecvate istoriei pentru rezolvarea de probleme;
VALORI ȘI ATITUDINI:
• Gândire critică și flexibilă;
• Relaționarea pozitivă cu ceilalți;
• Asumarea toleranței etnice, religioase și culturale;
• Preocuparea pentru viața comunității în care trăiesc și pentru trecutul acesteia;
• Dezvoltare atitudinilor pro-active în viața personală și cea socială;
• Încredere în sine și cooperarea activă, stimularea curiozității științifice;
COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI:
VI. SUGESTII METODOLOGICE Și MODALITĂȚI DE EVALUARE:
Tema se pretează la utilizarea și investigarea unor surse istorice diverse referitoare la istoria refugiaților din Basarabia și nordul Bucovinei: documente istorice, imagini, memorialistică, presa vremii, fondurile arhivistice ( totuși mai greu accesibile), Se pot utiliza metode active variate, precum descoperirea, comparația, studiul de caz, dezbaterea, proiecte personale și de grup, investigația, compararea mai multor surse istorice care prezintă aceeași problemă istorică. Elevii pot fi antrenați în citirea, analizarea sau chiar realizarea unor grafice și tabele sinoptice.
Activitatea din clasă trebuie completată cu ascultarea mărturiilor celor care au supraviețuit acestor momente tragice sau cu urmașii lor.
Evaluarea se poate realiza prin intermediul lucrărilor scrise cu itemi semi-obiectivi și obiectivi, referate, portofolii, realizarea de biografii sau eseuri, iar ca mijloace didactice se pot utiliza sursele istorice.
VII. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:
Mihai Aurelian Căruntu, 2004, Bucovina în al doilea război mondial, Iași, Editura Junimea, p. 484
Ion Constantin, 1995 – Romînia, Marile Puteri și problema Basarabiei, Editura Enciclopedică, București, 310 p.
Doru Dina , Ion Ivașcu, 1998 – Uragan la paralele 46 -48 , h.l., Editura Scribul, 122 p.
Valeriu Florin Dobrinescu, 1991 – Bătălia pentru Basarabia, Iași, Editura Junimea, 288p.
Constantin Grigore, 1944 – Râmnicul-Vâlcii, Râmnicu-Vâlcea, f.e. 100p
Constantin Mateescu, 1994 – Râmnicul, Râmnicul meu, Râmnicu-Vâlcea, Editura Adrianso, 135 p.
Leca Morariu, Jurnal vâlcean, 1944 -1948, Iași, Tipu Moldova, 516 p.
PLANIFICAREA OPȚIONALELOR:
Pentru elaborarea programei de opțional este de preferat să se studieze și să se aibă în vedere, schema de proiectare a programelor de trunchi comun, la toate ariile curriculare. Componenta fundamentală a programei este cea referitoare la competențe specifice și conținuturi.
Etapele în redactarea programei de opțional sunt:
Schița de proiect de programă care cuprinde:
tipul de opțional
durata
temele / conținuturile alese
aria curriculară / ariile curriculare
ciclul curricular
Competențele și finalitățile propuse
Schița de programă care are:
o notă de prezentare sau argumentul
5-6 competente generale
5-6 competente specifice
lista conținuturilor învățării (în jur de 20 teme pe an)
bibliografia minimală.
În elaborarea propriei programe se are în vedere faptul că aceasta trebuie axată pe dobândirea de către elevi a unor cunoștințe funcționale și a unor competențe complexe și variate mai ales, nu doar intelectuale.
Programa școlară (curriculum scris) se realizează în funcție de: teme / conținuturi; arie și ciclu curricular; tip de opțional; durata.
Prin programă trebuie:
să se asigure achiziții pe plan formativ;
să fie centrată pe elev;
să se vizeze dobândirea de competențe generale și specifice.
Fiecare propunător al unei discipline opționale trebuie să redacteze un suport de curs.
Conceperea și realizarea suportului de curs / manualul pentru predarea unei discipline opționale este obligatorie.
Planificare (proiectare didactică) se face după aprobarea programei disciplinei opționale, la începutul anului calendaristic următor.
Planificarea va avea menționat:
Școala, localitatea și adresa completă
Numele și prenumele propunătorului
Specialitatea
Titlul opționalului
Resursele de timp alocate
Grupa / clasa
Numărul de ore afectat
Locul desfășurării
Ziua desfășurării
Opționalul la nivelul disciplinei reprezintă o ofertă de disciplină opțională diferită față de cea propusă de autoritatea centrală. Este o altă materie (obiect) complet diferită prin activitățile, proiectele, modulele materiei din care derivă. Acest tip de opțional la nivelul disciplinei presupune formularea unor competențe specifice și conținuturi noi, care nu apar în programa disciplinelor din trunchiul comun.
Disciplina opțională va fi elaborată și aprobată în școală, la nivelul catedrei, și avizată de inspectorul de specialitate, pentru a putea fi inclusă în oferta școlii și predată.
Rubricațiile planificării ar putea fi:
pentru planificarea unităților de învățare:
pentru planificarea anuală / semestrială
Trebuie menționat că:
planificarea trebuie realizată ca un instrument de lucru;
planificarea ar trebui redactată și adaptată anual în funcție de specificul claselor sau grupelor cu care studiem;
planificarea trebuie gândită bine pentru a fi utilă;
la sfârșit de semestru sau de an să se folosească chestionare prin care să se verifice feed-back-ul și să se regleze demersul educațional sistematic și corect.
METODE DIDACTICE ALTERNATIVE
BRAINSTORMING
Definiție: brainstorming-ul sau asaltul de idei reprezintă formularea a cât mai multe idei – oricât de
fanteziste ar putea părea acestea – ca răspuns la o problemă/situație enunțată.
Este o variantă a discuției în grup având ca obiectiv, producerea de idei noi sau găsirea celor mai bune soluții pentru o problemă de rezolvat prin participarea tuturor membrilor grupului.
Avantaje:
stimulează creativitatea în grup;
implică participarea activă a tuturor participanților;
permite exprimarea personalității și eliberarea de prejudecăți;
exersează empatia, analiza și capacitatea de a lua decizii;
creează emulație și imprimă dinamism.
Etape:
Faza producției de idei:
Alegerea temei și a sarcinilor
Solicitarea exprimării într-un mod cât mai rapid, în fraze scurte și concrete, fără cenzură a tuturor ideilor – chiar trăsnite, neobișnuite, absurde, fanteziste, așa cum vin ele în minte – legate de tema în discuție sau de rezolvarea unei situații-problemă conturate în legătură cu aceasta.
Înregistrarea tuturor ideilor în scris (pe tablă, flipchart).
Anunțarea unei pauze pentru așezarea ideilor (de la 15 minute până la o zi)
Faza aprecierii critice a ideilor:
Reluarea ideilor emise pe rând și gruparea lor pe categorii, simboluri, cuvinte cheie, imagini care reprezintă diferite criterii, etc.
Analiza critică, evaluarea, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise anterior, la nivelul clasei sau al unor grupuri mai mici.
Selectarea ideilor valoroase, originale sau a celor mai apropiate de soluții fezabile pentru problema supusă atenției. În această etapă se discută liber, spontan, riscurile și contradicțiile care apar
Afișarea ideilor rezultate în forme cât mai variate și originale: cuvinte, propoziții, colaje, imagini, desene, cântece, joc de rol etc.
Sfaturi practice:
Nu se admit critici;
Se încurajează producerea a cât mai multor idei;
Se recomandă preluarea ideilor celorlalți și ameliorarea lor.
Aplicație practică
Unitatea de învățare: Mari conflicte ale secolului XX
Lecția: Primul Război Mondial – un nou tip de război
Secvența de lecție: Războiul total
Competențe specifice:
C 2.1 (recunoașterea și acceptarea perspectivelor multiple asupra faptelor și proceselor istorice)
C 1.2 (formularea de argumente referitoare la un subiect istoric)
Valori și atitudini:
gândire critică și flexibilă
relaționare pozitivă cu ceilalți
rezolvare pe cale non – violentă a conflictelor
Resurse:
a) resurse umane – clasa de elevi
b) resurse de timp – 20 de minute
Bibliografie:
– Astorri Antonella, Salvadori Patrizia, Istoria ilustrată a Primului Război Mondial, Editura „Enciclopedia RAO”, București, 2005
– XXX, Enciclopedie de istorie universală, Editura „ALL”, București, 2003.
Scenariul didactic:
Prima etapă – profesorul scrie pe tablă conceptul de „război total” și solicită elevilor să
enunțe în maxim 5 minute toate ideile care le vin în minte în legătură cu acest
concept.
A doua etapă – sunt reluate ideile enunțate, grupate pe categorii și se realizează o analiză
critică și o evaluare a ideilor;
A treia etapă – în urma selectării ideilor expuse de elevi și sub îndrumarea profesorului se
ajunge la următoarele concluzii legate de acest concept:
1. sub aspect economic:
– mobilizarea populației în dezvoltarea capacității economice;
– teritoriile ocupate sunt obligate să susțină economic efortul de război al inamicului;
– intervenția statului în economie – economie de război;
– război economic – slăbirea capacității economice și de luptă a adversarului;
– războiul naval – blocada economică.
2. sub aspect politic:
– angrenarea a numeroase state de partea celor două alianțe;
– state monarhice devin republici;
– desființarea imperiilor multinaționale.
3. sub aspect social:
– implicarea întregii populații – femeile, adolescenții, populația din colonii sau muncitorii din statele neutre – angrenarea lor în industrie și agricultură;
– folosirea prizonierilor de război în economie;
– raționalizarea bunurilor de primă necesitate;
– rechiziții;
– victime;
– propagandă.
4. sub aspect militar
– folosirea tuturor resurselor militare și umane;
– cercetarea științifică – orientată spre producerea de arme noi.
Sugestii:
În ultima etapă a aplicării acestei metode poate fi utilizată și metoda ciorchinelui, profesorul
solicitându-le elevilor să lege ideile prin săgeți, evidențiind conexiunile pe care le observă.
CIORCHINELE
Definiție: Ciorchinele este o metoda de brainstorming neliniară, de tip grafic care simulează găsirea conexiunilor dintre idei și concepte / noțiuni.
Avantaje:
stimulează gândirea critică și creativitatea;
asigură organizarea în sistem a conținuturilor și informațiilor;
permite exprimarea personalității și eliberarea de prejudecăți;
facilitează descoperirea de noi informații și conexiuni;
Etape:
Se scrie un cuvânt / concept (care urmează a fi cercetat) în mijlocul tablei sau a foii de hârtie;
Se notează toate ideile, sintagmele sau cunoștințele care vin în mintea elevilor în legătură cu conceptul respectiv, în jurul acestuia, trăgându-se linii între acestea și cuvântul inițial;
Pe măsură ce se scriu cuvinte, se trag linii între toate ideile care par a fi conectate;
Sunt analizate toate tipurile de relații / conexiuni stabilite, stabilindu-se tipul lor (cauzale, de influențare, etc);
Activitatea se oprește când se epuizează toate ideile sau când s-a atins limita de timp acordată.
Sfaturi practice:
Ciorchinele poate fi organizat utilizându-se anumite concepte supraordonate găsite de elevi.
Etapele pot fi precedate de brainstorming, în grupuri mici sau în perechi, rezultatele grupurilor
fiind comunicate profesorului care le notează pe tablă într-un ciorchine fără a le comenta.
Aplicație practică
Unitatea de învățare: Crearea instituțiilor moderne
Lecția: Constituirea și consolidarea statului național modern, 1859-1881
Secvența de lecție: Constituția din 1866
Competențe specifice:
C.2: descrierea și analiza informațiilor dintr-un document istoric, în contexte variate.
Valori și atitudini:
înțelegerea rolului istoriei în viața prezentă și ca factor de predicție a schimbărilor;
stimularea interesului pentru lecturi și simulări istorice.
Resurse:
a) resurse materiale: fragmentul de document S3 din „Istoria”, manual pentru clasa a XII-a, Editura Corvin, 2007, p. .77;
b) resurse umane: clasa de elevi;
c) resurse de timp: 30 de minute.
Bibliografie: Focșăneanu, Eleodor, Istoria constituțională a României: 1859-1991, ediția a II-a, revizuită, Editura Humanitas, 1998.
Scenariul didactic:
Profesorul solicită elevilor ca timp de 10 minute să analizeze documentul S3 de la pag. 77 referitor din 1866.
Notează pe tablă „Constituția din 1866. Principii” și solicită elevilor să realizeze împreună un ciorchine grafic plecând de la textul analizat.
Pentru a realiza o învățare activă și participativă, profesorul solicită elevilor să realizeze conexiuni cu situația actuală: Constituția din 2003
Sugestii
Acesta este un ciorchine semidirijat. Dar această metodă se poate aplica și fără utilizarea unei surse documentare. Spre exemplu, pentru secvența de lecție „Constituția din ,.
BULGĂRELE DE ZĂPADĂ
Definiție: metoda presupune reducerea numărului de elemente, aspecte, fațete ale unei
probleme / situații în vederea focalizării asupra celor esențiale.
Avantaje:
stimulează învățarea prin cooperare și încurajează consensul;
angajează procese psihice complexe (analiza, sinteză, comparație, gândirea critica);
antrenează întreg colectivul de elevi;
dezvoltă capacitatea de negociere și încurajează exprimarea opiniilor personale.
Etape:
Organizarea colectivului de elevi în grupe de 7 – 8 elevi;
Enunțarea temei sau a problemei de abordat;
Notarea de către fiecare elev în parte a ideii exprimate sau a soluției găsite pe o bucată de hârtie (post-it) care este pusă în centrul mesei;
Citirea la nivelul fiecărui grup a tuturor ideilor și repartizarea lor pe o scară de la 1 la 8. Sunt selectate primele 2 – 3 idei sau soluții;
Reunirea grupurilor la nivelul clasei cu cele 2 – 3 idei / aspecte reținute și repetarea algoritmului;
Reținerea primelor idei / aspecte / soluții pe care întreaga clasă le consideră relevante și punerea lor în discuție;
Sfaturi practice:
Bulgărele de zăpadă ca metodă se poate organiza și prin creștere:abordarea
problemei la nivelul colegilor de bancă, apoi în 4, în 6, în 8 elevi și reținerea de
fiecare dată – prin negociere – a 2-3 idei comune.
Aplicație practică
Clasa : a VIII-a
Unitatea de învățare: Constituirea României moderne
Lecția: Cucerirea independenței de stat și unirea Dobrogei
Competență specifică:
1.2. Utilizarea termenilor istorici specifici faptelor istorice din spațiul românesc în Epoca Modernă și în secolul al XX-lea, în diferite situații de comunicare scrisă sau orală
Resurse:
– materiale: manual pentru clasa a – VIII-a
– umane: activitate pe grupe de 7-8 elevi
– metoda: bulgărele de zăpadă
– resurse de timp:20 minute
Bibliografie:
Scenariu didactic:
– Profesorul alcătuiește grupe formate din 7-8 elevi ;
– Se enunță tema: Independența de stat a României
– Fiecare membru al grupului notează pe un post-it o idee în legătură cu tema anunțată și o pune pe centrul mesei. Grupul va avea în centrul mesei 7-8 idei ( exemplu: Chestiunea orientală 1875-1876, Convenția româno-rusă, proclamarea independenței de stat, cucerirea Plevnei, bătălii importante din acest război, eroi ai independenței, prevederile Tratatului de , importanța cuceririi independenței de stat).
– Sunt citite citește toate ideile și ierarhizate pe o scară de la 1 la 8.. Se vor reține primele 2-3 asupra cărora au căzut de acord toți membrii grupului.
– Se reunesc toate grupele cu cele 2-3 idei de la fiecare și se repetă algoritmul, astfel se vor reține doar ideile-aspectele pe care întreaga clasă le consideră relevante( exemplu: proclamarea independenței de stat, cucerirea Plevnei, prevederile Tratatului de ).
– Ideile reținute sunt comentate și se argumentează importanța lor.
Sfaturi practice: metoda poate fi folosită foarte bine în verificarea cunoștințelor
CUBUL
Definiție: metoda presupune explorarea unui subiect, a unei situații din mai multe
perspective, permițând abordarea complexă și integratoare a unei teme.
Avantaje:
Asigură abordarea complexă și completă a unei probleme, multiperspectivitatea;
Încurajează munca în echipă la nivel microgrup și macrogrup;
Antrenează întreaga clasă;
Stimulează gândirea critică,
Stimulează învățarea prin cooperare.
Etape:
– Realizarea unui cub pe ale cărui fețe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează;
– Anunțarea temei sau a subiectului pus în discuție;
– Împărțirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând subiectul/tema din
perspectiva cerinței de pe una din fețele cubului:
Descrie: culorile, formele, mărimile, faptele;
Compară: ce este asemănător?ce este diferit?
Analizează: elementele componente, aspectele de conținut;
Asociază: la ce te îndemnă să te gândești? ce idei îți sugerează?
Aplică: ce poți face cu aceasta? la ce ne folosește? care sunt învățămintele?
Argumentează: pro sau contra și enumeră o serie de motive care vin în
sprijinul afirmației tale.
Împărtășirea informațiilor celorlalte grupe și afișarea formei finale pe tablă sau
pe pereții clasei;
– Discutarea aspectelor reținute.
Sfaturi practice:
– Cerințele fiecărei fețe a cubului, pot fi reformulate în funcție de specificul temei abordate (fapt istoric, proces istoric).
– Anunțarea cerințelor de lucru se poate face aleatoriu prin rostogolirea cubului pentru fiecare grupă.
Aplicație practică
Clasa : a VIII-a
Unitatea de învățare: Constituirea României moderne
Lecția: Revoluția din 1848-1849
Competențe specifice:
2.3 Realizarea, prin cooperare, a unei investigații istorice, care implică relaționarea pozitivă cu ceilalți
2.4. Rezolvarea unor situații-problemă, prin utilizarea adecvata a surselor istorice refe-ritoare la fapte din istoria românilor, desfășurate Epoca Modernă și în secolul al XX-lea
Resurse:
– materiale: manual pentru clasa. a –VIII- a, surse, foi de flipchart, markere;
– umane: activitate pe grupe
– metoda: cubul
– surse de timp:25 minute
Bibliografie: Culegere de texte-documentele programatice ale revoluției române de la
1848-1849.
Scenariu didactic:
– Elevii realizează un cub pe ale cărui fețe sunt scrise cuvintele: descrie, compară,
analizează, asociază, aplică, argumentează;
– Profesorul anunță subiectul pus în discuție: Revoluția română de la 1848-1849;
– Clasa este împărțită pe 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva cerinței
de pe una din fețele cubului;
– grupa I –să descrie evenimentele revoluționare de la 1848 din Țările Române ( când a izbucnit revoluția, momente importante ale revoluției, forțe participante, fruntași ai revoluției, înfrângerea revoluției);
– grupa II – să compare revoluția din Țara Românească cu cea din Transilvania sesizând asemănările și deosebirile dintre cele două evenimente istorice (analiza comparativă a cauzelor, a obiectivelor, a documentelor programatice, desfășurarea evenimentelor, sfârșitul revoluțiilor, urmările);
– grupa III –să analizeze documentele programatice ale revoluției de la 1848-1849 (revendicări, caracterul programelor – radical sau moderat, obiective urmărite, caracterul lor plebiscitar). Se folosesc ca surse fragmente din documentele programatice din spațiul românesc( exemplu: Petiția Națională, Proclamația de , Petiția proclamație, etc
– grupa IV- asociază revoluția din Țările Române cu cele din Europa (elevii trebuie să sesizeze faptul că revoluția română a fost parte integrantă din revoluția general europeană).
– grupa V- aplică algoritmul revoluției (cauze, obiective, forțe participante, izbucnire și desfășurare, programe, importanță și urmări) la revoluția din 1989 din România;
– grupa VI- să argumenteze importanța revoluției de la 1848-1849 în spațiul românesc;
După ce elevii au realizat sarcinile didactice pe foi de flipchart ei prezintă și comentează răspunsurile. Forma finală a acestora este afișată pe tablă sau pe pereții clasei.
ESEUL DE 5 MINUTE
Definiție: eseul este o modalitate eficientă de a încheia ora, pentru a-i ajuta pe elevi
să-și adune ideile legate de tema lecției și pentru a-i da profesorului, o idee
mai clară despre ce s-a întâmplat, în plan intelectual, în acea oră.
Avantaje:
Oferă feed-back-ul lecției;
Creează premisele proiectării activității din următoarea oră;
Încurajează exprimarea personalității elevilor;
Stimulează învățarea activă și conștientă.
Etape:
– Se cere elevilor să scrie un mic eseu în care să prezinte un lucru pe care l-au învățat din lecția respectivă și să formuleze o întrebare pe care o mai au în legătura cu aceasta.
– Se strâng eseurile pe măsură ce elevii au terminat
– Trecerea rapidă în revistă și un comentariu preliminar cu inventarierea întrebărilor.
Sfaturi practice
Proiectarea lecției următoare se poate fundamenta pe întrebările formulate de elevi.
Aplicație practică
Unitatea de învățare: România între democrație și autoritarism.
Lecția: Monarhia constituțională și partidele politice în România interbelică. Constituția din 1923.
Competențe specifice:
2.4. Rezolvarea unor situații-problemă, prin utilizarea adecvata a surselor istorice refe-ritoare la fapte din istoria românilor, desfășurate Epoca Modernă și în secolul al XX-lea
Resurse:
– materiale: manual pentru clasa a – VIII -a,
– umane – activitate individuală;
– metoda – eseul de 5 minute;
– resurse de timp – 5 minut.
Bibliografie: Constituția din 1923
Scenariu didactic:
Profesorul cere elevilor să alcătuiască un eseu cu titlul ,,Caracterul democratic
al Constituției din , având în vedere:
– o prevedere a Constituției din 1923 referitoare la caracterul statului român;
– forma de guvernământ a țării și un principiu democratic preluat din Constituția din
1866 și înscris și în cea din 1923;
– două drepturi și libertăți cetățenești
De asemenea – elevii trebuie să formuleze o întrebare pe care o au în legătură cu lecția. Exemplu: Ce efect a avut promovarea țărănimii pe scena vieții politice?
Elevii realizează eseurile și formulează întrebarea;
Se strâng eseurile pe măsură ce elevii au terminat;
Se trec rapid în revistă eseurile și se comentează.
Cele mai bune eseuri sunt notate.
Pe tablă se realizează o listă cu întrebările elevilor și se recomandă ca aceștia să caute răspunsurile acasă.
Sfaturi practice:
Proiectarea lecției următoare se poate fundamenta pe întrebările formulate de elevi. Exemple:
– Care au fost cauzele care au dus la instaurarea monarhiei autoritare a regelui Carol al II-lea?
– Care a fost atitudinea partidelor istorice față de asasinatele săvârșite de legionari? Dar atitudinea regelui Carol al II-lea etc.
MOZAICUL
Definiție: Mozaicul presupune învățarea prin cooperare la nivelul unui grup și predarea achizițiilor dobândite de către fiecare membru al grupului unui alt grup.
Avantaje:
Încurajează încrederea în sine a elevilor;
Dezvoltarea abilităților de comunicare argumentativă și de relaționare în cadrul grupului;
Dezvoltarea gândirii logice critice și independente;
Dezvoltarea răspunderii individuale și de grup;
Optimizarea învățării prin predarea achizițiilor altcuiva.
Etape:
– Împărțirea clasei în grupuri eterogene de 4 elevi, fiecare dintre aceștia primind câte o fișă de învățare numerotată de la 1 la 4. Fișele cuprind părți ale unei unități de cunoaștere(fragment de lecție).
– Prezentarea succintă a subiectului tratat;
– Explicarea sarcinii care constă în înțelegerea întregii unități de cunoaștere;
– Regruparea elevilor, în funcție de numărul fișei primite, în grupuri de experți: toți elevii care au numărul 1 vor forma un grup, cei cu numărul 2 vor forma alt grup ș.a.m.d. În cazul în care se lucrează cu toată clasa se vor forma două grupuri pentru fiecare număr.
– Învățarea prin cooperare a secțiunii care a revenit grupului din unitatea de cunoaștere desemnată pentru oră: elevii citesc, discută, încearcă să înțeleagă cât mai bine, hotărăsc modul în care pot preda ceea ce au înțeles colegilor din grupul lor originar. Strategiile de predare și materialele folosite rămân la latitudinea grupului de experți. Este foarte important ca fiecare membru al grupului de experți să înțeleagă că el este responsabil de predarea secțiunii respective celorlalți membri ai grupului inițial;
– Revenirea în grupul inițial și predarea secțiunii pregătite pentru ceilalți membri. Dacă sunt neclarități, se adresează întrebări expertului. Dacă neclaritățile persistă se pot adresa întrebări și celorlalți membri din grupul expert pentru secțiunea respectivă. Dacă persistă dubiile, atunci problema trebuie cercetată în continuare;
– Trecerea în revistă a unității de cunoaștere prin prezentare orală cu toată clasa / cu toți participanții;
Sfaturi practice
Este important de monitorizat predarea pentru ca achizițiile să fie corect transmise.
Aplicație practică
Unitatea de învățare: Epoca luminilor
Lecția: Critica societății; noi principii și valori în societate
Secvența de lecție: Ideile iluminismului politic
Competențe specifice:
C 1.2 (formularea de argumente referitoare la un subiect istoric);
C 4.2 (aprecierea valorilor trecutului prin raportarea la actualitate).
Valori și atitudini:
gândire critică și flexibilă
relaționare pozitivă cu ceilalți
antrenarea gândirii prospective prin înțelegerea rolului istoriei în viața prezentă și ca factor de predicție a schimbărilor
Resurse:
a) resurse materiale: fișe de lucru care cuprind câte un fragment de document și câte două cerințe la care elevii trebuie să răspundă după analizarea fragmentului de document;
b) resurse umane: 6 grupe a câte 4 elevi;
c) resurse de timp: 30 de minute (din care 10 minute pentru studierea fragmentelor de document și formularea răspunsurilor în cadrul grupurilor de experți, 10 minute explicarea în cadrul grupurilor inițiale, 10 minute alocate evaluării prin sondaj a cunoștințelor însușite).
Bibliografie: Hof, Ulrich Im, Europa luminilor, Editura Polirom, Iași, 2003.
Scenariul didactic:
Etapa I – se formează 6 grupe cooperative a câte 4 elevi;
– fiecare elev din grupă primește câte o fișă de expert (vezi fișa de expert).
Etapa II – elevii care au studiat aceeași fișă se grupează în „grupuri de experți”, rezolvând
împreună sarcinile de lucru de pe fișa de expert, formulând un răspuns comun
pentru fiecare din ele în maxim 10 minute.
Etapa III – se întorc în grupurile inițiale și prezintă pe rând rezultatele cercetării.
Etapa IV – evaluarea.
FIȘE DE EXPERȚI:
Fișa nr. 1
„Omul s-a născut liber, dar pretutindeni e în lanțuri … Ordinea socială este un drept sfânt care stă la temelia tuturor celorlalte. Totuși acest drept nu vine nicidecum de la natură, ci este întemeiat pe convenții.
A renunța la libertatea ta înseamnă a renunța la calitatea de om, la drepturile umanității, chiar la datoriile tale. Dacă este dificil ca un stat mare să fie bine guvernat, este și mai greu ca el să fie bine guvernat de un singur om.
Voința generală poate dirija singură forțele statului … Poporul supus legilor poate fi autorul acestora … Puterea legislativă aparține poporului și nu-i poate aparține decât lui”.
(Jean Jacques Rousseau, Contractul social)
Cerințe:
1. Ce principiu fundamental privind organizarea statului poate fi identificat în acest fragment de document?
2. Stă acest principiu iluminist la baza regimurilor democratice actuale? Argumentați.
Fișa nr. 2
„Orice act de autoritate al unui om față de altul, care nu izvorăște dintr-o necesitate absolută, este tiranic. Justiția este legătura necesară pentru menținerea intereselor individuale unite și fără de care oamenii s-ar întoarce la barbarie. Toate pedepsele care depășesc această necesitate sunt injuste. Scopul pedepsei este să-l împiedice pe răufăcător să vatăme în continuare societatea și să-i împiedice pe alții de a comite un rău similar.
Fărădelegile sunt prevenite prin certitudinea – și nu prin severitatea – pedepsei. Este mai bine să prevenim crimele decât să le pedepsim.
Vreți să preveniți o crimă? Faceți legi clare și simple. Acestea nu trebuie să favorizeze o anumită clasă socială. Legile, și numai ele, trebuie să fie temute. Oamenii înnrobiți sunt mai cruzi și mai vicioși decât cei liberi! Lăsați libertatea să fie ajutată de cunoaștere!”
(Cesare Beccaria, Crimă și pedeapsă)
Cerințe:
1. Ce principiu modern pune în discuție Cesare Beccaria?
2. Este o necesitate privarea de libertate? În ce condiții poate fi ea acceptată?
Fișa nr. 3
„În fiecare stat există trei feluri de puteri: puterea legislativă, puterea executivă și puterea juridică sau judecătorească. Prin cea de-a treia putere, magistratul pedepsește infracțiunile sau judecă diversele conflicte dintre cetățeni. Atunci când puterea executivă și cea legislativă se reunesc într-o singură persoană, nu mai există libertate deoarece ne putem teme că această persoană ar putea face legi tiranice și apoi să le pună în practică abuziv. Dacă puterea juridică ar fi deținută împreună cu puterea legislativă, controlul asupra vieții și libertății cetățenilor ar fi arbitrar deoarece judecătorul ar fi și legiuitor. Dacă puterea juridică ar fi îmbinată cu puterea executivă, judecătorul ar putea deține forța unui opresor.”
(Montesquieu, Despre spiritul legilor)
Cerințe:
1. Identificați principiul modern invocat de autor în ceea ce privește organizarea statului.
2. Identificați 3 argumente în susținerea acestui principiu.
Fișa nr. 4
„Egalitatea naturală este cea care există între toți oamenii prin alcătuirea naturii lor. Această egalitate este principiul fundamental libertății. Egalitatea naturală se întemeiază deci pe alcătuirea naturii umane comună tuturor oamenilor care se nasc și mor în același chip. Fiindcă natura umană este identică la toți oamenii, este limpede că în virtutea dreptului natural fiecare trebuie să-i stimeze și să-i trateze pe ceilalți ca pe ființe care îi sunt natural egale, adică oameni ca și el.”
(Enciclopedia sau Dicționarul rațional al științelor, artelor și meseriilor)
Cerințe:
1. Identificați principiul modern invocat de autor.
2. Acest principiu iluminist stă la baza regimurilor democratice actuale? Argumentați.
Sugestii
Feed-back-ul se poate realiza utilizând metoda ciorchinelui, profesorul având astfel posibilitatea de a verifica dacă elevii și-au însușit corect și complet cunoștințele esențiale pentru acest subiect.
SINELG
Definiție: Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii și gândirii (SINELG)
este o modalitate de codificare a textului ce permite celui care învață să asculte,
să citească și să înțeleagă în mod activ și pragramatic un anumit conținut. Ca
metodă este tipică pentru etapa de realizare a sensului ( învățare, comprehensiune) . Se folosesc ca bază de plecare pentru lectura / ascultarea textului, cunoștințele
anterioare ale elevilor evidențiate prin activități specifice de evocare.
Avantaje:
Facilitează munca în echipă;
Valorifică cunoștințele anterioare ale elevilor;
Asigură învățarea conștientă;
Angajează procese psihice complexe (analiza, sinteza, comparația).
Etape:
– În timpul lecturii / ascultării elevii marchează în text (sau notează pe hârtie):
cunoștințele confirmate de text;
cunoștințele infirmate / contrazise de text;
cunoștințele noi, neîntâlnite până acum;
cunoștințele incerte, confuze, care merită să fie cercetate.
După lectură informațiile se trec într-un tabel:
– Informațiile obținute individual se discută în perechi / grupuri etc., apoi se comunică de către perechi / grupuri profesorului care le centralizează într-un tabel similar pe tablă;
– Cunoștințele incerte pot rămâne ca temă de cercetare pentru lecțiile următoare.
Sfaturi practice
Se poate folosi cu mult succes la analiza documentelor scrise
Aplicație practică.
Unitatea de învățare: Unitate și diversitate în România Mare
Lecția: Unificarea politică și administrativă
Secvența de lecție: Constituția din 1923
Competențe specifice:
C2 (descrierea și analiza informațiilor dintr-un document istoric în contexte variate).
Valori și atitudini:
înțelegerea rolului istoriei în viața prezentă și ca factor de predicție a schimbărilor
stimularea interesului pentru lecturi și simulări istorice
Resurse
a) resurse materiale: „Istoria ” – Manual pentru clasa a XII-a, Editura Corvin, 2007;
b) resurse umane: clasa de elevi;
c) resurse de timp: 20 de minute.
Bibliografie: Focșăneanu, Eleodor, Istoria constituțională a României: 1859-1991,
ediția a II-a revizuită, Editura Humanitas, 1998.
Scenariul didactic:
Elevilor li se solicită să citească cu atenție fragmentul de lecție din manualul școlar – „Constituția din – și să marcheze pe marginea textului semnele specifice enunțate mai sus. Profesorul specifică că această Constituție preia aproape jumătate din articolele Constituției din 1866, motiv pentru care solicită elevilor ca în analizarea informațiilor din acest text să facă apel la cunoștințele însușite anterior.
După finalizarea lecturării fragmentului de lecție se realizează următorul tabel pentru a monitoriza ideile care reies din text și a gradului de înțelegere al acestora:
Sugestii
Metoda poate fi aplicată și pe un fragment de document, și nu numai pe un fragment de lecție așa cum a fost prezentată mai sus.
ȘTIU/VREAU SĂ ȘTIU/AM ÎNVĂȚAT
Definiție: Metoda constă în trecerea în revistă a ceea ce elevii știu despre o anumită temă și formularea de întrebări la care se așteaptă răspunsuri în lecție.
Avantaje:
stimulează gândirea critică ;
încurajează inițiativa, învățarea prin descoperire;
valorifică experiența de cunoaștere anterioară a elevilor în legătură cu diferite teme.
Etape:
Trecerea în revistă a ceea ce elevii știu despre tema anunțată. Organizați în perechi elevii realizează o listă de informații deținute despre tema ce urmează a fi discutată;
Notarea în tabelul realizat după modelul de mai sus – în coloana ȘTIU – a tuturor informațiilor și ideilor asupra cărora toată lumea este de acord. Informațiile pot fi grupate pe categorii sau domenii;
Formularea de întrebări, despre lucrurile, aspectele de care elevii nu sunt siguri sau despre care ar vrea să afle informații noi. Aceste întrebări pot fi produse de curiozitatea, nevoia de cunoaștere a elevilor sau pot apărea din dezacordul elevilor privind anumite detalii. Notarea acestor întrebări se realizează pe coloana „VREAU SĂ ȘTIU”;
Citirea textului / a lecției;
Revenirea la întrebările formulate și consemnarea la rubrica „AM ÎNVĂȚAT” a răspunsurilor găsite. Se solicită elevilor evidențierea altor informații găsite în text în legătură cu care nu au pus întrebări;
Revenirea la întrebările rămase fără răspuns și recomandări cu privire la sursele ce pot a fi consultate pentru găsirea informațiilor.
Sfaturi practice:
– Întrebările rămase fără răspuns pot fi sugestii pentru tema pentru acasă.
Aplicație practică
Unitatea de învățare: Mari conflicte ale secolului XX
Lecția: România în anii celui de-al Doilea Război Mondial
Secvența de lecție: Campania din Est (1941-1944)
Competențe specifice:
C5.1 (Construirea de afirmații pe baza surselor și formularea de concluzii relative la sursele istorice);
C5.3 (Plasarea evenimentelor și proceselor istorice într-un context istoric mai larg românesc, european sau universal).
Valori și atitudini:
coerență și rigoare în gândire și acțiune
gândire critică și flexibilă
rezolvarea pe cale non-violentă a conflictelor
Resurse
a) resurse materiale: harta Europei.
b) resurse umane: perechi de elevi
c) resurse de timp: 30 de minute
Bibliografie:
Buzatu, Gheorghe, România și războiul mondial din 1939-1945, Editura Centrul de Istorie și Civilizație Europeană, Iași, 1995.
Kinder, Hermann, Hilgerman, Werner, Atlas de istorie mondială, vol.II, Editura „Rao”, București, 2002
Scenariul didactic
Profesorul realizează un tabel cu următoarea structură pe care îl completează implicându-i pe elevi:
Sugestii
Această metodă se poate aplica și fără utilizarea unor surse documentare.
TURUL GALERIEI
Definiție: Turul galeriei este o metodă care constă în trecerea în revistă a produselor realizate de elevi expuse pe pereții clasei sau pe tablă. Ea presupune o evaluare interactivă
și profund formativă a realizărilor elevilor realizate individual sau în grup.
Avantaje:
Stimulează creativitatea individuală sau de grup;
Permite analize comparative și aplicații ale cunoștințelor în contexte noi;
Creează emulație și dinamism;
Încurajează învățarea prin cooperare.
Etape:
– Alegerea și lansarea sarcinii de lucru către elevi. organizați în echipe de câte 4–5,
elevii pot materializa rezultatul muncii într-un produs care să ilustreze abordări
diferite ale problemei (lucrare, desen, diagramă, schemă etc.);
– Expunerea produselor pe pereții clasei într-o galerie;
– Examinarea și analiza produselor prin „turul galeriei”. Individual sau în grup elevii inventariază toate lucrările expuse (luând notițe și făcând comentarii). Unele observații sau comentarii pot fi consemnate direct pe lucrările expuse;
– Reexaminarea propriilor produse prin comparație cu celelalte și citirea comentariilor făcute pe produsul lor.
Sfaturi practice
Se încurajează abordarea cât mai originală și creativă a problemei.
Produsele pot fi folosite și în lecția următoare la momentul verificării.
Aplicație practică
Clasa: a VII-a
Unitatea de învățare: Lumea postbelică și problemele sale
Lecția: O lume divizată. Războiul rece
Obiective de referință:
– să distingă cauzele și consecințele pe termen scurt și lung ale unui fapt istoric
– să exprime opinii despre personaje și evenimente istorice.
Resurse
– materiale: manual pentru clasa a –VII-a, foi de flipchart, markere;
– umane: activitate pe grupe de 5 sau 6 elevi;
– metoda: turul galeriei;
– resurse de timp:35 minute.
Bibliografie:
Scenariu didactic
Profesorul alcătuiește grupele de elevi și cere fiecărei grupe să realizeze un produs (sarcină
de lucru) referitoare rece
– prima grupă: să definească noțiunea de război rece și să menționeze cauzele acestuia; – grupa II :să realizeze o comparație între blocul comunist și cel capitalist din punct
economic și politic;
– grupa III: să prezinte conflictele din timpul războiului rece;
– grupa IV trebuie să realizeze biografia unei personalități istorice implicate în acest
eveniment istoric.
Fiecare grupă își realizează produsul pe un poster; posterele sunt expuse pe pereții clasei;
După expunerea produselor obținute, fiecare grup examinează cu atenție produsele celorlalte grupe; grupele se perindă de la un produs la altul, discută și eventual notează comentariile, neclaritățile, întrebările care vor fi adresate celorlalte grupe( exemplu: una dintre grupe notează pe posterul grupei I: definiția și cauzele sunt corecte; se cere grupului să alcătuiască un enunț cu termenul ,,războiul rece”);
După turul galeriei, fiecare grup răspunde la întrebările celorlalți și clarifică unele aspecte solicitate de colegi, apoi își reexaminează propriile produse prin comparație cu celelalte;
Sugestii: aplicarea metodei trebuie pregătită din timp.
Organizatorul grafic
Definiție: Organizatorul presupune esențializarea unui material informativ care urmează să fie exprimat sau scris, prin schematizarea sistematizarea și vizualizarea ideilor. Organizatorul grafic poate fi structurat pe cinci domenii: comparația, descrierea structurarea pe secvențe, relația cauză –efect, detectarea problemei și găsirea soluției.
Avantaje:
eliminarea redundanței din informație;
structurarea informației;
reprezentarea vizuală a unor noțiuni, concepte, fenomene:;
facilitatea înțelegerii proceselor și fenomenelor;
Etape:
Prezentarea temei/problemei și identificarea domeniului în care se încadrează .opțiunea asupra tipului de organizator grafic (tabel, schemă, arbore, diagramă,etc.).
Realizarea organizatorului grafic și dezbaterea asupra informației.
Sfaturi utile:
Elevii pot lucra pe grupe propunând diferite formule de organizare grafică a informației.
Aplicație practică
Clasa a VII-a
Unitatea de învățare: Democrație și totalitarism 1922-1939
Lecția: Crize politico-diplomatice
Obiective de referință:
– să respecte principiile cronologice în prezentări orale și în scris.
Resurse:
– materiale: manual pentru clasa a VII-a.
– umane: Activitate pe grupe.
– metoda: organizatorul grafic.
– resurse de timp: 10 minute
Bibliografie:
Scenariul didactic:
– Profesorul cere elevilor să realizeze o axă cronologică în care să redea reperele cronologice care pun în evidență acțiunile agresive săvârșite de statele fasciste. Axa ar putea să arate similar celei prezentate mai jos:
– Se prezintă pe rând fiecare fapt istoric menționat pe axă.
DISCUȚIA
Definiție: Discuția constă într-un schimb organizat de informații și de idei, de impresii și de păreri, de critici și de propuneri în jurul unei teme sau chestiuni determinate în scopul examinării și clarificării în comun a unor noțiuni și idei, al consolidării și sistematizării datelor și conceptelor, al explorării unor analogii, similitudini și diferențe, al soluționării unor probleme care comportă alternative. Discuția cu clasa este fundamentală pentru învățarea interactivă, conducând la avansarea unor idei și receptarea unei multitudini de alte idei, în acord sau în dezacord cu părerile proprii.
Avantaje:
Crearea unei atmosfere de deschidere;
Facilitarea intercomunicării și a acceptării punctelor de vedere diferite;
Conștientizarea complexității situațiilor în aparență simple;
Optimizarea relațiilor profesor-elevi;
Realizarea unui climat democratic la nivelul clasei;
Exersarea abilităților de ascultare activă și de respectare a regulilor de dialog.
Etape:
– Stabilirea regulilor discuției și reamintirea acestor reguli (cu ocazia fiecărei noi discuții sau pe parcursul discuției);
– Dispunerea elevilor în cerc sau semicerc;
– Prezentarea subiectului cu claritate și într-un mod care să încurajeze exprimarea ideilor;
– Moderarea discuției facilitând exprimarea punctelor de vedere.
Într-o discuție rolul profesorului este de facilitare a fluxului coerent de idei al elevilor ceea ce presupune încurajarea lor de a se exprima – adecvat și la obiect.
Următoarele acțiuni sunt de natură să faciliteze discuția:
Parafrazarea – astfel încât elevul să simtă că a fost înțeles iar colegilor săi să li se faciliteze înțelegerea printr-un rezultat esențializat a ceea ce a fost spus pe larg;
Verificarea înțelegerii – prin adresarea unei întrebări de clarificare astfel încât elevul să reformuleze ceea ce a spus;
Complimentarea unui punct de vedere interesant sau pertinent;
Sugerarea unei noi perspective sau a unui contraexemplu pentru a contracara – fără a critica însă – un punct de vedere nerealist;
Energizarea discuției – folosind o glumă sau solicitând în mod explicit luarea de poziții din partea celor tăcuți;
Medierea divergențelor prin reformularea punctelor de vedere opuse din perspectiva toleranței,
Evidențierea relațiilor dintre intervențiile diferiților elevi – ceea ce va oferi coerență și pertinență temei de discutat și comentariilor elevilor, facilitând înțelegerea conceptelor vehiculate;
Rezumarea ideilor principale.
Sfaturi practice
De maximă importanță pentru derularea unei discuții profitabile este maniera de a adresa întrebări stimulative pentru elevi:
– întrebări la care pot fi date mai multe răspunsuri, evitând întrebările cu răspuns Da/Nu
– întrebări de genul „de ce consideri asta?”, „de ce credeți….?” (pentru a aprofunda problema pusă în discuție)
-„Ce s-a întâmplat?” (o astfel de întrebare îi ajută pe elevi să-și clarifice perspectiva asupra problemei în discuție)
-„De ce s-a întâmplat această?” (se încurajează înțelegerea cauzelor și a efectelor, se deplasează accentul spre căutarea motivelor).
-„Se putea întâmpla și altfel? Cum?” (se subliniază ideea că acțiunile sunt de fapt rezultatul unei alegeri sau sunt influențate de faptul că nu s-a ales cea mai bună alternativă)
-„Ce ai fi făcut tu într-o astfel de situație? Ce crezi că a simțit persoana respectivă ? Ce ai fi simțit tu într-o astfel de situație?”(elevii sunt antrenați să exprime empatic)
-„A fost corect? De ce?” (sunt întrebări esențiale pentru stimularea dezvoltării morale la elevi).
Spre un nou cadru de referință al curriculumului național?
În cadrul unui proiect numit Cadru de referință al curriculumului național pentru învățământul universitar: un imperativ al momentului, al cărui beneficiar a fost Centrul Național de Evaluare și Examinare, un punct forte l-a reprezentat proiectarea de tip modular.
Structura modulară a proiectării unei discipline școlare ar putea fi reprezentată după cum urmează:
Denumirea disciplinei:
Poziția disciplinei în Planul – cadru de învățământ:
Nota de prezentare
Competențe generale disciplinare și transversale
Module
i. Competențe specifice (abilități, cunoștințe, atitudini)
ii. Aspecte metodologice
iii.Aspecte evaluative
iiii. Standarde curriculare
În concepția prezentă, o disciplină de învățământ este alcătuită din mai multe blocuri sau module curriculare, relativ autonome. Fiecare dintre ele are o funcție distinctă:
Modulul inițial – are caracter preparatoriu, de determinare a stării inițiale de
pregătire a elevilor în vederea parcurgerii conținuturilor disciplinei (în contextul în care aceasta a fost parcursă și în anii anteriori de studiu). De asemenea, oferă o viziune de ansamblu asupra domeniului, un organizator cognitiv pentru noua disciplină de studiu cu impact și asupra motivației elevilor prezentând rezultatele învățării ce urmează a fi dezvoltate în noul an de studiu. Acest modul îndeplinește astfel funcții diagnostice și prognostice. Diagnoza se poate realiza și în alte contexte decât cele clasice (în clasă).
Modulele M1, M2….Mn – se centrează pe dezvoltarea competențelor specifice în
raport cu tematica modulelor respective, fiecare având o contribuție semnificativă la dezvoltarea competențelor disciplinare. Numărul acestor module nu trebuie să fie foarte mare (2-6).
Modulul/e integrat/e – promovează competențele transversale prin intermediul
curriculumului și învățării integrate. Se află în relație cu examinările prevăzute la clasele a VI-a, a IX-a și la bacalaureat și asigură corelații interdisciplinare și transcurriculare. Temele crosscurriculare sunt unități de studiu care permit explorarea unor probleme relevante pentru viața de zi cu zi, centrarea pe activități integrate de tipul proiectelor; relaționări între concepte, fenomene sau procese din domenii diferite precum și corelarea rezultatelor învățării cu situațiile în care se poate afla elevul în diferite contexte: școlare, familiale, profesionale etc. Modulul integrat are funcții de promovare a corelațiilor pluri-, inter- și transdisciplinare, și de dezvoltare a competențelor transversale.
Modulul deschis – are funcții de remediere, consolidare, stimulare, sinteză fiind
rezervat pentru activități specifice. Acestea valorifică 25% din timpul alocat activității didactice de planul-cadru pentru disciplina respectivă. Modulul deschis este introdus pentru a nu fărâmița timpul de instruire aflat la dispoziția cadrului didactic și, de regulă, poate fi valorificat după finalizarea unuia sau a mai multor module. Structura modulară a disciplinei rămâne aceiași oricare ar fi statutul disciplinei: obligatorie sau opțională.
Proiectarea didactică modulară a curriculum-ului la decizia școlii
Basarabeni și Bucovineni refugiați în Vâlcea (1941 – 1947)
PARTEA I : IDENTITATEA DISCIPLINEI ȘCOLARE
PROGRAMA ȘCOLARĂ CA INSTRUMENT AL REFORMEI CURRICULARE
Disciplina Istorie se studiază în învățământul preuniversitar astfel:
– în învățământul primar, clasa a IV-a ca disciplină în trunchiul comun;
– în învățământul gimnazial, ca disciplină în trunchiul comun;
– în învățământul liceal, la toate filierele, profilurile și specializările/ calificările ca disciplină în trunchiul comun.
În urma consultării elevilor, părinților și pe baza resurselor materiale din școala , Consiliul de administrație al școlii a aprobat opționalul „ Basarabeni și bucovineni refugiașiîn județul Vâlcea (1940 – 1947)” în cadrul ariei curriculare Om și societate.
Instruirea interactivă specifică acestei discipline contribuie și la conștientizarea faptului că un bun cunoscător al istoriei locale are șanse mai mari de reușită în acțiunea de integrare socio-profesională.
COMPETENȚELE GENERICE VIZATE PRIORITAR DE ARIA CURRICULARĂ „OM ȘI SOCIETATE”:
1.Utilizarea de modalități de comunicare în limba română, în limba maternă și în cel puțin o limbă străină, într-o varietate de situații
1.1 Utilizarea eficientă și corectă a limbajelor (coduri, convenții etc.) care aparțin diferitelor domenii ale cunoașterii (limbaje științifice, tehnologice, artistice etc.)
1.2.Operarea cu o varietate de mesaje verbale si nonverbale pentru a recepta și transmite idei, experiențe, sentimente și opinii în contexte private , educaționale și profesionale.
2.Utilizarea conceptelor și a metodelor specifice diferitelor domenii ale cunoașterii în vederea rezolvării de probleme în contexte școlare, extrașcolare și profesionale
2.1 Utilizarea, evaluarea și ameliorarea unor strategii funcționale pentru rezolvarea de probleme în contexte școlare, extrașcolare și profesionale.
2.2 Aplicarea de principii și metode de investigație/cercetare pentru a explora și a explica procese naturale, tehnologice și sociale
3.Integrarea, participarea activă și responsabilă la viața socială.
3.1 Relaționarea interpersonală pozitivă și asumarea diferitelor roluri sociale, în contexte specifice (grupuri de învățare/ echipe de studiu/ de cercetare/ profesionale, comunitate etc.)
3.2 Promovarea și susținerea cooperării și a competiției în grupurile de învățare și de muncă.
4.Utilizarea eficace a instrumentelor necesare educației pe tot parcursul vieții
4.1 Identificarea și selectarea de informație relevantă și pertinentă, în raport cu diferite scopuri (de documentare, învățare, cercetare, elaborare de noi produse)
4.2 Reflecția critică, autoreglarea și asumarea responsabilității pentru propria învățare și pentru utilizarea produselor tehnologiei moderne
5. Interiorizarea unui sistem de valori care să orienteze atitudinile și comportamentele
5.1 Dezvoltarea unei atitudini pozitive față de sine și față de ceilalți: stimă de sine, respect, încredere în propriul potențial de reușită, responsabilitate, rigoare etc
5.2 Conștientizarea impactului dezvoltării tehnologice asupra vieții individuale, mediului lui și societății
6. Manifestarea creativității și a spiritului inovator
6.1 Inițierea, dezvoltarea și aplicarea de proiecte individuale și de grup, într-o varietate de contexte.
6.2 Adaptarea perspectivei inter-, pluri- și transdisciplinare în descoperirea și/sau analiza și rezolvarea originală a unor probleme teoretice și practice
7. Managementul vieții personale și al evoluției în carieră
7.1 Utilizarea eficace a serviciilor publice, sociale și culturale
b. COMPETENȚE GENERALE DISCIPLINARE / COMPETENȚE SPECIFICE
Învățământ liceal:
Folosirea eficientă și corectă a limbajului istoric în diferite forme și contexte de comunicare
CS1.1– utilizarea corecta a termenilor /conceptelor specifici(e) istoriei în contexte școlare și extrașcolare
CS1.2 – construirea de explicații și argumente cu privire la fapte și procese istorice
Utilizarea surselor, a metodelor și a principiilor adecvate istoriei în contexte sociale prezente
CS2.1- analiza implicațiilor sociale și personale ale diferitelor fapte/procese istorice trecute și prezente folosind proceduri/metode specifice istoriei
CS2.2- folosirea perspectivelor multiple și a capacităților de analiză critică pentru luarea de decizii pe bază de argumente și dovezi pertinente specific istoriei;
Dezvoltarea demersurilor și acțiunilor civice, democratice prin valorificarea experiențelor istorice
CS3.1– promovarea și susținerea cooperării și a competiției în grupurile de învățare și de muncă
CS3.2- înțelegerea și evaluarea raporturilor dintre identitate și alteritate, dintre local și regional, dintre național și universal
Gestionarea responsabilă a resurselor necesare educației pe tot parcursul vieții
CS4.1- identificarea și selectarea de informatie relevantă și pertinentă din sursele istorice în raport cu diferite scopuri(de învățare, cercetare, documentare și procesare, elaborare de noi produse
CS4.2- aplicarea unor tehnici de muncă intelectuală care valorizează autonomia, disciplina și perseverența in contexte diferite
Formarea imaginii pozitive despre sine și despre ceilalți în vederea acceptării diversității culturale
– CS5.1recunoașterea unor stereotipii si prejudecăți culturale și reflecția democratica asupra lor
– CS5.2-recunoaștere și asumarea critică a unui sistem de valori recunoscute social și cultural de-a lungul istoriei
STATUTUL ACADEMIC ȘI DIDACTIC AL DISCIPLINEI
Schimbările neașteptat de rapide din tehnologie și societate destabilizează vechile ocupații, iar „puterile pe care tehnologia ni le-a pus la dispoziție sunt prea mari pentru a fi lăsate în voia sorții sau a lăcomiei”
Omul trebuie să adapteze și să modifice materialele si tehnologiile existente în condiții de protejare a propriei persoane, a celorlalți și a mediului înconjurător.
Dezvoltarea accelerată a cunoașterii și tehnologiei a determinat sistemele de învățământ să-și reconsidere poziția față de modalitățile în care contribuie la formarea uneia dintre competențele considerate „cheie” în lumea în care trăim, anume cea de a înțelege, utiliza și evalua istoria locală.
Soluțiile adoptate sunt numeroase și de o mare diversitate. Ceea ce s-a dovedit a fi o trăsătură comună este felul în care, pe de o parte, designerii educaționali și, pe de altă parte, societatea respectivă a perceput și valorizat istoria. Datorită relației speciale care există între istorie și calitatea vieții fiecărui om, consensurile au fost mult mai ușor de obținut, fapt ce s-a concretizat în căutarea unor soluții de echilibrare a raportului cultură generală – cultură locală în curriculumul școlii de toate gradele. De la a fi considerate componente disjuncte, la a le înțelege, accepta și promova ca un tot unitar este un continuum parcurs specific de diferite sisteme de învățământ.
Predarea-învățarea disciplinei „ Basarabeni și bucovineni refugiați în Vâlcea (1940-1947)” va fi orientată pe rezolvarea unor sarcini de lucru, utilizându-se preponderent metoda învățării și a formării competențelor prin rezolvarea unei game cât mai variate de aplicații practice și punându-se accent pe realizarea cu exactitate și la timp a cerințelor sarcinilor de lucru. Realizarea proiectelor în cadrul activităților practice va urmări dezvoltarea abilităților de lucru în echipă.
Instruirea interactivă specifică acestei discipline contribuie și la conștientizarea faptului că un bun cunoscător al istoriei locale are șanse mai mari de reușită în acțiunea de integrare socio-profesională. Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, recomandând cu precădere aplicațiile practice individuale, metoda descoperirii, a demonstrației, studiului de caz.
Evaluarea trebuie să vizeze mai ales interpretarea creativă a informațiilor și capacitatea de a rezolva o situație-problemă cu ajutorul surselor istorice.
Pentru buna desfășurare a orelor, profesorul trebuie să adapteze modulelor de instruire la conținutul disciplinelor de specialitate și să colaboreze cu profesorii de la disciplinele de specialitate pentru realizarea de activități specifice domeniului.
PARTEA a II-a : ORGANIZAREA MODULARĂ PE AN SCOLAR l
SISTEMUL MODULELOR
Programa pentru disciplina „Basarabeni și bucovineni refugiați în Vâlcea (1940 – 1947)”- cuprinde :
un modul inițial , două module disciplinare, unul integrat și un modul deschis.
Acest curs se studiază pe parcursul unui an școlar , 1 oră/săptămână.
Modul inițial
Modulul 1 (disciplinar): Tragicul an 1940 în Istoria Românilor
Modulul 2 (disciplinar): Refugiați basarabeni și bucovineni în Vâlcea
Modulul integrat: Memoria oamenilor și a locurilor – urmărește realizarea unei prezentări a județului Vâlcea, despre refugiați basarabeni și bucovineni, despre imaginea celuilalt astfel încât să consolideze achizițiile dobândite și să susțină o abordare interdisciplinară și transcurriculară.
Modul deschis: vizează elemente de consolidare, exersare si îmbogățire a achizițiilor anterioare.
Fig. 1. Organizarea modulară a conținutului CDS
Pentru un număr de ore de 35 pentru un an școlar, numărul alocat fiecărui modul este:
Numărul de 8 ore din modulul deschis se distribuie astfel:
MODULELE SPECIFICE
MODULUL INIȚIAL
Acest modul își propune să reexaminare și să consolideze cunoștințele elevilor despre orașul Râmnicu-Vâlcea, despre istoria, oamenii lui și despre memoria locului.
Modulul inițial are o durată de 3 săptămâni și o organizare preponderent evaluativă, care constă în aplicarea de către profesor a unor instrumente de evaluare menite să contureze structura competențelor pe care le posedă fiecare elev și să ofere oportunități de structurare diferențiată a studiuluiistoriei locale. Nota obținută de elev la acesta evaluare nu se trece in catalog.
Testul inițial propus este:
Încercuiți varianta corecta de răspuns:
Sediul Palatului Copiilor municipiul Râmnicu-Vâlcea este :
Un conac boieresc
O culă
O construcție contemporană
Un fost sediu episcopal
Statuia Independenței se află :
la poalele dealului Capela
în parcul Zăvoi
pe malul Oltului
în curtea episcopiei
Tiamarcos basileu are o inscripție pe un vas ceramic ce se află la :
Muzeul Național de Istorie
Muzeul Satului din Bujoreni
Salina Ocnele Mari
Muzeul județean de Istorie
Completați spațiile punctate de mai jos cu răspunsul corect:
Prima mențiune documentară despre Râmnicu-Vâlcea apare în timpul lui……………………………………………………….
2. Enumerați trei locuri ale memorie orașului:………………………
……………………………………………………………………………
Încercuiți litera corectă (A – adevărat, F – fals) din dreptul afirmațiilor:
Modulul 1 (disciplinar): Tragicul an 1940 în Istoria Românilor
Competențe specifice vizate de modul
B. Aspecte metodologice
La acest nivel de școlaritate se urmărește familiarizarea elevilor cu relațiile internaționale din deceniul 4 al secolului XX, apariția regimurilor totalitare și aspirațiile revizioniste.
Alegerea conținutului trebuie să aibă în vedere accesibilitatea, atractivitatea, valoarea și diversitatea aplicațiilor.
Prin studiul disciplinei : „Basarabeni și bucovineni refugiați în județul Vâlcea” sunt dezvoltate următoarele competențe : competențe sociale și civice, competența de a învăța să înveți.
Pentru formarea competențelor pot fi organizate diferite tipuri de activități de învățare. Exemplele de activități de învățare sunt construite astfel încât să pornească de la experiența concretă a elevului și să se integreze unor strategii didactice adecvate contextelor variate de învățare.
C. Aspecte evaluative
Au ca reper competențele generale și specifice ale disciplinei pentru construcția unor Indicatori de performanță
Pentru nivelul bazal:
– participarea la situații de realizare a cerințelor , cu ajutor din partea profesorului și a colegilor;
– selectarea surselor istorice;
– interpretarea informațiilor;
Pentru nivelul superior
– recunoașterea legăturilor dintre factorii externi și cei interni care au contribuit la prăbușirea României Mari;
– Realizarea unor portofolii privitoare la aspectele enunțate.
Evaluarea continuă se poate realiza pe întreg parcursul modulului prin aplicații practice .
Evaluarea finală se poate face prin realizarea portofoliului sau prin realizarea unui eseu structurat despre Tragicul an 1940 în istoria românilor.
Modulul 2 (disciplinar): Basarabeni și Bucovineni în Vâlcea
Competențe specifice vizate de modul
Aspecte metodologice
Profesorul va prezenta elevilor varietatea surselor istorice, modul de investigare și de extragere a informațiilor, modalitatea de a realiza fișe de lucru.
Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, utilizând cu precădere aplicațiile practice individuale sau în echipă, metoda demonstrației, conversația euristică. Se recomandă utilizarea mijloacelor auxiliare didactice cum ar fi: fișe de lucru, albume foto, crestomație de texte etc.
C. Aspecte evaluative
Pentru nivelul bazal:
– participarea activă la activitățile practice;
– investigarea surselor istorice
– recunoașterea locurilor memoriei de secol XIX – XXI
Pentru nivelul superior
– Cunoașerea momentelor istoriei Râmnicului modern și contemporan;
– Realizarea unor portofolii despre dezvoltarea durabilă a orașului
MODULUL INTEGRAT
Aspecte metodologice
Sarcina de învățare este privită ca unitate de bază a situației educative, într-o abordare (constructivistă) centrată pe elev, dând măsura capacității cadrului didactic de a interpreta corect prevederile programei și de a integra sugestiile despre importanța vieții comunitare în parcursurile de învățare pe care le propune
O astfel de învățare este propice, de exemplu, cunoașterii dimensiunii locului relațiilor interpersonale, dezvoltării afecțiunii și solidarității între oameni și respingerea războiului ca mijloc de rezolvare a diferendelor.
C. Aspecte evaluative
Pentru nivelul bazal:
– participarea la realizarea unor aplicații.
– utilizarea corectă a surselor contemporane inclusiv cele orale;
Pentru nivelul superior
realizarea unei prezentări PowerPoint / portofoliu / studiu conform cerințelor ;
realizarea unui anchete care să cuprindă mărturii ale refugiaților sau urmașilor lor.
MODULUL DESCHIS
Poate viza elemente de consolidare, exersare, îmbogățire a achizițiilor anterioare, având funcții de remediere, consolidare, stimulare sau sinteză. Acest modul valorifică 25% din timpul alocat activității didactice . În funcție de destinația rezervată acestui modul prin programă, se va decide și ce loc va ocupa în parcursul școlar (după finalizarea unuia sau a mai multor module).
CONCLUZII
Mișcările de populații sunt o realitate permanentă în istoria omenirii. Ele sunt omniprezente și în timpurile noastre, Europa secolului al XX-lea a cunoscut o permanentă mișcare de populații cauzele ei fiind complexe, această realitate se va păstra desigur și în secolul XXI.
O altă provocare se referă la recunoașterea deosebirilor fie că este vorba de pogrom, de holocaust, etnocid sau genocid, societate umană a trebuit să învețe într-un proces dureros pentru victimele persecuțiilor să accepte deosebirile. Atacurile etnice ne arată fragilitatea acestui proces de recunoaștere și tolerare a diversității provocate de migrație
BIBLIOGRAFIE
Izvoare inedite
Arhivele Arhiepiscopiei Râmnicului, d. 26 / 1940, 27 / 1940 d. 28 / 1940, d. 28/3 /1940, d. 192 / 1940
Arhiva Colegiului Național Mircea cel Bătrân Râmnicu-Vâlcea , d. 2 / 1940
Serviciul Județean al Arhivele Naționale Vâlcea
fond Biroul Refugiaților Vâlcea, d.7 / 1940
fond. Detașamentul de poliție Ocnele Mari, d. 1/ 1945
fond Legiunea de Jandarmi Vâlcea, d. 10/1940
fond. Poliția orașului Râmnicu-Vâlcea, d. 30 /1945, d 1 /1952
fond Prefectura Județului Vâlcea d. 50 /1940, 60 /1940, 61 /1941
fond. Regimentul de Poliție Drăgășani, d. 6. / 1940,
fond. Revizoratul Școlar Vâlcea, d. 1 /1944
Izvoare edite
Documenta Romanie Historica, 1974, vol I, d. 10
Hamangiu, Codul general al României, 1940 -1944.
Alexandru Moraru, Anatol Petrencu, 2008 – Mareșalul Antonescu și Basarabia. 1941 – 1944. Culegere de documente, Iași, Editura Demiurg, 350 p.
Studii și articole
Bogdan Dumitru Aleca, 2008, Declanșarea Operațiunii III din Basarabi ( 19 martie 1944) în Studii Vâlcene, serie nouă, nr. 4, p 531-536
Revista Bucovinei, anul. III, Râmnicu-Vâlcea:.
nr. 4 (aprilie) / 1944, p 184
mr. 5 (mai) / 1944, p. 196 -199, 214
nr. 6 (iunie) / 1944, p 228 -230
nr. 7 (iulie) / 1944, p. 258 -259, 264
nr. 9 (septembrie) / 1944, p.339
nr. 11 (noiembrie) / 1994, p 339
Lucrări speciale:
Nicolae Angelescu, 2005 – Memoriile unui om obscur, Râmnicu – Vâlcea, Editura Adrianso, 460 p.
Emilian Bold, Răzvan Ovidiu Locovei, 2008 –Relații româno-sovitice 1918 -1941, Iași, Editura Casa Editorială Demiurg, 378 p.
Mihai Aurelian Căruntu, 2004, Bucovina în al doilea război mondial, Iași, Editura Junimea, p. 484
Ion Constantin, 1995 – Romînia, Marile Puteri și problema Basarabiei, Editura Enciclopedică, București, 310 p.
Doru Dina , Ion Ivașcu, 1998 – Uragan la paralele 46 -48 , h.l., Editura Scribul, 122 p.
Valeriu Florin Dobrinescu, 1991 – Bătălia pentru Basarabia, Iași, Editura Junimea, 288p.
Constantin Grigore, 1944 – Râmnicul-Vâlcii, Râmnicu-Vâlcea, f.e. 100p
Constantin Mateescu, 1994 – Râmnicul, Râmnicul meu, Râmnicu-Vâlcea, Editura Adrianso, 135 p.
Leca Morariu, Jurnal vâlcean, 1944 -1948, Iași, Tipu Moldova, 516 p.
Stelian Neagoe, 1992 – Bătălia pentu Bucovina, Timișoara, Editura Helicon, 191p
Sorin Oane, 2012 – Istoria judeșului Vâlcea, 1948 -1965, Râmnicu-Vâlcea, Editura Confpys, 368p
Liviu Papuc, 2004 – Leca Morariu. Studiu monografic, Iași, Editura Timpul, 300 p
Mihai Pelin, 2008, – Săptămâna patimilor , Editura Compania, f..l. , 254p.
Lucrări de didactică
Valentin Băluțoiu et alii (2006), Istoria secolului al XX-lea și educația pentru cetățenia democratică, București, Educația 2000 +, p 260
Sorina Bolovan (2007), Didactica istoriei, Cluj, Editura Presa universitară clujeană, 149p
Laura Căpiță, Carol Căpiță (2005), Tendințe în didactica istorie, Pitești, Editura Paralela 45 , 194 p.
Constanțiu Dinulescu (2010), Didactica Istorie, Craiova, Editura Universitaria, 290 p
Maria Eliyza Dulamă (2006) , Metodologie didactică, Cluj, Editura Clusium, 215 p
Doru Dumitrescu et alii (2010), Elemente de didactica istorie, București, Editura Nomina, 288 p.
Gardner, H., Csikszentmihalyi, M., Damon, W. (2005). Munca bine făcută. Când excelența și etica își dau mâna, București Editura Sigma
Dan POTOLEA, Steliana TOMA, Anca BORZEA (2012), Coordonate ale unui nou cadru de referință al curriculumului național, Centrul Național de Evaluare și Examinare. – București: Editura Didactică și Pedagogică.
ANEXE
ANEXA 1 – SJANVL, fond PJV, d. 50 / 1940
Dare de seamă a prefectului județului Vâlcea – august 1940
PREFECTURA JUDEȚULUI VÂLCEA
DARE DE SEAMĂ
asupra măsurilor luate de Prefectura Județului Vâlcea, pentru adăpostirea și îngrijirea refugiaților din Basarabia și Bucovina, evacuați sau refugiați pe teritoriul județului
De îndată ce Prefectura Județului, a fost înștiințată de către Ministerul de Interne și de către Ținut, că va primi un număr de circa 1000 refugiați basarabeni și bucovineni, am convocat la Prefectură o parte din șefii de autorități cu cari am avut o consfătuire privitoare la organizarea cazării acestor refugiați și organizării hrănirii lor, pe timpul cât vor avea nevoe, până la plasarea acestora în diferite servicii, fie la Stat, fie pentru acei cari funcționează la Stat, fie pentru ceilalți particulari și diferite întreprinderi.
Ca urmare și în vederea executării dispozițiunilor primite, am organizat de îndată, la școala primară No.1. Take Ionescu, din localitate, un birou al refugiaților din Basarabia și Bucovina, organizat și condus de D-l N. Mărăcinescu , institutor, din partea Legiunei de Străjeri, ajutat de către elemente din legiunea locală și cea de străjere.
În acelaș timp, detașamente de 3-4 străjeri și străjere și câte un comisar de la poliție R. Vâlcea, au făcut de serviciu în gară, la toate sosirile de trenuri, cu însărcinarea de a conduce la biroul refugiaților, pe toți refugiații sosiți în R. Vâlcea, pentru identificarea, înregistrarea, cartiruirea și hrănirea acestora prin îngrijirea biroului.
În gară, în sala de așteptare la clasa 1-a, am organizat un birou de informații, prin ajutorul căruia refugiații, găseau toate informațiile de cari aveau nevoe și unde se strângeau, pregătindu-se plecarea la biroul din oraș.
Pentru identificarea și înregistrarea refugiaților sosiți, am dispus ca un delegat al poliției, însoțit de o funcționară de la biuroul populației, să fie detașat pe lângă biuroul de la școala No.1., pentru ca paralel cu înscrierile ce se făceau la biuroul Prefecturei, să fie înscriși și în registrele poliției R. Vâlcea și pentru a feri pe refugiați de a fi trambalați de la o autoritate la alta.
Grație organizării în detaliu, a biuroului de la școala ,,Take Ionescu’’, de sub conducerea D-lui N. Mărăcinescu, totul a decurs în cea mai perfectă ordine și complectă mulțumire pentru populația refugiată și așa de crud lovită în soarta sa, de împrejurările cunoscute, fiecare refugiat, primind la terminarea înscrierii sale, un carnet de identitate, eliberat de Prefectură la început, ulterior din acele primite de la Comisariatul refugiaților din București, biletul de cantonare în oraș, sau la Seminarul ,,Sf. Nicolae’’ din R. Vâlcea, unde din timp, au fost amenajate dormitoare.
Prin buna voință a preotului I. Tomescu, Directorul Seminarului ,,Sf. Nicolae,, din localitate, am organizat la acel seminar:
funcționarea băii.
funcționarea unui cămin de adăpostire pentru 150 de persoane.
O cantină pentru acelaș număr de persoane.
Înainte de a fi cantonați, fie în oraș la case particulare, fie la căminul de la seminar, toți refugiații au fost vizitați de medicii delegați de șeful serviciului sanitar județean, fiecare refugiat primind câte o fișă personală,
Asupra rezultatului vizitei medicale, internând în spitalul din localitate, pe cei cari au avut nevoie de îngrijirea specială a medicilor.
Baia pentru higiena corporală a refugiaților, a funcționat, atât la intrarea în cămin, cât și în fiecare săptămână, în două zile consecutive, vinerea și sâmbăta, combustibilul fiind procurat de prefectură.
Cantina de la seminarul local, a funcționat cu începere de la 21 Iulie și până la 25 August a.c., când din cauza pregătirei seminarului pentru deschiderea cursurilor, a trebuit să înceteze funcționarea, iar refugiații au fost mutați, o parte la Ocnele-Mari, iar o parte la Călimănești, restul și anumea cei ce execută la prefectură, au rămas în orașul R. Vâlcea.
În total, au fost cazați la Seminarul,,Sf. Nicolae’’, un număr de 140 refugiați din Basarabia și Bucovina, cărora li s-a servit un număr de peste 6000 de mese la care se adaogă peste 3000 de gustări de dimineață ( ceai cu pâine).
Numărul celor cazați, a fost sporit în ultimele zile ale lunei August cu încă 50 de persoane cari au sosit în județ, ulterior, din diferite centre de refugiate inițiale.
Din cauza reparațiunilor ce trebuia să execute conducerea seminarului din R. Vâlcea, în vederea deschiderei cursurilor, am desființat căminul și cantina refugiaților din R. Vâlcea și am înființat două cămine cantine în stațiunile Ocnele-Mari și Călimănești, închiriind în acest scop două imobile din aceste orașe, pentru care Prefectura plătește chirie.
Căminul Ocnele – Mari, funcționează într-un imobil cu 15 camere, parte de locuit, parte rezervat cantinei, închiriat prin îngrijirea Prefecturii, cu suma de lei 24.000 anual.
În acest cămin, se adăpostește un număr de 10 familii cu un total de 32 persoane.
Pe lângă cămin, funcționează o cantina unde iau masa un număr de 90-100 persoane zilnic, în limita sumei de lei 25, alocație de om pe zi, din cari 15 lei, se dau de către prefectură, iar diferența de 10 lei, se achită de fiecare refugiat, completând astfel diferența de alocație.
Preparatul hranei, se face prin rotație, de către Doamnele refugiate, întrebuințându-se acelaș procedeu și pentru personalul de serviciu.
Se servește zilnic: dimineața, ceai cu pâine, două feluri la prânz și două feluri seara.
Mâncarea este foarte bine preparată și tot atât de substanțială.
Vesela necesară pentru funcționarea cantinei, inclusiv vasele și ustensilele de bucătărie, au fost procurate de către prefectură, pe efectivul ce ia masa și în limita a 100 persoane.
Conducerea căminului și cantinei, se face sub directa noastră supraveghere, ajutat de un comitet de 5 persoane, dintre refugiați.
Refugiații sunt foarte mulțumiți de masă, cât și de modul înțelegător al conlocuirii lor cu populația comunei.
Un intendent, este însărcinat cu procurarea alimentelor de pe piață, contabilizarea lor și distribuirea pentru preparat precum și cu inventarul întregii clădiri: restul de refugiați sunt cantonați în comună, în vile particulare.
Căminul Călimănești. Din cauza desfințării Căminului și cantinei din R. Vâlcea și pentru o descongestionare a căminului Ocnele-Mari, am înființat un al doilea cămin în Călimănești, pentru un efectiv de 50 persoane, care funcționează de la 20 August a.c., după aceleași norme ca cel din Călimănești și tot prin îngrijirea Prefecturii și controlul nostru personal.
Ținem să menționăm că și pe lângă acest cămin, funcționează o cantină, pentru același efectiv și în aceleași condițiuni.
Căminul R. Vâlcea . Un al treilea cămin, va lua ființă, în curând, la R. Vâlcea, fiind în curs de închirierea unui local, care cu greu se găsește în oraș, în cari vor fi adăpostiți, în trecerea refugiaților până la plasarea lor și unde, contra unui preț foarte redus, vor putea lua masa și vor putea fi găzduiți.(10 lei pe zi, pentru masă și 10 lei pe zi, pentru cameră).
Ajutoare. fonduri. serbări. Odată cu sosirea refugiaților în județ și în special în orașul R. Vâlcea, a trebuit să ajutăm pe refugiați și bănește și în mică măsură, cu efecte.
Mai toți refugiații, nu au putut scăpa decât cu ceia ce aveau pe ei, fără nici un ban, numai cu câte o legătură de bagaje și acestea foarte reduse.
Din aceste motive și considerând frățește și umanitar, îndatorirea ce aveam a-i ajuta, am acordat ajutoare între 100-3000 lei, după caz și după numărul membrilor familiei fiecăruia, pentru a avea în cât mai mică măsură, posibilitatea de a-și complecta micile lipsuri și pentru hrana zilnică, pentru acei ce nu puteau lua masa la cantină ( copii mici, bolnavi, etc.).
Pentru aceasta, am găsit la prefectură un fond de câteva zeci de lei, din cari am ajutata ce ști necăjiți și nemângâiați ai soartei.
Pe lângă fondul strâns,ce am avut la prefectură, am primit, ca ajutoare din partea următoarelor autorități, sumele arătate în dreptul fiecăruia:
Ținutul Olt …………………………………………… 91.000 lei.
Garda Partidului Națiunii din R. Vâlcea ……………..45.505 lei.
Soc. Govora-Călimănești …………………………….50.000 lei.
Soc. Solidaritatea R. Vâlcea ………………………… . 5.000 lei.
Din aceste sume, am acordat ajutoare în bani, am întreținut și se înrețin cantinele în cele două orașe, Ocnele-Mari și Călimănești.
Apelând la funcționarii administrativi din județ, pentru a veni în ajutorul refugiaților, aceștia au convenit să contribue, cu salariul pe o zi de fiecare funcționar, în scopul de a spori fondul de ajutorarea refugiaților
Pentru sporirea fondului de ajutorarea acestor refugiați, comitetul refugiaților Poloni din Băile-Govora, a luat inițiativa de a da trei festivaluri artistice, din al căror rezultate bănești, să fie sporit acest fond.
În același timp, filiala “Crucei Roșii” din localitate, ne-a ajutat cu suma de lei 21.870, pentru menținerea cantinei ce a funcționat la seminarul din localitate, iar în urma intervențiilor făcute de noi direct, la “Crucea Roșie” din București, filiala R. Vâlcea, a primit câte 50 rânduri de lenjerie de corpși 25 perechi de încălțăminte, insuficiente fără a primi însă complet și în plus, efecte de îmbrăcăminte, în vederea iarnei care se apropie.
În curs de organizare, se află căminul și cantina din R .Vâlcea, care va adăposti întrecere și până la repartizare pe refugiații cari vor sosi în județ.
Căminul se organizează pentru 20 paturi, iar cantina va funcționa cu posibilități de hrănire până la un efectiv de 50 persoane.
Fondurile necesare, le vom procura, fie prin serbări, colecte și prin mijloace bănești ce se vor mai primi de la autorități.
Toate sumele colectate, obținute ca rezultat al serbărilor, din danii, etc., se înregistrează asupra prefecturi și ele se cheltuesc în stricta conformitate cu legea contabilității publice.
Nevoi de semnalat. Refugiații au nevoe neapărată de:
Lenjerie de corp.
De efecte de îmbrăcăminte pentru iarnă.
De pături de acoperit, pentru circa 30 paturi.
În Ocnele-Mari, unul dintre proprietari, ne-a pus la dispoziție o vilă fără lenjerie și pături sau plapome de acoperit.
Cu toată strădania noastră, nu vom putea acoperi aceste lipsuri și solicităm de la autoritățile superioare, ajutoare, fie în natură , pânză, stofe, încălțăminte, pături, lenjerie de pat, etc., fie în bani, pentru a procura noi aceste articole, complectând lipsurile, pentru a nu lăsa pe refugiați, a fi luați de desnădejdea și lipsa de atențiune și solicitudine din partea noastră.
Aceste ajutoare, într-un fel sau altul, ne trebuesc cât mai urgent, pentru a ameliora cât mai de vreme situația precară a acestor refugiați, mai ales în pragul iernii, care nu va întârzia să vină.
Anexam un număr de (….) fotografii, din care se va putea deduce, în parte, organizarea căminelor și cantinelor, pentru existența refugiaților Basarabeni și Bucovineni, aflați în județ, al căror număr total este de 354, din cari un număr de 148 sunt întreținuți de Prefectură, nefiind plasați, iar restul se găsesc adăpostiți pe la rude și cunoscuți, pe teritoriul județului.
PREFECTUL JUDEȚULUI VÂLCEA,
.
ANEXA 2– DJAVN – fond Poliția orașului Râmnicu Vâlcea, d 1 / 1952
DIRECȚIUNEA REGIONALĂ A SECURITĂȚII STATULUI VÂLCEA
Fișe persolnale de elementele fugite de pe teritoriul Uniunii Sovietice în anii Marii Revoluții și în anii Marelui război de apărare a Patriei
BADIU CRISTOFOR – este născut în anul 1912, luna Martie, ziua 5, în Sestoci Soroca, este fiul lu Pavel și Maria, de naționalitate Român, de Origine socială Țăran sărac, de profesie funcționar, actualment este referat la Sfatu Popular al comunei Brezoiu, înainte de 21 August 1944 nu le cunoaște activitatea politică deoarece este venit pe teritoriul țării noastre din anul 1944 luna Martie, în prezent susnumitul nu este încadrat în nicio org. emocratdă, cu domiciliu în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
BADIU C. MARIA – este născută în anul 1914, luna Febroarie, ziua 11, în Soroca, este fiica lui Alexandru și Maria, de naționalitate român, de origine socială țăran sărac, de profesie este funcționară, actualment este funcționară la Sfatul Raional Brezoi, la secția asigurări sociale, în înainte de 23 August 1944 nu i se cunoaște activitatea politică, după 23 August 1944 susnumita nu a făcut nici un fel de politică până în prezent.
Susnumita este venită pe teritoriul țării noastre din anul 1944, luna Martie, în prezent este cu domiciliul în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
POPOVICI D. PETRE – în anul 1914, luna Iunie, ziua 6, în Soroca, este fiul lui Dumitru și Olga, de naționalitate română, de profesie funcționară, actualment este funcționar al Sfatului Raional î n cadrul Secți Agricole, înainte de 23 August 1944 nu i sa putut cunoaște activitatea politică, deoarece este venit pe teritoriul Țări noastre din anul 1944, luna Martie.
După 23 August 1944 susnumitul nu a făcut deasemeni niciun fel de politică până în anul 1947 când sa înscris în C.F.P. din comuna Brezoiu unde activează și în momentu de față.
Cu domiciliu actual este în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea Brezoiu, Regiunea Rm. Vâlcea.
POPOVICI DUMITRU – este născut în anul 1944, luna Oct., ziua 4, în Soroca Soroca, este fiul lui Mihai și Salomia, de naționalitate română, de origine socială țărani săraci, de profesie funcționar, actualment este pensionar, înainte de 23 August 1944 nu i se cunoaște activitatea politică, iar după 23 August 1944 nu a făcut niciun fel de politică.
Susnumitul în prezent domiciliază încomuna Brezoiu, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
POPOVICI OLGA –este născută în anul 1884, luna Decembrie, ziua 21, în Sudorca Soroca, fiica lui Trofin și Ecaterina, de naționalitate română, de origine socială țărani sărac, de profesie muncitoare agricolă, actualment este casnică, muncind în jurul gospodăriei sale, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent nu este încadrată în nicioorg. Democrată.
Cu domiciliu în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea Brezoiu, Regiunea Rm. Vâlcea.
DOMOȘEANU HENIA – este născută în anul 1917, luna Ianuarie, ziua 13, în Valovia Soroca, este fiica lui Constantin și Maria, de naționalitate română, de origine socială țărani săraci, de profesie muncitoare forestieră la Inteprinderea I.P.E.T.L. Brezoiu, susnumita înainte de 23 August 1844 nu a făcut niciun fel de politică, și nici în prezent nu este încadrată în niciooorg. Democrată.
Cu domiciliu în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea Brezoiu, Regiunea Rm. Vâlcea.
SEFULESCU PETRE – este născut în anul 1908, în luna Ianuarie, ziua 2, în Visoca Soroca, fiul lui Teodor și al Nădejdea, de naționalitate română, de origine socială țărani săraci, de profesie funcționar, actualment este funcționar la Secția Comercială a Raionului Sfatului Raional Brezoiu, înainte de 23 August 1944 activitatea susnumitului nu i se cunoaște din cauză că este venit din anul 1944 pe teritoriul țării noastre, iar după 23 August 1944 de asemenea nu a făcut niciun fel de politică până în prezent, domiciliază în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
SEFULESCU NADEJDEA –este născută în anul 1905, luna Ianuarie. Ziua 2, în Cerepcău Soroca, este fiica lui Victor și a Mariei, de profesie este învățătoare, actualment este tot profesoară la școala Nr. 1 Brezoiu, este de origine socială țăran mijlocași, posedând ca avere 3 ha. teren diferit, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent este membră a org. P.P. cu domiciliu în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea Brezoiu, Regiunea Rm. Vâlcea.
SEFULESCU P. MARIA – este născută în anul 1934, luna August, ziua 22, în Visoca Soroca, este fiica lui Petre și a Nadejdea, de profesie eleva, nu a făcut niciun fel de politică, în prezent deasemeni nu este încadrată în nicioorg. democrată, cu domiciliu în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea Brezoiu, Regiunea Rm. Vâlcea.
GLAFCEA BORIS – este născut în anul 1920, luna iunie, ziua 20, în Gasea Tighina, este fiul Alexandru și al Nataliei, de profesie funcționar, actualmente este funcționar la Inteprinderea I.P.E.I.L. Brezoiu,în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent nu este încadrat în nicioorg. democrată, cu domiciliu în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea Brezoiu, Regiunea Rm. Vâlcea.
GLAFCEA NINA – este născută în anul 1918, luna Febroarie, ziua 17, în Orașul Chișinău,este fiica Alexandru și al Natalia, de profesie profesoară la școala profesională a Intreprinderii I.P.E.I.L. Brezoiu, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, fiind venită pe teritoriul țării noastre în anul 1944, în prezent nu este încadrată în nicio org. democrată, cu domiciliu în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea Brezoiu, Regiunea Rm. Vâlcea.
PARASCHIV GHIORGHE – este născut în anul 1902, luna Martie, ziua 2, în Frătăuți Veichi Rădăuți, este fiul lui Constantin și al Ecaterinei, este de profesie agricultor, actualment este muncitor forestier la Intreprinderea I.P.E.I.L. Brezoiu, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, fiind venit pe teritoriul țării noastre în anul 1940, în prezent nu este încadrat în nicioorg. democrată, cu domiciliu în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea Brezoiu, Regiunea Rm. Vâlcea.
PARASCHIV G. IRINA – este născută în anul 1902, luna Febroarie, ziua 15, în Rușnița Soroca, este fiica lui Ion și a Agripina, este de profesie agricultoare, actualment este casnică în gospodăria sa, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent nu este încadrată în nicioorg. democrată, cu domiciliu în comuna Brezoiu, Regiunea Rm. Vâlcea.
ROSNAC MIHAIL – este născut în anul 1921, luna Noembrie, ziua 19, în Hodarduti Hotin, este fiul lui Ștefan și al Anastasiei, este de profesie funcționar, actualment este padagog al școlii profesionale a Intreprinderi I.P.E.I.L. Brezoiu, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică,în prezent este membru P.M.R., susnumitul este venit în țara noastră din anul1943, în prezent este cu domiciliu în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea , Regiunea Rm. Vâlcea.
MESEAC N. ANA – este născută în anul 1925, luna August, ziua 13, în T. Severin, este fiul lui Ernest și al Elisabetei,este de profesie muncitoare agricolă, în prezent deasemenieste tot ca muncitoare în gospodăria sa.
În trecut susnumita nu a făcut niciun fel de politică, în prezent este membră în org. U.C.D.R., cu domiciliu în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
POROLICU SIMION – este născut în anul 1926, luna Martie, ziua 5, în comunaTrifănești, Soroca, este fiul lui Timotei și a lui Henia, este de profesie funcționar, actualment este contabil la Intreprinderi I.P.E.I.L. Brezoiu, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică ce a desfășurată înainte de 23 August 1944, iar după 23 August 1944deasemeni nu a făcut niciun fel de politică, cu domiciliu actual în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea , Regiunea Rm. Vâlcea.
NICULECU LECA …. – este născut în anul 1912, luna Noembrie, ziua 3, în Roșcani Bălți, este fiul lui Alexandru și al Mariei,este de profesie lăcătuș mecanic, actualment este maistru lăcătuș la Intreprinderi I.P.E.I.L. Brezoiu, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică înainte de 23 August 1944, iar după 23, 1944 a fost înscris în P.M.R., iar în prezent este lăcătuș, cu domiciliu în comuna Brezoiu, Raionul LovișteaBrezoiu , Regiunea Rm. Vâlcea.
…….. MIHAIL – este născut în anul 1921, luna Noembrie, ziua , Caragici Cetatea Albă, este fiul lui Chirilă și Eugenia, este de profesie funcționar, actualment este tot funcționar la Intreprinderi I.P.E.I.L. Brezoiu, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, actualmente este membru în org. P.P., cu domiciliu în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
DOBRESCU NICULAI – este născut în anul 1902, luna Aprilie, ziua 9, fiul lui Dumitru și al Anastasiei, de profesie tâmplar dulgher la Intreprinderea I.P.E.I.L. Brezoiu, în trecut nu a făcut politică, în prezent este membru în org. P.P., cu domiciliu în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea Brezoiu, Regiunea Rm. Vâlcea.
DOBRESCU ENIA – este născută în anul 1902, luna Aprilie, ziua 18, în comuna Siret Rădăuți, este fiica lui Maria,de profesie muncitoare casnică, actualmentse ocupă cu agricultura în gospodăria sa,în trecut nu a făcut niciun fel de politică și nici în prezent nu face, domiciliată în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
DOBRESCU LUBA – este născută în anul 1930, luna Octombrie, ziua 30, în comuna Siret Rădăuți, este fiica lui Nicolaie și a Eniei, de profesie este de profesie muncitoare agricolă, actualmentdeasemeni se ocupă cu agricultura, în trecut nu a făcut niciun fel de politică, în prezent nu este încadrată în nicio organizație democrată , cu domiciliu în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
STELCA NICOLAE – este născut în anul 1926, luna Octombrie, ziua 30, în Chișinău, este fiul lui Profira și al Frusinei, de profesie funcționar la centrul de difuzare a presiBrezoiu, susnumitul este venit în țară în anul 1939, în București, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent este membru sindicalist, cu domiciliu în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
SALDĂU ALEXANDRU – este născut în anul 1908, luna Aprilie, ziua 9, ………., este fiul lui Nicolaie, de profesie funcționar, actualment este contabil la secția buget a Sfatului Raional Brezoiu, atât în trecut cât și în prezent nu a făcut și nici nu face,cu domiciliu în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
PAHOLOV EUGEN– este născut în anul 1917, luna Febroarie, ziua 11, în Chișinău, este fiul lui Alexandru și al Eugenia, este de profesie funcționar, actualment este tot funcționar la Intreprinderi I.P.E.I.L. Brezoiu, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent nu este încadrat în nicioorg. democrată, cu domiciliu în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
Susnumita este venită în țara noastră în anul 1944, împreună cu soțul ei, Iovu Andrei, cu domiciliu în comuna Malaia, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
………. VLADIMIR – este născut în anul 1907, luna Iunie, ziua 11, Vadului ……Soroca,este fiul lui Eugen și al Ana, de profesie funcționar, actualment este funcționar la I.P.E.I.L.Brezoiu, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent este membru în org. …… ,cu domiciliu în comuna Păscoaia, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
ADVCEV NICOLAE – este născut în anul 1918, luna August, ziua 20, orașul Chișinău, este fiul lui Vlevchici și al Taniei, de profesie funcționar, actualment este tot funcționar la Sfatul RaionalBrezoiu, Regiunea Rm. Vâlcea, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică prin faptul că este venit în țara noastră din anul1944, actualment este maistru, cu domiciliu actual în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea.
VIERU TIMOFTE – este născut în anul 1912, luna Ianuarie, ziua 12, în comuna Soroca, fiul lui Andrei și Maria, de profesie tâmplar, actualment este linior P.T.T., căsătorit, nu are copii, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent nu este încadrat în nicioorg. democrată, cu domiciliu în comuna Cîineni, Raionul Brezoi, Regiunea Rm. Vâlcea.
……….. TATIANA – este născută în anul 1917, luna Ianuarie, ziua 3, în comuna Chișinău, județul Chișinău, este fiica lui Nicolae și Natalia, de profesie învățătoare, actualment este tot învățătoare în comuna Cîineni, căsătorită, în prezent este văduvă, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent este membră la U.F.D.R., cu domiciliu în comuna Cîineni, Raionul Brezoi, Regiunea Rm. Vâlcea.
TĂBĂCUȚU LIUDMILA – este născută în anul 1925, luna Octombrie, ziua 5, în comunaRacula, județul Lăpușnu, este fiica lui Nicolae și Maria, de profesie învățătoare, în prezent este tot învățătoare în comuna Cîineni, căsătorită, are 1 copil, în trecut nu a făcut politică, în prezent este membră în org. U.F.D.R., cu domiciliu în comuna Cîineni, Raionul Brezoi, Regiunea Rm. Vâlcea.
HUȚU MARIA –este născută în anul 1895, luna Decembrie, ziua 6, în comuna Racula, județul Lăpușnu, este fiica lui Pavel și Olga,de profesie muncitoare agricolă, actualmente casnică, căsătorită, are 2 copii,în prezent este văduvă, în trecut nu a făcut politică, în prezent nueste încadrată în nicio organizație democrată. Cu domiciliu în comuna Cîineni, Raionul Brezoi, Regiunea Rm. Vâlcea.
…….. NICOLAE – este născut în anul 1915, luna Decembrie, ziua 15, în comuna Racula, județul Lăpușnu, este fiulA lui Pavel și Mari , de profesie muncitor agricol, în prezent este muncitoare.
Este căsătorit, are 1 copil, în trecut nu a făcut politică, în prezent nu este încadrat în nicio organizație democrată, cu domiciliu în comuna Cîineni, Raionul Brezoi, Regiunea Rm. Vâlcea.
CARNIU CHINLE –este născut în anul 1909, luna Iunie, ziua 27, în Boroșeni Bălți, este fiul lui Artemie și Anisia, de profesie agricultor, actualment este muncitor zilier, căsătorit, fără copii, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent nu este încadrată în nicio organizație democrată. Cu domiciliu în comuna Cîineni, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
EUGENIA SANDRU – este născută în anul 1924, luna Sectembrie, ziua 5, în comuna Chișinău, județul Chișinău, este fiul lui Anton și Alexandra,de profesie agricultoare, actualment este funcționară, căsătorită, are 2 copii, în trecut nu i se cunoaște activitatea, în prezent este membră U.F.D.R. , cu domiciliu în comuna Cîineni, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
DUSECHIN IOAN – este născut în anul 1889, luna Iunie, ziua 6, în Leova, județul Cahul, este fiul lui Procofsie și al Varvara, de profesie salariat C.F.R., actualment este pensionar, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent fost membră P.M.R. , actualment este esclus, cu domiciliu în comuna Cîineni, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
BOTODACHIE SOFIE – este născută în anul 1897, luna Iunie, ziua 9, în comuna Leova, județul Cahul, este fiica lui Procofsie și a Varvara,de profesie muncitoare agricolă, actualment se ocupă cu căsnicia în gospodăria sa personală, căsătorită, are 2 copii, actualment este văduvă,în trecut nu a făcut politică, în prezent este membră a organizației U.F.D.R. , cu domiciliu în comuna Cîineni, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
BOFCENEA ION – este născut în anul 1889, luna Aprilie, ziua 9, în Orhei comuna Iesbești, este fiul lui Grigore și al Ana, de profesie cântăreț bisericesc, actualment este învățător în satul Bunbuiești, este căsătorit, fără copii, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent fost membru P.P.R. , în prezent este esclus, cu domiciliu în comuna Titești, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
LUCA MARIA –este născută 1914, luna martie, ziua 14, în comuna Sinești, județul Bălți, este fiica lui Petre și Eodochia, de profesie a fost muncitoare agricolă, actualment este profesoară în comuna Boișoara, la Ciclu II Linba rusă, căsătorită, fără copii, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, iar după 23 August a fost înscrisă în P.N..R., iar în prezent este esclusă , cu domiciliu în comuna Titești, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
LECA PETRE – este născut în anul 1912, luna Aprilie, ziua 22, în Tighina Valea Pergei, este fiul lui Grigore și al Mariei, de profesie preot, actualment este tot preot în comuna Titești, satul Bunbuiești, căsătorit, are 1 copil, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, iar după 23 August susnumitul a fost înscrisă în P.N..R., iar în prezent este esclus, cu domiciliu în comuna Titești, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
BAFCENC O. LIUBA – este născut în anul 1897, luna Octombrie, ziua 18, în comuna Coprina, județul Lăpușna, este fiul lui Zaharia și Vera, de profesie casnică, în prezent deasemeni tot această profesie o are adică muncitoare agricolă, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, iar după 23 August susnumita sa înscris în P.N..R., iar în prezent este esclusă , cu domiciliu în comuna Titești, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
IOVU ANDREI – este născut în anul 1912, luna Octombrie, ziua 21, în comuna Năpădeni Bălți, este fiul lui Ion și Ana, de profesie agent saniter, actualment este tot agent sanitar în comuna Malaia, căsătorit, fără copii, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, venit în țara noastră în anul 1944, susnumitul nu este cunoscut că ar fi făcut vro politică până în prezent, cu domiciliu în comuna Malaia, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
HOLBAN GHIORGHIE –este născut în anul 1909, luna Aprilie, ziua 21, în comuna Coșeodeni Bălți, este fiul lui Ștefan și Efinia, de profesie învățător, actualment este tot învățător în comuna Malaia, Raionul Loviștea, căsătorit, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent nu este înscris în nicioorg. democrată.
Susnumitul este venit în țara noastră în anul 1944,în prezent este cu domiciliu în comuna Malaia, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
CIORAP ALEXANDRU – este născut în anul 1912, luna Iunie, ziua 30, în Breavicea Orhei, este fiul lui Dianini și Ana, de profesie muncitor agricol, actualment este funcționar la Inteprinderea I.P.E.I.L. Topologu, căsătorit, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent încadrat politic, este venit în țara noastră în anul 1943, cu domiciliu în comuna Malaia, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
IOVU LIDIA – este născută în anul 1912, luna Mai, ziua 6, în comuna Năpădeni, județul Bălți, este fica lui Mihai și Melania, de profesie muncitoare agricolă, în prezent tot aceași profesie are, căsătorită, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent încadrată.
Susnumita este venită în țara noastră în anul 1944 împreună cu soțul ei anume Iovu Andrei, cu domiciliu în comuna Malaia, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
HOLBAN ALEXANDRIA – este născută în anul 1915, luna August, ziua 15, în comuna Bălți , Regiunea Bălți, este fiica lui Dumitru și Ecaterina, de profesie profesoară, în prezent tot învățătoare este în comuna Malaia, satul Ciunget, căsătorită fără copii, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent nu neîncadrată politic, susnumita este venită în România în anul 1944, în prezent domiciliează în comuna Malaia, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
BOIARU MACXIM – este născut în anul 1916, luna Dec., ziua 6, în comuna Călmățui, Cahul, este fiul lui Teodor și Ecaterina,este de profesie muncitor agricol, actualment este fierar la Intreprinderi I.P.E.I.L. Brezoiu, exploatarea Păscoaia, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezentdeasemeni nu este încadrat în nicioorg. democrată, susnumitul este venit în anul 1945, cu domiciliu în comuna Malaia, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
GUȚU NINA – este de profesie învățătoare, născută în anul 1919, în Cainariveichi Soroca, este fiica lui Nechifor și Ecaterina, de profesie învățătoare, în prezent tot învățătoare este în comuna Călinești, căsătorită, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, până în 23 August 1944, după această dată adică în anul 1946 sa înscris P.S.D. și apoi în P.M.R., iar la verificare a fost esclusă din partid, în prezent este cu domiciliu în comuna Călinești, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
GUȚU CONSTANTIN – este născut în anul 1919, în Cainariveichi Soroca, este fiul lui Iacob și Paraschiva, de profesie învățător, căsătorit, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, până în anul 1944, după această dată în anul 1946 a devenit membru în org. P.S.D. după aceia în P.M.R., iar la verificare a fost esclus din partidridicânduise carnetul, profesieîn prezent este profesor la ciclul II Călinești, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
GUSTICE IOAN – este născut în anul 1898, în Baimaclia Cahul, este fiul lui Dumitru și Alexandra, de profesie preot, în prezent este tot ca preot la parohia Racovița, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent este membru în org. F.P. cu domiciliu actual în comuna Racovița, Raionul Brezoiu, Regiunea Rm. Vâlcea, este căsătorit.
FĂRÂMĂ EUGENIA – este născută în anul 1895, la Chișinău Lăpușna, este fiica lui Haralambie și Maria, de profesie atât în trecut cât și în prezent numită a se ocupa cu croitoria, fiind de meserie croitoreasă.
Este căsătorită, are 4 copii, trei băieți și o fată, susnumita din punct de vedere politic,în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, iar în prezent nu este înscrisă în nicioorg. democrată, cu domiciliu în comuna Racovița, satul Călinești, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
SCALSCHI VICTOR – este născut în anul 1913, luna Noembrie, ziua 11, în comuna Sănătăuca, județul Soroca, este fiul lui Anton și Elisabeta, care în prezent sunt decedați din anul 1918, este de profesie învățător, actualment este tot învățător în comuna Racovița, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent este membru în org. F.P. și sindicalist la Sindicatul învățământului, cu domiciliu actual în comuna Racovița, satul Sărăcinești, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea. Susnumitul este căsătorit fără copii.
SCALESHI MARIA – este născută în anul 1916, luna Iulie, ziua 22, la Năpădeni Bălți, este fica lui Nicolae și a Mariei, de profesie învățătoare, atât în trecut cât și în prezent, în prezent este profesoară în comuna Racovița, satul Sărăcinești, căsătorită fără copii, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezenteste membră în org. F.P. și U.F.D.R.cu domiciliu actual în comuna Racovița, satul Sărăcinești, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
MUGIOIU VERONICA – este născută în anul 1918, luna Decembrie, ziua 6, în comuna Bădicani, județul Soroca, este fica lui Ion ți a Agojia, de profesie în trecut muncitoare agricolă, în prezent de asemenea este muncitoare, fost fotograf, în prezent este tot fotograf,căsătorită, are 1 copil, de origine socială mijlocași, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent este membră în org. U.F.D.R., cu domiciliu în comuna Călimănești, str. Lenin, nr. 229, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
VĂSCĂTEANU ION – este născut în anul 1937, luna Febroarie, ziua 5, în comuna Zgurița, județul Soroca, este fiul lui T. Vescăuteanu și al Veronica, de profesie elev, în trecut nu a făcut niciun fel de politică , în prezent este membru în org. U.T.M., cu domiciliu în comuna Călimănești, str. Lenin, nr. 229, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
CIOBANU MARIA – este născută în anul 1920, luna Octombrie, ziua 15, în comuna Parcani, județul Soroca, de profesie casnică, atât în trecut cât și în prezent, este fica lui Toma și Paraschiva, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent este membră aorg. U.F.D.R., cu domiciliu în comuna Călimănești, str. Lenin, nr. 229, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
Susnumita este venită în țara noastră în anul 1944.
DUBALARU TOMA – este născut în anul 1892, luna VII, ziua 6, în comuna Parcani, județul Soroca, este fiul lui Dumitru și Mana, de profesie fost în trecut agricultor, iar în prezent este funcționar la Sfatul Popular al comunei Călimănești, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent nu este încadrat în nicioorg. democrată, cu domiciliu în comuna Călimănești, str. Lenin, nr. 229, Raionul LovișteaBrezoiu, Regiunea Rm. Vâlcea.
DURBALARU PARASCHIVA – este născută în anul 1893, luna X, ziua 5, în comuna Parcaniu, județul Soroca, este fica lui Dumitru și Mana, de profesie casnică, atât în trecut cât și în prezent susnumita nu a făcut politică, căsătorită, cu domiciliu în comuna Călimănești, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
GAVALEOCOV XENIA – este născută în anul 1889, luna Ianoarie, ziua 19, în comuna Pârlita, județul Bălți, este fiica lui Alexandru și Ana, de profesie muncitoare/casnică, în prezent de ocupație casnică, în prezent susnumita este văduvă, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent U.F.D.R., de origine socială țărani mijlocași, venită în țară la noi în anul 1940, cu domiciliu în comuna Călimănești, str. Lenin, nr. 229, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
GORCOS ROISA – este născută în anul 1913, luna Martie, ziua 21, în comuna Băcoști, județul Lăpușna, este fiica lui Teodor și a Vera, în trecut a fost de ocupație casnică, în prezent este bibliotecară la C.G.M. Călimănești,susnumita în prezent este văduvă, de origine socială țărani mijlocași, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent U.F.D.R., cu domiciliu în comuna Călimănești, str. Lenin, nr. 229, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
MOLDOVEANU VERA – este născută în anul 1891, luna Noembrie, ziua 10, în comuna Ciciuleni, județul Lăpușna, este fiica lui Gavril și a Prozina, de profesie în trecut a fost muncitoare agricolă, în prezent de ocupație casnică, de origine socială țărani mijlocași, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent neîncadrată, căsătorită, în prezent văduvă, venită în țara noastră în anul 1940, cu domiciliu în comuna Călimănești, str. Lenin, nr. 102, Regiunea Rm. Vâlcea.
SECARU MATRONA – este născută în anul 1919, luna Martie, ziua 15, în comuna Răscăești, județul Cetatea Albă, este fiica lui Andrei și Maria, de origine socială țărani săraci, de profesie muncitoare agricolă, în prezent este muncitoare agricolă, căsătorită, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică care a desfășurato înainte de 23 August 1944, iar după această dată, susnumita adică în a nul 1949 a devenit membră U.F.D.R., cu domiciliu actual în comuna Călimănești, str. Dobrogeanu Gherea, nr.1, venită în țară în anul 1940.
REVENCO ION – este născut în anul 1895, luna Febroarie, ziua 15, în comuna General Pocxos, județul Soroca, este fiul lui Avram și Anisia, de origine socială țărani săraci, de profesie în trecut a fost mecanic C.F.R., în prezent pensionar, în trecut nu i se cunoaște activitatea fiind venit în țara noastră în anul 1944, în prezent neîncadrat politic, cu domiciliu actual în comuna Călimănești, Str. 7 Noembrie, nr.1.
REVENCO MARIA – este născută în anul 1901, luna August, ziua 10, în comuna GeneralPocxos, județul Soroca, de origine socială țărani săraci, de profesie muncitoare, în trecut nu i se cunoaște activitatea fiind venit în țara noastră în anul 1944, în prezent neîncadrată politic, cu domiciliu actual în comuna Călimănești, Str. 7 Noembrie, nr.1.
ALEXANDREANU SOFIA – este născută în anul 1935, luna Decembrie, ziua 2, în comuna Cinislia, județul Tugina, de profesie elevă, este fica lui Vladimir și Emilia, în trecut nu a făcut politică, în prezent U.T.N., necăsătorită, susnumita este venită în țara noastră în anul 1940, cu domiciliu actual în comuna Călimănești, Str. Stalin, nr.35.
PĂTRĂȘESCU ISTODOR – este născut în anul 1893, luna Aprilie, ziua 23, în comuna Ropcea, județul Storojint, este fiu lui Ion și Elisabeta, de profesie funcționar, în prezent este tot funcționar în comuna Călimănești,de origine socială mic burghez, în trecut nu i se cunoaște activitatea fiind venit în anul 1940 în țară la noi, în prezent neîncadrat politic, cu domiciliu actual în comuna Călimănești, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
PĂTRĂȘESCU SOFIA – este născută în anul 1904, luna Iulie, ziua 4, în comuna Ciudei, județul Storojint, este fica lui Gheorghe și Zenovia, de origine socială mic burgheză, de ocupație casnică și în trecut și în prezent, căsătorită, în trecut nu i se cunoaște activitatea fiind venit în anul 1940, în țara noastră, cu domiciliu actual în comuna Călimănești, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
PĂTRĂȘESCU MIRCEA – este născut în anul 1925, luna Iulie, ziua 9, în comunaCiudeni, județul Storojint, este fiul lui Istodor și Victoria,de origine socială mic burghez, de profesie funcționar,inginer silvic, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent este membru P.M.R., susnumitul este venit în țară în anul 1930, în prezent neîncadrat politic, cu domiciliu actual în comuna Călimănești, satul Jiblea.
PĂTRĂȘESCU DRAGOȘI – este născut în anul 1929, luna Octombrie, ziua 29, în comuna Cernăuți, județul Cernăuți, fiul lui Istodor și Victoria, de origine socială mic burghez, de profesie este student, necăsătorit, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent este membru în org. U.T.M., cu domiciliu în comuna Călimănești, venit în țară în 1940.
BUSUI MARIA – este născută în anul 1907, luna Februarie, ziua 7, în comunaAlcedor, județul Orhei, este fica lui Manoel și Olga, de origine socială țăran mijlocași, de profesie învățătoare, căsătorită, are 1 copil, actualment este văduvă, în prezent este membră P.M.R., venită în țară în anul 1945, cu domiciliu actual Călimănești, Str. Lenin, nr.321.
PLOP MARIA – este născută în anul 1877, în luna Oct., ziua 9, în comuna Mămăliga, județul Hotin, este fica lui Login și Ecaterina, de origine socială țărani săraci, de profesie casnică, căsătorită, în prezent este văduvă, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent neîncadrată politic, cu domiciliu în comuna Călimănești, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea, venită în țară în 1944.
BOGDAN ANTON – este născut în anul 1886, în luna August, ziua 10, în comuna Dumitrești, județul Cetatea Albă, este fiul Gheorghe și Maria, de origine socială țărani mijlocași, de profesie în trecut învățător, iar în prezent este tot învățător în comuna Călimănești, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent nu este încadrat politic, cu domiciliu în comuna Călimănești, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.Venit în țară în anul 1944.
BOGDAN ANA – este născută în anul 1885, în luna Octombrie, ziua 16, în comuna Citai, județul Ismail, de origine socială țărani mijlocași, de profesie în trecut învățător, este fica lui Teodor și Rada, susnumita este de ocupație casnică, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent neîncadrată politic, cu domiciliu în comuna Călimănești, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
VALINTIRU VERA – este născută în anul 1895, în luna Decembrie, ziua 18, în comuna Târnova, județul Soroca, este fica lui Petre și Ana,de origine socială mic burghez, de profesie învățătoare, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent U.F.D.R., căsătorită, venită în țară în anul 1944, cu domiciliu în comuna Călimănești, Str. I.C. Frimu, nr.22.
ACIBASI NICOLAIE – este născut în anul 1910, în luna Decembrie, ziua 8, în comuna Chișinău, județul Lăpușna, este fiul lui Vasile și Ana, de profesie funcționar C.F.R. în prezent magaziner la stația Jiblea, de origine socială țărani săraci, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent neîncadrat politic, cu domiciliu în comuna Călimănești, Raionul Loviștea, susnumitul este venit la noi în țară în anul 1940.
ACIBASI VERA – este născută în anul 1914, în luna Noembrie, ziua 8, în comuna Chișinău, județul Lăpușna, este fica lui Teodor și Matrovna, de origine socială țărani săraci, de profesie casnică, căsătorită, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent neîncadrată politic,venită în țară la noi în anul 1940, cu domiciliu actual în comuna Călimănești, satul Jiblea, gara C.F.R.
SERBAN NICANOR – este născut în anul 1919, în lunaSectembrie, ziua 17, în comunaCarpciu, județul Stojineni, este fiul lui Teodor și Agripina, de profesie impegat de mișcare, în prezent tot ca impegat de mișcare Gara Jiblea, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent nu este încadrat politic, căsătorit, susnumitul este venit în țara noastră din anul 1940, cu domiciliu în comuna Călimănești, Raionul Loviștea Brezoiu.
SMOCOV NICOLAE – este născut în anul 1890, în lunaFebroarie, ziua 20, în comuna Chișinău, județul Lăpușna, este fiul lui Smorcov și Comevc, de origine socială burgheză, de profesie fost antreprenor de hotel, în prezent fără ocupație, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent neîncadrat politic, căsătorit, cu domiciliu în comuna Călimănești, Raionul Loviștea Brezoiu, Regiunea Rm. Vâlcea.
Susnumitul este venit în țara noastră din anul 1940, luna Iunie ziua 20.
BIBLIOGRAFIE
Izvoare inedite
Arhivele Arhiepiscopiei Râmnicului, d. 26 / 1940, 27 / 1940 d. 28 / 1940, d. 28/3 /1940, d. 192 / 1940
Arhiva Colegiului Național Mircea cel Bătrân Râmnicu-Vâlcea , d. 2 / 1940
Serviciul Județean al Arhivele Naționale Vâlcea
fond Biroul Refugiaților Vâlcea, d.7 / 1940
fond. Detașamentul de poliție Ocnele Mari, d. 1/ 1945
fond Legiunea de Jandarmi Vâlcea, d. 10/1940
fond. Poliția orașului Râmnicu-Vâlcea, d. 30 /1945, d 1 /1952
fond Prefectura Județului Vâlcea d. 50 /1940, 60 /1940, 61 /1941
fond. Regimentul de Poliție Drăgășani, d. 6. / 1940,
fond. Revizoratul Școlar Vâlcea, d. 1 /1944
Izvoare edite
Documenta Romanie Historica, 1974, vol I, d. 10
Hamangiu, Codul general al României, 1940 -1944.
Alexandru Moraru, Anatol Petrencu, 2008 – Mareșalul Antonescu și Basarabia. 1941 – 1944. Culegere de documente, Iași, Editura Demiurg, 350 p.
Studii și articole
Bogdan Dumitru Aleca, 2008, Declanșarea Operațiunii III din Basarabi ( 19 martie 1944) în Studii Vâlcene, serie nouă, nr. 4, p 531-536
Revista Bucovinei, anul. III, Râmnicu-Vâlcea:.
nr. 4 (aprilie) / 1944, p 184
mr. 5 (mai) / 1944, p. 196 -199, 214
nr. 6 (iunie) / 1944, p 228 -230
nr. 7 (iulie) / 1944, p. 258 -259, 264
nr. 9 (septembrie) / 1944, p.339
nr. 11 (noiembrie) / 1994, p 339
Lucrări speciale:
Nicolae Angelescu, 2005 – Memoriile unui om obscur, Râmnicu – Vâlcea, Editura Adrianso, 460 p.
Emilian Bold, Răzvan Ovidiu Locovei, 2008 –Relații româno-sovitice 1918 -1941, Iași, Editura Casa Editorială Demiurg, 378 p.
Mihai Aurelian Căruntu, 2004, Bucovina în al doilea război mondial, Iași, Editura Junimea, p. 484
Ion Constantin, 1995 – Romînia, Marile Puteri și problema Basarabiei, Editura Enciclopedică, București, 310 p.
Doru Dina , Ion Ivașcu, 1998 – Uragan la paralele 46 -48 , h.l., Editura Scribul, 122 p.
Valeriu Florin Dobrinescu, 1991 – Bătălia pentru Basarabia, Iași, Editura Junimea, 288p.
Constantin Grigore, 1944 – Râmnicul-Vâlcii, Râmnicu-Vâlcea, f.e. 100p
Constantin Mateescu, 1994 – Râmnicul, Râmnicul meu, Râmnicu-Vâlcea, Editura Adrianso, 135 p.
Leca Morariu, Jurnal vâlcean, 1944 -1948, Iași, Tipu Moldova, 516 p.
Stelian Neagoe, 1992 – Bătălia pentu Bucovina, Timișoara, Editura Helicon, 191p
Sorin Oane, 2012 – Istoria judeșului Vâlcea, 1948 -1965, Râmnicu-Vâlcea, Editura Confpys, 368p
Liviu Papuc, 2004 – Leca Morariu. Studiu monografic, Iași, Editura Timpul, 300 p
Mihai Pelin, 2008, – Săptămâna patimilor , Editura Compania, f..l. , 254p.
Lucrări de didactică
Valentin Băluțoiu et alii (2006), Istoria secolului al XX-lea și educația pentru cetățenia democratică, București, Educația 2000 +, p 260
Sorina Bolovan (2007), Didactica istoriei, Cluj, Editura Presa universitară clujeană, 149p
Laura Căpiță, Carol Căpiță (2005), Tendințe în didactica istorie, Pitești, Editura Paralela 45 , 194 p.
Constanțiu Dinulescu (2010), Didactica Istorie, Craiova, Editura Universitaria, 290 p
Maria Eliyza Dulamă (2006) , Metodologie didactică, Cluj, Editura Clusium, 215 p
Doru Dumitrescu et alii (2010), Elemente de didactica istorie, București, Editura Nomina, 288 p.
Gardner, H., Csikszentmihalyi, M., Damon, W. (2005). Munca bine făcută. Când excelența și etica își dau mâna, București Editura Sigma
Dan POTOLEA, Steliana TOMA, Anca BORZEA (2012), Coordonate ale unui nou cadru de referință al curriculumului național, Centrul Național de Evaluare și Examinare. – București: Editura Didactică și Pedagogică.
ANEXE
ANEXA 1 – SJANVL, fond PJV, d. 50 / 1940
Dare de seamă a prefectului județului Vâlcea – august 1940
PREFECTURA JUDEȚULUI VÂLCEA
DARE DE SEAMĂ
asupra măsurilor luate de Prefectura Județului Vâlcea, pentru adăpostirea și îngrijirea refugiaților din Basarabia și Bucovina, evacuați sau refugiați pe teritoriul județului
De îndată ce Prefectura Județului, a fost înștiințată de către Ministerul de Interne și de către Ținut, că va primi un număr de circa 1000 refugiați basarabeni și bucovineni, am convocat la Prefectură o parte din șefii de autorități cu cari am avut o consfătuire privitoare la organizarea cazării acestor refugiați și organizării hrănirii lor, pe timpul cât vor avea nevoe, până la plasarea acestora în diferite servicii, fie la Stat, fie pentru acei cari funcționează la Stat, fie pentru ceilalți particulari și diferite întreprinderi.
Ca urmare și în vederea executării dispozițiunilor primite, am organizat de îndată, la școala primară No.1. Take Ionescu, din localitate, un birou al refugiaților din Basarabia și Bucovina, organizat și condus de D-l N. Mărăcinescu , institutor, din partea Legiunei de Străjeri, ajutat de către elemente din legiunea locală și cea de străjere.
În acelaș timp, detașamente de 3-4 străjeri și străjere și câte un comisar de la poliție R. Vâlcea, au făcut de serviciu în gară, la toate sosirile de trenuri, cu însărcinarea de a conduce la biroul refugiaților, pe toți refugiații sosiți în R. Vâlcea, pentru identificarea, înregistrarea, cartiruirea și hrănirea acestora prin îngrijirea biroului.
În gară, în sala de așteptare la clasa 1-a, am organizat un birou de informații, prin ajutorul căruia refugiații, găseau toate informațiile de cari aveau nevoe și unde se strângeau, pregătindu-se plecarea la biroul din oraș.
Pentru identificarea și înregistrarea refugiaților sosiți, am dispus ca un delegat al poliției, însoțit de o funcționară de la biuroul populației, să fie detașat pe lângă biuroul de la școala No.1., pentru ca paralel cu înscrierile ce se făceau la biuroul Prefecturei, să fie înscriși și în registrele poliției R. Vâlcea și pentru a feri pe refugiați de a fi trambalați de la o autoritate la alta.
Grație organizării în detaliu, a biuroului de la școala ,,Take Ionescu’’, de sub conducerea D-lui N. Mărăcinescu, totul a decurs în cea mai perfectă ordine și complectă mulțumire pentru populația refugiată și așa de crud lovită în soarta sa, de împrejurările cunoscute, fiecare refugiat, primind la terminarea înscrierii sale, un carnet de identitate, eliberat de Prefectură la început, ulterior din acele primite de la Comisariatul refugiaților din București, biletul de cantonare în oraș, sau la Seminarul ,,Sf. Nicolae’’ din R. Vâlcea, unde din timp, au fost amenajate dormitoare.
Prin buna voință a preotului I. Tomescu, Directorul Seminarului ,,Sf. Nicolae,, din localitate, am organizat la acel seminar:
funcționarea băii.
funcționarea unui cămin de adăpostire pentru 150 de persoane.
O cantină pentru acelaș număr de persoane.
Înainte de a fi cantonați, fie în oraș la case particulare, fie la căminul de la seminar, toți refugiații au fost vizitați de medicii delegați de șeful serviciului sanitar județean, fiecare refugiat primind câte o fișă personală,
Asupra rezultatului vizitei medicale, internând în spitalul din localitate, pe cei cari au avut nevoie de îngrijirea specială a medicilor.
Baia pentru higiena corporală a refugiaților, a funcționat, atât la intrarea în cămin, cât și în fiecare săptămână, în două zile consecutive, vinerea și sâmbăta, combustibilul fiind procurat de prefectură.
Cantina de la seminarul local, a funcționat cu începere de la 21 Iulie și până la 25 August a.c., când din cauza pregătirei seminarului pentru deschiderea cursurilor, a trebuit să înceteze funcționarea, iar refugiații au fost mutați, o parte la Ocnele-Mari, iar o parte la Călimănești, restul și anumea cei ce execută la prefectură, au rămas în orașul R. Vâlcea.
În total, au fost cazați la Seminarul,,Sf. Nicolae’’, un număr de 140 refugiați din Basarabia și Bucovina, cărora li s-a servit un număr de peste 6000 de mese la care se adaogă peste 3000 de gustări de dimineață ( ceai cu pâine).
Numărul celor cazați, a fost sporit în ultimele zile ale lunei August cu încă 50 de persoane cari au sosit în județ, ulterior, din diferite centre de refugiate inițiale.
Din cauza reparațiunilor ce trebuia să execute conducerea seminarului din R. Vâlcea, în vederea deschiderei cursurilor, am desființat căminul și cantina refugiaților din R. Vâlcea și am înființat două cămine cantine în stațiunile Ocnele-Mari și Călimănești, închiriind în acest scop două imobile din aceste orașe, pentru care Prefectura plătește chirie.
Căminul Ocnele – Mari, funcționează într-un imobil cu 15 camere, parte de locuit, parte rezervat cantinei, închiriat prin îngrijirea Prefecturii, cu suma de lei 24.000 anual.
În acest cămin, se adăpostește un număr de 10 familii cu un total de 32 persoane.
Pe lângă cămin, funcționează o cantina unde iau masa un număr de 90-100 persoane zilnic, în limita sumei de lei 25, alocație de om pe zi, din cari 15 lei, se dau de către prefectură, iar diferența de 10 lei, se achită de fiecare refugiat, completând astfel diferența de alocație.
Preparatul hranei, se face prin rotație, de către Doamnele refugiate, întrebuințându-se acelaș procedeu și pentru personalul de serviciu.
Se servește zilnic: dimineața, ceai cu pâine, două feluri la prânz și două feluri seara.
Mâncarea este foarte bine preparată și tot atât de substanțială.
Vesela necesară pentru funcționarea cantinei, inclusiv vasele și ustensilele de bucătărie, au fost procurate de către prefectură, pe efectivul ce ia masa și în limita a 100 persoane.
Conducerea căminului și cantinei, se face sub directa noastră supraveghere, ajutat de un comitet de 5 persoane, dintre refugiați.
Refugiații sunt foarte mulțumiți de masă, cât și de modul înțelegător al conlocuirii lor cu populația comunei.
Un intendent, este însărcinat cu procurarea alimentelor de pe piață, contabilizarea lor și distribuirea pentru preparat precum și cu inventarul întregii clădiri: restul de refugiați sunt cantonați în comună, în vile particulare.
Căminul Călimănești. Din cauza desfințării Căminului și cantinei din R. Vâlcea și pentru o descongestionare a căminului Ocnele-Mari, am înființat un al doilea cămin în Călimănești, pentru un efectiv de 50 persoane, care funcționează de la 20 August a.c., după aceleași norme ca cel din Călimănești și tot prin îngrijirea Prefecturii și controlul nostru personal.
Ținem să menționăm că și pe lângă acest cămin, funcționează o cantină, pentru același efectiv și în aceleași condițiuni.
Căminul R. Vâlcea . Un al treilea cămin, va lua ființă, în curând, la R. Vâlcea, fiind în curs de închirierea unui local, care cu greu se găsește în oraș, în cari vor fi adăpostiți, în trecerea refugiaților până la plasarea lor și unde, contra unui preț foarte redus, vor putea lua masa și vor putea fi găzduiți.(10 lei pe zi, pentru masă și 10 lei pe zi, pentru cameră).
Ajutoare. fonduri. serbări. Odată cu sosirea refugiaților în județ și în special în orașul R. Vâlcea, a trebuit să ajutăm pe refugiați și bănește și în mică măsură, cu efecte.
Mai toți refugiații, nu au putut scăpa decât cu ceia ce aveau pe ei, fără nici un ban, numai cu câte o legătură de bagaje și acestea foarte reduse.
Din aceste motive și considerând frățește și umanitar, îndatorirea ce aveam a-i ajuta, am acordat ajutoare între 100-3000 lei, după caz și după numărul membrilor familiei fiecăruia, pentru a avea în cât mai mică măsură, posibilitatea de a-și complecta micile lipsuri și pentru hrana zilnică, pentru acei ce nu puteau lua masa la cantină ( copii mici, bolnavi, etc.).
Pentru aceasta, am găsit la prefectură un fond de câteva zeci de lei, din cari am ajutata ce ști necăjiți și nemângâiați ai soartei.
Pe lângă fondul strâns,ce am avut la prefectură, am primit, ca ajutoare din partea următoarelor autorități, sumele arătate în dreptul fiecăruia:
Ținutul Olt …………………………………………… 91.000 lei.
Garda Partidului Națiunii din R. Vâlcea ……………..45.505 lei.
Soc. Govora-Călimănești …………………………….50.000 lei.
Soc. Solidaritatea R. Vâlcea ………………………… . 5.000 lei.
Din aceste sume, am acordat ajutoare în bani, am întreținut și se înrețin cantinele în cele două orașe, Ocnele-Mari și Călimănești.
Apelând la funcționarii administrativi din județ, pentru a veni în ajutorul refugiaților, aceștia au convenit să contribue, cu salariul pe o zi de fiecare funcționar, în scopul de a spori fondul de ajutorarea refugiaților
Pentru sporirea fondului de ajutorarea acestor refugiați, comitetul refugiaților Poloni din Băile-Govora, a luat inițiativa de a da trei festivaluri artistice, din al căror rezultate bănești, să fie sporit acest fond.
În același timp, filiala “Crucei Roșii” din localitate, ne-a ajutat cu suma de lei 21.870, pentru menținerea cantinei ce a funcționat la seminarul din localitate, iar în urma intervențiilor făcute de noi direct, la “Crucea Roșie” din București, filiala R. Vâlcea, a primit câte 50 rânduri de lenjerie de corpși 25 perechi de încălțăminte, insuficiente fără a primi însă complet și în plus, efecte de îmbrăcăminte, în vederea iarnei care se apropie.
În curs de organizare, se află căminul și cantina din R .Vâlcea, care va adăposti întrecere și până la repartizare pe refugiații cari vor sosi în județ.
Căminul se organizează pentru 20 paturi, iar cantina va funcționa cu posibilități de hrănire până la un efectiv de 50 persoane.
Fondurile necesare, le vom procura, fie prin serbări, colecte și prin mijloace bănești ce se vor mai primi de la autorități.
Toate sumele colectate, obținute ca rezultat al serbărilor, din danii, etc., se înregistrează asupra prefecturi și ele se cheltuesc în stricta conformitate cu legea contabilității publice.
Nevoi de semnalat. Refugiații au nevoe neapărată de:
Lenjerie de corp.
De efecte de îmbrăcăminte pentru iarnă.
De pături de acoperit, pentru circa 30 paturi.
În Ocnele-Mari, unul dintre proprietari, ne-a pus la dispoziție o vilă fără lenjerie și pături sau plapome de acoperit.
Cu toată strădania noastră, nu vom putea acoperi aceste lipsuri și solicităm de la autoritățile superioare, ajutoare, fie în natură , pânză, stofe, încălțăminte, pături, lenjerie de pat, etc., fie în bani, pentru a procura noi aceste articole, complectând lipsurile, pentru a nu lăsa pe refugiați, a fi luați de desnădejdea și lipsa de atențiune și solicitudine din partea noastră.
Aceste ajutoare, într-un fel sau altul, ne trebuesc cât mai urgent, pentru a ameliora cât mai de vreme situația precară a acestor refugiați, mai ales în pragul iernii, care nu va întârzia să vină.
Anexam un număr de (….) fotografii, din care se va putea deduce, în parte, organizarea căminelor și cantinelor, pentru existența refugiaților Basarabeni și Bucovineni, aflați în județ, al căror număr total este de 354, din cari un număr de 148 sunt întreținuți de Prefectură, nefiind plasați, iar restul se găsesc adăpostiți pe la rude și cunoscuți, pe teritoriul județului.
PREFECTUL JUDEȚULUI VÂLCEA,
.
ANEXA 2– DJAVN – fond Poliția orașului Râmnicu Vâlcea, d 1 / 1952
DIRECȚIUNEA REGIONALĂ A SECURITĂȚII STATULUI VÂLCEA
Fișe persolnale de elementele fugite de pe teritoriul Uniunii Sovietice în anii Marii Revoluții și în anii Marelui război de apărare a Patriei
BADIU CRISTOFOR – este născut în anul 1912, luna Martie, ziua 5, în Sestoci Soroca, este fiul lu Pavel și Maria, de naționalitate Român, de Origine socială Țăran sărac, de profesie funcționar, actualment este referat la Sfatu Popular al comunei Brezoiu, înainte de 21 August 1944 nu le cunoaște activitatea politică deoarece este venit pe teritoriul țării noastre din anul 1944 luna Martie, în prezent susnumitul nu este încadrat în nicio org. emocratdă, cu domiciliu în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
BADIU C. MARIA – este născută în anul 1914, luna Febroarie, ziua 11, în Soroca, este fiica lui Alexandru și Maria, de naționalitate român, de origine socială țăran sărac, de profesie este funcționară, actualment este funcționară la Sfatul Raional Brezoi, la secția asigurări sociale, în înainte de 23 August 1944 nu i se cunoaște activitatea politică, după 23 August 1944 susnumita nu a făcut nici un fel de politică până în prezent.
Susnumita este venită pe teritoriul țării noastre din anul 1944, luna Martie, în prezent este cu domiciliul în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
POPOVICI D. PETRE – în anul 1914, luna Iunie, ziua 6, în Soroca, este fiul lui Dumitru și Olga, de naționalitate română, de profesie funcționară, actualment este funcționar al Sfatului Raional î n cadrul Secți Agricole, înainte de 23 August 1944 nu i sa putut cunoaște activitatea politică, deoarece este venit pe teritoriul Țări noastre din anul 1944, luna Martie.
După 23 August 1944 susnumitul nu a făcut deasemeni niciun fel de politică până în anul 1947 când sa înscris în C.F.P. din comuna Brezoiu unde activează și în momentu de față.
Cu domiciliu actual este în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea Brezoiu, Regiunea Rm. Vâlcea.
POPOVICI DUMITRU – este născut în anul 1944, luna Oct., ziua 4, în Soroca Soroca, este fiul lui Mihai și Salomia, de naționalitate română, de origine socială țărani săraci, de profesie funcționar, actualment este pensionar, înainte de 23 August 1944 nu i se cunoaște activitatea politică, iar după 23 August 1944 nu a făcut niciun fel de politică.
Susnumitul în prezent domiciliază încomuna Brezoiu, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
POPOVICI OLGA –este născută în anul 1884, luna Decembrie, ziua 21, în Sudorca Soroca, fiica lui Trofin și Ecaterina, de naționalitate română, de origine socială țărani sărac, de profesie muncitoare agricolă, actualment este casnică, muncind în jurul gospodăriei sale, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent nu este încadrată în nicioorg. Democrată.
Cu domiciliu în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea Brezoiu, Regiunea Rm. Vâlcea.
DOMOȘEANU HENIA – este născută în anul 1917, luna Ianuarie, ziua 13, în Valovia Soroca, este fiica lui Constantin și Maria, de naționalitate română, de origine socială țărani săraci, de profesie muncitoare forestieră la Inteprinderea I.P.E.T.L. Brezoiu, susnumita înainte de 23 August 1844 nu a făcut niciun fel de politică, și nici în prezent nu este încadrată în niciooorg. Democrată.
Cu domiciliu în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea Brezoiu, Regiunea Rm. Vâlcea.
SEFULESCU PETRE – este născut în anul 1908, în luna Ianuarie, ziua 2, în Visoca Soroca, fiul lui Teodor și al Nădejdea, de naționalitate română, de origine socială țărani săraci, de profesie funcționar, actualment este funcționar la Secția Comercială a Raionului Sfatului Raional Brezoiu, înainte de 23 August 1944 activitatea susnumitului nu i se cunoaște din cauză că este venit din anul 1944 pe teritoriul țării noastre, iar după 23 August 1944 de asemenea nu a făcut niciun fel de politică până în prezent, domiciliază în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
SEFULESCU NADEJDEA –este născută în anul 1905, luna Ianuarie. Ziua 2, în Cerepcău Soroca, este fiica lui Victor și a Mariei, de profesie este învățătoare, actualment este tot profesoară la școala Nr. 1 Brezoiu, este de origine socială țăran mijlocași, posedând ca avere 3 ha. teren diferit, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent este membră a org. P.P. cu domiciliu în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea Brezoiu, Regiunea Rm. Vâlcea.
SEFULESCU P. MARIA – este născută în anul 1934, luna August, ziua 22, în Visoca Soroca, este fiica lui Petre și a Nadejdea, de profesie eleva, nu a făcut niciun fel de politică, în prezent deasemeni nu este încadrată în nicioorg. democrată, cu domiciliu în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea Brezoiu, Regiunea Rm. Vâlcea.
GLAFCEA BORIS – este născut în anul 1920, luna iunie, ziua 20, în Gasea Tighina, este fiul Alexandru și al Nataliei, de profesie funcționar, actualmente este funcționar la Inteprinderea I.P.E.I.L. Brezoiu,în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent nu este încadrat în nicioorg. democrată, cu domiciliu în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea Brezoiu, Regiunea Rm. Vâlcea.
GLAFCEA NINA – este născută în anul 1918, luna Febroarie, ziua 17, în Orașul Chișinău,este fiica Alexandru și al Natalia, de profesie profesoară la școala profesională a Intreprinderii I.P.E.I.L. Brezoiu, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, fiind venită pe teritoriul țării noastre în anul 1944, în prezent nu este încadrată în nicio org. democrată, cu domiciliu în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea Brezoiu, Regiunea Rm. Vâlcea.
PARASCHIV GHIORGHE – este născut în anul 1902, luna Martie, ziua 2, în Frătăuți Veichi Rădăuți, este fiul lui Constantin și al Ecaterinei, este de profesie agricultor, actualment este muncitor forestier la Intreprinderea I.P.E.I.L. Brezoiu, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, fiind venit pe teritoriul țării noastre în anul 1940, în prezent nu este încadrat în nicioorg. democrată, cu domiciliu în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea Brezoiu, Regiunea Rm. Vâlcea.
PARASCHIV G. IRINA – este născută în anul 1902, luna Febroarie, ziua 15, în Rușnița Soroca, este fiica lui Ion și a Agripina, este de profesie agricultoare, actualment este casnică în gospodăria sa, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent nu este încadrată în nicioorg. democrată, cu domiciliu în comuna Brezoiu, Regiunea Rm. Vâlcea.
ROSNAC MIHAIL – este născut în anul 1921, luna Noembrie, ziua 19, în Hodarduti Hotin, este fiul lui Ștefan și al Anastasiei, este de profesie funcționar, actualment este padagog al școlii profesionale a Intreprinderi I.P.E.I.L. Brezoiu, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică,în prezent este membru P.M.R., susnumitul este venit în țara noastră din anul1943, în prezent este cu domiciliu în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea , Regiunea Rm. Vâlcea.
MESEAC N. ANA – este născută în anul 1925, luna August, ziua 13, în T. Severin, este fiul lui Ernest și al Elisabetei,este de profesie muncitoare agricolă, în prezent deasemenieste tot ca muncitoare în gospodăria sa.
În trecut susnumita nu a făcut niciun fel de politică, în prezent este membră în org. U.C.D.R., cu domiciliu în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
POROLICU SIMION – este născut în anul 1926, luna Martie, ziua 5, în comunaTrifănești, Soroca, este fiul lui Timotei și a lui Henia, este de profesie funcționar, actualment este contabil la Intreprinderi I.P.E.I.L. Brezoiu, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică ce a desfășurată înainte de 23 August 1944, iar după 23 August 1944deasemeni nu a făcut niciun fel de politică, cu domiciliu actual în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea , Regiunea Rm. Vâlcea.
NICULECU LECA …. – este născut în anul 1912, luna Noembrie, ziua 3, în Roșcani Bălți, este fiul lui Alexandru și al Mariei,este de profesie lăcătuș mecanic, actualment este maistru lăcătuș la Intreprinderi I.P.E.I.L. Brezoiu, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică înainte de 23 August 1944, iar după 23, 1944 a fost înscris în P.M.R., iar în prezent este lăcătuș, cu domiciliu în comuna Brezoiu, Raionul LovișteaBrezoiu , Regiunea Rm. Vâlcea.
…….. MIHAIL – este născut în anul 1921, luna Noembrie, ziua , Caragici Cetatea Albă, este fiul lui Chirilă și Eugenia, este de profesie funcționar, actualment este tot funcționar la Intreprinderi I.P.E.I.L. Brezoiu, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, actualmente este membru în org. P.P., cu domiciliu în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
DOBRESCU NICULAI – este născut în anul 1902, luna Aprilie, ziua 9, fiul lui Dumitru și al Anastasiei, de profesie tâmplar dulgher la Intreprinderea I.P.E.I.L. Brezoiu, în trecut nu a făcut politică, în prezent este membru în org. P.P., cu domiciliu în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea Brezoiu, Regiunea Rm. Vâlcea.
DOBRESCU ENIA – este născută în anul 1902, luna Aprilie, ziua 18, în comuna Siret Rădăuți, este fiica lui Maria,de profesie muncitoare casnică, actualmentse ocupă cu agricultura în gospodăria sa,în trecut nu a făcut niciun fel de politică și nici în prezent nu face, domiciliată în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
DOBRESCU LUBA – este născută în anul 1930, luna Octombrie, ziua 30, în comuna Siret Rădăuți, este fiica lui Nicolaie și a Eniei, de profesie este de profesie muncitoare agricolă, actualmentdeasemeni se ocupă cu agricultura, în trecut nu a făcut niciun fel de politică, în prezent nu este încadrată în nicio organizație democrată , cu domiciliu în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
STELCA NICOLAE – este născut în anul 1926, luna Octombrie, ziua 30, în Chișinău, este fiul lui Profira și al Frusinei, de profesie funcționar la centrul de difuzare a presiBrezoiu, susnumitul este venit în țară în anul 1939, în București, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent este membru sindicalist, cu domiciliu în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
SALDĂU ALEXANDRU – este născut în anul 1908, luna Aprilie, ziua 9, ………., este fiul lui Nicolaie, de profesie funcționar, actualment este contabil la secția buget a Sfatului Raional Brezoiu, atât în trecut cât și în prezent nu a făcut și nici nu face,cu domiciliu în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
PAHOLOV EUGEN– este născut în anul 1917, luna Febroarie, ziua 11, în Chișinău, este fiul lui Alexandru și al Eugenia, este de profesie funcționar, actualment este tot funcționar la Intreprinderi I.P.E.I.L. Brezoiu, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent nu este încadrat în nicioorg. democrată, cu domiciliu în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
Susnumita este venită în țara noastră în anul 1944, împreună cu soțul ei, Iovu Andrei, cu domiciliu în comuna Malaia, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
………. VLADIMIR – este născut în anul 1907, luna Iunie, ziua 11, Vadului ……Soroca,este fiul lui Eugen și al Ana, de profesie funcționar, actualment este funcționar la I.P.E.I.L.Brezoiu, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent este membru în org. …… ,cu domiciliu în comuna Păscoaia, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
ADVCEV NICOLAE – este născut în anul 1918, luna August, ziua 20, orașul Chișinău, este fiul lui Vlevchici și al Taniei, de profesie funcționar, actualment este tot funcționar la Sfatul RaionalBrezoiu, Regiunea Rm. Vâlcea, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică prin faptul că este venit în țara noastră din anul1944, actualment este maistru, cu domiciliu actual în comuna Brezoiu, Raionul Loviștea.
VIERU TIMOFTE – este născut în anul 1912, luna Ianuarie, ziua 12, în comuna Soroca, fiul lui Andrei și Maria, de profesie tâmplar, actualment este linior P.T.T., căsătorit, nu are copii, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent nu este încadrat în nicioorg. democrată, cu domiciliu în comuna Cîineni, Raionul Brezoi, Regiunea Rm. Vâlcea.
……….. TATIANA – este născută în anul 1917, luna Ianuarie, ziua 3, în comuna Chișinău, județul Chișinău, este fiica lui Nicolae și Natalia, de profesie învățătoare, actualment este tot învățătoare în comuna Cîineni, căsătorită, în prezent este văduvă, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent este membră la U.F.D.R., cu domiciliu în comuna Cîineni, Raionul Brezoi, Regiunea Rm. Vâlcea.
TĂBĂCUȚU LIUDMILA – este născută în anul 1925, luna Octombrie, ziua 5, în comunaRacula, județul Lăpușnu, este fiica lui Nicolae și Maria, de profesie învățătoare, în prezent este tot învățătoare în comuna Cîineni, căsătorită, are 1 copil, în trecut nu a făcut politică, în prezent este membră în org. U.F.D.R., cu domiciliu în comuna Cîineni, Raionul Brezoi, Regiunea Rm. Vâlcea.
HUȚU MARIA –este născută în anul 1895, luna Decembrie, ziua 6, în comuna Racula, județul Lăpușnu, este fiica lui Pavel și Olga,de profesie muncitoare agricolă, actualmente casnică, căsătorită, are 2 copii,în prezent este văduvă, în trecut nu a făcut politică, în prezent nueste încadrată în nicio organizație democrată. Cu domiciliu în comuna Cîineni, Raionul Brezoi, Regiunea Rm. Vâlcea.
…….. NICOLAE – este născut în anul 1915, luna Decembrie, ziua 15, în comuna Racula, județul Lăpușnu, este fiulA lui Pavel și Mari , de profesie muncitor agricol, în prezent este muncitoare.
Este căsătorit, are 1 copil, în trecut nu a făcut politică, în prezent nu este încadrat în nicio organizație democrată, cu domiciliu în comuna Cîineni, Raionul Brezoi, Regiunea Rm. Vâlcea.
CARNIU CHINLE –este născut în anul 1909, luna Iunie, ziua 27, în Boroșeni Bălți, este fiul lui Artemie și Anisia, de profesie agricultor, actualment este muncitor zilier, căsătorit, fără copii, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent nu este încadrată în nicio organizație democrată. Cu domiciliu în comuna Cîineni, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
EUGENIA SANDRU – este născută în anul 1924, luna Sectembrie, ziua 5, în comuna Chișinău, județul Chișinău, este fiul lui Anton și Alexandra,de profesie agricultoare, actualment este funcționară, căsătorită, are 2 copii, în trecut nu i se cunoaște activitatea, în prezent este membră U.F.D.R. , cu domiciliu în comuna Cîineni, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
DUSECHIN IOAN – este născut în anul 1889, luna Iunie, ziua 6, în Leova, județul Cahul, este fiul lui Procofsie și al Varvara, de profesie salariat C.F.R., actualment este pensionar, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent fost membră P.M.R. , actualment este esclus, cu domiciliu în comuna Cîineni, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
BOTODACHIE SOFIE – este născută în anul 1897, luna Iunie, ziua 9, în comuna Leova, județul Cahul, este fiica lui Procofsie și a Varvara,de profesie muncitoare agricolă, actualment se ocupă cu căsnicia în gospodăria sa personală, căsătorită, are 2 copii, actualment este văduvă,în trecut nu a făcut politică, în prezent este membră a organizației U.F.D.R. , cu domiciliu în comuna Cîineni, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
BOFCENEA ION – este născut în anul 1889, luna Aprilie, ziua 9, în Orhei comuna Iesbești, este fiul lui Grigore și al Ana, de profesie cântăreț bisericesc, actualment este învățător în satul Bunbuiești, este căsătorit, fără copii, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent fost membru P.P.R. , în prezent este esclus, cu domiciliu în comuna Titești, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
LUCA MARIA –este născută 1914, luna martie, ziua 14, în comuna Sinești, județul Bălți, este fiica lui Petre și Eodochia, de profesie a fost muncitoare agricolă, actualment este profesoară în comuna Boișoara, la Ciclu II Linba rusă, căsătorită, fără copii, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, iar după 23 August a fost înscrisă în P.N..R., iar în prezent este esclusă , cu domiciliu în comuna Titești, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
LECA PETRE – este născut în anul 1912, luna Aprilie, ziua 22, în Tighina Valea Pergei, este fiul lui Grigore și al Mariei, de profesie preot, actualment este tot preot în comuna Titești, satul Bunbuiești, căsătorit, are 1 copil, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, iar după 23 August susnumitul a fost înscrisă în P.N..R., iar în prezent este esclus, cu domiciliu în comuna Titești, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
BAFCENC O. LIUBA – este născut în anul 1897, luna Octombrie, ziua 18, în comuna Coprina, județul Lăpușna, este fiul lui Zaharia și Vera, de profesie casnică, în prezent deasemeni tot această profesie o are adică muncitoare agricolă, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, iar după 23 August susnumita sa înscris în P.N..R., iar în prezent este esclusă , cu domiciliu în comuna Titești, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
IOVU ANDREI – este născut în anul 1912, luna Octombrie, ziua 21, în comuna Năpădeni Bălți, este fiul lui Ion și Ana, de profesie agent saniter, actualment este tot agent sanitar în comuna Malaia, căsătorit, fără copii, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, venit în țara noastră în anul 1944, susnumitul nu este cunoscut că ar fi făcut vro politică până în prezent, cu domiciliu în comuna Malaia, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
HOLBAN GHIORGHIE –este născut în anul 1909, luna Aprilie, ziua 21, în comuna Coșeodeni Bălți, este fiul lui Ștefan și Efinia, de profesie învățător, actualment este tot învățător în comuna Malaia, Raionul Loviștea, căsătorit, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent nu este înscris în nicioorg. democrată.
Susnumitul este venit în țara noastră în anul 1944,în prezent este cu domiciliu în comuna Malaia, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
CIORAP ALEXANDRU – este născut în anul 1912, luna Iunie, ziua 30, în Breavicea Orhei, este fiul lui Dianini și Ana, de profesie muncitor agricol, actualment este funcționar la Inteprinderea I.P.E.I.L. Topologu, căsătorit, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent încadrat politic, este venit în țara noastră în anul 1943, cu domiciliu în comuna Malaia, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
IOVU LIDIA – este născută în anul 1912, luna Mai, ziua 6, în comuna Năpădeni, județul Bălți, este fica lui Mihai și Melania, de profesie muncitoare agricolă, în prezent tot aceași profesie are, căsătorită, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent încadrată.
Susnumita este venită în țara noastră în anul 1944 împreună cu soțul ei anume Iovu Andrei, cu domiciliu în comuna Malaia, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
HOLBAN ALEXANDRIA – este născută în anul 1915, luna August, ziua 15, în comuna Bălți , Regiunea Bălți, este fiica lui Dumitru și Ecaterina, de profesie profesoară, în prezent tot învățătoare este în comuna Malaia, satul Ciunget, căsătorită fără copii, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent nu neîncadrată politic, susnumita este venită în România în anul 1944, în prezent domiciliează în comuna Malaia, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
BOIARU MACXIM – este născut în anul 1916, luna Dec., ziua 6, în comuna Călmățui, Cahul, este fiul lui Teodor și Ecaterina,este de profesie muncitor agricol, actualment este fierar la Intreprinderi I.P.E.I.L. Brezoiu, exploatarea Păscoaia, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezentdeasemeni nu este încadrat în nicioorg. democrată, susnumitul este venit în anul 1945, cu domiciliu în comuna Malaia, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
GUȚU NINA – este de profesie învățătoare, născută în anul 1919, în Cainariveichi Soroca, este fiica lui Nechifor și Ecaterina, de profesie învățătoare, în prezent tot învățătoare este în comuna Călinești, căsătorită, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, până în 23 August 1944, după această dată adică în anul 1946 sa înscris P.S.D. și apoi în P.M.R., iar la verificare a fost esclusă din partid, în prezent este cu domiciliu în comuna Călinești, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
GUȚU CONSTANTIN – este născut în anul 1919, în Cainariveichi Soroca, este fiul lui Iacob și Paraschiva, de profesie învățător, căsătorit, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, până în anul 1944, după această dată în anul 1946 a devenit membru în org. P.S.D. după aceia în P.M.R., iar la verificare a fost esclus din partidridicânduise carnetul, profesieîn prezent este profesor la ciclul II Călinești, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
GUSTICE IOAN – este născut în anul 1898, în Baimaclia Cahul, este fiul lui Dumitru și Alexandra, de profesie preot, în prezent este tot ca preot la parohia Racovița, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent este membru în org. F.P. cu domiciliu actual în comuna Racovița, Raionul Brezoiu, Regiunea Rm. Vâlcea, este căsătorit.
FĂRÂMĂ EUGENIA – este născută în anul 1895, la Chișinău Lăpușna, este fiica lui Haralambie și Maria, de profesie atât în trecut cât și în prezent numită a se ocupa cu croitoria, fiind de meserie croitoreasă.
Este căsătorită, are 4 copii, trei băieți și o fată, susnumita din punct de vedere politic,în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, iar în prezent nu este înscrisă în nicioorg. democrată, cu domiciliu în comuna Racovița, satul Călinești, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
SCALSCHI VICTOR – este născut în anul 1913, luna Noembrie, ziua 11, în comuna Sănătăuca, județul Soroca, este fiul lui Anton și Elisabeta, care în prezent sunt decedați din anul 1918, este de profesie învățător, actualment este tot învățător în comuna Racovița, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent este membru în org. F.P. și sindicalist la Sindicatul învățământului, cu domiciliu actual în comuna Racovița, satul Sărăcinești, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea. Susnumitul este căsătorit fără copii.
SCALESHI MARIA – este născută în anul 1916, luna Iulie, ziua 22, la Năpădeni Bălți, este fica lui Nicolae și a Mariei, de profesie învățătoare, atât în trecut cât și în prezent, în prezent este profesoară în comuna Racovița, satul Sărăcinești, căsătorită fără copii, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezenteste membră în org. F.P. și U.F.D.R.cu domiciliu actual în comuna Racovița, satul Sărăcinești, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
MUGIOIU VERONICA – este născută în anul 1918, luna Decembrie, ziua 6, în comuna Bădicani, județul Soroca, este fica lui Ion ți a Agojia, de profesie în trecut muncitoare agricolă, în prezent de asemenea este muncitoare, fost fotograf, în prezent este tot fotograf,căsătorită, are 1 copil, de origine socială mijlocași, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent este membră în org. U.F.D.R., cu domiciliu în comuna Călimănești, str. Lenin, nr. 229, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
VĂSCĂTEANU ION – este născut în anul 1937, luna Febroarie, ziua 5, în comuna Zgurița, județul Soroca, este fiul lui T. Vescăuteanu și al Veronica, de profesie elev, în trecut nu a făcut niciun fel de politică , în prezent este membru în org. U.T.M., cu domiciliu în comuna Călimănești, str. Lenin, nr. 229, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
CIOBANU MARIA – este născută în anul 1920, luna Octombrie, ziua 15, în comuna Parcani, județul Soroca, de profesie casnică, atât în trecut cât și în prezent, este fica lui Toma și Paraschiva, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent este membră aorg. U.F.D.R., cu domiciliu în comuna Călimănești, str. Lenin, nr. 229, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
Susnumita este venită în țara noastră în anul 1944.
DUBALARU TOMA – este născut în anul 1892, luna VII, ziua 6, în comuna Parcani, județul Soroca, este fiul lui Dumitru și Mana, de profesie fost în trecut agricultor, iar în prezent este funcționar la Sfatul Popular al comunei Călimănești, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent nu este încadrat în nicioorg. democrată, cu domiciliu în comuna Călimănești, str. Lenin, nr. 229, Raionul LovișteaBrezoiu, Regiunea Rm. Vâlcea.
DURBALARU PARASCHIVA – este născută în anul 1893, luna X, ziua 5, în comuna Parcaniu, județul Soroca, este fica lui Dumitru și Mana, de profesie casnică, atât în trecut cât și în prezent susnumita nu a făcut politică, căsătorită, cu domiciliu în comuna Călimănești, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
GAVALEOCOV XENIA – este născută în anul 1889, luna Ianoarie, ziua 19, în comuna Pârlita, județul Bălți, este fiica lui Alexandru și Ana, de profesie muncitoare/casnică, în prezent de ocupație casnică, în prezent susnumita este văduvă, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent U.F.D.R., de origine socială țărani mijlocași, venită în țară la noi în anul 1940, cu domiciliu în comuna Călimănești, str. Lenin, nr. 229, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
GORCOS ROISA – este născută în anul 1913, luna Martie, ziua 21, în comuna Băcoști, județul Lăpușna, este fiica lui Teodor și a Vera, în trecut a fost de ocupație casnică, în prezent este bibliotecară la C.G.M. Călimănești,susnumita în prezent este văduvă, de origine socială țărani mijlocași, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent U.F.D.R., cu domiciliu în comuna Călimănești, str. Lenin, nr. 229, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
MOLDOVEANU VERA – este născută în anul 1891, luna Noembrie, ziua 10, în comuna Ciciuleni, județul Lăpușna, este fiica lui Gavril și a Prozina, de profesie în trecut a fost muncitoare agricolă, în prezent de ocupație casnică, de origine socială țărani mijlocași, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent neîncadrată, căsătorită, în prezent văduvă, venită în țara noastră în anul 1940, cu domiciliu în comuna Călimănești, str. Lenin, nr. 102, Regiunea Rm. Vâlcea.
SECARU MATRONA – este născută în anul 1919, luna Martie, ziua 15, în comuna Răscăești, județul Cetatea Albă, este fiica lui Andrei și Maria, de origine socială țărani săraci, de profesie muncitoare agricolă, în prezent este muncitoare agricolă, căsătorită, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică care a desfășurato înainte de 23 August 1944, iar după această dată, susnumita adică în a nul 1949 a devenit membră U.F.D.R., cu domiciliu actual în comuna Călimănești, str. Dobrogeanu Gherea, nr.1, venită în țară în anul 1940.
REVENCO ION – este născut în anul 1895, luna Febroarie, ziua 15, în comuna General Pocxos, județul Soroca, este fiul lui Avram și Anisia, de origine socială țărani săraci, de profesie în trecut a fost mecanic C.F.R., în prezent pensionar, în trecut nu i se cunoaște activitatea fiind venit în țara noastră în anul 1944, în prezent neîncadrat politic, cu domiciliu actual în comuna Călimănești, Str. 7 Noembrie, nr.1.
REVENCO MARIA – este născută în anul 1901, luna August, ziua 10, în comuna GeneralPocxos, județul Soroca, de origine socială țărani săraci, de profesie muncitoare, în trecut nu i se cunoaște activitatea fiind venit în țara noastră în anul 1944, în prezent neîncadrată politic, cu domiciliu actual în comuna Călimănești, Str. 7 Noembrie, nr.1.
ALEXANDREANU SOFIA – este născută în anul 1935, luna Decembrie, ziua 2, în comuna Cinislia, județul Tugina, de profesie elevă, este fica lui Vladimir și Emilia, în trecut nu a făcut politică, în prezent U.T.N., necăsătorită, susnumita este venită în țara noastră în anul 1940, cu domiciliu actual în comuna Călimănești, Str. Stalin, nr.35.
PĂTRĂȘESCU ISTODOR – este născut în anul 1893, luna Aprilie, ziua 23, în comuna Ropcea, județul Storojint, este fiu lui Ion și Elisabeta, de profesie funcționar, în prezent este tot funcționar în comuna Călimănești,de origine socială mic burghez, în trecut nu i se cunoaște activitatea fiind venit în anul 1940 în țară la noi, în prezent neîncadrat politic, cu domiciliu actual în comuna Călimănești, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
PĂTRĂȘESCU SOFIA – este născută în anul 1904, luna Iulie, ziua 4, în comuna Ciudei, județul Storojint, este fica lui Gheorghe și Zenovia, de origine socială mic burgheză, de ocupație casnică și în trecut și în prezent, căsătorită, în trecut nu i se cunoaște activitatea fiind venit în anul 1940, în țara noastră, cu domiciliu actual în comuna Călimănești, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
PĂTRĂȘESCU MIRCEA – este născut în anul 1925, luna Iulie, ziua 9, în comunaCiudeni, județul Storojint, este fiul lui Istodor și Victoria,de origine socială mic burghez, de profesie funcționar,inginer silvic, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent este membru P.M.R., susnumitul este venit în țară în anul 1930, în prezent neîncadrat politic, cu domiciliu actual în comuna Călimănești, satul Jiblea.
PĂTRĂȘESCU DRAGOȘI – este născut în anul 1929, luna Octombrie, ziua 29, în comuna Cernăuți, județul Cernăuți, fiul lui Istodor și Victoria, de origine socială mic burghez, de profesie este student, necăsătorit, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent este membru în org. U.T.M., cu domiciliu în comuna Călimănești, venit în țară în 1940.
BUSUI MARIA – este născută în anul 1907, luna Februarie, ziua 7, în comunaAlcedor, județul Orhei, este fica lui Manoel și Olga, de origine socială țăran mijlocași, de profesie învățătoare, căsătorită, are 1 copil, actualment este văduvă, în prezent este membră P.M.R., venită în țară în anul 1945, cu domiciliu actual Călimănești, Str. Lenin, nr.321.
PLOP MARIA – este născută în anul 1877, în luna Oct., ziua 9, în comuna Mămăliga, județul Hotin, este fica lui Login și Ecaterina, de origine socială țărani săraci, de profesie casnică, căsătorită, în prezent este văduvă, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent neîncadrată politic, cu domiciliu în comuna Călimănești, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea, venită în țară în 1944.
BOGDAN ANTON – este născut în anul 1886, în luna August, ziua 10, în comuna Dumitrești, județul Cetatea Albă, este fiul Gheorghe și Maria, de origine socială țărani mijlocași, de profesie în trecut învățător, iar în prezent este tot învățător în comuna Călimănești, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent nu este încadrat politic, cu domiciliu în comuna Călimănești, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.Venit în țară în anul 1944.
BOGDAN ANA – este născută în anul 1885, în luna Octombrie, ziua 16, în comuna Citai, județul Ismail, de origine socială țărani mijlocași, de profesie în trecut învățător, este fica lui Teodor și Rada, susnumita este de ocupație casnică, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent neîncadrată politic, cu domiciliu în comuna Călimănești, Raionul Loviștea, Regiunea Rm. Vâlcea.
VALINTIRU VERA – este născută în anul 1895, în luna Decembrie, ziua 18, în comuna Târnova, județul Soroca, este fica lui Petre și Ana,de origine socială mic burghez, de profesie învățătoare, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent U.F.D.R., căsătorită, venită în țară în anul 1944, cu domiciliu în comuna Călimănești, Str. I.C. Frimu, nr.22.
ACIBASI NICOLAIE – este născut în anul 1910, în luna Decembrie, ziua 8, în comuna Chișinău, județul Lăpușna, este fiul lui Vasile și Ana, de profesie funcționar C.F.R. în prezent magaziner la stația Jiblea, de origine socială țărani săraci, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent neîncadrat politic, cu domiciliu în comuna Călimănești, Raionul Loviștea, susnumitul este venit la noi în țară în anul 1940.
ACIBASI VERA – este născută în anul 1914, în luna Noembrie, ziua 8, în comuna Chișinău, județul Lăpușna, este fica lui Teodor și Matrovna, de origine socială țărani săraci, de profesie casnică, căsătorită, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent neîncadrată politic,venită în țară la noi în anul 1940, cu domiciliu actual în comuna Călimănești, satul Jiblea, gara C.F.R.
SERBAN NICANOR – este născut în anul 1919, în lunaSectembrie, ziua 17, în comunaCarpciu, județul Stojineni, este fiul lui Teodor și Agripina, de profesie impegat de mișcare, în prezent tot ca impegat de mișcare Gara Jiblea, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent nu este încadrat politic, căsătorit, susnumitul este venit în țara noastră din anul 1940, cu domiciliu în comuna Călimănești, Raionul Loviștea Brezoiu.
SMOCOV NICOLAE – este născut în anul 1890, în lunaFebroarie, ziua 20, în comuna Chișinău, județul Lăpușna, este fiul lui Smorcov și Comevc, de origine socială burgheză, de profesie fost antreprenor de hotel, în prezent fără ocupație, în trecut nu i se cunoaște activitatea politică, în prezent neîncadrat politic, căsătorit, cu domiciliu în comuna Călimănești, Raionul Loviștea Brezoiu, Regiunea Rm. Vâlcea.
Susnumitul este venit în țara noastră din anul 1940, luna Iunie ziua 20.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Refugiati Basarabeni Si Bucovineni In Judetul Valcea (1940 1947) (ID: 123475)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
