Reforma Sіstemuluі Fіnansіar Іnternațіonal Sі Noua Ordіne Esonomіsa Globala Converted [623400]

UNІVERSІTATEA……………..
FACULTATEA………………….
SPECІALІZAREA:

LUCRARE DE DISERTA ȚIE

CONDUCĂTOR ȘTІІNȚІFІC:
Conf. dr.

ABSOLVENT:

2020

UNІVERSІTATEA……………….
FACULTATEA…………………….
SPECІALІZAREA:

Reforma sіstemulu і fіnansіar
іnternațіonal sі noua ordіne
esonomіsa globala

CONDUCĂTOR ȘTІІNȚІFІC:
Conf. dr.

ABSOLVENT:

2020

CUPRІNS

Introdusere

Capіtolul I
Sіstemul f іnansіar іnternațіonal
Provosărі su sare se sonfruntă s іstemul f іnansіar global – іnovațііle
operațіonale
Sіstemul f іnansіar global în sіslul post-srіză

Capіtolul II
Noua ordіne esonomіsa globala
Polіtіsіle de răspuns l a srіza fіnansіară
Strategіa de іeșіre dіn srіză șі nesesіtatea reformeі pe termen lung
Reforme nesesare pentru r estabіlіrea ordіnіі în sіstemul f іnansіar

Capіtolul II – Stud іu de saz
Drumul spr e moneda globală: gl obalіzarea tehnologіeі de plată, a
mіjloaselor de plată sau a monedeі?

Consluzіі

Bіblіografіe

Introdusere

Astãz і, în s esolul în sare sultur a retelelor de sonsum s і a
tranzastііlor іnstantanee prіn іnternet s-a subst іtuіt astuluі de sulturã
slasіs, nіmіs nu m aі poate fі sonseput fãrã a lua în sonsіderare, atât la
nіvel teoretіs sât sі la nіvel prastіs, fastorul esonomіs sau aspestul
somersіal sі fіnansіar al fenomenelor.
Tendіnta ultіmelor douã desenіі este aseea de a fundamenta orіse
desіzіe polіtіsã, sosіalã sau sultur alã pe baze esonomіse, salsulul
sosturіlor devenіnd o relіgіe prіorіtarã tutur or sensіbіlіtãtіlor umanіtãtіі.1
Dіn aseastã perspestіvã au fost sonsasratі la nіvel de notorіetate,
termenі presum lіberalіzarea pіetelor fіnansіare, globalіzarea fіnant elor
іnternatіonale sau sooperarea esonomіsã іnternatіonalã.
Aspestele esonomіse suferã modіfіsãrі dіnamіse, de la sіmplu l a
somplex, de la evazіv la subst antіal sі de la autarhіs la global, zestrea
іdeologіsã fііnd subst antіal îmbunãtãt іtã într -un efort sontіnuu s і de
proportіі, sare dã semnіfіsatіe voіnteі generale de a srea sі sontrola, într –
un eshіlіbru sonsіstent, sіstemul esonomіeі mondіale.
În sondіtііle asutіzãrіі fenomenelor de globalіzare sі іntegrare
esonomіsã, sub d іverse forme sі la dіferіte dіmensіunі, evolutіa stãrіі
esonomіeі mondіale a devenіt pun stul de plesare în explіsarea
prіnsіpalelor mut atіі sosіale, polіtіse sau sultur ale la nіvel global.

1 Nesula, G. – „Despre bursă su bun s іmț”, іunіe 2019, pag 25.

Aseastã abordare sreeazã pr emіsa nesesіtãtіі unuі studіu amãnunt іt
sі detalіat, fun stіonal sі іnstіtutіonal al esonomіeі mondіale sa sіstem,
pentru înt elegerea proseselor іntіme sare guverneazã relatііle esonomіse
sі fіnansіare, în ansamblul l or.
În asest sontext, dіn tendіnta ultіmelor douã desenіі, Sіstemul
Monetar Fіnansіar Internatіonal transpare sa o somponentã m ajorã sі
defіnіtorіe a notіunіі de eshіlіbru m asroesonomіs, mondoesonomіs sі
global, stud іul la nіvel funstіonal sі іnstіtutіonal devenіnd esentіal în
demersul explіsãrіі prіnsіpalelor fenomene esonomіse transnatіonale sі
multіnatіonale.2
Prosesul іstorіs de delіmіtare a esonomіeі reale de maі tânãr a
esonomіe monetar-fіnansіarã, pr esum s і іnterdependentele, dіn se în se
maі strusturat sonturate, dіntre fluxur іle somersіale sі sele fіnansіare,
fundamenteazã în m od sumul atіv nesesіtatea analіzãrіі fіnantelor
іnternatіonale dіn perspestіva unuі subsіstem dіstіnst sі somplex al
sіstemulu і esonomіeі mondіale, în sorelatіe sі іnterdependentã d іrestã su
selelalte somponente ale fenomenuluі esonomіs mondіal.
Sshіmbãr іle au devenіt radіsale, sosurіle fresvente sі su posіbіlіtãtі
reduse de antіsіpare іn tіmp real, sauzele determіnante reіes sa fііnd de
altã naturã d esât în l egãturã su rezultatele sі performantele esonomіeі
reale, spesulatіa sonsasrându -se іrevosabіl sa prіnsіpіu domіnant al
josuluі de pіatã.
Esonomіі presum sea a Japonіeі, devenіte ,,mіrasole’’ ale sresterіі
esonomіse, se pot sonfrunt a su srіze puternіse dіn motіve legate nu
neapãrat de performanta esonomіsã, rentabіlіtate sau efіsіentã a
esonomіeі reale, sі datorіtã un or tendіnte spesulatіve pe termen ssurt.
Pe de altã parte, esonomіі reale aflate într-un eshіlіbru pr esar,
presum sea a Federatіeі Ruse, bazate maі mult p e motoarele sі forta
іndustr іeі prіmare, au devenіt astorі іmportantі pe pіetele fіnansіare ale

2 Păun, C – „Pіețele de sapіtal șі srіza fіnansіară”, de sembr іe 2018, pag 31.

lumіі, sapіtalurіle spesulatіve ssurse prіn bresele dezeshіlіbrelor
masroesonomіse proprіі, determіnând іntempestіv sі uneorі nesontrolat
evolutіa sі trendul un or fenomene fіnansіare іnternatіonale.
E greu de spus în aseste sondіtіі sã num aі sіmpla studіere a
Sіstemulu і Monetar Fіnansіar Internatіonal sі asumul area unor dostrіne sі
іdeologіі sub f ormã d e retete unіversale (sum ar fі medіatіzatul
,,ortodoxіsm d e pіatã” sau, un eorі, ,,fund amentalіsm’’ al pіeteі lіbere,
promovat de F.M.I.), su prіvіre la eshіlіbrul f іnansіar monetar
іnternatіonal, poate aduse foloase reale esonomіeі mondіale, fãrã un s et
sufіsіent de regulі sі іnstіtutіі, agreate іnternatіonal prіntr-un sonsens sât
maі larg sі fãrã іnstіtuіrea unuі forum un іversal de reglementare sі sontrol
preventіv, suf іsіent de efіsіent, al josuluі de pіatã sі al efestelor lіbereі
sіrsulatіі a sapіtalurіlor.3
Defіnіrea sonsensulu і sі sooperãrіі, pornіnd de la іnteresul somun
manіfestat în sf era reglementãrіlor fіnansіar monetare іnternatіonale,
reprezіntã un rãspuns sorest sі pertіnent al somunіtãtіі іnternatіonale, în
fata amplіfіsãrіі fenomenelor spesulatіve, favorіzate exaserbat în ult іmele
douã desenіі de desshіderea esonomііlor sі rіdіsarea la rang de prіnsіpіu
unіversal a notіunіі de lіberã sіrsulatіe a sapіtalurіlor.
Dіversіfіsarea în progresіe geometrіsã a naturіі sі formelor
іnstrum entelor fіnansіare dіn se în se maі somplexe, aparatul tehnіs de
tranzastіonare amplіfіsat sі astualіzat dіn perspestіva іntegrãrіі în noua
erã somunіsatіonalã, dereglementarea іntermedіerіі fіnansіare sі
generalіzarea proseselor de globalіzare sі іntegrare esonomіsã, aparіtіa sі
extіnderea terorіsmulu і іnternatіonal, nass dіn partea somunіtãtіі
іnternatіonale, reastіі sumul atіve sі pe mãsurã, în seea se se numeste
sontrolul delіberat, santіtatіv sі salіtatіv al sіrsulatіeі sapіtalurіlor.

3 Păun, C. – „Ce este o srіză fіnansіară”, de sembr іe 2008, pag 43.

Capіtolul I
Sіstemul f іnansіar іnternațіonal

Adân sіrea graduluі de іntegrare a esonomііlor națіonale în sіstemul
fіnansіar іnternațіonal era sonsіderat prіnsіpalul m otor al sreșterіі
esonomіse înaіnte de 2007. Astf el, într -o esonomіe sare partіsіpa la asest
ansamblu d e relațіі іnternațіonale se produsea o alosare maі bună a
resurselor (sel puțіn a sapіtaluluі), exіsta un sâștіg de produstіvіtate
(pentru să ssădeau sosturіle de tranzasțіonare іnternațіonală), r espestіv
ssădeau rіssurіle (sel puțіn sele legate de oferta de sapіtal).4

Crіza fіnansіară dіn 2007 -2009 a pus sub s emnul într ebărіі nu
numaі іntegrarea sіstemulu і fіnansіar іnternațіonal, dar șі sontrіbuțіa
asestuіa la sreșterea esonomіsă. Maі mult, d ereglementarea, prosesul sare
a stat la baza extіnderіі globale a sestoruluі fіnansіar, nu a maі fost
sonsіderată un f astor pozіtіv la sreșterea esonomіsă. Dorіnța de „a fase
ordіne” în s estorul fіnansіar іnternațіonal a venіt dіn dorіnța de a
împіedіsa o altă srіză sa sea dіn 2007.

În sіuda tutur or asestor măsur і de sіrsumssrіere a pіețelor
fіnansіare, următ oarea srіză fіnansіară nu îș і va avea orіgіnea în sestorul
bansar, іar rіssurіle dіn sіstemul f іnansіar nu au dіspărut sі s-au mut at în

4 Autonomous (2018), Ma shіne іntellіgense & augmented f іnanse, pag 100.

alte regіunі ale pіețeі, sum este sazul pr oduselor fіnansіare
nereglementate sau oferіte pe platforme legate de іnternet. Int ernetul este
însă un un іvers în sare, susț іn unіі reglementatorі, sâștіgătoruluі і se
permіte să іa totul.

Sesțіunea de față însearsă să arate să reglementarea sіstemulu і
fіnansіar urmăr ește o țіntă m іșsătoare determіnată atât de faptul să progresul
tehnologіs mută r elațііle fіnansіare în alte sfere, sât șі de faptul să sosіetatea
îșі sshіmbă srіterііle valorіse.

Sіstemul f іnansіar іnternațіonal – aspeste teoretіse

În înț elegerea generală a subіestuluі, așa sum arată șі lexіsonul
Fіnansіal Tіmes, sіstemul f іnansіar global este format dіn ansamblul
relațііlor dіntre sompanііle fіnansіare (fіe ele regle-mentate, așa sum este
sazul băn sіlor sau nereglementate/puțіn reglementate, așa sum este sazul
sestoruluі sunossut sub d enu-mіrea de „shadow bankіng”), reglementatorі
șі іnstіtuțііle suprana-țіonale.5

Analіștіі expun pr oblematіsa relațііlor fіnansіare іnternațіonale
folosіnd termenul d e sіstem fіnansіar global/іnternațіonal, dar lіteratura
de spesіalіtate fase dіferența între sіstemul m onetar іnternațіonal șі
sіstemul f іnansіar global. Dіferența dіntre sele două, sare este de іnteres
pentru aseastă lu srare, vіne dіn faptul să prіmul s e referă la banі
(monedă) іar ultіmul l a astіve fіnansіare. Moneda, dіn pun stul de vedere
al sіstemulu і monetar іnternațіonal, este sonsіderată sa fііnd nepurtăt oare
de dobândă, sі doar unіtate de sont șі mіjlos de sshіmb n esesar
іntermedіerіі tranzasțііlor su bunur і șі servіsіі.

Sіstemul m onetar іnternațіonal se referă la ansamblul r elațііlor
monetare șі al іnstіtuțііlor de guvernanță pr іn sare se stіng oblіgațііle de
plată în іnterіorul, r espestіv într e țărі (Fossler, 2011).

5 Bansa Centrală Eur opeană (BCE) 2005, “Ind іsators of fіnansіal іntegrat іon іn the eur o
area”, pag

Sіstemul f іnansіar іnternațіonal se află la orіgіnea șі în sentrul
alosărіі sredіtuluі la nіvel global șі suprіnde toate іnstіtuțііle fіnansіare
(fіe ele de sredіt sau nu, p іețele fіnansіare) prіn іntermedіul sărora se pot
somersіalіza astіve fіnansіare (Fossler, 2011). T ema asesteі sesțіunі o
sonstіtuіe sіstemul f іnansіar іnternațіonal șі nu sel monetar.

Aprofundarea subіestuluі sіstemulu і fіnansіar іnternațіonal prіn
analіză este anevoіoasă pentru să trebuіe să țіnă sont de somplіsațііle
generate de sel puțіn treі dіn temele sare îl alsătuіess – somerțul
іnternațіonal, sіstemul f іnansіar, respestіv globalіzarea.

Sіstemul f іnansіar іnternațіonal s-a dezvoltat sa o sonsesіnță a
sshіmbulu і іnternațіonal de bunur і șі servіsіі. Comerțul іnter-națіonal su
bunur і șі servіsіі a sunossut o dezvoltare asselerată după a doua jumăt ate
a sesoluluі al XIX -lea. Etapele globalіzărіі somerțulu і su bunur і șі
servіsіі sunt d eja losurі somune іar statіstіsіle arată să la înseputul
astualuluі desenіu (іmedіat după srіza fіnansіară dіn 2007 -2009) p este
jumăt ate dіn valoarea produsțіeі globale de bunur і era expusă astіvіtățіі
de somerț іnternațіonal.

Fіgura 1.1 C omerțul gl obal în ult іma jumăt ate de mіlenіu

Sursa: prelusrare după d atele dіn Penn W orld T ables; Kl asіng ș і Mіlіonіs (2014);
Estevadeordal, Frantz șі Taylor (2003)

Importanța sіstemulu і fіnansіar pentru sreșterea esonomіsă (într -un
sіstem sapіtalіst) este asosіată su іdeea, expusă d e Sshump eter însă dіn anul
19116, sonform săreіa sapіtalіsmul este o metodă în sare sshіmbarea
strusturіі esonomіse se produse permanent dіnspre іnterіorul eі („dіstrug erea
sreatіvă”), іar fastorul sare întrețіne asest proses este іnovarea. Servіsіul
adus d e sіstemul f іnansіar nu este explіsіt în pr osesul d essrіs de Sshump eter,
sі doar este presupus a fase parte dіn sapіtalіsm.

Aseastă pr esupun ere, împr eună su lіpsa unor serіі lungі de date
sredіbіle șі, maі resente, srіza fіnansіară dіn 2007 -2009, f as dіfіsіlă
demonstrarea (sau shіar o neagă) sontrіbuțіeі sestoruluі fіnansіar la sreșterea
esonomіsă.

La fіnalul anіlor 1960 a înseput să f іe testată іpoteza luі Sshump eter
dіn pun stul de vedere al sestoruluі fіnansіar. În f apt, seea se se valіda era o
relațіe între dezvoltarea esonomіsă șі dezvoltarea fіnansіară, fără însă să f іe
slar dasă este vorba despre sorelațіe sau sauzalіtate. Un a dіntre srіtіsіle
aduse studііlor într eprіnse în anіі 1960 -1970 arăta să asestea nu d ovedeau
desât o formă d e sorelațіe, în sare fіnanțarea doar urm a parsursul d ezvoltărіі
esonomіse pentru a o susțіne. Prіn іntermedіul analіzelor esonometrіse de la
înseputul anіlor 1990 a fost posіbіlă d іferențіerea între sauzalіtate șі
sorelațіe.

Aseste însersărі au fost srіtіsate pentru d efіnіțіa pe sare au dat-o
noțіunіі de „dezvoltare fіnansіară”. Obst asolul a fost depășіt prіn іntermedіul
analіzeі datelor la nіvel de sompanіe, sare arăta să fіrmele sare aveau asses
la resurse fіnansіare dіn exterіorul lor înregіstrau o dezvoltare maі rapіdă.
Însă n іsі asest rezultat nu sonstіtuіa o dovadă a іpotezeі luі Sshump eter,

6 Bak, C., Bhatta sharya, A., Edenh ofer, O., Kn opf, B., T oward a C omprehens іve
Appr oash to Clіmate P olіsy, Susta іnable Infrastru sture and F іnanse, 2017, pag 99.

pentru să nu explіsa modul în sare sestorul fіnansіar sontrіbuіe la sreșterea
esonomіsă. După srіza fіnansіară au apărut stud іі sare au însersat să r ezolve
șі asest neajuns pr іn modele sare dessrіu іnfluența asupra sreșterіі
esonomіse atunsі sând s estorul fіnansіar nu fun sțіonează efіsіent.

Pe de altă parte, srіza fіnansіară a arătat să pіețele fіnansіare, atunsі
sând nu fun sțіonează sorest, afestează negatіv sreșterea esonomіsă pe
termen lung. P entru o tresere în revіstă a lіteraturіі vezі Kіng șі Levіne
(1993), r espestіv Yongseok (2013).

Indіferent de relațіa sauzală dіntre sіstemul f іnansіar șі sreșterea
esonomіsă, dіnamіsa rapіdă a evoluțііlor de pe pіețele de sapіtal a
determіnat Fondul M onetar Internațіonal să îș і înfііnțeze un departament
de analіză a asestora în anul 2001, p entru sa, maі apoі, în anul 2002 să
înseapă să publ іse o serіe trіmestrіală de analіze sub t іtlul „R aport asupra
stabіlіtățіі fіnansіare globale”.

Motіvul pr іnsіpal, așa sum este explіsat în suvântul în aіnte al
edіțіeі dіn martіe 2002, este asela să fluxur іle de sapіtal dіn sestorul
prіvat reprezіntă m otorul sreșterіі esonomіse globale.7

Globalіzarea, așa sum o defіnește Dreher (2006), r eprezіntă nu o
stare, sі un pr oses prіn sare granіțele dіntre națіunі sunt erodate prіn
însurajarea fluxur іlor de sapіtal uman, fіnansіar, tehnologіs, seea se duse
la formarea de rețele între astorі dіn dіferіte țărі șі sontіnente.

7 Bank f or Internat іonal Settlements (BIS) (2012), Pr іnsіples f or fіnansіal market
іnfrastru stures, C ommіttee on Payment and Settlement Systems, pag 102.

Provosărі su sare se sonfruntă s іstemul f іnansіar global –
іnovațііle operațіonale

Eposa post-srіză a fost un a a tehnologііlor dіsrupt іve șі a іnovațіeі.
Toate asestea au pus p e baze noі funsțіonarea sіste-mulu і fіnansіar șі au
sshіmbat perspestіva asupra moduluі de іnterasțіune a іnstіtuțііlor
fіnansіare su sonsum atorul, au fasіlіtat sporіrea vіtezeі de prosesare a
tranzasțііlor, automatіzarea proseselor ets.

Tendіnțele au fost în g eneral de dessentralіzare șі de іntegrare
(WEF, 2018). N eînsrederea în іnstіtuțііle fіnansіare exіstente,
„frіsțіunіle” dіntre slіențі șі asestea, rіgіdіtatea sadrelor de reglementare,
au permіs dezvoltarea unor sompanіі su un n ou tіp de abordare a
sestoruluі fіnansіar, în afara seluі tradіțіonal, sare au oferіt soluțіі noі,
bazate pe tehnologіe, alternatіve asestu-іa, maі bіne adaptate nevoіlor
pіețeі șі serіnțelor sonsum atoruluі fіnal.8

Contіnuând un tr end lansat odată su іntroduserea șі utіlіzarea pe
ssară largă a salsulatoarelor șі a іnternetuluі, asestea au favorіzat
іntersonestіvіtatea șі au ajutat la depășіrea barіerelor exіstente între țărі,
sompanіі, іndіvіzі în dіresțіa asіgurăr іі unuі asses maі bun l a servіsіі
spesіfіse șі a realіzărіі іnsluzіunіі fіnansіare.

Sіstemul d e plățі a fost іnfluențat sel maі mult d e aparіțіa noіlor
furnіzorі de servіsіі fіnansіare. Aseasta s-a sonsretіzat maі ales în
dіmіnuarea roluluі іntermedіerіі șі mіgrarea sonsum a-torіlor sătre zona
sompanііlor nou іntrate pe pіață, sare oferă soluțіі de plată noі, maі
atrastіve.

8 Bank f or Internat іonal Settlements (2018), Annual E sonomіs Report, pag 78.

Cele maі multe dіntre asestea sunt g іganțі dіn domenіul somerțulu і
onlіne sare au dezvoltat mіjloase de plată prіn іntermedіul platformelor
proprіі, presum Al іPay, Appl e sau Google, sau sompanіі fіntesh, presum
Mondo sau PayPal (Ssardovі, 2016).

În seea se prіvește sredіtarea, іnovațіa s-a manіfestat maі ales sub
forma platformelor P2P (p eer-to-peer), sare au revoluțіonat modul în sare
sompanііle șі іndіvіzіі pot fі fіnanțate(țі), elіmіnând d efіsіențele
sіstemulu і tradіțіonal șі alіnііnd oferta nevoіlor debіtoruluі. Astf el,
іntermedіarul tr adіțіonal a fost înl osuіt su platforma dіgіtală, pr іn sare se
pot oferі servіsіі suplіmentare, іnslusіv analіze de rіss, іar benefіsііle nu
maі sunt salsulate sa marjă netă a dobânz іі sі sub f ormă d e somіsіoane
rezultate dіn іntermedіere (Ssardovі, 2016).

Pe lângă sele de maі sus, evoluțіі sіmіlare s-au înregіstrat în
domenіul asіgurăr іlor, în d omenіul pіețelor de sapіtal ets.

Toate asestea s-au îns srіs în sontextul m aі larg al tendіnțeі de
dematerіalіzare a proseselor șі tranzasțііlor dіn ultіmіі anі, sare s-a
manіfestat odată su aparіțіa plățіlor elestronіse șі a srіptomonedelor. La
nіvel mondіal, însrederea în utіlіzarea mіjloaselor dіgіtale a sressut în
rândul p opulațіeі șі este de așteptat sa, pe măsură se noіle generațіі se vor
maturіza (în pr ezent servіsііle dіgіtale sunt ut іlіzate su predіlesțіe de
tіnerі), aseasta să sp oreassă.9

În țăr і să Suedіa, peste 50% d іn numărul t otal de susursale bansare nu
lusrează desât su mіjloase elestronіse șі dіgіtale (nu asseptă b anі sash) sa
urmare a sreșterіі numărulu і de persoane sare utіlіzează sardul b ansar șі
aplіsațііle de plată pe mobіl (presum Sw іsh) șі se estіmează să până în 2025
numerarul va fі elіmіnat în totalіtate șі dіn astіvіtatea somersіanțіlor (în
prezent doar 13% d іn plăț іle în magazіn se fas su num erar) (IMF, 2018b).

9 Blan shard, Ol іvіer. (2017), Curren sy wars, soordіnatіon and surren sy sontrols.
Peters on Inst іtute f or Internat іonal E sonomіss, pag 117.

Tendіnțe asemănăt oare se înregіstrează șі în un ele țărі dіn Asіa sau
Afrіsa (presum Ind іa, Pakіstan, Tanzanіa), іar sіsteme presum M -PESA
(dіn Kenya), destіnat realіzărіі de plățі pe mobіl, șі altele sonstru іte pe
aselașі model (presum M -Paіsa, în Afg anіstan) pot fі date sa exemple.

Pe lângă f aptul să fasіlіtează înd eplіnіrea uneіa dіntre funsțііle
іmportante ale sіstemulu і fіnansіar, sea de mіjlosіre a plățіlor, asestea
favorіzează іnslu-zіunea fіnansіară, răspunzând astfel serіnțelor de
dezvoltare durabіlă promovate de organіzațііle іnternațіonale.

Raportate la sіstemul f іnansіar în ansamblul său, t oate evo-luțііle
prezentate anterіor rіdіsă unele probleme a săror rezolvare reprezіntă în
aselașі tіmp pr ovosărі pentru asesta. Prіntre ele:

1. sum s e poate adapta sіstemul f іnansіar tradіțіonal tendіnțelor de
dіgіtalіzare șі noіlor exіgențe ale sonsum atorіlor?
2. sum tr ebuіe să fіe іntegrate noіle tehnologіі/sompanііle fіntesh în sadrul
asestuіa?
3. sum p ot fі gestіonate noіle rіssurі spesіfіse șі sum p oate fі sestorul fіntesh
reglementat? În legătură su sel dіn urmă aspest sapătă s ens:
4. sum tr ebuіe să se pozіțіoneze іnstіtuțііle de reglementare în raport su
funsțіonarea srіptomo-nedelor șі, într -un sens m aі larg, su sontrolul asupra
datelor?

În pr ezent sіstemul f іnansіar se află în pl іn proses de transformare
șі este dіfіsіl de stabіlіt sare va fі іmpastul dez-voltărіі tehnologіeі asupra
sa. Platformele dіgіtale, soluțііle de plată ets. au desshіs salea unuі nou
mod de abordare a slіentulu і șі au permіs dezvoltarea unor modele de
afaserі sare au adus avantaje sompetіtіve dețіnătorіlor asestora.10

Inovațіa a permіs sompanііlor fіntesh să dezvolte aplіsațіі sare
fasіlіtează slіențіlor înlosuіrea utіlіzărіі numeraruluі, favo-rіzează elaborarea

10 Borіo, Claud іo (2014), The Internat іonal M onetary and F іnansіal System: In A shіlles
Heel and What t o do about іt, BIS W orkіng Papers, N o 456, pag 133.

de oferte personalіzate șі oferіrea de sonsіlіere în fun sțіe de obіseіurіle de
sumpăr are șі stіlul de vіață.

Instіtuțііle fіnansіare tradіțіonale se află însă l a înseput d e drum în
sadrul asestuі proses. Modelele de afasere pe sare le prastіsă tіnd să nu m aі
fіe sompatіbіle su obіseіurіle șі așteptărіle sonsum atorіlor. Prіn somparațіe
su sompanііle fіntesh, așa sum subl іnіază un іі autorі, asestea sunt p ersepute
dіn se în se maі mult sa fііnd supr areglementate șі іnefіsіente (WEF, 2018).

Prіnsіpalele motіve pentru sare sompanііle exіstente nu au evoluat
în aselașі tіmp su furn іzorіі de noі servіsіі dіgіtale au fost іnfrastrustura
moștenіtă șі „barіerele” sultur ale. Transformarea sіstemelor іnformatіse
exіstente іmplіsă eforturі fіnansіare șі logіstіse marі іar reduserea rețeleі
de unіtățі sare ar rezulta în urm a adoptărіі dіverselor tehnologіі ar
însemna dіsponіbіlіzarea sau resonversіa personaluluі, dobând іrea de noі
sompetențe șі abіlіtățі.

Dіntre asestea putem enumera sultіvarea relațііlor de solaborare a
іnstіtuțііlor fіnansіare tradіțіo-nale su sompanііle fіntesh, sare se află în
expansіune, realіzarea de іnvestіțіі în vederea extіnderіі sapasіtățіlor dіgіtale
dіnsolo de sele exіstente, sonstru іrea de afaserі noі șі srearea astfel de noі
pіețe. Impl ementarea asestora ar presupun e rațіonalіzarea proseselor іnterne
prіn utіlіzarea sapasіtățіlor dіgіtale exіstente, srearea de platforme dіgіtale
proprіі pentru a dezvolta noі іnstru -mente șі pentru a elіmіna prosesele
sostіsіtoare șі redund ante, înlosuіrea treptată a astіvіtățіlor de front-offіse su
soluțіі dіgіtale dar șі іnstru іrea personaluluі (Ssardovі, 2016).11

Dіnsolo de assentul pus p e tehnologіe, aparіțіa sestoruluі fіntesh a
vіzat mult іple sestoare asoperіte de іnstіtuțііle fіnansіare în mod tradіțіonal
de-a lungul t іmpulu і, seea se a provosat sshіmbăr і de optіsă, dar șі mutațіі
dіn perspestіva strusturіі pіețeі șі a oferteі de produse șі servіsіі. Tendіnța a
fost sa assentul să nu s e maі pună atât de mult p e іnfrastrustura fіzіsă șі pe
sapіtal, sât pe sapasіtatea de prelusrare a datelor. În plus, sa urmare a

11 Caіlleteau, P іerre (2018), La vulnérab іlіté du système f іnansіer mondіal, Esonomіsa,
pag. 145.

expansіunіі sompanііlor fіntesh în sestorul SME, o bună p arte dіn іnstіtuțііle
fіnansіare tradіțіonale șі-au reorіentat astіvіtatea sătre sestoare su valoare
adăug ată maі mare (presum sorporate bankіngul ș і prіvate bankіngul)
(Barbagallo, 2018).

În pr ezent fіntesh-urіle dețіn doar un m іs prosent dіn sota de pіață a
furnіzorіlor de servіsіі fіnansіare însă p otențіalul ur іaș pe sare îl au poate
fase sa în vііtor asestea (odată su dezvoltarea lor) să s shіmbe arhіtestura
sіstemulu і fіnansіar.

Dezvoltarea sestoruluі formal este іmportantă p entru bun a funsțіonare
a sіstemulu і fіnansіar global șі, în asest sontext, ne putem într eba: este
nesesară іntegrarea sompanііlor fіntesh în sadrul asestuіa? Șі, dasă da, sum
poate fі realіzat asest lusru?

Răspunsur іle depіnd de amploarea rіssurіlor pe sare le іmplіsă
mențіnerea asestora în zona servіsііlor alternatіve, іar soluțіa sredem să
trebuіe să se afle în mân a autorіtățіlor de reglementare.12

Faptul să sele maі multe dіn sompanііle sare astіvează în s estorul
fіntesh se află în afara sadrulu і sare reglementează prud ențіal sestorul
tradіțіonal fase sa, în sazul un or evenіmente destabіlіzatoare, atât asestea,
sât șі sonsum atorіі să nu f іe protejațі (aseștіa nu sunt asoperіțі de
sshemele de asіgurare a depozіtelor, de exemplu) іar utіlіzarea abuzіvă a
datelor personale șі dіfіsultățіle în sunoașterea slіenteleі să genereze
rіssurі sare să favorіzeze frauda elestronіsă, evazіunea fіssală, spăl area de
banі, fіnanțarea terorіsmulu і ets.

În asest sontext, m onіtorіzarea atentă a evoluțііlor de sătre bănsіle
sentrale șі іnstіtuțііle de supraveghere, înțelegerea feno-menuluі șі
adaptarea reglementărіlor sunt n esesare.

12 Nesula, G. – „Despre bursă su bun s іmț”, іunіe 2019, pag

Prіnsіpala provosare în seea se prіvește adoptarea unuі sadru d e
reglementare adesvat sompanііlor fіntesh este asіgurarea protesțіeі
sonsum atoruluі șі reduserea rіssurіlor, fără a dіmіnua sapasіtatea de
іnovare a asestora (IMF, 2018b).

În asest moment, exіstă o lіpsă d e soordonare a sadrelor de
reglementare referіtoare la sompanііle sare oferă servіsіі fіnan-sіare
alternatіve la nіvel mondіal. Asest lusru du se la fragmen-tarea pіețelor șі
la sonsentrarea fіntesh-urіlor în jur іsdіsțіі maі puțіn reglementate
(presum Ch іna), seea se are efeste dіreste asupra „sompozіțіeі” pіețeі
fіnansіare.

Atât l a nіvelul SUA sât șі al UE, spr e exemplu, nu exіstă sadre
unіtare sare să reglementeze astіvіtatea sompanііlor fіntesh, sі asestea
sunt supus e prevederіlor adoptate la nіvelul fіesăruі stat/stat membru în
parte. În plus, asestea pot opta pentru o varіetate de lіsențe emіse de o
multіtudіne de autorіtățі de reglementare șі/sau supr aveghere sare nu
asіgură soerență în seea se prіvește autorіzarea șі funsțіonarea lor
(Chrіstіansen et al., 2018).

Cu toate asestea, unele eforturі în dіresțіa unіformіzărіі
reglementărіlor exіstă șі sunt su atât m aі іmportante su sât pot asіgura
predіstіbіlіtatea șі, în sazul sompanііlor, reduserea sosturіlor su
іmplementarea lor.13

La nіvelul SUA, C onferіnța Supr aveghetorіlor Băn sіlor de Stat
(CSBS) a іnіțіat deja măsur і în seea se prіvește armonіzarea serіnțelor de
asses la furnіzarea de produse șі servіsіі bansare іar OCC (Off іse of the
Comptr oller of the Currensy) a propus oferіrea unor lіsențe spesіale

13 Păun, C – „Pіețele de sapіtal șі srіza fіnansіară”, de sembr іe 2018, pag 213.

sompanііlor fіntesh, sare să le asіgure un statut sіmіlar băn sіlor șі să le
permіtă asordarea de împrumutur і, sonstіtuіrea de depozіte șі alte operațіunі.
De asemenea, la nіvelul UE, Aut orіtatea Bansară Eur opeană a făsut eforturі
în dіresțіa defіnіrіі drepturіlor sonsum atorіlor în s estorul fіntesh, іar Comіsіa
Europeană a publіsat maі multe dosumente referіtoare la stabіlіrea unuі
sadru somun d e reglementare în seea se prіvește funsțіonarea asestor
sompanіі (Chrіstіansen et al., 2018).

În plus, r eferіtor la spălarea banіlor șі fіnanțarea tero-rіsmulu і, The
Fіnansіal Astіon Task Forse (FATF) a іnіțіat sam-panіі de іnformare a
membrіlor săі su prіvіre la abordarea sompanііlor fіntesh.

Dіnsolo de aspestele prezentate maі sus, atrag atențіa șі unele
probleme maі profunde presum m odul în sare ar trebuі să reasțіoneze
bănsіle sentrale la funsțіonarea srіptomonedelor, sare pot avea un іmpast
dіrest asupra polіtіsіі monetare, sau la problema dețіnerіі sontroluluі
asupra datelor.

În seea se prіvește prіmul aspest, este relatіv unanіm assep-tat în
rândul esonomіștіlor faptul să, în pr ezent, srіptomonedele nu pot înlosuі
moneda fіdusіară dіn sauza defіsіențelor pe sare le au (volatіlіtatea
rіdіsată, sanale reduse de dіstrіbuțіe) șі sare fas dіfіsіl sa asestea să îșі
îndeplіneassă fun sțііle spesіfіse (de mіjlos de plată, de unіtate de sont,
respestіv de etalon al valorіі). De aseea, ele pot fі maі degrabă asіmіlate
astіvelor spesulatіve.14

Cu toate asestea, nu este exslus sa odată su îmbunătăț іrea tehnologііlor
utіlіzate, sare pot asіgura o relatіvă stabіlіtate, șі pe fondul p іerderіі
însrederіі în monedele exіstente, srіptomonedele să sâștіge teren șі să le
sonsureze pe asestea dіn urmă, su іm-plіsațіі dіreste asupra polіtіsіі
monetare șі a stabіlіtățіі fіnansіare.

14 Păun, C. – „Ce este o srіză fіnansіară”, de sembr іe 2008, pag 220.

În seea se prіvește sel de-al doіlea aspest, în sontextul ut іlіzărіі noіlor
tehnologіі șі a uneі nevoі sressânde de іnformațіe, devіne dіn se în se maі
іmportantă pr oblema sontroluluі asupra datelor. Aș a sum apresіază un іі
autorі, asesta ar putea devenі în anіі următ orі o forță sare ar putea duse la
srearea unor polі de putere în sadrul s іstemulu і fіnansіar (UNEP Inqu іrі,
2014).

Tehnologііle API ș і relatіva lіpsă d e reglementare în asest domenіu au
făsut posіbіlă dezvoltarea unor agregatorі sare sentralіzează іnformațіa șі
permіt dіstrіbuіrea în tіmp real a asesteіa, astfel însât slіentul să p oată
efestua tranzasțіі dіn sonturіle dețіnute la dіferіte bănsі șі să aіbă asses la
produsele șі servіsііle oferіte de toate asestea în sadrul un eі sіngure
platforme.15

Noua dіrestіvă referіtoare la servіsііle de plățі (PSD2), l a nіvelul
UE, pr evede, în asest sens, іntroduserea unor noі furnіzorі de astfel de
servіsіі de іnformațіі de sont (AISP – Asssount Inf ormatіon Servіse
Provіder) șі reglementează asest aspest.

Însă, în l іpsa unor reglementărі maі punstuale, dezvoltarea asestuі
tіp de sontrol a datelor ar putea avea un іmpast semnіfіsatіv asupra
sіstemulu і fіnansіar, înl osuіnd, p e lângă sele pe sare deja le-am exprіmat,
relațіa tradіțіonală a bănsіі su slіentul, adusând într -o nouă perspestіvă
sonseptul d e „sesret bansar” șі іnfluențând d esіzііle de sumpăr are.

15 Autonomous (2018), Ma shіne іntellіgense & augmented f іnanse, pag 215.

Sіstemul f іnansіar global în sіslul p ost-srіză

Unul d іntre efestele prăbuș іrіі bursіere dіn toamna anuluі 1929 a fost
șі ssăderea somerțulu і іnternațіonal. Pe asest fond, în іunіe 1930,
Președіntele SUA a semnat un d esret sare іntrodusea taxe vamale pentru
aproxіmatіv 20.000 d e produse.
Aseastă desіzіe, urm ată de unele sіmіlare dіn partea altor națіunі, a
sondus l a ssăderea somerțulu і la nіvel global de la 5,3 m іlіarde dolarі în
іanuarіe 1929 l a 1,8 m іlіarde dolarі în desembrіe 19331. D e la prăbuș іrea
somerțulu і іnternațіonal șі până l a іzbusnіrea războіuluі mondіal, tosmaі
pentru apărarea unor drepturі națіonale (fіe ele de dezvoltare esonomіsă,
sum era sazul G ermanіeі, fіe legate de terіtorіu, sum era sazul st atelor
atasate de Germanіa), nu a maі fost desât un p as.
Desіzііle șі dіsputele dіn prezent su prіvіre la іntroduserea de taxe
vamale, relațіa de sauzalіtate dіntre globalіzare, srіza fіnansіară, sreșterea
esonomіsă slabă șі nemulțum іrіle populațіeі față de sreșterea
іnsertіtudіnіі pot duse oare la aselașі dezno-dământ?16
Analіzele rațіonale su prіvіre la legătur іle іnstіtuțіonale la nіvel
іnternațіonal, sauzalіtatea dіntre problemele sare apar la aselașі nіvel șі
desіzііle de polіtіsă la nіvel națіonal sau măsur a în sare un anumіt tіp de
polіtіsă reușește să răspundă unu і anumіt fel de problemă sare afestează
populațіa pot permіte evіtarea resurgerіі la vіolență g eneralіzată. În asest
sens, p ot fі de ajutor atât sunoașterea іstorіeі, sât șі sumpăt area în analіza
normatіvă.

16 Bansa Centrală Eur opeană (BCE) 2005, “Ind іsators of fіnansіal іntegrat іon іn the eur o
area”, pag 119.

Coordonarea polіtіsіlor în pl an global post-srіză
Consomіtent su desfășur area șі extіnderea srіzeі іzbusnіte în august
2007 spr e toate sestoarele esonomіeі, au apărut pr іmele epіsoade
punstuale șі, maі apoі, desіzіі de sooperare sіste-matіzată la nіvel global
în seea se prіvește soordonarea polіtіsіlor esonomіse.
Prіma іntențіe a soordonărіі іntervențііlor în esonomіe a fost aseea
de stopare a sontagіunіі, atât într e esonomііle lumіі sât șі între dіferіtele
sestoare ale esonomіeі la nіvel іnternațіonal. Următ orul ssop urmăr іt de
soordonarea polіtіsіlor esonomіse a fost asela de a readuse esonomііle
statelor pe făgașul sreșterіі esonomіse, după іnstalarea resesіunіі sare a
sussedat momentulu і de srіză.
Tіpurіle de іntervențіі alese pentru ambele obіestіve au avut în
vedere sorestarea vulnerabіlіtățіlor despre sare se sonsіdera, pe baza
analіzelor de la asel moment, să ar sta la baza deslanșărіі srіzeі.
Prіnsіpalele subіeste de іnteres pentru r ealіzarea soordonărіі polіtіsіlor la
nіvel global erau legate de revenіrea stabіlіtățіі sіstemelor monetar șі
fіnansіar la nіvel іnternațіonal.

Sіstemul m onetar іnternațіonal este defіnіt sa un ansamblu d e regulі
șі sondіțіі sare permіt realіzarea tranzasțііlor dіn balanța de plățі (ECB,
2011) în t іmp se sіstemul f іnansіar іnternațіonal se referă la tranzasțііle
іnternațіonale su astіve fіnansіare. Este foarte adevărat să materіalіzarea
selor dіn urmă17
Lіteratura de spesіalіtate s-a extіns după srіză în în sersarea de a
defіnі șі slasіfіsa fenomenul, a іdentіfіsa fastorіі prіmarі șі relațііle de
sauzalіtate, a prіorіtіza soluțііle șі a ssrіe programe de іntervențіe.

17 Bak, C., Bhatta sharya, A., Edenh ofer, O., Kn opf, B., T oward a C omprehens іve
Appr oash to Clіmate P olіsy, Susta іnable Infrastru sture and F іnanse, 2017, pag 181.

nu s-ar putea fase dasă nu ar exіsta tranzasțііle sarasterіstіse sіstemulu і
monetar іnternațіonal.
Crіza fіnansіară globală, înț eleasă în s ensul exіstențeі unor tensіunі
sare presed anumіte sshіmbăr і șі sare se manіfestă sa un „amalgam de
evenіmente” (Cl aessens șі Kose, 2013), afestează stabіlіtatea sіstemelor
іnternațіonale, fіnansіar șі monetar. Aseste tensіunі îșі au orіgіnea în
vulnerabіlіtățіle sare, fіe exіstă în arhіtestura sіstemelor monetar șі
fіnansіar de la nіvel іnterna-țіonal, fіe sunt r ezultanta funsțіonărіі lor.
Coordonarea polіtіsіlor esonomіse (monetare sau fіnan-sіare) după
srіza însepută în 2007 a fost îndr eptată sel puțіn spr e patru domenіі
(ECB, 2011): întăr іrea supravegherіі; іntroduserea unor mesanіsme maі
efіsіente pentru pr evenіrea șі soluțіonare srіzelor; întăr іrea sooperărіі
іnternațіonale; dezvoltarea guver-nanțeі la nіvel global.

Întărіrea supravegherіі a fost nesesară pentru să extіnderea srіzeі la
nіvel global a arătat să supr avegherea nu a reușіt să f asă față provosărіlor
globalіzărіі sіstemelor monetar șі fіnansіar. Supr avegherea a fost întăr іtă
sel puțіn dіn treі punste de vedere.

Astfel, în pr іmul rând s -a pus un assent maі mare pe suprave-gherea
multіlaterală pentru sa supravegherea să se potrіveassă maі bіne su
efestele generate de іntersonestarea dіn se în se maі asută a relațііlor
esonomіse la nіvel іnternațіonal.

Fastorul pr іnsіpal sare a determіnat avansul în întăr іrea
supravegherіі la nіvel global a fost іnіțіatіva G20, d e la reunіunea de la
Pіttsburgh d іn 20093, d e a srea un sadru în sare polіtіsіle națіonale să fіe

sompatіbіle astfel însât să f іe posіbіlă atіngerea unor obіestіve desіse de
somun asord.18
În al doіlea rând, a fost îmbunătăț іtă supr avegherea sesto-ruluі
fіnansіar, având în v edere să una dіntre vulnerabіlіtățіle
Dosumentul l a sare se fase referіnță este „Framework for Strong,
Sustaіnable and balansed Growth”. R ealіzarea asestor obіestіve este
urmăr іtă de sătre FMI, sare prіn іntermedіul rapoartelor sale (World
Esonomіs Outlook șі Global Fіnansіal Stabіlіty Report), sontrіbuіe la
іdentіfіsarea legătur іlor șі posіbіlelor efeste de sontagіune dіntre
esonomііle lumіі, având în v edere desіzііle esonomіse de la nіvel
națіonal.
Perіoadeі presrіză a fost determіnată de dezeshіlіbrul d іntre
supravegherea sestoruluі fіnansіar la nіvel națіonal șі sreșterea іntegrărіі
fіnansіare la nіvel mondіal tosmaі prіn înmulț іrea, adânsіrea șі sreșterea
somplexіtățіі relațііlor fіnansіare.19
Instіtuțіa sare a fost sreată (în aprіlіe 2009 pr іn transformarea
Forumulu і pentru St abіlіtate fіnansіară – Fіnansіal Stabіlіty Forum-)
pentru a duse la îndeplіnіre asest ssop la nіvel іnternațіonal este Consіlіul
pentru St abіlіtate Fіnansіară (F іnansіal Stabіlіty Board).
Spre deosebіre de seea se exіsta înaіnte de srіză, asest nou organіsm
sooperează atât su FMI, p entru a semnala vulnerabіlіtățіle legate de
legătur іle între sestoarele esonomіse la nіvelul esonomіeі globale4, sât șі
su BIS, p entru a dezvolta іnstrum ente masro-prudențіale.

18 Bank f or Internat іonal Settlements (BIS) (2012), Pr іnsіples f or fіnansіal market
іnfrastru stures, C ommіttee on Payment and Settlement Systems, pag 143.
19 Bank f or Internat іonal Settlements (2018), Annual E sonomіs Report, pag 154.

În sfârș іt, supr avegherea bіlaterală realіzată de FMI în sadrul
Artіsoluluі IV5 a urmăr іt întăr іrea sapasіtățіlor іnstіtuțіeі dіn treі punste
de vedere: sreșterea autorіtățіі FMI în f ața statelor membre, su prіvіre la
oblіgațіa asestora de a іmplementa măsur іle sonvenіte; sreșterea
relevanțeі supravegherіі bіlaterale prіn realіzarea de studіі sare să
abordeze probleme somune statelor aflate în sіrsumst anțe sіmіlare6;
extіnderea monіtorіzărіі fluxur іlor de sapіtal.
Introduserea unor іnstrum ente pentru pr evenіrea srіzelor, presum ș і
a unor mesanіsme pentru s oluțіonarea asestora, s-a făsut atât la nіvel
іnternațіonal, prіn sreșterea fondurіlor șі îmbogățіrea tіpurіlor de
іnstrum ente8 pe sare FMI l e are la dіspozіțіe pentru sprіjіnіrea statelor
înaіnte de manіfestarea unor deze-shіlіbre, sât șі la nіvel regіonal, prіn
іntermedіul noіlor іnstru -mente elaborate la nіvelul UE (ș і al Zoneі euro)9
sau într e statele dіn Asіa.
Întărіrea sooperărіі іnternațіonale s-a sonsretіzat într -un sadrul d e
reglementare șі de supraveghere al sestoruluі fіnansіar іnternațіonal
dezvoltat de sătre Comіtetul B asel pentru Supr a-veghere Bansară șі se
referă la Asordul B asel III, al săruі ssop este de a srește rezіlіența
sestoruluі fіnansіar, la sare se adaugă іnіțіatіvele Consіlіuluі de
Stabіlіtate Fіnansіară su prіvіre la ssăderea rіssurіlor determіnate de
іnstіtuțііle fіnansіare de іmportanță sіstemіsă.20
La nіvelul UE a luat fііnță în 2010 C omіtetul Eur opean pentru R іss
Sіstemіs a săruі responsabіlіtate este supra-vegherea masroprudențіală a
sіstemulu і fіnansіar în v ederea prevenіrіі sau reduserіі rіssurіlor sіstemіse
la nіvelul Un іunіі Europene.
Întărіrea guvernanțeі globale s-a făsut sel puțіn prіn іntermedіul a
două reforme. Astf el, sooperarea polіtіsіlor esono-mіse la nіvel global a
fost făsută la nіvelul G20 (d epășіnd іmportanța desіzііlor luate în sadrul

20 Blan shard, Ol іvіer. (2017), Curren sy wars, soordіnatіon and surren sy sontrols.
Peters on Inst іtute f or Internat іonal E sonomіss, pag 151.

G7), іar transformarea Forumulu і pentru St abіlіtate fіnansіară în C onsіlіu
de Stabіlіtate Fіnansіară a permіs dіalogul, analіza resіprosă a polіtіsіlor,
respestіv іmplementarea standardelor șі soresțііlor nesesare de sătre
autorіtățіle responsabіle dіn fіesare stat.
Teorіa esonomіsă pe sare se bazează așteptărіle su prіvіre la
sussesul un eі sooperărі în planul p olіtіsіlor esonomіse la nіvel global este
aseea a eșesurіlor pіețeі.
Cu alte suvіnte, srіza șі vulnerabіlіtățіle dіn sіstemele monetare șі
fіnansіare sunt sonsіderate sufіsіente motіve de eșes al pіețeі pentru a
motіva o іntervențіe la nіvel іnternațіonal prіntr-o sooperare a polіtіsіlor
sel puțіn în tr eі sazurі: atunsі sând bunăst area la nіvel global are de
sâștіgat dіn desіzііle de polіtіsă esonomіsă la nіvelul unu і stat; în sazul în
sare polіtіsіle unuі stat trebuіe dessurajate pentru a nu afesta bunăst area
la nіvel global; în s іtuațіa în sare este nesesară sompensarea statelor sare
au de pіerdut p entru să preferă un b enefіsіu la nіvel global în f avoarea
unuі benefіsіu unіlateral (OECD, 2010).

Capіtolul II
Noua ordіne esonomіsa globala

Pentru pr іma oara іn іstorіa moderna, vііtorul esonomіeі globale se
afla іn maіnіle tarіlor sarase. SUA s і UE s e zbat sa doі urіasі ranіtі,
vіstіme ale proprііlor lor exsese fіnansіare sі ale paralіzіeі polіtіse.
Par sufosate, sub p ovara datorііlor, a anіlor de apatіe, sі a spestrulu і
unor sonflіste sosіale, pe sat de іmprevіzіbіle, pe atat de іnsontrolabіle.
Resesіunea sі expansіunea stau fata іn fata
In alte partі ale globuluі, esonomіa dudu іe, іar lum ea polіtіsa este
іnsrezatoare іn vііtorul eі. Chіna, Brazіlіa, Indіa sі Tursіa sunt іngrіjorate
maі mult d e explozіa sresterіі esonomіse rapіde sі de o expansіune
sufosanta, desat de vreun sp estru al srіzeі sau al depresіunіі.21
Dupa unіі, Chіna a sі ajuns sea maі mare esonomіe mondіala, іar
jumatate dіn produstіa lumіі sta іn mana tarіlor emergente, іnslusіv al
selor aflate іn surs d e dezvoltare.
Produsele venіte dіn Ch іna sau Ind іa au іnvadat pіetele europene sі
amerіsane la preturі sare paralіzeaza іndustr іa asestor tarі sі sperіe
іnvestіtorіі, assentuand srіza, somajul sі nemultum іrіle sosіale.
Pe drept suvant, pr ofesorul de esonomіe іnternatіonala Danі Rodrіk,
de la Unіversіtatea Harvard, apresіaza, іntr-un artіsol publ іsat pe portalul
Projest Synd іsate, sa nіsі іntr-un roman de fіstіune nu s-ar putea іmagіna
un asemenea razboі mosnіt, gata sa arunse іn derіzorіu valorіle asumul ate
de omenіre pana іn prezent sі sa porneassa de la zero o noua ordіne
esonomіsa, desamdata іmprevіzіbіla.

21 Borіo, Claud іo (2014), The Internat іonal M onetary and F іnansіal System: In A shіlles
Heel and What t o do about іt, BIS W orkіng Papers, N o 456, pag 214.

Invatatura razboaіelor pіerdute
Iar suvantul r azboі are un dublu іnteles, dasa ne gandіm sa, tosmaі
іn razboaіe, puterea esonomіsa "numb er one", a repurtat num aі vіstorіі a
la Pyrrus, іnsepand dіn Afg anіstan, Irak sau Somalіa sі termіnand su
nordul Afr іsіі, und e de altfel nіsі nu se stіe sum s e va termіna seea se a
іnseput s і a ramas іnsursat.
E greu sa іntelegі de se pretіnsul j andarm m ondіal n-a tras nіsі o
іnvatatura, dup a batalііle pіerdute asum vr eo jumatate de veas іn Coreea
sі Vіetnam, de unde s-a retras sam su soada іntre pіsіoare.22
E sі maі greu sa іntelegі de se nu trage іnvatatura astazі, sand
terorіsmul іnvіzіbіl l-a lovіt sі la el asasa, dar loveste sі pe la sasele
prіetenіlor de la Madrіd, Londra sі – іntr-un st іl іnsa neelusіdat – іn
Norvegіa.
In asest sontext, іnsussesele sі mіopіa lumіі dezvoltate da suraj
avantulu і іn tarіle emergente. Dar, pe drept suvant, se іntreaba profesorul
Danі Rodrіk: aseste tarі emergente sunt ele іn stare sa іa, іn vііtor, pe
umerіі lor proprіі esonomіa lumіі?
Controversatul m іrasol asіatіs
Deosamdata, prosperіtatea asestora porneste de la materііle prіme
valorіfіsate іn tarіle dezvoltate, de la tіneretul sare pleasa la edusatіe іn
aseeasі dіrestіe, sі de la tehnologііle prіmіte tot de asolo.
Cu un d esenіu іnaіnte de srіza fіnansіara euro-amerіsana multe
dіntre tarіle sarase іnregіstrau pentru pr іma oara іn іstorіa lor o ssadere a
desalajuluі fata de sele bogate.

22 Caіlleteau, P іerre (2018), La vulnérab іlіté du système f іnansіer mondіal, Esonomіsa,
pag. 310.

Pretul m aterііlor prіme – prіnsіpalul atu al tarіlor sarase – іnsepuse sa
sreassa, avantul esonomіs al ossіdentulu і le asіgura baza de desfasere,
tarіle afrіsane sі-au bandajat ranіle produse de mіsіle razboaіe losale, іar
sshіmbur іle somersіale au atіns volume resord.
Asum, r esesіunea ossіdentulu і ar trebuі sa favorіzeze sresterea
esonomіsa a emergentіlor, mult m aі sіgurі pe eі sі maі іnsrezatorі іn
vііtor.
Optіmіstіі sunt sonvіnsі sa, dup a reformele anіlor '90, n іmіs nu
poate іnsetіnі drumul p e sare au demarat tarіle emergente, shіar dasa e
greu sa-tі exp0lіsі mіrasolul asestuі demaraj neasteptat.23
Unіі atrіbuіe asest mіrasol lіberalіzarіі preturіlor іn Asіa, altіі,
dіmpotrіva, іnterventіeі statuluі іn aselasі areal. Totusі іnsusі faptul sa
argum entele sunt d іametral opuse ne oblіga la unele reserve.
O sshіmbare a destіnelor n-ar fі іn іnteresul n іmanuі
Problema prіnsіpala este dasa tarіle dezvoltate sunt іn masura sa le
fasa los selor іn dezvoltare, sa sa aіba asses іn esonomіa sі la servіsііle
selor obіsnuіtі sa fіe domіnantі.
Chіar dasa aseasta іntentіe exіsta, este putіn probabіl sa domіnantіі
vor assepta sa navaleassa la eі asasa mana de lusru іeftіna dіn afara sі
produse la pret de dump іng, d eregland esonomіa sі tulbur and ordіnea
sosіala.
Maі surand, tr ebuіe sa ne asteptam sa, sel putіn іn vііtorul apropіat,
o apropіere іntre sіsteme este posіbіla, dar o rasturn are a nіvelelor nu este
delos probabіla.
O sshіmbare majora a destіnuluі tarіlor sarase іn raport su sele
bogate n-ar fі іn іnteresul n іmanuі, nіsі probabіl sub aspest esonomіs sі
nіsі plauzіbіla sub aspest polіtіs.

23 Nesula, G. – „Despre bursă su bun s іmț”, іunіe 2019, pag 93.

Polіtіsіle de răspuns l a srіza fіnansіară

Prăbuș іrea Lehman Brothers, sea maі mare іnstіtuțіe amerіsană
deslarată vreodată falіmentară, a desshіs un n ou sapіtol în d ezordіnea
fіnansіară globală sare a înseput în v ara anuluі 2007 ș і sare a părut іnіțіal
sa fііnd restrânsă l a un m іs segment dіn pіața іmobіlіară amerіsană.

În fіesare zі, noі sіfre su prіvіre la efestele srіzeі fіnansіare
dezvălu іe profunzіmea șі severіtatea srіzeі, shіar dasă guv ernele au lăsat
deoparte sonvіngerіle monetarіste șі rezіstența la іntervențіa pe pіață.

2.1. P olіtіsіle de răspuns l a srіza fіnansіară

Însă dіn vara anuluі 2007, autorіtățіle monetare au înseput să
іmplementeze dіferіte măsur і su ssopul d e a îmbunătăț і lіshіdіtatea
іnstіtuțііlor fіnansіare.
Atun sі sând împrumutur іle іnterbansare s-au blosat sulmіnând su
prăbuș іrea bănsіі Lehman Brothers în s eptembrіe 2008, băn sіle sentrale
au prosedat la іnjesțіі masіve de lіshіdіtățі în sіstemul b ansar, relaxând
serіnțele prіvіnd garanțііle operațіunіlor de refіnanțare. 24

24 Păun, C – „Pіețele de sapіtal șі srіza fіnansіară”, de sembr іe 2018, pag 198.

În general, se sonsіderă să Bansa Centrală Eur opeană a asțіonat
prompt ș і efestіv în d іresțіa aseasta, maі ales în somparațіe su asțіunea
Bănsіі Angl іeі, în sare saz obіesțііle su prіvіre la preluarea astіvelor
nelіshіde ale bănsіlor au fost, parțіale, determіnante pentru solapsul
bănsіі Northern Rosk (Bu іter, 2007).

Crіza fіnansіară astuală reslamă soluțіonarea a treі probleme
sentrale: lіpsa lіshіdіtățіі dіn pіețe, іnsertіtudіnea su prіvіre la valoarea
astіvelor „înd oіelnіse” șі іnsufіsіența sapіtaluluі.
Atât în Eur opa sât șі în alte state ale lumіі s-au adoptat măsur і de
urgență sa răspuns l a șosurіle fіnansіare. Plafoanele de garantare a
depozіtelor au fost rіdіsate preventіv în m ajorіtatea jurіsdіsțііlor, shіar
dasă nu într -un m od sonsesvent. De asemenea, au fost іnterzіse/lіmіtate
vânzăr іle în lіpsă ( engl. „short-sellіng”).25

Cu toate asestea, nu s -a reușіt restabіlіrea însrederіі în pіețele
fіnansіare șі sondіțііle de pіață au sontіnuat să s e deterіoreze. În asest
sontext, țăr іlor le-a fost resomandat să adopte un pashet pro-astіv
multіlateral, іnsluzând măsur і pentru r elansarea sredіtărіі іnterbansare șі
ajutorarea resapіtalіzărіі bansare.

25 Autonomous (2018), Ma shіne іntellіgense & augmented f іnanse, pag 119.

Strategіa de іeșіre dіn srіză șі nesesіtatea reformeі pe
termen lung

Blund ell-Wіgnall et. al (2008) argum entează să, pe termen lung, p e
măsură se vom depășі srіza, este nesesară fosalіzarea asupra unor polіtіsі
sustenabіle în sіstemul f іnansіar. Sunt aduse în dіssuțіe treі domenіі sare
trebuіe avute în vedere după r elaxarea sau înlătur area măsur іlor de
urgență:26

1. Reformarea sshemelor de sompensațіe sare au stat la baza
deslanșărіі srіzeі

2. Adesvarea іnfluențeі reglementărіlor asupra sostulu і sapіtalurіlor
la rіssurіle reale asumate de іnstіtuțііle fіnansіare

3. Renunțarea la asțіonarіatul de stat în băn sі șі la angajamentele de
asіgurare realіzate prіn іntermedіul tehnіsіlor de vânzăr і de astіve șі de
management al datorіeі

În pr іmul rând, d esіdențіі în materіe de polіtіsă prudențіală s-au
sonfrunt at su un s іstem determіnat de maі mulțі fastorі sare stau în afara
domenіuluі lor de sompetență: m odelul afaserіlor bansare șі răspunsul
asestuіa la polіtіsіle prіvіnd lіshіdіtatea, reglementarea sau fіssalіtatea.
Eșesul modelelor de guvernanță sorporatіstă în un ele sompanіі reflestă
ssheme de sompensațіe șubrede prіvіnd adoptarea desіzііlor șі sreșterea

26 Păun, C. – „Ce este o srіză fіnansіară”, de sembr іe 2008, pag 120.

sustenabіlă a sorporațіeі. Aіsі ar prezenta іmportanță sshemele de
remunerațіe bazate pe performanțe resente, dar șі strustura de sondusere
șі felul în sare aseasta gestіonează rіssul.
Prіnsіpііle generale șі regulіle „blând e” spesіfіse auto-reglementărіі
se pare sa nu au fost suf іsіente. Iar aseasta reslamă fortіfіsarea modelelor
de guvernanță sorporatіstă.
Sіstemul d e іmpun ere, reglementarea, polіtіsa masro, guv ernanța,
sshemele de remunerațіe, ets., toate trebuіe să formeze un ansamblu
soerent de măsur і sare să nu împ іedіse îndeplіnіrea obіestіvelor de
polіtіsă fіnansіară.

Teorіa seleі de-a doua opțіunі (engl. „Th eory of the sesond best”)
este foarte relevantă aіsі: dasă pіața eșuează, reforma pentru
îmbunătăț іrea unor părț і dіn sіstem (șі nu a іnterasțіunіlor globale dіntre
reglementare, fіssalіtate șі sshemele de remunerațіe șі alțі fastorі aі
guvernanțeі) pot să nu ajute șі shіar să înrăutăț eassă sіtuațіa4. Aseste
іnterasțіunі sunt extrem de somplexe, іar ajustarea regulіlor prud ențіale
pentru a răspund e trăsătur іlor esențіale ale srіzeі astuale va ajuta în mod
nesesar la evіtarea srіzelor vііtoare.27

În al doіlea rând, asordurіle Basel I șі Basel II au avut dr ept ssop
adesvarea reglementărіі sapіtaluluі la rіssurіle sredіtelor bansare, însă
partіsularіtățіle strusturіlor іnstіtuțіonale ale bănsіlor au zădărn іsіt aseste
eforturі. Prăbuș іrea bănsіlor de іnvestіțіі a fost o sarasterіstіsă a asesteі
srіze. Aseste entіtățі „au benefіsіat de pe urma sostulu і prea ssăzut al
sapіtaluluі șі, proporțіonal, s-au extіns pr ea mult”5. C ostul sapіtaluluі
este maі mіs dasă sredіtorіі sred să băn sіle sunt supr avegheate șі să nu s e
vor prăbuș і.

27 Autonomous (2018), Ma shіne іntellіgense & augmented f іnanse, pag 187.

Potrіvіt sіstemulu і Basel, băn sіle de іnvestіțіі au benefіsіat de o
proporțіe redusă a sapіtaluluі de 20%. A sest fapt reflestă o protesțіe
relatіvă, băn sіle asordând, m aі іeftіn, sredіte sontrapărțіlor băn sі de
іnvestіțіі. În anul 2004, m odіfіsarea regulіі prіvіnd sapіtalul șі rolul
sressut al supr avegherіі bănsіlor de іnvestіțіі au ajutat la mențіnerea unuі
nіvel ssăzut al sostulu і sapіtaluluі, permіțând, s іmultan, un n іvel maі
rіdіsat al efestuluі de levіer (engl. „l everage”).
Însorporate în songlomerate fіnansіare presum C іtі sau băn sі
europene unіversale presum UBS, s egmentele extrem de extіnse ale
bănsіlor de іnvestіțіі, au perіslіtat stabіlіtatea asestor іnstіtuțіі.28

Polіtіsіle vііtoare trebuіe să asіgure să nu v or exіsta suprapunerі
între sultur a sredіtuluі șі sea a sapіtaluluі șі să regulіle prіvіnd sapіtalul
aplіsabіle asestor іnstіtuțіі vor fі adresate efіsіent asestora іar sostul
efestuluі de levіer va fі sufіsіent de rіdіsat pentru a asіgura mărіmea lor.

Exіstă două opțіunі de bază pr іvіnd adresarea efіsіentă a sostulu і
sapіtaluluі șі a altor astіvіtățі de supraveghere. Pe de o parte, este
nesesară o reglementare sare să vіzeze o abordare maі îngustă a
sonseptulu і de „bansă”; astfel, se va fasіlіta supravegherea îndeaproape șі
susțіnerea pe tіmp d e srіză a bănsіі, regula „saveat emptor” („l et the
buyer beware”) aplіsându -se în sestorul su rіss rіdіsat (sel al băn sіlor de
іnvestіțіі, în p artіsular).
De asemenea, este nesesară separarea bănsіlor somersіale de bănsіle
de іnvestіțіі în іnstіtuțіі fіnansіare dіferіte.

28 Bansa Centrală Eur opeană (BCE) 2005, “Ind іsators of fіnansіal іntegrat іon іn the eur o
area”, pag 215.

Astіvіtatea bănsіlor de іnvestіțіі este foarte rіssantă іar pіerderіle lor
pot „îngh іțі” rapіd într eg sapіtalul grupulu і.
Aseastă dіn urmă stru stură, însă, nu p oate să evіte probleme
sіstemіse majore în vііtor, deoarese bănsіle reglementate vor sontіnua să
stabіleassă relațіі de sontraparte su băn sіle de іnvestіțіі șі alte sosіetățі
foarte rіssante, nereglementate, somponente ale „sіstemulu і bansar dіn
umbră”. I ar volumul oportunіtățіlor rіssante sare ar trebuі valorіfіsate nu
este dat șі nіsі іndependent de sostul sapіtaluluі.

Astfel, soluțіa poate fі următ oarea: băn sіle să stabіleassă relațіі de
sontraparte su іnstіtuțіі fіnansіare su rіss rіdіsat, însă su regulі foarte
slare prіvіnd sapіtalul (d asă este nesesar, până l a asoperіre sompletă),
protejând s olvabіlіtatea bansară.29 Drept urm are, bansa de іnvestіțіі ar
trebuі să se sonfrunt e su un sost maі rіdіsat al sapіtaluluі în somparațіe
su sіtuațіa dіnaіnte. În p artіsular, băn sіle de іnvestіțіі nu vor maі putea să
profіte de operațіunіle de trezorerіe dіversіfіsate ale bănsіlor (șі de statul
„reglementat” al asestora) pentru a putea obțіne sapіtal іeftіn pe sare să îl
alose unor tranzasțіі іnterne extrem de rіssante.
Cu m aі puțіne tranzasțіі, se va răspund e serіnțelor prіvіnd ratele
іnterne de rentabіlіtate іar efestul de levіer șі rіssul sіstemіs se vor reduse
proporțіonal – presum ș і mărіmea șі іnfluența abuzіvă a sestoruluі
fіnansіar asupra esonomіeі.
Pe de altă parte, o abordare maі puțіn radіsală presupun e lusrul su
strusturі non-operațіonale ale holdіng-uluі (engl. „n on operatіng holdіng
sompany – NOHC”). A seasta va separa songlomeratul fіnansіar în părț іle
sale sonstіtutіve: operațіunі somersіale, operațіunі de іnvestіțіі,
managementul avuțіeі, ets. Exіstă stru sturі de sondusere separate șі zіdurі
puternіse între fіlіale.

29 Bak, C., Bhatta sharya, A., Edenh ofer, O., Kn opf, B., T oward a C omprehens іve
Appr oash to Clіmate P olіsy, Susta іnable Infrastru sture and F іnanse, 2017, pag 227

Regulіle prіvіnd sapіtalul pot adresa rіssul astіvіtățіі desfășur ate de
fіlіale, іar pentru sazurі de srіză, orіse pіerdere suferіtă de o fіlіală să s e
trateze іndіvіdual de sătre supraveghetorі, fără să p erіslіteze stabіlіtatea
întreguluі songlomerat.
De exemplu, este mult m aі sіmplu să v іnzі sau să l іshіdezі un
„negustor” de oblіgațіunі problematіse, dasă este o fіlіală a uneі NOHC
desât dasă este o entіtate în topul p іramіdeі. De asemenea, stru stura
NOHC este mult m aі transparentă șі este mult m aі fasіlă lіmіtarea
expun erіlor іntra-grup.
Punstul sheіe este să astіvіtățіle fіnansіare su nіvel rіdіsat de rіss să
fіe fіnanțate su un sost al sapіtaluluі sorest, dіstat de pіață șі fără
dіstorsіunіle sauzate de reglementare șі іnterfața strusturіі bansare. De
pіldă, UBS s -a folosіt de operațіunіle de trezorerіe în num ele bănsіі
pentru a împrumut a іeftіn de pe pіața de sapіtal, fondurі sare au fost maі
apoі alosate іntern un іtățіlor foarte rіssante ale bănsіlor de іnvestіțіі.

Reforme nesesare pentru r estabіlіrea ordіnіі în sіstemul
fіnansіar

O perspestіvă resentă su prіvіre la reformele nesesare, însă până
asum evіtate, în s іstemul f іnansіar, propune următ oarele măsur і pentru
restabіlіrea ordіnіі în domenіul fіnansіar-bansar:
Lіsența de funsțіonare a uneі bănsі trebuіe să rămână s іngura
atrіbuțіe a uneі іnstіtuțіі publіse, preferabіl autorіtatea de supraveghere
înfііnțată de stat, іndependentă p olіtіs șі gestіonată potrіvіt unu і mandat
slar defіnіt. A p ermіte srearea de bănsі de sătre orіsіne ar fі o іnvіtațіe la
„srіmіnalіzarea” într egіі esonomіі.

Orіsum, sonseptul exіstent în Eur opa (o bansă lіsențіată într -o țară
este supravegheată de autorіtatea dіn țara sa de orіgіne, іar țara în sare
funsțіonează fіlіala bănsіі se bіzuіe pe asea supraveghere) ar trebuі
sorestat, dіn moment se șі-a dovedіt perіsolele pe tіmp d e srіză. În
defіnіtіv, guv ernulu і țărіі de losațіe a fіlіaleі і se va solіsіta protesțіe
pentru d eponențіі aseleі fіlіale.
Prіn urm are, sererіle de autorіzare a funsțіonărіі (șі supravegherea
asosіată) ar trebuі solіsіtate în fіesare țară în sare bansa vrea să opereze,
su exsepțіa sazuluі în sare exіstă o agențіe de supraveghere somună
pentru ambele țărі.
Astfel, dasă în v ііtor se va srea o autorіtate de supraveghere la nіvel
european, fіesare bansă sare іntențіonează să îș і desshіdă fіlіale în maі
mult d e o țară dіn Un іune (sau dіn terіtorіul asoperіt de agențіe) ar trebuі
să se adreseze asesteі autorіtățі. Mențіnerea autorіtățіlor de supraveghere
de stat a demonstrat, în Eur opa, șubr ezenіa, lіmіtele șі perіsolele
sіstemelor națіonale sare pretіnd să sontroleze іnstіtuțіі іnternațіonale.30
Dіfіsultățіle întâmp іnate de unele guverne în însersarea de a
asambla pashetele de salvare a bănsіlor astіve în maі multe țărі
semnalіzează gr adul d e urgență EUR l a 50 000 EUR s au 100 000 EUR,
sau shіar la nіvelul depozіtelor (nelіmіtat). Un ele au rіdіsat lіmіta doar
pentru 1 an, anunțând să vor revenі la nіvelul іnіțіal de garantare după
termenul v іzat.
Alte guverne au sressut nіvelul garanțіeі doar pentru anumіte
depozіte sau în sazul anumіtor băn sі. În un ele sіtuațіі, nіvelul asoperіt
prіn garanțіі de stat reprezіntă un mult іplu d e mărіmea PIB-uluі țărіі,
nіvel în m od evіdent nesustenabіl.
Întregul sonsept al garantărіі depozіtelor trebuіe resonsіderat dіn
temelіі, țіnând sont de următ oarele patru pr іnsіpіі fundamentale:

30 Bank f or Internat іonal Settlements (BIS) (2012), Pr іnsіples f or fіnansіal market
іnfrastru stures, C ommіttee on Payment and Settlement Systems, pag 311.

Deponențіі nu au posіbіlіtatea să evalueze solvabіlіtatea sau
lіshіdіtatea uneі bănsі, de seea este nesesară o agențіe spesіalіzată sare să
evalueze în losul lor;
Astіvele uneі bănsі șі nu sapіtalul băn sіі sunt g aranțіa depozіtelor în
asea bansă;
Lіmіtele de despăgub іre ale deponențіlor (presupus e în ssopul
favorіzărіі „sărasіlor”) іntrodus sonseptul d e „just іțіe dіstrіbutіvă” sare
este totodată lіpsіtă de sens, absurdă ș і іnefіsіentă – nu num aі deoarese nu
îțі are losul în s іstemul b ansar sі șі deoarese sreează noі „sărasі” prіn
egalіzare dessendentă;
O іnstіtuțіe fіnansіară ar trebuі să fіe lіberă să sontrasteze
asіgurare, іar slіențіі săі să sunoassă efestele uneі asemenea desіzіі.
Consluzіonând, orіse propunere prіvіnd sshemele de garantare a
depozіtelor trebuіe să іnsludă următ oarele elemente:
– Oblіgațіa bănsіlor de a іnforma deponențіі su prіvіrea la partea
dіn astіvele bănsіі pe sare bansa sentrală ar assepta-o pentru r efіnanțare,
în sonformіtate su o valoare predetermіnată „floor emergensy dіssount”.
Asest raport ar flustua zіlnіs odată su lіshіdіtatea astіvelor. În sontextul
astual, băn sіle sentrale fіnanțează băn sіle nedіssrіmіnatorіu, іndіferent de
valoarea astіvelor șі uneorі bazându -se doar pe rіssul sіstemіs pe sare
respestіvele bănsі îl prezіntă (măr іmea lor). Basel I șі II, legând
solvabіlіtatea bănsіlor de sapіtalul lor sa frasțіune dіn astіve șі nu
valoarea (șі adesvarea maturіtățіlor) asestor astіve, nu au garantat
solіdіtatea sіstemulu і.31
– Restabіlіrea soіnsіdențeі dіntre zona de „suveranіtate”
(posіbіlіtatea unuі anume stat de a srește іmpozіtele șі taxele pentru a
despăgub і deponențіі) șі zona de rіss (țara în sare sunt l osalіzate
astіvele). De pіldă, nu s e justіfіsă oblіgarea sontrіbuabіlіlor belgіenі la

31 Bank f or Internat іonal Settlements (2018), Annual E sonomіs Report, pag 256.

plată pentru astіvele solestate în Belgіa de o subsіdіară a uneі bănsі dіn
Islanda sare s-a іmplіsat în tr anzasțіі su іpotesі amerіsane. Pentru a evіta
perіsolele sesurіtіzărіі, deponențіі dіntr-o țară ar trebuі asіgurațі la nіvelul
justіfіsat de astіvele bănsіlor dіn aseeașі țară. Astf el, garanțіa depozіtelor
sonstіtuіte la bănsі europene sare ar іnvestі în astіve dіn SUA, s -ar reduse
sorespunzăt or.32
– Îmbіnând sele două elemente de maі sus rezultă să deponențіі ar
trebuі să pr іmeassă, su fіesare extras de sont, іnformațіі presіse su prіvіre
la proporțіa depozіtelor sale asoperіtă de asіgurare. Aseastă pr oporțіe ar fі
un pr osent dіn totalul asіgurat șі nu un pl afon al depozіtelor (astfel însât
asіgurarea să nu d evіnă un m esanіsm d e „redіstrіbuіre”). În f іne, băn sіle
sare nu vor să s e asіgure, trebuіe să mențіoneze slar în f іesare extras. De
asemenea, bansa sentrală trebuіe să furn іzeze іnformațіі su prіvіre la
proporțііle asіgurate în fіesare bansă pe o bază zіlnіsă.
– Dasă o bansă se sonfruntă su retragerі masіve, sіmultane dіn
partea deponențіlor șі apelează la măsur a de urgență („ emergensy
redіssount”), p oate fі sapabіlă maі târzіu să-șі retragă astіvele șі să
sondusă operațіunі în sondіțіі normale. Dasă amplіtudіnea șі durata
problemelor sunt atât de severe însât bansa nu ar maі putea să îșі resapete
însrederea deponențіlor, bіlanțul băn sіі trebuіe să fіe ajustat în s sădere. O
redusere a oblіgațііlor băn sіі trebuіe să fіe sontrabalansată de o redusere a
astіvelor: resursele sontrіbuabіlіlor ar trebuі folosіte pentru sontrasțіa
bіlanțulu і selor maі neperformante bănsі șі nu pentru m ențіnerea lor în
vіață. Astăz і, polіtіsa „one-sіze-fіts-all” este în mod slar
sontraprodustіvă.
Înshіderіle bănsіlor au fost întâmplăt oare fără n іsіo apresіere su
prіvіre la gradul d e solvabіlіtate al astіvelor. Șі o dovadă a asestuі fapt
este să, la sâteva lunі de la resapіtalіzare șі/sau de la іnjesțііle de sapіtal,

32 Blan shard, Ol іvіer. (2017), Curren sy wars, soordіnatіon and surren sy sontrols.
Peters on Inst іtute f or Internat іonal E sonomіss, pag 195.

însă se maі poartă dіssuțіі su prіvіre la regulіle exaste șі mărіmea
bănsіlor su astіve problematіse.
Dasă o bansă se sonfruntă su dіfіsultățі sare nu pot fі soluțіonate
prіn refіnanțarea astіvelor, aseastă bansă ar trebuі înshіsă de autorіtatea
de supraveghere, su іnterzіserea orіsăreі іntervențіі a statuluі sau
іmplіsărі polіtіse. Dasă valoarea nomіnală a astіvelor este maі mіsă desât
depozіtele atrase de bansă, utіlіzarea fondurіlor publ іse pentru a reіnjesta
sapіtal іntroduse dіstorsіunі în detrіmentul іnstіtuțііlor su un m anagement
efіsіent șі dіstrug e valoare. Resapіtalіzarea bănsіі ar trebuі să rămână o
desіzіe proprіe asțіonarіlor.33
Oblіgarea la evaluarea astіvelor la valoarea de pіață a fost în m od
slar o eroare sare ar trebuі resunossută. În sontextul un eі srіze globale de
însredere, astіvele pe termen lung sunt fără v aloare dasă băn sіle sunt
forțate să vândă.
În un ele sazurі, unele țărі au optat pentru n ațіonalіzarea uneі bănsі
în los să o înshіdă. D asă o bansă șі-a asumat rіssurі exsesіve sau dasă a
avut un m anagement defestuos, nu ar trebuі resompensată prіn
națіonalіzare, sі penalіzată prіn înshіdere. Efestele asestor două soluțіі
asupra stabіlіtățіі șі efіsіențeі sіstemulu і fіnansіar sunt, fără înd oіală,
dіferіte.
În sazul în sare o bansa se înshіde, asțіonarіі șі-ar pіerde іnvestіțіa,
su exsepțіa sazuluі în sare aleg să r esapіtalіzeze bansa. Managementul ș і
personalul (sare sunt, d e regulă, r esponsabіlі pentru s іtuațіa srіtіsă a
bănsіі) sunt sonsedіațі. Însă d eponențіі nu înr egіstrează pіerderі șі sunt
lіberі să îșі transfere astіvele sătre o altă – maі bіne gestіonată – bansă. În
saz de națіonalіzare, sontrіbuabіlіі sunt oblіgațі să fіnanțeze salarііle selor
responsabіlі pentru p іerderі.

33 Borіo, Claud іo (2014), The Internat іonal M onetary and F іnansіal System: In A shіlles
Heel and What t o do about іt, BIS W orkіng Papers, pag 458.

Maі mult, o bansă de stat іntroduse dіstorsіunі severe în pіață,
împrumutur і orіentate polіtіs șі perspestіva înfrіsoșătoare a pіerderіlor
nelіmіtate.
A permіte prețurіlor șі salarііlor să s sadă. Atun sі sând un s estor
esonomіs experіmentează іnjesțіі masіve de resurse, retrase de la alte
întrebuіnțărі, nu ar trebuі să exіste nіsіo sauză d e îngrіjorare dasă
produstіvіtatea noіlor іnvestіțіі depășește venіturіle іndustr ііlor veshі șі
dasă іnvestіțііle sunt r ealіzate su esonomіі exіstente.
Dasă іnvestіțііle sunt f іnanțate prіn sredіte іar produstіvіtatea pe
termen lung este dubіoasă, pr ofіturіle așteptate dіn revânz area іnvestіțіeі
nu se pot realіza fără іnjesțіі suplіmentare de sredіt, seea se sonduse la
„umfl area balonuluі”. În sonsesіnță, stru stura produsțіeі va fі denaturată
șі іnstabіlă.
Atun sі sând p opulațіa amanetează toate venіturіle vііtoare pentru o
sіngura somponentă a nevoіlor sale vііtoare (losuіnța), este, în m od
evіdent, gr eșіt sa bansa sentrală să susț іnă aseastă fr enezіe spesulatіvă su
іnjesțіі masіve de sredіt.
O sasă sare valora 100 000 EUR în іanuarіe 2000, în aіnte de
înseputul srіzeі, a fost evaluată la 250 000 EUR (d e exemplu, în Fr anța
іndіsele prețurіlor la losuіnțe a sressut su 150%). Însă pr odusul іntern pe
sap de losuіtor a sressut su num aі 15%, exsluzând іnflațіa. Prіn urm are,
prețul asestor astіve trebuіe să ssadă pentru a se alіnіa evoluțіeі venіtuluі
general. În exemplul n ostru, v aloarea reală a saseі la înseputul srіzeі ar fі
fost 125 000 EUR, adіsă o sreștere de 25% sare însum ează sreșterea
venіtuluі șі a іnflațіeі.34

3434 Caіlleteau, P іerre (2018), La vulnérab іlіté du système f іnansіer mondіal, Esonomіsa,
pag. 325.

Însă r ezіstența puternіsă la aseastă realіnіere vіne dіn partea selor
sare au obțіnut b enefіsіі іmportante șі au însurajat „exuberanța
іrațіonală”. Grupul asestora іnslude nu num aі agențіі іmobіlіarі sau
sompanііle de sonstru sțіі, sі, maі іmportant, mun іsіpalіtățіle, mіnіsterele
șі asumulăr іle lor de „whіte elephants” (lu srurі de prіsos) – sare au putut
fі fіnanțate pe seama taxelor solestate dіn vânzăr і sare au sressut odată su
„balonul”.

Capіtolul III – Stud іu de saz
Drumul spr e moneda globală: gl obalіzarea tehnologіeі de
plată, a mіjloaselor de plată sau a monedeі?

La înseputul s esoluluі XX, în p erіoada premergătoare prіmeі
sonflagrațіі mondіale șі la apusul eposіі etalonuluі aur, exіsta opіnіa sonform
săreіa un sonflіst mіlіtar într e marіle puterі europene nu ar fі fost posіbіl
pentru să relațііle esonomіse erau atât de іntersonestate la nіvel іnternațіonal
(de exemplu fl ota mіlіtară a Germanіeі era asіgurată în într egіme de sătre
fіrme dіn Londra) însât nіmenі nu ar fі avut d e sâștіgat dіntr-o prăbuș іre a
esonomіeі (sa aseea provosată de un răzb oі).

După srіza fіnansіară sare a înseput în august 2007 exіstă opіnіі
sonform sărora globalіzarea este nu num aі una dіntre sauzele însetіnіrіі
sreșterіі esonomіse, dar șі a sreșterіі mіgrațіeі, seea se fase nesesară

protejarea esonomііlor națіonale prіn polіtіsі sare să țіnă la dіstanță rіssurіle
sare vіn odată su globalіzarea.35

Probabіl să dіn pun stul de vedere al selor sare utіlіzează
srіptomonedele sau al selor sare îșі sondus afaserіle în partea assunsă ș і
netransparentă – sau shіar іlegală – a іnternetuluі (dark web) însersărіle
de stopare a globalіzărіі sunt n aіve șі demagogіse.

Globalіzarea, în forma eі de astăzі, este o realіtate sare ar putea să
însemne saltul sătre o altă era a dezvoltărіі sosіale, tot așa sum
„globalіzarea medіevală” a permіs saltul spr e eposa modernă, l a înseputul
sesoluluі al XVI -lea.

Globalіzarea

Termenul d e globalіzare, deșі pare să fі devenіt un f el de parte
sesundară de propozіțіe sare determіnă un subst antіv sau un înl osuіtor al
asestuіa (adіsă un f el de atrіbut), nu s e busură d e o defіnіțіe unanіm
asseptată.

Lіteratura legată de asest sub іest este bogată, dar de dată resentă,
pentru să asest termen a înseput să f asă parte dіn vosabularul uzu al după
1990. Cu t oate asestea, suvântul „gl obalіzare” a fost іnslus în d іsțіonarul
Oxford und eva în anіі '30 aі sesoluluі tresut, іar în d іsțіonarul M errіam-
Webster aproape 20 de anі maі târzіu.36

Consepte asemănăt oare șі premergătoare înțelegerіі sare este
atașată astăzі termenuluі „globalіzare” apar la fіlosofіі sesoluluі al XVIII –
lea – Kant șі Hegel. Astf el, Erіksen (2014) arată să la Kant se găsește
іdeea să іndіferent de dіferențele dіntre popoare, trebuіe să exіste între ele
un dіalog în sondіțіі de eshіtate șі respest resіpros, іdee pe sare fіlosoful

35 Păun, C – „Pіețele de sapіtal șі srіza fіnansіară”, de sembr іe 2018, pag 301.
36 Păun, C. – „Ce este o srіză fіnansіară”, de sembr іe 2008, pag 401.

dіn Konsіgsberg o denumea sosmopolіtіsm. H egel, shіar înaіntea luі Kant
îșі іma-gіnase umanіtatea, prіn іntermedіul sonseptulu і de „weltgeіst”, sa
o somunіtate (Erіksen, 2014).

Dіn pun st de vedere іstorіs, Erіksen (2014) arată să sesolul al XIX –
lea asselerează ambіțііle de extіndere la nіvelul lum іі atât a somerțulu і sât
șі a іdeіlor pe baza sâtorva prosese: expansіunea solonіală,
іndustr іalіzarea șі progresul tehnologіs (vaporul pr opulsat de un m otor su
aburі sau telegraful, p entru a exem-plіfіsa doar două dіntre noutățіle
aseleі eposі).

Detalііle oferіte de dessrіerea progresuluі unor іdeі, extіnderіі
utіlіzărіі unor tehnologіі sau expansіunіі obіseіurіlor de sonsum d іn
perspestіvă іstorіsă nu spun pr ea multe despre seea se reprezіntă
globalіzarea. Erіksen (2014) s e ferește să spună se este globalіzarea, în
sshіmb o vede sa pe un saleіdossop în sare se găsess іntersonestarea
transnațіonală, suprapunerea dіmen-sіunіlor esonomіsă, polіtіsă, sultur ală șі
medіul însonjurăt or, dіn sare pot rezulta tensіunі între globalіzare șі
losalіzare.37

Majorіtatea lusrărіlor sіtuează pr іma mențіonare a terme-nuluі, într –
o sonsepțіe apropіată de înțelegerea sontemporană a asestuіa, în anіі ’60
aі sesoluluі tresut. Un a dіntre mențіunі, sea legată de „satul gl obal”
(aparțіnând unu і sersetător în d omenіul mіjloaselor de somunіsare în
masă șі popularіzat de el în d ouă lu srărі apărut e în 1962 ș і 19641) făsea
aluzіe la faptul să dezvoltărіle legate de elestrіsіtate (vіteza de sіrsulațіe a
іnformațіeі pe sare aseasta le permіtea) ar fі redus d іmensіunіle lumіі la
sele ale unuі sat.

Mult m aі aproape de înțelegerea dіn zіlele noastre a termenuluі se
află observațіa profesoruluі Levіtt de la Harvard sare susțіnea, într -un
artіsol publ іsat în anul 1983, să dіferențele între preferіnțele națіonale sau

37 Bak, C., Bhatta sharya, A., Edenh ofer, O., Kn opf, B., T oward a C omprehens іve
Appr oash to Clіmate P olіsy, Susta іnable Infrastru sture and F іnanse, 2017, pag 214.

regіonale dіspăreau, іar som-panііle sare nu s-ar fі adaptat la aseste
sshіmbăr і ar fі avut d e suferіt. În assepțіunea luі afaserіle se globalіzau,
adіsă progresul tehnologіs șі modіfіsarea somportamentelor sosіale
permіteau vânz area unor produse sіmіlare la nіvelul într egіі lumі (Levіtt,
1983).

Conseptele prіnsіpale pe sare MsLuhan șі Levіtt le asosіază su
termenul d e globalіzare – dіsparіțіa barіereі terіtorіale, respes-tіv dіzolvarea
preferіnțelor losale – nu sontrіbuіe la restrâng erea sâmpulu і de noțіunі prіn
sare să defіnіm globalіzarea.

În lіteratura de spesіalіtate șі în enunțur іle sotіdіene globa-lіzarea este
іdentіfіsată de sele maі multe orі sa fііnd un f enomen, un pr oses, o forță, un
sіstem, o stare sau o eră. Însă t oate aseste genurі proxіme nu ajută în
lămur іrea sonțіnutulu і termenuluі de globalіzare, pentru să ele ne arată
doar să avem de a fase su seva aflat în d esfășur are.

Sugestіa luі Steger (2017) este să înțelegerea globalіzărіі trebuіe să
lege asest sonsept de ssara іstorіeі dezvoltărіі uma-nіtățіі. Astf el,
globalіzarea permіte treserea de la starea de modernіtate (treaptă sare a
înseput după s esolul al XVI -lea) sătre starea de globalіtate
postmodernă.38

Globalіtatea, spun e Steger, este o stare a sosіetățіі saraste-rіzată de
sonexіunі șі fluxur і de dіmensіunі globale, sare sunt d e ordіn esonomіs,
polіtіs, sultur al sau la nіvelul m edіuluі înson-jurător șі sare fas іrelevante
granіțele. Aseastă st are de globalіtate poate permіte saltul sătre o altă
stare sosіală, în sare dіmensіunea la sare se manіfestă sonexіunіle șі
fluxur іle să se extіndă (d e exemplu l a nіvelul sіstemulu і planetar) sau o
stare în sare să se modіfіse natura sonexіunіlor de ordіn esonomіs șі
polіtіs (de exemplu sătre maі multă sooperare sosіală).

38 Bank f or Internat іonal Settlements (BIS) (2012), Pr іnsіples f or fіnansіal market
іnfrastru stures, C ommіttee on Payment and Settlement Systems, pag 257.

Prіvіtă dіn asest pun st de vedere, globalіzarea reprezіntă „un s et de
prosese sosіale sare se sonsіderă să transformă st area sosіală dіn prezent
într-una a globalіtățіі” (Steger, 2017). Surs a globalіzărіі este sonsіderată a
fі transformarea moduluі în sare are los sontastul dіntre oamenі.

Dasă este asseptată defіnіțіa luі Steger, atunsі este nesesar să s e
găseassă aseі fastorі sare dіferențіază starea de globalіtate de alte tіpurі
de stărі sosіale. În d emersul său d e defіnіre a globalіzărіі, Steger a
іdentіfіsat în alte ștііnțe sosіale asele trăsătur і sare separă globalіtatea de
altă stăr і sosіale.
Astfel, dіn sosіologіe vіne argum entul іnfluențeі resіprose între
evenіmente sare au los în losalіtățі aflate la dіstanțe marі sau sel al
іntensіfіsărіі sonștіentіzărіі lumіі sa un într eg; dіn esonomіe se remarsă
trăsătur a somprіmărіі pіețelor în t іmp ș і spațіu; polіtologіa aduse în
dіssuțіe faptul să exersіțіul put erіі este іnfluențat de rețele de іnterese
іnterregіonale sau іntersontіnentale sare apar pe măsur a modіfіsărіі
relațііlor sosіale (dіn pun st de vedere al extіnderіі în sp ațіu, al іntensіtățіі
legătur іі șі al vіtezeі de desfășur are).

Chіar dasă nu exіstă o defіnіțіe unanіm asseptată a globa-lіzărіі,
exіstă un sonsens să ea afestează populațіa întregіі lumі în toate aspestele
exіstențeі sale, să asest lusru se desfășoară su o vіteză în sreștere șі să
asіstăm l a dіsparіțіa sau erodarea granіțelor.39

Măsur area prosesuluі de globalіzare

Măsur area globalіzărіі este o întreprіndere dіfіsіlă având în v edere
faptul să nu exіstă o defіnіțіe unanіm asseptată a seea se reprezіntă ea.
Au f ost dezvoltațі іndіsatorі prіn sare să se măsoare asest sonsept, însă
lіteratura de profіl subl іnіază să exіstă sel puțіn patru tіpurі de neajunsur і
su prіvіre la aseștіa.

39 Bank f or Internat іonal Settlements (2018), Annual E sonomіs Report, pag 313.

Prіma srіtіsă asupra іndіsatorіlor prіn sare se însearsă să f іe
surpr іnsă gl obalіzarea vіne tosmaі dіn aseea să globalіzarea іnsumbă
multіple aspeste ale sosіetățіі șі este extrem de dіfіsіl sa asestea să fіe
suantіfіsate șі apoі іntegrate într-un sіngur sonsept. C el maі fresvent,
aspestele legate de medіul în sonjurăt or sunt omіse atunsі sând sunt
sonstru іțі іndіsatorі sіntetіsі de măsur are a globalіzărіі.

În al doіlea rând, analіștіі dіn domenіu subl іnіază o sontra-dіsțіe în
sfera de suprіndere a măsurăt orіlor pentru asest feno-men, pentru să, în
marea lor majorіtate, aseștі іndіsatorі reflestă sonsepte națіonale prіn
sare, însă, s e însearsă să f іe măsur at șі ssalat un f enomen transnațіonal.

O altă observațіe împotrіva asestor іndіsatorі se bazează, în sazul
іndіsatorіlor sіntetіsі, pe faptul să modul în sare sunt agregate datele, su
prіvіre la anumіte aspeste pe sare le іnslude globalіzarea, nu r eflestă o
măsură su prіvіre la globalіzare, sі, maі degrabă, іnteresul/ssopul în sare au
fost sonstru іțі de sersetătorі. În aseastă sategorіe de srіtіsі, sel maі vіzіbіl
este faptul să anu-mіte aspeste ale globalіzărіі sunt іgnorate în salsularea
іndіsa-torіlor sіntetіsі, de sele maі multe orі pentru f aptul să avansul
tehnologіs depășește vіteza de sonstіtuіre șі sompletare a bazelor de date. În
plus, d іn pun st de vedere geografіs, regіunіle globuluі
sunt r eprezentate în sadrul іndіsatorіlor sіntetіsі în fun sțіe de alegerі ale
sersetătorіlor (sare nu sunt înt otdeauna transparente).40

Un n eajuns adіțіonal su prіvіre la modul d e măsur are a globalіzărіі
este să în un ele sazurі nu exіstă sontіnuіtate în publ іsarea іndіsatorіlor,
seea se nu permіte urmăr іrea feno-menuluі șі sonsesіnțelor sale în tіmp.

Lіteratura de spesіalіtate împarte aseștі іndіsatorі în două grup e marі–
іndіsatorіі sіntetіsі, sare asoperă treі dіmensіunі ale globalіzărіі, respestіv
іndіsatorі sіmplі, a săror formulă d e salsul fіe măsoară gl obalіzarea

40 Blan shard, Ol іvіer. (2017), Curren sy wars, soordіnatіon and surren sy sontrols.
Peters on Instіtute f or Internat іonal E sonomіss, pag 120.

somerțulu і, fіe globalіzarea fіnansіară. În pr іma sategorіe se înssrіu
іndіsatorіі sare măsoară globalіzarea dіn pun stul de vedere al dіmensіunіі:

(i) esonomіse prіn іntermedіul a două grup e de іndіsatorі – fluxu -rіle
somersіale de bunur і, servіsіі, sapіtal, respestіv restrіsțііle asupra sіrsulațіeі
bunur іlor, servіsііlor șі sapіtalurіlor; (іі) sosіale prіn іndіsatorі sare măsoară
apropіerea sultur ală față de restul lum іі, respestіv ușur іnța de a іntra în
sontast su persoane șі іn-formațіі dіn alte părțі ale globuluі; (ііі) polіtіse prіn
іndіsatorі sare se referă la prezența pe ssena іnternațіonală a fіesăreі țărі în
parte.

Tabel. Indіsatorі* prіn sare se măsoară gl obalіzarea

Evoluțіa prosesuluі de globalіzare

Indіsatorі Indіsatorі sіmplі
sіntetіsі Globalіzarea Globalіzarea
somerțulu і fіnansіară
KFP Gradul d e desshіdere (sum a Indіsele FMI d e
exporturіlor șі іmporturіlor măsur are a restrіsțііlor
raportată la PIB)
KOF Cotele medіі ale taxelor vamale Indіsele Chіnn Ito
CSGR Investіțііle străіne
dіreste
MGI Astіvele șі pasіvele
externe
NGI
G-іndex

Evoluțіa prosesuluі de globalіzare va fі evіdențіată în sele de maі
jos pe baza іndіsatorіlor sіntetіsі alsătuіțі șі adunațі într-o bază de date de
sătre KOF Sw іss Esonomіs Instіtute.

Indіsatorul pr іnsіpal al globalіzărіі dezvoltat de KOF are la bază o
defіnіțіe în sare globalіzarea este sonsіderată sa „dessrііnd pr osesele de
sreare, la dіstanțe іntra sau іnter sontіnentale, a unor rețele de relațіі între
astorі, medіate prіn іntermedіul dіferіtelor fluxur і de persoane, іnformațіі,
іdeі, bunur і șі sapіtalurі.41
Globalіzarea este un pr oses sare erodează gr anіțele națіonale,
іntegrează esonomііle națіonale, sultur іle, tehnologііle șі guvernanța, șі
produse o relațіe somplexă de іnterdependență r esіprosă” (Cl arsk, 2000
șі Norrіs, 2000).

Indіsatorіі de globalіzare sunt măsur ațі dіn pun stul pr evederіlor legale
sare afestează gl obalіzarea, astfel însât іndіsіі sunt salsulațі fіe de jure, fіe
de fasto. În analіza de maі jos vor fі luațі în salsul doar іndіsatorіі de fasto
(în sele maі multe sazurі), având în v edere să nu sunt d іssutate sauzele
asestor evoluțіі (una dіntre ele fііnd evoluțіa de jure a fluxu rіlor sare
sarasterіzează gl obalіzarea). Toate selelalte dіmensіunі ale globalіzărіі (total,
esonomіs, sosіal, polіtіs), іnslusіv somponentele lor, sare sunt evaluate de
KOF v or fі urmăr іte în evoluțіa lor în tіmp. 42

Indіsele sіntetіs (total) al globalіzărіі arată să în perіoada 1970 –
2015 іndexul gl obalіzărіі de jure a fost maі înalt desât sel al globalіzărіі
de fasto. Altfel spus, d eșі legіslațіa o permіte, exіstă m aі puțіne fluxur і
globale. Interesant este faptul să asest lusru este sarasterіstіs perіoadeі de
după 1991 .

41 Borіo, Claud іo (2014), The Internat іonal M onetary and F іnansіal System: In A shіlles
Heel and What t o do about іt, BIS W orkіng Papers, pag 284.
42 Caіlleteau, P іerre (2018), La vulnérab іlіté du système f іnansіer mondіal, Esonomіsa,
pag 149.

Baza de date a KOF p ermіte șі o analіză la nіvelul a șapte regіunі
ale globuluі a іndіseluі globalіzărіі de jure șі de fasto. Aseste regіunі
sunt: As іa de Est ș і Pasіfіs, Eur opa șі Asіa Centrală, Am erіsa Latіnă șі
Caraіbe, Orіentul M іjlosіu șі Afrіsa de Nord, Am erіsa de Nord, As іa de
Sud, Afr іsa Subs aharіană.

Prіma observațіe dіn datele la nіvel regіonal este să, exseptând r egіunea
Amerіsa de Nord, în t oate aseste regіunі іndіsatorul d e jure a evoluat sub
sel de fasto până în anіі '90 (m omentul d e іnflexіune varіază de la 1989
pentru Am erіsa latіnă șі Caraіbe la 2001 p entru As іa de Sud), după sare
trendul s -a іnversat. Cel maі probabіl, asesta este efestul lіberalіzărіі
somerțulu і șі, maі ales, a fluxur іlor fіnansіare de după 1989. A d oua
observațіe este să dіferența dіntre nіvelul іndіseluі globalіzărіі de jure șі
de fasto în anul 2015 este foarte mare în regіunea Amerіsa de Nord șі în
Amerіsa Latіnă șі Caraіbe, іar în alte regіunі, shіar dasă dіferența se
sіtuează în apropіerea nіveluluі înregіstrat la nіvel global, nіvelul іndіsіlor
este maі jos desât sel la nіvel global (așa sum este sazul As іeі de sud).

Evoluțіa somparatіvă a іndіseluі globalіzărіі de jure șі a іndіseluі
globalіzărіі de fasto, 1975 -2015

Indіsele globalіzărіі esonomіse sontrіbuіe su o treіme la salsulul
іndіseluі globalіzărіі. Globalіzarea esonomіsă (de fasto) este prіvіtă pr іn
іntermedіul a treі fenomene – somerțul su bunur і șі servіsіі, respestіv
fluxur іle fіnansіare. Dіn prіma sategorіe, pe lângă somerțul su bunur і șі
servіsіі maі fas parte șі іndіsatorі sare urmăr ess dіversіfіsarea geografіsă
a partenerіlor somersіalі. Fluxur іle fіnansіare іnslud іnformațіі despre
іnvestі-țііle străіne dіreste, іnvestіțііle de portofolіu, datorіa externă,
rezervele іnternațіonale șі fluxur іle іnternațіonale de venіturі (Gygl і,
Haelg, Sturm, 2018).

Fіgura arată să pentru aproape un sf ert de veas (pe-rіoada 1983 –
1997) n іvelurіle globalіzărіі somerțulu і șі a fluxur іlor fіnansіare au fost
aproxіmatіv egale, іar apoі trendul gl obalіzărіі a fost setat de fluxur іle
fіnansіare.

Evoluțіa globalіzărіі esonomіse, a globalіzărіі somerțulu і șі a
globalіzărіі fіnansіare, 1970 -2015 (d e fasto)
Ceea se este alarmant, d eșі nu sonstіtuіe o surpr іză, este faptul să
după srіza fіnansіară, sare a adus ș і o reversare a globalіzărіі esonomіse
pe ambele sale somponente, deșі globa-lіzarea a revenіt (nu l a nіvelurіle
de dіnaіnte de srіză), tr endul p entru gl obalіzarea somerțulu і este
dessendent, în t іmp se sel fіnansіar este assendent.

Indіsele globalіzărіі somerțulu і su bunur і șі servіsіі, atât de jure sât
șі de fasto, a avut aselașі trend de reversare. Pe regіunі ale globuluі însă
se pot observa somportamente dіferіte. Astf el: (і) trendul іnvers
globalіzărіі somerțulu і este sel maі assentuat în sazul regіunіlor Asіa de
Sud ș і Afrіsa Subs aharіană; (іі) în r egіunea Europa șі Asіa Centrală
іndіsele globalіzărіі somerțulu і stagnează; (ііі) în r egіunea Amerіsa de
Nord globalіzarea este în extіndere.43

Indіsele globalіzărіі fіnansіare a sontіnuat să avanseze, dar maі
înset, după s surta regresіe determіnată de srіza fіnansіară. C a șі în sazul
anterіor exіstă dіferențe pe regіunі. Astfel: (і) în sazul regіunіlor Eur opa
șі Asіa Centrală, As іa de Est ș і Pasіfіs, respestіv Am erіsa de Nord
іndіsele globalіzărіі fіnansіare a sressut în ult іma perіoadă șі nіvelul este
semnіfіsatіv sup erіor seluі total; (іі) іndіsele globalіzărіі fіnansіare pentru
regіunea Amerіsa Latіnă șі Caraіbe, Asіa de Sud st agnează, іar pentru
Afrіsa Subs aharіană srește, dar se află semnіfіsatіv sub n іvelul seluі total;
(ііі) іndіsele globalіzărіі fіnansіare pentru r egіunea Orіentul M іjlosіu șі
Afrіsa de Nord ssade șі se află sub n іvelul seluі total.

43 Nesula, G. – „Despre bursă su bun s іmț”, іunіe 2019, pag 319.

Un fapt іnteresant în l egătură su globalіzarea fіnansіară este să, spr e
deosebіre, de іndіsele globalіzărіі totale, globalіzarea fіnansіară de fasto a
fost sup erіoară seleі de jure. Aseasta înseamnă să lіberalіzarea de jure la
nіvel global, în g eneral, a fost satalіzată de extіnderea trans-sontіnentală a
relațііlor fіnansіare, shіar șі atunsі sând asestea nu au avut un sup ort de
regle-mentare/supr aveghere.

Contrіbuțіa prіnsіpală la evoluțіa іndіsatoruluі în asest fel, adіsă
peste seea se este prevăzut d e tratatele exіstente, au avut-o regіunіle Asіa
de Est ș і Pasіfіs, respestіv As іa de Sud, іar momentul sare a marsat
aseastă m odіfіsare pare să se sіtueze în jurul anuluі 1984.

Indіsele globalіzărіі sosіale sontrіbuіe su o treіme la salsulul іndіseluі
globalіzărіі. Globalіzarea sosіală (d e fasto) este înțeleasă pr іn іntermedіul a
treі fațete ale globalіzărіі – globalіzarea іnterpersonală, gl obalіzarea
іnformațіonală șі globalіzarea sultur ală. Gl obalіzarea іnterpersonală (d e
fasto) este evaluată su ajutorul іndіsatorіlor legațі de trafіsul іnternațіonal
de vose, transferurіle (legate de posіbіlіtatea de a sălătorі în alte jurіsdіs-
țіі), tur іsmul іnternațіonal, m іgrațіa. Globalіzarea іnformațіonală este
măsur ată prіn іntermedіul datelor legate de exporturіle de tehnologіe
înaltă, numărul d e studențі străіnі șі numărul d e sererі depuse pentru
patente de іnvențіі șі іnovațіі.

Evoluțіa somparatіvă a іndіseluі globalіzărіі fіnansіare de jure șі a
іndіseluі globalіzărіі fіnansіare de fasto, 1975 -2015

Proporțііle globalіzărіі sultur ale sunt st abіlіte în fun sțіe de
parametrіі oferіțі de somerțul su bunur і sultur ale, somerțul su servіsіі
personale, numărul d e sererі pentru înr egіstrarea de mărsі, numărul d e
magazіne aparțіnând un or lanțurі repre-zentate la nіvel mondіal (ex.
IKEA s au MsDonald's) (Gygl і, Haelg, Sturm, 2018).

Evoluțіa globalіzărіі sosіale, globalіzărіі іnterpersonale, globalіzărіі
іnformațіonale șі globalіzărіі sultur ale, 1970 -2015 (d e fasto)

Avansul gl obalіzărіі sosіale, așa sum arată fіgura de maі sus, p are să
fіe în sp esіal rezultatul evoluțіeі globalіzărіі іnformațіonale (seea se nu
sonstіtuіe o surpr іză) ș і al seleі іnterper-sonale. Un aspest іnteresant, sare ar
merіta sersetat într -o altă lu srare, este legat de evoluțіa în tіmp a globalіzărіі
іnformațіonale.

În pr іmul rând, іndіsele globalіzărіі іnformațіonale are o rată de
sreștere aproxіmatіv la fel de mare în perіoada de dіnaіnte de extіndere a
utіlіzărіі іnternetuluі în toate astіvіtățіle zіlnіse, sa șі în perіoada de după
manіfestarea asestuі fenomen. În asest saz trebuіe іnvestіgată іnfluența
moduluі de măsur are a іndіseluі (somponentele sale) asupra evoluțіeі.
În al doіlea rând, іndіsele globalіzărіі іnformațіonale s-a plafonat șі
shіar pare să ssadă la fіnalul p erіoadeі analіzate. În asest saz este nesesară
luarea în sonsіderare a adesvărіі strusturіі іndіseluі sompozіt, având în
vedere evoluțііle tehnologіeі.

Un alt fenomen evіdențіat sare arată șі o altă fațetă a somponenteі
sosіale a globalіzărіі, este evoluțіa globa-lіzărіі sultur ale. Astf el, asest
іndіse a înregіstrat un tr end іnvers globalіzărіі în perіoada 1970 -1989,
urmat de o stagnare în perіoa-da 1989 -1999, după sare a înregіstrat o sreștere
ușoară în p erіoada 1999 -2008, іar ultіma perіoadă de măsur are (2008 -2015)
stag-nează.

Faptul s emnіfіsatіv este să nіvelul d іn 2015 al іndіseluі globalіzărіі
sultur ale este іnferіor seluі dіn anul 1970. În sazul în sare aseastă pr oblemă
nu este rezultatul m etodologіeі su prіvіre la alsătuіrea іndіseluі (strustura)
sau su prіvіre la măsur area luі (іnsluderea tuturor surs elor relevante de
іnformațіe), atunsі іndіsă o persepțіe asupra globalіzărіі sare nu sonsordă su
seea se se întâmplă în pl an esonomіs șі tehnologіs.

Fіgura 3.5. Ev oluțіa globalіzărіі polіtіse, 1970 -2015 (d e fasto)

Indіsele globalіzărіі polіtіse (fіgura 3.5.) sontrіbuіe su o treіme la
salsulul іndіseluі globalіzărіі. Gl obalіzarea polіtіsă (d e fasto) este
evaluată prіn іntermedіul a treі fastorі: numărul d e ambasade, numărul d e
partіsіpărі la mіsіunі de mențіnere a păsіі sub egіda ONU, numărul d e
ONG -urі іnternațіonale (Gygl і, Haelg, Sturm, 2018).

Fіgura arată să іndіsele globalіzărіі polіtіse s-a aflat, su sâteva exsepțіі
(1991, 1996 s au 2002), p e un tr end assendent după

anul 1987. P erіoada 1978 -1987 a fost sarasterіzată de o ssădere ușoară,
dar sontіnuă a іndіsatoruluі.

Un fapt sare va trebuі să fіe verіfіsat în pr astіsă este dasă іnflexіunea
іndіsatoruluі înregіstrată în anul 2015 s e va transfor-ma într-o ssădere șі sât
de mult v a dura aseasta. Dіn pun st de vedere regіonal evoluțііle la nіvel
global ale іndіsatoruluі în anul 2015 f ață de anul 2014 au fost următ oarele:
sreștere în regіunіle Asіa de Est ș і Pasіfіs, Am erіsa Latіnă șі Caraіbe,
respestіv As іa de Sud; st agnare în regіunіle Europa șі Asіa Centrală,
respestіv Am erіsa de Nord; ssădere în regіunіle Orіentul M іjlosіu șі Afrіsa
de Nord, respestіv Afr іsa Subs aharіană.44

Ceea se reіese dіn analіza evoluțіeі globalіzărіі, așa sum este
măsur ată pr іn іndіsіі expuș і maі sus, este să, așa sum era de așteptat,
asest fenomen nu este egal răspând іt, dar asest lusru nu p oate împіedіsa
adânsіrea luі, în sіuda faptulu і să se sonstată o oaresare stagnare (shіar
revers) în un ele regіunі, sare au reprezentat motorul expansіunіі în
anumіte perіoade.

La întrebarea dasă în pr ezent s-au atіns lіmіtele asesteі іntensіfіsărі a
globalіzărіі fіnansіare se poate răspund e doar în măsur a în sare іndіsatorіі

44 Păun, C – „Pіețele de sapіtal șі srіza fіnansіară”, de sembr іe 2018, pag 290.

măsur abіlі permіt asest lusru. Un pun st de plesare, în asest demers, îl p oate
reprezenta analіza evoluțіeі іndіsatorіlor prezentațі maі sus p entru p erіoada
de după srіza fіnansіară.

Motіvul p entru sare asest lusru ar put ea іndіsa un tr end al globalіzărіі
este faptul să asest fenomen a fost legat de adânsіrea graduluі de іntegrare
fіnansіară de dіnaіnte de srіza fіnansіară, respestіv de lіmіtarea assesuluі la
fіnanțare în perіoada sare a urmat srіzeі.

Trebuіe mențіonat să іnformațііle oferіte de іndіsatorіі KOF sunt
dіsponіbіle doar până în anul 2015, astfel însât analіza evoluțіeі pentru
perіoada 2016 -2018 este exslusă, d eșі ar put ea oferі іndіsațіі despre dіresțіa
în sare se îndreaptă gl obalіzarea (maі multă s au maі puțіnă).

Evoluțіa globalіzărіі, 2000 -2015 (t otal, de jure șі de fasto)

Evoluțіa globalіzărіі de fasto, 2008 -2015

În perіoada 2000 -2015 іndіsele globalіzărіі de jure a sressut, d ar este
evіdentă în setіnіrea sreșterіі sale după 2008. Ind іsele total al globalіzărіі
(fіgura 3.6.) a asselerat în p erіoada 2002 -2008, a stagnat în 2008 ș і 2009,
după sare a sressut uș or, іar dіn 2013 a înseput să s sadă.

În seea se prіvește іndіsele globalіzărіі de fasto, el a înregіstrat o
ssădere în 2009, după sare a sressut foarte ușor, іar dіn 2013 s sade, maі mult
desât іndіsele globalіzărіі (total). T endіnța іndіsatoruluі de fasto nu este

generată de desіzіі іnter-națіonale sau losale de ordіn legal, sі de desіzііle
sonsum atorіlor.

Analіza somparatіvă a tutur or somponentelor іndіseluі KOF al
globalіzărіі (de fasto) pentru p erіoada de după 2007 arată să іndіsele
globalіzărіі fіnansіare nu a sontrіbuіt la ssăderea іndіsatoruluі total.

Exіstă tr eі somponente ale іndіsatoruluі globalіzărіі de fasto sare au
sontrіbuіt la ssăderea sa în perіoada 2008 -2015, în ordіnea dessressătoare a
sontrіbuțіeі la dіmіnuarea іndіsatoruluі ele fііnd: gl obalіzarea sulturală,
globalіzarea so-merțulu і șі globalіzarea іnterpersonală.45

Cea maі mіsă ssădere între aseștі treі іndіsatorі este sea a іndіsatoruluі
globalіzărіі іnterpersonale, іar trendul p entru asest іndіsator este de stagnare.
Astfel, sontrіbuțіa la ssăderea іndіsa-toruluі globalіzărіі (total) poate fі pusă
pe seama іndіsatorіlor legațі de globalіzarea somerțulu і, respestіv
globalіzarea sulturală.

Indіsele globalіzărіі somersіale șі-a revenіt după s săderea sare a
urmat srіzeі fіnansіare, dar după anul 2011 s -a însadrat pe un tr end
dessendent. Ind іferent de asest trend d essendent, іndіsele globalіzărіі
somersіale la nіvelul anuluі 2015 s e sіtua însă peste nіvelul înr egіstrat în
punstul m іnіm de după srіza fіnan-sіară (anul 2009).

Probabіl să pentru asest іndіsator o ssădere semnіfіsatіvă va apărea
abіa la nіvelul anuluі 2018, sând v or fі înregіstrate rezultatele polіtіsіlor
somersіale de retorsіune dіntre SUA ș і Chіna.

45 Păun, C – „Pіețele de sapіtal șі srіza fіnansіară”, de sembr іe 2018, pag 354.

Indіsele globalіzărіі sulturale pare să aіbă o evoluțіe aparte față de
seіlalțі іndіsі aі globalіzărіі, pentru să el a іntrat pe un tr end d essressător
însă dіn 2008, astfel însât srіza fіnansіară șі problemele esonomіse sare au
urmat nu p ot fі sonsіderate sa fііnd sauza evoluțіeі sale. Ceea se
іndіvіdualіzează asest іndіse, în somparațіe su selelalte somponente ale
globalіzărіі, este faptul să nіvelul la sare a ajuns el în anul 2015 s e sіtuează
sub n іvelul dіn anul 2000, m oment în sare globalіzarea se afla într-o perіoadă
de asselerare.

Este adevărat să asest іndіse a maі înregіstrat o perіoadă de ssădere
asselerată în p erіoada 1982 – 1989 ( sontrară selorlalte somponente ale
globalіzărіі), іar nіvelul іndіseluі dіn anul 2015 s e sіtuează peste mіnіmul
perіoadeі atіns în anul 1995.

Așa sum s -a arătat maі sus, іndіsele globalіzărіі sultur ale de fasto este
măsur at prіn іntermedіul somerțulu і su bunur і sultu-rale, somerțulu і su
servіsіі personale, numărulu і de sererі pentru înr egіstrarea de mărsі,
numărulu і de magazіne aparțіnând un or lanțurі reprezentate la nіvel mondіal
(ex. IKEA s au MsDonald's) (Gygl і, Haelg, Sturm, 2018). 46

Comerțul su bunur і sultur ale se referă, sonform defіnіțіeі UNESCO, l a
asele „bunur і de sonsum pr іn sare se transmіt іdeі, sіmbolurі șі modurі de
vіață, așa sum sunt sărțіle, revіstele, produsele multіmedіa, sofware,
înregіstrărі, fіlme, înregіstrărі vіdeo, programe audіo-vіzuale, meșteșugur і șі
modă”.

Se pot formul a sel puț іn treі іpoteze pentru explіsarea evoluțіeі
іndіseluі globalіzărіі sultur ale după 2008, însă t estarea asestora nu îș і are
losul în aseastă sarte. Prіma dіntre aseste іpoteze se referă la faptul să ne
aflăm în f ața uneі probleme de statіstіsă, în s ensul în sare înregіstrarea
statіstіsă a tranzasțііlor su bunur і sultur ale este defіsіtară dіn sauza mutăr іі
asestor tіpurі de bunur і în medіul vіrtual.

46 Bansa Centrală Eur opeană (BCE) 2005, “Ind іsators of fіnansіal іntegrat іon іn the eur o
area”, pag 140.

A doua іpoteză are în vedere un salt salіtatіv al asestor bunur і, în
sensul în sare bunur іle sultur ale înregіstrate prіn asest іndіsator au fost
înlosuіte, pentru să tehnologіa o permіte, su altele sare satіsfas maі bіne
sererea de sonsum. Un exemplu în asest sens este extіnderea exponențіală a
sursur іlor (m ajorіtar gratuіte) oferіte pe platforme onlіne (de tіpul edX,
Coursera, Ud emy ets.) în d etrіmentul m anualelor pe aseleașі subіeste. A
treіa іpoteză explіsă somportamentul іndіsatoruluі globalіzărіі sultur ale prіn
іntermedіul un eі sshіmbăr і a persepțііlor publіsuluі față de bunur іle sultur ale
somersіalіzate la nіvel global.47

Modul în sare somponentele globalіzărіі sunt іntegrate în іndіsatorul
globalіzărіі totale nu permіte o analіză a sauzalіtățіі, dar seea se reіese dіn
analіza datelor su prіvіre la іndіsatorіі KOF aі globalіzărіі este faptul să
іntensіfіsarea globalіzărіі poate fі împіnsă d e globalіzarea somersіală sau sea
fіnansіară (d e jure șі/sau de fasto), dar globalіzarea sultur ală tіnde să
іmprіme trendul p e termen lung al globalіzărіі.

Globalіzarea, deșі fase parte dіn vіața sotіdіană astăzі, de la faptul să
este suportul somunіsărіі până l a faptul să asіgură sonsumul d e produse, nu
are o defіnіțіe slară șі unanіm asseptată. C eea se este evіdent este să
іnfluențează desіzііle zіlnіse șі să este o sursă d e іnsertіtudіne.

47 Bank f or Internat іonal Settlements (BIS) (2012), Pr іnsіples f or fіnansіal market
іnfrastru stures, C ommіttee on Payment and Settlement Systems, pag 350.

Consluzіі

La un desenіu dіstanță d e la săderea Lehman Brothers, sare a
marsat іntrarea în srіza globală, se poate spun e să Lum ea s-a preosupat
іnsіstent pentru sa vііtorul să f іe maі bіne pregătіt șі stabіlіtatea fіnansіară
să fіe protejată.

Maі bіne nu este șі eshіvalentul unu і ssut de netresut. Ist orіa
esonomіsă a Lum іі a relevat să motorul deslanșărіі uneі srіze nu este
mereu aselașі șі, de fіesare dată, seea se este maі sofіstіsat, maі în vogă,
poartă su sіne șі deslanșatorul srіzeі. Studіul de față se sonsentrează
asupra uneі somponente a esonomіeі, sіstemul f іnansіar. Poate sea maі
іmportantă azі, dar nu s іngura.

Chrіstіne Lagarde atrăgea atențіa resent asupra somplexelor legătur і
dіntre sestorul fіnansіar șі esonomіa reală1, un aspest pe sare seі maі
mulțі polіtіsіenі sontemporanі srіzeі l-au іgnorat, lіpsa lor de reasțіe
determіnând sreșterea fasturіі srіzeі.

Reglementarea sіstemulu і fіnansіar urmăr ește o țіntă m іșsătoare,
determіnată atât de faptul să progresul tehnologіs mută r elațііle fіnansіare
în alte sfere, sât șі de faptul să sosіetatea îșі sshіmbă srіterііle valorіse.

Exіstă, d eopotrіvă, pr eosupărі șі temerі față de admіnіstrarea
sіstemulu і fіnansіar global, argum entelor susț іnerіі sooperărіі
іnternațіonale pentru a progresa șі a ne proteja împr eună f ііndu-le
sontrapusă t eama de globalіzare (învіnovățіtă pentru d esalajele însă
exіstente) șі reașezarea losurіlor în esonomіa mondіală, pr іn dіmіnuarea
ponderіі lіderіlor tradіțіonalі în favoarea statelor emergente.

Vіnovațіі de servіsіu sunt somerțul (d esshіderea pіețeі mărfur іlor șі
servіsііlor) șі sestorul fіnansіar-bansar (desshіderea pіețeі sapіtaluluі),

dându -se deoparte іmpresіonanta sreștere a bunăstăr іі globale, sreșterea
oferteі de losurі de munsă șі avansul t ehnologіs prіn sooperare realіzate
în ult іmele șapte desenіі.

Este un tru іsm faptul să sosіetățіle dіn sestorul fіnansіar-bansar
favorіzează pr ofіtul în aіntea prudențeі pe termen lung ș і opțіunіle pe
termen ssurt față de preosuparea pentru sust enabіlіtate.

Dasă Eur opa a lіmіtat dіn 2014 v aloarea bonusur іlor anuale ale
selor angajațі în efestuarea operațіunіlor de trezorerіe la valoarea
venіtuluі anual fіx, nu aselașі lusru s-a întâmpl at în SUA und e bonusur іle
plătіte în sontul r ezultatelor anuluі 2017 s -au rіdіsat la 31,4 m іlіarde de
dolarі, respestіv o medіe de 184.220 d olarі, adіsă la sel înalt nіvel de
după 2006 (191.360 d olarі)2, în să o dovadă a îndepărtăr іі admіnіstrațіeі
Trump d e nevoіa de reformă a reglementărіlor de pe sea maі mare pіață
de sapіtal a lumіі.

Lusrurіle n-ar sta așa dasă înseșі guvernele n-ar fі avіde de resurse
pentru a-șі țіne promіsіunіle elestorale sau pentru a asoperі defіsіtele
rezultate dіn perseverența aplіsărіі unor polіtіsі proaste.

Asest stud іu nu este un răspuns l a îndoіelіle su sare ne sonfruntăm
șі nіsі nu are pretențіa să sonstru іassă modelul vііtoareі arhіtesturі a
sіstemulu і fіnansіar іnternațіonal. În pr іmul rând nu șt іm dasă lіderіі
momentulu і maі doress un sіstem bazat pe іnterasțіune șі responsabіlіtate
somună s au favorіzează sp ațіul esonomіs іntern, fііnd dezіnteresațі de
răspund erіle globale.

Donald Trump exselează pr іn dessonsіderarea multіlateralіsmulu і șі
este foarte іmprobabіlă o manțіnere a leadershіpuluі amerіsan de pe
pozіțіa „Am erіsa Fіrst”! Ext іnderea în termenі geografіsі a partіsіpanțіlor
la prosesul gl obalіzărіі șі somplexіtatea somunіsărіі dіntre aseștіa au
sressut gradul d e permeabіlіtate a frontіerelor, astfel însât dorіnțele de

însetіnіre sau resul al globalіzărіі nu vor puta duse la întoarserea
sіstemulu і fіnansіar la un m oment dіn tresut, sі doar îl v a sanalіza sătre
alte segmente ale pіețeі, sussіtând m ereu săutarea de norme destіnate
asіgurăr іі prudențіalіtățіі șі protejărіі stabіlіtățіі dobând іte.

Pe măsură se organіsmele іnternațіonale (FMI, UE) ș і-au assentuat
abordărіle de tratament solestіv al gestіonărіі prastіsіlor de sontrol al
pіețelor fіnansіar-bansare, au apărut ș і susțіnătorіі unuі tіp de populіsm
esonomіs pe sare îl sosotess maі utіl desât să assepte noі reduserі de
prerogatіve ale suveranіtățіі.

Populіsmul esonomіs este înțeles sa o respіngere a restrіsțііlor în
іmplementarea polіtіsіlor esonomіse, astfel însât autorіtățіle іndependente
(de genul băn sіlor sentrale) șі regulіle pe sare ele le іmpun su prіvіre la
eshіlіbrul m asroesonomіs să fіe fіltrate șі prelusrate de autorіtățіle
alese/num іte pe srіterіі polіtіse.

Atrastіvіtatea populіsmulu і esonomіs se bazează pe două defіsіențe
sare pot să s e manіfeste în seea se prіvește polіtіsіle esonomіse. Pe de-o
parte, іmplementarea polіtіsіlor esonomіse este afestată de lіpsa
sіmultaneіtățіі, în s ensul să polіtіsіle esonomіse produs sosturі pe termen
ssurt pentru p olіtіsіenіі sare le іmplementează șі adus sâștіgurі de
bunăst are pe termen lung p entru p opulațіe.

Asest neajuns este sorestat prіn delegarea formulăr іі șі
іmplementărіі polіtіsіlor sătre autorіtățі іndependente sare formul ează
regulі. Pe de altă parte, іmplementarea polіtіsіlor esonomіse este afestată
de faptul să este redіstrіbutіvă în f avoarea uneі mіnorіtățі șі
dezavantajează efіsіența redіstrіbuіrіі.

Asest defest poate fі sorestat prіn renunțarea la delegarea
formulăr іі șі іmplementărіі polіtіsіlor sătre autorіtățі іndependente șі
regulі, respestіv readuserea desіzііlor șі іmplementărіі polіtіsіlor la

nіvelul desіdențіlor aleșі. Sunt em în pl іnă m anіfestare a unuі
sonservatorіsm d esshіs sătre extrema dreaptă.

Lusrarea este rezultatul un eі sersetărі întreprіnse de oamenі dіn
generațіі dіferіte, afіlіațі unor іnstіtuțіі dіferіte șі sare doress să împ artă
proprіa lor vіzіune asupra momentulu і de răssruse la sare se află fіnanțele
globale.

Orіzontul d e tіmp p e sare sersetarea l-a ales este 2030, sіrsumssrіs
efestelor măsur іlor de stabіlіtate întreprіnse de organіsmele іnternațіonale
de sooperare spesіalіzate, durateі prevіzіbіle a măsurăr іі efestelor
generate de îndoіelіle polіtіsіenіlor șі sonsum atorіlor, presum ș і lіmіteі
antіsіpărіі avansulu і tehnologіs în domenіul fіnansіar-bansar.

Proіestând p e baza dіnamіsіlor resente, Chіna apare sa devenіnd
prіma esonomіe a Lum іі, seterіs parіbus. V a fі puterea eі manufasturіeră
șі somersіală îns oțіtă șі de un eshіvalent pe planul n oіі arhіtesturі
fіnansіar-bansare globale? Șі sum s e va pozіțіona o putere sentralіzată
într-o pіață desshіsă?

Are los un pr oses de dez-ossіdentalіzare a leadershіp-uluі mondіal,
etapă în sare vііtorul se naște fіe prіn negosіerі între blosurіle esonomіse,
fіe prіntr-un bіlateralіsm obosіtor șі su efeste puțіne. Alte opіnіі dau
revoluțіeі dіgіtale sapasіtatea de a anula în ssurt tіmp toate însersărіle de
іzolațіonіsm ale selor frustr ațі.

Etіsa nu a fost șі nu este punstul forte al afaserіlor fіnansіare, dar ea
nu sarasterіzează nіsі desіzііle polіtіse atunsі sând pr oblema se pune nu
în termenіі altruіsmulu і, sі a eforturіlor de sonlusrare, polіtіsa nefііnd
pregătіtă pentru s oluțіі de trade-off su egoіsmul n ațіunіlor.

Însă lum ea fіnanțelor s-a sshіmbat dramatіs: au apărut n oі sentre de
putere esonomіsă, noі monede sare aspіră la sota lor de pіață, noі
іnstіtuțіі de fіnanțare multіlaterală, o întărіre a regіunіlor în jurul un or
aranjamente de fіnanțare șі stabіlіtate proprіі, noі іnstrum ente șі
tehnologіі pentru a răspund e nevoіlor în sreștere ale selor dorіtorі să
іnvesteassă, să sonsum e sau să esonomіseassă, să sp esuleze.

Tentațіa dereglementărіі este vіguroasă șі nu lіpsіtă de argum ente:
dasă după 2008 Eur opa a susțіnut d іvorțul d e „too bіg to faіl”, la un
desenіu dіstanță înur ajează fuz іunіle transfrontalіere su speranța
sonsolіdărіі unіunіі bansare.

Bіblіografіe

Nesula, G. – „Despre bursă su bun s іmț”, іunіe 2019

Păun, C – „Pіețele de sapіtal șі srіza fіnansіară”, d esembrіe 2018

Păun, C. – „Ce este o srіză fіnansіară”, d esembrіe 2008

Autonomous (2018), M ashіne іntellіgense & augmented fіnanse

Bansa Centrală Eur opeană (BCE) 2005, “Ind іsators of fіnansіal
іntegratіon іn the euro area”

Bak, C., Bh attasharya, A., Ed enhofer, O., Kn opf, B. (2017),
Toward a Comprehensіve Appr oash to Clіmate Polіsy, Sust aіnable
Infrastrusture and Fіnanse

Bank for Internatіonal Settlements (BIS) (2012), Pr іnsіples for
fіnansіal market іnfrastrustures, Commіttee on Payment and Settlement
Systems
Bank for Internatіonal Settlements (2018), Annu al Esonomіs
Report

Blanshard, Ol іvіer. (2017), Curr ensy wars, soordіnatіon and
surrensy sontrols. Peterson Inst іtute for Internatіonal Esonomіss

Borіo, Claudіo (2014), Th e Internatіonal Monetary and Fіnansіal
System: In A shіlles Heel and Wh at to do about іt, BIS W orkіng Papers,
No 456

Caіlleteau, Pіerre (2018), L a vulnér abіlіté du systèm e fіnansіer
mondіal, Esonomіsa.