Reforma Sistemului de Pensii In Romaniadoc

=== Reforma sistemului de pensii in Romania ===

UNIVERSITATEA „OVIDIUS” CONSTANȚA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SECȚIA FINANȚE ȘI BĂNCI

REFORMA SISTEMULUI DE PENSII ÎN ROMÂNIA

-CONSTANȚA-

-2011-

În perioada de criză a statului bunăstării, sistemele de pensii au trecut printr-un proces de reformă. În țările industrializate aceasta s-a încheiat spre mijlocul anilor ‘80, pentru ca după 1990 să vină rândul țărilor fostului bloc socialist. Atât unele cât și celelalte au urmărit să îmbine cât mai bine protecția socială și responsabilitatea autoprotecției în condițiile în care statele bunăstării au fost martorele unor schimbări majore în funcționarea pieței muncii și a unei evoluții demografice, care au indus presiuni semnificative asupra fondurilor de pensii și a resurselor sociale ale statului în general.

În prezent, România se confruntă cu situația în care numărul pensionarilor este în creștere, în vreme ce numărul celor care contribuie la sistemul asigurărilor sociale scade. Mai mult, prognoza demografiă pe termen lung este îngrijorătoare. Dacă în anul 2005, aproximativ 18% din totalul populației avea peste 65 de ani, studiile relevă faptul că în anul 2020 procentul va crește la 30%, iar în anul 2050 jumătate din populație va depăși această vârstă. În această situație, veniturile pensionarilor vor fi din ce în ce mai mici, fiind necesară găsirea unei alternative care să le asigure acestora venituri suplimentare față de pensia de stat. Practic, reforma pensiilor înseamnă extinderea bazelor sistemului de pensii prin adăugarea a înca două surse de pensie (pilonul II și pilonul III) pe lângă pensia publică de stat (pilonul I). Noile fonduri de pensii, constituite prin contribuțiile individuale ale participanților, sunt administrate de companii private. Astfel, România se pregătește să se alăture celorlalte țări din Europa Centrală și de Est, care dispun deja de un sistem de pensii private dezvoltat.

Anul 2006 a reprezentat o etapă decisivă pentru această reformă. S-a stabilit cadrul legislativ prin adoptarea legii 204/2006 privind pensile facultative și dezbaterea proiectului de modificare și completare a legii 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat.

Astfel, reforma sistemului de pensii are în vedere: restabilirea echilibrului între generații, restabilirea echilibrului financiar al sistemului public de pensii, precum și completarea actualului sistem de pensii, de tip "pay as you go" (PAYG- "ești plătit pe măsură ce ieși din sistem").

După cum se cunoaște, sistemul de pensii din România se află în fața unei etape noi de reformă, determinată de o serie de factori macro-economici și sociali care au impus schimbări atât în ceea ce privește sistemul public de pensii (elementele parametrice, condițiile de eligibilitate pentru diferitele categorii de pensie, creșterea gradului de responsabilitate și control, etc), cât și în ceea ce privește sistemele neintegrate acestuia.

Principalele direcții ale reformei vizează:

Lărgirea sferei de cuprindere a asigurării obligatorii – prin integrarea în sistemul unitar de pensii publice a persoanelor care aparțineau unor sisteme speciale (pensiile militare), precum și a persoanelor care realizează venituri din profesii liberale;

Îmbunătățirea sustenabilității financiare a sistemului de pensii – prin introducerea unor condiții mai restrictive privind accesul la pensia anticipată parțială și la pensia de invaliditate;

Menținerea standardului de viață al pensionarilor în plată – prin corelarea puterii de cumpărarea a pensionarilor în raport cu rata inflației;

Asigurarea unui tratament corect al persoanelor asigurate, viitori pensionari – prin reglementarea modului de stabilire a pensiei în directă corelație cu nivelul veniturilor asigurate pentru care s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale;

Descurajarea pensionărilor anticipate parțiale – prin majorarea coeficientului de penalizare a pensiei;

Implementarea unor criterii mai stricte în ceea ce privește accesul la pensia de invaliditate și intensificarea controalelor ulterioare;

Creșterea vârstelor de pensionare ca urmare a creșterii speranței de viață a populației și egalizarea graduală – până în anul 2030 – a stagiului complet de cotizare pentru femei și bărbați.

  Trebuie menționat că aceste direcții de acțiune se circumscriu preocupărilor generale manifestate, în domeniul pensiilor, de statele membre ale Uniunii Europene, documente comunitare recente subliniind faptul că, în contextul unei societăți cu o populație îmbătrânită, va fi din ce în ce mai greu să se asigure sustenabilitatea financiară a sistemelor de pensii.

Ce înseamna reforma pensiilor și în ce constă?

Reforma pensiilor înseamna extinderea bazelor sistemului de pensii prin adăugarea a încă 2 surse (piloni) de pensie, numite pensii private, pe lângă pensia publică (de stat).

Constă în:

• Noile fonduri de pensii nu vor fi administrate de către stat, ci de companii private. Acestea vor administra contribuțiile individuale ale participanților (angajați înscrisi la fond) în beneficiul direct al acestora. Aplicarea reformei se va realiza diferit pentru angajați, în funcție de grupa de vârsta din care aceștia fac parte.

• Vârsta de pensionare a femeilor va crește, de la 57 de ani la 60 de ani, vârsta care va fi atinsă în anul 2014, prin adăugarea a câte 3 luni pe an. Se va menține diferența de 5 ani dintre vârsta de pensionare a bărbaților și cea a femeilor.

Aspecte ce caracterizează România în prezent:

În România sistemul public de pensii cuprinde numai Pilonul I și este

organizat pe principiul redistribuirii („pay as you go”), principiu conform căruia pensiile actualilor pensionari sunt plătite din contribuțiile salariaților actuali, cuantumul pensiilor fiind legat de nivelul venitului, dar nu relaționat de contribuția totală. Este lesne de înțeles că într-un astfel de sistem de pensii nici o contribuție a actualilor salariați nu este pusă deoparte pentru plata pensiilor viitoare

Acest sistem și faptul că procesul de îmbătrânire a populației este tot

mai accelerat vor duce la creșterea ratei de dependență, respectiv a raportului dintre numărul pensionarilor și numărul angajaților și automat la scăderea treptată a nivelului pensiilor

Populația României, cu aproximativ 22.3 milioane de locuitori este a

doua ca mărime din Europa Centrală. Cu toate acestea numărul mediu de angajați este foarte scăzut:

*Sursa : Casa Națională de Pensii sș alte drepturi de Asigurări Sociale

Populația în vârstă de peste 65 de ani reprezenta în 2004 15% din

totalul populației și prognoza arăta că aceasta va reprezenta în 2030 – 2050 25% din totalul populației.

Urmărind aceste aspecte prezentate mai sus, este evident că România avea nevoie de o reformă a pensiilor private. Astfel, urmând exemplul altor țări care s-au confruntat cu aceleași probleme, reforma sistemului de pensii în România, ce va pune bazele primului sistem de pensii bazat pe economisire și administrare privată, se bazează pe sistemul multi pilon.

În 1990, România avea o rată normală, de 3,42. Această situație s-a schimbat rapid (Fig. 1). Evoluția demografică a creat probleme sistemului de pensii. Populația a scăzut, din cauza ratei negative de creștere și emigrării (Fig. 2). Principalul motiv al modificării ratei de dependență a fost însă pensionarea înainte de termen.

Discuțiile despre reforma pensiilor au început în 1992, când a fost publicată prima Carte Albă. În orice caz, prima mare revizuire a sistemului a fost adusă de Legea 19/2000, care a intrat în vigoare în aprilie 2001. Legea reformează pensiile de stat – așa numitul pilon unu al proiectatului sistem de pensii. Această componentă presupune a fi completată de pilonul doi – contribuțiile obligatorii la pensii, administrate de fonduri de pensii private, și pilonul al treilea – pensia privată opțională. Introducerea pilonilor doi și trei a întâmpinat opoziții, inclusiv din partea sindicatelor, care vor să aibă un cuvânt de spus în conceperea sistemului. Aceste împotriviri au întârziat trecerea legii prin Parlament. În sfârșit, reforma a fost legiferată prin O.G. 230/2000.

Femei și bărbați.

Aceleași condiții – aceleași pensii?

De ce vorbim despre impactul diferit al reformei sistemului de pensii asupra femeilor și bărbaților? Studiile realizate la nivelul diferitelor state care și-au reformat sistemul de pensii arată că există diferențe care, în general, defavorizează femeile:
• În general, femeile înregistrează rate mai mici de participare pe piața muncii, participând mai mult la muncă domestică – femeile lucrează în sistem de muncă salarizată, în medie, doar jumătate din anii pe care îi lucrează bărbații; aceasta și din cauza întreruperilor legate de concediile de maternitate și de creștere și îngrijire a copiilor;
• Salariile mai mici, datorate valorizării mai slabe a muncii femeilor și apartenenței lor la domenii economice mai slab plătite – până la vârsta adultă femeile câștigă în medie 2/3 din cât câștigă bărbații;
• Dacă beneficiile de pensie depind de contribuții și contribuțiile depind de
salarii, tipul de muncă și numărul de ani de muncă, femeile primesc beneficii
de pensie mai mici;
• Problemele demografice și reglementările referitoare la pensionarea anticipată amplifică diferențele:
– Femeile trăiesc în medie cu 3-5 ani mai mult decât bărbații și sunt mai
tinere decât soții/partenerii lor;
– Femeilor li se permite să se pensioneze cu 5 ani mai devreme decât
bărbații. Este tentant, însă acest lucru înseamnă că ele acumuleză mai
puține rezerve pentru perioada de pensie;
– Dacă adăugăm și faptul că trăiesc mai mult decât soții/partenerii lor, riscul
de sărăcie este și mai mare – trăiesc o perioadă mai lungă de timp din
rezerve mai mici.
• Rolul speranței de viață este important în stabilirea beneficiilor de pensie
pentru femei și bărbați, conform sistemului de pensii private. Dacă sistemul va copia practicile asigurărilor private de a folosi tabele diferite pentru speranța de viață a femeilor și a bărbaților, atunci, în noul sistem, femeile pot ajunge să primească doar 57% din cât primesc bărbații, spre deosebire de sistemul pensiilor publice unde primesc în medie 75% din cât primesc bărbații.* Pentru România, estimările făcute în legătură cu impactul de gen al reformei pensiilor, indică faptul că, numărul mai mic de ani de muncă, câștigurile mai mici și speranța de viață mai mare pot conduce la o reducere a pensiei medii a femeilor cu aproximativ 34% în comparație cu cea din sistemul public, dacă situația rămâne neschimbată**.
Trendul demografic va continua să fie defavorabil sistemului de pensii, dată fiind diminuarea populației active pe măsură ce populația României îmbătrânește. Necunoscuta în această ecuație rămâne numărul angajaților contribuabili. Pe de-o parte, în acest an este anticipată o creștere economică, chiar dacă nu există un consens între diferiții analiști asupra mărimii previzionate a ratei de creștere. Acest fenomen pozitiv nu înseamnă însă neapărat o sporire a locurilor de muncă, deoarece o creștere a producției poate fi pusă pe seama capacităților productive utilizate doar parțial anterior și pe creșterea productivității angajaților existenți. Mai mult, procesul de restructurare economică poate duce la creșterea șomajului. Pe de altă parte, întrebarea cheie este dacă evaziunea fiscală va fi stopată: dacă

angajații din economia informală vor fi reintegrați în cea formală și dacă câștigurile salariale ale angajaților vor fi raportate în întregime de angajatori.

Recenta lege a pensiilor oferă stimulentele necesare pentru supraviețuirea sistemului de pensii. Totuși, acesta va avea de înfruntat presiunea crescândă îmbătrânirii populației, și a incertitudinii asupra evoluției numărului de angajați contribuabili – care depinde de dezvoltarea de ansamblu a economiei, dar și de procesul de restructurare industrială, și mai cu seamă de aducerea la lumină a economiei subterane.

Fig. 3. O reformă întârziată: sistemul de pensii în România în comparație cu alte țări Central și Est Europene.

10 motive pentru care trebuie să alegi o pensie privată:

1. Sistemul de pensii se schimbă pentru că nu mai poate face față. Nu te

costă nimic în plus sa aderi la un fond de pensii private;

2. O pensie privată este o sumă suplimentară de bani pe care o primești la

pensie. Acești bani se adaugă pensiei pe care o primești de la stat;

3. Un sistem de pensii private este administrat, de companii private care cu siguranță vă pot administra banii mai bine decât statul;

4. Un fond de pensii private este obligat să îți raporteze rezultatele și

performanțele. O pensie privată depinde de aceste rezultate. Dacă nu îți

convin rezultatele ești liber să îți schimbi fondul de pensii. Astfel poți

beneficia de o pensie mai mare, sistemul de stat nu îți permite acest lucru;

5. Sistemul de pensii private nu poate intra în faliment. Astfel ești sigur că vei beneficia de o pensie privată dacă îndeplinești cerințele legale;

6. Sistemul de pensii private se bazează pe investiții. Banii adunați sunt

investiți spre deosebire de sistemul actual în care pensiile sunt plătite din

contribuțiile persoanelor active;

7. Fiecare fond de pensii private este auditat și controlat. Astfel vei avea

siguranța că vor desfășura activități legale;

8. Majoritatea fondurilor de pensii sunt fonduri cu experiența internațională. Profitul fondurilor este determinat de comisioanele aplicate aderenților. Deci și investițiile sunt profitabile pentru pensia fiecarui aderent;

9. Sunt 17 jucători pe piața de pensii private. Ai de unde alege un fond care

să iți placă;

10.Pentru că legea te obligă dacă ai până în 35 de ani.

* Conform simulărilor făcute pentru Polonia, în cadrul studiului “Dimensiunea de gen a reformei pensiilor în Europa Centrală și de Est: Cazurile Republicii Cehe, Poloniei și Ungariei”, realizat de ILO-CEET.
** Raportul „Dimensiunea de gen a reformei sistemului de securitate socială din România”, coordonat de Marian Preda, finanțat de ILO-CEET.

BIBLIOGRAFIE:

1. Marian Preda, „ Asigurări sociale”, 2002;

2. Simona Ilie, „ Sisteme de asigurări de pensii”, 2002;

3. A. Chiriac, „Reforma sistemului de pensii și impactul ei asupra femeilor”, 2006;

4. Culea Silviu, “Imbătrînind frumos: reforma sistemului de pensii in Romania”, 1999;

5. Zamfir Elena et al. 1995. ed. Politici sociale – România în context European

6. OECD, 1988. Reforming Public Pensions, Social Policy Studies No 5

7. http://pensii.allianztiriac.ro/facultative/sistemul_de_pensii/

8. http://www.policy.hu/chiritoiu/reformapensiilor.pdf

9.http://www.studiidecaz.ro/index.php?ifile=text_full&id_text=172&id_text2=4f0d6e09eabdb41bf34bf87e4fb80e43&caption=REFORMA-SISTEMULUI-DE-PENSII-350-I-IMPACTUL-EI-ASUPRA-FEMEILOR-