Reflectii Inainte de Planificarea Invatarii Bazate pe Proiecte

”

Am înțeles că realizarea unui proiect este importantă pentru a trezi curiozitatea elevilor, dar și pentru a-i ajuta pe părinții acestora să înțeleagă rezultatele învățării și progresul realizat de către copiii lor. Este necesar ca activitățile să-i conducă pe elevi spre dobândirea unei înțelegeri profunde a aspectelor din lumea reală și spre aplicarea capacităților de gândire de ordin superior.

Obiectivele mele pentru învățarea bazată pe proiecte:

• să procedez astfel încât activitățile mele să fie centrate pe elev;

• să integrez tehnologia în activitățile de învățare de la clasă;

• să realizez cât mai multe conexiuni între cunoștințele dobândite la ore și viața reală;

• să învăț cât mai multe despre proiecte, urmărind și desfășurarea concretă a unui asemenea proiect la colegii mei, fie din școală, fie din alte școli;

• să găsesc modalități de a răspunde nevoilor de învățare ale tuturor elevilor, în special ale celor cu rezultate slabe;

• să folosesc lista de verificare a caracteristicilor proiectelor atunci când îmi voi planifica proiectul;

• să mă concentrez pe dezvoltarea unor competențe specifice secolului XXI;

• să îmbunătățesc strategiile de folosire a întrebărilor, în special pentru a încuraja reflecția din partea elevilor.

Ce pot face pentru ca orele să fie mai centrate pe elev?

Învățarea pe bază de proiecte presupune o schimbare de roluri. Eu trebuie să-mi asum rolul de facilitator la clasă. Le voi oferi elevilor oportunități pentru a dobândi o cunoaștere aprofundată a unui subiect, pentru a-și folosi capacitățile de gândire critică, pentru a realiza conexiuni cu viața reală și pentru a-și demonstra înțelegerea unor produse și reprezentații, folosind, deseori, tehnologia. Le voi cere elevilor să îndrume o discuție, să observe comportamentul celorlalți și să-și evalueze propria activitate. Voi folosi grupuri de colaborare, le voi cere să-și asume roluri profesionale și îi voi implica în luarea deciziilor.

Probleme identificate înainte de conceperea proiectului:

mă gândesc că elevii vor fi mai atrași de metoda proiectului și nu vor mai fi atrași de metodele clasice;

trebuie să studiez calitățile unui proiect bun;

e posibil ca elevii cu rezultate mai slabe să se descurce mai greu în proiecte;

trebuie să mă gândesc cum voi orienta studiul către elev;

trebuie să verific dacă proiectul va avea legătură cu programa școlară;

nu sunt sigură cum voi realiza caracterul funcțional, practic, aplicativ al învățării, pe tot parcursul proiectului;

trebuie să mă gândesc cum voi evalua competențele secolului XXI;

mă preocupă modul în care voi realiza un plan efectiv de evaluare;

e necesar să decid modul în care voi acorda note pentru proiect;

trebuie să îi motivez pe toți elevii, astfel încât ei să se implice în realizarea proiectului;

nu sunt sigură de succesul proiectului meu.

Soluții pentru înlăturarea problemelor identificate:

voi identifica ceea ce trebuie să știe și să poată să facă elevii mei, plecând de la cerințele programei școlare și de la competențele secolului XXI;

voi folosi predarea centrată pe elev la toate orele, voi avea mereu în vedere competențele secolului XXI și le voi asocia competențelor specifice din programa școlară;

îi voi implica pe elevi în evaluare, voi folosi reflecția și autoevaluarea;

voi consulta grila de evaluare a unui proiect în activitatea de proiectare;

voi folosi învățarea prin cooperare, feedbackul între colegi și discuții, pentru a-i implica pe toți elevii;

elevii vor avea oportunitatea de a face ceva practic, legat de lumea reală;

îmi voi asuma rolul de facilitator al actului de învățare, pentru a-i ajuta pe elevi să-și dezvolte competențele necesare;

voi lua ca reper nevoile reale ale elevilor, adaptându-mi demersurile didactice în funcție de acestea;

voi pune un accent mai mare pe activitățile didactice care presupun implicare și interacțiune pentru rezolvarea unor sarcini de învățare concrete;

voi folosi manualele ca instrumente de lucru flexibile și adaptabile nevoilor concrete ale grupului de elevi cu care lucrez;

să verific mai întâi programa școlară, competențele specifice și conținuturile învățării, atunci când planific proiectul;

voi selecta atât metodele pe care le consider cele mai adecvate pentru atingerea finalităților vizate, cât și temele și textele pentru studiu;

voi folosi strategii care să le ofere elevilor oportunități de dezvoltare a unor capacități de gândire, cum ar fi rezolvarea de probleme complexe și luarea de decizii importante;

în ceea ce privește producerea de mesaje scrise și orale, voi avea grijă să fie vizate competențe procedurale care să poată fi transferate în contexte diverse (rezumare, analiză, comparare, argumentare, descriere etc.);

voi oferi feedback continuu;

voi folosi în mod adecvat toate tipurile de evaluare: evaluare inițială, evaluare continuă și evaluare sumativă, evaluare de proces, de produs și de progres;

voi folosi metode și instrumente complementare de evaluare: observarea sistematică a comportamentului elevilor, investigația, jurnalul de reflecție, autoevaluarea;

voi utiliza o varietate de metode de evaluare pentru a evidenția progresul elevilor;

voi încorpora evaluarea pe toată perioada ciclului învățării în cadrul proiectului;

voi elabora instrumente de evaluare a obiectivelor importante ale unității de învățare;

voi avea în vedere, cu prioritate, evaluarea proceselor de gândire de nivel superior;

voi angaja elevii în procesul de evaluare;

voi acorda note individuale și de grup;

voi transforma grilele de evaluare criterială în ghiduri de note, acordând o pondere anumită trăsăturilor din grilă;

voi lua în considerare stilurile de învățare, abilitățile, interesele elevilor și îmi voi planifica instruirea în jurul unor roluri/sarcini specifice lumii reale.

Cum pot implica părinții sau comunitatea din afara școlii în activitatea de la clasă?

În procesul de planificare a proiectului, aș putea să apelez la ajutorul părinților elevilor clasei la care predau, pentru a-i implica în realizarea proiectului. Aceștia ar putea oferi din experiența lor de viață, prezentându-le exemple și modele elevilor mei, în cadrul unor discuții la care vor fi invitați, astfel încat elevii să beneficieze de oportunitatea de a le pune întrebări pe care nu le-ar pune propriilor părinți. De asemenea, mă gândesc să facilitez întâlnirea copiilor cu persoane din comunitate, care au experiență în realizarea unor părți ale proiectului, cum ar fi: un preot, un bibliotecar sau un muzeograf.

Comunicarea elevilor cu experții din comunitate se poate face on-line, elevii pot trimite e-mail-uri și pot participa la dezbaterile de pe forumuri, unde pot pune întrebări și unde pot primi răspunsuri pertinente de la profesioniști. Pot facilita vizitarea unei tipografii din orașul nostru, unde elevii vor putea să-și tipărească revista/broșura și/sau pliantele.

Concluzie

Cred că o bună planificare, urmărirea permanentă a scopului și autoevaluarea sunt esențiale pentru obținerea unui bun proiect.

Resurse:

Programul Intel®Teach: http://iteach.ro/index.html