REFLECȚIE ASUPRA VIITORULUI INSTITUȚIILOR EUROPENE Precum visul american care presupunea reușita omului de rând, atât pe plan economic, cât și pe cel… [622130]

1
ALEXANDRA MIC, RISE III
REFLECȚIE ASUPRA VIITORULUI INSTITUȚIILOR EUROPENE

Precum visul american care presupunea reușita omului de rând, atât pe plan
economic, cât și pe cel social, așa europenii au visat la o Europă unită, tolerantă,
stabilă din punct de vedere economic și politic. Uniunea Europeană era men ită să
prevină situațiile de cri ză, discrim inarea, marginalizarea, eșecul economic, să
încurajeze diversitatea culturală și sprijinul reciproc.
Și pentru o perioadă de timp acest vis s -a și materializat. De la începutul secolului XXI
până la criza economică din 2008, lucrurile în Europa erau relat iv calme și părea că
întradevăr europenii au învățat din greșelile trecutului.
Odată cu recesi unea economică, situația internă a Uniunii Europene s -a schimbat.
Fie că este vorba de țări care au fost în pragul falimetului (Spania , Irlanda, Portugalia,
Grecia), fie rata șomajului din diferite țări, problemele economice au demarat
probleme sociale. În momentul în care într -un anumit stat populația nu mai are locuri
de muncă, nu mai există bani în bugetul statului pentru pensii și șo maj, toate aceste
demersuri duc la o instabilitate socială și o nemulțumire în masă.
Fiind o uniune cu caracter democratic, este normal ca multe țări care au suportul
financiar necesar să își deschidă gr anițele pentru a oferi azil unei populații terorizate
de război și conflict. Însă aces ta este momentul în care în Europa se naște o criză
democratică, sau morală, după cum susțin anumiți academicieni.1 Deși părerile sunt
adeseori contradictorii, majorit atea este de acord că Europa nu era și nu este pregătită
să facă față unui flux atât de m are de i migranți.

1 HENNING , Dietmar (RINF 18 ianuare 2016) European governments adopt Nazi -style measures against refugees
http://rinf.com/alt -news/newswire/european -governments -adopt -nazi-style -measures -refugees/

2

De ce criză democratică?
În momentul în care țări precum Germania sau Franța au decis că sunt suficient de
puternice din punct de vedere politic și economic pentru a oferi condiții de trai, locuri
de muncă, acces la educație și servicii2 pentru câteva sute de mii de oameni3, este
firesc să se nască nemulțumiri. Însă, este un lucru să dezbați problema încercând să
găsești soluții, și un alt lucru să crească numărul de cetățeni ale unei țări care aderă
la o fracțiune politică extr emistă cu o ideologie ultranaționalistă și rasistă. În țările
menționate mai sus problema crește rii rasismului este tot mai pro eminentă. Spre
expemplu, în Franța se adoptă măsuri spre a limita numărul de imigranți și se impun
limite în vederea obținerii ce tățeniei pentru persoanele de religie musulmană.4
Întrebare a care se ridică ca urmare a acestor acțiuni este dacă din punct de vedere
ideologic Franța mai este o țară democratică sau nu? Mai mult decât atât , devine
Europa încetul cu încetul mai puțin democratică și tot mai grăbită să scape din această
criză indiferent de mijloace?

De ce criză morală?
O criză morală este greu de indentificat. Însă în contextul internațional actual
problema morală este tot mai vizibilă. Un argument în vederea acestei afirmații este
proiectul de lege prezentat în parlamentul danez de către Patridul Liberal care le dă
dreptul ofițerilor de la vamă să confiște orice bunuri de valoare și bani de la refugiați,

2 30th EUROPEAN STUDENTS’ CONVENTION (29 septembrie 2015)
https://ec.europa.eu/commission/2014 -2019/navracsics/announcements/integrating -refugees -and-migrants –
europe -role-education_en
3 data. worldbank.org Refugee population by country or territory of asylum
http://data.worldbank.org/indicator/SM.POP.REFG
4 NORTON, Ben (8 decembrie 2015) Is France going Fascist ? Extreme -right National Party is now the most popular
party
http://www.salon.com//12/08/is_france_going_fascist_extreme_rig ht_national_front_is_now_the_most_popular
_party/

3
dacă suma depășește 1340 de euro. Aceste măsuri sunt jus tificate de costurile pe
care statul le are cu privire la întreținerea campusurilor pentru refugiați.
Un alt exemplu este Elveția, stat în care refugiaților le este înterzis să intre în țară cu
o sumă de bani mai mare de 1000 de euro. Dacă șederea acestui a pe teritoriul
elvețian nu depășeste 7 luni, conform legii ei, își vor primii banii confiscați înapoi , pe
baza unui document emis la predarea sumei respective.
Din punct de vedere ideologic, exemplele date nu sunt în conformitate cu practicile
etice, mor ale sau democratice, principii de bază ale spațiului european. Există și opinii
în mass media care compară aceste demersuri cu cele din perioada Germaniei
naziste, în care evreilor li se confiscau bunurile. Însă această comparație este
contestată de politi cienii europeni.

Luând în considerare argumentele expuse, este visul european realizabil? Va fi
vreodată?
În contextul actual al tensiunii internaționale, Europa se află într -o situație politică
precară . Mișcările populiste de dezvoltă cu rapiditate și influențează tot mai mult
opinia publică în legătură cu clasa politică actuală. Deși populismul este un fe nome n
care a luat nașere în perioada medievală a Europei, ultimele decenii au transformat
conceptul și totodată dorița populației de a se reîntoarce la valori sociale.
Populismul poate fi de natură naționalistă sau de drepta , sau axat pe social ism.
Ultimele alegeri europarlamentare au demonstrat dorința cetățenilor de a avea o
clasă politică orientată spre nevoie omului de rând. Însă, acest ă afirmație nu este
întotdeaună traspună clar în practică.
Multe mișcări populiste sunt afiliate cu extremismul, izolarea economică, opoziția
față de imigranți și detașarea de Uniunea Europeană. Un exemplu clar este partidul
Frontul Național condus de Marine Le Pen , care se bucură de o susținere

4
semnificantă în Franța, mai ales după criza refugiaț ilor, atacurile teroriste și
problemele interne ale Uniunii Europene.
Spre deosebire de SUA, Europa este o zonă prea diversificată etnic, cultural, religios,
politic pentru a considera că o astfel de unuine poate rezista în timp. Proiectul UE se
bazează p e egalitatea între oameni, însă acest principiu începe să își piardă va loarea
în contextul actual. Barbara Kolm, economist austriac, declară într -un interviu din
aprilie 2013 că Uniunea Europeană este cel mai costisitor proiect de pace care a
existat vreodată, însă este într -un colaps ce se poate resimți în toate aspectele vi eții
cotidiente, dar și în planul politicii interne și ex terne ale statelor membre. 5
Așadar, opinia mea este că declinul Uniunii Europene este inevitabil. Deși nu am dorit
să elaborez aspectul economic, acesta influențează direct toate celelalte aspecte
legate de UE. Din punct de vedere social și politic, Europa se confruntă cu probleme
majore precum discriminarea, marginalizarea și o creștere alarmată a adepților
partidelor de dreapta. În momentul în care unele state membre adoptă o politică
naționalistă care reduce posibilitatea imigranților de a se integra în societate, de a
obține locuri de muncă sau cetățenia, visul european se conturează ca fiind o utopie,
un absolut intangibil și proiectul Uniunii Europene poate fi considerat eșuat. 6

Soluții propuse
Curentul populist actual provine din provocarea societăților contemporane de a
ajunge la un consens politic eficient în mediul internațional . Nu este ușor să negociezi
un cadru care să eliminte sau să dimineueze tensiunile colective și este de înteles că
se încearcă minimi zarea părerilor politice europene. Aceste tendințe au ca efect

5 FEINE, Paul ; MANNING, Alex (16 aprilie 2013) Why the European Union will fail: Q&A with Austrian Economist
Barbara Kolm
http://reason.com/reasontv/2013/04/16/will -the-european -economy -collapse -qa-wi
6 MACDONALD, Alastair ; BARKIN, Noah (18 ianuarie 2016) European leaders fear the re fugee crisis will tear EU
apart

5
neîncreder ea în legitimitatea si stabilitatea intituților democratice din prezent. Valul
populist poate semnala o creștere în gradul de pesimism al populației actuale, dar și
pune sub semnul întrebării capacitatea instituțiilor democratice de a soluționa
probleme le sistemului contemporan.
O metodă de soluționare a problemelor mai sus enunțate poate fi impulsul instituțiilor
de a implica mai mult populația în activități de luar e a deciziilor la nivel european, sau
sanșa de a propune o schimbare/ proiect de lege/ observație în cadrul Uniunii
Europene sau în zonele regionale .
Legătura teoretică dintre implicarea activă a cetățenilor și asigurarea legitimității
democratice este discutată constant. Studiile7 arată că rata cea mai mare de succes
o are modelul guvernamental care oferă mai multă putere de decizi e autorităților
locale, la care cetățe nii pot apela mai ușor. În acest fel, fiecare regiune a unei țări are
libertatea, până la un punct, de a de cide în favoa rea opiniei majorității din zona
respectivă. Cetățeanul se va simți astfel direct implicat în procesul democratic și
totodată, mai sigur deoarece înțelege că instit uțiile locale iau în vedere bună starea
regiunii în pri mul rând.
Pe de altă par te, studiul precizează că o astfel de implicare nu schimbă atitudinea
populației cu privire la Guvern sau Parlament, ci crează mai degrabă o legitimitate a
puterii locale în opinia publică. Soluția propusă de mediul academic este o reinventare
a principiului de democrație directă pe baza contextului trensionat prezent pe tot
continentul european.

7JOHNSON , Carolina (17 mar tie 2011) Local Civic Participation and Perceptions of Democratic Legitimacy: Evidence
from England and Wales
http://citation.allacademic.com/meta/p_mla_apa_research_citation/5/0/2/7/7/pages502773/p502773 -1.php

6
BIBLIOGRAFIE:
1. BUDGE , Ian: Direct democracy, 2001
2. KAROLEWSKI , Ireneusz Pawel: Pathologies of Deliberation in the EU, 2010
3. ALBERTAZZI , Daniele ; MCDONNELL , Duncan : Twenty -First Century
Populism: The Spectre of Western European Democracy , 2007