Reflectarea m inorităților în presa germană (2014 -2019) Coordonator științific Conf. univ. dr. Ștefania Bejan Absolvent Radu Simona Februarie 2019… [611023]

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iași
Facultatea de Filosofie și Științe Social -Politice
Departamentul Comunicare și Relații Publice

LUCRARE DE LICENȚĂ

Reflectarea m inorităților în presa germană
(2014 -2019)

Coordonator științific
Conf. univ. dr. Ștefania Bejan

Absolvent: [anonimizat] 2019

Pag. 2
CUPRINS
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 3
I. Migrația în Germania după al Doilea Război Mondial ………………………….. …………………. 4
I. 1. Republica Federală Germania ………………………….. ………………………….. ………….. 4
I. 2. Periodizarea migrației în Europa după sf ârșitul celui de -al doilea război mondial .11
I. 3. Efecte pozitive și negative în deschiderea porților Germaniei față de străini …… 14
II. Structura populației migratoare ………………………….. ………………………….. ………………. 16
II. 1. Structura populatiei migratoare ………………………….. ………………………….. ………. 16
II. 2. Caracteristicile migrației forței de muncă în U niunea Europeană ………………….. 17
II. 3. Auslenders – imigranți în Germania. ………………………….. ………………………….. . 21
II. 4. Auslenders români în Germania ………………………….. ………………………….. …….. 22
II. 5. Auslenders turci în Germania ………………………….. ………………………….. ………… 26
II. 6. Auslenders Italieni în Germania ………………………….. ………………………….. …….. 28
III. Assilanders (refugiații politic) în spațiul german al lui „Mutti“ ………………………….. .. 30
III. 1. Refugiați și Imigranți ………………………….. ………………………….. ……………………. 30
III. 2. Politica Germaniei condusă de Angela Merkel față d e imigranți …………………… 33
III. 3. Procedura acordării de azil ………………………….. ………………………….. ……………. 39
III. 4. Motivele imigrărilor ………………………….. ………………………….. …………………….. 45
III. 5. Refugiați politic în intervalul 2014 -2019 ………………………….. ……………………… 46
III.5.1.Integrarea refugiaților politic în comunitatea germană ………………………….. 47
III.5.2.Traseul unui soldat fugar din Africa, în drum spre Germania …………………… 51
III. 6. Reflectarea minorităților în presa germană ………………………….. …………………… 52
Concluzie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 56
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 58

Pag. 3
INTRODUCERE
În această lucrare voi face o scurtă prezentare a Germaniei ca Republică Federală, un
raport le gat de populația și istoria sa î ncepând de la Holocaust până în zilele noastre , de la Hitler,
dictator renumit , rasist și fără milă, criminal de rang înalt al războiului dintre ra se, pana la
conducerea liderului Angela Merkel, supranumită și “Mutti” a negrilor.
Voi aduce în temă argument e ce pot etala deciziile Angelei Merk el de a -și expune
propriul popor la riscul de terorism și de a transforma o nație în multiculturală prin inte rcalarea
raselor în scopul dezvolt ării și menținerii țării sale pe un eșa fod înalt pe scara Uniunii Europene.
Aduc la cunoștință în lucrarea mea, detalii din viața privată a Angelei Merkel pentru a
face înțeles de ce și prin ce mijloace a ajuns ea cea mai puternică femeie din lume pe plan politic.
Numeroase articole publicate în presa din întreaga lume, ne arată de ce UE ține cont de
deciziile acestui cancelar, de ce ea a ținut atât de mult să fie solidară cu refugiații politi c și cum
ea, o fată de pastor , a adus în Germania peste 800.000 de assilenders, le-a oferit un cămin și masă
cât și posibilitatea unui nou început de viață decent. Mass -media din Germania acoperă, în
special în presa scrisă, o multitudine de subie cte legate de minoritățile ce s -au mutat pe teritoriul
țării Angelei Merkel.
Voi vorbi în lucrare despre m igrație și despre imigran ți, despre cum a ajuns această țară o
gazdă la îndemâna tuturor celor dornici de a face o schimbare în viață.
Cancelarul Germaniei răstoarnă astfel mitul rasismului, epoca Hitler. Dovedește că
Germania poate fi și umană.
Lucrarea mea este susținută cu date preluate din presa din întreaga Europă , cu precădere
presa românească și cea germană. Urmările ce au avut loc de la deschidera ușilor Germaniei
pentru refugiați le voi detalia prin prisma unui ziar local – Nurtingen Zeitung.
În lucrarea prezentată voi aduce argument e pro și contra as silanților, întărite cu păreri
personale, destăinuiri ale unor personae ce îndeplinesc condițiile de assilanți cât și opinii ale unor
oameni ce au lucrat în campusuri de primire a refugiaților. Voi vorbi astfel și despre celelelte
minorități ce și-au găsit în Germania o nouă casă, un nou început, despre cum s -au adus unii pe
alții aici și au creat comunități puternice.
La finalul lucrări i voi vorbi și despre motivația Angelei Merkel de a hotărâ să renun țe la o
parte dintre refugiații politic din țara sa, care nu respectă legea și nu îndepliesc toate condițiile
pentru a primi acest ajutor. Ea ajunge astfel ca după 5 ani de porți deschise, să le ofere bani
pentru a părăsi Germania.

Pag. 4
I. MIGRAȚIA ÎN GERMANIA DUPĂ AL DOILEA RĂZBO I
MONDIAL
I. 1. Republica Federală Germania
Administrația publică Germania are o suprafață totală de 357.022 km2 și este împărțită,
din punct de vedere administrativ, în 16 landu ri federale care beneficiază de autonomie.
Landurile federale la rândul lor sunt împărțite în județe și comune. Capitala Republicii Federale a
Germaniei este Berlin cu 3.520.849 de locuitori (decembrie 2015), reprezentând circa 4% din
populația totală a ță rii. Pe lângă Berlin capitalele landurilor sunt de asemenea orașe importante.
Cele mai mari dintre acestea au un număr comparabil de locuitori cu cel al capitalei: Hamburg
are 1.787.272 de locuitori, München 1.450.308, Köln 1.060.373 și Frankfurt 732.688. Aceasta
este o diferență importantă față de țări conduse centralizat, cum este România, pentru că, în cazul
Germaniei, nu există un singur centru economic, cultural și politic, ci mai multe. Germania are o
populație de 82.197,5 de locuitori (decembrie 2015 ). 74% din populație l ocuiesc în orașe și 25%
la sate. Germania este o țară creștină: 30,7% din populație sunt romanocatolici, 29,9%
evanghelici, iar 34,1% nu aparțin nici unei confesiuni religioase.
Republica Federală Germania1 este un stat în Europa Centrală . Face parte din organizații
internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951 ), OCDE , Uniunea Vest –
European ă (1954 ), NATO (1955 ), Uniunea Europeană (1957 ), ONU (1973 ), OSCE , și din Zona
Euro. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de
milioane de locuitori).
Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul
epocii migrațiilor , triburile germanice s-au extins spre sud.
Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume.
Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție -cheie în Uniunea
Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global.
În 1941 naziștii au pus în aplicare Holocau stul ca politică de stat, bazată pe argumente și
pretexte rasiste, de exterminare în masă a milioane de evrei și alte naționalități.

1 Informa ții prelucrate din prezentarea Germaniei pe pagina europa.eu
https://europa.eu/european -union/about -eu/countries/member -countries/germany_ro

Pag. 5
La finele lunii aprilie 1945 , Hitler și -a recunoscut eșecul total și s -a sinucis. La 8 mai
1945 , Germania a capitulat necondiționat.
După r eunificare, Germania a luat un rol tot mai activ în Uniunea Europeană și NATO.
Germania a trimis forțe de menținere a păcii pentru a asigura stabilitatea din Balcani și a trimis o
forță militară germană în Afganistan , ca parte din efortul NATO pentru a stabili securitatea în
această țară după eliminarea talibanilor .
Aceste desfășurări au fost controversate , deoarece, după război, Germania a fost obligată
să trimită trupe cu scopuri de apărare.
Evenimentele din teritoriile străine au fost percepute ca fiind acoperite fără asigurare
defensivă; cu toate acestea, votul parlamentului în această problemă a legali zat, în mod efectiv,
participarea într -un context de menținere a păcii.
Statul german reunit este acum una dintre cele mai importante țări din Uniunea
Europeană și din lume.
La 18 septembrie 2005 au avut loc alegeri federale anticipate, în urma cărora a venit la
putere marea coaliție, între fracțiunile parlamentare CDU /CSU (așa-numita „Uniune Creștină”)
și SPD, cu Angela Merkel (CDU) drept cancelar.
Într-o analiză efectuată înaintea alegeril or din Germania din 2017, Andreea Romanovschi
prezintă pentru adevărul.ro2 un tablou detaliat al omului și politicianului Angela Merkel, tablou
care surprinde evoluția acesteia pe scena politică, dar și impactul deciziilor legate de migrație:
“Actualul c ancelar federal german Angela Merkel, care candidează pentru un al patrulea
mandat în fruntea Executivului de la Berlin și care se bucură deja de o longevitate -record în
Europa, a parcurs o carieră politică în egală măsură remarcabilă și neașteptată.
Agenț ia France -Presse, preluată de „Le Point“, notează că Angela Merkel a știut să -și
păcălească adversarii cu aparenta sa modestie. „Și -n vecii vecilor, amin?“ comenta ironic
cotidianul „Tageszeitung“, la desemnarea liderei conservatorilor, în vârstă de 63 de ani, drept
candidată a formațiunii la șefia guvernului.

2 Andreea Romanovschi, articolul “Alegerile din Germania. Angela Merkel se îndreaptă spre un al patrulea mandat”
publicat î n ediția online adevarul.ro din 24.09.2017 – https: //adevarul.ro/international/europa/alegerile -germania –
angela -merkel -indreapta -patrulea -mandat -1_59c68e255ab6550cb8757fe5/index.html

Pag. 6
Angela Merkel
Portretul omului Angela Merkel o prezint ă pe aceasta ca un om simplu, care prin muncă,
inteligență și perseverență a ajuns cea mai puternică femeie din lume3 și a păstrat neaștepta t de
mult cea mai înaltă funcție politică din Germania, fiind recunoscută ca liderul de facto al
Europei4: “Hulită pentru criza greacă, adorată pentru criza refugiaților. Este „Mutti Merkel”,
mama germanilor și, mai nou, mama refugiaților. Aflată la al pat rulea mandat de cancelar al
Germaniei, Angela Merkel este acum Doamna de Fier a continentului, vocea pe care toate
cancelariile așteaptă să o audă când se ia o decizie importantă.
Este îngrozită de câini și se mândrește cu supa ei de cartofi și cu o rețetă proprie de
prăjitură cu prune. Nu gustă glumele vulgare, nici atunci când vin din gura unui lider mondial.
Ironizată pentru timiditatea ei, triunghiul pe care îl formează cu mâinile este nelipsit din toate
pozele. Iată povestea celei mai puternice femei d in lume.
Angela Dorothea Kasner s -a născut în 1954, în Germania de Vest, fiica pastorului luteran
Horst Kasner. Când Angela avea doar câteva luni, familia Kasner s -a mutat în Germania de Est,
unde pastorul primise o parohie.
Elevă model, a învățat să vorbe ască fluent rusa și s -a arătat foarte pasionată de
matematică. Una dintre controversele legate de Angela Merkel se referă la această perioadă și la
statutul ei de membru în mișcarea de tineret a partidului socialist, deși, la acea vreme, aproape
toată lume a era, într -un fel sau altul, parte din aparatul comunist. De altfel, așa se întâmpla pe –
atunci în toate țările de după Cortina de Fier.
"Am fost cu drag în organizația socialistă de tineret. Am făcut lucruri împreună cu
oameni tineri, în cadrul unor semin arii, în grupe, lucruri care aveau puțin de -a face cu sistemul și
cu ideologia", spunea Angela Merkel.
Toate datele sugerează că Merkel a devenit secretar pentru agitație și propagandă în
cadrul acestei mișcări. Ea, însă, își amintește diferit lucrurile. Ș tie că a fost secretar pentru
cultură.
"Nu pot să mă bazez decât pe memoria mea. Dacă apare altceva, pot să trăiesc cu asta. Ce
este important pentru mine este că nu am ținut nimic secret", a mai spus ea.

3 Christina Vuleta , “Power Women 2018 ”, articol publ icat în 04.12.2018 în ediția online a revisei Forbes:
https://www.forbes.com/lists/power -women/#26a2323b5a95
4 Reportaj “Dosar | Angela Merkel și Germania: leadership versus domin ație” publicat de digi24.ro în 23.09.2015
https://www.digi24.ro/special/reportaje/reportaj/dosar -angela -merkel -si-germania -leadership -versus -dominatie –
441142

Pag. 7
În 1973, a început să studieze fizica la Universita tea din Leipzig. Patru ani mai târziu,
Angela Dorothea Kasner se căsătorea cu Ulrich Merkel. Căsnicia ei avea să se destrame în 1982.
Angela și -a strâns într -o bună zi lucrurile și a plecat, a povestit ulterior fostul soț, care spune că
despărțirea a fost neașteptată. "Ea a luat mașina de spălat, eu am păstrat mobila", a povestit mai
apoi Ulrich Merkel.
De partea cealaltă, Angela Merkel a făcut un rezumat rece al acestei căsnicii: "Nu a fost o
mare dragoste. Ne -am căsătorit pentru că toți se căsătoreau". To tuși, a decis să păstreze numele
de Merkel chiar și după ce s -a recăsătorit, în 1998, cu profesorul de chimie cuantică Joachim
Sauer. Sau domnul Merkel, cum îl știe acum lumea întreagă.
Vâltoarea anilor '90 a atras -o irevocabil pe Angela Merkel în politică . S-a înscris în
Uniunea Creștin Democrată, partidul pe care îl conduce și azi. A candidat la primele alegeri de
după reunificare și a devenit membru al Bundestagului. Un mandat pe care îl păstrează deja de
un sfert de veac.
Imediat după alegerile din 1990 a devenit ministru pentru Femei și Tineret în cabinetul
cancelarului Helmut Kohl. El este omul care avea să îi influențeze decisiv cariera politică. Mulți
spun despre Kohl că este tatăl politic al Angelei Merkel. Fără el este greu de crezut că ar fi ajuns ,
în noiembrie 2005, în funcția de cancelar federal, prima femeie care a ocupat această funcție în
istoria Germaniei.
Aflat ă la al patrulea mandat de cancelar , Angela Merkel își rescrie constant fila care îi va
fi dedicată de istorie.
Angela Merkel pare să fi făcut din proiectul european un proiect personal, pe care îl apără
întocmai ca o mamă: Mutti Merkel. Are încă mult de muncă până să se poată retrage: Uniunea
Europeană se clatină pe marginea prăpăstiilor create, pe rând, de recesiune și de războiul din
Ucraina, de criza zonei euro și de Grecia, de criza refugiaților și de criza Schengen. Intrigi și
evenimente demne de operele pe care îi place atât de mult să le urmărească. ” Din străinătate,
Angela Merkel este percepută drept un om politic care a dobândi t de-a lungul crizelor europene o
poziție tot mai impunătoare, inițial ca „executor“ detestat al statelor cheltuitoare, pentru ca în
final să ajungă „lider al lumii libere“
Angela Merkel a beneficiat de prosperitatea economică favorizată de reformele lipsi te de
popularitate promovate de predecesorul său, dar eforturile sale proprii de pregătire a viitorului
sunt discutabile, comentează AFP.

Pag. 8
5În afară de decizia renunțării la centralele nucleare, luată în primăvara lui 2011, după
catastrofa de la Fukushima ( Japonia), decizie care a liniștit opinia publică, evenimentul care a
amprentat cel mai puternic cele trei mandate pe care le -a avut până acum a fost criza migrației.
Decizia în acest caz a fost și cel mai mare risc real pe care și l -a asumat. În Septembrie
2015, lăsând la o parte prudența sa legendară, Angela Merkel, decide, în contradicție cu restul
Europei, să -și deschidă țara în fața a 900.000 de solicitanți de azil. Cota sa de popularitate scade,
populiștii câștigă teren. Angela Merkel revine, adoptând o serie de măsuri, inclusiv un acord cu
Turcia pentru a reduce considerabil sosirile de noi refugiați în Europa.
Totuși, integrarea migranților în Germania este departe de a fi o misiune ușoară. În
Europa, mai ales în Est, îi are de înfruntat pe cei care o acuză că i -a chemat pe migranți și refuză
să primească refugiați, notează News.ro .
Însă, în afară de criza refugiaților, stilul său este marcat de un ultrapragmatism ghidat mai
degrabă de relațiile de forță ale momentului decât de convingeri personale.
„Abordarea sa amintește de aikido“, această „artă marțială a celor slabi“, care constă în
„folosirea energiei adversarului pentru a -l lăsa să se prăbușească singur“, analiza recent
cotidianul „Handelsblatt“, evocând numeroși „masculi dominanți“ care i -au ie șit în cale
cancelarului, de la Gerhard Schröder la Vladimir Putin, inclusiv Nicolas Sarkozy și Silvio
Berlusconi. Gestica sa „liniștitoare“ transmite un mesaj: „politica este de o complexitate infinită
și cere expertiză și subtilitate“, aprecia ziarul.
În viața privată, e amatoare de operă și drumeții. Actualul său soț, cel de -al doilea, este un
om de știință de renume mondial, care fuge de viața publică. Iar ea e văzută adesea vineri seara
într-un supermarket din Berlin, de unde cumpără brânză și vin alb. În viața de dinainte de politică
n-a avut parte de greutăți. Angela Merkel și -a trăit copilăria austeră la țară, în Republica
Democrată Germană (RDG), lângă un centru pentru persoane cu handicap, unde tatăl ei și -a
instalat familia cu scopul de a contribu i la evanghelizarea populației în Estul comunist.
A studiat fizica la Leipzig, și -a luat doctoratul, s -a adaptat regimului comunist. A intr at în
politică după căderea Zidului Berlinului, devenind purtătoarea de cuvânt a ultimului Guvern
RDG, înainte să int re în Uniunea Creștin Democrată (CDU). Cancelarul Helmut Kohl este cel
care îi oferă „ fetei“ primele responsabilități ministeriale. Dar în 2000, profitând de un scandal
financiar în cadrul partidului, ea îi răpește CDU -ul, un lucru pe care el nu avea să i -l ierte
vreodată . Consacrarea Angel ei Merkel a venit cinci ani mai târziu, când a devenit cancelar. ”

5 Articol publicat pe https://blacknews.ro/ „Angela Merkel, susținută de pragmatism și normalitate, se îndreaptă cu
pași siguri spre al patrulea mandat de cancelar” la data de 20 septembrie , 2017

Pag. 9
Supranumită „Mutti“ („mămica“), Angela Merkel are un „secret“, după cum a constatat
în 2015 filosoful Peter Sloterdijk: răspunde, ca om, „dorinței arzătoa re de normalitate“ a
germanilor, puși la încercare de o istorie zbuciumată și oarecum circumspecți în fața situație i în
care se află astăzi lumea.
Într-o alocuțiune televizată, cu ocazia urărilor de Anul Nou 2016, Angela Mergel și -a
reiterat determinarea p entru continuarea politicilor permisive privind migratia6: “Afluxul record
de refugiați în Germania reprezintă "o șansă", a afirmat cancelarul Angela Merkel în alocuțiunea
sa de Anul Nou, atrăgând atenția asupra celor care, "plini de ură", vor "să îi exclu dă pe ceilalți",
relatează AFP și Agerpres.
"Sunt convinsă de acest lucru: dacă este înțeleasă corect, marea sarcină actuală care
constă în a primi și integra atâția oameni reprezintă o șansă pentru mâine",
"Evident, afluxul atâtor oameni ne va cere și mai mult. Va costa bani, ne va cere timp și for ță în
special în ce privește integrarea celor care vor rămâne aici permanent", a adaugat Angela Merkel.
"Evident, va trebui să îi ajutăm și să îi primim pe cei care caută refugiu la noi", a ținut ea
să menționeze , mulțumindu -le compatrioților pentru acțiunile lor "excepționale" în favoarea
migranților .
Fără să îi numească, Angela Merkel a atras atenția compatrioților săi asupra mișcărilor
populiste ostile refugiaților, cum este mișcarea PEGIDA, deosebit de activă la Dresda (est), și
partidul “Alternativa pentru Germania” (AfD).
"Este important să nu îi urmăm pe cei care, cu inima rece sau plină de ură, se reclamă ei
singuri de la identitatea germană și vor să îi excludă pe ceilalți", a insistat ea, cerând Germaniei
"să nu se lase divizată ".
"Vom reuși", a adaugat Angela Merkel, reluând formula pe care o tot repetă în ultimele
luni și insistând asupra faptului că Germania este "o țară puternică" și care a trecut peste alte
provocări, ca Reunificarea, în urmă cu un sf ert de secol.
Postul național de televiziune ZDF va propune pe internet o subtitrare în arabă și engleză
a alocuțiunii cancelarului federal pentru "a ajunge la cât mai mulți refugiați", a anunțat canalul
într-un comunicat.”

6 Alic Mîrza, articolul “Angela Merkel: Refugiații sunt "o șansă" pentru Germania” publicat pe
https://www.a gerpres.ro în 2015 -12-31 – https://www.agerpres.ro/externe/2015/12/31/angela -merkel -refugiatii -sunt-
o-sansa -pentru -germania -07-17-51

Pag. 10
Migrația
Migraț ia a existat de la începuturile omenirii. Fenomenul nu a încetat în timp , însă a
înregistrat schimb ări și a căpătat noi forme. Procesele mig ratorii se desf ășoară simultan și sunt în
creștere în multe ț ări ale lumii. Unul din rezultatele p e termen lung ale acestei evoluți i ar putea fi
apariția societ ăților multiculturale, tin zând spre noi concepte ale cet ățeniei sau statului naț ional.
Cele mai multe dintre ț ările dezvoltate au devenit societ ăți diversificate, multietnice, iar cele care
nu au ajuns înc ă la acest nivel s -au orientat decisiv în aceast ă direcție.
Pentru cercet ătorii din domeniul migraț iei a devenit tot mai clar c ă acest fenomen trebu ie
privit ca un element normal ș i structural al societ ății omeneș ti de -a lungul istoriei. O
caracteristic ă important ă a populaț iei este deplasarea dintr -un loc în altul. Dreptul de a se deplasa
a fost recunoscut la nivel mondial de peste o jum ătate d e secol, prin adoptarea Declaraț iei
Universal e a Drepturilor Omului. Declaraț ia stipuleaz ă în Articolul 13: „Oricine are dreptul s ă se
deplaseze liber și s ă-și stabileasc ă reședința pe teritoriul oric ărui stat” ș i „Oricine are dreptul s ă
părăseasc ă o țară, inclusiv cea de origine, și s ă se întoarc ă în țara sa”.
7Pentru cet ățenii statelor membre ale U niunii Europene, libera circulaț ie a lu crătorilor a
fost unul dintre primele drepturi recunoscute în cadrul com unitar. Dac ă reglement ările iniț iale
(Regulamentul nr. 1 612/1968 privind libera circulație a lucr ătorilor ș i Directiva nr. 360/ 1968
privind dreptul de rezidenț ă al lucr ătorilor și mem brilor de familie ai acestora) se refereau doar la
cei care desf ășurau o activitate economic ă, Actul Unic Europ ean a extins dreptul de rezidenț ă la
toți cet ățenii statel or membre, independent de desf ășurarea unei activit ăți economice (Schulte,
1998).
În prezent, prevede rile Tratatului asupra Comunit ății Economice Europene s tipuleaz ă
dreptul oric ărui cet ățean al Uniunii Europene de a circula și a -și stabili reședinț a, în mod liber, pe
teritoriul statel or membre, cu respectarea condiț iilor stabilite în Tratatul de la Roma.

7 Carmen Tudorache, articolul “Evoluția fenomenului migrației în Europa” publicat în revista “Economie
teoretică și aplicată” Nr. 6 / 2006, http://www.store.ectap.ro/articole/211.pdf

Pag. 11
I. 2. Periodizarea migrației în Europa d upă sfârș itul celui de -al doilea r ăzboi
mondial
Țările europene au experimentat pat ru perioade principale de migraț ie (Garson, Loizillon,
OCDE, 2003)8.
a) Migrația forței de munc ă și reconstrucț ia Eu ropei: perioada 1950 -1970 . Imediat
după al do ilea r ăzboi mondial, etnicii naț ionali și alte persoane care se deplasaser ă au început s ă
se întoarc ă în țările de origine, generând fluxuri migrato rii de mas ă în Europa. În acelați timp,
însă, reconstrucț ia Europei postbelice n ecesita o mare cantitate de forț ă de munc ă. Ca urmare,
autorit ățile stat elor interesate, firme sau agenț ii private au început s ă recruteze luc rători str ăini.
Aceste ample mișc ări migraționiste în cadrul Europei ș i dinspre țările în curs de dezvoltar e au
contribuit la dezvoltarea și creș terile succesive economice înregistrate în Europa, în perioada
1945 -1975. Competiț ia cu modelul politic socialist din Europa Central ă și de Est a stimulat
dezvoltarea de politici care au condus nu doar la realizarea unui nivel ridicat al ocup ării, dar și la
ameliorarea ș i modernizarea si stemelor de securitate social ă și, astfel, la evoluț ia către statele
bunăstării generale din Europa de Vest.
În aceast ă perioad ă, s-a dezvoltat industria grea, ma nufacturier ă, sectorul construcțiilor și
activit ățile publice, determinând o creș tere economic ă important ă în țările europene. Lucr ătorii
migranți din Irlanda ș i Europa de S ud (Grecia, Portugalia, Spania ș i într-o mai mic ă măsură
Italia) – țări care s -au confruntat cu economii în stagnare și rate ridicate ale ș omajului – au
răspuns, la început, nev oilor pieț ei muncii din Europa de Vest. Tratatul de la Roma din 1 957,
care a pus bazele Comunit ății Economice Europene, se fundamenta pe anumite principii printre
care asigurarea liberei circulații a persoanelor între cele ș ase state fondatoare. Ca urmare, în anii
‟60 s -a înregistrat o creștere important ă a migrației în interiorul Comunit ății, datorat ă în mare
parte num ărului important de lucr ători italieni care se deplasau spre celelalte cinci state membre.
Dar, chiar ș i dup ă realizarea în 1968 a cadrului legal și instituț ional pe ntru asigurarea acestei
libert ăți, fluxurile migratorii dinspre ț ările terț e au r ămas cantitativ superioare migrației forț ei de
munc ă intracomunitar ă, confor m studiului realizat de Garson ș i Loizillon. În aceast ă perioad ă, au
fost încheiate numeroase acor duri bilaterale privind circulația forței de munc ă între cele șase
state membre și ț ări terț e – spre exemplu între Germania și ț ări ca Italia (1955), Grecia ș i Spania
(1960), Turcia (1961), Maroc (1963), Por tugalia (1964), Tunisia (1965) ș i Iugoslavia (1968).

8 idem 7 – Carm en Tudorache , articolul “ Evoluția fenomenului migrației în Europa ” publicat în revista
“Economie teoretică și aplicată ” Nr. 6 / 2006 , http://www.store.ectap.ro/articole/211.pdf

Pag. 12
Studiile Comisiei Europene arat ă că, în aceast ă perioad ă, formele migrației forț ei de munc ă au
variat considerabil, în concordanț ă cu circumstanțele istorice. Astfel, Franț a, Belgia, Olanda ș i
Marea Britanie aveau posibilitatea s ă foloseasc ă forța de munc ă din coloniile lor sa u din fostele
colonii, iar relațiile economice, politice și culturale ofereau șansa de a obține forț ă de munc ă
chiar f ără a utiliza sisteme de recrutare specifice.
Dimpotriv ă, țări ca Germania sau Elveț ia nu aveau acces la mâna de lucru „colonial ă”.
De aceea, au c reat sisteme de recrutare a forț ei de munc ă pentru atragerea lucr ătorilor str ăini
temporari, c ărora li s-a acordat permisiunea de ș edere ca „lucr ători oas peți”, fiind nevoie de
activitatea lor. În perioada 1945 -1975, dependenț a economiilor statelor membre de lucr ătorii
străini a diminuat volumul imigraț iei ilegale.
Combaterea imigraț iei ilegale a deven it o problem ă prioritar ă a politicilor multor state
membre dup ă declinul economic de la mi jlocul anilor ‟70, urmat de creșterea ș omajului.
Conform statisticilor OCDE, de la începutul anilor ‟60 pân ă la începutul anilor ‟70, mai mult de
30 milioane de lucr ători str ăini au intrat în Comunitatea Economic ă European ă, incluzând
lucrătorii temporari ș i pe cei cu intr ări multiple.
Până la începutul anilor ‟80, num ărul str ăinilor rezidenț i în Europa de Vest s -a triplat
față de anii ‟50, ajungând la 15 milioane. În 2000, peste 20 milioane de lucr ători str ăini locuiau
în Spațiul Economic European, repre zentând 5,4% din totalul populației, cu mici variații între
țări.
b) Perioada crizelor economice: 1970 – prima jum ătate a anilor ’80 Cea de -a doua
perioad ă a migraț iei a fost marcat ă de crizele economice, datorate creș terii prețului petrolului din
1973 ș i 1979. În anii urm ători, schimb ările din economia mondial ă, revoluția economic ă și noile
modele de organizare a afacerilor au modificat natura muncii, er odând modelele de ocupare
tradiț ionale. Ca urmare, migrația forț ei de munc ă s-a modificat. Unele state europene au redus
sau au încercat s ă reduc ă imigrația. Șomajul în creștere ș i escaladarea tensiunilor sociale au
determinat guvernele s ă elimine politicile active de recrutare din str ăinătate. Au crescut costurile
recrut ării din str ăinătate pentru angajatori, au fost limitate categoriile de lucr ători str ăini ce
puteau fi angajați ș i s-au stabilit cote anuale pentru forț a de munc ă din str ăinătate. De asemenea,
guvernele au aplicat politici pentru încurajarea lucr ătorilor migran ți să se întoarc ă în țările de
origine. În re alitate, regresul economic din ț ările gazd ă nu a condus la întoarcerea masiv ă a
imigran ților în ț ările de origine. Conform estim ărilor Naț iunilor Unite, do ar 10% dintre lucr ătorii
migranț i s-au întors în țările de origine în urm ătorii doi ani dup ă criza petrolului din 1973,
combinat ă cu criza civic ă din 1974 -1975. Cu toate acestea, a șa cum arătau în studiul lor Gaston
și Loiz illon, migrația forț ei de munc ă a scăzut pân ă spre sfârș itul anilor ‟80. Totodat ă, conform

Pag. 13
datelor furnizate de EURO STAT, alte categorii ale migranț ilor au crescut semnificativ, în special
ca urmare a reunific ărilor familiale. În plus, migrația forț ei de munc ă a fost urmat ă tot mai mult
de migraț ia în alte scopuri, în special în c ăutare de azil.
Deși Uniunea European ă s-a extins în 1974, prin ade rarea Marii Britanii, Irlandei și
Danemarcei, migraț ia intracomunitar ă a stagnat, nu numai ca urmare a crizei e conomice, dar și a
convergenț ei salariilor între statele membre.
c) A treia perioad ă a migrației, care a început la sfârș itul anilor ’80 , este caracterizat ă
de diversificarea statelor gazd ă și a celor de origine. ț ări de emigrație tradiț ionale din Europa,
precum S pania, Italia, Irlanda, Grecia ș i Portug alia, se transform ă treptat în ț ări de imigraț ie.
Migranț ii nu mai provin în majoritate din fostel e colonii, ci dintr -un grup de ț ări mult mai
diversificat. Num ărul solicitanților de azil și al refugiaț ilor a crescut semnifi cativ. Aceasta s -a
datorat, parț ial, schimb ărilor politice din Europa Central ă și de Est ș i din fosta Uniune Sovietic ă.
De asemenea, conflictele regionale, pr ecum cele din fosta Iugoslavie ș i nordul Irakului, au
determinat flu xuri consider abile de solicitanți de azil și refugiaț i din zonele afectate. Conform
statisticilor OCDE, aceast ă perioad ă se caracterizeaz ă, de asemenea, pri n predominanț a
fluxurilor migratori i pentru reunificare familial ă și revenirea interesului pentru migrația forț ei de
munc ă, în spe cial pentru lucr ătorii calificați și înalt calificați, spre sfârș itul anilor ‟90.
După prăbușirea blocului comunist ș i deschiderea frontierelor, a sporit fluxul migrat or
est-vest, în special circulația minorit ăților etnice. De la sfârș itul anilor ‟80 pân ă la începutul
anilor ‟90, întoarcerea minorit ăților etnice în ț ările d e origine a fost semnificativ ă și direcț ionat ă
spre un num ăr limitat de State Me mbre, în special Germania, dar și Grecia ș i Finlanda. De la
începutul anilor ‟90, aspectel e referitoare la frontiere, în special cele legate de migraț ie, au
devenit proble me de interes major în Europa. țările terț e nu beneficiaz ă de condiț ii privilegiate
privind accesul ș i participarea la procesul de integrare eu ropean ă, dar trebuie s ă facă față
efectelor externe ale Uniunii Europene , printre care și migraț ia ilegal ă. Pe de alt ă parte, state
membr e ale Uniunii Europene, precum ș i statele candidate se confrunt ă cu noi probleme în
domeniul controlului frontierei și migraț iei.
d) Migrația forței de munc ă „preferențial ă”.

Pag. 14
I. 3. Efecte pozitive și negative în deschiderea porților Germaniei față de
străini
9Atitudinea europenilor și în mod special a Germaniei față de imigranți va avea rolul de a
modela viitorul Europei și al zonei euro implicit. Marea prov ocare a Europei va fi aceea de a
întoarce în favoarea ei o criză umanitară – nedorită de nimeni – și a o transforma într -o
oportunitate atât pentru imigranți, cât și pentru europeni. Ceva care în momentul de față pare
foarte greu de realizat, dar nu imposi bil, din mai multe considerente.
În primul rând , deschiderea pieței muncii germane (pricipala țintă a imigranților) ar
putea aduce un impuls economiei Germaniei și indirect, Europei. Mai multă forță de muncă ar
putea conduce la o creștere a investițiilor ( în domeniul construcțiilor, deoarece va fi nevoie de
locuințe pentru imigranți, de exemplu), ceea ce se va reflecta în creșterea economică. Investițiile
suplimentare în economie, în contextul unor rate scăzute de economisire a imigranților ar putea
stimula cererea agregată germană. Stimularea cererii agregate poate conduce la o reducere a
surplusului cronic de cont curent al Germaniei, ceea ce avantajează celelalte state europene.
Toate aceste efecte reprezintă tot atâtea oportunități care ar putea avea dre pt rezultat pe termen
mediu diminuarea dezechilibrelor acumulate în economia uniunii europene în ultimii ani.
În al doilea rând , deoarece Europa se confruntă cu provocări demografice majore –
îmbătrânirea populației, imigranții ar putea reprezenta o oportun itate, atât pentru nemți cât și
pentru toți europenii. Potrivit statisticilor, mai mult de jumătate dintre imigranți au vârste
cuprinse între 16 și 30 de ani. În plus, mulți dintre ei au specializări foarte căutate pe piața
muncii din Germania, la care se adaugă și motivarea acestora pentru a obține un trai mai bun,
ceea ce în trecut a adus plusuri productivității germane. Însuși ministrul german de finanțe
aprecia recent că pe termen scurt costul refugiaților poate fi susținut, subliniind în același timp c ă
beneficiile pe termen lung asupra finanțelor publice și sustenabilității pensiilor vor fi
substanțiale.
Pe de altă parte , beneficiile vor depinde de, dacă și cum vor fi integrați imigranții pe
piața muncii germane/europene, ceea ce va reprezenta o reală provocare pentru toată lumea. Va
fi nevoie de modificări legislative care să faciliteze integrarea muncitorilor calificați, ceea ce nu
se face peste noapte. Potrivit The Association of German Chambers of Industry and Commerce
(DIHK) , în ultimii ani Germani a a facut ceva pași în această direcție. În momentul de față

9 Aura Socol – articolul “ Imigranții, o provocare și o oportunitate în același timp pentru Europa ” publicat pe la
platforma www.contributors.ro la data de 24.09.2015 – http://www.contributors.ro/economie/imigrantii -o-
provocare -si-o-oportunitate -in-acelasi -timp-pentru -europa/

Pag. 15
imigranții au dreptul legal de a munci după o perioadă de numai 3 luni, nu 9 cum era inițial. Au
fost inițiate o serie de facilități în special pentru tinerii refugiați – accesul la cursuri de fo rmare
profesională , internshi puri, etc. În plus , potrivit DIHK, multe dintre marile companii susțin acest
demers, deoarece la rândul lor duc lipsa de personal calificat. Prin urmare, acest potențial merită
exploatat, după cum însuși președintele Camerei de comerț și industrie din Germania afirma.
Reglementarea dreptului de a munci și securității muncii sunt însă doar o fațetă a
monedei. Rămâne problema limbii germane, care nu e de neglijat. La care se adaugă birocrația
încă foarte ridicată în întreaga Europ ă, nu numai în Germania, care poate împiedica derularea
rapidă a procedurilor . În plus, în Europa piața muncii s -a dovedit a fi destul de inflexibilă, ceea
ce ar putea constitui o barieră suplimentară pentru integrarea imigranților. Potrivit statisticilor
europene, după declanșarea crizei financiare, puțin peste o jumătate de milion de imigranți au
ajuns în Germania din Spania, Grecia, s.a. Acest număr este însă destul de mic având în vedere
ratele mari ale șomajului înregistrate în aceste state. Prin urmar e se poate spune că nu există
suficientă mobilitatea forței de muncă care să amortizeze șocurile asimetrice din interiorul
uniunii și să reducă astfel ratele șomajului suficient de mult, ceea ce confirmă ipoteza unei piețe
a muncii europene insuficient de flexibile.
Există de asemenea unele temeri că integrarea imigranților pe piața muncii din Germania
va avea ca efect scăderea salariilor și în consecință pierderi suplimentare de competitivitate ale
altor state din eurozonă relativ la Germania. Aici păreril e sunt impărțite, iar rezultatele studiilor
redate de evidențele empirice sunt re lativ neconcludente. O slabă calificare a imigranților poate
trage salariile în jos, dar poate avea ca efect și creșterea salariilor pentru lucrătorii germani
calificați super ior. Pe de altă parte, nu vorbim doar de lucrători necalificați. Lucrătorii calificați,
precum asistentele medicale din Siria sau Irak ar putea concura cu lucrătorii germani sau
imigranții din alte state europene, de exemplu, ceea ce ar pune presiune pe pi ața muncii în sensul
creșterii prețului pentru forța de muncă. Pentru imigranții EU, imigranții non EU vor reprezenta,
evident, un concurent puternic.
În concluzie, în opinia mea imigranții reprezintă o provocare și o oportunitate în același
timp pentru Eu ropa. De abilitatea cu care decidenții europeni vor înclina balanța într -o parte sau
alta depinde practic viitorul construcției europene. Nu e prima dată când Europa și în special
Germania e asaltată de imigranți. De altfel, nu suntem noi, europenii, singu rii care ne confruntăm
cu așa ceva. Potrivit Immigration Statistics, US Department of Homeland Security, SUA acorda
statut de resident permanent legal – cu beneficii similare propriilor cetățeni – unui număr de 1
milion de imigranți anual. Întrebarea e ste dacă UE are capacitatea și mai ales disponibilitatea de
a susține un astfel de demers.

Pag. 16
II. STRUCTURA POPULAȚIEI MIGRATOARE
II. 1. Structura populatiei migratoare
10În ultimii ani s -a înregistrat o creștere a migrației permanente și a migrației forț ei de
munc ă temporare ca urm are, datorate pe de o parte, intensit ății fazei de expansiune de la
sfârș itul anilor ‟90, iar, pe de alt ă parte, dezvolt ării tehnologiei informației și comunicației,
sănătății și educației, sectoare care necesit ă forță de munc ă înalt calif icată. Totodat ă, a crescut
cererea de mân ă de lucru str ăină necalificat ă, în special în agricultur ă, construc ții și lucr ări
publice, precum ș i serviciile casnice (c azul Italiei, Spaniei, Greciei ș i Portugaliei). Dup ă 1989,
migraț ia a crescut în special în Germa nia ș i Marea Britanie, po liticile privind recrutarea forț ei de
munc ă din str ăinătate favorizând soluț ia lucr ătorilor str ăini temporari.
Totodat ă, studenț ii str ăini au contribuit l a acoperirea necesarului de forț ă de munc ă în
țările gazd ă (Marea Britanie, G ermania, Franț a și Spania).
În anii ‟90 a crescut ș i ponderea femeilor în rândul migranților. Aceast ă tendinț ă se
observ ă în special în Franț a, Grecia, Suedia, Marea Britanie și Italia. Tendinț a de „feminizare” se
remarc ă în toate compo nentele fluxurilor migratorii, nu doar în c azul reunific ărilor familiale.
țările din Europa Central ă și de Est nu mai sunt doar ț ări de emigrație, ci și de imigrație ș i tranzit,
devenind atractive pentru imigranț ii din Ori entul extrem.
În timp ce populaț ia din Europa Central ă (Republica Ce hă, Republica Slovac ă, Ungaria și
Polonia) migreaz ă spre ț ările Europei de Vest, aceleași ț ări devin destinație pentru migranții din
țările Europei de Est, precum Belar us sau Ucraina.
Totodat ă, migraț ia ilegală a căpătat noi dimensiuni ș i a devenit mai periculo asă. Ca
urmare a dezvolt ării rețelelor de trafic internațional și creșterii rolului lor în circulația
internațional ă a forț ei de munc ă, politicil e Statelor Membre privind migrația ș i angajarea
străinilor au sporit m ăsurile represive împo triva traficanților, angajatorilor sau imigranților aflați
într-o situaț ie de ilegalitate.
Din a doua jum ătate a anil or ‟90, s -au intensificat discuț iile cu privire la efectele
migrației internaț ional e a lucr ătorilor înalt calificați .

10 idem 7 – Carmen Tudorache , articolul “ Evoluția fenomenului migrației în Europa ” publicat în revista
“Economie teoretică și aplicată ” Nr. 6 / 2006 , http://www.store.ectap.ro/articole/211.pdf

Pag. 17
În Europa, migraț ia specialiștilor și studenț ilor din Europa Central ă și de Est c ătre Europa
de Vest s -a remarcat d upă căderea zidului Berlinului ș i căderea reg imurilor socialiste, din 1989.
Țări precum Marea Britanie, Germania și Franț a au adoptat m ăsuri pentru facilitarea intr ării
persoanelor înalt calificate, în special specialiști IT, pentru a face faț ă competiț iei globale pentru
astfel de lucr ători. Cere rea de lucr ători înalt calificaț i poate fi satisf ăcută în foarte mare m ăsură
de țările în curs de dezvoltare, beneficiile directe ale „migraț iei creierelor” fiind înc ă foarte
apreciate.
11Importul de specialiș ti înc ă are loc, chiar dac ă semnificaț ia sa este mai sc ăzută. Se poate
previziona, îns ă, o creș tere a fluxului invers de specialiști, dinspre țările bogate înspre cele ma i
puțin dezvoltate, ca urmare a reducerii cererii de person al înalt calificat datorit ă creșterii
eficienței economice în ț ările d ezvoltate. Totodat ă, capitalul și investițiile directe vor merge spre
țările s ărace, atr ăgând speci aliști din ț ările bogate. Leg ătura dintre schimb ările demografice și
politicile privind migrația, inclusiv migraț ia persoanelor înalt calificate, va reprezenta o
problematic ă important ă în viitorul apropiat. Este de aș teptat ca unel e state membre s ă prefer e
migrația specialiștilor ș i să elaboreze reglement ări și procedur i care s ă o faciliteze. Îns ă, așa cum
remarca Marc -Verwilghen (2004), ministrul belgian al cooper ării pentru dezvoltare , Uniunea
European ă va trebui s ă identifice, în același timp, și soluț iile pentru a limita efectele negative
produse de „exodul creierelor” asupra dezvolt ării statelor de origine.
II. 2. Caracteristicile migrației forț ei de munc ă în Uniunea European ă
Statisticile OCDE privind migraț ia arat ă că, în ultimii ani, num ărul lucr ătorilo r străini a
crescut în majoritatea statelor europene dezvoltate. Lucr ătorii imigranț i sunt, în medie, mai tineri
decât restul for ței de munc ă și sunt distribuiți într -o gama larg ă de activit ăți în cadrul e conomiei:
agricultur ă, construcții ț i ingine rie civ ilă, industrie uș oară, turism, sectorul hotelier și catering,
activit ăți casnice sau diverse servicii, inclusiv informatice. Str ăinii au o pondere mult mai mare
în anumit e sectoare decât în totalul forț ei de munc ă. De regul ă, aceast ă suprareprezentare apare
în sectorul secundar. În Germania ș i Italia, de exemplu , mai mult de un sfert din forț a de munc ă
străină este ocupat ă în sectorul minier ș i indus trial. În Austria, Belgia, Franța și ț ările din sudul
Europei str ăinii sunt prepondere nți în d omeniul construcț iilor. În general, str ăinii sunt mult mai
vulnerabili faț ă de șomaj decât naț ionalii. De asemenea, str ăinii sunt afecta ți diferit de șomaj, în

11 Georgescu Laurențiu Nicolae , lucrarea “ Egalitatea de șanse în contextul circulației forței de muncă ” în
cadrul proiectului de cercetare postdoctorală “ Impactul cultural și economic al migrației ” – iunie 2015,
http://www.cesindcultura.acad.ro/images/sesiune26iunie/Interventii%20cerceta tori%20postdoc_26%20iunie%20201
5/Georgescu%20Laurentiu.pdf

Pag. 18
funcție de naț ionalitatea lor. Aceste diferențe se datoreaz ă tendințelor economice, dar și natur ii
activit ăților desf ășurate de str ăini. Aceleași influenț e au structura demografic ă a populaț iei
străine și momentul când migranții au ajuns în ț ara gazd ă. Gradul de ocupare al migranților este
determinat și de profilurile acestora. Ș omajul variaz ă în fun cție de vârst ă, sex, naționalitate,
categorie de migranți (refugiaț i, membru de familie sau lucrător), aptitudini, experienț ă
profesional ă și durata ș ederii.
Cunoașterea limbii ț ării gazd ă contribuie se mnificativ la integrarea pe piața muncii ș i în
societate. Preocup ările Uniunii Europene privind migraț ia economic ă 12Uniunea European ă s-a
fundamentat p e o filosofie a liberei circulații a cet ățenilor statele membre în spaț iul european.
Tratatul de la Roma a pus bazel e reglement ării liberei circulaț ii a lucr ătorilor în spaț iul
comunitar. Dup ă 1957, numeroasele reglement ări comunitare, convenții internaț ionale sau
următoarele tratate asupra Comunit ății Europene au co ntribuit la facilitarea circulaț iei
persoane lor în Uniunea European ă. Migrația ș i azilu l au c ăpătat un loc proeminent pe agen da
politic ă a Uniunii Europene ș i statelor membre dup ă 2000.
Prin Tratatul de la Amsterdam, intrat în vigoa re în 1999, eforturile Comunit ății Europene
s-au concentrat asupra stabilirii unor politi ci comune în domeniul azilului ș i migraț iei. Uniunea
European ă consider ă în prezent c ă este de dorit o abordare integrat ă și cuprinz ătoare, pentru o
mai bun ă gestionare a fenomenului migraț iei. Statele membre tre buie s ă stabileasc ă exact
condițiile în care cet ățenii altor state pot intra și locui pe teritoriile lor, drepturile și obligațiile
acestor persoane și s ă asigure accesul la informaț ii persoanelor vizate, precum și mecanismele de
control funcționale. Politicile externe ș i programele actuale ale Comunit ății Europene în sprijinul
drepturil or omului, consolid ării democraț iei, reducerii s ărăciei, cre ării de locuri de munc ă și
îmbun ătățirii situației economice generale din ț ările implicate în circulația forței de munc ă, în
fenomenul migraț iei, sunt instrumente cu rol esenț ial în veder ea reducerii presiunii migraț iei. Va
trebui ca utilizarea acestor instrumente s ă fie eficientizat ă pentru a da un efect de propagare
rezultate lor. Realizarea liberei circulaț ii a pe rsoanelor prin crearea unei piețe comune ș i prin
armonizarea gradual ă a politicilor economice a statelor membre este unul dintre obiecti vele
comunitare prioritare.
Menț ionar ea acestui principiu în Tratat instituind Comunitatea Economic ă European ă
subliniaz ă clar importanț a care i se atribuie. Îns ă, statel e membre ale Uniunii Eu ropene se
confrunt ă cu situaț ii foarte diferite în ceea ce priveș te migra ția: istoric al migraț iei dif erit, nivel

12 idem 7 – Carmen Tudorache , articolul “ Evoluția fenomenului migrației în Europa ” publicat în revista
“Economie teoretică și aplicată ” Nr. 6 / 2006 , http://www.store.ectap.ro/articole/211.pdf

Pag. 19
diferit al dependenței economice faț ă de imigrație ș i, nu în ultimul rând, o preocupare diferit ă
față de tendințele manifestate de migraț ie în ultima perioad ă. De aceea, dezideratul une i politici
comune privind migrația r ămâne un obiectiv ambiț ios. Astfel, stabilirea unei abord ări comune a
problematicii managementului migrației ș i armonizarea politicilor privind migra ția ale statelor
membre reprezint ă una dintre cele mai importante provoc ări ale migraț iei în Uniunea European ă.
Rezolvarea acestei probleme va deveni stringent ă în viitor, pe m ăsură ce economiile și societ ățile
statelor membre vor avea nevoie tot mai mult de lucr ătorii migranț i, ca urmare î n special a
îmbătrânirii populaț iei.
Pe baza concluziilor Consiliului European de la Tampere, din 1999, Uniunea
European ă doreș te să defineasc ă o politic ă privind migraț ia. Dac ă directive privind unele aspec te
ale migraț iei legale (precum reunificar ea familial ă, statutul rezidenț ilor pe termen lung, admisia
studenților ș i cercet ătorilor) pot fi adoptate, nu a fost înc ă posibil ă elaborarea unui cadru
legislativ comun cu privire la migra ția economic ă, deși, con form Tratatului de la Amsterdam,
Consiliul trebuie s ă adopte m ăsuri în acest domeniu. Programul Haga, adoptat de Consiliul
European din noiembrie 2004, invit ă Comisia European ă „să prezinte un plan de politici privind
migraț ia legal ă, inclusiv proceduri de admisie capabile s ă răspund ă prompt cererii fluctuante de
lucrători migranți pe piața muncii, înainte de sfârș itul anului 2005”. Ca urmare, Comisia
European ă a adoptat, în martie 2005, Cartea Verde privind o abordar e a UE pentru gestionarea
migraț iei econ omice. Documentul urm ărea stimularea de de zbateri publice asupra necesit ății de
dezvoltare a unei strategii a Uniunii Europene pentru gestionarea fluxurilor de lucr ători migranți,
precum ș i a regulilor ce ar trebui adop tate la nivel comunitar privind evoluția fenomenului
migraț iei în Europa con dițiile de intrare și rezidenț ă pentru cet ățenii statelor terț e care se
deplaseaz ă din motive economice. La dez batere au fost invitate instituț iile UE, statele membr e,
mediul academic, mizându -se și pe participarea la discuții a societ ății civile ș i a partenerilor
sociali. Luând în considerare faptul c ă migraț ia economic ă contribuie deja d irect la dezvoltarea
economic ă și social ă a Uniunii Europene, se aș teapt ă ca acest fenomen s ă sporeasc ă și să joace
un rol tot mai î nsemnat în acoperirea nevoilor pieț ei muncii europene, având în vedere declinul
demografic și îmb ătrânirea forț ei de munc ă din UE.
Urmând tendinț ele actuale, declinul ce se va înregistra între anii 2010 și 2030 în privința
vârstei populaț iei active din Uniunea European ă va determina o sc ădere a num ărului de persoane
angajate cu până la circa 20 milioa ne de persoane . Astfel de e voluț ii vor avea un impact
semnificativ asupra creș terii economice generale a statelor membre, asupra funcțion ării pieț ei
interne și competitivit ății întreprinderilor europen e. În acest sens, migraț ia economic ă poate ajuta
la încurajarea antreprenoriatului, sporirea co mpetitivit ății și îndeplinirea obiectivelor economice

Pag. 20
și de ocupare a for ței de munc ă stabilite de Strategia Lisabon a. De asemenea, Uniunea
European ă trebuie s ă ia în considerare ș i faptul c ă majoritatea regiunilor dezvoltate din lume
concureaz ă în atrager ea de imigranți pentru a -și acoperi nevoile economice. Din aceste motive,
este important s ă se asigure o politic ă de migraț ie economic ă a Uniunii Europene, care să ofere
un statut legal sigur ș i un set de drepturi garantate pentru sprijinirea integr ării im igranților
admiș i. Mai mult, nevoia pentru o iniț iativă strategic ă la nivel ul Uniunii Europene este
evidențiat ă de faptul c ă, în absența acesteia, fluxurile migraț ioniste sunt cel mai des tentate s ă
evite regulile și legislația național ă. În consecinț ă, în lipsa unor criter ii comune pentru admisia
migranților, num ărul cet ățenilor din state terțe care intr ă ilegal î n Uniune și f ără garanț ia unui loc
de munc ă va spori.
Cartea Verde nu susț ine, îns ă, în niciun fel, ideea ca UE s ă-și deschid ă porțile spre o
migrație economic ă nerestricț ionat ă. Statele membre continu ă să rămână responsabile p entru
stabilirea num ărului c etățenilor statelor terțe, care, odat ă admiș i, caut ă un loc de munc ă în UE.
Trebuie subliniat c ă, în Cartea Verde, Comisia are în vedere doar proc edurile de admisie pentru
migrația economic ă a cet ățenilor din state terțe, f ără a afecta libera circulație a cetățenilor
europeni în interiorul Uniunii Europene. În luna iunie 2005 , a avut lo c dezbaterea public ă asupra
Cărții Verzi, în cadrul c ăreia au fost abordate urm ătoarele aspecte: gradul de armonizare al
politicilor naț ionale care ar trebui vizat, procedurile de a dmisie pentru lucr ătorii migranți,
admiterea cet ățenilor statelor terțe ș i măsurile complem entare precum integrarea migranț ilor,
problemele legate de returnare și cooperarea cu statele terț e.
Migraț ia a existat din cele mai vechi timpuri, înregistrând, îns ă, intensit ăți diferite de la o
etapă istoric ă la alta ș i dezvoltând noi forme. În Un iunea European ă, libera circulaț ie a
lucrătorilor a fost unul dintre pr imele drepturi recunoscute cet ățenilor de c ătre legislaț ia
comunitar ă. Uniunea Euro peană s-a fundamentat p e o filosofie a liberei circulații a cet ățenilor.
Însă, statele membre ale Uniunii Eu ropene s -au confruntat cu situații specifice în ceea ce privește
migrația, adoptând poziții ș i politici diferite referitoare la fenomenul migraț ionist. Ca urmare, în
Uniunea European ă, stabilirea une i politici comune privind migrația r ămâne un obiectiv
ambiț ios. Este foarte probabil, îns ă, ca declinul demografic din Uniune a European ă, ale c ărui
consecinț e se vor agrava în viitor, s ă modifice atitudine a cu privire la migraț ie din statele
membre. Leg ătura dintre schimb ările demografice și politicile privind migraț ia va reprezenta o
problematic ă important ă în viitorul apropiat.
Migra ția economic ă are un rol important pentru acoperirea nevoilor pie ței muncii
europene. În plus, regiunile dezvoltate din lume con cureaz ă în atragerea de imigranț i pentru a -și
acoperi nevoile economice. Din aceste motive, este nev oie de o politic ă privind migraț ia

Pag. 21
economic ă în Uniunea European ă. O gestionare comun ă a migra ției economice și armonizarea
politicilor privind migra ția ale statelor membre reprezint ă una dintre cele mai importante
provoc ări ale migra ției în Uniunea European ă.
II. 3. Auslender s – imigran ți în Germania .
Auslanders – acest termen înseamnă pentru germani, stră ini, alte naționalități, populație
născută din părinț i ce nu au cetățenie germană. În acest clasament mă încadrez și eu. Cetățean de
naționalita te română care , la vârsta de 23 de ani , am plec at în Germania în speranța de a – mi
creea un alt viitor. Am vrut să văd lumea cu un nivel mai sus. Am vrut să cred că voi veni aici
poate un an sau maxim doi, voi a trânge ceva bani și voi reveni î n țara mea natală, l a familia mea ,
la prietenii mei; că voi reuși cu acești bani să îmi pun pe picioare o mică afacere acasă și să pot
trăi în liniște. La început am lucrat într -o piz zerie turcească . A trebuit să învăț o l imbă de care nu
am crezut vreodată că voi auzi măcar vorbindu -se pe stradă – limba germană . Apoi a trebuit să
lucrez într -un bar turcesc. Am învățat limba ger mană cât să mă descurc să vorbesc și să înțeleg
ce mi se cere. La început am lucrat fără acte dar mi se o ferea cazare și mâncare pe lângă un salar
de 700 de euro pe lună, apoi m -am ang ajat legal la o piz zerie italiană. Cum în România locurile
de muncă erau mai greu de găsit, iar salariile sunt mult mai mici, am ajutat și alți membri ai
familiei să -și găsească un loc de muncă și cazare în Germania (sora și vărul meu). Au trecut ceva
ani și planurile inițiale, în care îmi propuneam să st au 2-3 ani in Germania, s -au schimbat.
Cum este Ge rmania pentru străini , din perspectivă personal ă? Locuri de muncă sunt
disponibile pentru oricine este dispus să muncească – doar dacă nu vrei să muncești nu găsești un
loc de munc ă. Spațiile de locuit (chirii) se găs esc foarte greu, prin cunoș tințe sau anunțuri la ziare
locale . Învățarea limbii germane este obligatorie, fără acest lucru nu te poți integra la locul de
muncă și în comunitate. Salariile imigranților necalificați sunt suficiente pentru mâncare , chirie
și un minim de cheltuieli curente de comsum. Acestea nu sunt la un nivel suficient de mare astfel
încât să permită economisirea unei p ărți din câștig.
Au trecut șapte ani și pot spune că Da, Germania este mult peste nivelul României în ceea
ce privește nivelul de trai. După o perioadă atât de îndelungat ă de timp petrecută în Germania nu
mai știu cui să îi spun casă : Germania – aici este viața mea actual ă, aici muncesc, primesc salariu
și plătesc chirie, România – acolo sunt Mama și T ata și î ncă doi frați . Jumătate din familie într -o
țară și jumătate într -o țară. Unde aș putea fi “acasă” ? În concediile petrecute în țara natal ă, nu îmi
mai reg ăsesc vechii prieteni, care sunt fie plecați din țară, la fel ca mine, fie nu mai sunt la fel.
Sunt aici într -o țată străină unde plătesc chirie pentru spa țiul de locuit, iar pe mama o întâlnesc
doar în apelurile video de pe WhatsApp .

Pag. 22
În aceiași situație se află milioane de români, Germania nu mai este o soluție pentru mulți
de m ult, doar pentru visători ca mine. Numărul de locuitori “ auslenders” în German ia este
imens , atât în statisticile oficiale cât și în percepția de zi cu zi. Mergi pe stradă și dacă
întâlnești un neamț la 20 de persone, îți dai seama că ești în Germania. Pri ntre cei mai mulți sunt
la o primă vedere turcii, pe al doilea loc românii și pe al treilea loc…pe stradă vezi doar neg ri.
II. 4. Auslenders români în Germania
13De ani buni, cetățeni români, totodată cetățeni ai U niunii Europene , lucrează în
Germania pe posturi ce necesită studii superioare, dar și ca muncitori cali ficați sau în curs de
calificare, lucrători pe cont propriu și muncitori sezonieri, bene ficiind astfel de libera circulație a
forței de muncă.
De la 1 ianuarie 2014 pot munci în Germania, fără vreo în grădire, și cetățeni români ce
nu dețin vreo cali ficare profesională atestată. Italia și Spania sunt, de departe, țările de destinație
cele mai importante pentru emigranții români. Aceste state absorb împreună anual între 60 și 80
de procente din numărul t otal al emigranților români. La m are distanță urmează Germania,
situată pe locul trei, aceasta devenind pentru români , în ultima vreme , mai atrăgătoare ca țară de
imigrație . Înaintea acestui termen, în Germania s -au purtat dezbateri aprinse despre imigranț ii
români și bulgari. Asociația Comunităților Urbane din Germania, precum și mulți politicieni
locali și înalți funcționari publici au atras atenția asupra problemelor pe care sporirea numărului
de imigranți proveniți din România și Bulgaria le -ar provoca. S-a adus argumentul că, mai cu
seamă în ce privește școlarizarea obligatori e a copiilor, cursurile de limbă germană, veri ficarea
îndreptățirii de a benecia de ajutoare sociale, cazarea, serviciile de sănătate și în general
cheltuielile de subzistență, com unitățile locale ar fi depășite de situație, din punct de vedere
financiar și administrativ. Nu a durat mult și îngrijorarea unor comunități locale a fost speculată
politic. „Cine înșală [statul] zboară [din Germania]”, s -a putut citi într -un proiect de re zoluție
adoptat în cadrul reuniunii interne cu ușile închise a CSU din ianuarie 2014. Accesul
”migranților mânați de sărăcie” la prestații sociale ar trebui restricționat .
Plecarea forței de muncă în străinătate este o caracteristică a procesului de tranziție din
România de după căderea comunismului. După diverse estimări, din 1989 încoace, între 10% și
18% din populația totală a părăsit țara. Într -o primă fază a migrației, în perioada 1990 – 1995, au

13 Matthias Jobelius si Victoria Stoiciu , articolul “Mitul "turismului social" . “Migrația cetățenilor români către
Germania și alte state membre ale UE ” publicat pe site -ul funda ției Friedrich -Ebert -Stiftung în ianuarie 2014 –
http://www.fes.ro/media/2014_news/Perspective_Migratie_Ro.p df

Pag. 23
emigrat apartenenți ai minorităților germană și maghiară, precum și muncitori români în țările
gazdă. În timp ce migrația etnicilor germani (sași transilvăneni, șvabi bănățeni) și maghiari a fost
denitivă, românii munceau pe pe rioade limitate în străinătate, cel mai adesea în domeniul
construc țiilor, fără a lua cu ei și membrii familiei.
Cele mai importante motive pentru emigrare : locuri de muncă mai bune, venituri mai
mari. Cei mai mulți dintre românii care pleacă în străinătate o fac în căutarea unor posibilități
mai bune de muncă și în perspectiva creșterii veniturilor Acest aspect se explică prin salariile
mici și perspectivele insu ficiente pe piața muncii din România.
Nivelul scăzut al salariilor este unul din mot ivele pentru care R omânia, împreună cu
Bulgaria, prezintă cel mai mare risc de sărăcie în UE. Românii care își părăsesc țara nu sunt
„emigranți mânați de sărăcie”, ci persoane care, pe bună dreptate, se simt îndreptățite să
considere că, în condiții econom ice și sociale mai bune, își pot pune mai bine în valoare
capacitățile și cali ficările. În acest sens, acești oameni fac uz de dreptul lor, ca cetățeni ai UE, de
a se stabili și a munci în altă țară a UE.
Structura imigran ților rom âni în UE . Românii și bulgarii în căutare de lucru în țările
UE muncesc preponderent în domeniul construcțiilor (21,2%), în gospodării private și îngrijirea
la domiciliu (17,5%), precum și în domeniul hotelier și gastronomic (14,2%). Dintre emigranți,
14% reușesc să obțină în s trăinătate un loc de muncă cu un nivel de cali ficare superior celui avut
în țara de origine, 22% rămân la același nivel de cali ficare, tot 22% lucrează în țara de destinație
pe posturi cu un nivel inf erior de cali ficare, iar 36% nu avuseser ă în Români a nici o ocupați e .
În Germania, cetățenii români sunt bine integrați pe piața muncii . În plus, românii se
numără printre grupurile de migranți cu calificări profesionale. Prin compar ație, numărul
românilor din Germania ce solicită asistență socială este re dus. În unele regiuni și sectoare
economice, situația românilor pe piața muncii din Germania diferă de media la nivel federal.
Problemele apar în mod concentrat în acele zone și ramuri economice, iar imigranții români din
aceste zone problematice se confru ntă cu situații de muncă precare. Sprijinirea comunităților
locale afectate și luarea unor măsuri împotriva condițiilor nedemne de muncă și de viață pentru
migranți sunt cele mai importante domenii de acțiune.
14În comparație cu media imigranților proveniți din alte state estice ale UE (Bulgaria,
Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria), precum și față de cei

14 Idem 13 – Matthias Jobelius și Victoria Stoiciu , articolul “Mitul "turismului social" . Migrația cetățenilor români
către Germania și alte state membre ale UE ” publicat pe site -ul fundatiei Friedrich -Ebert -Stiftung în ianuarie 2014
– http://www.fes.ro/media/2014_news/Perspective_Migratie_Ro.pdf

Pag. 24
proveniți din statele membre sud -europene (Grecia, Italia, Portugalia și Spania), românii au cea
mai mare rată de ocu pare a forței de lucru, ridicându -se la 60,2%.
Rata șomajului printre românii din Germania, care atinge 5,3%, este sub media raportată
la întreaga populație a Germaniei (6,7%) și mult sub media raportată la populația străină în
general (14,7%). Probleme p recum munca la negru, spații mizerabile de cazare și condiții
nedemne sau chiar exploatatoare de muncă apar în regiunile slab dezvoltate ale Germaniei d ar și
în regiuni ale Germaniei bine dezvoltate din punct de vedere economic .
Există cazuri de încălcare a drepturilor lucrătorilor români și a celor ale altor
imigranți. Mai cu seamă acei lucrători care au muncit încă din România în zona gri a economiei
nu sunt conștienți de drepturile pe care le au în țările de destinație. În astfel de cazuri, adesea nu
se clarifică de la bun început dacă există contracte de muncă și sub ce formă sunt acestea,
precum și cum pot bene ficia de asigurări sociale, de standarde reglementate de lucru și de
drepturi la locul de muncă. Atunci când lucrătorii români încap pe mâna uno r intermediari,
subcontractanți, firme care lucrează cu agenți de muncă temporară sau chiar patroni care vor în
mod deliberat să ocolească standardele de lucru, drepturile lucrătorilor români sunt adesea
încălcate . Când, în țările de destinație, piețele de muncă sunt dereglementate, există forță de
lucru adusă din străinătate prin intermediul agențiilor de muncă temporară, condiții atipice de
ocupare a forței de muncă (contracte de antrepriză, subcontractare etc.), mecanisme
netransparente sau chiar ilegale de mijlocire a locurilor și forței de muncă, mergând până la
traficul de ființe umane, problemele se agravează.
În astfel de condiții, apar rapid situații în care cetățenii români, totodată cetățeni ai UE,
ajung să lucreze în condiții nedemne de ființa u mană și să fie exploatați, chiar și pe piața legală a
muncii. Granițele între ilegalitate, zona nereglementată și zona legală a circuitului economic sunt
volatile în asemenea situații.
În acest context, presa germană semnalează adesea exemple din industri a prelucrătoare de
carne. Dar și în alte domenii de activitate în care românii sunt bine reprezentați statistic – astfel
de probleme apar, de exemplu, în construcții sau în gastronomie .
15Comunitățile de români din Germania sunt foarte puternice , mai ales î n marile orașe.
În aceste condiții nu este atât de greu pentru cei nou veniți să se integreze, iar pe termen lung

15 “Comunitățile de români din Germania sunt foarte puternice. Ce anume îi atrage în această țară ” – articol publicat
pe site -ul ziarulromanesc.de – https: //ziarulromanesc.de/comunitate/comunitatile -de-romani -din-germania -sunt-
foarte -puternice -ce-anume -ii-atrage -in-aceasta -tara/

Pag. 25
devin membri importanți ai comunității. Companiile aeriene au început să acorde mult mai multă
importanță rutelor aeriene către Germania și asigură zboruri zilnice . Este așadar mult mai ușor să
îi vizitezi pe cei rămăși acasă, chiar și de două ori pe lună dacă programul o permite.
În 2015 numărul de cetățeni din EU care au ales Germania ca destinație a crescut la
aproape 700,000 iar în jur de 300,000 au plecat . Succesul economic al acestei țări i -a convins să
se stabilească aici, iar românii sunt la fel de entuziasmați de performanț a economică. Interesant
este faptul că românii conduc în topul celor care imigrează aici, conform ultimelor cifre
prezentate de autoritățile germane. Polonezii și bulg arii urmează la mică distanță, în timp ce
restu l țărilor sunt considerabil mai în urmă.
Unele orașe precum Berlinul au adoptat măsuri mai dure pentru a se asigura că cei ce
imigrează nu pot frauda sistem ul de securitate socială. În cea mai mare parte nu sunt pro bleme în
acest sens, iar migranț ii au o contribuție importantă la succesul economic. Chiar și așa există
unele voci care manifestă îngirjorare cu privire la numărul în creștere al imigranților, nu doar
români sau din țări EU.
Foarte mult e statistici sunt încurajatoare și confirmă faptul că o dată ajunș i în Germania,
românii se i ntegrează foarte bine.
Ministrul de externe german Frank -Walter Steinmeier și -a expirmat convingerea că
prejudecățile exist ente vor dispărea în cele din urmă. Studiile pe care le are la dispoziție indică
faptul că românii din Germania sunt printre cei mai bine integrați străini pe piață muncii . Există
o simbioză între economia țării de adopție și imigranți, iar în acest caz am bele părți au de
câștigat.
Germania este în acest moment motorul economiei europene și este foarte probabil să
rămână așa în următorul deceniu. Pe măsură ce numărul de români care emigrează în această țară
crește, comunitățile devin tot mai puternice și at rag, la rândul lor .

Pag. 26
II. 5. Auslenders turci în Germania
16În prezent în Germania trăiesc aproximativ trei milioane de turci, care reprezintă
aproximativ 75% din numărul total de imigranți din Germania, fiind cel mai numeros grup
etnic al imigranților din această țară. Turcii sunt parte integrantă a economiei, s ocietății,
culturii și mediului politic din Germania.
În contextul unei dezvoltări economice accelerate după încheierea celui de -al doilea
Război Mondia l în statele din vestul Europei, acestea și -au îndreptat atenția, din cauza deficitului
de forță de muncă, către muncitorii din orient. Germania a fost una dintre primele țări care au
mizat pe muncitorii turci. Guvernul Germaniei Federale și cel turc au se mnat în anul 1961 un
acord privind forța de muncă ce avea să producă, după doar câțiva ani, schimbări dramatice ale
tabloului demografic al Germaniei .
Procesul de imigrație al muncitorilor turci în Germania a fost inițial lent. În primul an de
la semnarea acordului dintre cele două state doar 7000 de muncitori turci, în majoritate bărbați,
sosiseră în Germania. În scurt timp însă, imigrația a fost accelerată, acest fapt datorându -se în
parte și semnării Acordului de asociere dintre Turcia și Comunitatea Europeană în 1963. Primii
turci sosiți în Germania lucrau în locurile pe ca re nimeni nu și le dorea și care erau plătite
necorespunzător.
Domeniile în care bărbații turci lucrau inițial în Germania erau mineritul și industria,
companii precum Daimler -Benz sau Siemens oferindu -le acestora locuri de muncă. Puținele
femei de etnie turcă sosite în anii 1960 în Germania lucrau în fabrici sau ofereau servicii de
menaj. Imigranții erau avantajoși pen tru economia Germaniei deoarece ei ofereau forță de muncă
ieftină și flexibilă pentru nevoile existente. Întrucât ei au fost aduși pentru a acoperi deficitul de
forță de muncă se credea că aceștia vor pleca atunci când piața s -ar fi reglat, puțini fiind ce i care
și-ar fi imaginat viitorul acestora în Germania. În 1970 pe teritoriul german existau aproximativ
un milion de imigranți -muncitori cu nivel scăzut de calificare .
în 1973 Germania a hotărât stoparea imigrației , afectată fiind de criza petrolului . La acel
moment însă, peste nouă sute de mii de turci lucrau în Germania, iar proporția dintre bărbați și
femei în această comunitate tindea să se echilibreze datorită faptului că soțiile și copiii turcilor
care lucrau în Germania se alăturau familiilor lor. Aceștia trebuiau să aleagă dacă doreau să
rămână în Germania sau să plece în țările de origine riscând să nu se mai întoarcă vreodată. Ce i

16 ”Turcii din Germania” -informații prelucrate de pe https://ro.wi kipedia.org/wiki/Turcii_din_Germania

Pag. 27
mai mulți dintre ei au decis să rămână. Acesta fusese un prim semn al intențiilor pe care
muncitorii turci le aveau, acelea de a se stabili permanent în Germania.
Pas cu pas, muncitorii turci aduși temporar ca forță de muncă ieftină puneau bazele unei
comunități permanente. La sfârșitul anilor 1990 Germania avea cca 800.000 de copii de origine
turcă (cetățeni și non -cetățeni) de vârstă școlară.
Deși reunificarea familiilor primilor imigranți turci a fost finalizată în anii 1980, tinerii
turci din cea de -a doua generație își caută și astăzi parteneri de viață din țara de origine pe care îi
aduc în Germania, reușind în acest fel să depășească barierele impuse de noile restricții privind
imigrația. Aducerea familiilor de către lucrătorii turci în Germania a constituit un pas important
în stabilirea lor în această țară. Acești muncitori și familiile lor constituie încă cel mai important
segment al comunității turce din Germania. Alte grupuri de turci care trăiesc în Germania sunt
azilanții politici sosiți aici după lovitura militară de stat din 1980 din Turcia.
Dintre motivele care au condus la stabilirea imigranților turci în Germania putem
enumera : dorința acestora de a le oferi o educație mai bună copiilor, lipsa unei situații economice
propice în Turcia, li psa unor economii personale, experiența celor care s -au întors în Turcia și
schimbările sociale și culturale petrecute în țara natală de la plecarea lor. Alte motive care au
condus la decizia turcilor de a rămâne permanent în Germania sunt dezvoltarea tehn ologică și
reducerea distanțelor dintre Germania și Turcia pe cale informatică și obținerea cetățeniei
germane de către un număr semnificativ de turci, dându -le și celorlalți speranța că pot forma o
comunitate importantă în Germania. De asemenea mulți dint re imigranți consideră că au fost
uitați în țara natală și nu își doresc să se întoarcă.
Din cauza legislației stricte cu privire la acordarea cetățeniei, doar jumătate de milion
obținând cetăț enia germană. Statul german a creat obstacole în calea naturali zării în mod
tradițional. Din 1961 până în 1999 obținerea cetățeniei germane de către etnicii turci era aproape
imposibilă .
Turcii sunt parte integrantă a economiei, societății, culturii și mediului politic din
Germania. Mulți turci, urmași ai muncitorilor sosiți în anii 1960, au ajuns oameni de afaceri care
oferă locuri de muncă chiar nativilor germani. O astfel de evoluție a fost posibilă ca urmare a
diminuării problemelor educaționale întâmpinate de cea de -a doua și a treia generație de turci. În
anii 19 90 germanii au înțeles că imigranții turci și urmașii acestora nu se vor mai întoarce în
Turcia și a început integrarea acestora în societatea germană. Datorită educației de care au
beneficiat în Germania, turcii din cea de -a doua generație au reușit să cr eeze mai ușor legături cu
germanii nativi, bariera lingvistică de care s -au lovit predecesorii săi nemaifiind o problemă.

Pag. 28
Noua generație de turci din Germania a reușit de asemenea să obțină locuri de muncă mai
prestigioase și mai bine plătite decât cele av ute de predecesorii săi. Aproximativ 30.000 de turci
studiază în prezent la univeristățile germane în domenii precum dreptul, economia sau ingineria.
Numărul antreprenorilor turci din Germania a crescut la rândul său semnificativ în ultimii ani. Pe
de altă parte, turcii reprezintă comunitatea cu cel mai mare procentaj al șomerilor din Germania.
Fără îndoială, comunitatea turcă din Germania întâmpină încă greutăți în ceea ce privește
integrarea, problemele principale cu care se confruntă fiind adeseori rasis mul și xenofobia.
Există de asemenea un conflict intern în cadrul comunității, bazat pe ideea necesității păstrării
unui specific național sau a renunțării la acesta. Lupta a avut drept rezultat plasarea turcilor din
Germania în poziția nefavorabilă în car e aceștia nu sunt nici acceptați pe deplin în societatea
germană, dar sunt și îndepărtați de societatea din Turcia .
Comunitatea turcă din Germania este considerată greu de integrat datorită diferențelor
culturale și religioase. Există premize ca noile gene rații care au o educație superioară și obțin ă o
poziție socială mai bună să facă integrarea întregii comunități mai ușoară. Aceștia vor contribui
de asemenea la ștergerea etichetei de „muncitori sezonieri” pe care o primiseră primii imigranți
turci.
II. 6. Auslen ders Italieni în Germania
17Italienii care emigrează în străinătate sunt aproape l a fel de mulți ca străinii care
imigrează în Italia. Chiar și greutățile pe care le întâmpină italienii în țările unde emigrează sunt
la fel ca obstacolele pe care românii, albanezii sau bulgarii, de exemplu, le întâmpină în
Peninsulă.
Ei au greutăți în învățarea limbii din țara în care au imigrat, se lovesc de birocra ție și de
lipsa locurilor de mu ncă. Potrivit ultimelor statistici, numărul emigranților italieni este în prez ent
de peste patru milioane de persoane, aproximativ la fel ca cel al străinilor din Italia, de peste trei
milioane opt sute de mii de persoane.

17 Elena Postelnicu, articolul "Peste patru milioane de emigranți italieni în lume" publicat în www.romania –
actualitati.ro în data de 9 Aprilie 2013 –
http://www.romania -actualitati.ro/peste_patru_milioane_de_emigranti_italieni_in_lume -49401

Pag. 29
Italienii își părăsesc țara în căutarea unui loc de muncă mai bun . 55,8% dintre italieni
aleg să emigreze în Eu ropa, 38,8% în America, 3,2% în Australia, 1,3% în Africa și 0,8% în
Asia.
Cea mai mare comunitate de italieni se află în Germania, cu aproximativ 620.000 de
italieni. 540.000 de italieni trăiesc în Argentina, iar 520.000 în Elveția. Majoritatea acestora a u
reușit să își îmbunătățească situația financiară, după ce ei și -au părăsit patria. Există totuși un
procent de 20% de emigranți italieni care susțin că nu au reușit să facă progrese, după ce au
plecat din Peninsulă. Foarte mulți sunt și tinerii care opte ază pentru studii sa u locuri de muncă în
altă țară – peste 60.000 pe an.
18Numă rul italienilor care decid să emigreze este în cre ștere: 94 de mii doar în 2013, în
vreme ce numărul rezidenților italieni în străinătate este de 4 milioane și jumătate.
Datele a par î n rap ortul "Italieni în Lume 2014", î n care se subliniaz ă și o creștere a
mobilității italiene nu doar în interiorul Peninsulei, cât mai ales în afara granițelor țării, pentru
condiții de viață mai bune în contextul recesiunii. Astfel potrivit acest ui raport, italienii care
pleacă "din motive economice" sunt mai numeroși decât imigranții străini care ajung în Italia
pentru a fugi de războaie.

18 Elena Postelnicu, articolul "Italienii caută o viață mai bună în Marea Britanie și Germania" publicat în
www.romania -actualitati.ro în data de 11.11.2014 –
http://www.romania -actualitati.ro/italienii_cauta_o_viata_mai_buna_in_marea_britanie_si_germania -69145

Pag. 30
III. ASSILANDERS (REFUGIAȚII POLITIC ) ÎN SPAȚIUL GERMAN
AL LUI „MUTTI“
III. 1. Refugiați și Imigranți
19Refugiaț ii sunt persoane care fug de conflicte armate sau persecuț ii. La sfârș itul lui
2014 existau 19,5 milioane de astfel de persoane în întreaga lume. Situația lor este adesea atâ t de
primejdioasă și intolerabilă încât ei trec granițele naționale pentru a căuta refu giu în țările
înveci nate, iar astfel devin "refugiați" recunoscuț i inte rnațional, cu acces la asistență din partea
statelor, UNHCR și alte organizații. Ei sunt recunoscuț i ast fel tocmai pentru că este prea
periculos pentru ei să revină acasă și au nevoie de adăpost în altă parte. Acestea sunt per soane
pentru care refuzul acordării de azil are consecințe potențial mortale.
Refugiații sunt protejați de o serie de legi internaț ionale. Convenț ia de la Geneva di n
1951 privind statutul refugiaților definește cin e este refugiat și enunță drepturile fundame ntale pe
care statele trebuie să le acorde acestor a. Unul dintre principiile esențiale prevăzute în legea
internațională este acela că refugiații nu trebuie expulzați sau retrimiși în situații în care viața și
libertatea lor sunt amenințate, precizează UNHCR.
Imigranții , în schimb, sunt persoane care aleg să se mute, nu din cauza unei amenințări
directe de persecuț ie sau moarte , ci în principal pentru a -și îmbunătăți viaț a prin gasirea unui loc
de muncă, sau în un ele cazuri pentru educație, î ntregirea familiei sau alte mo tive. Spre deosebire
de refugiați, care nu se pot întoarce în țările lor în siguranță, imigranț ii nu se confr untă cu un
astfel de impediment. Daca aleg să se întoarcă acasă, vor continua să primeas că protec ția
guvernelor lor, arată UNHCR.
Pentr u guvernele individuale, această distincție este importantă. Statele gestionează
imigranții î n conformitate cu propriile legi și proceduri de imigrație, iar refugiaț ii prin
intermediul normelor de protecție a refugiaților ș i de azil, care sunt definite atât în legislația
națională cât și cea internațională . Țările au responsabilităț i specifice fa ță de oricine solicită azil

19 Viorela Marin , “ "Refugiat" sau "imigrant", cum este corect? – punctul de vedere al Agenției pentru refugiați a
ONU”, articol publicat în ediția HotNews.ro din data de 29.08.2015 https://www.hotnews.ro/stiri -international –
20386893 -refugiat -sau-imigrant -cum-este-corect -punctul -vedere -agentiei -pentru -refugiati -onu.htm

Pag. 31
pe teritoriile lor sau la frontierele lor. UNHCR ajută țările să gestioneze resposabilit ățile lor
privind azilul și protec ția refugiaț ilor.
"Politica are un mod de a interveni în astfel d e dezbateri. A amesteca refugiații și
imigranț ii poate avea conseci nțe serioase pentru viețile și siguranța refugiaț ilor poate deturna
atenția de la protecția legală specifică pe care aceștia o necesită , poate submina sprijinul public
pentru refugiați și instituția azilului, într -un moment când tot mai mulț i refugia ți au nevoie de o
asemenea protecție mai mult ca oricând", atrage atenția UNHCR.
"Astf el, la UNHC R spunem "refugiați ș i imigra nți" când ne referim la circulaț ia
persoanelor pe m are sau în alte circumstanțe în care credem că ambele grupuri ar putea fi
prezente. Spunem "refugiați" cî nd ne re ferim la persoane care fug de război sau persecuț ie din
țările lor și spunem "imigranți" câ nd ne referim la persoane care pleacă din moti ve ce nu sunt
incluse în definiția legală a refugiatului. Sperăm că și alții se vor gâ ndi s ă facă acela și lucru.
Alegerea cuvintelor contează ", conchide Agen ția pentru refugia ți a ON U.
20Criza refugiaților este cea mai mare criză din Eur opa pentru prima dată în istoria UE
când atât de mulți refugiați vin din afara continentului.
România nu se confruntă cu valuri de refugiați din două motive principale: nu este
suficient de dezvoltată că să devină țară de destinație pentru refugiați și nu se află pe cel mai bun
drum de tranziție către Occident. România a acceptat să primească în ju r de 2 .000 de refugiați,
pentru a ajuta la distribuirea presiunii din alte state. Președintele Klaus Iohannis a declarat în 7
septembrie 2015 că România nu va putea primi mai mult de 1 .785 de refugiați, însă nu a fost
luată o decizie concretă până acum. În 2015, România avea 6 centre de cazare pentru refugiați,
cu 1.500 de locuri, potrivit autorităților. Atunci au fost înregistrate 833 de cereri de azil, până în
luna august. Refugiaților li se ofer eau cazare și, la cerere, hrană în limita sumei de 10 lei pe zi,
plus 6 lei pentru alte cheltuieli, potrivit celei mai recente hotărâri de Guvern .
În Germania , 45% dintre persoanele care s -au stabilit în țară sunt cetățeni ai unor țări
membre ale Uniunii Europene. 13% provin din alte țări europene, care nu sunt membre ale UE,
aproximativ 30% dintre migranți au venit din Asia, iar 5% din Africa. Siria este țara de
proveniență de unde au sosit , anul trecut , cei mai mulți refugiați.
21În Raportul Oficiului Federal este menționat, pentru prima dată, numărul musulmanilor,
estimat la 4,7 milioane. Asta însemnă peste 5% din totalul populației Germaniei. Fiecare al

20 Laura Stefănuț , “9 răspunsuri care te ajută să înțelegi criza refugiaților”, articol publicat în
http://www.romaniacurata.ro la data de 08.09.2015 http://www.romaniacurata.ro/9 -raspunsuri -care-te-ajuta -sa-
intelegi -criza -refugiatilor

Pag. 32
patrulea musulman este nou -venit în Germania, iar asta pentru că numai anul trecut această țară a
primit peste 890.000 de r efugiați din Orientul Apropiat. 51% dintre musulmanii care trăiesc în
Germania sunt originari din Turcia (etnici turci sau kurzi), iar 17% vin din Orientul Apropiat
(Siria, Afganistan, Irak etc.).
Raportul Oficiului Federal cuprinde și date privind procesul de integrare. Conform
statisticilor referitoare la numărul persoanelor care partic ipă la cursuri de limbă germană,
românii se situează pe locul 3 (cu 15.389 de cursanți), după sirieni (cu 34.514 de cursanți) și
polonezi (cu 15.744).
22Biroul Federal german de Statistică a dat publicității cifre -record în ceea ce privește
numărul de străi ni care trăiesc în Germania, relatează Der Spiegel. La sfârșitul anului trecut,
Germania înregistra circa 8,2 milioane de cetățeni care nu au naționalitate germană, potrivit
Biroului Federal de Statistică, scrie sursa citată.
Acesta este cel mai ridicat ni vel care a fost înregistrat de la introducerea statisticilor, în
1967, potrivit Der Spiegel.
Numărul românilor din Germania a crescut și el, față de 2013, cu 32,9%.
Față de 2013, numărul străinilor a crescut cu circa 520.000, adică 6,8%. Aproape 60% dintre cei
nou-veniți provin din state membre ale Uniunii Europene, cea mai mare creștere în rândul
cetățenilor europeni fiind cea a numărului de români, în timp ce numărul bulgarilor a crescut cu
24,8%, potrivit cifrelor de la Statistică.
Din afara UE, în Germa nia au ajuns foarte mulți imigranți din Siria: 61.300 femei, bărbați
și copii, ceea ce reprezintă o creștere față de 2013 cu 107,7%. Cea mai mare comunitate este cea
a turcilor, cu 1,53 de milioane de persoane, în scădere cu 1,5% față de 2013, mai ales ca urmare a
faptului că au obținut între timp cetățenie germană.
Pe poziția a doua se află polonezii, circa 674.000, urmați de italieni, cu 575.000, români –
355.000 și greci – 329.000. Doar în 1991 și 1992 numărul străinilor a mai crescut la fel de mult
în Germania, comparativ cu 2014, au precizat statisticienii citați de Der Spiegel.

21 Alexandra Rizea , “21% din populația Germaniei e formată din imigranți. 4,7 milioane dintre ei sunt de religie
musulmană”, articol publicat în https://www.activenews.ro la data de 11.01.2017,
https://www.activenews.ro/externe/21 -din-populatia -Germaniei -e-formata -din-imigranti. -4-7-milioane -dintre -ei-
sunt-de-religie -musulmana -1399 52
22 Istvan Deak , “8,2 milioane: Numărul străinilor din Germania a atins un nivel -record. Câți români trăiesc acum
visul german ”, articol publicat în jurnalul.antena3.ro, la data de 17.03.2015
https://jurnalul.antena3.ro/sti ri/observator/8 -2-milioane -numarul -strainilor -din-germania -a-atins -un-nivel -record –
cati-romani -traiesc -acum -visul -german -686038.html

Pag. 33
23Datele din 2013 relevă că în țara guvernată de Angela Merkel, cele mai multe sosiri au
fost din Polonia, urmată de România, Italia, Ungaria și Spania. În ce privește comunități le
străine, în schimb, cea italiană se plasează pe locul al doilea, cu 520.000 de prezențe.
III. 2. Politica Germaniei condus ă de Angela Merkel față de imigranți
Războiul din Siria durează de câțiva ani, criza irakiană de peste 10 ani și totuși, acum,
milioane d e sirieni și irakeni părăsesc taberele din Turcia, Liban și Iordania ca să vină în Europa.
24Ei vin pentru că au fost chemați negru pe alb de cancelarul german Angela Merkel, care a
declarat: Refugiați (sirieni) sunteți bine veniți! (Herzlich wilkommen Flüc htlinge). Mai mult,
Berlinul a suspendat o controversată regulă europeană, permițând mai multor azilanți sirieni să
stea în țară. Asta, în condițiile în care este huiduită acasă pentru atitudinea față de imigranți.
Biroul Federal pentru Migra ție și Refugia ți (BAMF), care ține de Ministerul german de Interne, a
confirmat că așa -zisa regulă Dublin, care impune ca azilanților să le fie procesate cererile în țara
UE în care ajung prima dată, altfel riscă deportarea, nu se mai aplică deocamdată pentru cetățenii
sirieni. Astfel se explică ținta clară, evidentă a refugiaților musulmani care trec pe vechiul drum
a lui Suleyman Magnificul spre Germania scrie napocanews.ro
Ei scandează în engleză: “Germany, Germany” sau “Merkel, te iubim!” Refugiații dacă ar
fi așa disperați, obosiți, sărăciți și înspăimântați de război ar prefera să rămână și în țări europene
stabile, dar mai sărace decât Germania. Față de Iadul din Homs, viața într -un oraș românesc,
bulgăresc, sârbesc sau unguresc poate fi raiul pe pământ. Dar sutele de mii de imigranți spun Nu
Europei Centrale și de Est și vor doar Germania, pentru a jutoarele sociale substanțiale. Printre
femeile și copiii nenorociți de război, majoritatea adevărată a refugiaților sunt bărbați bine
clădiți, cu bani mulți și foarte violenți. Pentru astfel de bărbați musulmani, Germania a suspendat
legislația europeană, spațiul Schengen și acordul de la Dublin. Între milioanele de tineri care
ajung acum în Germania pot fi infiltrați zeci de mii de luptători ai Statului Islamic . Germania, pe
viitor, datorită politicii lui Angela Mekel se poate transforma în bază de antren ament și

23 “Italienii emigrează din nou în masă: peste jumătate de milion în Germania ” articol publicat în Gazeta
Românească la dat a 09.01.2014, https://www.gazetaromaneasca.com/focus/diaspora/italienii -emigreaz -din-nou-in-
mas-peste -jumtate -de-milion -in-germania/

24 Ionuț Țene, ”De ce Angela Merkel vrea s ă transforme Germania În tab ără pentru refugia ți și lupt ătorii statului
Islamic” articol publicat în http://www.napocanews.ro la data de 06.09. 2015 .
http://www.napocanews.ro/2015/09/de -ce-angela -merkel -vrea-sa-transforme -germania -in-tabara -pentru -refugiati -si-
luptatorii -statului -islamic.html

Pag. 34
ideologică pentru Statul Islamic. Mai mult ca sigur, pentru că integrarea musulmani lor islamiști
din ghetouri în societate a occidentală e ste o pură utopie.
Germania joacă o carte istorică mare în geopolitica Orientului Mijlociu. Prin chemarea
imigranților și primirea milioanelor de musulmani din Orientul Mijlociu, Germania vrea să
câștige un ascendant moral în această parte geopolitică, foarte sensibilă cu bogate resurse de
petrol și mai ales cu ciocniri de civilizații etnico – religioase milenare. Milioanele de sirieni și
irakeni numesc deja în mentalul lor colectiv Germania ca “mama noastră, a tuturor”, cum declară
în fața camerelor de luat vederi. Este evident că după eșecul intervenției americane în Irak și
Siria s -a creat un vacuum politic în z onă. Se impune pacificarea zonei, iar granițele retrasate.
După primul război mondial, Franța și Anglia au trasat granițele Siriei, Libanului,
Irakului, Iordaniei sau chiar Iranului cu rigla, neținând cont de triburi, religii sau popoare. Deși
kurzilor li s-a promis un stat nu li s -a dat. Azi după ani buni de războaie și instabilitate se impune
o redimensionare a granițelor și o detensionare a situației din Orientul Mijlociu. Prin primirea
imigranților de aici, Germania a câștigat dreptul moral de a își imp une punctul de vedere: posibil
un Kurdistan independent ca să tempereze ambițiile regionale ale Turciei, o Sirie mai mică, un
Irak desființat pe tabere religioase, un Liban fără influență și chiar un Israel, ascultător față de
Berlin și redus la granițele din 1967, cu o Palestină independentă în coastă. Germania vrea să
intre în politica mare, mondială, să iasă din tiparele strict europene, prin pacificarea Orientului
Mijlociu, cu scoaterea SUA – compromisă în zonă – și impunerea voințe i în fața Rusiei și
Israelului.
Germania nu face gratuit gesturi umanitare musulmanilor din Orientul Mijlociu, ci pentru
a își impune o agendă geopolitică proprie, pe picior mare. Moral a câștigat simpatia popoarelor
din Orientul Mijlociu și chiar din nordul Africii în dauna c elor do uă puteri clasice SUA și Rusia.
Merkel a insistat asupra îmbunătățirii accesului migranților pe piața muncii și organizării
mai multor cursuri de integrare, respectiv cursuri de învătare a limbii germane și de calificare
profesională.
Totuși, o seri e de articole din proiectul de lege propus su nt criticate de organizațiile de
susținere a refugiaților, care consideră că ele limitează puterea de decizie a acestora. De
exemp lu, timp de trei ani, solicitanț ii de azil nu vor avea libe rtatea de a alege unde doresc să
locuiască î n Germania , ei urmând să fie obligați să rămâna în landul unde au fost repartizaț i
confo rm unor cote de distribuție pentru î ntreaga țară. Guvernul germ an a aprobat un proiect de
lege care are ca scop stimularea integrării refugiaților în piața muncii și care prevede inclusiv
sancțiuni pentru cei care refuză să muncească.

Pag. 35
25"Este o piatră de temelie pentru integrarea acestor persoane în societatea germană" , a
punctat cancelarul Angela Merkel , precizând că legea se bazează pe principiul "sprijinim și
cerem", adică să încurajeze angajarea celor care manifestă voință să muncească și depun efo rturi
în acest sens.
În proiectul de lege este inclusă și obligativitatea participării la asa -numitele cursuri de
integrare și de învățare a limbii germane, element care – în opinia cancelarului – este un factor
esențial al acestei "voințe de integrare".
26"Dacă trebuie să ne scuzăm pentru că am fost prietenoși într -o situație de urgență,
atunci aceasta nu mai este țara mea", sunt cuvintele puternice rostite de Angela Merkel.
Niciodată un cancelar german nu a îndrăznit să își amenințe poporul cu renegarea. D ar acest
cancelar german pare să fi pariat totul pe criza refugiaților. O tragedie care a dezbinat Europa,
dar care a avut un impact uriaș asupra imaginii Germaniei.
La început, Germania era hulită pentru atitudinea ei față de Grecia. Au apărut voci care
spuneau că Merkel a vrut să îngenuncheze Grecia pentru a le da un exemplu și altor potențiali
disidenți. Ulterior, aceiași comentatori care au atacat Germania pentru criza greacă au ridicat -o în
slăvi pentru criza refugiaților. Nu numai că țara nu își închi dea granițele, dar le și transmitea
tuturor sirienilor, chiar și celor care nu luaseră încă drumul către Germania, că vor fi bine primiți.
Pentru prima dată, Germania și -a asumat o poziție de lider moral în Europa.
„Preț de 70 de ani, germanii au avut de i spășit pedeapsa trecutului lor sumbru și au tânjit
după o imagine bună. Auzindu -și numele strigat nu de teamă și nici pe un stadion de fotbal, ci
din recunoștință și cu speranță, a impresionat publicul suficient de mult încât să îl facă, cel puțin
pentru m oment, susținător al unei Wilkommenskultur, o cultură a lui "bine ați venit"”, a scris
The Economist.
Angela Merkel i -a convins pe nemți că ar trebui să fie buni cu străinii și a reușit să o facă
fără apeluri emoționale, cu lacrimi în ochi, care să facă tr imitere la valul de refugiați germani de
după Al Doilea Război Mondial și chiar fără a invoca responsabilitatea post -Holocaust. Mesajul

25 “Germania d ă o lege pentru imigran ți: sunt ajuta ți să se integreze, pedepsi ți dac ă nu muncesc ”- articol publicat la
data de 25.05.2016 în ediția online de www.ziare.com http://www.ziare.com/invazie -imigranti/germania/germania –
da-o-lege-pentru -imigranti -pentru -a-le-da-o-mana -de-ajutor -insa-exista -un-siretlic -1423202

26 “Dosar | Angela Merkel și Germania: leadership versus dominație “ , articol publicat pe www.digi24.ro la data de
23.09.2015
https://www.digi24.ro/special/reportaje/reportaj/dosar -angela -merkel -si-germania -leadership -versus -dominatie –
441142

Pag. 36
ei a fost simplu: să fie buni și raționali. Mai presus de orice, Germania are nevoie de imigranți.
Populația ei este înt r-o scădere și o îmbătrânire dramatice.
Unii analiști spun că Germania lasă, în sfârșit, în urmă imaginea ororilor din Al Doilea
Război Mondial.
"Era o vreme, nu demult, când refugiații se îmbulzeau în trenuri pentru a pleca din
Germania. Acum, tânjesc dup ă trenuri care să îi ducă în Germania. Este greu de imaginat că
istoria este capabilă de o răsturnare mai dramatică a percepțiilor și poate și a realității unei țări.
Cu 70 de ani în urmă, Germania era sinonimă cu tirania și cu violența criminală; tărâmul unei
cruzimi fără margini. Această asociere nu a dispărut complet niciodată. Dar, în curând, vor fi alte
amintiri", a scris și The Guardian.
După brațele larg deschise din prima fază a exodului, Germania s -a trezit cu prea mulți
refugiați. Țara a fost nevoită să își înfrâneze generozitatea pentru care a fost lăudată atât de mult.
O schimbare de atitudine care i -a nedumerit pe mulți. Și i -a atras multe critici Angelei Merkel.
The Telegraph: "Felul în care Angela Merkel a gestionat această criză – într-o zi, cu
granițe deschise, în alta, cu sârmă ghimpată – pare haotic ”. “Anunțul inițial al Angelei Merkel că
Germania nu va limita numărul aplicanților de azil a fost o premieră pentru ea, care a scos la
iveală nu pragmatismul cu care ne -a obișnuit, ci o pozi ționare morală, aproape utopică".
Der Spiegel: "De multă vreme, nemții au avut impresia că au un cancelar rațional, capabil
de decizii ferme. Dar în această criză a refugiaților a ieșit la iveală o nouă Merkel, mânată de
empatie. Vedem tot mai mult că o An gela Merkel condusă de emoții face greșeli".
Dar această super -putere are un motiv pentru a privi cu îngrijorare la viitor. În 2060 va
mai avea doar 65 -70 de milioane de locuitori. Mai mult: un locuitor din trei va fi mai bătrân de
65 de ani, este avertism entul din statisticile oficiale. Acesta este și unul dintre motivele pentru
care Germania s -a arătat atât de generoasă când a venit vorba de a primi imigranți est -europeni
și, mai nou, refugiați. Are nevoie de forță de muncă, de combustibil pentru ca motor ul Europei să
nu se blocheze.
27Aripa dreaptă a coaliției guvernamentale în Germania a dat un ultimatum cancelarului
Angela Merkel, impunându -I să restrângă primirea migran ților la frontieră. În caz contrar, țara va
intra într -o gravă criză politică.

27 „Ziua în care se decide destinul Angelei Merkel. Ultimatum pentru cancelarul german” articol publicat
pe site-ul www. stirileprotv.ro la data de 18.06.2018 , https://stirileprotv.ro/stiri/international/ziua -in-care-
se-decide -destinul -angelei -merkel -ultimat um-pentru -cancelarul -german.html

Pag. 37
28Guvernul federal german a pus pe masă 6 miliarde de euro pentru găzduirea refugia –
ților. Cancelaria are mai multe motive pentru a fi generoasă, unele evident politice, altele
economice, scrie publicația franceză La Tribune . Generozitatea germană față de re fugiați nu se
dezminte. La o reuniune de criză la care au participat cele trei partide de coaliție (conservatoarea
Uniune Creștin -Democrată, bavareza Uniune Creștin -Socială și Partidul Social Democrat),
guvernul federal a anunțat că pune la dispoziția land urilor, pentru 2016, 3 miliarde de euro
pentru gestionarea fluxului masiv de refugiați din Orientul Mijlociu și că alocă încă 3 miliarde de
euro pentru sine.
Construirea a 150.000 de locuințe temporare în care refugiații să -și petreacă iarna este
prevăzută în planul guvernului federal. La acestea se adaugă aproape 300.000 de apartamente
care sunt construite de administra țiile locale.
Criza refugia ților a fost o ocazie mult prea bună pentru Merkel de a curăți blazonul țării
sale. Germania pare un model de deschidere, de generozitate și de solidaritate. Este o schimbare
totală de imagine în raport cu egoismul și duritatea cu care s -a implicat în criza grecească
Situația demografică a Germaniei este alarmantă și țara are nevoie de locuitori. Se poate
observa c ă revenirea consumului german, dacă este reală, rămâne slabă în raport cu angajările și
creșterile salariale. Germania are clar nevoie de un aport masiv de populație tânără și dornică să
consume. Acești 800.000 de refugiați sunt o binecuvântare pentru econ omia germană, mai ales
dacă este avut în vedere că 46% dintre angajatorii german i găsesc cu dificultate personal. Prin
planul de primire a refugiaților, guvernul facilitează accesul acestora la piața muncii.

28 Bogdan Cojocaru , “De ce Germania este atât de generoasă cu refugiații ”, articol publicat în Ziarul Financiarul la
data de 09.09.2015 pe situl: https://www.zf.ro/business -international/de -ce-germania -este-atat-de-generoasa -cu-
refugiatii -14705393

Pag. 38

Foto – Traseul imigranților spre Germania , Sur sa: Articolul "Europe migrants: Tracing perilous Balkan
route to Germany" publicat în www.bbc.com la data de 26.08.2015
https://www.bbc.com/news/world -europe -34039968

29Mărturia unui tânăr sirian confirmă cele mai negre gânduri ale europenilor. Băiatul pare
să fie sincer în declarațiile sale, chiar supărat, și povestește cu năduf cine sunt cu adevărat
refugiații, în opinia lui."Sunt supărat pentru că toate canalele de știri spun că sirienii se duc în
Germania, în Europa. Nimeni nu verifică cine sunt refugiații care ajung în Europa. 90% dintre ei
sunt din Afganistan și Irak și abia 10% sunt din Siria. Se duc în Grecia, își f ac pașapoarte false și
își aleg un nume sirian. Niciunul dintre ei nu vorbește araba, nu sunt sirieni adevărați. Se duc în
Europa să fure de la alții. Sunt niște oameni murdari și toată lumea crede că sunt sirieni. Se duc
să le fure ajutorul social. EU sun t sirian. Cei adevărați arată ca mine. Ei se duc acolo să fure, sunt
oameni murdari și asta e tot. ( …) Am ajuns, ca toată lumea cu o barcă. Când veneam și am văzut

29 “Mărturia unui tânăr sirian șochează. Cine sunt cu adevărat refugiații și ce vor ei de fapt (VIDEO) ”, articol
publicat pe miscareaderezistenta.ro, la data de 25.09.2015 pe site -ul http://miscareaderezistenta.ro/externe/marturie –
sirian -cine-sunt-refugiatii -17195.html

Pag. 39
atâția oameni am întrebat pe unul de unde e. Mi -a zis că e din Siria. Serios? Putem să vorbi m în
arabă? Mi -a zis că nu. E, cum poți să fii din Siria și să nu cunoști araba? Mi -a zis că și -a făcut
acte false cu o sută, două de dolari și a crezut că am făcut și eu la fel. De ce ai venit aici sub
nume sirian, l -am întrebat? A zis că se duce să prime ască mâncare, casă și bani. 90% sunt ca
ăsta. Tată lumea vrea să știe cum am ajuns aici, nimeni nu vrea să știe adevărul. Toți sirienii
iubesc Siria și nimeni nu pleacă de bunăvoie din Siria pentru o mie de euro, pentru mâncare sau
adăpost. Eu sunt din Sir ia și iubesc Siria și toți sirienii care au plecat se vor întoarce. Cei care se
dau drept sirieni nu vor să muncească, nu vor să învețe, nu vor să facă nimic. Dacă spune vreunul
că e din Irak nu le dă nimeni nimic. Ăștia strică totul. Eu am venit aici să î nvăț ceva. Nu voi
rămâne aici, o să mă întorc. Nu vreau pașaport european, nu le vreau mâncarea, nu vreau casă.
Eu vreau să învăț ceva, vreau să studiez. Îmi termin studiile, învăț o limbă nouă și apoi mă
întorc. Să știți că sirienii riscă enorm venind în Europa, pentru că vor să se întoarcă. Ăștia din
Afganistan și Irak nu au nimic de pierdut. Și mai sunt și proști. Ajung în Serbia și se bat cu
sârbii.. Vreau ca cineva să -i verifice. De unde vin, care le e adresa, ce limbă vorbesc. Uitați, în
Viena li se s pune că nu mai pot să -i accepte și se duc în Germania. Acolo îi primesc ăia pe toți.
Vă rog, opriți -vă, nu mai acceptați pe toată lumea!", spune tânărul, pe nume Fahed, conform
mariustuca.ro .
III. 3. Procedura acordării de azil
30Refugiații care vor să vină și să rămână în Germania sunt obligați să depună o cerere de
azil la autoritatea de frontieră, la poliție sau la alte autorități responsabile. Pe durata pro cesării
dosarului, azilanții sunt cazați într -un centru special de preluare. În ce stabiliment , din care land
al Germaniei , se decide de regulă pe baza așa -numitului regulament Königsteiner, care prevede
împărțirea corectă a solicitanților de azil pe terit oriul federal. Cu cât un land este mai populat, cu
atât mai mulți azilanți poate găzdui. Potrivit modelului, Renania de Nord -Vest, falia preia 21%
din azilanți, în timp ce Brandenburg doar 3%. Uneori însă, repartizarea se face în funcție de
numărul de locu ri libere disponibile în diversele centre sau în funcție de țara de proveniență a
solicitanților.

30 Kay-Alexander Scholz/Ovidiu Suciu, “Cum decurge procedura acordării de azil în Germania” articol publicat în
www.dw.com la data de 29.04.2015, https://www.dw.com/ro/cum -decurge -procedura -acord%C4%83rii -de-azil/a –
18416647

Pag. 40

Foto Meißen: centru de preluare a solicitanților de azil
https://www.dw.com/ro/cum -decurge -procedura -acord%C4%83rii -de-azil/a -18416647
Prima escală
Azilanții locuiesc mai întâi în centrele de preluare. Acestea sunt deseori clădiri
împrejmuite de garduri în care există dormitoare pentru multe persoane, cantină, asistență
medicală și serviciu de poliție. Fiecare azilant are la dispoziție pentru locuit 6,5 metri pătrați. Cu
toții primesc mâncare, haine și vaccinuri. Copiii primesc ajutor special, pentru a putea fi
încadrați în școlile germane.
În aceste centre se adună datele refugiaților, se fac fotografii și se iau amprente.
Amprentele sunt trimise la oficiul federal de criminalistică, unde se verifică, prin baza de date
europeană, dacă solicitanții au depus cereri de azil și în alte țări.
În centrele de preluare lucrează angajați ai Oficiului Federal pentru Migrație și refugiați
(BAMF). Aceștia întreabă despre motivele depunerii cererii de azil. Audierea nu este publică iar
solicitanții trebuie să explice verbal de ce vor să primească azil în Germania. Ei sunt as istați de
un traducător. Fiecare parte implicată primește un protocol al discuției. Apoi se decide dacă se
inițiază procedura acordării de azil. Uneori, nu există niciun fel de drept de primire a azilului în
Republica Federală, pentru că un alt stat europe an este deja responsabil pentru solicitanți. În
acest caz, refugiații sunt trimiși în acel stat.
A doua escală
După trei luni încetează obligativitatea de a locui în centrele de preluare. Azilanții sunt
trimiși apoi în anumite landuri, în funcție de algori tmul computerizat care reglementează
repartizarea. Acolo, azilanții primesc locuințe comunitare, administrate privat sau de asociații
umanitare. Anumite localități pun la dispoziție inclusiv apartamente. Cei mai mulți refugiați
doresc să fie repartizați ac olo unde trăiesc deja rude ale lor. Nu se ține seama însă decât de
solicitările care vizează copiii și soțul sau soția.
De la începutul anului 2016, azilanții au voie să se deplaseze liber prin Germania . Înainte
erau obligați să rămână în perimetrul în car e locuiau.

Pag. 41
Dacă centrele de preluare sunt finanțate de landurile federale, locuințele comunitare
ulterioare sunt finanțate de localități și autoritățile regionale. Acestea primesc de la autoritățile de
land cote paușale pentru găzduirea azilanților. Sumele acordate variază masiv de la land la land:
de exemplu, Bavaria preia 100% din costurile de găzduire, în timp ce alte landuri acoperă doar
20 de procente.
Refugiații au acum și drept de muncă. Șansele lor de a -și găsi joburi în Germania sunt
însă reduse .
Fără slujbă, un azilant primește 352 de euro lunar, pentru maximum 15 luni. În plus, sunt
achitate cheltuielile cu locuința și încălzirea. Există și alte tipuri de ajutoare, dar acestea nu mai
sunt acordate de autoritățile locale, ci de cele centrale.
Deci zia
Tot mai mulți refugiați solicită azil în Germania .
Procedura acordării de azil nu ar trebui să depășească trei luni. În prezent, perioada medie
de procesare a unui dosar este mult mai mare, câteodată peste un an. Motivul este creșterea
masivă a solici tărilor. Excepții se fac pentru refugiații din Siria și Irak, care primesc relativ rapid
azilul. Și pentru solicitanții din așa -zisele țări sigure, ca Serbia și Macedonia, pentru care nu
există motivație politică de solicitare a azilului, procesarea se fac e în doar câteva zile.
Decizia privind soluționarea cererii de azil se face mereu în scris, împreună cu motivația
ei și cu eventuală consiliere juridică. Dacă cererea de azil se aprobă, refugiatul primește drept de
rezidență valabil trei ani, cu drept de a beneficia de asistenț a serviciilor sociale germane. După
trei ani, dosarul este reanalizat.
Există și cazuri speciale: cine este amenințat în țara de origine de tortură, pedeapsa cu
moartea sau război civil primește statut de refugiat internațional și are drept de rezidență pentru
un an, după care se reverifică cazul. Dacă cererea este respinsă, refugiatul este "expulzat". În
această situație s -au aflat în Germania în 2014 peste 10.000 de persoane. Majoritatea au fost
expulzate pe calea aerului. Refugiații respinși pot înainta contestație la instanțele administrative.
În acest sens este nevoie însă de un avocat. În anumite cazuri, până și cei respinși pot rămâne în
Germania. Dacă aceștia nu au acte sau dacă nu există legături aeriene spre țările lor, ei dev in
"tolerați". Persoanele care au făcut un copil cu un cetățean german nu pot fi de asemenea
expulzate prea ușor.
De asemenea, după respingerea cererii, azilantul poate depune o nouă solicitare de azil.
Cererea nouă este însă prelucrată doar dacă s -a schim bat ceva din punct de vedere juridic (de
exemplu dacă situația din țara de origine s -a modificat) sau dacă sunt aduse dovezi privind

Pag. 42
prigonirea solicitanților de azil în țările proprii, dovezi care nu au fost disponibile la prima
procedură.
Germania oferă astfel 143 euro/lună pentru “nevoile de bază” și până la 92 euro/lună
pentru copii (în funcție de vârstă) plus mese gratuite pentru solicitanții de azil; în timp, suma
crește. După primirea dreptului de azil sau după 15 luni, 400 de euro/lună plus decontar ea
costurilor cu chiria și încălzirea.
În 2016 germanii au căpătat ceva experiență însă în domeniul imigranților și au început
să reacționeze la multitudinea de cazuri de terorism, violuri și crime venite din partea unor
imigranți așa că au deschis ochii ș i au înăsprit condițiile de acordare a azilului.
Imigranții din nordul Africii au devenit un subiect sensibil după agresiunile comise
asupra femeilor în noaptea de Anul Nou 2016 la Köln când majoritatea autorilor erau imigranți
proveniți din această regiun e și mai ales după atentatul de la Berlin din decembrie 2016, când
tunisianul Anis Amri a intrat cu camionul în mulțimea de la un Târg de Crăciun.
Atât în 2017 cât și în 2018 Germania a căutat tot felul de căi de a scăpa de o serie de
refugiați. Ministrul de interne german Thomas de Maiziere a declarat că pregătește o nouă lege
care prevede ca refugiații să învete limba germană și să se integreze în societate sau, în caz
contrar, își vor pierde dreptul de ședere permanentă, Inițiațiva survine după ce conse rvatorii
cancelarului german Angela Merkel au suferit o înfrângere în alegerile regionale, votanții
germani pedepsind politicile deschise ale acesteia în chestiunea refugiaților printr -un procent
mare de voturi îndreptat către partidul antiimigrație Altern ativa pentru Germania (AfD).
Guvernul german vrea să înscrie Algeria, Tunisia și Marocul în rândul „țărilor sigure”,
ceea ce înseamnă expulzarea automată a cetățenilor lor
Guvernul de la Berlin vrea să înscrie cele trei țări din Maghreb, împreună cu Georg ia, în
rândul țărilor considerate “sigure”, ceea ce înseamnă că nici o solicitare de azil nu se justifică.
Același statut îl au de exemplu și țările balcanice ne – membre ale UE. În consecință, serviciile
de imigrație germane vor putea să respingă automat toate solicitările de azil ale cetățenilor din
aceste țări, fără a fi nici măcar nevoie să -și motiveze refuzul.
Motivele expulzării
Există diferite motive de expulzare. Expulzării forțate sunt supuși cetățenii străini care
sunt condamnați la privațiune de libertate sau detenție, pe perioada de cel puțin trei ani, pentru
comiterea unei sau mai multor crime săvârșite cu intenție; infracțiuni acuzate de Legea privind
combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, săvârșite cu intenție; deținuți pe peri oada de
cel puțin doi ani, pentru tulburarea ordinii publice sau a revoltei civile; deținuți pentru implicarea
în traficul de ființe umane.

Pag. 43
Expulzării prin procedura obișnuită se supun persoanele suspectate în legături cu
organizațiile teroriste; persoanel e, care prezintă un risc pentru ordinea democratică liberă a
Republicii Federale Germania, provoacă sau amenință public violența sau sunt lideri
organizațiilor interzise, care au încălcat legea penală sau ordinea democratică.
Expulzare a la discreție se apl ică în cazul persoanelor care îndeamnă la incitarea la ură
interrasială, adică persoanelor care propagă ideile de justificare a crimelor de război sau de
terorism într -o manieră, care duce la încălcarea păcii, sau care provoacă violență sau ură
împotriva u nui anumit grup de populație, sau atacă demnitatea altora prin insultarea, denigrarea
sau calomnierea unui anumit grup de populație. De asemenea, cetățenii străini pot fi supuși
expulzării la discreție în cazul prezentării informației false sau incomplete în procesul de aplicare
pentru viză sau dacă acestea au forțat altă persoană la căsătorie.
Protecția specială contra expulzării, în mod general, nu se aplică în cazur i de trafic de
ființe umane. Aceste persoane sunt supuse expulzării obligatorii. La fel, p rocedura dată nu se
aplică în cazul organizațiilor de terorism, sau în cazuri când există pericol de afectare a ordinii
democratice libere a Republicii Federative Germania, sau în cazul liderilor organizațiilor
interzise, care încalcă legislația sau ordine a democratică liberă

Ce solicitări de azil sunt refuzate?
Cine sosește în Germania și dovedește că provine dintr -o țară aflată în război primește
ușor azil. În cazul sirienilor, așa numita cotă de protecție este aproape 100%
Persoanele dintr -o așa numită “țară sigură de origine” nu au șansa să primească azil aici.
Printr e aceste țări sunt Serbia, Albania sau Macedonia. Siria nu este o țară sigură.
Ce se întâmplă când este refuzată o cerere de azil?
Solicitantul de azil cu cerere refuzată care nu primește statut de protecție în Germa nia,
trebuie să părăsească țara în termen de 30 de zile. Ei sunt informați despre această obligație apoi
au două posibilități: ori părăsesc țara în interval de timp, ori depun contestație.
În care cazuri este valabilă interdicț ia de expulzare?
Dacă o cerere de azil este refuzată, solicitanții pot rămâne o perioadă în țară.
Interdicția de expulzare este valabilă și în cazul în care BAMF constată că solicitantul de
azil riscă să se confrunte în țara de proveniență cu “primejdii concrete însemnate pentru trup,
viață sau libertate”. În cazul Siriei, războiul este o astfel de primejdie.
Ce înseamnă a fi tolerat?
A fi tolerat înseamnă, potrivit legii, că expulzarea este temporar suspendată. A fi tolerat
nu e totuna cu dreptul de șede re. Înseamnă doar că persoana în cauză nu se află ilegal în țară.

Pag. 44
Teorertic ea poate fi oricând expulzată. Persoanele tolerate nu se bucură de drepturi depline pe
piața muncii și nici de asistență socială integral. În plus, nu au dreptul să părăsească land ul
federal în care se află.
Germania se așteaptă ca, în schimbul lecțiilor de învățare a limbii, a beneficiilor sociale și
locuințelor, noii veni ți trebuie să facă un efort pentru a se integra, a declarat Thomas de
Maiziere, care face parte din partidul A ngelei Merkel , pentru televiziunea ARD. “Pentru cei
care refuză să învețe limba germană, pentru cei care refuză să le permit ă rudelor să se integreze –
de exemplu femei sau fete , pentru cei care resping ofertele de locuri de muncă; pentru aceștia nu
poate e xista un permis de ședere nelimitat după 3 ani”
În 2017, Germania a primit între 800.000 și un milion de migranți însă ulterior s -a
înfiiințat un nou program pentru solicitanții de azil din Germania: sunt plătiți pentru a pleca în
mod voluntar.
Un program prin care solicitanții de azil din Germania vor fi plătiți pentru a se întoarce în
țările natale, adesea înainte de a se lua o decizie cu privire la situația lor, a început recent.
Guvernul vrea să crească numărul persoanelor care aleg să plece.
Ridică și Germania garduri la graniță?
Se vorbește de un nou "Zid al Berlinului". În același timp, în cadrul coaliției
guvernamentale a cancelarului Angela Merkel pare să se ajungă la un acord priv ind înființarea
unor centre speciale la graniță – numite "zone de tranzit" – pentru a expulza mai rapid migranții
care nu îndeplinesc condițiile statutului de refugiat în Germania, cum sunt migranții economici.
Programul “StartHilfe Plus (start ajutor plus )” este un proiect administrat de Oficiul
Federal pentru Migrație și Refugiați(BAMF) în cooperare cu Organizația Internațională pentru
Migrare și are ca scop să plătească aplicanții pentru azil dacă sunt dispuși să se întoarcă în țările
lor natale. Pentru acest program sunt alocate 40 de milioane de euro.
Potrivit sistemului, persoanele cu șanse foarte mici de a li se acorda azil în Germania vor
fi răsplătite pentru plecare, mai ales dacă fac acest lucru înainte ca procedura de solicitare de azil
să fie fi nalizată.
Persoanele cu vârstă de peste 12 ani care își retrag solicitările de azil înainte de a primi
răspuns vor primi 1.200 de euro. Persoanele ale căror solicitări vor fi respinse vor primi 800 de
euro dacă au fost de acord să nu conteste decizia, dar în schimb părăsesc țara înainte de timpul
limită oferit. Plăți suplimentare vor fi aplicate familiilor și copiilor sub 12 ani; există de
asemenea o prevedere și pentru migranții care beneficiază de un “Duldung” sau un permis de
ședere temporară în Germania . Însă noua ofertă este limitată în timp și a fost valabilă doar până
la sfârșitul lunii februarie 2018

Pag. 45
Germania, care credea că poate miza pe refugiați pentru salvarea propriei economii, pare
să fi greșit grav în privința acestora. Realitatea devine astfe l extrem de dificilă pentru cea mai
mare economie din Uniunea Europeană. „80% dintre refugiați nu au niciun fel de calificare. O
parte tot mai mare dintre ei sunt analfabeți”, spune viceca ncelarul german Sigmar Gabriel.
III. 4. Motivele imigrărilor
31În fiecare lună se înregistrează noi cifre record de refugiați care vin în Europa. La baza
acestui fenomen sunt mai multe motive. Mai mulți sirieni decât de obicei s -au adunat în fața
Ambasadei Germaniei din Liban, misiune care asigură și reprezentarea diplomatică în Siria. Cei
mai mulți au venit la ambasadă direct din Siria. Pentru a ajunge aici au cheltuit sute de dolari
pentru a -și face rezervări la hotel, deoarece fără astfel de rezervări vameșii libanezi nu -i mai lasă
să treacă granița.
Motivul pentru această năv ală: pe rețelele de socializare a circulat un zvon că Germania
ar trimite nave care să -i ia pe sirieni din Liban și din Turcia pentru a -i aduce în Europa. A fost
însă doar un zvon. Dar și unul dintre motivele pentru care în prezent atât de mulți oameni se
îndreaptă către Europa, scrie Spiegel online, prezentând și alte motive pentru acest aflux.
Vara : Marea Mediterană este mai liniștită în lunile de vară, prin urmare călătoriile sunt
mai puțin periculoase. Și continuarea călătoriei prin Balcani, pe parcursu l căreia refugiații sunt
nevoiți de multe ori să doarmă sub cerul liber, este acum mai ușoară și mai puțin riscantă decât în
timpul iernii.
Serviciul militar : Mulți tineri fug din Siria și din Irak, pentru că altfel ar deveni carne de
tun. În special regim ul Assad îi urmărește, deoarece rămâne fără soldați. Dar presiune există și
din partea altor miliții. În regiunile cu populație kurdă din Siria, YPG, ramura siriană a Partidului
Muncitoresc Kurd (PKK), a început să recruteze bărbați pentru a lupta împotriv a ISIS.
Avansul jihadiștilor : Organizația teroristă Statul Islamic avansează în provincia siriană
Homs, unde trăiesc mulți sirieni care aparțin unor minorități religioase. Mulți și -au pierdut
speranța în viitorul țării lor. Și preferă să plece spre Europa, decât să se refugieze în alte regiuni
din Siria.
Lipsa de perspective : De fapt, acesta este principalul motiv al afluxului. De ani de zile,
violența domină în Siria și Irak. Iar viața oamenilor stă pe loc. Abia ies din casă de frica
confruntărilor, nu mai pot munci, nu se mai duc la universitate sau la școală. Și totul în jur se

31 Cătălina Miha i, “De ce vin tocmai acum atât de mulți refugiați din Irak și Siria?”, articol scris pe EurActiv.ro la data de
12.09.2015 , https://www.euractiv.ro/extern/de -ce-vin-tocmai -acum -atat-de-multi -refugiati -din-irak-si-siria-1439

Pag. 46
scumpește, lăsându -i fără economiile de -o viață. Războiul le -a acaparat viața și totul devine tot
mai rău și nu se întrevede niciun sfârșit.
Efect în lanț : În țările de origine ale refugiaților domnește lipsa de speranță. Asta în timp
ce pe rețelele de socializare oamenii văd fotografii frumoase și relatări ale rudelor și prietenilor
care au ajuns deja în Europa. Iar efectul în lanț funcționează transfrontalier: irakienii văd cum
sirienii au găsit drumul către Europa Occidentală și îl urmează și ei. Tineri iranieni, afgani și
pakistanezi întrezăresc și ei o oportunitate și pornesc spre Turcia și apoi mai departe.
Traficanții de persoane : Unele etape ale călătoriei către Europa pot fi parcurse doar cu
ajutorul traficanților de persoane. În Siria și Irak există o importantă clasă de mijloc, astfel că
există o uriașă cerere privind traficanții. Iar banii puși în joc sunt mulți. Pe această piață au
început să pătrundă marile grupări infra cționale astfel că traficul devine din ce în ce ”mai
profesionist”. Pe rețelele de socializare se găsește ”o paletă” de oferte. Dintr -o dată oricine poate
ajunge în Europa, atât timp cât are destui bani. În plus, traficanții se adaptează cerințelor. Există
și oferte speciale. Cine poate să recruteze patru sau cinci persoane care vor să plece, merge pe
gratis. Sau sunt răspândite în mod deliberat diverse zvonuri pentru a -i atrage pe oameni. De
altfel, se pare că zvonul despre navele trimise de Germania, zvon care i -a determinat pe mulți
sirieni să se ducă la Ambasada germană din Liban, a fost lansat în mod intenționat.

Foto 2 – Refugiați în așteptarea următorului vas. Sursa: www.nasul.tv
http/i2.wp.com/www.nașul.tv/wp -content/uploads/2015/09/imigranți -11.jpg

III. 5. Refugiați politic în intervalul 2014 -2019
În 2014, în Europa au cerut azil 626.000 de refugiați. Alte crize similare au fost create de
al doilea război mondial (a generat 1milion de refugiați) și de războaiele din Balcani din anii ‟90
(câteva sute de mii de refugiați).

Pag. 47
32Refugiații politic, numiți în Germania “Assilenders”, fug spre Europ a și în special spre
Germania din motive destul de aspre cum sunt: războaiele, conflictele armate, încălcările
drepturilor omului, sărăcia din diverse țări . Aceste cauze au generat în 2014 cel mai mare număr
de cereri de azil din ultimii 22 ani, potrivit UNHCR. Războaiele și conflictele armate însumează
55% din totalul motivelor . Se estimează că doar din Siria au fugit între 3 și 5 milioane de
oameni, din 2011 până în 2015.
Statele care au primit cei mai mulți refugiați sunt Turcia, Liban și Iordania. Din 2011
până la finalul lui 2014, în Turcia au intrat peste 1,5 milioane de refugiați și se estimează că până
la sfârșitul anului 2015 cifra se va apropia de 2 milioane. Doar în prima parte a lui 2014, în
Turcia au ajuns jumatate de milion de refugiati, în special din Irak și Siria, potrivit datelor
UNHCR. În aceeasi perioad ă, în Europa au cerut azil 216.000 de refugiați. Rusia a avut solicitări
de azil din partea ucrainienilor, astfel încât în 2014 a primit în jur de 300 .000 de cereri de azil
sau reședinț ă
La finalul lui 2014 erau 19.5 milioane de oameni în această situație. Li se oferă azi l și au
statutul de refugiați pentru că viețile lor sunt în pericol. Sunt protejați prin Legea internațională –
este prevăzut că statele au responsabilitatea de a proteja refugiații și trebuie să le permită să
trăiască cu demnitate și în siguranță, în timp ce îi ajută să găsească soluții pe termen lung.
III.5.1. Integrarea refugiaților politic în comunitatea german ă
33O româncă din Germania, care lucrează în campusurile pentru refugiați, a postat în
grupurile Generația „Feisbuc”& Diaspora românească de pe Facebook un comentariu despre
comportamentul imigranților. Mărturia româncei este incredibilă și schimbă percepția despre
disperarea cu care imigranții doresc să ajungă în statele occidentale ca refugiați din calea
războiului pentru a munci.
“Lucrez în Germani a pentru statul german, mai mult sau mai puțin pentru Uniunea
Europeană. Stau zilnic printre acești oameni, am fost și merg în câteva campusuri de refugiați.
Ceea ce vă arată la știri e o nimica toată, vă arată imagini cum Europa e invadată de acești
oamen i. Să vă explic câteva lucruri pe care le v ăd zilnic. În primul rând o grămadă nu au ce căuta

32 Laura Stefănuț , “9 răspunsuri care te ajută să înțelegi criza refugiaților”, articol publicat în
http://www.romaniacurata.ro la data de 08.09.2015 http://www.romaniacurat a.ro/9 -raspunsuri -care-te-ajuta -sa-
intelegi -criza -refugiatilor

33 “Mărturia INCREDIBILĂ a unei românce care lucrează cu refugiații”, articol preluat de Nasul.tv de pe pagina
“Românii Din Diasporă ” în data de 09.09.2015, https://www.nasul.tv/marturia -incredibila -a-unei-romance -care-
lucreaza -cu-refugiatii -acesti -saraci -nu-sunt-atat-de-saraci -stau-si-butoneaza -tablete -si-telefoane -de-ultima -generatie –
stau-tolaniti -franti -de-bautur/

Pag. 48
în Europa. De ce? Masa le este servita la ora 12. La ora 14 se freacă la ochii că deabia s -au trezit.
Nu stiu să spună un mulțumesc, egal în ce limbă ar rosti ace l cuvânt. Sunt veșnic nemulțumiți.
Sunt zile când stau tolăniți frânți de la băutură. Sunt vulgari. Nu pun mâna să ajute cu
nimic pe nimeni. Beau, mănâncă, fumează și dorm. Dacă vrei să le spui ceva, ei au drepturi.
Zilnic dacă s -ar putea ar reclama câte ceva. Sunt campusuri unde de cel puțin 2 chiar 3 ori pe zi
este chemată poliția. Pentru că se bat sau urlă. Peste 70 la sută din acei oameni care ii vedeți că
sar gardurile pentru o viață mai bună, caută de fapt ceea ce nici ei nu stiu. Într -adevar sunt
oameni necăjiți, cu copii, neveste, însă acei sunt restul de până la 100 la sută. E păcat de ceea ce
se întâmplă la ora actuală, e bătaie de joc. Sunt campusuri unde mă duc cu dispreț pentru că știu
că ceea ce văd o să îmi ridice tensiunea. Nu știu să vă exp lic exact în cuvinte ceea ce v ăd cu ochii
mei, însă vă asigur că doar dup ă două ore petrecute între ei, realizați că de fapt acești “săraci” nu
mai sunt atat de săraci.
Stau și butonează pe tablete și pe telefoane de ultima generație. Condițiile în care su nt
cazați, poate sunt mulți care muncesc în străinătate și nu le au, și muncesc. Mâncarea ce o
primesc, vă asigur că mulți nu o mănâncă acasă. Vă pot demonstra cu poze, filmulețe. Nu îi mai
plângeți, sunt oameni, într -adevar. Dar la randul lor trebuie să ș i demonstreze asta. Sunt prea
puțini cei care merită să fie aici.”
34Un număr tot mai mare de femei și de tinere adapostite în taberele de refugiați din
Germania sunt violate, agresate sexual și chiar forțate să se prostitueze de către solicitanții de
azil, avertizează ONG -urile germane, se arată într -un Studiul al organizației, bazat pe numeroase
rapoarte și articole din presa germană care scoate în evidență o realitatea șocantă și prea puțin
cunoscută. Cele mai multe dintre violuri au loc în adăposturile m ixte în care, din cauza lipsei de
spațiu, autoritățile germane au cazat la un loc femei și bărbați care împart atât zona de dormit, cât
și toaletele. Multe dintre victime se tem de represalii, motiv pentru care păstrează tăcerea, susțin
asistenții sociali. Institutul Gatestone mai atrage atenția și asupra faptului că multe femei din
Germania sunt violate de către solicitanți de azil din Africa, Asia și Orientul Mijlociu .
Multe dintre agresiuni sunt minimizate de către autoritățile germane și de către presa
națională, aparent pentru a evita stârnirea unor sentimente anti -imigrație. Pe data de 18 august,
patru ONG -uri care militează pentru drepturile femeilor, dar și care oferă asistență socială au
trimis partidelor politice o scrisoare prin care avertizează a supra înrăutățirii situației femeilor și
copiilor în adăposturile pentru refugiați. „Afluxul tot mai mare de refugiați a complicat situația

34 Sonia Eugenia Fulop , “Realitatea ASCUNSĂ despre IMIGRANȚI: Epidemie de VIOLURI în Germania”, articol
publicat pe jurnalulbucurestiului.ro in data de 02.01.2017, https://jurnalulbucurestiului.ro/realitatea -ascunsa -despre –
imigranti -epidemie -de-violuri -in-germania/

Pag. 49
femeilor și a tinerelor de la centrul de primire din Giessen (HEAE) și în filialele sale.Practica de
a oferi cazare în corturi mari, lipsa unor toalete separate, încăperi care nu pot fi blocate, lipsa
unor adăposturi sigure pentru femei și fete tinere sunt factori care cresc vulnerabilitatea femeilor
și a copiilor în HEAE.
Aceasta situatie nu face decât jocurile celor c are atribuie femeilor un rol subordonat și
care le consideră pe cele care călătoresc singure drept un „vânat sălbatic‟. În consecință, au loc
numeroase violuri și agresiuni sexuale.
Acestea nu sunt cazuri izolate. Femeile reclamă că, atât ele, cât și fiic ele lor, au fost
violate sau supuse agresiunilor sexuale. Drept urmare, multe femei dorm în haine de stradă.
Femeile susțin că evită să folosească toaleta pe timp de noapte din cauza pericolului de viol și de
jaf”, se arată în scrisoare. Reprezentanții ONG -urilor susțin că multe dintre femei s -au bucurat că
pot fugi din țara în care s -au confruntat cu experiențe traumatizante, considerând că, odată ajunse
în Europa, sunt în siguranță.
Însă nu este deloc așa. Femeile și fetele tinere adăpostite într -o tabără de refugiați din
Bayernkaserne, o bază militară din Munchen, sunt violate și obligate să se prostitueze zilnic,
anunță organizațiile pentru drepturile femeilor. Deși centrul dispune de camere separate pentru
femei, ușile nu pot fi blocate și bărbații pot patrunde oricand în încăperi și în toalete.
Aproximativ 80% dintre refugiați sunt bărbați, anunță Bayerischer Rundfunk, care scrie că
refugiații care obligă femei să se prostitueze le vând pentru 10 euro. „Suntem cel mai mare
bordel din Munchen”, a spus un asistent social descriind astfel tabăra de refugiați de la
Bayernkaserne. Poliția insistă că nu are nici o dovadă că violurile au loc, deși un raid făcut în
centru a scos la iveală f aptul că polițiștii puși să asigure securitatea taberei se ocupau cu traficul
de droguri și de arme și închideau ochii la actele de prostituție. Cazurile anchetate de Poliție sunt
răzlețe.
35Pe 28 august, un tânăr de 22 de ani, din Eritreea, a fost condamna t la un an și opt luni
de închisoare după ce a încercat să violeze o femeie irakiană în vârstă de 30 de ani, la un adăpost
pentru refugiați din orașul bavarez Hochstadt. La 26 august, un refugiat în vârstă de 34 de ani a
încercat să violeze o femeie de 34 de ani în spălătoria taberei din Stralsund, un oraș aflat în
apropiere de Marea Baltică. La 6 august, Poliția a anunțat că o adolescentă musulmană în vârstă
de 13 ani a fost violată de un alt solicitant de azil într -o tabără de refugiați din Detmold, în ve stul

35 Denisa Miron , “NEBUNIE în Germania: Val de violuri comise de imigranți” – articol p ublicat
https://www.stiripesurse.ro în data de 30. 09.2015, https://www.stiripesurse.ro/nebunie -in-germania -val-de-violuri –
comise -de-imigran -i_968566.html

Pag. 50
Germaniei. Fata și mama ei au fugit din țara lor de origine tocmai pentru a scăpa de violența
sexuală. Deși violul a avut loc în iunie, Poliția nu a anunțat nimic vreme de mai bine de două
luni, până când presa a publicat informații despre incident. P otrivit unui editorial din ziarul
Westfalen -Blatt, poliția refuzat să facă publice date cu privire la infracțiunile care se petrec în
rândul refugiaților, întruc ât nu vrea să legitimeze criticile cu privire la fenomenul migrației în
masă.
Bernd Flake, seful poliției din Detmold, a declarat că tăcerea a avut ca scop protejarea
victimei. „Vom continua această politică (de a nu informa publicul) ori de câte ori sunt comise
astfel de infracțiuni în centrele de refugiați”, a spus el. între 12 și 14 iunie, o fată de 15 ani care
locuia în adăpostul de refugiați de la Habenhausen, un cartier în nordul orașului Bremen, a fost
violată în mod repetat de către alți doi solicitanți de azil. Centrul a fost descris ca o „casa a
ororilor” din cauza violente lor comise de tineri din Africa și Kosovo. 247 de solicitanți de azil
stau în adăpostul cu o capacitate de 180 de locuri.
Gatestone Institute mai atrage atenția asupra faptului că și violarea femeilor germane de
către solicitanții de azil a devenit o obiș nuință. Pe data de 11 septembrie 2014, o fată de 16 de ani
a fost violată de un bărbat neidentificat descris ca „un om negricios, care nu vorbea germană”.
Incidentul s -a produs în apropierea unui adăpost pentru refugiați din orașul bavarez Mering. Pe
13 au gust, poliția a arestat doi solicitanți de azil irakieni, în vârstă de 19 și 23 de ani, pentru
violarea unei nemțoaice de 18 ani, în spatele unei școli din Hamm, un oraș din Renania de Nord.
La 26 iulie, un adolescent în vârstă de 14 ani a fost agresat sex ual în toaleta unui tren din
Heilbronn, un oraș în sud -vestul Germaniei. Poliția căuta un bărbat „cu pielea închisă la
culoare”, cu vârsta cuprinsă între 30 și 40 de ani, care are „trăsături arabe.” Tot pe 26 iulie,
tunisian în vârstă de 21 de ani, solicit ant de azil, a violat o femeie de 20 de ani, în cartierul
Dornwaldsiedlung de Karlsruhe. Poliția a păstrat secretul incidentului până pe 14 august, când un
ziar local a publicat informația. Zeci de alte cazuri de viol și tentative de viol, pentru care
polițiștii caută „autori străini”, sunt și acum nerezolvate. Din cei 411.567 de refugiați/migranți
care au intrat în acest an în Uniunea Europeană, 72% au fost de sex masculin. Cel putin 80%
dintre refugiați sau migranții sunt musulmani.
În 2015 Germania estim ează că va primi 800 000 de solicitări pentru azil. Ne întrebăm ce
se întâmplă în Africa, de ce toți acești oameni sunt așa de înăspriți să fugă de acasă în alte țări, de
ce își riscă viața fără măcar să arunce o privire înapoi, ce fel de oameni sunt de se comportă ca
niște animale în grajd numai să fugă?, de ce nu aruncă măcar o privire înapoi să privească casele
unde au crescut, să privească părinții și surorile lăsate în prag?,. De ce se ascund? De ce într -un
continent nu mai au loc și calcă unii peste a ltți doar să fugă?

Pag. 51
III.5.2. Traseul unui soldat fugar din Africa, în drum spre Germania
În viață nimic nu e întâmplător – lucrez în Germania, țara estimată ca fiind pe primul loc
în economia Europei, țara mamă a refugiaților, în domeniul gastronomiei într -un bar bi stro
“Unsichtbar (invizibil)” de 6 ani, din 2013…totul liniște, oameni obișnuiți până într -o zi când au
început sa intre grupuri mici de oameni negri . Cu timpul au devenit majoritari ca și clienți fideli
ai barului. Grupuri liniștite, însă în fiecare privi re puteai zări o mare de tristețe, o poveste
necunoscută . Oameni ca și noi , doar de altă culoare, oameni pe care nemții în general îi ocoleau,
le dădea o spaimă aparte .
Păreri împărțite, “au venit hoții, au venit criminalii, leneșii, oamenii de nimic, sunt aici să
stea pe spatele nostru să trăiască din economia pentru care noi am plătit cu sudoare, acum vin ei
să stea degeaba și să facă pe -a răniții, ei care nu știu decât să fure, să dea în cap pentru un euro,
să ne violeze femeile și fiicele, să pună stăpâ nire pe străzile noastre, vin ei din junglă…” . Alții pe
de altă parte, “ei sunt tot oameni, merită o șansă, au poveștile lor, doar să asculți și știi că nu sunt
așa cum îi judecăm, dați -le o șansă ” Așa a început și Angela Merkel.
Au trecut anii – atât la început cât și pe parcurs eu i -am tratat ca pe niște clienți obișnuiți,
nu am pus întrebări, nu am judecat, nu am ignorat…i -am servit, mi-au plătit, totul într -un cadru
absolut normal, relația ospătar – client.
Având în vedere tema licenței alese de mine, mi-am făcut curaj să întreb, să mă agăț de
un fir al realității , nu numai de ceea ce în pres a scrisă sau la TV este prezentat, ci să vorbesc cu ei
personal.
Am stat de vorbă cu mai mulți însă povestea unuia m -a cutremurat. Syun Kafel din
Africa, în vârstă de 27 de ani, de meserie frizer și electrician tehnic. “Am venit în Germania în
2014, în prezent lucrez la un atelier ca electrician și am casa mea închiriată, plătesc taxe
Germaniei ca toată lumea, plătesc chirie dar căștig un salariu demn de supraviețuit , îmi e bine
aici, am liniște și pot trăi. Din Africa am plecat de frică, nu aveam viață, nu aveam liniște din
cauza sistemului politic. Eram soldat, de fapt , din păcate pentru toată viața , pentru țara mea,
pentru patria mea. P entru că vezi tu, de la vârsta de 12 ani m -au luat de acasa de lângă pă rinți și
mi-au pus arma în mână – “de azi slujești țara, de azi ești soldat, de azi toată viața ta vei sluji
țării”. Am îndurat cât am putut dar cum să crești cu arma în mână, cum e să vezi oameni murind
și să ignori, cum e să vezi un copil de 5 ani cu arma îndreptată către tine. Și asta pentru ce?
Primeam 500 Naofa pe lună pentru asta, echivalentul a 15 kg de roșii în Germania. Nu puteam da
nimic familiei, nu trăiam decât o săptămână cu acești bani, restul de trei săptămâni trebuia să mă
descurc.

Pag. 52
Am decis să plec, nu mai puteam ucide, nu mai put eam sluji, nu aveam motivație s ă fiu
soldat. Am reușit să scap , am mers 10 nopți și 10 zile pe jos până în Sudan, de aici am plecat 30
de oameni într -o mașină mică Toyota timp de 15 zile prin Deșertul Sahara către Lyban apoi spre
Bikasi acolo ne -am adunat 600 de oameni, nu am mâncat cu zilele, ne -am îndreptat spre Tripoli ,
drum ce a d urat 3 zile. Sâmbătă la ora 1 noaptea – 350 de oameni ne -am înbarcat într -o barcă spre
Italia. Am mers 3 ore pe mare cu barca și cum am intrat în Italia , la mal , ne-au așteptat polițiștii
italieni și ne -au trimis înapoi , direct în închisoare. O închisoare mică cât o casă pentru 20 de
persoane. Acolo am stat ca vitele un an închiși toți 350 de oameni de pe barcă.
Ca să putem dormi, 30 de oameni stăteau în picioare câte 3 ore iar 30 dormeau, așa
făceam cu schimbul. Ca să scăpăm de acolo am săpat timp de 3 luni la toaletă în spate și am
făcut un tunel spre afară . Am evadat 25 de persone dar din păcate 20 au fost înpușcate, am
supraviețuit doar 5. I -am lăsat în urmă și am plecat singur . Am mers 3 zile și 3 nop ți pe jos spre
Tripoli, unde am urcat într -un tir către Ita lia. Sâmbătă , la ora 2 noaptea , am ajuns în Italia iarăși.
M-au prins fără acte, am făcut 3 zile de închisoare acolo și am reușit să evadez . Am plecat spre
Germania. M -a ajutat un unchi de -al meu ce locuia acolo să ajung.
La început am fost primit ca refugiat politic pentru Germania , într-un campus . Locuiam 4
oameni într -o cameră . În prima lună nu ni sa oferit nici un euro pe motiv că nu aveam a cte, apoi
s-a rezolvat problema – primeam 750 de euro pe lună și trebuia să mergem la cursuri de germană
de luni până vineri într -o biserică.
Germania ne -a dat casă, ne -a ajutat să ne integrăm în socie tate…după ce am învățat
germană, unchiul meu m -a adus lângă el, mi -am găsit de muncă și locuiesc în casa mea. Acum
fac parte din societate.
Ca să mă întâlnesc cu familia pot călători până în Sudan unde vin părinții și sora me a. Nu
am voie în țara natală – risc să fiu executat” .
Aceasta este povestea unuia dintre milioanele de refugiați din Germania . Ca el sunt mulți
și poate au povești mai triste sau mai puțin triste, totul e ascuns sub pleoapele lor negre și nu se
lasă călcaț i în picioare și nu se lasă umiliți, doar a fost suficient în țara lor nu?
III. 6. Reflectarea minorităților în presa germană
Presa germană aduce în scena mondenă minorități ce trăiesc în toate treptele societății
sale și nu pierde nici o ocazie de a aborda orice întâmplare ce vine la aportul vieții și a societății
sale.
Minoritățile din Germania acaparează o mare zonă de interes în aria de abordare a presei
germane cât și a celei europene. Dat fiind faptul că această țară este u na din cele mai importante

Pag. 53
din E uropa, aici și -au întâlnit răscrucea, nații precum români, turci, albane zi, croați, italieni,
chinezi, indieni, africani, sirieni și alte nații.
În ultimii 5 ani îns ă presa germană s -a axat mai mult în relatarea evenimentelor survenite
în urma deschiderii po rților refugiaților politic și mai ales a sirienilor . O redacție la care am avut
acces personal în scopul definirii lucrării mele de licență, Nurtingen Zeitung s -a dovedit a fi la zi
cu această temă. Am găsit o multitudine de articole ce aveau ca subiect d e mare interes
răspândirea raselor printe germani și acceptarea acestora c ât și despre modul de integrare în
societate. Ca un subiect forte , reporterii abordează afluxul de asilanți intrați în țară dintr -o dată în
Germania ca roiurile de albine.
La o anali ză mai am ănunțită a acestui ziar, între 2014 și 2019, am găsit subiecte de
discuție legate de politica și economia ce stau la baza primirii assil anților în spațiul german.
Titluri precum :
– ”Asyl zustrom kostet kommunen millionen (afluxul de azilanți va costă municipalitățile
milioane)” publicat la data de 16.11. 2014
– “12.000 abgelehnte asylbewerber im land (12.000 de solicitări de azil au fost respin se în
țară)“ – autor Reiner Wehause la data de 0 4.09.2014
– “CDU will wiedereinreise sperren fur asylbewerber (CDU vrea să reînscrie blocarea
solicitanților de azil) “ – autor Reiner Wehause la data de 08.05.2014
– ”Kretschmann macht den weg frei fur scharferes asylrecht (Kretschmann eliberează calea
pentru o mai bună protecție a dreptului de azil) “ – articol public at de Norbert Wallet la data de
20.09.2014
– „Warten ohne ende chaos bei den asylantragen (haosul fără sfârșit în așteptarea cererilor
de azil) “ – autor Jurgen Bock la data de 21.12. 2015
– “Kirchen im land beherbergen tausende fluchtinge (Bisericile din țară găzduiesc mii de
refugiați )“ – autor Jurgen Bock la data de 0 7.12. 2015
– ”Das fluchtlingen drama eskaliert (drama refugiaților escalează)“ – autor Daniel Grafe la
data de 0 1.09.2015
– “Prugelattacke will asylrecht verscharfen (au loc bătălii la cererile de azi l)“ – autor Jungen
Bock la data de 0 3.01.2019
– “Straftaten von fluchtlingen nehmen deutlich zuon flucht (Infracțiunile comise de
refugiați devin din ce în ce mai volatile) – articol publicat la data de 24.01.2014
– „Asyl zahlen steigen -verscharfung tritt in kraft (intră în vigoare creșterea salariilor
pentru assilanți) “ – autor Reiner Werhaus la data de 0 5.11.20 14

Pag. 54
– „Geld bewegt fluchtlinge zu freiwilliger ausreise(banii determină assilanții să plece
voluntar)“ – autor Reiner Werhaus la data de 18.12.15
– “Hat das bundesamt fur fluchtlinge geschlampt (a fost scandal din vina refugiaților la
biroul federal)“ – articol publicat la data de 19.09.2016
– “Notfalls sofort zuruk nach Afrika (dacă este necesar îi vom trimite imediat înapoi în
Africa)“ – autor Christopher Ziedler la data de 0 9.02.2017
– “Zahl der asylsuchenden 2017 deutchlich geringer (numărul solicitanților de azil în 2017
este semnificativ mai mic)“ – autor N orbert Wallet la data de 17.01.2018
– „Mehr als 2 .200 fluchtlinge 2018 ertrunken (peste 2 .200 de refugiați s -au înnecat în
2018)“ – publicat la data de 0 4.01.2019.
Articole ce dezbat situatia asilanderi lor, urmăriți cu un mare interes de jurnaliști : “Odată
cu creșterea numărului constant de cereri de azil care vin în Baden -Wurttenberg, se simte astfe l
și un număr mare de infracțiuni. Potrivit experților, acest lucru se datorează și situației oferite de
cazarea improprie – Mit der stetig wachsenden zahl von asylbewerben, die nach Baden –
Wurttenberg kommen, steigt auch die zahl der straftaten. experten zufolge liegt das auch an der
unterbringungssituation “ – autor J ungen Bock la data de 24.01.2014.
Interesul jurnaliștilor pentru minoritățile din Germania a crescut în ultimii ani, însă felul
în care se relatează despre acestea rămâne încă bazat pe referi ri la evenimente legate de modul de
viață al acestora cât și la infracțiunile comise, cultura și religia acestora.
Germania, apare astfel v ăzută ca o mare familie unde au loc toate na ționalit ătile, însă
opinia presei face referire la excluziunea social ă, ca un subiect mai delicat , deoarece aici intr ă în
discu ție diferen țele vizibile legate de ras ă, cultur ă, culoare. Chiar dacă noi cei care facem p arte
din ramura minorităților suntem văzuți ca și “străini”, mass -media încearc ă să ne aduc ă pe un
calapod de normalitate. Dorește a oferi fiecăruia drepturi egale.
Imaginea pe care o conturează presa prin intermediul redactorilor, dar și al cititorilor ,
scoate în evidență strigătele de ajutor a unor oameni în căutarea unui nou camin .
Presa germana vorbește despre minoritatea românească, printr e altele , și despre faptul că
românii sunt cei mai bine integrați pe piața muncii în Germania: „Ministrul german de Externe,
Frank -Walter Steinmeier, a declarat, luni c ă în spa țiul public din Germania au fost publicate în
trecut informa ții referitoare la rom âni bazate pe prejudec ăți, dar ca un studiu recent a ar ătat că
aceștia sunt printre cei mai bine integra ți străini pe pia ța muncii “36.

36 “Ministrul german de Externe: Imigranții români, printre cei mai bine integrați. Germania profită” – articol preluat
de ziare.com de pe Mediafax in data de 09.03.2015 , http://www.ziare.com/diaspora/romani -germania/ministrul –
german -de-externe -imigrantii -romani -printre -cei-mai-bine-integrati -germania -profita -1351988

Pag. 55
Despre români găsim astfel și articole care aduc comunității lor o mare onoa re „Rom ânii
nu sunt doar cei din știrile negative din presa germană. Suntem peste 500.000 în toata
Germania “37
Presa Germană vorbește nu numai des pre români și sirieni cât și despre celelalte
minorități ce locuiesc în această țară precum turci : “Germania, SUFOCATĂ de numărul mare de
turci care solicită azil”38, italieni: „Lovitura de gra ție dat ă Mafiei italiene ști din Germania “39,
albanezi: „Germania se confrunt ă cu o problem ă neașteptat ă: Ce-o să facă cu at âția albanezi? “40
Așadar presa germană vorbește larg despre minoritățile sale, fie ele văzute dintr -un ung hi
al terorii cât și despre laude aduse acestor nații.

37 Sergiu Rusu , "Românii nu sunt doar cei din știrile negative din presa germană. Suntem pes te 500.000 în toat ă
Germania" , articol publicat pe ziarulromanesc.de la data de 09.10.2017 ,
https://z iarulromanesc.de/comunitate/romanii -nu-sunt-doar-cei-din-stirile -negative -din-presa -germana -suntem –
peste -500-000-toata -germania/

38 Cristian Gheorghe , “Germania, SUFOCATĂ de număr ul mare de turci care solicită azil ”, articol publicat pe
www.stiripesurse.ro la 18.11.2016 , https://www.stiripesurse.ro/germania -sufocata -de-numarul -mare -de-turci-care-
solicita -azil_1164274.html
39 Dani Rockhoff , “Lovitur ă de grație dată Mafiei italiene ști din Germania ”, articol publicat pe hotnews.ro la data
de 09. 01.2018 , https://www.hotnews.ro/stiri -international -22215793 -lovitura -gratie -data-mafiei -italienesti -din-
germania.htm
40 “Germania se confruntă cu o problemă neașteptată: Ce -o să facă cu atâția albanezi? ”, articol publicat pe
www. ziare.com , preluat de pe Mediafax, la data de 02.07.2015 , http://www.ziare.com/europa/germania/germania –
se-confrunta -cu-o-problema -neasteptata -ce-o-sa-faca-cu-atatia -albanezi -1371275

Pag. 56
CONCLUZIE
Germania, un popor puternic, o țară care s -a ridicat din cenușă, după cel de -al doilea
război mondial. Un popor alb, “al naibii” de rasist. După Holocaust, după Adolf Hitler, după o
luptă criminală de a scăpa de „inferiori“, după tot haosul provocat , se confruntă acum cu o
problemă pe care nu a gândit -o acum 70 de ani, lipsa populației tinere, lipsa forței de muncă și
îmbătrânirea.
Au muncit mult. Germania este o țară de oameni harnici ; au trecut zeci de ani pana să se
pună iarăși pe picioare după catastrofa provocată de război, le -a trebuit mult să accepte că pot fi
ajutați să se ridice iarăși pe primul loc pe plan economic , în indrustrie și finan țe, pe plan
european. Au trebuit să accepte migranți din toate țările precum Spania, Italia, România, Rusia,
Polonia, Turcia pentru a avea forță de muncă și pentru a reuși.
După 70 de ani au realizat că au prea mulți bătrâni și prea puțini noi născuți și c ă în 2025
va fi prea târz iu pentru a se gândi la soluții; așa că au acceptat soluții extreme încă din 2014 – de
a face loc sirienilor pe piața muncii, de a -i folosi ca forță de muncă . Au deschis porțile și i -au
primit cu brațele larg deschise pe refugiații politici dornici de o nouă viață sigură ; le-au dat
cămin, haine, bani și hrană, le -au asigurat un trai decent în schimbul contribuției la dezvoltarea
țării.
Acești oameni cărora le -au întins brațele largi sunt cu siguran ță tot oameni, dar o parte
vor rămâ ne pentru totdeauna așa cum au fost din copilărie – antrenați ca arme de război, ca
mașinării pentru care viața lor nu valorează nimic, oameni care accept ă rolul de teroriști
punându -și propria viață în pericol cu scopul de a ucide. A u apărut , pe lângă oamenii buni salvați
din propria țară , și “oi negre”, ”mașini de război ”, care au adus în Europa fenomenul
terorismului. Nu sunt toți la fel – întâlnești și oameni cu respect, oameni în ochii cărora poți citi
tristețe dar și demnitate , oameni car e păstrează sub pleoape urmele unui regim ce le -au distrus
familia și viața.
Germanii rămân reci și uneori surprinzător de rasiști. Am trăit pe propria piele rasismul
când am vrut să ajut un bătrân neamț să se ridice, fiind tulburat de alcool, mi -a zis “nu mă atinge
că nu ai sânge pur de neamț, ai bacterii!”. Pe parcurs am ajuns să ne împrietenim și să mă
accepte ca româncă.
În complexul fenomen al migrației , presa a jucat și joacă în continuare, uneori în mod
interesat, dar în majoritatea cazurilor indepen dent, un rol activ in ceea ce priveste integrarea

Pag. 57
străinilor în comunitate, ajung ând chiar s ă influenteze opinia public ă și prin aceasta factorul
politic decident, într-o direc ție sau alta de ac țiune.
Cu anii s -au adunat milioane de tineri, millioane d e negri, piața muncii s -a echilibrat, sunt
chiar prea mulți în raport cu așteptările, nu mai e nevoie de alții așa că în 2018 Anghela Merkel
s-a gândit la o altă strategie – de a-i trimite înapoi, plătindu -i!

Pag. 58
BIBLIOGRAFIE
1. Prezentarea Germaniei pe siteuri -le https://europa.eu , https://europa.eu/european –
union/about -eu/countries/member -countries/germany_ro
2. Andreea Romanovs chi, “Alegerile din Germania. Angela Merkel se îndreaptă spre un al
patrulea mandat” , ediția on line adevarul.ro – 24.09.2017
3. https://adevarul.ro /internațional/europa/alegerile -germania -angela -merkel -indreaptă –
patrulea -mandat 1_59c68e255ab6550cb8757fe5/index.html
4. Christina Vuleta , “Power Women 2018” – 04.12.2018 în ediția online a revistei Forbes:
https://www.forbes.com/lists/power -women/#26a2323b5a95
5. “Dosar | Angela Merkel și Germania: leadership versus dominație”,reportaj -digi24.ro ,
23.09.2015, https://www.digi24.ro /special/reportaje/reportaj/dosar -angela -merkel -și-
germania -leadership -versus -dominație -441142
6. „Angela Merkel, susținută de pragmatism și normalitate, se îndreaptă cu pași siguri spre
al patrulea mandat de c ancelar” ,articol -https://blacknews.ro , 20.09.2017
7. Alic Mîrza, “ Angela Merkel: Refugiații sunt "o șansă" pentru Germania” , articol –
https://www.agerpres.ro , 31.12.2015, https://www.agerpres.ro/externe/2015/12/31/angela –
merkel -refugiații -sunt-o-șansă -pentru -germania -07-17-51
8. Carmen Tudorache,(Doctorand Acad emia de Studii Economice București), „Evoluția
fenomenului migrației în Europa” ,
9. www.store.ectap.ro/articole/211
10. Aura Socol , “Imigranții, o provocare și o oportunitate în același timp pentru Europa ”,
http://www.contributors.ro /wp-content/uploads/2010/08/logo.jpg, 24.09. 2015
11. Georgescu Laurențiu Nicolae, “Egalitatea de șanse în contextul circulației forței de
muncă” , (proiect de cercetare), “Impactul cultural și economic al migrației” ,
http://www.cesindcultura.acad.ro/images/sesiune26iunie/Interventii%20cercetatori%20pos
tdoc_26%20iunie%202015/Georgescu%20Laurentiu.pdf , iunie 2015
12. Laurențiu Nicolae C. GEORGESCU, „Impactul cultural și economic al migrației” ,
(proiect) "Cultura română și m odele culturale europene cercetare, sincronizare,
durabilitate",2007 -2013, http://www.cesindcultura.acad.ro
13. Matthias Jobelius | Victoria Stoiciu, Mitul „turismului social” , “Migrația cetățenilor
români către G ermania și alte state membre ale UE”,
http://www.fes.ro/media/2014_news/Perspective_Migratie_Ro.pdf , Ianuarie 2014
14. Friedrich Ebert Foundation, “Mitul „turismului social”,
http://www.fes.ro/media/2014_news/Perspective_Migratie_Ro , 01.01.2014
15. “Comunitățile de români din Germania sunt foarte puternice…”,
https://ziaru lromanesc.de , 20.10.2016
16. “Turcii din Germania” , https://ro.wikipedia.org/wiki/Turcii din Germania
17. Elena Postelnicu, "Peste patru milioane de emigranți italieni în lume", www.romania –
actualitati.ro , 9 Aprilie 2013
18. Elena Postelnicu, " Italienii caută o viață mai bună în Marea Britanie și Germania",
www.romania -actualitati.ro , 11.11.2014
19. Viorela Marin , “ "Refugiat" sau "imigrant", cum este corect? – punctul de vedere al
Agenției pentru refugiați a ONU”, HotNews.ro, https://www.hotnews.ro/stiri –
international -20386893 -refugiat -sau-imigrant -cum-este-corect -punctul -vedere -agentiei –
pentru -refugiati -onu.htm , 29.08.2015

Pag. 59
20. Laura Stefănuț , „9 răspunsuri care te ajută să înțelegi criza refugiaților”,
www.romaniacurata.ro , /9-raspunsuri -care-te-ajută -să-înțelegi -criza -refugiaților,
08.09.2015
21. ALEXANDRAA RIZEA , „21% din populația Germaniei e formată din imigranți. 4,7
milioane dintre ei sunt de religie musulmană” , https://www.activenews.ro ,11.01.2017
22. Istvan Deak , “8,2 milioane: Numărul străinilor din Germania a atins un nivel -record.
Câți români trăiesc acum visul Germania” , https://jurnalul.antena3.ro , 17.03.2015
23. “Italienii emigrează din nou în masă: peste jumătate de milion în Germania” ,
https://www.gazetaromaneasca.com, 09.01.2014
24. Ionuț Țene, ”De ce Angela Merkel vrea să transforme Germania În tabără pentru refugiați
și luptătorii statului Islamic” , http://www.napocanews.ro , 06.09.2015
25. “Germania dă o lege pentru imigranți: sunt ajutați să se integreze, pedepsiți dacă nu
muncesc” , www.ziare.com › invazie imigranți, 25.05.2016
26. “Dosar | Angela Merkel și Germania: leadership versus dominație “ ,
https://www.digi24.ro, 23.09.2015
27. „Ziua în care se decide destinul Angelei Merkel. Ultimatum pentru cancelarul german”,
www.stirileprotv.ro, 18.06.2018
28. Bogdan Cojocaru , “De ce Germania este atât de generoasă cu refugiații”, Ziarul
Financiarul, https://www.zf.ro , 09.09.2015
29. “Mărturia unui tânăr sirian șochează. Cine sunt cu adevărat refugiații și ce vor ei de fapt
(VIDEO)” , miscareaderezistenta.ro, 25.09.2015 pe site -ul
30. Kay-Alexander Scholz/Ovidiu Suciu, “Cum decurge procedura acordării de azil în
Germania”, www.dw.com , 29.04.2015
31. Cătălina Miha i, “De ce vin tocmai acum atât de mulți refugiați din Irak și Siria?” ,
https://www.euractiv.ro , EurActiv.ro , 12.09.2015
32. Românii Din Diasporă , “Mărturia INCREDIBILĂ a unei românce care lucrează cu
refugia ții”,Nașul.tv, 09.09.2015
33. Sonia Eugenia Fulop , “Realitatea ASCUNSĂ despre IMIGRANȚI: Epidemie de VIOLURI
în Germania”, https://jurnalulbucurestiului.ro, 02.01.2017
34. Denisa Miron, (Colaborator ),“NEBUNIE în Germania: Val de violuri comise de
imigranți”, https://www.stiripesurse.ro , 30/09/2015
35. Reiner Wehause, Norbert Wallet, Jurgen Bock, Daniel Grafe, Christopher
Ziedler(redactori colaboratori), Nurtingen Zeitung, ziarul regional din Nurtingen, zona
Stuttgarte – Badem Wunterberg, Germania de Sud , (ediții între 2014-2019)
36. MEDIAFAX , “Ministrul german de Externe: Imigranții români, printre cei mai bine
integrați. Germania profită “, 09.03.2015
37. Sergiu Rusu(Munchen), "Românii nu sunt doar cei din știrile negative din presa germană.
Suntem peste 500.000 în toat ă Germania", https://ziarulromanesc.de , 09.10.2017
38. Cristian Gheorghe , “Germania, SUFOCATĂ de numărul mare de turci care solicită
azil”, https://www.stiripesurse.ro , 18.11.2016
39. Dani Rockhoff , “Lovitură de grație dată Mafiei italienești din Germania”, HotNews.ro,
09.01.2018
40. MEDIAFAX , “Germania se confruntă cu o problemă neașteptată: Ce -o să facă cu atâția
albanezi? ”, www.ziare.com , 02.07.2015
41. Syun Kafel, Asaf Avid(Refugiați politicîn Germania)

Pag. 60

DECLARAȚIE

Prin prezenta declar că lucrarea de licență cu titlul “Reflectarea minorităților în presa
germană (2014 -2019)” este scrisă de mine și nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate
sau instituție de învățământ superior din țară sau străinătate. De asemenea, declar că toate sursele
utilizate, inclusiv cele de pe Internet, sunt indicate în lucrare, cu respectarea regulilor de evitare a
plagiatului:
– toate fragmentele de text reproduse exact, chiar și în traducere proprie din altă limbă,
sunt scrise între ghilimele și dețin referința precisă a sursei;
– reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alți autori deține referința
precisă;
– rezumarea ideilor altor autori deține referința precisă la textul original.

Iași, 28.01.2019

Absolvent : Radu Simona
________________________