Reflectarea In Contabilitate a Operatiunilor Specifice Societatilor de Prestari Servicii
Reflectarea în contabilitate a operațiunilor specifice societăților de prestări servicii
Capitolul 1
1.Rolul contabilității în managementul societăților de prestări servicii
1.1. Rolul informațional al contabilității
Apariția și evoluția contabilității ca știință, domeniu al practicii, sistem de informare sau limbaj de comunicare în lumea afacerilor este strâns legată de dezvoltarea omenirii și a progresului economic și social.
Contabilitatea a apărut din nevoia de a răspunde în plan informațional și decizional la problematica gestiunii mișcărilor de valori economice pentru persoane fizice sau juridice.
În prezent, datorită caracterului său practic, contabilitatea a devenit unul din instrumentele importante de gestiune a afacerilor, fiind considerată o disciplină științifică permanentă și universală, furnizând majoritatea informațiilor necesare procesului decizional.
Contabilitatea reprezintă o componentă importantă a sistemului informațional al entității. Prin maniera sa de prelucrare a datelor, contabilitatea oferă informații exacte privind existența și mișcarea elementelor patrimoniale, prezentând, sub formă sintetică, rezultatele activității desfășurate.
Întreprinderea modernă și sistemul său informațional contabil constituie subiecte care sunt dezbătute deosebit de aprins în literatura de specialitate actuală.
În condițiile societății informatizate, o întreprindere modernă nu poate supraviețui fără să dispună de informație în timp real, provenind atât din interiorul, cât și din exteriorul său.
Din punct de vedere informațional, o întreprindere modernă trebuie să fie cuplată la cele mai noi tehnologii informaționale și de comunicare ale momentului la care ne raportăm.
Informatica s-a adaptat la contabilitate. Pierre Lassègue afirma că: „informatica va determina o transformare totală a contabilității, nu doar că procedura sa va fi modificată, ci pentru că ea va înceta să mai fie o funcție automată a întreprinderii, pentru a fi integrată într-un sistem general de prelucrare a informației”.
Contabilitatea poate fi considerată un „instrument” pentru satisfacerea cerințelor utilizatorilor în luarea celor mai bune decizii și de a ajunge la cea mai bună alocare a resurselor.
Sistemele informaționale înregistrează o evoluție accelerată ca urmare a dinamismului industriei tehnicii de calcul în noile condiții ale societății informaționale. Managementul schimbării are drept atribute îmbunătățirea și modernizarea sistemelor informaționale în scopul susținerii obiectivelor strategice ale firmei.
Sub aspectul utilității lor economice și sociale, sistemele informaționale și informatice din cadrul organizației au astăzi o legitimitate recunoscută, ținând cont de transformările generate de evoluția fenomenului de globalizare, precum și de constrângerile sau oportunitățile oferite de un mediu concurențial.
Întreprinderea ocupă o poziție centrală în societățile contemporane. Ea este agentul care elaborează și distribuie produse materiale, efectuează prestări de servicii destinate să satisfacă nevoile economice individuale sau colective.
Rolul său în viața economică și socială face ca, oricare ar fi natura sistemului în care își desfășoară activitatea cu atât mai mult în contextul unei economii de piață, ea trebuie să dea socoteală despre sine partenerilor săi, utilizatori interni sau externi ai informației contabile. Instrumentul prin intermediul căruia entitatea informează mediul său despre ceea ce face, despre performanțele situației financiare este contabilitatea.
Deci, contabilitatea reprezintă un sistem complex de colectare, identificare, grupare, prelucrare, înregistrare, generalizare a elementelor contabile și de raportare financiară.
Împreună cu economia în dezvoltare s-a perfecționat și „arta ținerii socotelilor”, punctul de cotitură reprezentându-l modelul matematic elaborat de Luca Paciolo di Borgia acum mai bine de 500 de ani, după care contabilitatea a devenit de neînlocuit, fără alternative, deopotrivă o știință și o artă privind urmărirea existenței și mișcării capitalurilor și utilităților, stabilirea rezultatelor activității și plasarea lor, și totul pentru ca afacerile să beneficieze permanent de suportul bănesc necesar.
La nivelul unei întreprinderi, contabilitatea este cel mai important element al sistemului informațional, deoarece:
◆ cele mai multe decizii la nivel microeconomic sunt luate pe baza informațiilor furnizate de contabilitate;
◆ permite managerilor și utilizatorilor externi de informații să aibă o imagine a întregii entități;
◆ realizează legătura cu celelalte componente ale sistemului informațional al întreprinderii, prin integrarea informațiilor privind aceste activități într-o bază comună.
Contabilitatea este considerată ca o tehnică pură, fără miză economică, socială, și cu atât mai puțin politică. Unii savanți susțin ideea că importanța contabilității crește odată cu nivelul de dezvoltare economică al unei țări.
Mai ales acum, la începutul secolului al XXI-lea, când o multitudine de state din lume utilizează standardele internaționale de contabilitate. Recunoașterea normelor contabile internaționale a demonstrat dimensiunile contabilității, adesea ignorate în contextul mondializării economice și al globalizării financiare.
Contabilitatea întreprinderii cuprinde contabilitatea financiară și cea managerială, însă ele nu reprezintă două contabilități, ci două subsisteme ale sistemului informațional contabil. Aceste subsisteme diferă atât din punctul de vedere al obiectivelor, cât și în ceea ce privește intrările în sistem și tipul proceselor folosite în transformarea intrărilor în ieșiri.
Astfel, dacă contabilitatea financiară oferă informații utilizatorilor externi, având ca obiectiv principal întocmirea de situații și rapoarte financiare, contabilitatea de gestiune produce informații pentru utilizatorii interni. Cu toate că informațiile furnizate de aceste două segmente ale contabilității vizează utilizatori diferiți ca natură, practic ele se bazează pe aceleași înregistrări și pe aceleași surse (numai modul de structurare și de prezentare este diferit).
1.2. Utilizatorii informației contabile(accent pe manager-utilizatori interni (dezvoltare mai multă))
Contabilitatea oferă informații necesare utilizatorilor, în luarea deciziilor economice. Printer utilizatorii informațiilor financiar-contabile se numără:
* investitorii, ca ofertanți de risc de capital 323d33d l ai întreprinderii, sunt preocupați de riscul inerent tranzacțiilor și de beneficiul adus de investițiile lor. Ei au nevoie de informații pentru a decide dacă ar trebui să cumpere, să păstreze sau să vândă.
* angajații sunt interesați de informații privind stabilitatea și profitabilitatea întreprinderilor lor, de informații care le permit să evalueze capacitatea intreprinderii de a oferi remunerații, pensii și alte avantaje, oportunități profesionale.
* creditorii financiari sunt interesați de informațiile care le permit să determine dacă împrumuturile acordate și dobânzile aferente vor fi rambursate la scadență.
* furnizorii sunt interesați de informațiile care le permit să determine dacă sumele datorate vor fi plătite la scadență.
* creditorii comerciali sunt interesați de o intreprindere pe o perioadă mai scurtă decât creditorii, numai dacă nu sunt dependenți de continuarea activității intreprinderii ca principal client.
* Clienții sunt interesați de capacitatea intreprinderii de a supraviețui și, în consecință, de posibilitatea continuării furnizării de bunuri și servicii. Pe de altă parte, interesul clienților este legat de informații ce vizează susținerea ciclului de fabricație, continuitatea activității intreprinderii, în mod special când aceștia sunt dependenți de ea, dar și când există în curs derularea unor contracte pe termen lung.
* Guvernul și instituțiile sale sunt interesate de alocarea resurselor și, implicit, de activitatea intreprinderilor. Aceștia solicita informații și pentru a reglementa activitatea intreprinderilor, pentru a determina politica fiscală și ca baza pentru calculul venitului național și al altori indicatori statistici similari.
* Publicul. Intreprinderile pot influența publicul prin diverse moduri : de exemplu, acestea pot avea o contribuție substanțială la economia locală în multe moduri, având în vedere numărul de angajați și colaborarea cu furnizorii locali. Publicul poate obține informații referitoare la evoluția recentă și tendințele legate de prosperitatea intreprinderii și a sferei activităților acesteia.
Într-o altă abordare, utilizatorii informațiilor contabile sunt clasificați în trei grupuri, astfel :
· utilizatori ce gestionează intreprinderea, reprezentați de : proprietari, parteneri ; Consiliul de Administrație ; președintele și vicepreședintele companiei ; manageri ; șefi de departamente ; supervizori.
· Utilizatori din afara intreprinderii care au interes financiar direct asupra acesteia : investitori actuali sau potențiali ; creditori actuali sau potențiali.
· Utilizatori din afara intreprinderii care au interes financiar indirect asupra acesteia, reprezentați de : organe fiscale, organe de control, organe de planificare, grupuri diverse : salariați și sindicate, consumatori financiari, clienți, public.
1.3. Cadrul legal și prevederi teoretice privind organizarea contabilității (legea 82/91 legea contabilității actualizată pe 2013+ordinul3055/2009)
1.3.1.Legea 82/91
Dispoziții generale
ART. 1
(1) Societățile comerciale, societățile/companiile naționale, regiile autonome, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, societățile cooperatiste și celelalte persoane juridice au obligația să organizeze și să conducă contabilitatea financiară, potrivit prezentei legi.
(2) Instituțiile publice, asociațiile și celelalte persoane juridice cu și fără scop patrimonial au obligația să organizeze și să conducă contabilitatea financiară.
(3) Subunitățile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, care aparțin persoanelor prevăzute la alin. (1) și (2), cu sediul în România, precum și subunitățile fără personalitate juridică din România care aparțin unor persoane juridice cu sediul în străinătate au obligația să organizeze și să conducă contabilitatea proprie, potrivit prezentei legi.
(4) Organismele de plasament colectiv care nu sunt constituite prin act constitutiv, astfel cum sunt prevăzute în legislația pieței de capital, fondurile de pensii facultative, fondurile de pensii administrate privat și alte entități organizate pe baza Codului civil au obligația să organizeze și să conducă contabilitatea financiară.
(5) Persoanele fizice care desfășoară activități producătoare de venituri au obligația să conducă contabilitate simplificată, bazată pe regulile contabilității în partidă simplă, potrivit reglementărilor elaborate în acest sens. Aceste persoane întocmesc Registrul-jurnal de încasări și plăți și Registrul-inventar.
(6) Persoanele prevăzute la alin. (1)-(4) organizează și conduc, după caz, și contabilitatea de gestiune, potrivit reglementărilor elaborate în acest sens.
ART. 2
(1) Contabilitatea este o activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor obținute din activitatea persoanelor prevăzute la art. 1. În acest scop, contabilitatea trebuie să asigure înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la poziția financiară, performanța financiară și alte informații referitoare la activitatea desfășurată, atât pentru cerințele interne ale acestora, cât și în relațiile cu investitorii prezenți și potențiali, creditorii financiari și comerciali, clienții, instituțiile publice și alți utilizatori.
(2) Contabilitatea publică cuprinde:
a) contabilitatea velitatea veniturilor și cheltuielilor bugetare, care să reflecte încasarea veniturilor și plata cheltuielilor aferente exercițiului bugetar;
b) contabilitatea Trezoreriei Statului;
c) contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor și obligațiilor, care să reflecte evoluția situației financiare și patrimoniale, precum și a excedentului sau a deficitului patrimonial;
(3) Contabilitatea instituțiilor publice asigură informații ordonatorilor de credite cu privire la execuția bugetelor de venituri și cheltuieli, patrimoniul aflat în administrare, precum și pentru întocmirea contului general anual de execuție a bugetului de stat, a contului anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat, fondurilor speciale, precum și a conturilor anuale de execuție ale bugetelor locale.
ART. 3
(1) Contabilitatea se ține în limba română și în moneda națională.
(2) Contabilitatea operațiunilor efectuate în valută se ține atât în moneda națională, cât și în valută, potrivit reglementărilor elaborate în acest sens.
ART. 4
(1) Ministerul Finanțelor Publice elaborează și emite norme și reglementări în domeniul contabilității, planul de conturi general, modelele situațiilor financiare, registrelor și formularelor comune privind activitatea financiară și contabilă, normele metodologice privind întocmirea și utilizarea acestora.
(2) Ministerul Finanțelor Publice elaborează și emite norme privind contabilitatea în partidă simplă.
(3) Normele și reglementările contabile specifice anumitor domenii de activitate se elaborează și se emit de instituțiile cu atribuții în acest sens, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice, după cum urmează:
a) de către Banca Națională a României, pentru instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare, definite potrivit reglementărilor legale, înscrise în Registrul general, instituțiile de plată și instituțiile emitente de monedă electronică, definite potrivit legii, care acordă credite legate de serviciile de plată și a căror activitate este limitată la prestarea de servicii de plată, respectiv emitere de monedă electronică și prestare de servicii de plată și pentru Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar;
b) de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, pentru entitățile autorizate, reglementate și supravegheate de această instituție;
c) de către Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, pentru entitățile autorizate, reglementate și supravegheate de această instituție;
d) de către Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, pentru entitățile autorizate, reglementate și supravegheate de această instituție.
(4) Elaborarea reglementărilor prevăzute la alin. (1), (2) și (3) se face cu consultarea organismelor profesionale de profil.
ART. 5
(1) Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1)-(4) au obligația să conducă contabilitatea în partidă dublă și să întocmească situații financiare anuale, potrivit reglementărilor contabile aplicabile. Subunitățile deschise în România de societăți rezidente în state aparținând Spațiului Economic European au obligația să organizeze și să conducă contabilitatea proprie, potrivit prezentei legi, fără a întocmi situații financiare anuale pentru propria activitate.
(1^1) Persoanele care în exercițiul financiar precedent au înregistrat cifra de afaceri netă sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro și totalul activelor sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro pot opta pentru un sistem simplificat de contabilitate, aprobat prin ordin al ministrului finanțelor publice.
(1^2) Prin sistem simplificat de contabilitate se înțelege un set de reguli de bază privind evaluarea, înregistrarea elementelor patrimoniale utilizând un plan de conturi simplificat și prezentarea acestora în situațiile financiare anuale ce cuprind bilanț și cont de profit și pierdere simplificate, având în vedere și prevederile comunitare în domeniu.
(1^3) Încadrarea în criteriile prevăzute la alin. (1^1) se efectuează pe baza indicatorilor determinați din situațiile financiare anuale, respectiv a balanței de verificare, încheiate la finele exercițiului financiar precedent, utilizându-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României, valabil la data încheierii aceluiași exercițiu financiar.
(1^4) Nivelul indicatorilor prevăzuți la alin. (1^1) se poate modifica prin hotărâre a Guvernului.
(2) Categoriile de persoane care pot ține contabilitatea în partidă simplă se stabilesc prin ordin al ministrului finanțelor publice.
(3) Pentru organizații patronale și sindicale, precum și pentru alte categorii de organizații fără scop patrimonial, care nu desfășoară activități economice, Ministerul Finanțelor Publice aprobă un sistem simplificat de raportare financiară, având în vedere și cerințele organismelor europene de profil.
ART. 6
(1) Orice operațiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.
(2) Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat, precum și a celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz.
ART. 7
(1) Persoanele prevăzute la art. 1 au obligația să efectueze inventarierea generală a elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii deținute la începutul activității, cel puțin o dată în cursul exercițiului financiar, precum și în cazul fuziunii, divizării sau lichidării și în alte situații prevăzute de lege.
(2) Ministerul Finanțelor Publice poate aproba excepții de la regula inventarierii anuale pentru unele bunuri cu caracter special aflate în administrarea instituțiilor publice, la propunerea ordonatorilor principali de credite.
(3) Rezultatul inventarierii se înregistrează în contabilitate potrivit reglementărilor contabile aplicabile.
ART. 8
(1) Evaluarea elementelor deținute cu ocazia inventarierii și prezentarea acestora în situațiile financiare anuale se fac potrivit reglementărilor contabile aplicabile.
(2) Reevaluarea imobilizărilor corporale se face la valoarea justă, în conformitate cu prevederile reglementărilor contabile aplicabile.
(3) Evaluarea elementelor monetare în valută și a celor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute, se efectuează potrivit reglementărilor contabile aplicabile.
(4) Valoarea activelor și datoriilor, cu ocazia reorganizărilor efectuate potrivit legii, se determină, de regulă, de evaluatori autorizați conform reglementărilor legale în vigoare.
ART. 9
(1) Documentele oficiale de prezentare a activității economico-financiare a persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1)-(4) sunt situațiile financiare anuale, întocmite potrivit reglementărilor contabile aplicabile și care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziției financiare, performanței financiare și a altor informații, în condițiile legii, referitoare la activitatea desfășurată.
(2) Pentru instituțiile publice documentul oficial de prezentare a situației patrimoniului aflat în administrarea statului și a unităților administrativ-teritoriale și a execuției bugetului de venituri și cheltuieli este situația financiară trimestrială și anuală.
(3) Societățile-mamă, definite astfel în reglementările contabile aplicabile grupurilor de societăți, întocmesc și prezintă și situații financiare anuale consolidate.
1.3.2. Ordinul 3055/2009
În temeiul prevederilor art. 2 alin. (2) lit. a) si ale art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice, cu modificările și completările ulterioare, în baza prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, ministrul finanțelor publice emite următorul ordin:
ART. 1
(1) Se aprobă Reglementările contabile conforme cu directivele europene, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
(2) Reglementările prevăzute la alin. (1) cuprind Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene și Reglementările contabile conforme cu Directiva a VII-a a Comunităților Economice Europene.
ART. 2
(1) Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene se aplică de entitățile prevăzute la pct. 1 alin. (3) din reglementări.
(2) Subunitățile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, care aparțin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România, precum și subunitățile din România care aparțin unor persoane juridice cu sediul ori domiciliul în străinătate au obligația să organizeze și să conducă contabilitatea proprie, potrivit reglementărilor menționate la alin. (1).
ART. 3
(1) Persoanele juridice care la data bilanțului depășesc limitele a două dintre următoarele 3 criterii, denumite în continuare criterii de mărime:
– total active: 3.650.000 euro;
– cifra de afaceri netă: 7.300.000 euro;
– număr mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50 întocmesc situații financiare anuale care cuprind:
– bilanț;
– cont de profit și pierdere;
– situația modificărilor capitalului propriu;
– situația fluxurilor de numerar;
– note explicative la situațiile financiare anuale.
(2) Persoanele juridice care la data bilanțului nu depășesc limitele a două dintre criteriile de mărime prevăzute la alin. (1) întocmesc situații financiare anuale simplificate care cuprind:
– bilanț prescurtat;
– cont de profit și pierdere; – note explicative la situațiile financiare anuale simplificate. Opțional, ele pot întocmi situația modificărilor capitalului propriu și/sau situația fluxurilor de numerar.
(3) Potrivit legii contabilității, situațiile financiare anuale trebuie însoțite de o declarație scrisă de asumare a răspunderii conducerii persoanei juridice pentru întocmirea situațiilor financiare anuale în conformitate cu Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene.
(4) Persoanele juridice care au întocmit situații financiare anuale simplificate întocmesc situațiile financiare anuale prevăzute la alin. (1) numai dacă în două exerciții financiare consecutive depășesc limitele a două dintre cele 3 criterii de mărime prevăzute la alin. (1). Persoanele juridice care au întocmit situațiile financiare anuale prevăzute la alin. (1) întocmesc situații financiare anuale simplificate numai dacă în două exerciții financiare consecutive nu depășesc limitele a două dintre cele 3 criterii de mărime prevăzute la alin. (1).
(5) În cazul entităților nou-înființate, acestea pot întocmi pentru primul exercițiu de raportare situații financiare anuale simplificate sau situații financiare anuale cu 5 componente. Pentru al doilea an de raportare, aceste entități analizează indicatorii determinați din situațiile financiare ale anului precedent și indicatorii determinați pe baza datelor din contabilitate și a balanței de verificare încheiate la sfârșitul exercițiului financiar curent, întocmind situații financiare anuale în funcție de criteriile de mărime înregistrate.
ART. 4
În cazul entităților administrate în sistem dualist, potrivit legii, referirile din reglementările prevăzute la art. 1 la "administratori" se vor citi ca referiri la "membrii directoratului".
ART. 5
(1) Situațiile financiare anuale întocmite de persoanele juridice prevăzute la art. 3 alin.(1) sunt auditate, potrivit legii.
(2) Fac obiectul auditului statutar și situațiile financiare anuale întocmite de persoanele juridice de interes public, astfel cum sunt definite potrivit legii.
(3) Situațiile financiare anuale simplificate sunt verificate potrivit legii.
ART. 6
Societățile comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, astfel cum este definită de legislația în vigoare privind piața de capital, întocmesc situații financiare anuale cu 5 componente, așa cum acestea sunt prevăzute la art. 3 alin. (1), indiferent de totalul activelor, cifra de afaceri netă sau numărul mediu de salariați.
ART. 7
(1) Subunitățile fără personalitate juridică, care aparțin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România, organizează și conduc evidență contabilă proprie, astfel încât aceasta să permită determinarea informațiilor și a obligațiilor prevăzute de lege, iar persoanele juridice cărora le aparțin să poată întocmi situații financiare anuale.
(2) Activitatea desfășurată în străinătate de subunitățile fără personalitate juridică, care aparțin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România, se include în situațiile financiare ale persoanei juridice române și se raportează pe teritoriul României, cu respectarea prevederilor Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene. (3) În înțelesul prezentului ordin, prin subunități fără personalitate juridică, care aparțin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România, se înțelege sucursale, agenții, reprezentante sau alte asemenea unități fără personalitate juridică, înființate potrivit legii.
(4) Persoanele desemnate ca reprezentant/împuternicit fiscal, potrivit Codului fiscal și Codului de procedură fiscală, țin contabilitatea proprie în funcție de statutul lor de persoane fizice sau juridice, după caz. În cazul în care sunt persoane juridice, acestea întocmesc situații financiare anuale și raportări contabile, potrivit Legii contabilității nr. 82/1991, republicată.
(5) Din punct de vedere contabil, sediile permanente din România care aparțin unor persoane juridice cu sediul în străinătate reprezintă subunități fără personalitate juridică ce aparțin acestor persoane juridice și au obligația întocmirii situațiilor financiare anuale și a raportărilor contabile cerute de Legea contabilității nr. 82/1991, republicată.
ART. 8
(1) În cazul asocierilor în participație încheiate între o persoană juridică română și o persoană juridică străină, contabilitatea se ține de către persoana desemnată de asociați, care răspunde potrivit legii.
(2) La organizarea și conducerea contabilității asocierii în participație trebuie avute în vedere atât Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene, cât și cerințele care rezultă din alte prevederi legale.
(3) Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene se aplică, de asemenea, asocierilor în participație între persoane juridice străine (nerezidente), înregistrate în România. Pentru acestea, asociatul desemnat prin contractual de asociere să îndeplinească obligațiile fiscale organizează și conduce evidența contabilă a asocierii, astfel încât să se poată determina informațiile și obligațiile prevăzute de lege,pentru a întocmi situații financiare anuale.
ART. 9
Ministerul Finanțelor Publice și alte autorități de reglementare pot solicita prezentarea în situațiile financiare anuale a unor informații suplimentare față de cele care trebuie prezentate în concordanță cu reglementările prevăzute la art. 1.
ART. 10
În aplicarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, entitățile trebuie să dezvolte politici contabile proprii care se aprobă de administratori, potrivit legii. În cazul entităților care nu au administratori, politicile contabile se aprobă de persoanele care au obligația gestionării entității respective.
ART. 11
(1) Situațiile financiare anuale consolidate sunt elaborate în conformitate cu Reglementările contabile conforme cu Directiva a VII-a a Comunităților Economice Europene.
(2) O societate-mamă trebuie să întocmească situații financiare anuale consolidate dacă aceasta face parte dintr-un grup de societăți și îndeplinește una dintre următoarele condiții:
a) deține majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau asociaților într-o altă societate denumită filială;
b) este acționar sau asociat al unei societăți și majoritatea membrilor organelor de administrație, conducere si de supraveghere ale societății în cauză (filială), care au îndeplinit aceste funcții în cursul exercițiului financiar, în cursul exercițiului financiar precedent și până în momentul întocmirii situațiilor financiare anuale consolidate, au fost numiți doar ca rezultat al exercitării drepturilor lor de vot;
c) este acționar sau asociat al unei societăți i deține singură controlul asupra majorității drepturilor de vot ale acționarilor ori asociaților societății, ca urmare a unui acord cu alți acționari sau asociați;
d) este acționar sau asociat și are dreptul de a exercita o influență dominantă asupra filialei, în temeiul unui contract încheiat cu societatea comercială în cauză ori al unei clauze din actul constitutiv sau statut, dacă legislația aplicabilă filialei permite astfel de contracte ori clauze;
e) societatea-mamă deține puterea de a exercita sau exercită efectiv o influență dominantă ori control asupra unei filiale;
f) este acționar sau asociat și are dreptul de a numi ori de a revoca majoritatea membrilor organelor de administrație, conducere sau de supraveghere ale filialei; sau
g) societatea-mamă și filiala sunt conduse pe o bază unificată de către societatea mamă.
ART. 12
(1) O societate-mamă este scutită de la întocmirea situațiilor financiare anuale consolidate dacă, la data bilanțului consolidat, societățile comerciale care urmează să fie consolidate nu depășesc împreună, pe baza celor mai recente situații financiare anuale ale acestora, limitele a două dintre următoarele 3 criterii:
– total active: 17.520.000 euro;
– cifra de afaceri netă: 35.040.000 euro;
– număr mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 250.
(2) Scutirea prevăzută la alin. (1) nu se aplică dacă una dintre filialele care urmează să fie consolidate este o societate comercială ale cărei valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, în conformitate cu legislația în vigoare privind piața de capital.
(3) Condițiile în care o societate-mamă este scutită de la obligația întocmirii situațiilor financiare anuale consolidate sunt prevăzute în Reglementările contabile conforme cu Directiva a VII-a a Comunităților Economice Europene.
(4) Criteriile de mărime prevăzute la alin. (1) se stabilesc pe baza situațiilor financiare anuale ale societății-mamă și ale filialelor sale.
ART. 13
Sancțiunile aplicabile pentru încălcarea prevederilor reglementărilor contabile conforme cu directivele europene sunt cele prevăzute de Legea contabilității nr. 82/1991, republicată.
ART. 14
(1) Entitățile care fac parte din categoria persoanelor juridice de interes public, potrivit art. 34 alin. (2) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu excepția societăților comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, a instituțiilor de credit și instituțiilor financiare nebancare, definite potrivit reglementărilor legale, înscrise în Registrul general, a societăților de asigurare, de asigurare-reasigurare și de reasigurare, a societăților de pensii, a societăților de servicii de investiții financiare, societăților de administrare a investițiilor și organismelor de plasament colectiv, și care au obligația să întocmească situații financiare anuale consolidate pot întocmi aceste situații fie potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a VII-a a Comunităților Economice Europene, fie în baza Standardelor Internaționale de Raportare Financiară.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică și persoanelor juridice, altele decât cele de interes public, care au obligația, potrivit legii, să întocmească situații financiare anuale consolidate.
(3) Persoanele juridice care au optat, potrivit prevederilor de mai sus, pentru aplicarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară la întocmirea situațiilor financiare anuale consolidate au obligația să asigure continuitatea aplicării acestora.
ART. 15
Prezentul ordin intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2010.
ART. 16
La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.080 și nr. 1.080 bis din 30 noiembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare.
1.4. Obiectivele și principiile de organizarea contabilității unei societăți
Organizarea contabilității este definită ca un proces de coordonare a acțiunilor în cadrul unei entități prin intermediul mijloacelor administrative, economice și tehnice în baza unui plan adecvat, astfel încât să permită executarea în condiții optime a activității economice.
Principalii factori de care trebuie să se țină seama la organizarea contabilității sunt:
• forma de proprietate;
• forma organizatorico-juridică;
• mărimea entității economice.
Organizarea contabilității întreprinderii se referă la cele două subsisteme ale sistemului informațional contabil, și anume: organizarea contabilității financiare și organizarea contabilității manageriale.
În Republica Moldova, legea supremă care reglementează contabilitatea este Legea contabilității. Conform legii respective, regulile generale privind contabilitatea elementelor patrimoniale constau în următoarele:
Entitatea cu răspundere limitată înregistrează elementele contabile în baza contabilității de angajamente, iar entitatea cu răspundere nelimitată – în baza contabilității de casă sau a contabilității de angajamente.
Contabilitatea activelor pe termen lung se ține pe fiecare obiect de evidență, în expresie cantitativă și valorică.
Organizarea unei firme consta în esența în stabilirea și delimitarea proceselor de muncă fizică și intelectuală, a componentelor acestora (operații, lucrări, sarcini, etc.) precum și gruparea lor pe posturi, formații de muncă, compartimente, etc. corespunzător anumitor criterii manageriale, economice, tehnice și sociale, în vederea realizării în cele mai bune condițiuni a obiectivelor previzionate.
Conceptul de organizarea activității unei firme are de regulă două sfere de cuprindere:
– organizarea strategica a firmei
– organizarea administrativă a firmei
Organizarea strategică are drept scop stabilirea ansamblului de activități ale unei firme în directa legătură cu obiectivele pe termen lung ale acesteia. Ea este rodul gândirii strategice a conducerii societății și are ca rezultat lista activităților și proceselor de muncă din cadrul firmei (producție, cercetare, control, management, marketing, etc.), funcțiunile acestora, ponderea fiecăreia în sistemul de valori al organizației și indicatorii de competenta și performanța strategică.
Organizarea strategica se execută de obicei în faza de proiectare a afacerii dar este susceptibilă de modificări majore pe parcursul activității ca urmare a dinamicii accentuate a mediului de afaceri..
Ca orice element de strategie, organizarea strategică este în competența patronatului sau acționariatului firmei, forul deliberativ și decizional în acest sens fiind Adunarea Generală a Asociaților sau Acționarilor ( AGA ).
Organizarea administrativă se referă de obicei la modul de organizare al diferitelor activități ale firmei ținând cont de particularitățile fiecăreia dintre ele.
Ea este realizată de regulă de conducerea executiva a firmei și are ca rezultat structura organizatorică a firmei sau organigrama societății.
Organizarea administrativă sau structurală a întreprinderii constă în gruparea funcțiunilor, activităților, atribuțiunilor și sarcinilor în funcție de anumite criterii și repartizarea acestora în subdiviziuni organizatorice, în scopul realizării lor, pe grupuri de persoane, în vederea asigurării unor condiții cât mai bune pentru îndeplinirea și depășirea obiectivelor firmei.
Organizarea procesuală a firmei are la bază organizarea strategica subordonată atingerii obiectivelor previzionate ale acesteia, în concordanță directă cu obiectivele pe termen lung ale societății.
În faza de proiectare a afacerii se stabilește un sistem de obiective care vizează, de obicei, ansamblul activității firmei.
Obiectivele reprezintă caracterizări calitative și/sau cantitative ale scopurilor urmărite de firmă. Obiectivele au o structură arborescentă, derivând unele din altele și se pot clasifica în funcție de importanța și sfera de cuprindere în:
Obiective fundamentale, care delimitează scopurile principale, pe termen lung, urmărite prin implementarea afacerii. Ele au un caracter sintetic și integrator. De exemplu, cifra de afaceri anuală sau profitul net pe acțiune.
Obiective derivate de gradul I din obiectivele fundamentale, implică o parte apreciabilă din procesele de muncă desfășurate în unitate iar termenul lor de realizare este pe timp mediu. De exemplu, asimilarea de produse noi în luna x, demararea unei activități colaterale în luna y, etc.
Obiective derivate de ordinul II care rezultă din cele derivate de ordinul I cuprind o parte mai mare a proceselor de muncă, termenul lor fiind mai apropiat. De exemplu, finalizarea unei comenzi până în data de …, prezentarea mostrelor noului produs la expoziția din data de…, etc.
Obiective specifice, sintetizează sarcinile pe compartimente aferente realizării obiectivelor derivate de ordinul II. De exemplu finalizarea proiectării produsului nou până în data de…, efectuarea calculelor de cost de fabricație pentru produsul nou, etc.
Obiective individuale concretizează obiectivele specifice la nivelul persoanelor implicate din fiecare compartiment. De exemplu, finalizarea proiectului unei anumite piese, subansamblu, vopsirea produsului nou de către o anumită persoană , etc.
Sistemul derivat, arborescent de obiective așa cum a fost el prezentat mai sus este cunoscut în management sub denumirea de piramidă obiectivelor firmei.
Capitolul 2
2. Organizarea evidenței contabile la societățile de prestări servicii
2.1. Definiții, noțiuni de prestări servicii
Prestarea de servicii este orice operațiune care nu constituie livrare de bunuri, în conformitate cu Codul Fiscal.
Prestările de servicii cuprind operațiuni cum sunt:
a) închirierea de bunuri sau transmiterea folosinței bunurilor în cadrul unui contract de leasing;
b) transferul și/sau transmiterea folosinței drepturilor de autor, brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale și a altor drepturi similare;
c) angajamentul de a nu desfășura o activitate economică, de a nu concura cu altă persoană sau de a tolera o acțiune ori o situație;
d) prestările de servicii efectuate pe baza unui ordin emis de/sau în numele unei autorități publice sau potrivit legii;
e) servicii de intermediere efectuate de persoane care acționează în numele și în contul altei persoane, atunci când intervin într-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.
Sunt asimilate prestării de servicii efectuate cu plata următoarele:
a) utilizarea temporară a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, în scopuri care nu au legătura cu activitatea sa economică sau pentru a fi puse la dispoziție, în vederea utilizării în mod gratuit, altor persoane, dacă taxa pentru bunurile respective a fost dedusă total sau parțial;
b) serviciile care fac parte din activitatea economică a persoanei impozabile, prestate în mod gratuit pentru uzul personal al angajaților săi sau pentru uzul altor persoane.
Obiectul contractului de prestări servicii – evaluarea riscurilor în domeniul securității și sănătății muncii (SSM) și PSI sau domenii conexe îl constituie prestarea de către Prestator în favoarea Beneficiarului a serviciilor de consultanță privind evaluarea riscurilor în domeniul securității și sănătății muncii și PSI sau domenii conexe, specificate în Anexa nr.1 la contract, ce face parte integrantă din acesta, în schimbul achitării de către Beneficiar, Prestatorului, a prețului aferent acestor servicii.
Întreprinderile de prestări de servicii
Definiție:
Cuprind: întreprinderile de furnituri (care presupun o activitate prin care furnizorul, în schimbul unui preț determinat anticipat, asigură prestarea unui serviciu sau predarea de produse la termene succesive – de exemplu, R.A.T.B., R.A.S.U.B.); întreprinderile de spectacole publice (interpunându-se intre artist și spectator); întreprinderile de comisioane (în care comisionarul încheie, în mod permanent afaceri în nume propriu, dar pe seama comitentului); agenții și oficii de afaceri (în care se intermediază afaceri în diferite domenii ca: turism, vânzare-cumpărare și închirieri de imobile, publicitate etc.); întreprinderi de editura, librării și obiecte de artă (având ca obiect reproducerea și difuzarea unei lucrări sau vânzarea unor obiecte de artă, când vinde altă persoană decât autorul sau artistul); întreprinderile de transport (în care transportatorul de mărfuri sau de persoane se comportă ca un intermediar între expeditorul-furnizor și destinatarul-beneficiar, prestând un serviciu expeditorului-furnizor în favoarea terțului-beneficiar, adică destinatarului); întreprinderile de imprimerie (care multiplică operele literare, științifice sau artistice folosind mijloace mecanice); întreprinderile de asigurare (își desfășoară activitatea sub forma societăților de asigurare); depozitele în docuri și antrepozite (privind organizarea activității de depozitare a mărfurilor sub forma de întreprindere, dar și operațiunile de depozitare și documentele vizând marfa depozitată).
2.2.Evidențierea prin intermediul conturilor a prestărilor de serviciu (cont din clasa 3,6,7,4)
Sistemul conturilor naționale constituie un instrument complex de evidență, analiză și decizie economică și se fundamentează pe teoria factorilor de producție, potrivit căreia factorii participanți la multiplele activități economice sunt recompensați în raport cu serviciile aduse (munca prin salarii, natura prin rentă, capitalul prin profit și/sau dobândă).
Principalul obiectiv al S.C.N. îl constituie măsurarea producției naționale și a principalelor sale elemente constitutive. Metodologia de calculare și analiză a suferit, de-a lungul timpului, modificări și adaptări la sistemul actual ajungându-se treptat, un rol însemnat avându-l adoptarea sa de Comisia de Statistică a O.N.U. în 1969. În 1977, s-a hotărât separarea activităților în ramuri materiale și ramuri nemateriale și gruparea producției în bunuri materiale, în servicii productive (marfare) și în servicii sociale.1
Sistemul conturilor naționale este compus din trei elemente de bază:
a) agenții economici;
b) operațiunile;
c) conturile. conturile evidențiază distinct fluxurile materiale și pe cele financiare, delimitează bunurile economice cu caracter marfar de cele nemarcare și surprind, în timp și spațiu, legăturile dintre agenții economici.
S.C.N. cuprinde patru conturi:
1) producția,
2) consumul,
3) acumularea și
4) restul lumii.
Contul Producție cuprinde două subcosturi: – mărfuri, în care se înregistrează bunurile și serviciile desfăcute pe categorii de vânzători;
– activități, care cuprind valoarea bunurilor și serviciilor, defalcată pe consumuri intermediare și pe valoarea adăugată.
Contul Consum cuprinde:
– conturi de cheltuieli făcute pentru consumul privat și public;
– contul de venituri în care se înscriu categoriile de venituri ale diferitelor sectoare.
Contul Acumulare evidențiază finanțarea investițiilor brute și cheltuielile pentru creșterea stocurilor, cât și capitalul financiar folosit pentru achiziții de terenuri și fonduri nemateriale, precum și transferurile de capital și consumul de capital fix.
Contul Restul lumii evidențiază importurile și exporturile de bunuri și servicii, transferurile curente și tranzacțiile de capital pe plan extern.
Pe baza datelor din conturile arătate se elaborează tabele de ansamblu sub formă de matrice, care scot în evidență multiplele interdependențe dintre agenții economici, operațiuni și conturi.
Conform precizărilor efectuate în Ghidul de aplicare a Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin OMFP 1752/2005, contabilitatea de gestiune se organizează „fie utilizând conturi specifice, fie dezvoltând conturile din contabilitatea financiară, fie cu ajutorul evidenței tehnico-operative proprii”.
a) organizarea disociată cu utilizarea conturilor specifice presupune, pe de o parte, existența contabilității financiare, iar, pe de altă parte, existența contabilității de gestiune prin intermediul conturilor din clasa a IX-a “Conturi de gestiune”, într-o formă simplificată redată de actualul PCG și care, așa cum sunt precizate, nu sunt obligatorii dar care permit :
– Preluarea din contabilitatea financiară a cheltuielilor încorporabile, scop în care este necesar să se elaboreze un “tablou de joncțiune” pentru a se asigura controlul asupra operațiilor înregistrate.
Acest tablou este cu atât mai necesar cu cât în unele conturi apar înregistrate cheltuieli care sunt neîncorporabile, adică nu se cuprind în costuri.
– Decuparea din tabloul de joncțiune a cheltuielilor încorporabile (aferente producției) și regruparea și reclasarea acestora în cheltuieli directe (pe purtătorii de costuri) și indirecte (pe locuri de cheltuieli, iar în cadrul acestora după natura cheltuielilor).
– Înregistrarea, urmărirea și controlul producției fabricate în cursul perioadei de gestiune, evaluată la prețul de înregistrare, care poate fi : costul standard sau prețul cu ridicata al întreprinderii.
– Înregistrarea, urmărirea și controlul producției aflate în curs de execuție la finele perioadei de gestiune, evaluată la costul efectiv al acesteia
– Înregistrarea, urmărirea și controlul abaterilor dintre costurile efective și prețurile de înregistrare aferente producției fabricate .
Conturile din clasa a IX-a se caracterizează prin faptul că funcționează numai între ele și prin urmare, la sfârșitul lunii, nu prezintă sold motiv pentru care nu apar în bilanț, iar din punct de vedere funcțional se pot dezvolta în analitic pe categorii de costuri.
Utilizarea conturilor contabile, precum și simbolizarea analitică a acestora se efectuează astfel încât sistemul de stocare și accesare a informațiilor obținute să fie flexibil și să permită o gamă largă de opțiuni.
Lista conturilor de gestiune poate fi adaptată în funcție de scopurile urmărite, respectiv: evidențierea fluxului costurilor, determinarea costurilor aferente stocurilor, determinarea veniturilor și a rezultatelor în funcție de activitatea care le generează, efectuarea de previziuni etc.
Organizarea disociată fără utilizarea conturilor presupune existența, pe de o parte, a contabilității financiare, iar pe de altă parte, existența contabilității de gestiune realizată cu ajutorul situațiilor de colectare, repartizare și calcul al costurilor pe unitatea de produs, lucrare sau serviciu, ceea ce conduce la aparența unei extra contabilități.
Ca și în cazul precedent, se ridică mai întâi problema realizării contului de joncțiune și decupării cheltuielilor aferente costurilor de producție în scopul reclasării și regrupării cheltuielilor pe purtătorii de costuri (cheltuieli directe) și locuri de cheltuieli (cheltuieli indirecte).
Cheltuielile directe se înscriu în “fișa de postcalcul” deschisă pe fiecare produs, grupă de produse, comenzi de fabricație sau de execuție, faze de fabricație, în funcție de specificul procesului tehnologic, pe măsura efectuării consumurilor.
Modelul fișei de postcalcul diferă de la o întreprindere la alta, în funcție de complexitatea procesului de producție. În cazul în care nomenclatura consumurilor de materii prime și materiale directe, precum și a operațiilor tehnologice este redusă, acestea se pot înscrie direct în fișa de postcalcul.
În caz contrar, se întocmesc centralizatoare de consumuri, pe baza bonurilor de consum, a fișelor limită, bonurilor de manoperă etc., iar în fișa de post calcul se va trece numai valoarea totală a consumurilor pe feluri de cheltuieli directe.
Registrul bancar a apărut în urma elaborării normei B.N.R. nr.1/1999. Direcția generala de autorizare, reglementare și supraveghere prudențială a societăților bancare realizează introducerea și actualizarea datelor din registrul bancar .
Registrul bancar cuprinde: numărul și data înmatriculării în registrul bancar; denumirea băncii, însoțită de formă juridică sau, după caz, de mențiunea sucursală; adresa sediului social; numărul și data înmatriculării în registrul comerțului; data autorizării funcționării băncii de către B.N.R. ; seria, numărul și data autorizației emise de B.N.R. ; data radierii înregistrării; observații (situațiile de retragere a autorizației, reorganizare, faliment, lichidare, fuziune, schimbarea denumirii și alte situații similare).
Înmatricularea băncilor în registrul bancar se va face în ordinea cronologică a autorizării acestora de către B.N.R.
Operațiuni în Curs Banca – efecte de încasat / plătit
Se țin în evidență cecurile și biletele la ordin emise/recepționate. Conțin atât data emiterii/recepției, cât și data scadență. Facturile acoperite își pierd scadența, aceasta fiind preluată de către efectele de încasat.
De remarcat faptul ca un CEC are rolul de a prelua ( acoperi ) scadențele documentelor pe care se repartizează. El nu scade soldul final al partenerului, doar schimbă componența acestuia.
Operațiuni Curente Bancă
Se țin în evidența documentele care afectează soldul unei casierii.
De exemplu: încasări/plăți numerar, viramente interne, borderouri încasări agenți, avansuri spre decontare operațiuni pe conturi contabile, etc.
Informațiile despre operațiunile la nivelul unei zile sunt prezentate centralizat, registrul de casa generându-se în mod automat, în lei sau în valută, după caz.
De asemenea, înregistrările contabile sunt generate conform modelelor de contare prestabilite, diferențele de curs fiind implicit evidențiate în contabilitate conform legislației în vigoare.
2.3. Note contabile specifice prestărilor de servicii (formule contabile fără sume)
În baza contabilității de angajamente, firmele trebuie să evidențieze în contabilitate toate veniturile și cheltuielile, respectiv creanțele și datoriile rezultate ca urmare a unor prevederi legale sau contractuale. (temei legal: pct. 180 alin. 2 din normele de aplicare a Ordinalului MFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificările și completările ulterioare)
Creanțele față de clienții pentru care, până la finele lunii, nu au fost întocmite facturile se evidențiază distinct în contabilitate (contul 418 “Clienți – facturi de întocmit”), pe baza documentelor care atestă livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor. (temei legal: pct. 180 alin. 1din normele de aplicare a Ordinalului MFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificările și completările ulterioare)
În conturile de clienți se evidențiază distinct creanțele din penalități stabilite conform clauzelor contractuale, despăgubiri datorate pentru contracte întrerupte înainte de termen și alte elemente de natură similară. (temei legal: pct. 180 alin. 3 din normele de aplicare a Ordinalului MFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificările și completările ulterioare)
Contabilitatea clienților se ține pe categorii, precum și pe fiecare persoană fizică sau juridică. În acest sens, în contabilitatea analitică, clienții se grupează astfel: interni și externi, iar în cadrul acestora pe termene de încasare. (temei legal: pct. 188 din normele de aplicare a Ordinulului MFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificările și completările ulterioare).
Notele contabile constituie sursa de informații aflată la nivelul cel mai elementar pentru contabilitatea financiară a programului "Contabil Profesional".
Notele contabile pot fi introduse manual, în diverse moduri, dar trebuie precizat ca programul poate genera, la cerere, note contabile corecte pentru toate documentele primare pe care le gestionează.
Programul permite utilizarea de formule contabile, precum și de note contabile de amortizare, pentru operațiuni care se repetă pentru o anumită perioadă.
În rezumat, lucrul cu notele contabile oferă următoarele:
adăugare, modificare, ștergere, tipărire
selectare note contabile care îndeplinesc anumite condiții.
Un foarte puternic motor de selecție a notelor contabile. Selecția poate fi directă sau pe bază de criteriu. Criteriile de selecție sunt memorate, dumneavoastră putând adăuga noi criteria
afișarea în orice moment a rulajelor conturi,
generearea de note contabile de închidere (profit, TVA)
verificarea notelor contabile introduce
obținerea conturilor în relație cu un cont introdus.
definirea și utilizarea de formule contabile
2.4.Documente financiari contabile specifice societăților de prestării servicii ( factura, ordin plată, chitanța, bon fiscal, bon de consum, utilaje-fișa mijlocului fix, bon de comandă, etc.)
Arhivarea documentelor contabile
Persoanele prevăzute la art. 1 din Legea nr. 82/1991, republicată, au obligația păstrării în arhiva lor a registrelor de contabilitate, a celorlalte documente contabile, precum și a documentelor justificative care stau la baza înregistrării în contabilitate.
Păstrarea registrelor și a documentelor justificative și contabile se face la domiciliul fiscal sau la sediile secundare.
Registrele și documentele justificative și contabile se pot arhiva, în baza unor contracte de prestări de servicii, cu titlu oneros, de către alte persoane juridice române care dispun de condiții corespunzătoare.
Răspunderea privind arhivarea documentelor financiar-contabile revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligația gestionării unității beneficiare. Unitatea care a încredințat documentele spre arhivare, respectiv unitatea beneficiara, trebuie să înștiințeze organul fiscal teritorial de care aparține despre aceasta situație.
Cu ocazia controalelor efectuate de organele abilitate, persoanele juridice sunt obligate, la cerere, să prezinte la domiciliul fiscal documentele solicitate.
Termenul de păstrare a statelor de salarii este de 50 de ani, iar termenul de păstrare a registrelor și a documentelor justificative și contabile este de 10 ani cu începere de la data încheierii exercițiului financiar în cursul căruia au fost întocmite.
Facturile aferente bunurilor de capital, respectiv bunurilor imobile, care stau la baza determinării taxei pe valoarea adăugată deductibile pentru persoanele impozabile cu regim mixt și persoanele parțial impozabile în conformitate cu prevederile Codului Fiscal, se vor păstra pe o perioadă de 5 ani cu începere de la momentul la care taxa aferentă achiziției devine exigibilă.
Documentele financiar-contabile prevăzute în anexa 4 la OMEF nr. 3.512/2008 privind documentele financiar contabile (de exemplu: NIR, bon de consum, fișa de magazie, chitanța, dispoziție de plată/încasare către casierie, ordin de deplasare etc.), întocmite și utilizate de aceste persoane se păstrează timp de 5 ani în arhiva unității, cu începere de la data încheierii exercițiului financiar în cursul căruia au fost întocmite, dacă necesitățile proprii ale unității nu impun păstrarea acestora pe o perioadă de timp mai mare.
Documentele financiar-contabile care atestă proveniența unor bunuri cu durata de viață mai mare de 10 ani se păstrează, de regulă, pe o perioada de timp mai mare, respectiv pe perioada de utilizare a bunurilor.
În caz de încetare a activității persoanelor, documentele contabile se arhivează în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau se predau la arhivele statului, în conformitate cu prevederile legale în materie.
Arhivarea documentelor justificative și contabile se face cu respectarea următoarelor reguli generale:
– documentele se grupează în dosare, numerotate, șnuruite si parafate;
– gruparea documentelor în dosare se face cronologic și sistematic, în cadrul fiecărui exercițiu financiar la care se refera acestea. În cazul fuziunii sau al lichidării societății, documentele aferente acestei perioade se arhivează separat;
– dosarele conținând documente justificative și contabile se păstrează în spaăii amenajate în acest scop, asigurate împotriva degradării, distrugerii sau sustragerii, dotate cu mijloace de prevenire a incendiilor;
– evidența documentelor la arhiva se ține cu ajutorul Registrului de evidența, potrivit legii, în care sunt consemnate dosarele și documentele intrate în arhiva, precum și mișcarea acestora în decursul timpului.
Întocmirea și utilizarea documentelor financiar-contabile
Potrivit prevederilor Legii contabilității nr. 82/1991, republicată, orice operațiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.
Societățile comerciale, societățile/companiile naționale, regiile autonome, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, societățile cooperatiste și celelalte persoane juridice, instituțiile publice, asociațiile și celelalte persoane juridice cu și fără scop patrimonial, precum și persoanele fizice care desfășoară activitatea producătoare de venituri, subunitățile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate sau în România, prevăzute în Legea contabilității nr. 82/1991, republictă, consemnează operațiunile economico-financiare, în momentul efectuării lor, în documente justificative, pe baza cărora se fac înregistrări în contabilitate (jurnale, fișe și alte documente contabile, după caz).
Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate dobândesc calitatea de document justificativ în condițiile în care furnizează toate informațiile prevăzute de normele legale în vigoare, și anume: denumirea documentului justificativ; denumirea/numele și prenumele și, după caz, sediul/adresa persoanei juridice/fizice care întocmește documentul; numărul documentului și data întocmirii acestuia; menționarea părților care participa la efectuarea operațiunii economico-financiare (când este cazul); conținutul operațiunii economico-financiare și, atunci când este necesar, temeiul legal al efectuării acesteia; datele cantitative și valorice aferente operațiunii economico-financiare efectuate, după caz; numele și prenumele, precum și semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operațiunii economico-financiare, ale persoanelor cu atribuții de control financiar preventiv și ale persoanelor în drept sa aprobe operațiunile respective, după caz; alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operațiunilor efectuate.
De asemenea, în cuprinsul oricărui document emis de către o societate comercială trebuie să se menționeze și elementele prevăzute de legislația din domeniu, respectiv forma juridică, codul unic de înregistrare și capitalul social.
Documentele justificative provenite din tranzacții/operațiuni de cumpărare a unor bunuri de la persoane fizice, pe baza de borderouri de achiziții, pot fi înregistrate în contabilitate numai în cazul în care se face dovada intrării în gestiune a bunurilor respective.
Documentele contabile: jurnale, fise etc., care servesc la prelucrarea, centralizarea și înregistrarea în contabilitate a operațiunilor consemnate în documentele justificative, întocmite manual sau prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor, trebuie să cuprindă elemente cu privire la: felul, numărul și data documentului justificativ; sumele corespunzătoare operațiunilor efectuate; conturile sintetice și analitice debitoare și creditoare; semnăturile pentru întocmire și verificare, după caz.
Important! Documentelor în forma electronică, ce conțin date privind operațiunile economice de schimb sau vânzare de bunuri ori servicii între persoane care emit și primesc facturi, bonuri fiscale sau chitanțe în forma electronică, li se aplică regimul juridic prevăzut prin Legea nr. 260/2007 privind înregistrarea operațiunilor comerciale prin mijloace electronice. Facturile și chitanțele în formă electronică, emise fără îndeplinirea condițiilor prevăzute de legea mai sus menționată, nu au calitatea de document justificativ, în înțelesul prevederilor Legii nr. 82/1991, republicată.
Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat, precum și a celor care le-au înregistrat în contabilitate.
Corectarea documentelor justificative
În documentele justificative și în cele contabile nu sunt admise ștersături, modificări sau alte asemenea procedee, precum și lăsarea de spatii libere între operațiunile înscrise în acestea sau file lipsa.
Erorile se corectează prin tăierea cu o linie a textului sau a cifrei greșite, pentru ca acestea să poată fi citite, iar deasupra lor se scrie textul sau cifra corectă.
Corectarea se face în toate exemplarele documentului și se confirma prin semnătura persoanei care a întocmit/corectat documentul justificativ, menționându-se și data efectuării corecturii.
La corectarea documentului justificativ în care se consemnează operații de predare-primire a valorilor materiale și a mijloacelor fixe este necesara confirmarea, prin semnătura, atât a predătorului, cât și a primitorului.
În cazul completării documentelor prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automata a datelor, corecturile sunt admise numai înainte de prelucrarea acestora, menționându-se data rectificării și semnătura celui care a făcut modificarea.
Documentele prezentate în listele de erori, anulari sau completări (pe baza cărora se fac modificări în fișiere sau în baza de date a unitării) trebuie să fie semnate de persoanele împuternicite de conducerea unitării.
În cazul în care prelucrarea documentelor justificative se face de către un terț (persoana fizică sau juridică), în relațiile dintre terți și unitățile beneficiare, pentru efectuarea corespunzătoare a înregistrărilor în contabilitate trebuie să se respecte următoarele reguli:
– documentele justificative să fie întocmite corect și la timp de către unitățile beneficiare, acestea răspunzând de realitatea datelor înscrise în documentele respective;
– documentele contabile, întocmite de terți pe baza documentelor justificative, trebuie predate unitarilor beneficiare la termenele stabilite prin contractele sau convențiile civile încheiate, terții răspunzând de corectitudinea prelucrării datelor;
În condițiile în care prestatorul de servicii de prelucrare a documentelor nu este persoana fizică sau juridică autorizată potrivit Ordonanței Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activității de expertiza contabila și a contabililor autorizați, republicată, unitățile beneficiare trebuie să efectueze verificarea documentelor contabile obținute de la terți, în sensul cuprinderii tuturor documentelor justificative predate pentru prelucrare, al respectării corespondenței conturilor și exactității sumelor înregistrate.
Factura
Servește ca:
document pe baza căruia se întocmește instrumentul de decontare a bunurilor livrate și a serviciilor prestate;
document de însoțire a mărfii pe timpul transportului, după caz;
document de încărcare în gestiunea cumpărătorului;
document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului și a cumpărătorului;
alte situații prevăzute expres de lege.
În situația în care factura nu se întocmește în momentul livrării, bunurile livrate sunt însoțite pe timpul transportului de avizul neînsoțire a mărfii.
În vederea corelării documentelor de livrare, numărul și data avizului de însoțire a mărfii se înscriu în formularul de factură.
Circulă, după caz:
la furnizor:
la compartimentul desfacere, în vederea înregistrării în evidențele operative și pentru eventualele reclamații ale clienților;
la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea în contabilitate;
la cumpărător:
la compartimentul financiar-contabil, pentru acceptarea plății, precum și pentru înregistrarea în contabilitate.
Conform Codului Fiscal, art. 155, referitor la facturare și elementele obligatorii ale facturii:
(1)Persoana impozabilă care efectuează o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, alta decât o livrare/prestare fără drept de deducere a taxei, conform art. 141 alin. (1) si (2), trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar, cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare cele în care ia naștere faptul generator al taxei, cu excepția cazului în care factura a fost deja emisă.
De asemenea, persoana impozabilă trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar pentru suma avansurilor încasate în legătură cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, cel târziu până în cea de-a15-a zi a lunii următoare celei în care a încasat avansurile, cu excepția cazului în care factura a fost deja emisă.
(2) Persoana înregistrată conform art. 153 trebuie să auto factureze, în termenul prevăzut la alin. (1), fiecare livrare de bunuri sau prestare de servicii către sine.
(3)Persoana impozabilă va emite o factură, în termenul stabilita alin. (1), pentru fiecare vânzare la distanță pe care a efectuat-o, în condițiile art. 132 alin. (2).
(4) Persoana impozabilă va emite o autofactură, în termenul stabilit la alin. (1), pentru fiecare transfer pe care l-a efectuat în alt stat membru,în condițiile art. 128 alin. (10) și pentru fiecare achiziție intracomunitară efectuată în România în condițiile stabilite la art. 1301 alin.(2) lit. a).
(5) Factura cuprinde în mod obligatoriu următoarele informații:
a) numărul de ordine, în baza uneia sau mai multor serii, care identifică factura în mod unic;
b) data emiterii facturii;
c) data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans, în măsura în care această dată diferă de data emiterii facturii;
d) denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA sau, după caz, codul de identificare fiscală, ale persoanei impozabile care emite factura;
e) denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit în România și care și-a desemnat un reprezentant fiscal,precum și denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA, conform art. 153, ale reprezentantului fiscal;
f)denumirea/numele și adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum și codul de înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală ale beneficiarului, dacă acesta este o persoană impozabilă sau o persoană juridică neimpozabilă;
g) denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit în România și care și-a desemnat un reprezentant fiscal, precum și denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare prevăzut la art. 153 ale reprezentantului fiscal;
h) denumirea și cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum și particularitățile prevăzute la art. 1251 alin. (3) în definirea bunurilor, în cazul livrării intracomunitare de mijloace de transport noi;
i) baza de impozitare a bunurilor și serviciilor sau, după caz, avansurile facturate, pentru fiecare cotă, scutire sau operațiune netaxabilă, prețul unitar, exclusiv taxa, precum și rabaturile, remizele, riturnele și alte reduceri de preț;
j) indicarea cotei de taxă aplicate și a sumei taxei colectate, exprimate în lei, în funcție de cotele taxei;
k) în cazul în care nu se datorează taxa, trimiterea la dispozițiile aplicabile din prezentul titlu sau din Directiva 112 sau orice altă mențiune din care să rezulte că livrarea de bunuri sau prestarea de servicii face obiectul unei scutiri sau a procedurii de taxare inversă;
l) în cazul în care se aplică regimul special pentru agențiile de turism, trimiterea la art. 1521, la art. 306 din Directiva 112 sau orice altă referință care să indice faptul că a fost aplicat regimul special;
m) dacă se aplică unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecție și antichități, trimiterea la art. 1522, la art. 313, 326 ori 333 din Directiva 112 sau orice altă referință care să indice faptul că a
fost aplicat unul dintre regimurile respective;
n) o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci când se emit mai multe facturi sau documente pentru aceeași operațiune.
(6) Semnarea și ștampilarea facturilor nu sunt obligatorii.
(7) Prin derogare de la alin. (1) și fără să contravină prevederilor alin. (3), persoana impozabilă este scutită de obligația emiterii facturii, pentru următoarele operațiuni, cu excepția cazului în care beneficiarul solicită factura:
a) transportul persoanelor cu taximetre, precum și transportul persoanelor pe baza biletelor de călătorie sau a abonamentelor;
b) livrările de bunuri prin magazinele de comerț cu amănuntul și prestările de servicii către populație, consemnate în documente, fără nominalizarea cumpărătorului.
(8) Prin norme se stabilesc condițiile în care:
a) se poate întocmi o factură centralizatoare pentru mai multe livrări separate de bunuri sau prestări separate de servicii;
b) se pot emite facturi de către cumpărător sau client în numele și în contul furnizorului/ prestatorului;
c) se pot transmite facturi prin mijloace electronice;
d) se pot emite facturi de către un terț în numele și în contul furnizorului/prestatorului;
e) se pot păstra facturile într-un anumit loc.
(9) Prin excepție de la dispozițiile alin. (5), se pot întocmi facturi simplificate în cazurile stabilite prin norme.
Indiferent de situație,trebuie ca facturile emise în sistem simplificat să conțină cel puțin următoarele informații:
data emiterii;
b) identificarea persoanei impozabile emitente;
c) identificarea tipurilor de bunuri și servicii furnizate;
d) suma taxei de achitat sau informațiile necesare pentru calcularea acesteia.
(10) Orice document sau mesaj care modifică și care se referă în mod specific și fără ambiguități la factura inițială va fi tratat ca o factură.
(11) România va accepta documentele sau mesajele pe suport hârtie ori în formă electronică drept facturi, dacă acestea îndeplinesc condițiile prevăzute de prezentul articol.
(12) În situația în care pachete care conțin mai multe facturi sunt transmise sau puse la dispoziție aceluiași destinatar prin mijloace electronice,informațiile care sunt comune facturilor individuale pot fi menționate o singură dată, cu condiția ca acestea să fie accesibile pentru fiecare factură.
Ordinul de plată este o dispoziție necondiționată, dată de către un titular de cont, băncii sale, de a pune la dispoziția unui beneficiar o anumită sumă de bani.
Emiterea ordinului de plată (plătitorul) presupune existența unor disponibilități în cont cel puțin egale cu valoarea sumelor transferate.
Ordinele de plată se emit pe suport hârtie sau electronic având structuri diferite, respectiv cele pe suport hârtie au un format standard tipărit (formular), în timp ce modelele electronice se prezintă sub forma unor mesaje codificate.
Ordinul de plată este revocabil (plata poate fi oprită) de către emitent până în momentul acceptării lui de către banca destinatară.
Această caracteristică reprezintă o facilitate pentru emitent dar ridică suspiciuni pentru beneficiar cu privire la capacitatea de plată a emitentului.
Participanții la circuitul ordinului de plată sunt:
Emitentul – agentul economic nonbancar care emite ordinul de plată pe cont propriu, în baza unui cont deschis la o bancă
Beneficiarul – instituția/persoana desemnată prin ordinul de plată de către plătitor (emitent), să primească o sumă de bani
Banca inițiatoare – banca căreia i se adresează ordinul de plată al emitentului și la care emitentul are deschis contul bancar.
Banca destinatară – banca care recepționează și acceptă ordinul de plată, în nume propriu sau pentru un client al său, în calitate de beneficiar.
Banca inițiatoare poate fi aceeași cu banca destinatară când emitentul și beneficiarul au conturi deschise la aceeași bancă.
Chitanța
Documentul financiar-contabil cel mai des utilizat în activitatea agenților economici, chitanța servește ca:
document justificativ pentru depunerea unei sume în numerar la casieria unității
document justificativ de înregistrare în registrul de casă și în contabilitate (emis în cazul vânzării de produse sau prestării de servicii pentru care plata se face în numerar).
Similar facturii, chitanța este un document financiar cu regim special de înseriere și numerotare, iar numerotarea se efectuează în baza unei decizii interne.
Astfel, fiecare chitanță va avea un număr sau o serie unice, care trebuie să fie secvențiale și să țină cont de structura organizatorică a firmei, în funcție de puncte de lucru, filiale, etc.
Elementele obligatorii ale unei chitanțe
Ca și factura, chitanța trebuie completată cu o serie de elemente obligatorii, după cum urmează:
denumire furnizor;
codul de identificare fiscală al furnizorului (CIF);
numărul de înregistrare la registrul comerțului al furnizorului;
adresa furnizorului;
data emiterii chitanței;
denumire client;
codul de identificare fiscală al clientului;
numărul de înregistrare de la registrul comerțului al clientului;
adresa clientului;
suma încasată (în cifre și litere) și ce reprezintă aceasta.
Spre deosebire de factură, chitanța nu poate fi stornată. În cazul în care o chitanță a fost completată greșit, singura posibilitate este de a o anula, nefiind permise corecturi.
Pentru operațiuni în valută, chitanțele se întocmesc urmând aceleași reguli ca și în cazul chitanțelor pentru sume numerar în lei.
În plus, la elementele obligatorii ale chitanței se adaugă și suma în valutã (în cifre și în litere), precum și cursul de schimb valutar si contravaloarea în lei.
Bon fiscal
Bonul fiscal este documentul emis de aparatul de marcat electronic fiscal, care trebuie să cuprindă cel puțin: – denumirea și codul fiscal ale operatorului economic emitent;
– adresa de la locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal;
– logotipul și seria fiscală ale aparatului;
– numărul de ordine;
– data și ora emiterii;
– denumirea fiecărui bun livrat sau serviciu prestat;
– prețul sau tariful unitar;
– cantitatea;
– valoarea pe fiecare operațiune, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, cu indicarea cotei de taxă;
– valoarea totală a bonului, inclusiv taxa pe valoarea adăugată;
– valoarea totală a taxei pe valoarea adăugată pe cote de taxă, cu indicarea nivelului de cotă;
– valoarea totală a operațiunilor scutite de taxa pe valoarea adăugată, precum și valoarea altor taxe care nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată, dacă este cazul.
Prin HG 105/2009 au fost abrogate prevederile HG 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară și contabilă și a normelor metodologice privind întocmirea și utilizarea acestora, precum și toate ordinele ministrului economiei și finanțelor care au fost emise având ca temei legal hotărârea mai sus menționată.
În aceste condiții au fost abrogate și prevederile OMFP 293/2006 pentru modificarea OMFP 1714/2005 privind aplicarea prevederilor HG 831/1997.
În OMFP 293/2006 se prevedea ca bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice fiscale, și anume:
– bonul fiscal utilizat pentru justificarea TVA aferente carburanților achiziționați în vederea desfășurării activității;
– bonul fiscal emis de aparatul de marcat fiscal utilizat în activitatea de taximetrie;
– bonul fiscal care atesta plata prin cardurile bancare;
– bonul fiscal a cărui valoare totala este de până la 100 lei inclusiv, sunt documente care stau la baza înregistrării în contabilitate a cheltuielilor.
Astfel, abrogându-se prevederile OMFP 293/2006 nu mai avem limitare legată de valoarea bonului fiscala cea de 100 de lei.
Însă, situația nu este chiar atât de simplă întrucât bonul fiscal emis de aparatele de marcat fiscale reprezintă doar document care atesta efectuarea plații care se anexează Registrului de casă.
Pentru a putea înregistra în contabilitate cheltuiala plătită cu bonul fiscal și a deduce respectiva cheltuială la calculul impozitului pe profit trebuie să avem un document justificativ.
Astfel, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, orice operațiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care sta la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.
De asemenea, potrivit pct. 2 din Anexa 1 la OMEF 3512/2008, documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale:
– denumirea documentului;
– denumirea/numele și prenumele, după caz, sediul/adresa persoanei juridice/fizice care întocmește documentul;
– numărul documentului și data întocmirii acestuia;
– menționarea părților care participa la efectuarea operațiunii economico-financiare (când este cazul);
– conținutul operațiunii economice-financiare și, atunci când este necesar, temeiul legal al efectuării acesteia;
– datele cantitative și valorice aferente operațiunii economico-financiare efectuate, după caz;
– numele și prenumele, precum și semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operațiunii economico-financiare, ale persoanelor cu atribuții de control financiar preventiv și ale persoanelor în drept să aprobe operațiunile respective, după caz;
– alte elemente menite să asigure consemnarea completa a operațiunilor efectuate.
Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în condițiile în care furnizează toate informațiile prevăzute de normele legale în vigoare.
Înregistrarea in contabilitate a bunurilor achiziționate sau a serviciilor prestate, achitate cu numerar sau cârd bancar, pe baza de bon fiscal, se poate efectua în următoarele condiții:
– entitatea solicită furnizorului factura aferentă bunurilor livrate sau serviciilor prestate, având ca anexa bonul fiscal emis de aparatul de marcat electronic fiscal;
sau
– entitatea justifica cheltuielile efectuate fie prin documente care atesta intrarea în gestiune a bunurilor achiziționate (nota de intrare recepție), fie cu alte documente cum sunt: ordin de deplasare, decont de cheltuieli, la care se anexează bonul fiscal, documentele respective fiind aprobate de persoana care autorizează efectuarea acestor cheltuieli.
În cazul utilizării decontului de cheltuieli, documentul utilizat este Decont de cheltuieli cod 14-5-5 aprobat prin Ordinul ministrului economiei și finanțelor nr 3512/2008 privind documentele financiar-contabile, care va fi adaptat in mod corespunzător pentru decontări interne.
În concluzie, numai daca avem justificările precizate mai sus putem înregistra în evidența contabilă și deduce la calculul impozitului pe profit cheltuiala cu bunurile, serviciile, execuțiile de lucrări plătite cu bon fiscal emis de aparatele de marcat fiscale sau cu cardul.
Astfel putem înregistra în evidența contabilă și putem considera deductibilă la calculul impozitului pe profit cheltuiala în suma mai mică sau mai mare de 100 de lei ( intricat limitarea a fost abrogată), achitată cu bon fiscal, dacă se întocmește un referat de necesitate, nota de intrare recepție, proces verbal de recepție, decont de cheltuieli, ordin de deplasare, în funcție de fiecare situație în parte, documente care trebuie să fie aprobate de persoana care autorizează afectarea unor astfel de cheltuieli.
În ceea ce privește deducerea taxei pe valoarea adăugată, aceasta se exercită numai în baza facturii întocmită conform art. 155 din Codul fiscal.
În cazul achiziționării carburanților auto pe baza de bon fiscal, bonurile sunt documente justificative care stau la baza înregistrării cheltuielilor în contabilitate dacă sunt ștampilate și au înscrise denumirea comparatorului și numărul de înmatriculare a autovehiculului.
Bon de consum
Bonul de consum reprezintă actul care justifică scăderea din gestiune a materialelor consumate, dar care și înregistrează materialele în evidența magaziei și contabilității.
Orice bon de consum se va întocmi în 2 exemplare (lansare și eliberare materiale) de către compartimentul care efectuează lansarea, pe baza programului de producție și a consumurilor normate, sau de alte compartimente ale unității, care solicită materiale pentru a fi consumate.
Bonurile de consum circulă între persoane autorizate să semneze acordarea vizei de necesitate, persoane autorizate să aprobe folosirea altor materiale (în cazul existenței materialelor înlocuitoare), la magazia de materiale în vederea eliberării cantităților de materiale (în acest caz va fi semnat de către gestionar la predare și de către delegat la primire), la departamentele contabile și cele financiare pentru a fi înregistrate.
Toate bonurile de consum se vor arhiva în cadrul departamentelor contabile.
Informațiile obligatorii conținute de orice bon de consum sunt următoarele:
-denumirea unității
-produsul (bucăți lansate)
-număr de înregistrare al documentului
-numărul comenzii
-data de eliberare
-denumirile materialelor (+marca, dimensiune și sortiment dacă este cazul), numărul de unități, prețul unitar și valoarea
-data și semnăturile gestionarului și a primitorului.
Fișa mijlocului fix
Fișa mijlocului fix servește ca document pentru evidența analitică a mijloacelor fixe.
Se întocmește într-un exemplar, de compartimentul financiar-contabil, pentru fiecare mijloc fix sau pentru mai multe mijloace fixe de același fel și de aceeași valoare care au aceleași cote de amortizare și sunt puse în funcțiune în aceeași lună.
Se păstrează pe grupe de mijloace fixe, în ordinea codurilor din clasificarea imobilizările corporale conform legislației în vigoare, iar în cadrul acestora, fișele mijloacelor fixe se grupează pe locuri de folosință.
Când formularul este folosit ca fișă colectivă, nu se sortează pe locuri de folosință.
Fișele mijloacelor fixe scoase din funcțiune sau transferate se scot din cartotecă și se păstrează separat.
Se completează pe baza documentelor justificative privind mișcarea mijloacelor fixe sau modificarea valorii de inventar a acestora, ca urmare a completării, îmbunătățirii, modernizării sau reevaluării lor (bon de mișcare a mijloacelor fixe, proces-verbal de scoatere din funcțiune etc.).
Când formularul este folosit ca fișă colectivă, mijloacele fixe se înscriu pe un singur rând, specificându-se în prima coloană numerele de inventar atribuite. În acest caz, valoarea unitară de inventar se poate înscrie în coloana a treia a formularului.
În coloana "Bucăți", intrările se înscriu "în negru", iar ieșirile "în roșu".
Înregistrările în coloanele "Debit", "Credit" și "Sold" se fac la valoarea de inventar a mijloacelor fixe.
În rubrica destinată datelor tehnice de identificare a mijlocului fix, în afară de datele privind marca, numărul de fabricație, seria, se înscriu și părțile componente ale mijlocului fix.
De exemplu, la o clădire se completează instalațiile de încălzire centrală, sanitare, electrice etc.
Data amortizării complete și cota de amortizare se înscriu în spațiile rezervate.
Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă.
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.
Conținutul minimal obligatoriu de informații al formularului este următorul:
– denumirea formularului;
– numărul de inventar;
– felul, seria, numărul și data documentului de proveniență;
– valoarea de inventar;
– amortizarea lunară;
– denumirea mijlocului fix și caracteristici tehnice;
– accesorii;
– grupa; codul de clasificare; data dării în folosință (anul, luna); data amortizării complete (anul, luna); durata normală de funcționare; cota de amortizare (%);
– numărul de inventar (de la număr la număr); documentul (felul, numărul, data); operațiunile care privesc mișcarea, creșterea sau diminuarea valorii mijlocului fix; debit; credit; sold.
Bon de comandă
Un bon de comandă este un document scris prin care comerciantul și consumatorul își exprimă acordul asupra produsului și prețului vânzării, atunci când produsul este achiziționat, dar nu poate fi livrat la momentul achiziției.
Din punct de vedere legal, o înțelegere asupra acestor elemente, de exemplu obiectul și prețul de vânzare, sunt suficiente pentru a avea loc o vânzare.
Faptul că plata și livrarea se vor efectua mai târziu nu schimbă cu nimic lucrurile. Astfel, bonul de comandă devine o dovadă concretă a vânzării.
Părțile fac un bon de comandă după ce s-au înțeles asupra condițiilor vânzării, iar produsul sau serviciul – obiectul contractului – nu poate fi livrat/furnizat imediat pentru că:
(i) este de dimensiuni prea mari (articole de mobilier etc.).
(ii) produsul nu este disponibil imediat (o mașină nouă).
(iii) serviciul nu este disponibil imediat (vacanță, transport).
Un bon de comandă trebuie să fie redactat în scris și de obicei conține următoarele informații:
1. Numele comerciantului sau denumirea companiei, adresa și numărul companiei.
2. Data și numărul bonului de comandă.
3. Descrierea produsului sau a serviciului (model, culoare, material, accesorii, dimensiuni etc.).
4. Prețul unitar, cantitatea, calitatea, prețul total, T.V.A., dacă aceasta nu este inclusă în preț.
5. Valoarea oricărui avans achitat.
6. Soldul rămas de achitat.
7. Data sau perioada estimată pentru livrarea produsului sau furnizarea serviciului.
Nota! Încearcă să negociezi o dată exactă de livrare, mai degrabă decât o estimare a timpului în zile sau săptămâni, deoarece reprezintă modalitatea de a te asigura că produsul/serviciul va fi livrat/executat la timp.
8. Semnătura comerciantului.
Ca o regulă, bonul de comandă conține de asemenea condițiile generale ale vânzării, de obicei pe verso.
Condițiile sunt obligatorii pe întreaga durată a contractului.
Este important să le citești cu atenție înainte de a semna bonul de comandă și de a plăti un avans.
Capitolul 3
3.Reflectarea în contabilitatea societății SC ERCSIL SRL a operaților specifice prestărilor de servicii
3.1. Descrierea societății
Societatea SC.ERCSIL SRL a luat ființă în data de 28.06.1993. A fost înregistrată la Registrul Comerțului sub numărul J12/2682/1993.
Încă de la început a fost declarată ca societate comercială plătitoare de TVA , având Codul unic de înregistrare RO4340820 din data de 28.06.1993.
În prezent își desfășoară activitatea în localitatea Cluj-Napoca , îndeplinind cu succes obiectivele stabilite de patronat.
Actul constitutiv al societății SC ERCSIL SRL cuprinde:
a) Forma juridică :
Subscrisă SC.ERCSIL SRL, persoana juridică de naționaliatate română este reprezentată de asociatul unic în persoana D-nul Arkosi Alexandru.
Forma juridică a societății este de Societate cu Răspundere Limitată.
b) Denumirea societății:
Numele dat este : « ERCSIL » SRL.
c) Sediul social:
Sediul social se află în localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj, acolo fiind și sediul central al unității.
Durata societății :
Durata de funcționare a societății este nelimitată în timp, cu începere de la data înmatriculării acesteia la Registrul Comerțului.
d) Obiectivul societății:
Activitatea principală a societății va fi :
4711-Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate cu vânzare predominantă de alimente, băuturi și tutun
e) Capitalul social :
Capitalul subscris și vărsat este de 2000 RON .
Capitalul social se împarte în 200 de părți sociale , în valoare nominală de 10 RON fiecare, deținute în totalitate de asociatul unic.
f) Administrarea și prezentarea :
Societatea este administrată și reprezentată , pe durata nelimitată , de o persoană fizică , cetățean român.
g) Beneficii și pierderi :
Asociatul unic încasează în totalitate beneficiile și suporta în totalitate eventualele pierderi.
h) Forța de muncă:
Societatea va putea angaja personal cu contract de muncă, cu repectarea prevederilor Codului Muncii și regimilui de asigurări sociale.
Are în prezent 4 de salariați cu contract de muncă pe perioada nedeterminată.
i) Dizolvarea și lichidarea :
Societatea se dizolva prin voința asociatului unic, imposibilitatea realizării obiectului de activitate, faliment sau micșorarea capitalului sub limita legală.
3.2 Descrierea departamentului financiar contabil
Contabilitatea, în cadrul SC ERCSIL SRL , se ține în compartiment distinct , cu personal angajat cu pregătire de specialitate .
Organizarea și ținerea contabilității revine Directorului Economic, care coordonează activitatea economică în cadrul societății și dispune de lichiditățile firmei.
Datele consemnate în documentele justificative sunt înregistrate în ordine cronologică și grupate în registrele contabile. Acestea se prezintă sub forma unor registre legate, fișe și situații ale căror conținut și formă corespund scopului pentru care se țin.
Principalele registre ce se folosesc, obligatoriu, în contabilitate sunt: Registrul-jurnal, Cartea-mare și Registrul-inventar.
Registrul-jurnal este documentul contabil obligatoriu în care se înregistrează, prin articole contabile, în mod cronologic, operațiile patrimoniale, prin respectarea succesiunii documentelor, dupa data de întocmire sau intrare a acestora în unitate.
În cadrul firmei SC.ERCSIL SRL acest jurnal este emis de programul de contabilitate , pe baza înregistrărilor efectuate zilnic. Se listează la sfârșitul lunii , iar totalurile (rulajul) se înscrie manual în registrul jurnal (formularul tipizat) șnuruit și inregistrat la Administrația finanțelor publice Cluj-Napoca la data înființării firmei.
Registrul "Cartea-mare" este un document contabil obligatoriu în care se înscriu lunar, direct sau prin regrupare pe conturi corespondente, înregistrările efectuate în registrul-jurnal, stabilindu-se situația fiecarui cont, respectiv soldul inițial, rulajele debitoare, rulajele creditoare și soldurile finale. Formularele folosite drept registru "Cartea-mare" pot îmbrăca diverse forme, cum ar fi: fișe de cont pentru operațiuni diverse, fise de cont șah sau pe conturi corespondente, forma "Cartea-mare" centralizatoare.
Forma folosită drept registru « Cartea-mare « de firma SC ERCSIL SRL , este cea de fișe de cont pentru operațiuni diverse. Această fișă (cartea mare) este emisă din programul de contabilitate și se listează și arhiveză odata pe an – la sfârșitul anului.
Registrul-inventar este documentul contabil în care se înregistrează toate elementele de activ și de pasiv, grupate în funcție de natura lor, conform posturilor din bilanțul contabil, inventariate potrivit normelor legale. Elementele patrimoniale înscrise în Registrul-inventar au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifică conținutul fiecărui post din bilanțul contabil. Registrul-inventar cuprinde doua părți: listele de inventariere și recapitulația inventarului.
În cadrul recapitulației, datele preluate din listele de inventariere sunt grupate pe structurile patrimoniale de activ și pasiv. Acest registru în cadrul firmei SC ERCSIL SRL se completează odată pe an având la bază inventarele întocmite în fiecare gestiune(materii prime , materiale auxiliare, mărfuri și produse) și în fiecare departament(mijloacele fixe și obiectele de inventar).
Registrul general de evidență a salariaților. Se ține cu ajutorul programului REVISAL. Angajatorul are obligația completării registrului în ordinea încheierii contractelor individuale de muncă.
Registrul cuprinde elementele de identificare a tuturor salariaților , data încheierii contractului individual de muncă , data începerii activității, modificarea și suspendarea contractului, durata acestuia , durata muncii e data în ore/zi, respectiv codul acesteia potrivit Clasificării ocupațiilor din România(C.O.R.), salariul de bază la data încheierii contractului, data încetării contractului și temeiul legal al încetării acestuia, numele, prenumele și semnătura persoanei care face înscrierea. În cazul SC ERCSIL SRL , Registrul se completează și se păstrează la sediul central al angajatorului, în cadrul departamentului de Resurse Umane.
Registrul unic de control are ca scop evidențierea tuturor controalelor desfășurate la contribuabil de către toate organele de control specializate, în domeniile : financiar-fiscal, inspecția muncii, sanitar, fitosanitar, urbanism, calitatea în construcții, protecția consumatorului, protecția impotriva incediilor, precum și în alte domenii prevăzute de lege . SC ERCSIL SRL are 4 astfel de registre în cele 4 puncte de lucru din Câmpia Turzii și localitatea Viișoara. Cel de la sediul central se află în cadrul serviciului Financiar-Contabilitate.
Registrul de evidență fiscală are ca scop înscrierea tuturor informațiilor care au stat la determinarea profitului impozabil și a calculului impozitului pe profit cuprins în declarația privind obligațiile de plată la bugetul general consolidat.
Informațiile din Registrul de evidență fiscală sunt înregistrate în ordine cronologică și corespund cu operațiunile fiscale și cu datele privind impozitul pe profit din declarația privind obligațiile de plată la bugetul general consolidat. Registrul de evidență fiscală se păstrează la sediul fiscal al SC ERCSIL SRL , în cadrul serviciului Financiar-Contabilitate , unde se fac și înregistrările în acesta.
Evidența operativă a imobilizărilor corporale intrate și iesite din unitatea patrimonială ,în funcție de categoria din care fac parte și locul unde se află, se ține cu ajutorul registrului numerelor de inventar.
Fiecarui mijloc fix i se acordă un numar de inventar , în ordine cronologică, pe baza documentelor primite. Este intocmit de seviciul Financiar-Contabilitate , pe grupe de mijloace fixe, prin înregistrarea cronologică a mijloacelor fixe intrate în unitate.
a) Fișa mijlocului fix servește ca document pentru evidența analitică a mijloacelor fixe. Se întocmeste de serviciul Financiar-Contabilitate , intr-un exemplar, pentru ficare mijloc fix.
b) Bonul de mișcare a mijlocului fix servește ca :
Document justificativ de predare-primire a mijloacelor fixe între două locuri de folosință ale unității( departament ; punct de lucru)
Document de însoțire a mijloacelor fixe pe timpul transportului de la o sectie sau subunitate la alta.
Document justificativ de inregistrare în evidența ținută de responsabilul cu mijloacele fixe la locurile de folosință și în contabilitate.
Procesul-verbal de punere în funcțiune a mijlocului fix se întocmește pentru utilajele și instalațiile care necesită montaj și probe tehnologice , precum clădirile și construcțile speciale care deservesc procese tehnologice, acestea considerându-se puse în funcțiune la terminarea probelor tehnologice.
Se întocmește de către secretarul comisiei numite pentru recepționarea obiectivului de investiții , în prezența membrilor comisiei care este formată din : președinte, specialiști-consultanți,asistenți la recepție.
d) Procesul-verbal de scoatere din funcțiune a mijlocuri fix servește ca :
Document de constare a îndeplinirii condițiilor scoaterii din funcțiune a mijloacelor fixe, de scoatere din uz .
Document de consemnare a scoaterii efective din funcțiune a mijloacelor fixe.
Document justificativ de înregistrare în evidența magaziilor (depozitelor ) și în contabilitate.
Foaia de vărsământ (formular tipizat, specific fiecărei bănci ,cu ajutorul căruia se depun la banca banii care depășesc plafonul zilnic stabilit de lege .
Se întocmește de casiera în două exemplare , unul însoțește banii la bancă iar celălalt (vizat de bancă ) rămâne la registrul de casă.
CEC-ul de numerar . Este CEC-ul cu ajutorul căruia se ridică banii din bancă pentru efectuarea diferitelor plății (salarii, furnizori , avansuri de trezorerie etc.).
Se completează de casieră și cu aprobarea (semnătura directorului economic și ștampila unității) Directorului Economic se prezintă la bancă pentru ridicarea de numerar.
Dispoziția de plată / încasare .Este un formular tipizat cu ajutorul căruia se ridică sau se depun banii în casierie .
Se întocmește de contabilul care ține evidența Avansurilor de trezorerie pe baza unui referat semnat în prealabil de directorul economic sau în urma decontului de cheltuieli (ordinului de deplasare).
Se înregistrează într-un registru de numere (cu evidența avansurilor de trezorerie) și se semnează de contabilul care l-a întocmit, de contabilul șef și directorul economic.
În baza documentului astfel întocmit casiera eliberează – plătește sumele de bani ( Dispoziția de plată) sau eliberează chitanța pentru sumele de bani încasate (dispoziția de încasare) . Acestea rămân la Registrul de casă ca documente justificative.
d) Chitanța .Se eliberează de casiera în momentul în care încasează sume de bani , se semnează de casieră și se ștampilează cu ștampila casieriei .Cu ajutorul chitanței se plătesc sume de bani către furnizori (în acest caz chitanța este emisă de furnizor).
e) Registrul de casă lei și valuta. Este un formular tipizat cu ajutorul căruia se ține evidența încasărilor și plaților zilnice , în numerar(lei sau valută).
Se întocmește de casieră , zilnic, în două exemplare : un exemplar rămâne la casierie iar celălalt se arhivează în compartimentul financiar-contabil unde se și operează înregistrările în evidența contabilă a unității.
În cadrul firmei SC ERCSIL SRL facturile sunt întocmite de Departamentul vânzări în trei exemplare (exemplarul albastru merge la client , cel verde în contabilitate iar cel roșu rămâne la gestiunea care l-a emis,factura fiscală cod 14-4-10/A. )
Se arhivează : la furnizor ; la departamentul vânzări; la compartimentul financiar-contabil; la cumpărător ; la compartimentul financiar-contabil
Operațiunile de export sunt consemnate în Factura fiscală (cod 14-4-10-A), urmând ca în baza solicitării partenerului extern , să fie atașată la această factură și factura externă INVOICE în devize și în limba engleză.
Atunci când factura nu se poate întocmi în momentul livrării, datorită unor condiții obiective și cu totul excepționale, produsele și mărfurile livrate sunt însoțite, pe timpul transportului de avizul de însoțire a mărfii.
Pentru bunurile livrate cu aviz de însoțire a mărfii , factura fiscală trebuie emisă în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data livrării, fără a depăși finele lunii în care a avut loc livrarea.
În cadrul SC ERCSIL SRL se folosește balanța de verificare cu patru egalitatea , este emisă de programul de contabilitate și răspunde de exactitatea înregistrărilor șeful contabil..
Servește la :
Verificarea exactității înregistrărilor
Controlul concordanței dintre contabilitatea sintetică și analitică
Întocmirea situațiilor financiare
Nu ,circula fiind document de sinteză.
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.
3.3 Descrierea activității financiar contabile la societatea SC Ercsil SRL
Inventarierea este un procedeu al metodei contabilității , comun și altor științe economice, care reprezintă ansamblul operațiunilor prin care se constată existența cantitativă și valorică sau numai valorică , după caz , a elementelor de activ și de pasiv aflate în patrimoniul unității la data la care aceasta se efectuează.
Principalele documente utilizate în activitatea de inventariere a elementelor patrimoniale de activ și de pasiv sunt :
a) Decizia de inventariere ;
Decizia de inventariere este emisă de șeful contabil cu acordul scris al conducerii compartimentului financiar-contabil – Directorul Economic. Se emit astfel de decizii o singură dată pe an pentru toate gestiunile (de regulă la sfârșitul anului) , în cazul schimbării gestionarului și ori de câte ori este nevoie în cursul anului.
b) Declarația de inventar ;
Servește ca declarație scrisa a gestionarului răspunzător de gestionarea valorilor materiale și bănești, pe care o prezintă comisiei de inventariere. Se întocmește într-un exemplar, de gestionar, după sigilarea locurilor de păstrare a valorilor materiale și bănești de care răspunde gestionarul respectiv, sau, acolo unde este posibil acest lucru, înainte de începerea operației de inventariere, și se semnează de acesta
c) Lista de inventariere ;
Servește ca :
document pentru inventarierea bunurilor aflate în gestiunile societății,
document pentru stabilirea lipsurilor li plusurilor de bunuri,
document justificativ de întregisrare în evidența magaziilor și în contabilitate a plusurilor și minusurilor constate,
document pentru întocmirea registrului jurnal,
document centralizator al operațiunilor de inventariere
Se listează din programul de contabilitate , listele de inventariere fără cantitatea(doar cu simbolul si denumirea ). Aceste liste se completează cu nr. De bucata găsite în timpul inventarului , « faptic » în gestiune și la sfârșit se constată plusurile și minusurile. Listele sunt semnate pe fiecare fila de către gestionar și comisia de inventariere și împreună cu Declarația de inventar și Procesul verbal (întocmit de comisia de inventariere cu concluziile inventarului) se predau la compartimentul financiar-contabil pentru înregistrarea în contabilitate și arhivare.
d) Decizia de imputare ;
Servește ca :
Document de imputare a valorii pagubei produse de persoanele încadrate în muncă,
Titlu executoriu în momentul comunicării,
Document de înregistrare în contabilitate.
Se întocmește de către serviciul Personal , pe baza documentației prezentate de contabilul șef (în cazul lipsurilor în gestiune rezultate în urma inventarierii ) .se întocmește în trei exemplare : exemplarul 1 pentru compartimentul financiar-contabil pentru punerea în aplicare (reținerea pe stat), exemplarul 2 pentru salariat și exemplarul 3 la dosarul de personal al salariatului.
e) Angajamentul de plată ;
Acest document servește ca :
angajament de plată , a unei sume ce reprezintă o pagubă adusă unității patrimoniale,
titlu executoriu pentru recuperarea pagubelor ,
titlu executoriu pentru executarea silită , în caz de nerespectarea angajamentului.
Se întocmește într-un exemplar , de persoana care își ia angajamentul(în urma unui proces verbal sau a unui referat din care rezultă pagubă adusă societății) și se arhivează în compartimentul financiar-contabil. Acest angajament se dă în fața juristului societății , care are sarcina de a respecta legile și al le semna.
f) Registrul-inventar :
Acest registru în cadrul firmei SC ERCSIL SRL se completează odată pe an având la baza liste de inventariere întocmite în fiecare gestiune(materii prime , materiale auxiliare, mărfuri și produse) și în fiecare departament(mijloacele fixe și obiectele de inventar).
În cadrul SC ERCSIL SRL , evidența formularelor cu regim special se ține la gestiunea de materiale folosind pentru fiecare tip de formular o "Fișe de magazie a formularelor cu regim special". De gestionarea și folosirea acestor formulare răspunde contabilul șef . Nu se eliberează din gestiune asemenea formulare pana nu se prezintă contabilului șef un raport în care se consemnează cum s-au folosit formularele ridicate anterior. Situațiile financiare în cadrul SC ERCSIL SRL se întocmesc de directorul economic și are la bază balanța de verificare și listele de inventariere. SC ERCSIL SRL aplică Reglementările contabile armonizate cu directivele Comunității Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate.
Situațiile financiare anuale se compun din :
bilanț,
cont de profit și pierdere,
situația modificărilor capitalului propriu,
situația fluxurilor de trezorerie,
politici contabile
note explicative.
3.4 Note contabile întocmite în parcursul luni
Situațiile financiare sunt supuse auditului financiar efectuat de către auditori financiari,persoane juridice autorizate. Se depun la Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului Cluj-Napoca în termen de 150 de zile de la încheierea exercițiului financiar.
Se publica după aprobare și se păstrează timp de 50 de ani .
REGISTRU JURNAL – NOTE CONTABILE – LA DATA DE 30 MARTIE 2012
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
I Nr. I I Documentul I I Simbol conturi I Sume I
I crt I Data I (fel,nr, I Explicații I––––––––-I–––––––––––I
I I inregist.I data) I I Debitoare I Creditoare I Debitoare I Creditoare I
I––I–––-I––––I––––––––––-I––––I––––I–––––-I–––––-I
I I I I Report I I I 1044581.27 I 1044581.27 I
I––I–––-I––––I––––––––––-I––––I––––I–––––-I–––––-I
I 1 I30-03-2012I NC. 74 I Reținere avans acordat I 421 I 425 I 500.00 I 500.00 I
I––I–––-I––––I––––––––––-I––––I––––I–––––-I–––––-I
I I I I Total notă contabilă I I I 500.00 I 500.00 I
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
I 2 I30-03-2012I NC. 75 I Achitat salarii I 421 I 5311 I 2364.00 I 2364.00 I
I––I–––-I––––I––––––––––-I––––I––––I–––––-I–––––-I
I 3 I30-03-2012I NC. 75 I Incasări conform bon fiscal I 5311 I 707 I 16807.00 I 16807.00 I
I––I–––-I––––I––––––––––-I––––I––––I–––––-I–––––-I
I 4 I30-03-2012I NC. 75 I Plată avans SALARII I 425 I 5311 I 500.00 I 500.00 I
I––I–––-I––––I––––––––––-I––––I––––I–––––-I–––––-I
I 5 I30-03-2012I NC. 75 I Depunere la bancă cu foaie de I 581 I 5311 I 22927.00 I 22927.00 I
I––I–––-I––––I––––––––––-I––––I––––I–––––-I–––––-I
I 6 I30-03-2012I NC. 75 I TVA Colectat I 5311 I 4427 I 3193.33 I 3193.33 I
I––I–––-I––––I––––––––––-I––––I––––I–––––-I–––––-I
I I I I Total notă contabilă I I I 45791.33 I 45791.33 I
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
I 7 I30-03-2012I NC. 78 I Sănătate angajați. 6.5 % I 421 I 431103 I 628.00 I 628.00 I
I––I–––-I––––I––––––––––-I––––I––––I–––––-I–––––-I
I 8 I30-03-2012I NC. 78 I CAS angajați. 9.5 % I 421 I 431104 I 918.00 I 918.00 I
I––I–––-I––––I––––––––––-I––––I––––I–––––-I–––––-I
I 9 I30-03-2012I NC. 78 I Șomaj angajați. 1% I 421 I 4372 I 97.00 I 97.00 I
I––I–––-I––––I––––––––––-I––––I––––I–––––-I–––––-I
I 10 I30-03-2012I NC. 78 I Impozit salarii. 16% I 421 I 444 I 1149.00 I 1149.00 I
I––I–––-I––––I––––––––––-I––––I––––I–––––-I–––––-I
I 11 I30-03-2012I NC. 78 I Contribuția pentru concedii siI 6451 I 431105 I 82.00 I 82.00 I
I––I–––-I––––I––––––––––-I––––I––––I–––––-I–––––-I
I 12 I30-03-2012I NC. 78 I Fond de garantare creanțe salaI 6451 I 431106 I 24.00 I 24.00 I
I––I–––-I––––I––––––––––-I––––I––––I–––––-I–––––-I
I 13 I30-03-2012I NC. 78 I Comision cărți muncă ITM. 0.75I 635 I 447 I 72.00 I 72.00 I
I––I–––-I––––I––––––––––-I––––I––––I–––––-I–––––-I
I 14 I30-03-2012I NC. 78 I Fond de risc și accidente 1.69I 6451 I 4474 I 164.00 I 164.00 I
I––I–––-I––––I––––––––––-I––––I––––I–––––-I–––––-I
I 15 I30-03-2012I NC. 78 I Total brut – fond de salarii. I 641 I 421 I 9661.00 I 9661.00 I
I––I–––-I––––I––––––––––-I––––I––––I–––––-I–––––-I
I 16 I30-03-2012I NC. 78 I CAS angajator. 19.5 % I 6451 I 431101 I 1908.00 I 1908.00 I
I––I–––-I––––I––––––––––-I––––I––––I–––––-I–––––-I
I 17 I30-03-2012I NC. 78 I Sănătate angajatori. 6% I 645102 I 431102 I 580.00 I 580.00 I
I––I–––-I––––I––––––––––-I––––I––––I–––––-I–––––-I
I 18 I30-03-2012I NC. 78 I Șomaj angajator. 2 % I 6452 I 4371 I 193.00 I 193.00 I
I––I–––-I––––I––––––––––-I––––I––––I–––––-I–––––-I
I I I I Total notă contabilă I I I 15476.00 I 15476.00 I
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
I I I I De reportat I I I 1106348.60 I 1106348.60 I
Balanța de verificare
SC ERCSIL SRL 30 MARTIE 2012
––––––––––––––––––- ––––––––––––––––––––––– ====================================================================================================================================
I I Sume precedente I Rulaje luna curentă I Total rulaje cumulate I Solduri finale I
I Simb. Denumire cont I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I cont I Debitoare Creditoare I Debitoare Creditoare I Debitoare Creditoare I Debitoare Creditoare I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 1012 Capital subscris vărsat I 0.00| 200.00I 0.00| 0.00I 0.00| 200.00I 0.00| 200.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 106 Rezerve I 0.00| 40.00I 0.00| 0.00I 0.00| 40.00I 0.00| 40.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 117 Rezultatul raportat I 0.00| 4650.85I 0.00| 0.00I 0.00| 4650.85I 0.00| 4650.85I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 121 Profit și pierderi an cur I 143777.43| 141337.76I 12684.00| 16807.00I 156461.43| 158144.76I 0.00| 1683.33I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 129 Repartizarea profitului I 4690.85| 4690.85I 0.00| 0.00I 4690.85| 4690.85I 0.00| 0.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 201 Cheltuieli de constituire I 721.76| 0.00I 0.00| 0.00I 721.76| 0.00I 721.76| 0.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 2131 Aparate și instalații de I 9957.94| 0.00I 0.00| 0.00I 9957.94| 0.00I 9957.94| 0.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 2133 Mijloace de transport I 22795.91| 0.00I 0.00| 0.00I 22795.91| 0.00I 22795.91| 0.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 371 Mărfuri I 171048.74| 161434.60I 0.00| 0.00I 171048.74| 161434.60I 9614.14| 0.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 378 Diferente de preț la marf I 23368.14| 24574.47I 0.00| 0.00I 23368.14| 24574.47I 0.00| 1206.33I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 381 Ambalaje I 98.80| 0.00I 0.00| 0.00I 98.80| 0.00I 98.80| 0.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 401 Furnizori I 140362.75| 141410.20I 0.00| 0.00I 140362.75| 141410.20I 0.00| 1047.45I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 411 Clienți I 348.86| 0.00I 0.00| 0.00I 348.86| 0.00I 348.86| 0.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 421 Personal-remunerații dato I 13735.00| 16099.00I 5656.00| 9661.00I 19391.00| 25760.00I 0.00| 6369.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 425 Avansuri acordate persona I 0.00| 0.00I 500.00| 500.00I 500.00| 500.00I 0.00| 0.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 431101Cas angajator I 3131.00| 3930.00I 0.00| 1908.00I 3131.00| 5838.00I 0.00| 2707.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 431102Cass angajator I 919.00| 1144.00I 0.00| 580.00I 919.00| 1724.00I 0.00| 805.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 431103Cass angajați I 1044.00| 1310.00I 0.00| 628.00I 1044.00| 1938.00I 0.00| 894.00I
–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 431104Cas angajați I 1527.00| 1916.00I 0.00| 918.00I 1527.00| 2834.00I 0.00| 1307.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 431105Fond unic cass I 137.00| 172.00I 0.00| 82.00I 137.00| 254.00I 0.00| 117.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 431106Fond garantare drepturi I 41.00| 51.00I 0.00| 24.00I 41.00| 75.00I 0.00| 34.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 4371 Contribuția unității la f I 233.00| 274.00I 0.00| 193.00I 233.00| 467.00I 0.00| 234.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 4372 Contribuția personalului I 113.00| 133.00I 0.00| 97.00I 113.00| 230.00I 0.00| 117.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 441 Impozitul pe profit I 894.00| 894.00I 0.00| 0.00I 894.00| 894.00I 0.00| 0.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 4423 TVA de plată I 1497.01| 2633.41I 0.00| 3193.33I 1497.01| 5826.74I 0.00| 4329.73I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
4424 TVA de recuperat I 1497.01| 1497.01I 0.00| 0.00I 1497.01| 1497.01I 0.00| 0.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 4426 TVA deductibilă I 23343.97| 23343.97I 0.00| 0.00I 23343.97| 23343.97I 0.00| 0.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 4427 TVA colectată I 25977.38| 25977.38I 3193.33| 3193.33I 29170.71| 29170.71I 0.00| 0.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 4428 TVA neexigibilă I 25977.38| 27279.69I 0.00| 0.00I 25977.38| 27279.69I 0.00| 1302.31I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 444 Impozitul pe salarii I 1214.00| 1565.00I 0.00| 1149.00I 1214.00| 2714.00I 0.00| 1500.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 446 Alte imp.și taxe I 203.00| 203.00I 0.00| 0.00I 203.00| 203.00I 0.00| 0.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 447 Fonduri speciale-taxe si I 121.00| 150.00I 0.00| 72.00I 121.00| 222.00I 0.00| 101.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 4474 Fond risc I 67.00| 83.00I 0.00| 164.00I 67.00| 247.00I 0.00| 180.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 455 Asociați-conturi curente I 81.50| 43950.00I 0.00| 0.00I 81.50| 43950.00I 0.00| 43868.50I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 5121 Conturi la bănci în lei I 19866.06| 15935.85I 0.00| 0.00I 19866.06| 15935.85I 3930.21| 0.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 5311 Casa în lei I 169947.92| 164058.44I 20000.33| 25791.00I 189948.25| 189849.44I 98.81| 0.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 5328 Vânzări pe bonuri valoric I 15119.86| 12919.79I 0.00| 0.00I 15119.86| 12919.79I 2200.07| 0.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 581 Viramente interne I 7700.00| 7700.00I 22927.00| 0.00I 30627.00| 7700.00I 22927.00| 0.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 6022 Combustibil I 1405.65| 1405.65I 0.00| 0.00I 1405.65| 1405.65I 0.00| 0.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 6024 Piese auto I 828.25| 828.25I 0.00| 0.00I 828.25| 828.25I 0.00| 0.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 6028 Alte materiale consumabil I 420.69| 420.69I 0.00| 0.00I 420.69| 420.69I 0.00| 0.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 604 Cheltuieli privind materi I 288.68| 288.68I 0.00| 0.00I 288.68| 288.68I 0.00| 0.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 605 Cheltuieli privind energi I 457.69| 457.69I 0.00| 0.00I 457.69| 457.69I 0.00| 0.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 607 Cheltuieli privind mărfur I 112035.64| 112035.64I 0.00| 0.00I 112035.64| 112035.64I 0.00| 0.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 608 Cheltuieli privind ambala I 95.24| 95.24I 0.00| 0.00I 95.24| 95.24I 0.00| 0.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 612 Cheltuieli cu redevențele I 3684.00| 3684.00I 0.00| 0.00I 3684.00| 3684.00I 0.00| 0.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 613 Cheltuieli cu primele de I 318.00| 318.00I 0.00| 0.00I 318.00| 318.00I 0.00| 0.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 626 Cheltuieli postale si tax I 716.61| 716.61I 0.00| 0.00I 716.61| 716.61I 0.00| 0.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 628 Alte cheltuieli cu servic I 1732.70| 1732.70I 0.00| 0.00I 1732.70| 1732.70I 0.00| 0.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 635 Cheltuieli cu alte impozi I 496.00| 496.00I 72.00| 72.00I 568.00| 568.00I 0.00| 0.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 641 Cheltuieli cu salariile p I 12960.00| 12960.00I 9661.00| 9661.00I 22621.00| 22621.00I 0.00| 0.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 6451 Contribuția unității la a I 0.00| 0.00I 2178.00| 2178.00I 2178.00| 2178.00I 0.00| 0.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 645101Cas angajator I 2528.00| 2528.00I 0.00| 0.00I 2528.00| 2528.00I 0.00| 0.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 645102Cass angajator I 713.00| 713.00I 580.00I 580.00I 1293.00| 1293.00I 0.00| 0.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 6452 Contribuția unității pent I 130.00| 130.00I 193.00| 193.00I 323.00| 323.00I 0.00| 0.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 6588 Perisabilități I 68.82| 68.82I 0.00| 0.00I 68.82| 68.82I 0.00| 0.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 666 Cheltuieli privind dobinz I 228.27| 228.27I 0.00| 0.00I 228.27| 228.27I 0.00| 0.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 707 Venituri din vânzarea mar I 136642.26| 136642.26I 16807.00| 16807.00I 153449.26| 153449.26I 0.00| 0.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I 766 Venituri din dobânzi I 4.65| 4.65I 0.00| 0.00I 4.65| 4.65I 0.00| 0.00I
I–––––––––––I––––––––-I––––––––I––––––––-I––––––––I
I TOTAL BALANȚĂ DE VERIFICARE 1107312.42 1107312.42 1201764.08 1201764.08 I
I 94451.66 94451.66 72693.50 72693.50I
===============================================================================================
SC ERCSIL SRL, ține evidența contabilă (exclusiv salariile) cu ajutorul programului de contabilitate « DALIN » .
În cadrul SC ERCSIL SRL operațiunile cu numerar se evidențiază cu ajutorul contului analitic :5311. Registrele de casă se întocmesc pe formulare tipizate achiziționate de la furnizori și se înregistrează în contabilitate.
Bibliografie
1. Emil Horomnea și colab: Bazele contabilității, ed. Sedcom Libris, Iași, 2006
2. M.Ristea , Bazele contabilității, București, 1992
3. Paul M. Collier: Accounting for managers, John Wiley&Sons, Ltd 2006
4.Ordin nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.080, art 20
5. Matiș D., Pop A. (coord.), Contabilitate financiară, Ediția a III-a, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj – Napoca, 2010;
6. Pântea I.P., Bodea Gh., Contabilitatea financiarǎ româneascǎ, Editura Intelcredo, Deva, 2009;
7. Legea contabilitǎții nr.82/1994, republicatǎ în M.O. nr.454/18.06.2008;
8. OMFP nr.3055/29.10.2009 pentru aprobarea Reglementǎrilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în M.O. nr.766/10.11.2009;
9. Legea 571/2003, Codul Fiscal cu modificările și completările ulterioare.
10. Regulamentul de aplicare a legi contabilității.
11. Dr. C.M. Drăgan, Noua contabilitate managerial, Ed. Hercules, București, 1992
12. Dumitru Cotleți, Bilanțul contabil, Ed. Mirton, Timișoara, 1998
13. Horia Cristea, Costuri și prețuri, Ed. Mirton, Timișoara 1995
14. Nicoară, C. Sabău, Contabilitatea societăților comerciale, Ed. CCI Timișoara 1991
15.Ministerul Finanțelor, Sistemul contabil al agenților economici
16. Niculae Fefeagă, Ion Ionașcu, Contabilitatea financiară. Vol.1, Ed. Economică, București, 1993
17. V.Daria, E. Drehuță, C-tin Gurbănescu, dr.doc. Aristița, Manualul expertului contabil și contabil autorizat, Ed. Agora, București 1995
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Reflectarea In Contabilitate a Operatiunilor Specifice Societatilor de Prestari Servicii (ID: 145766)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.