Reflectarea în Contabilitate a Activitatii de Prestari Servicii

CUPRINS

Cap 1. Generalități privind activitatea de prestări servicii

1.1 Definiție, tipuri și particularități

Cap II. Contabilitatea operațiunilor de prestări de servicii.

Contabilitatea veniturilor din prestările de servicii

Contabilitatea cheltuielilor cu lucrările și serviciile executate de terți, cheltuieli cu alte servicii executate de terți

Cap. 3 Monografie contabila privind activitatea de prestari servicii la sc “Allconstructions” srl………………………………………………… ……………..……

3.1 Prezentarea societății……………………………………………………………………………….

3.2.Organigrama societății, organizarea acesteia și exemplu de operațiuni contabile……………………………………………………………………………..

Concluzii…………………………………………………………………………….

Bibliografie………………………………………………………………………….

Pagini 43

=== Reflectarea în contabilitate a activitatii de prestari servicii ===

CUPRINS

Cap 1.

Cap 2.

Cap. 3 Monografie contabila privind activitatea de prestari servicii la sc “allconstructions” srl………………………………………………… ……………..……

3.1 Prezentarea societății……………………………………………………………………………….

3.2.Organigrama societății, organizarea acesteia și exemplu de operațiuni contabile……………………………………………………………………………..

Concluzii…………………………………………………………………………….

Bibliografie………………………………………………………………………….

Cap 1. Generalități privind activitatea de prestări servicii

1.1 Definiție, tipuri și particularități

Prestarea de servicii este definită ca fiind "orice activitate rezultată dintr-un contract prin care o persoană se obligă să execute o muncă manuală sau intelectuală în scopul obținerii unui profit și care nu reprezintă transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile sau imobile".

Serviciile pot fi obținute pe piață sau în afara ei, adică pot fi comerciale sau necomerciale. În multe cazuri stabilirea încadrării unei activități în rândul serviciilor se face după criterii practice , uneori convenționale.

Principalele tipuri de prestări de servicii :

Orice muncă fizică sau intelectuală;

Serviciile de internet, service calculatoare;

Serviciile de poștă și telecomunicații;

Servicii de publicitate;

Reparații de orice natură;

Lucrări de construcții-montaj;

Transportul de mărfuri și persoane;

Închirierea de bunuri mobile și imobile;

Activități hoteliere și de alimentație publică;

Operațiuni de intermediere sau comision;

-Activități hoteliere și de alimentație publică;

– Operațiuni de intermediere sau comision;

Operațiuni de leasing;

Operațiunile de publicitate, consultig, studii, cercetări și expertize;

Operațiuni bancare, financiare, de asigurare sau reasigurare;

Cesiuni de bunuri mobile necorporale, precum și: dreptul de autor, de brevete, de licențe, de mărci de fabrică și de comerț, de titluri de participare;

Punerea la dispoziție de personal;

-Asigurarea accesului la rețelele de comunicații și a posibilității de utilizare a acestora;

– Amenajarea de spații de parcare, de depozitare și de camping;

-Prestațiile consilierilor, inginerilor, avocaților, executorilor judecătorești, auditorilor, experților contabili, birourilor de studii și alte prestații similare, precum și prelucrarea de date și furnizarea de informații;

-Asigurarea sau cedarea unei clientele, exclusivitatea asupra unei vânzări sau cumpărări;

Angajamentul de a exercita o activitate economică;

Mandatarea.

Următoarele operațiuni sunt asimilate cu prestările de servicii:

a) – utilizarea bunurilor care fac parte din activele persoanei impozabile în alte scopuri decât cele legate de activitatea sa economică sau pentru a fi puse la dispoziție, în vederea utilizării în mod gratuit, altor persoane fizice sau juridice, dacă taxa pe valoarea adaugată aferentă acestor bunuri au fost deduse total sau partial;

b) – prestările de servicii efectuate în mod gratuit de persoana impozabilă în alte scopuri decât cele legate de activitatea economică, pentru uzul personal al angajaților sai sau al altor persoane.

Schimbul de servicii are efectul a două prestări separate, fiecare dintre ele fiind supusă impozitării. În cazul prestării unui serviciu de către mai multe persoane impozabile, prin tranzacții succesive, fiecare tranzacție se consideră o prestare separată și se impozitează distinct, chiar dacă serviciul respectiv este prestat direct către beneficiarul final.

Locul prestărilor de servicii se consideră a fi în România când prestatorul își are stabilit în România sediul activității economice sau un sediu stabil de la care sunt prestate serviciile ori, în lipsa unui astfel de sediu, domiciliul sau reședința sa obișnuită, cu următoarele excepții pentru care locul prestării este:

– locul unde sunt situate bunurile de natură imobiliară, pentru lucrările de construcții – montaj executate pentru realizarea, repararea și întreținerea bunurilor immobile, indiferent de locul unde este situat sediul prestatorului – în țară sau în străinătate. Acest regim se aplică și închirierii de bunuri mobile, operațiunilor de leasing având ca obiect utilizarea bunurilor imobile, serviciilor de arhitectură, proiectare, de coordonare a lucrărilor de construcții, precum și serviciilor prestate de alte persoane cu activitate în domeniul bunurilor imobile: studii, expertize, reparații și alte prestări ale agenților imobiliari;

– locul de plecare al transportului de bunuri sau de persoane, respectiv locul de sosire al transportului aferent bunurilor importate:

1. pentru transportul de bunuri sau persoane, locul prestării se consideră a fi în România, dacă locul de plecare al transportului se află în România, indiferent dacă locul de sosire al transportului se află în România sau în străinătate;

2. pentru transportul de bunuri cu locul de plecare în străinătate, locul prestării se consideră a fi în România, dacă locul de sosire al transportului se afla în România;

c) – locul unde beneficiarul are stabilit sediul activitătii sau, în lipsa
acestuia, domiciliul stabil al acestuia. În această categorie se încadrează:

– închirierea de bunuri mobile corporale;

-operațiunile de leasing având ca obiect utilizarea bunurilor mobile;

3. -cesiunile și/sau concesiunile dreptului de autor, de brevete, de licențe, de mărci de fabrică și de comerț și alte drepturi similare;

4. -serviciile de publicitate;

-serviciile consultanților, inginerilor, birourilor de studii, avocaților, experților contabili și alte servicii similare;

-prelucrarea de date, furnizarea de informații, realizarea și/sau furnizarea de programe informațice și/sau licențe de programe informatice;

-operațiunile bancare, financiare, de asigurare și/sau de reasigurare;

-punere la dispoziție de personal.

d) – locul unde serviciile sunt prestate efectiv; în această categorie se cuprind următoarele activități:

1.-culturale, artistice, sportive, științifice, educative, de diverisment sau similare, inclusiv serviciile accesorii și cele ale organizatorilor de astfel de activități;

2.- prestările accesorii transportului, cum sunt : încărcarea – descărcarea mijloacelor de transport, manipularea, paza și/sau depozitarea mărfurilor și alte servicii similare;

– expertize privind bunurile mobile corporale;

– lucrări efectuate asupra bunurilor mobile, corporale.

Producerea bunurilor materiale și serviciilor, ca obiect al nevoii sociale, presupune acțiunea concretă și complexă a agenților economici în dubla lor calitate : de producători și consumatori.

Prestările de servicii pentru care locul prestării se consideră a fi în România se supun regimului de impozitare prevăzute în legea privind taxa pe valoarea adaugată.

Operațiunile impozabile cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugată se clasifică, din punct de vedere al regimului de impozitare, astfel:

– operațiuni taxabile, la care se aplică cota standard a taxei pe valoarea adaugată;

– operațiuni scutite de taxa pe valoarea adaugată cu drept de deducere, pentru care furnizorii și/sau prestatorii au dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugată aferente bunurilor și/sau serviciilor achiziționate, destinate realizării operațiunilor respective;

– operațiuni scutite de taxa pe valoarea adaugată fără drept de deducere, pentru care furnizorii/prestatorii nu au dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugată aferente bunurilor și/sau serviciilor achiziționate, destinate realizării operațiunilor respective;

– operațiuni de import scutite de taxa pe valoarea adaugată;

Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugată următoarele activități de interes general:

– spitalizarea, îngrijirile medicale, inclusiv veterinare și operațiunile
strâns legate de acestea, desfășurate de unități autorizate pentru astfel de activități, indiferent de forma de organizare și de titularul dreptului de proprietate, respectiv: spitale, sanatorii, centre de sănătate rurale sau urbane, dispensare, cabinete, laboratoare medicale, centre de îngrijire medicală și de diagnostic, stații de salvare și alte unități autorizate să desfășoare astfel de activități, precum și cantinele organizate pe lângă aceste unități. Sunt scutite de asemenea, serviciile de cazare, masă, tratamente prestate către persoane autorizate impozabile care își desfășoară activitatea în stațiuni balneoclimaterice și a căror contravaloare este decontată pe bază de bilete de tratament, precum și serviciile funerare prestate de unități sanitare;

– prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către tehnicienii dentari, precum și livrarea de proteze dentare efectuate de către stomatologi și de către tehnicienii dentari, indiferent de forma de organizare și de titularul dreptului de proprietate;

c) – prestările de îngrijire și supraveghere la domiciliu a persoanelor, efectuate de personal specializat cu exercitarea profesiunilor medicale și paramedicale;

– livrările de organe, de sânge și de lapte uman;

– activitatea de învățământ desfașurată de unitățile autorizate de
Ministerul Educației și Cercetării și care sunt cuprinse în sistemul national de învățământ, precum și achiziționarea de către acestea de documentație tehnică și materiale de construcții destinate învățământului de stat și particular, precum și de aparatură, utilaje, publicații și dotări pentru procesul didactic;

– prestările de servicii și livrările de bunuri strâns legate de asistența și protecția socială, efectuată de instituțiile publice, instituțiile de interes public sau de alte organisme recunoscute ca având caracter social;

– prestările de servicii și livrările de bunuri strâns legate de protecția
copiilor și tinerilor, efectuate de instituțiile de interes public sau de
alte organisme recunoscute ca având caracter social;

h) – prestările de servicii și livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv, în schimbul unei cotizații fixate conform statului, de organizații fară scop patrimonial ce au obiective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică, filozofică, filantropică sau civică, în condițiile în care această scutire nu provoacă distorsiuni de consurență;

i) – serviciile ce au strânsă legatură cu practiparea sportului sau a educației fizice prestate de organizații fară scop patrimonial în beneficiul persoanelor care practică sportul sau educația fizică;

j) – prestările de servicii culturale și livrările de bunuri legate nemijlocit de acestea, efectuate de instituții publice;

k) – prestările de servicii și livrările de bunuri efectuate de unități cu ocazia manifestărilor destinate să le aducă sprijin financiar și organizate în profitul lor exclusiv, cu condiția ca aceste scutiri să nu producă distorsiuni concurențiale;

l) – realizarea și difuzarea programelor de radio și televiziune, cu excepția celor de publicitate;

m) -vânzarea de filme sau licențe de filme destinate difuzării prin televiziune, cu excepția celor de publicitate;

n) – transportul bolnavilor sau răniților cu vehicule special amenajate și autorizate în acest sens.

Alte operațiuni scutite de taxa pe valoarea adaugată sunt::

1. Operațiuni scutite la import:

– reparațiile și transformările la nave și aeronave românești în străinătate;

– licențe de filme și programe, dreptul de transmisie, abonamente la agenții de stiri externe și altele de această natură destinate activității de radio și televiziune.

2. Operațiuni scutite pentru export sau alte operațiuni similare și pentru transportul internațional:

– exportul de bunuri, transportul și prestările de servicii legate direct de exportul bunurilor, precum și bunurile comercializate prin magazinele duty-free;

– transportul internațional de persoane în și din străinătate, precum și prestările de servicii legate direct de acestea;

– transportul de marfă și persoane, în și din porturile și aeroporturile din România, cu nave și aeronave sub pavilion românesc, comandate de beneficiari din străinatate;

– trecerea mijloacelor de transport de mărfuri și de călători cu mijloace de transport fluvial specializate, între România și statele vecine:

-transportul, prestările de servicii accesorii transportului, precum și alte prestări de servicii aferente mărfurilor din import și a căror contravaloare este inclusă în baza de impozitare;

-prestările de servicii efectuate în aeroporturi aferente aeronavelor în trafic internațional, precum și prestările de servicii efectuate în porturi aferente navelor de comerț maritim și pe fluvii internaționale;

– reparațiile la mijloacele de transport contractate cu beneficiari din străinătate;

h) – alte prestări de servicii efectuate de persoane impozabile cu sediul în România, contractate cu beneficiari din străinătate.

Cap II. Contabilitatea operațiunilor de prestări de servicii.

2.1 Contabilitatea veniturilor din prestările de servicii

Veniturile unităților patrimoniale sunt reprezentate de sumele sau valorile încasate sau de încasat ca urmare a livrărilor de bunuri, executărilor de lucrări, prestărilor de servicii, etc.

Înregistrarea veniturilor în contabilitatea agenților economici se face în momentul întocmirii documentelor care atestă transferul de proprietate (livrarea de bunuri, executarea lucrărilor, prestarea de servicii, etc.) sau în momentul încasării efective a contravalorii bunurilor livrate, lucrărilor efectuate, prestărilor de servicii.

Dacă avem în vedere momentul formării lor, veniturile înregistrate la nivelul unei unități patrimoniale pot fi grupate în:

venituri angajate în prezent dar a căror încasare va avea loc în perioada următoare;

venituri constatate în momentul încasării lor; se înregistrează în contabilitate în corespondență cu conturile de trezorerie;

venituri contabile calculate din punct de vedere contabil fără a angaja o creanță sau o încasare ( provizioane).

La nivelul contabilității agenților economici trebuie înregistrate totalitatea veniturilor datorită în primul rând influenței lor asupra nivelului patrimoniului și a rezultatelor financiare.

Organizarea contabilității veniturilor trebuie realizată în funcție de următoarele obiective:

– evidențierea permanentă a nivelului veniturilor fiecărei perioade de gestiune;

cunoașterea cauzelor care au generat nerealizarea veniturilor în conformitate cu prevederile bugetului de venituri și cheltuieli;

delimitarea veniturilor în funcție de natura acestora;

cunoașterea veniturilor încasate și a celor neîncasate aferente perioadei de gestiune;

delimitarea în timp a veniturilor în sensul separării veniturilor care aparțin perioadei de gestiune de cele care nu apartin acesteia.

Pentru realizarea acestor obiective trebuie luați în considerare și o serie de factori între care:

-caracterul activității (continue, discontinue) desfășurate de agenții economici;

forma de organizare juridică a unităților patrimoniale;

natura tranzacțiilor încheiate și derulate, inclusiv modalitatea și instrumentele de decontare;

-ponderea veniturilor din activitatea de exploatare în raport cu celelate activități.

Pentru evidențierea veniturilor realizate de agenții economici, se utilizează o serie de documente primare și contabile dintre care cele mai semnificative aferente prestărilor de servicii sunt: Factura, Chitanța, Dispoziția de încasare , Avizul de însoțire a mărfii, Jurnalul pentru vânzări, etc.

Veniturile din servicii prestate, lucrări executate și din alte activități asimilate prestărilor de servicii, se încadrează în categoria veniturilor generate de activitatea de bază fiind legate în mod direct de profilul principal de activitate al agenților economici. Sunt considerate venituri din activitatea de exploatare reprezentând cea mai mare pondere în totalul acestora.

Reflectarea lor în contabilitate se face cu ajutorul conturilor:

"Venituri din lucrări executate și servicii prestate"

"Venituri din studii și cercetări"

"Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii"

708 " Venituri din activități diverse"

După conținutul economic sunt conturi de procese economice, reflectând veniturile din exploatare rezultate din prestări servicii, lucrări executate dând naștere la dreptul de creanță sau încasarea efectivă.

După funcția contabilă sunt conturi monofuncționale, funcționează ca și conturi de pasiv.

Conform Standardelor Internaționale de Contabilitate, veniturile din prestări de servicii sunt recunoscute pe baza procentului de finalizare a serviciului, la data bilantului.

Spre exemplu, veniturile asociate contractelor de construcții cuprind valoarea inițială a veniturilor stabilite prin contract, precum și variațiile în condițiile de derulare a contractului, în limita sumei probabile a venitului, dacă acesta poate fi credibil evaluat ( IAS 11). Evaluarea venitului contractual este afectată de numeroase incertitudini existente la data încheierii contractului; din această cauză se impun revizuiri ale previziunilor inițiale și majorarea sau micșorarea veniturilor, dacă beneficiarul este de acord și evaluarea se face în mod credibil.

Există și plăți de stimulare care sunt suportate de beneficiar, atunci când standardele de performanță sunt atinse/depășite. Aceste plăți vor fi incluse în venitul contractual, dacă respectivul contract se află într-un stadiu suficient de avansat încât să existe posibilitatea stingerii/depășirii standardelor de performanță și evaluarea să se facă în mod credibil.

În situația în care serviciile sunt prestate printr-un număr nedeterminabil de activități, care se întind pe o perioadă de timp specificată, veniturile aferente vor fi recunoscute pe o baza liniară ( de exemplu, serviciile zilnice de menaj prestate de o întreprindere specializată).

În situația în care rezultatul prestărilor de servicii nu poate fi estimat în mod rezonabil, atunci venitul va fi recunoscut numai în masura în care costurile vor fi probabil acoperite ( nu este recunoscut nici un profit) sau veniturile nu sunt recunoscute, iar costurile sunt înregistrate ca și cheltuieli, atunci când este probabil ca aceste costuri să nu fie acoperite.

Evidenta contabilă a veniturilor se ține pe feluri de venituri, după natura lor, astfel:

a)- venituri din activități care constituie fapte de comerț și prestări servicii;

-venituri din profesii liberale;

– alte venituri. Pentru asociațiile fară personalitate juridică evidența contabilă a veniturilor se va ține în mod distinct.

Evidența contabilă a operațiunilor efectuate în valută se ține atât în moneda națională, cât și în valută.

În cazul încetării definitive a activității asociațiilor, sumele obținute din valorificarea bunurilor din patrimoniul afacerii, înscrise în Registrul – Inventar (mijloace fixe, obiecte de inventar etc), sunt incluse în venitul brut. În situația în care bunurile din patrimoniul asociației respective nu pot fi instrăinate și se împart între asociați, devenind bunuri personale, din punct de vedere fiscal acestea se consideră ca fiind cesionate cu piața, evaluarea urmând să se facă la prețul pieței. În cazul în care asociațiile își încetează activitatea, iar foștii asociați continuă să funcționeze în mod individual, bunurile din patrimoniul asociației trec în patrimoniul noilor afaceri, se înscriu în Registrul – Inventar al acestora și se amortizează în continuare, după caz.

Stabilirea venitului net obtinut sau a pierderii înregistrate în cadrul asocierii se determina pe fiecare contract de asociere.

Pentru înregistrarea veniturilor din activități independente și din cedarea folosinței bunurilor persoanele fizice se vor utiliza, în funcție de specificul activității și de necesitățile proprii, formularele cu regim special de tipărire, înscriere și numerotare, prevăzute în prezentele norme metodologice, după caz: – Chitanța (cod 14-4-1); – Factura (cod 14-4-10/aA) și Factura fiscală (cod 14-4-10/A); – Bon de comandă-chitanță (cod 14-4-11/a și cod 14-4-11); – Fișa de magazie a formularelor cu regim special (cod 14-3-8/b); – Monetar (cod 14-50-61).

Constituie venit brut venitul încasat în cadrul unui an calendaristic, indiferent de perioada în care au fost efectuate prestațiile. Pentru fiecare tip de activitate desfășurată se va întocmi o Fișă pentru operațiuni diverse (cod 14-6-22/b) în care se vor înregistra toate documentele în ordine cronologică. Contribuabilii care desfașoară activități de: – comerț cu ridicata vor întocmi, pentru livrările efectuate, formularele Factură (cod 14-4-10/aA), respectiv Factura fiscală (cod 14-4-10/A); – comerț cu amănuntul vor întocmi zilnic formularul Monetar (cod 14-50-61); – producție vor întocmi pentru livrarea producției formularele Factură (cod 14-4-10/aA), respectiv Factură fiscală (cod 14-4-10/A) și/sau Chitanță (cod 14-4-1), după caz. Contribuabilii care desfăsoară următoarele activități: – organizarea de spectacole (culturale, sportive, distractive etc); – activități al caror scop este facilitarea încheierii de tranzacții comerciale printr-un intermediar (contract de comision, consignație); – activități de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosită, și altele asemenea; -transport de bunuri și de persoane; – alte activități cuprinse în Codul comercial, precum și pentru veniturile din profesii liberale și veniturile din drepturi de proprietate intelectuală pot întocmi, în funcție de natura activității, de frecvența încasării sau de felul serviciilor prestate, precum și de alte elemente specifice activității desfășurate, formularele Factură (cod 14-4-10/aA), respectiv Factură fiscală (cod 14-4-1 O/A), Chitanță (cod 14-4-1) sau alte formulare cu regim special de tipărire, înscriere și numerotare, aprobate prin ordin al ministrului finanțelor, în baza Hotărârii Guvernului nr. 831/1997.

Totalurile lunare din Fișa pentru operațiuni diverse se vor înregistra în Jurnalul privind operațiuni diverse (cod 14-6-17/c), grupate pe feluri de activități. Totalul veniturilor din Jurnalul privind operațiuni diverse reprezintă venitul contribuabilului. În cazul contribuabililor care realizează venituri dintr-o singură activitate, totalul veniturilor se regăsește în Fișa pentru operațiuni diverse (cod 14-6-22/b), pe rândul "Total", nemaifiind necesară deschiderea Jurnalului privind operațiuni diverse (cod 14-6-17/c). Contribuabilii care încasează în numerar toate veniturile realizate pot să evidențieze aceste venituri numai în Registrul – Jurnal de încasări și plăți, nemaifiind obligatorie întocmirea Fișei pentru operațiuni diverse și, implicit, a Jurnalului pentru operațiuni diverse.

În cazul contribuabililor plătitori de taxa pe valoarea adaugată, veniturile, exclusiv taxa pe valoarea adaugată, se preiau pentru determinarea impozitului din coloanele corespunzătoare ale Jurnalului pentru vânzări (cod 14-6-12/a), nemaifiind obligatorie întocmirea Fișei pentru operațiuni diverse (cod 14-6-22/b) și, implicit, a Jurnalului privind operațiuni diverse pentru veniturile realizate (cod 14-6-17/c).

În condițiile utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, în conformitate cu prevederile legale, înregistrarea veniturilor se face în baza Raportului fiscal de închidere zilnică și a Registrului special, întocmit în condițiile defectării aparatelor de marcat electronice fiscale.

2.2 Contabilitatea cheltuielilor cu lucrările și serviciile executate de terți, cheltuieli cu alte servicii executate de terți

În desfășurarea activității oricărei unități patrimoniale intervin consumuri și plăți care afectează nivelul patrimoniului și al rezultatelor financiare. Acestea sunt reprezentate în contabilitate prin notiunea de cheltuieli. Putem spune că prin cheltuieli înțelegem totalitatea operațiilor economice care afectează patrimoniul agenților economici, cum sunt: consumul de materii prime, materiale, cheltuieli cu amortizarea, cu personalul, etc, precum și plățile efectuate de agenții economici pentru lucrările și serviciile prestate de terți.

La organizarea contabilității cheltuielilor, trebuie respectate principiile de organizare a contabilității între care își găsesc aplicabilitatea în mod deosebit: principiul prudenței, principiul independenței exercitiului, principiul noncompensării, etc.

Organizarea contabilității cheltuielilor are la bază concepția dualistă specifică țărilor cu economie de piață care grupează contabilitatea pe secțiuni:

– contabilitatea financiară: are ca obiect evaluarea și înregistrarea cheltuielilor grupate în funcție de natura activităților și după natura resurselor utilizate în cheltuieli de:

exploatare

financiare

extraordinare

– contabilitatea de gestiune: are ca obiect studiul cheltuielilor grupate în funcție de destinația și funcția lor în cadrul proceselor de producție.

Cheltuielile reflectate în contabilitatea financiară pot fi caracterizate în funcție de momentul angajării lor astfel:

cheltuieli constatate în momentul plății lor, care se înregistrează în corespondență cu conturile de trezorerie;

cheltuieli angajate dar cu plata ulterioară, care se înregistrează în corespondență cu conturile de terți;

– cheltuieli contabile, calculate pentru a estima deprecierile definitive sau latente fără a angaja o plată, fiind reprezentate de amortizări și de proivizioane.

Apariția cheltuielilor la nivelul activității unui agent economic presupune mai multe momente:

– angajarea, are loc în momentul în care se contractează obligația bănească generată de plăți sau consumuri de resurse;

– consumul specific utilizării efective a resurselor în scopul satisfacerii unor nevoi productive;

– plățile, care constau în achitarea unei sume de bani ca echivalent în cadrul relațiilor comerciale;

– imputarea, momentul în care cheltuielile sunt decontate de regulă la sfârșitul perioadei de gestiune, stabilindu-se rezultatul activității desfășurate.

La organizarea contabilității cheltuielilor trebuie avute în vedere următoarele obiective mai importante:

– cunoașterea în orice moment a nivelului cheltuielilor în concordanță cu strategia de dezvoltare a fiecărei unități patrimoniale;

– încadrarea cheltuielilor în nivelul prevăzut prin bugetele de venituri și cheltuieli;

– afectarea cheltuielilor pe destinațiile prevăzute la începutul perioadei de gestiune în concordanță cu resursele prevăzute;

– delimitarea cheltuielilor în funcție de natura lor economică pe grupe de categorii, în conformitate cu structura acestora din planul general de conturi.

În vederea atingerii acestor obiective este necesar a se avea în vedere și o serie de factori cum sunt:

– metoda de contabilizare

– regimul deductibilității fiscale a cheltuielilor

modalitatea de evidențiere a cheltuielilor pe cele două secțiuni ale contabilității, respectiv: contabilitatea financiară și contabilitatea de gestiune.

După momentul în care au fost constatate, cheltuielile pot fi imparțite astfel:

– cheltuieli înregistrate în avans, acestea fiind cheltuieli ocazionate respectiv constatate în exercitiul N, dar recunoscute ca efective în exercițiul N+1 al cărui rezultat va fi influențat cu acestea;

cheltuieli curente, care sunt cheltuieli ocazionate sau exigibile efectiv în exercițiul pentru care se stabilește rezultatul activității;

cheltuieli previzionate, care au în vedere anumite estimări cu privire la evoluția viitoare a consumurilor și plăților;

cheltuieli cu plata ulterioară, sunt consumuri efective pentru care nu s-au întocmit sau primit până la închiderea exercitiului – documentele de constatare.

În contabilitatea cheltuielilor cu lucrările și serviciile executate de terți se cuprind lucrările și serviciile care nu sunt legate nemijlocit de desfășurarea activității curente, operative a unităților patrimoniale cum sunt:

cheltuielile de întreținere și reparație;

cheltuieli cu redevențele;

cheltuieli cu locațiile de gestiune;

cheltuieli cu chiriile;

cheltuieli cu primele de asigurări;

cheltuieli cu studiile de cercetare.

Cheltuielile cu lucrările și serviciile executate de terți analizate de contabilitatea financiară se încadrează în categoria cheltuielilor de exploatare și formează grupa 61, care se dezvoltă pe conturi sintetice de gradul I, astfel;

" Cheltuieli de întreținere și reparații"

" Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile"

" Cheltuieli cu primele de asigurare"

" Cheltuieli cu studiile și cercetările"

Cheltuielile cu alte servicii executate de terți reunite în grupa 62, se dezvoltă pe conturi sintetice de gradul l, astfel:

" Cheltuieli cu colaboratorii"

" Cheltuieli privind comisioanele și onorariile"

" Cheltuieli de protocol, reclamă, publicitate"

" Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări"

': Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații"

" Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate"

" Cheltuieli cu serviciile executate de terți".

După continuțul economic sunt conturi de procese economice, reflectând cheltuielile din exploatare rezultate din prestări servicii, lucrări executate dând naștere la obligații față de furnizori și prestatori sau plata efectivă.

După funcția contabilă sunt conturi monofuncționale și funcționează ca și conturi de activ.

Conform Standardelor Internaționale de Contabilitate, cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere atunci când apare o reducere de beneficii economice viitoare, aferente diminuării unui activ sau creșterii unei datorii, în cursul desfășurării activității normale. Spre exemplu, cheltuielile unui contract de construcții cuprind costurile directe asociate contractului ( forța de muncă directă, materiale consumate, amortizarea echipamentelor specifice, proiectare și asistență tehnică, creanțe de la terți), costurile alocabile contractului ( asigurări, costuri indirecte ale construcției) și alte costuri specifice legate de contract, suportate de beneficiar ( costuri generale de administrație și dezvoltare, pentru care rambursarea este specificată în contract).

Atunci când rezultatul unui contract de construcții poate fi estimat în mod credibil, costurile și veniturile trebuie recunoscute în funcție de stadiu activității contractuale la data bilanțului. Procesul se bazează pe metoda procentului de execuție a contractului. Conform acestei metode, stadiul atins de lucrările în curs se determină fie prin calculul proporției costurilor contractuale suportate pentru munca prestată la timp în totalul costurilor contractuale estimate, fie prin studii asupra muncii prestate, fie prin definitivarea proporției fizice a activităților contractuale.

Atunci când venitul unui contract de construcție nu poate fi evaluat în mod credibil, acesta trebuie recunoscut doar în masura în care costurile contractuale suportate sunt posibil a fi recuperate și costurile contractuale trebuie recunoscute drept cheltuieli în exercitiul financiar în care sunt generate.

Există probabilitatea ca estmările veniturilor și cheltuielilor să se modifice în exercițiile financiare următoare, cea ce implică aplicarea reglementărilor IAS 8 " Profit net sau pierdere nete, erori fundamentale și modificări ale politicilor contabile".

Există două metode de contabilizare a contractelor de construcții:

metoda procentului de execuție a contractului, conform căreia contabilizarea este realizată pe masură ce contractul avansează;

metoda definitivării (terminării) contractului, care presupune determinarea rezultatului doar la sfârșitul contractului.

Din perspectiva IAS 11, prima metodă este cea mai adecvată. În concluzie, metoda procentului de execuție a lucrărilor este mai aproape de spiritul Standardelor Internaționale de Contabilitate, raspunzând mai bine principiului conectării cheltuielilor cu veniturile, fiind cea mai agreată de IAS 11. Metoda definitivării contractului se bazează pe principiul prudenței ( recunoasterea numai a profiturilor realizate și înregistrarea obligațiilor și pierderilor previzibile, chiar dacă apar între data încheierii exercițiului și data întocmirii bilanțului).

Evidența contabilă a cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli, în funcție de natura lor, astfel:

a)- cheltuielile efectuate în interesul direct al activității, cum sunt:

-cheltuieli cu achiziționarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar și mărfuri;

-cheltuieli cu lucrări executate și servicii prestate de terți;

– cheltuieli efectuate de contribuabili pentru executarea de lucrări și prestarea de servicii pentru terți;

chiria pentru spațiul în care se desfașoară activitatea, pentru utilaje și pentru alte instalații închiriate, utilizate în desfășurarea activității, în baza unui contract de închiriere;

dobânzile aferente creditelor bancare;

cheltuieli cu comisioanele și cu alte servicii bancare;

cheltuieli cu primele de asigurare;

cheltuieli cu reclama și publicitatea;

cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații;

cheltuieli cu energia și apa;

cheltuieli cu transportul de bunuri și de persoane;

cheltuieli de delegare, detașare și deplasare;

cheltuieli de personal;

cheltuieli cu impozite și taxe, altele decât impozitul pe venit;

– cheltuieli reprezentând contribuțiile pentru asigurările sociale de stat, pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de șomaj, pentru asigurările sociale de sănătate, precum și alte contribuții obligatorii;

-cheltuieli reprezentând contribuțiile profesionale obligatorii datorate asociațiilor profesionale din care fac parte contribuabilii;

b) – cheltuieli cu sponsorizarea și mecenatul;

– cheltuielile de protocol;

– cheltuielile cu amortizarea;

– alte cheltuieli deductibile plafonat.

Angajatorii care au personal cu carnet de muncă sau cu convenție civilă de prestări de servicii au obligația să întocmească, dupa caz, Fișa fiscală 1 (pentru venituri din salarii la funcția de baza -FF 1) cod 14.13.01.13/1, respectiv Fișa fiscală 2 (pentru venituri, altele decat cele de la funcția de bază – FF 2) cod 14.13.01.13/2, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finanțelor .

În vederea completarii fișelor fiscale 1 și 2 și stabilirii drepturilor bănești ale persoanelor angajate, angajatorul va întocmi Statul de salarii (cod 14-5-1/c sau cod 14-5-1/1), pentru funcția de bază, și/sau Statul de salarii pentru colaboratori (cod 14-5-1/j), pentru venituri din salarii, altele decât cele de la funcția de bază.

Pentru fiecare fel de cheltuieli se va întocmi o Fișă pentru operațiuni diverse, iar totalul lunar al acestora se va înregistra în Jurnalul pentru operațiuni diverse pentru cheltuieli. Contribuabilii pot întocmi o singură Fișă pentru operațiuni diverse care să cuprindă toate cheltuielile a caror deductibilitate nu este plafonată. Contribuabilii care nu efectuează cheltuieli de natura celor care sunt deductibile plafonat, iar cheltuielile efectuate au fost plătite în totalitate, pot să evidențieze aceste cheltuieli numai în Registrul-jurnal de încasări și plăți, nemaifiind obligatorie întocmirea Fișei pentru operațiuni diverse și, implicit, a Jurnalului privind operațiuni diverse. Pentru cheltuielile cu amortizarea se va întocmi Fișa pentru operațiuni diverse. Pentru cheltuielile deductibile plafonat, înainte de înregistrarea totalului din Fișa pentru operațiuni diverse se va calcula cota care este deductibilă și numai aceasta se va înregistra în Jurnalul pentru operațiuni diverse pentru cheltuieli.

Capitolul 3 MONOGRAFIE CONTABILA PRIVIND ACTIVITATEA DE PRESTĂRI SERVICII LA SC “ALLCONSTRUCTIONS” SRL, AVÂND CA OBIECT DE ACTIVITATE CONSTRUCȚIILE

3.1. Prezentarea societății

Societatea s-a înfiintati în 03.04.1999 având numarul de înregistrare la Oficiul Registrul Comerțului din Arad: J02/131/1999, având ca obiect principal de activitate 4523 “Construcții civile”. Asociatul unic și administratorul societății se numește Ionel Vireanu.

Societatea are codul unic de înregistrare fiscală RO1200001. Sediul societații este Arad, Str. Poetului nr. 7.

Capitalul social al societații este de 10.000 lei, format din 100 parți a câte 100 lei fiecare.

Societatea are contul RO12BRDE020SV03544471399 deschis la BRD Arad.

Obiectivul imediat societații este de a achiziționa un teren extravilan în proximitatea orașului, de a-i schimba destinația în teren intravilan, de a-l utila și de a construi aici un ansamblu rezidențial.

3.2.Organigrama societății, organizarea acesteia și exemplu de operațiuni contabile

CIRCUITUL DOCUMENTELOR ȘI PROCEDURI DE LUCRU

DEPARTAMENT SAU FUNCȚIE : Director

DEPARTAMENT SAU FUNCȚIE : Departamant tehnic-administrativ

DEPARTAMENT SAU FUNCȚIE : Gestionar-aprovizionare

DEPARTAMENT SAU FUNCȚIE : Contabilitate-financiar, personal

Se achiziționează de la furnizori materie primă necesară la efectuarea unei lucrări. Gestionarul întocmește recepția.

Dacă societatea depășește un anumit ordin de mărime, există mai mulți gestionari, fiecare ocupandu-se de una sau mai multe gestiuni. Acestea pot fi:

gestiunea materiilor prime

gestiunea carburanților

gestiunea materialelor auxiliare

gestiunea ambalajelor

gestiunea obiectelor de inventar

etc.

Pe masura desfășurarii activității, materiile prime și materialele ies din gestiune, dându-se în consum pe baza bonului de consum întocmit de gestionar. Bonul de consum se poate întocmi și de seful de echipa. Aceasta depinde de organizarea societații.

Gestionarul ține evidența materialelor și materiilor prime pe fiecare tip de material, cu ajutorul fișelor de magazie, unde se reflecta fiecare intrare, ieșire de material, pe dată, furnizor sau primitor, etc. În fișele de magazie se reflecta de asemenea și soldurile cantitative ale materialelor.

Balanța stocurilor este documentul întocmit de gestionar care este un centralizator al fișelor de magazie. Aici se regasesc informații cu privire la soldul cantitativ inițial, final, total intrări, ieșiri pe o anumita perioadă, pe fiecare articol dintr-o gestiune. Ajută și la confruntarea informațiilor de la gestionar cu cele din contabilitate.

Lista recepțiilor furnizeaza informații totalizatoare cu privire la recepțiile dintr-o perioada. Departamentul contabilitate poate confrunta aceste informații cu cele din contabilitate pentru depistarea unor eventuale erori.

Lista ieșirilor furnizează informații totalizatoare cu privire la consumurile dintr-o perioada. Departamentul contabilitate poate confrunta aceste informații cu cele din contabilitate pentru depistarea unor eventuale erori.

Devizul de lucrari se întocmește de către departamentul tehnic pe baza informațiilor cu privire la materialele consumate în scopul efectuării unei anumite lucrări, orelor lucrate de persoanele implicate, ore folosință utilaje.

Documentele care furnizează acste informații sunt bonurile de consum, statele de plata, situații privind amortizarea utilajelor, etc.

Devizele pot fi întocmite și ca oferte înainte de efectuarea lucrării, caz în care se estimează consumul de materii prime, materiale, timpul lucrat de angajații implicați, de utilaje. Se ia în calcul prețul cunoscut sau prețul pieței, dupa caz.

S.C. ALLCONSTRUCTIONS S.R.L S.C. AGROIND ȘAGU S.A

CONTRACT

DE EXECUȚIE DE LUCRARI

Nr. 00010 /2008

1. Parțile contractante

Între,

Autoritatea contractantă S.C. AGROIND ȘAGU S.A adresa sediului ȘAGU JUD ARAD, telefon/fax .441552, cod fiscal R1728194, cont Trezoreria municipiului ARAD nr RO91TREZ05069658324XXXX, reprezentata prin Cătălin Munteanu ca director, în calitate de achizitor,

și

Executantul S.C. ALLCONSTRUCTIONS S.R.L. , adresa sediului ARAD, telefon/fax 299555, numar de înmatriculare J02/131/1999 ……., cod fiscal R – 1200001, cont RO12BRDE020SV03544471399 deschis la BRD Arad, reprezentată prin Ionel Vireanu ca și administrator, în calitate de executant, a intervenit prezentul contract.

2. Obiectul și pretul contractului

2.1. – Executantul se obligă să execute, să finalizeze și să întrețina lucrarea în conformitate cu obligațiile asumate prin prezentul contract.

2.2. – Achizitorul se obligă să platească executantului prețul de 54265,14 lei pentru execuția, finalizarea și întreținerea lucrarii “lucrări construcții imobil”.

2.3. – Prețul convenit pentru indeplinirea contractului, platibil executantului de catre achizitor conform graficului de plați, este de 54265,14 lei, din care T.V.A. 8664,18 lei.

3. Durata contractului

3.1. – Executantul se obligă să execute și să finalizeze lucrarea “lucrări construcții imobil” așa cum este prevăzut în graficul de execuție, în decurs de 5 luni calendaristice de la data intrării în vigoare a contractului.

4. Definiții

4.1. – În prezentul contract urmatorii termeni vor fi interpretați astfel:

a) contract – actul juridic care reprezintă acordul de voință al celor doua parți, încheiat între o autoritate contractantă, în calitate de achizitor, și un executant de lucrări, în calitate de executant;

b) achizitor și executant – parțile contractante, astfel cum acestea sunt denumite în prezentul contract;

c) prețul contractului – prețul plătibil executantului de către achizițor în baza contractului pentru indeplinirea integrală și corespunzătoare a tuturor obligațiilor sale asumate prin contract;

d) standarde – standardele, reglementările tehnice sau altele asemenea prevazute în Caietul de sarcini și în propunerea tehnică;

e) amplasamentul lucrării – locul în care executantul execută lucrarea;

f) forța majoră – un eveniment mai presus de controlul părților, care nu se datorează greșelii sau vinii acestora, care nu putea fi prevăzut în momentul încheierii contractului și care face imposibilă executarea și, respectiv, îndeplinirea contractului; sunt considerate asemenea evenimente: războaie, revoluții, incendii, inundații sau orice alte catastrofe naturale, restricții apărute ca urmare a unei carantine, embargou, enumerarea nefiind exhaustivă, ci enunțiativă. Nu este considerat forta majora un eveniment asemenea celor de mai sus care, fără a crea o imposibilitate de executare, face extrem de costisitoare executarea obligațiilor uneia dintre părți.

g) zi – zi calendaristică; an – 365 de zile.

5. Aplicabilitate

5.1. – Contractul de execuție intră în vigoare dupa constituirea contului pentru garanția de buna execuție.

6. Documentele contractului

6.1. – Natura și volumul lucrărilor sunt precizate în anexele la prezentul contract.

6.2. – Documentele prezentului contract sunt:

a) grafic de execuție;

b) propunerea tehnică și propunerea financiară;

c) caietul de sarcini;

7. Standarde

7.1. – (1) Executantul garantează ca la data recepției lucrarea executată va avea calitățile declarate de către acesta în contract, va corespunde reglementărilor tehnice în vigoare și nu va fi afectată de vicii care ar diminua sau ar anula valoarea ori posibilitatea de utilizare, conform condițiilor normale de folosire sau celor specificate în contract.

(2) La lucrările la care se fac încercări calitatea probei se consideră realizată dacă rezultatele se înscriu în toleranțele admise prin reglementările tehnice în vigoare.

8. Caracterul confidențial al contractului

8.1. – (1) O parte contractantă nu are dreptul, fara acordul scris al celeilalte parți:

a) de a face cunoscut contractul sau orice prevedere a acestuia unei terțe parți, în afara acelor persoane implicate în îndeplinirea contractului;

b) de a utiliza informațiile și documentele obținute sau la care are acces în perioada de derulare a contractului, în alt scop decât acela de a-și îndeplini obligațiile contractuale.

(2) Dezvăluirea oricărei informații față de persoanele implicate în îndeplinirea contractului se va face confidențiăl și se va extinde numai asupra acelor informații necesare în vederea îndeplinirii contractului.

8.2. – O parte contractantă va fi exonerată de răspunderea pentru dezvăluirea de informații referitoare la contract dacă:

a) informația era cunoscută părții contractante înainte ca ea sa fi fost primită de la cealaltă parte contractantă; sau

b) informația a fost dezvăluită dupa ce a fost obținut acordul scris al celeilalte părți contractante pentru asemenea dezvăluire; sau

c) partea contractantă a fost obligată în mod legal să dezvăluie informația.

9. Drepturi de proprietate intelectuală

9.1. – Executantul are obligația de a despăgubi achizitorul împotriva oricăror:

a) reclamații și acțiuni în justiție ce rezultă din încălcarea unor drepturi de proprietate intelectuală (brevete, nume, mărci, înregistrate etc.), legate de echipamentele, materialele, instalațiile sau utilajele folosite pentru ori în legatură cu execuția lucrărilor sau încorporate în acestea; și

b) daune-interese, costuri, taxe și cheltuieli de orice natura, aferente, cu excepția situației în care o astfel de încalcare rezultă din respectarea proiectului sau Caietului de sarcini întocmit de către achizitor.

11. Garanția de buna execuție a contractului

11.1. – (1) Executantul are obligația de a constitui garanția de bună execuție a contractului în perioada convenită în acesta.

(2) Achizitorul are obligația de a elibera garanția pentru participare și de a emite ordinul de începere a contractului numai după ce executantul a făcut dovada constituirii garanției de bună execuție.

11.2. – Cuantumul garanției de buna execuție a contractului reprezintă un procent din prețul acestuia; garanția poate fi constituita în lei sau într-o valută convertibilă.

(se precizează cuantumul garanției de bună execuție a contractului, modul de constituire, perioada pentru care se constituie și modul de restituire)

11.3. – Achizitorul are dreptul de a emite pretenții asupra garanției de bunț execuție, în limita prejudiciului creat, dacă executantul nu își indeplinește obligațiile asumate prin prezentul contract. Anterior emiterii unei pretenții asupra garanției de bună execuție achizitorul are obligația de a notifica acest lucru executantului, precizând totodata obligațiile care nu au fost respectate.

12. Responsabilitățile executantului

12.1. – (1) Executantul are obligația de a executa și de a finaliza lucrările, precum și de a remedia viciile ascunse, cu atenția și promptitudinea cuvenite, în concordanță cu obligațiile asumate prin contract, inclusiv de a proiecta, în limitele prevăzute în contract.

(2) Executantul are obligația de a supraveghea lucrările, de a asigura forța de muncă, materialele, instalațiile, echipamentele și toate celelalte obiecte, fie de natură provizorie, fie definitive, cerute de și pentru contract, în masura în care necesitatea asigurării acestora este prevazută în contract sau se poate deduce în mod rezonabil din contract.

(3) Executantul are obligația de a notifica prompt achizitorului despre toate erorile, omisiunile, viciile sau altele asemenea descoperite de el în proiect sau în Caietul de sarcini pe durata îndeplinirii contractului.

12.2. – Executantul are obligația de a prezenta achizitorului spre aprobare, înainte de începerea execuției lucrării, graficul de plăți necesar pentru execuția lucrărilor, în ordinea tehnologică de execuție.

12.3. – (1) Executantul este pe deplin responsabil pentru conformitatea, stabilitatea și siguranța tuturor operațiunilor executate pe șantier, precum și pentru procedeele de execuție utilizate, cu respectarea prevederilor și a reglementărilor legii privind calitatea în construcții.

(2) Un exemplar din documentația predată de către achizitor executantului va fi ținut de acesta în vederea consultării de către Inspectia de Stat în Construcții, Lucrări Publice, Urbanism și Amenajarea Teritoriului, precum și de către persoane autorizate de achizitor, la cererea acestora.

(3) Executantul nu va fi răspunzător pentru proiectul și caietele de sarcini care nu au fost întocmite de el. Dacă totuși contractul prevede explicit ca o parte a lucrărilor permanente să fie proiectată de către executant, acesta va fi pe deplin responsabil pentru acea parte a lucrărilor.

(4) Executantul are obligația de a pune la dispoziție achizitorului, la termenele precizate în anexele la contract, caietele de măsurători (atașamentele) și, după caz, în situațiile convenite, desenele, calculele, verificările calculelor și orice alte documente pe care executantul trebuie să le întocmească sau care sunt cerute de achizitor.

12.4. – (1) Executantul are obligația de a respecta și de a executa dispozițiile achizitorului în orice problemă menționată sau nemenționată în contract, referitoare la lucrare. În cazul în care executantul consideră că dispozițiile achizitorului sunt nejustificate sau inoportune, acesta are dreptul de a ridica obiecții în scris, fără ca obiecțiile respective să îl absolve de obligația de a executa dispozițiile primite, cu excepția cazului în care acestea contravin prevederilor legale.

(2) În cazul în care respectarea și executarea dispozițiilor prevăzute la alin. (1) determină dificultăți în execuție care generează costuri suplimentare, aceste costuri vor fi acoperite pe cheltuiala achizitorului.

12.5. – (1) Executantul este responsabil de trasarea corectă a lucrărilor față de reperele date de achizitor, precum și de furnizarea tuturor echipamentelor, instrumentelor, dispozitivelor și resurselor umane necesare în vederea indeplinirii responsabilității respective.

(2) În cazul în care pe parcursul executției lucrărilor survine o eroare în poziția, cotele, dimensiunile sau aliniamentul oricărei părti a lucrărilor, executantul are obligația să rectifice eroarea constatată, pe cheltuiala sa, cu excepția situației în care eroarea respectivă este rezultatul datelor incorecte furnizate în scris de către proiectant. Pentru verificarea trasării de către proiectant executantul are obligația de a proteja și de a păstra cu grija toate reperele, bornele sau alte obiecte folosite la trasarea lucrărilor.

12.6. – Pe parcursul execuției lucrărilor și al remedierii viciilor ascunse executantul are obligația:

a) de a lua toate măsurile pentru asigurarea tuturor persoanelor a căror prezență pe șantier este autorizată și de a menține șantierul (atâta timp cât acesta este sub controlul său) și lucrările (atâta timp cât acestea nu sunt finalizate și ocupate de către achizitor) în starea de ordine necesară pentru evitarea oricărui pericol pentru respectivele persoane;

b) de a procura și de a întreține pe cheltuiala sa toate dispozitivele de iluminare, protecție, ingrădire, alarmă și pază, în cazul în care sunt necesare sau au fost solicitate de către achizitor sau de către alte autorități competente, în scopul protejăii lucrarilor sau al asigurarii confortului riveranilor;

c) de a lua toate măsurile rezonabil necesare pentru a proteja mediul pe și în afara șantierului și pentru a evita orice pagubă sau neajuns provocat persoanelor, proprietăților publice sau altora, rezultat din poluare, zgomot sau alți factori generați de metodele sale de lucru.

12.7. – Executantul este responsabil pentru menținerea în bună stare a lucrărilor, materialelor, echipamentelor și instalațiilor care urmează să fie puse în operă de la data primirii ordinului de începere a lucrării până la data semnarii procesului-verbal de recepție a acesteia.

12.8. – (1) Pe parcursul execuției lucrarilor și al remedierii viciilor ascunse executantul are obligația, în măsura permisă de respectarea prevederilor contractului, de a nu stânjeni inutil sau în mod abuziv:

a) confortul riveranilor; sau

b) căile de acces, prin folosirea și ocuparea drumurilor și a căilor publice sau private care deservesc proprietățile aflate în posesia achizitorului sau a oricărei alte persoane.

(2) Executantul va despăgubi achizitorul împotriva tuturor reclamațiilor, acțiunilor în justiție, daunelor-interese, costurilor, taxelor și cheltuielilor, indiferent de natura lor, rezultând din sau în legatură cu obligația prevazută la alin. (1), pentru care responsabilitatea revine executantului.

12.9. – (1) Pe parcursul execuției lucrării executantul are obligația:

a) de a evita pe cât posibil acumularea de obstacole inutile pe șantier;

b) de a depozita sau de a retrage orice utilaje, echipamente, instalații, surplus de materiale;

c) de a aduna și de a îndeparta de pe șantier darâmăturile, molozul sau lucrările provizorii de orice fel, care nu mai sunt necesare.

(2) Executantul are dreptul de a reține pe șantier până la sfârșitul perioadei de garanție numai acele materiale, echipamente, instalații sau lucrări provizorii, care îi sunt necesare în scopul îndeplinirii obligațiilor sale în perioada de garanție.

12.10. – Executantul răspunde, potrivit obligațiilor care îi revin, pentru viciile ascunse ale construcției, ivite într-un interval de ……../(se precizeaza numarul de ani)/… de la recepția lucrării și după împlinirea acestui termen, pe toata durata de existență a construcției, pentru viciile structurii de rezistență, ca urmare a nerespectării proiectelor și detaliilor de execuție aferente execuției lucrării.

13. Responsabilitățile achizitorului

13.1. – La începerea lucrărilor achizitorul are obligația de a obține toate autorizațiile și avizele necesare în vederea execuției lucrărilor.

13.2. – (1) Achizitorul are obligația de a pune la dispoziție executantului, fără plată, dacă nu s-a convenit altfel, următoarele:

a) amplasamentul lucrării liber de orice sarcină;

b) suprafețele de teren necesare pentru depozitare și pentru organizarea de șantier;

c) căile de acces rutier și racordurile de cale ferata;

d) racordurile pentru utilități (apă, gaz, energie, canalizare etc.), până la limita amplasamentului șantierului.

(2) Costurile pentru consumul de utilități, precum și cel al contoarelor sau al altor aparate de măsurat se suportă de către executant.

13.3. – Achizitorul are obligația de a pune la dispoziție executantului întreaga documentație necesară pentru execuția lucrărilor contractate, fără plată, în 4 exemplare, la termenele stabilite prin graficul de execuție a lucrării.

13.4. – Achizitorul este responsabil pentru trasarea axelor principale, a bornelor de referință, a căilor de circulație și a limitelor terenului pus la dispoziție executantului, precum și pentru materializarea cotelor de nivel în imediata apropiere a terenului.

13.5. – Achizitorul are obligația de a examina și de a măsura lucrările care devin ascunse în cel mult 5 zile de la notificarea executantului.

13.6. – Achizitorul este pe deplin responsabil de exactitatea documentelor și a oricăror alte informații furnizate executantului, precum și de dispozițiile și livrările sale.

14. Începerea și execuția lucrărilor

14.1. – (1) Executantul are obligația de a începe lucrările în timpul cel mai scurt posibil de la primirea ordinului în acest sens din partea achizitorului.

(2) Executantul trebuie să notifice achizitorului și Inspecției de Stat în Construcții, Lucrări Publice, Urbanism și Amenajarea Teritoriului data începerii efective a lucrărilor.

14.2. – (1) Lucrările trebuie sa se deruleze conform graficului general de execuție și să fie terminate la data stabilită. Datele intermediare prevazute în graficele de execuție se consideră date contractuale.

(2) Executantul va prezenta, la cererea achizitorului, dupa semnarea contractului, graficul de execuție de detaliu, alcătuit în ordinea tehnologică de execuție. În cazul în care, după opinia achizitorului, pe parcurs desfașurarea lucrărilor nu concordă cu graficul general de execuție a lucrărilor, la cererea achizitorului executantul va prezenta un grafic revizuit, în vederea terminării lucrărilor la data prevazută în contract.

(3) În cazul în care executantul întârzie începerea lucrărilor, terminarea pregătirilor sau daca nu își îndeplinește îndatoririle prevăzute la clauza 12.1 alin. (2), achizitorul este îndreptățit să îi fixeze executantului un termen până la care activitatea să intre în normal și să îl avertizeze că, în cazul neconformării, la expirarea termenului stabilit îi va rezilia contractul.

14.3. – (1) Achizitorul are dreptul de a supraveghea desfășurarea execuției lucrărilor și de a stabili conformitatea lor cu specificațiile cuprinse în anexele la contract. Părțile contractante au obligația de a notifica, în scris, una celeilalte, identitatea reprezentanților lor atestați profesional pentru acest scop, și anume a responsabilului tehnic cu execuția din partea executantului și a dirigintelui de șantier sau, dacă este cazul, a altei persoane fizice sau juridice atestate potrivit legii, din partea achizitorului.

(2) Executantul are obligația de a asigura accesul reprezentantului achizitorului la locul de muncă, în ateliere, depozite și oriunde își desfasoară activitațile legate de îndeplinirea obligațiilor asumate prin contract, inclusiv pentru verificarea lucrărilor ascunse.

14.4. – (1) Materialele trebuie să fie de calitatea prevăzuta în documentația de execuție; verificarile și testările materialelor folosite la execuția lucrărilor, precum și condițiile de trecere a recepției provizorii și a recepției finale (calitative) sunt descrise în anexa/anexele la contract.

(2) Executantul are obligația să asigure instrumentele, utilajele și materialele necesare pentru verificarea, măsurarea și testarea lucrărilor. Costul probelor și încercarilor, inclusiv al manoperei aferente acestora, revine executantului.

(3) Probele neprevăzute și comandate de achizitor pentru verificarea unor lucrări sau materiale puse în operă vor fi suportate de executant, daca se dovedeste ca materialele nu sunt corespunzătoare calitativ sau că manopera nu este în conformitate cu prevederile contractului. În caz contrar achizitorul va suporta aceste cheltuieli.

14.5. – (1) Executantul are obligația de a nu acoperi lucrările care devin ascunse, fără aprobarea achizitorului.

(2) Executantul are obligația de a notifica achizitorului, ori de câte ori astfel de lucrări, inclusiv fundațiile, sunt finalizate, pentru a fi examinate și măsurate.

(3) Executantul are obligația de a dezveli orice parte sau părti din lucrare, la dispoziția achizitorului, și de a reface această parte sau aceste parți din lucrare, dacă este cazul.

(4) În cazul în care se constată că lucrările sunt de calitate corespunzatoare și au fost executate conform documentației de execuție, cheltuielile privind dezvelirea și refacerea vor fi suportate de către achizitor, iar în caz contrar, de către executant.

15. Întârzierea și sistarea lucrărilor

15.1. – În cazul în care:

a) volumul sau natura lucrărilor neprevazute; sau

b) condițiile climaterice extrem de nefavorabile; sau

c) oricare alt motiv de întarziere care nu se datoreaza executantului și nu a survenit prin încalcarea contractului de către acesta îl îndreptătesc pe executant să solicite prelungirea termenului de execuție a lucrărilor sau a oricărei părti din acestea, prin consultare, părtile vor stabili:

(i) orice prelungire a duratei de execuție la care executantul are dreptul;

(ii) totalul cheltuielilor suplimentare, care se va adăuga la prețul contractului.

15.2. – Fără a prejudicia dreptul executantului conform clauzei 24.1, acesta are dreptul de a sista lucrările sau de a diminua ritmul execuției, dacă achizitorul nu platește în termen de 28 de zile de la expirarea termenului prevăzut în clauza 18.2; în acest caz va notifica în scris acest fapt achizitorului.

16. Finalizarea lucrărilor

16.1. – Ansamblul lucrărilor sau, dacă este cazul, oricare parte din acestea, prevăzut sa fie finalizat într-un termen stabilit prin graficul de execuție, trebuie finalizat în termenul convenit de parți, termen care se calculează de la data începerii lucrărilor.

16.2. – (1) La finalizarea lucrărilor executantul are obligația de a notifica în scris achizitorului ăa sunt îndeplinite condițiile de recepție, solicitând acestuia convocarea comisiei de receptie.

(2) Pe baza situațiilor de lucrări executate confirmate și a constatărilor efectuate pe teren achizitorul va aprecia dacă sunt întrunite condițiile pentru a convoca comisia de recepție. În cazul în care se constată că sunt lipsuri sau deficiențe acestea vor fi notificate executantului, stabilindu-se și termenele pentru remediere și finalizare. Dupa constatarea remedierii tuturor lipsurilor și deficiențelor, la o nouă solicitare a executantului, achizitorul va convoca comisia de recepție.

16.3. – Comisia de recepție are obligația de a constata stadiul îndeplinirii contractului prin corelarea prevederilor acestuia cu documentația de execuție și cu reglementările în vigoare. În funcție de constatările făcute achizitorul are dreptul de a aproba sau de a respinge recepția.

16.4. – Recepția se poate face și pentru părți din lucrare, distincte din punct de vedere fizic și funcțional.

17. Perioada de garanție acordată lucrărilor

17.1. – Perioada de garanție decurge de la data recepției la terminarea lucrărilor, pe ansamblu sau pe parți din lucrare distincte din punct de vedere fizic și funcțional, până la recepția finală.

17.2. – (1) În perioada de garanție executantul are obligația, în urma dispoziției date de achizitor, de a executa toate lucrările de modificare, reconstrucție și remediere a viciilor, contracțiilor și altor defecte a căror cauza este nerespectarea clauzelor contractuale.

(2) Executantul are obligația de a executa toate activitățile prevăzute la alin. (1), pe cheltuiala proprie, în cazul în care ele sunt necesare ca urmare a:

a) utilizării de materiale, de instalații sau a unei manopere neconforme cu prevederile contractului; sau

b) unui viciu de concepție, acolo unde executantul este responsabil de proiectarea unei parți din lucrări; sau

c) neglijenței sau neîndeplinirii de către executant a oricăreia dintre obligațiile explicite sau implicite care îi revin în baza contractului.

(3) În cazul în care defecțiunile nu s-au produs din vina executantului, lucrările fiind executate de către acesta conform prevederilor contractului, costul remedierilor va fi evaluat și plătit ca lucrări suplimentare.

17.3. – În cazul în care executantul nu executa lucrările prevăzute la clauza 17.2 alin. (1), achizitorul este îndreptățit sa angajeze și să plăteasca alte persoane care să le execute. Cheltuielile aferente acestor lucrări vor fi recuperate de către achizitor de la executant sau reținute din sumele cuvenite acestuia.

18. Modălitați de plată

18.1. – Achizitorul are obligația de a efectua plata către executant în termenul convenit de la emiterea facturii de către acesta. Plățile în valută se vor efectua prin respectarea prevederilor legale.

(se precizează termenul de plata de la emiterea facturii și, după caz, graficul de plată)

18.2. – Dacă achizitorul nu onorează facturile în termen de 14 zile de la expirarea perioadei prevăzute la clauza 18.1 și fără a prejudicia dreptul executantului de a apela la prevederile clauzei 24.1, acesta din urma are dreptul de a sista executarea lucrărilor sau de a diminua ritmul execuției și de a beneficia de reactualizarea sumei de plată la nivelul corespunzator zilei de efectuare a plătii. Imediat ce achizitorul onorează factura executantul va relua executarea lucrărilor în cel mai scurt timp posibil.

18.3. – Achizitorul are dreptul de a acorda avans executantului, daca acesta solicită, numai contra unei scrisori de returnare a avansului și numai în limita valorica prevazuta de lege.

(se precizează cuantumul avansului)

18.4. – (1) Plățile parțiale trebuie sa fie făcute, la cererea executantului (antreprenorului), la valoarea lucrărilor executate conform contractului și în cel mai scurt timp posibil. Lucrările executate trebuie să fie dovedite ca atare printr-o situație de lucrări provizorii, întocmită astfel încat să asigure o verificare rapidă și sigură a lor. Din situatiile de lucrari provizorii achizitorul va putea face scăzăminte pentru servicii făcute executantului și convenite cu acesta. Alte scăzăminte nu se pot face decât în cazurile în care ele sunt prevăzute în contract sau ca urmare a unor prevederi legale.

(2) Situațiile de plată provizorii se confirmă în termenul stabilit.

(se precizează termenul)

(3) Plățile parțiale se efectuează, de regulă, la intervale lunare, dar nu influentează responsabilitatea și garanția de bună execuție a executantului; ele nu se considera de către achizitor ca recepție a lucrărilor executate.

18.5. – Plata facturii finale se va face imediat dupa verificarea și acceptarea situației de plata definitive de către achizitor. Daca verificarea se prelungește din diferite motive, dar în special ca urmare a unor eventuale litigii, contravaloarea lucrărilor care nu sunt în litigiu va fi plătită imediat.

18.6. – Contractul nu va fi considerat terminat până cand procesul-verbal de receptie finală nu va fi semnat de comisia de recepție. Procesele-verbale de recepție finală pot fi întocmite și pentru parți din lucrare, dacă acestea sunt distincte din punct de vedere fizic și funcțional. Recepția finală va fi efectuata conform prevederilor legale, dupa expirarea perioadei de garanție. Plata ultimelor sume datorate executantului pentru lucrările executate nu va fi condiționată de eliberarea certificatului de recepție finală.

19. Actualizarea prețului contractului

19.1. – Pentru lucrările executate plățile datorate de achizitor executantului sunt cele declarate în propunerea financiara, anexă la contract.

19.2. – Prețul contractului se actualizează utilizându-se formula de actualizare convenită.

(se precizează formula de actualizare)

20. Asigurări

20.1. – (1) Executantul are obligația de a încheia, înainte de începerea lucrărilor, o asigurare ce va cuprinde toate riscurile care ar putea apărea privind lucrările executate, utilajele, instalațiile de lucru, echipamentele, materialele pe stoc, personalul propriu și reprezentanții împuterniciti să verifice, să testeze sau sa recepționeze lucrările, precum și daunele sau prejudiciile aduse către terțe persoane fizice sau juridice.

(2) Asigurarea se va încheia cu o agenție de asigurare. Contravaloarea primelor de asigurare va fi suportată de către executant din capitolul "Cheltuieli indirecte".

(3) Executantul are obligația de a prezenta achizitorului, ori de cate ori i se va cere, polița sau polițele de asigurare și recipisele pentru plata primelor curente (actualizate).

(4) Executantul are obligația de a se asigura ca subantreprenorii au încheiat asigurări pentru toate persoanele angajate de ei. El va solicita subantreprenorilor să prezinte achizitorului, la cerere, polițele de asigurare ți recipisele pentru plata primelor curente (actualizate).

(5) Achizitorul nu va fi responsabil pentru nici un fel de daune-interese, compensații plătibile prin lege, în privința sau ca urmare a unui accident ori prejudiciu adus unui muncitor sau altei persoane angajate de executant, cu excepția accidentelor sau prejudiciilor rezultate din vina achizitorului, a agenților sau a angajaților acestora.

21. Amendamente

21.1. – Părțile contractante au dreptul, pe durata îndeplinirii contractului, de a conveni modificarea clauzelor contractului prin act adițional numai în cazul apariției unor circumstanțe care lezează interesele comerciale legitime ale acestora și care nu au putut fi prevăzute la data încheierii contractului.

22. Subcontractanți

22.1. – Executantul are obligația de a încheia contracte cu subcontractanții desemnați, în aceleași condiții în care el a semnat contractul cu achizitorul.

22.2. – (1) Executantul are obligația de a prezenta la încheierea contractului toate contractele încheiate cu subcontractanții desemnați.

(2) Lista subcontractanților cuprinzând datele de recunoaștere a acestora, precum și contractele încheiate cu aceștia se constituie în anexe la contract.

22.3. – (1) Executantul este pe deplin răspunzator față de achizitor de modul în care îndeplinește contractul.

(2) Subcontractantul este pe deplin răspunzator față de executant de modul în care îndeplinește partea sa din contract.

(3) Executantul are dreptul de a pretinde daune-interese subcontractanților, dacă aceștia nu îndeplinesc partea lor din contract.

22.4. – Executantul poate schimba oricare subcontractant numai dacă acesta nu a îndeplinit partea sa din contract. Schimbarea subcontractantului nu va modifica prețul contractului și va fi notificată achizitorului.

23. Penalități, daune-interese

23.1. – În cazul în care, din vina sa exclusivă, executantul nu reușește să își îndeplinească obligațiile asumate prin contract, achizitorul are dreptul de a deduce din prețul contractului, ca penalități, o suma echivalentă cu o cota procentuala din prețul contractului.

(se precizează cota procentuală pentru fiecare zi/săptămâna de întarziere, până la îndeplinirea efectiva a obligațiilor)

23.2. – În cazul în care achizitorul nu onorează facturile în termen de 28 de zile de la expirarea perioadei prevăzute la clauza 18.2, acesta are obligația de a plăti, ca penalități, o suma echivalentă cu o cota procentuală din plata neefectuată.

Autoritatea contractantă, Executant,

S.C. AGROIND ȘAGU S.A S.C. ALLCONSTRUCTIONS S.R.L

Încasarea contravalorii serviciilor prestate se face pe baza facturii întocmite. În general în factură nu se detaliaza lucrările efectuate, ci se trec valorile totalizatoare pe bază devizelor de lucrari și contractelor încheiate între parteneri.

Prezentăm în continoare registrul jurnal care reflectă articolele contabile generate de recepția de materiale, consum.

În continuare se înregistrează o factură de servicii de telefonie mobilă, o factură de consum energie electrică, o încasare parțiala a facturii emise, o plata prin bancă a facturii de energie electrică.

Și pentru ca evidența contabilă să fie completă, se prezintă și nota contabilă de salarii cu contribuțiile aferente, nota contabilă de închidere a TVA, nota contabilă de închidere a cheltuielilor și veniturilor, precum și nota contabilă de calcul a impozitului pe profit.

Prezentăm în continuare balanța contabilă cu luna închisa. Conturile de venituri și cheltuieli sunt închise, tva-ul închis de asemenea. Balanta reflecta situația financiară a firmei dupa efectuarea operațiunilor descrise anterior. La începutul lunii balanța avea în componența doar conturile de capital social, imobilizări și amortizare, având solduri finale drept soldurile inițiale din balanța la aprilie 2008.

Exemplificăm în continuare o fișă de cont, anume cea a contului curent în lei la banca.

Departamentul contabilitate-financiar, urmarește modul de stingere a datoriilor față de furnizori utilizând această situație:

Se poate folosi și fișa de cont sintetică pentru extragerea unor informații totalizatoare ca de exemplu total tva plătit într-o anumită lună, total ridicare numera într-o anumită lună, etc.

Pentru întocmirea decontului de tva, verificarea tva-ului dedus, colectat se folosesc jurnalul de cumpărări și jurnalul de vânzări. Cu ajutorul acestora se consemnează tva-ul dedus respectiv colectat pe fiecare factură. Acestea cuprind și numărul facturii, partenerul, data. Facturile sunt grupate pe coloane în funcție de regimul tva-ului aferent. Există coloane de taxare inversă, de operațiuni intracomunitare, sume scutite, etc.

CONCLUZII

Deciziile economice necesită evaluarea capacității unei entități de a genera numerar sau echivalente de numerar, precum și a momentului și a siguranței generării lor. De fapt de aceasta depinde capacitatea unei întreprinderi de a-și plăti angajații și furnizorii, de a plăti dobânzi, impozite, de a rambursa credite și de a remunera proprietarii, e singura opțiune pentru o afacere care se dorește a fi viabilă.

Pentru a putea stabili un echilibru optim între profit și risc, trebuie avută în vederea valoarea întreprinderii, valoare care depinde de:

Obiectivele de creștere economică a societății

Nivelul rentabilității scontate

Riscurile pe care întreprinderea consimte să și le asume

Acționari, bănci și alți creditori

Stat (prin nivelul impozitelor, taxelor)

Conjunctură economică

În vederea luării de decizii raționale în conformitate cu obiectivele firmei, managerul financiar trebuie să dispună de instrumente tehnice de analiză. În egală măsură, atât investitorii, cât și creditorii firmei sunt interesați într-o analiză financiară corectă. Tipul de analiză variază în funcție de interesele particulare ale fiecărei părți implicate. Astfel creditorii sunt interesați în principal de lichiditatea firmei, capacitatea acesteia de a-și onora obligațiile pe termen scurt este reflectată de analiza lichidității. Deținătorii de obligațiuni sunt mai degrabă interesați ca fluxurile de numerar viitoare ale firmei să acopere serviciul datoriei pe termen lung. Prin urmare, ei vor analiza structura capitalului firmei și profitabilitatea viitoare a acesteia. Investitorii (acționari sau asociați) sunt preocupați de valoarea câștigurilor prezente și viitoare, pe care ei le pot încasa prin dividende. În vederea obținerii de resurse viitoare, trebuie să se ia în considerare toate instrumentele analizei financiare, să se utilizeze indicatorii de profitabilitate a investițiilor în diferite active ale firmei și eficiența managementului activelor.

Realizarea funcțiunilor societății comerciale (de producție, comercială, de personal, financiară, etc.) asigură bunul mers al afacerii. În acest sens, echipa aflată la conducere are un rol important deoarece o echipă bună poate asigura succesul unei afaceri slabe, iar o echipă mai puțin bună poate falimenta o afacere promițătoare

În studiul de caz am prezentat modul de organizare a contabilității la societatea comerciala “Allconstructions” SRL, cu documente, înregistrari contabile, situații diverse.

La aceasta întreprindere evidența cantitativ-valorica și evidența contabilă se ține informatizat. Programul informatic are ca tipuri de utilizatori: gestionarul, contabilul, inspector de personal, director.

Din operarea recepțiilor, cosumurilor de către gestionar, rezultă și notele contabile care se salvează automat în modulul informatic de contabilitate. Contabilul doar verifică aceste înregistrari și introduce documentele care nu au de-a face cu gestiunea: ordine de plată, chitanțe, nota contabilă de salarii, etc. Gestiunea se confruntă cu contabilitatea pe baza balanței stocurilor, fișelor de cont, etc.

Se prezintă documentele care se întocmesc în urma operațiunilor de achiziție, dare în consum, plata, etc, operații care sunt reflectate pe larg în lucrare: recepție, bon de consum, fișa de magazie, balanța stocurilor, lista recepțiilor, lista ieșirilor, deviz de lucrări, contract de prestări servicii, factura întocmită de societate pentru prestările de servicii efectuate.

În urma prelucrării informatice a datelor rezultă registru jurnal, balanța, fișa de cont analitica și sintetică, situația achitării clienților, jurnal de cumpărări și de vânzări. Acestea furnizează informații centralizate, grupate, sintetizate, prelucrate cu ajutorul căreia se conduce întreprinderea. Aceste informații sunt necesare în calculul ratelor financiare și se găsesc în documente contabile și anexe la documentele contabile de sinteză: bilanț contabil, cont de profit și pierdere și tabloul fluxurilor de numerar .

BIBLIOGRAFIE

1. Duțescu Adriana, Ghid pentru înțelegerea și aplicarea standardelor internaționale de contabilitate, ed a II-a revizuită, Ed. CECCAR, București, 2002

2. Feleagă N., Sisteme contabile comparate ed. a II-a, vol. I, contabilitățile anglo-saxone, Ed. Economică, 1999

3. Feleagă Liliana, Feleagă N., Contabilitate financiară o abordare europeană și internațională, vol. I, Ed. Infomega, București, 2005

4. van Greuning H., Standarde Internaționale de raportare financiară, ghid practic, Ed. Irecson, București 2005

5. Lungu C.I., Teorie și practici contabile privind întocmirea și prezentarea situațiilor financiare, Ed. CECCAR, București, 2007

6. Malciu Liliana, Feleagă N., Reformă după reformă: Contabilitatea din România în fața unei noi provocări, Ed. Economică, București, 2005

7. Pântea I.P., Bodea Gh., Contabilitatea financiară românească conformă cu Directivele Europene, Ed. Intelcredo, Deva, 2007

8. Ristea M., Dumitru Corina Graziella, Contabilitate aprofundată, Ed. Universitară, 2003

9. * * * OMFP nr.94/2001

10. * * * OMFP nr. 306/2002

11. * * * OMFP 1752/2005

12. * * * Standardele Internaționale de raportare financiară (IFRSs), Ed. CECCAR, București, 2006

13. * * *, http://www.ceccar.ro

14. * * *, http://www.contabilul.ro