Reflectarea Contabilitatii Imobilizarilor Corporale la S.c. Holzindusterie Schweighoffer S.r.l

INTRODUCERE

Contabilitatea reprezintă disciplina care evidențiază activitatea unei entități economice desfășurată în cursul unui exercițiu financiar. În acest mod un utilizator extern al situațiilor financiare cunoaste într-un mod rapid situația financiară și rezultatele acesteia în cursul exercițiului financiar respectiv.

Procesul de cunoaștere este esențial pentru utilizatori deoarece pe baza informațiilor furnizate de cătgre situațiile financiare, aceștia iau decizii în cadrul afacerilor proprii. Aceste decizii vor influența bunul mers al acestora sau în caz contrar informațiile pot fi de natură falimentară. De aceea, un manager trebuie să știe să interpreteze informațiile furnizate de către aceste situații financiare. Un manager nu trebuie să fie neapărat un expert al contabilității dar el trebuie să aibă cunoștințe minime pentru a înțelege corect informațiile furnizate.

Contabilitatea are o istorie proprie, ale cărei începuturi sunt greu de delimitat din pricina trecutului îndepărtat al apariției sale, având la bază necesitatea practică a cunoașterii, prin mijloace specifice, a realităților economice, financiare și sociale.

Capitolul 1. CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE (max 20 pag)

Imobilizările corporale – Concept, clasificare, evaluare și reevaluare

1.1.1. Activele imobilizate – definiție și structură

Activele imobilizate sunt bunuri și valori economice destinate a fi utilizate o perioadă îndelungată, constituind baza și mijloacele de acțiune ale unității patrimoniale. Acestea nu sunt destinate direct comercializări, nu se consumă și nu se înlocuiesc după prima utilizare.

Imobilizări necorporale

Activele imobilizate se diferențiază în trei grupe: Imobilizări corporale

Imobilizări financiare

1.1.2. Definirea și clasificarea imobilizărilor corporale

Imobilizările corporale, denumite si imobilizări materiale sau active fixe tangibile, cuprind bunurile materiale de folosință îndelungată, care îndeplinesc următoarele caracteristici:

au durată normală de funcționare mai mare de un an;

sunt utilizate în producția de bunuri, în prestarea de servicii sau sunt închiriate terților;

au valoarea de intrare mai mare decât limita prevazută de lege.

Structura imobilizărilor corporale

1.1.3. Evaluarea și reevaluarea imobilizărilor corporale

Evaluarea este un procedeu al metodei contabilității, prin intermediul căruia elementele patrimoniale de natura imobilizărilor sunt cuantificate și exprimate în etalon valoric (bănesc).

Într-o interpretare actuală, evaluarea este considerată ca fiind procesul prin care se determină valoarea patrimoniului economic, la care acesta este reflectat în contabilitate

Imobilizările fiecărei unități patrimoniale se evaluează la următoarele categorii de valori: valoarea de intrare în patrimoniu, valoarea de inventar, valoarea bilanțieră și valoarea de ieșire din patrimoniu.

Valoarea de intrare în patrimoniu se stabilește în momentul achiziționării sau intrării imobilizărilor în patrimoniu prin alte modalități, în funcție de proveniența imobilizărilor, astfel:

Imobilizările procurate prin achiziționare de la furnizori (cu titlu oneros) se evaluează la costul de achiziție format din prețul de cumpărare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport și alte cheltuieli effectuate pentru punerea imobilizărilor în stare de funcționare.

Imobilizările intrate în patrimoniu cu prilejul asocierii sau fuziunii se evaluează la valoarea de utilitate, denumită și valoare de aport.

Imobilizările obținute cu titlu gratuit sau prin donație se evaluează la valoarea actuală, făcând comparația cu valoarea altor imobilizări cu caracteristici similar.

Valoarea de inventar se stabilește în funcție de utilitatea bunului în unitate și prețul pieței la data efectuării inventarierii, operațiune obligatorie minim o dată pe an, de regulă înainte de închiderea exercițiului financiar. În cazul imobilizărilor corporale amortizabile este necesar să se aibă în vedere și amortizarea înregistrată în contabilitate până la data efectuării inventarierii, amortizare care se deduce din valoarea actuală în vederea determinării valorii nete contabile.

Valoarea bilanțieră sau de închidere a exercițiului financiar se determină comparând valoarea de intrare cu cea de inventar sau de utilitate, existând două situații:

Existența unor plusuri de valoare, atunci când valoarea de inventar este mai mare decât cea de intrare, plusuri care nu se înregistrează în contabilitate.

Existența unor minusuri de valoare, atunci când, în urma unor deprecieri, valoarea de inventar este mai mică decât cea de intrare. Aceste minusuri sunt reflectate în contabilitate sub forma provizioanelor sau amortizărilor.

Valoarea de ieșire din patrimoniu este utilizată pentru înregistrarea în contabilitate a diminuărilor patrimoniului, cu ocazia vânzării, distrugerii, scoaterii din funcțiune sau lipsei din gestiune.

Reevaluarea este operațiunea economic-financiară care are în vedere realizarea echilibrului între valoarea contabilă și valoarea de piață a elementelor patrimoniale la finalul exercițiului financiar.

Noua valoare, obținută în urma reevaluării, poate fi determinată prin actualizarea valorii contabile cu ajutorul unui coeficient de inflație sau prin înlocuirea costului istoric cu costul current al bunului patrimonial.

Plusvaloarea rezultată în urma reevaluării se reflect în cadrul capitalurilor proprii, iar minusvaloarea se tratează ca o cheltuială extraordinară, micșorând rezultatul exercițiului respective.

Diferența dintre cele două valori contabile se înregistrează ca rezervă din reevaluare și se utilizează pentru creșterea capitalului social (atunci când imobilizările reevaluate sunt neamortizabile) sau pentru constituirea altor rezerve (atunci când imobilizările reevaluate sunt amortizabile).

1.1.4. Finanțarea imobilizărilor corporale – Contractul de leasing

În conformitate cu O.G. nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing – republicată, cu modificările și completările ulterioare, leasingul este o operațiune economică prin care o parte, denumită locator/finanțator, transmite pentru o perioadă determinată dreptul de folosință asupra unui bun, al cărui proprietar este, celeilalte părți, denumită locatar/utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plăți periodice, denumită rată de leasing, iar la sfârșitul perioadei de leasing locatorul/finanțatorul se obligă să respecte dreptul de opțiune al locatarului/utilizatorului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing fără a schimba natura leasingului ori de a înceta raporturile contractuale. Locatarul/utilizatorul poate opta pentru cumpărarea bunului înainte de sfârșitul perioadei de leasing, dar nu mai devreme de 12 luni, dacă părțile convin astfel și dacă achită toate obligațiile asumate prin contract.

Chiria plătită societății de leasing, de către societatea care achiziționează un bun prin sistemul de leasing, cuprinde amortizarea bunului, marja de profit a societății de leasing și dobânzile aferente și se înregistează în contabilitate ca o cheltuială de exploatare, pe toată durata contractului de leasing.

Conform Art. 6, alin. (1) din O.G. nr. 51/1997, contractul de leasing trebuie să cuprindă, pe lângă părțile contractante, cel puțin următoarele elemente:

a) clauza privind definirea contractului de leasing ca leasing financiar sau operațional;

b) denumirea bunului care face obiectul contractului de leasing și caracteristicile de identificare a acestuia;

c) valoarea exactă a sumelor ratelor lunare de leasing și data exactă de plată a acestora;

d) perioada de utilizare în sistem de leasing a bunului;

e) clauza privind obligația asigurării bunului;

f) valoarea totală a contractului de leasing.

Contractul de leasing financiar trebuie să cuprindă, pe lângă elementele menționate mai sus, următoarele:

a) valoarea de intrare a bunului, adică valoarea la care a fost achiziționat bunul de către finanțator, respectiv costul de achiziție;

b) valoarea reziduală a bunului, adică valoarea la care se se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului către locatar/utilizator, după achitarea de către acesta a tuturor ratelor de leasing prevăzute în contract, precum și a tuturor celorlalte sume datorate conform contractului. Această valoare este stabilită de părțile contractante.

c) valoarea avansului convenită de părțile contractante.

d) rata de leasing reprezintă cota-parte din valoarea de intrare a bunului și dobânda de leasing, care se stabilește pe baza ratei dobânzii convenite prin acordul părților.

Fazele operatiunii de leasing:

Achizitionarea bunului de catre societatea finantatoare;

Restituirea treptata de catre beneficiar a creditului primit

Dreptul beneficiarului ca la expirarea contractului sa-si exprime
optiunea privind bunul care face obiectul contractului de leasing.

În cadrul unui contract de leasing se disting două tipuri de operațiuni:

Leasingul financiar este operațiunea de leasing care transferă cea mai mare parte din riscurile și avantajele aferente dreptului de proprietate asupra activului;

Articolul 7 din Codul Fiscal prevede că, în categoria leasingului financiar, intră orice contract de leasing care indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii,:
a) riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte;
b) contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului catre utilizator la momentul expirarii contractului;
c) utilizatorul are optiunea de a cumpara bunul la momentul expirarii contractului, iar valoarea reziduala exprimata in procente este mai mica sau egala cu diferenta dintre durata normala de functionare maxima si durata contractului de leasing, raportata la durata normala de functionare maxima, exprimata in procente;
d) perioada de leasing depaseste 80% din durata normala de functionare maxima a bunului care face obiectul leasingului; in intelesul acestei definitii, perioada de leasing include orice perioada pentru care contractul de leasing poate fi prelungit;
e) valoarea totala a ratelor de leasing, mai putin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egala cu valoarea de intrare a bunului

Leasingul operațional este operațiunea de leasing care nu intră în categoria leasingului financiar.

Același articol din Codul Fiscal delimitează contractul de leasing operațional ca fiind orice contract de leasing încheiat între locator și locatar, care transferă locatarului riscurile și beneficiile dreptului de proprietate, mai puțin riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduală, și care nu îndeplinește niciuna dintre condițiile prevăzute la pct. 7 lit. b)-e); riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduală există atunci când opțiunea de cumpărare nu este exercitată la începutul contractului sau când contractul de leasing prevede expres restituirea bunului la momentul expirării contractului.

Intrări de imobilizări corporale

Contabilitatea intrărilor de terenuri și amenajări de terenuri

Terenurile sunt reprezentate prin suprafețe de pământ bine delimitate putând avea diverse destinații: terenuri agricole sau silvice, terenuri cu sau fără construcții, terenuri cu zăcăminte etc. și sunt reflectate cu ajutorul conturilor: 2111 „Terenuri” și 2112 „Amenajări de terenuri”.

Terenurile intrate în unitate se debitează, în funcție de natura operației, astfel:

aduse ca aport:

211 “Terenuri și amenajări de terenuri”=456 „Decontări cu asociații privind capitalul”

achiziționate:

% = 404 „Furnizori de imobilizări”

211 „Terenuri și amenajări

de terenuri”

4426 „TVA deductibilă”

primite prin donație sau cu titlu gratuit:

211 „Terenuri și amenajări de terenuri” = 475 „Subvenții pentru investiții”

obținute ca urmare a unor amenajări cu forțe proprii:

2112 „Amenajări de terenuri” = 722 „Venituri din producția de imobilizări corporale”

urmare a finalizării lucrarilor de amenajare începute în anul precedent:

2112 „Amenajări de terenuri” = %

231 „Imobilizări corporale în curs”

722 „Venituri din producția de imobilizări corporale”

majorarea valorii ca uramare a reevaluării:

211 „Terenuri și amenajări de terenuri” = 105 „Rezerve din reevaluare”

terenuri intrate în sistem de leasing financiar:

211 „Terenuri și amenajări de terenuri” = 167 „Alte împrumuturi și datorii asimilate”

Contabilitatea intrărilor de mijloace fixe

Ponderea imobilizărilor corporale, la majoritatea entităților economice, este deținută de mijloacele fixe reprezentate de construcții, instalații tehnice, mijloace de transport, animale, plantații, mobilier și alte active similare.

Conturile acestor imobilizări corporale se debitează cu valoarea mijloacelor fixe intrate, folosind contul corespunzător fiecărei operații, astfel:

aport la capital:

21 „Imobilizări corporale” = 456 „Decontări cu asociații privind capitalul”

achiziție de la furnizori:

% = 404 “Furnizori de imobilizări’

21„Imobilizări corporale”

4426 “TVA deductibilă”

obținute din producție proprie:

21„Imobilizări corporale” = 722 “Venituri din producția de imobilizări corporale”

prin subvenții guvernamentale:

21 „Imobilizări corporale” = 475 “Subvenții pentru investiții”

prin împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenții pentru investiții:

21 „Imobilizări corporale” = 4752 “Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenții

pentru investiții”

prin donații pentru investiții:

21„Imobilizări corporale” = 4753 “Donații pentru investiții”

plusuri de inventar de natura imobilizărilor:

21„Imobilizări corporale” = 4754 “Plusuri de inventar de natura imobilizărilor”

alte sume primate cu caracter de subvenții pentru investiții:

21„Imobilizări corporale” = 4758 “Alte sume primate cu caracter de subvenții pentru investiții”

investiții care la sfârșitul anului precedent au fost înregistrate ca imobilizări corporale în curs:

21„Imobilizări corporale” = 231 “Imobilizări corporale în curs”

încorporarea unor accesorii (părți componente, aparate de măsură, etc):

21„Imobilizări corporale” = 302 “Materiale consumabile”

majorarea valorii de intrare:

21„Imobilizări corporale” = 281 “Amortizări privind imobilizările corporale”

primite în regim de leasing financiar:

21„Imobilizări corporale” = 167 “Alte împrumuturi și datorii asimilate”

plusul de valoare rezultat din reevaluare:

21„Imobilizări corporale” = 105 “Rezerve din reevaluare”

Mijloacele fixe închiriate se înregistrează la valoarea de inventar în debitul contului 8031 „Imobilizări corporale luate cu chirie” (cont în afara bilanțului). La intrarea mijlocului fix,contul se va debita cu valoarea de inventar, iar la expirarea contractului se va credita cu aceeași valoare.

Ieșiri de imobilizări corporale

Ieșirea imobilizărilor corporale poate avea loc în mai multe moduri: casare, cedare, donație, aport la capitalul social al altei societăți, lipsă la inventor, schimb cu alte active, restituiri către actionari etc.

Contabilitatea ieșirilor de terenuri și amenajări de terenuri

Contul 211 “Terenuri și amenajări de terenuri” se creditează cu scoaterea din gestiune a terenurilor sau la reevaluare astfel:

vânzarea:

461 „Debitori diverși” = %

7583 „Venituri din vânzarea activelor și alte operații de capital”

4427 „TVA colectată”

retrase de asociați:

456 „Decontări cu asociații privind capitalul”=211 „Terenuri și amenajări de terenuri”

scoaterea din gestiune (neamortizate):

6583 “Cheltuieli privind activele cedate = 211 “Terenuri și amenajări de terenuri”

și alte operații de capital”

amortizate parțial:

% = 2112 “Amenajări de terenuri”

2811 “Amortizarea amenajărilor de terenuri”

6583 “Cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital”

amortizate integral (amenajările de terenuri):

6811 “Cheltuieli de exploatare privind = 2811 “Amortizarea amenajărilor de terenuri”

amortizarea imobilizărilor”

2811 “Amortizarea amenajărilor de terenuri” = 2112 “Amenajări de terenuri”

valoarea minusului rezultat din reevaluare:

105 “Rezerve din reevaluare” = 211 “Terenuri și amenajări de terenuri”

valoarea terenurilor care fac obiectul participării în natură la capitalul altei societăți comerciale:

% = 211 “Terenuri și amenajări de terenuri”

261 “Acțiuni deținute la entități affiliate”

263 “Interese de participare”

cedate în baza contractelor de leasing financiar:

267 “Creanțe imobilizate” = 211 “Terenuri și amenajări de terenuri”

Contabilitatea ieșirilor de mijloace fixe

Conturile aferente mijloacelor fixe se creditează cu valoarea construcțiilor, instalațiilor tehnice, mașinilor, utilajelor, mobilierului și altor active corporale ieșite din unitate astfel:

amortizate integral:

6811 “Cheltuieli de exploatare privind = 281 “Amortizări privind imobilizările

amortizarea imobilizărilor” corporale”

281 “Amortizări privind imobilizările = %

corporale” 212 “Construcții”

213 “Instalații tehnice, mijloace

de transport, animale și plantații”

214 “Mobilier, aparatură birotică,

echipamente de protecție a valorilor

umane și materiale și altor active corporale”

vândute – amortizate parțial:

461 “Debitori diverși” = %

7583 “Venituri din vânzarea activelor și alte operații de capital”

4427 “TVA colectată”

% = 212 “Construcții” sau

281 “Amortizări privind imobilizările 213 “Instalații tehnice, mijloace de transport,

corporale” animale și plantații”

6583 “Cheltuieli activele cedate 214 “Mobilier, aparatură birotică, echipamente

și alte operații de capital” de protecție a valorilor umane și

materiale și alte active corporale”

vândute – neamortizate:

6583“Cheltuieli privind activele cedate = %

și alte operații de capital” 212 “Construcții”

213 “Instalații tehnice, mijloace de transport,

animale și plantații”

214 “Mobilier, aparatură birotică, echipamente

de protecție a valorilor umane și

materiale și alte active corporale”

constatate lipsă cu ocazia inventarierii:

% = 212 “Construcții” sau

281 “Amortizări privind 213 “Instalații tehnice, mijloace de transport,

imobilizările corporale” animale și plantații”

6588 “Alte cheltuieli de exploatare” 214 “Mobilier, aparatură birotică, echipamente

de protecție a valorilor umane și

materiale și alte active corporale”

retrase de asociați:

456 “Decontări cu asociații = %

privind capitalul” 212 “Construcții”

213 “Instalații tehnice, mijloace de transport,

animale și plantații”

214 “Mobilier, aparatură birotică, echipamente

de protecție a valorilor umane și

materiale și alte active corporale”

distruse ca urmare a unor evenimente extraordinare (calamități):

% = 212 “Construcții” sau

281 “Amortizări privind 213 “Instalații tehnice, mijloace de transport,

imobilizările corporale” animale și plantații”

671“Cheltuieli privind 214 “Mobilier, aparatură birotică, echipamente

calamitățile și alte de protecție a valorilor umane și

evenimente extraordinare” materiale și alte active corporale”

cedate în regim de leasing financiar:

267 “Creanțe imobilizate” = %

212 “Construcții”

213 “Instalații tehnice, mijloace de transport,

animale și plantații”

214 “Mobilier, aparatură birotică, echipamente

de protecție a valorilor umane și

materiale și alte active corporale”

descreșterile de valoare rezultate din reevaluare:

“Rezerve din reevaluare” = %

212 “Construcții”

213“Instalații tehnice, mijloace de transport,

animale și plantații”

214 “Mobilier, aparatură birotică, echipamente

de protecție a valorilor umane și

materiale și alte active corporale”

Deprecierea imobilizărilor corporale

Imobilizările sunt supuse unui proces de depreciere prin care își pierd în timp din valoarea de utilitate și din potențialul lor economic.

Deprecierea ireversibilă apare atunci când acțiunea factorilor are un caracter permanent, fiind cunoscută sub denumirea de amortizare, înregistrându-se în contabilitate ca o ajustare definitivă, indirectă a valorii contabile brute a imobilizărilor corporale prin intermediul contului 281 „Amortizări privind imobilizările corporale” și ca o cheltuială de exploatare în contul 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor”.

Pe plan internațional, deprecierea activelor este normalizată prin IAS 36 „Deprecierea activelor”. Potrivit standardului, deprecierea reprezintă pierderea de valoare a unui activ, constată în situația în care valoarea sa contabilă depășește valoarea recuperabilă din folosirea sau vânzarea activului.

Deprecierea reversibilă apare atunci când acțiunea factorilor are un caracter temporar, în sensul că efectele lor se pot resorbi sau intensifica. Această depreciere se înregistrează ca ajustare provizorie, indirectă, prin intermediul contului 291 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale” și ca o cheltuială de exploatare în contul 6813 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor”.

Ajustările de valoare cuprind toate corecțiile destinate să țină seama de reducerile valorilor activelor individuale, stabilite la data bilanțului, indiferent dacă acele reduceri sunt sau nu definitive.

Fiind provizorie, ajustarea este supusă anual analizei, corelată cu acțiunea în continuare, atenuarea sau dispariția factorilor care au generat-o. Consecința evaluării anuale o constituie menținerea sau suplimentarea pierderii din depreciere, ori diminuarea sau anularea ei, în ultimele două cazuri majorându-se veniturile din exploatare, cont 7813 “Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor”.

În bilanț, potrivit regulilor de evaluare de bază, imobilizările corporale se prezintă la valoarea de intrare din care se deduc ajustările cumulate de valoare.

Aceste ajustări de valoare cuprind pe de o parte amortizările calculate în funcție de durata de utilizare economică atribuită activului și ajustările pentru deprecierea imobilizărilor corporale.

Ajustările de valoare cuprind toate corecțiile destinate să țină seama de reducerile valorilor activelor individuale, stabilite la data bilanțului, indiferent dacă acea reduucere este sau nu definitivă.

În funcție de caracterul permanent sau provizoriu al ajustării activelor, acestea pot fi: ajustări permanente, denumite în continuare amortizări, și/sau ajustările provizorii denumite în continuare ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare.

Exemple

La data de 31 decembrie 2011 o entitate efectuează inventarierea tuturor elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii. Pentru elementele de imobilizări corporale la care se constată deprecieri, pe baza listelor de inventariere întocmite, comisia de inventariere face propuneri în vederea determinării ajustărilor pentru depreciere sau pentru înregistrarea unor amortizări suplimentare, după caz.

Cu ocazia inventarierii imobilizărilor corporale se constată următoarele:

1) O clădire 01 : valoare contabila neta (VNC): 150.000 lei, valoare de inventar (VI)= 140.000 lei;

Diferenta (D) = – 10.000 lei reprezinta o depreciere ireversibilă (distrugere parțială)

2) Clădire 02 : VNC = 210.000 lei, VI=203.000 lei, D= – 7.000 lei- depreciere reversibilă (neutilizare la capacitate normală de funcționare)

3) Sistem IBM VNC: 2.000 lei, VI= 1.800 lei, D= – 200 -depreciere ireversibilă (tehnică depășită)

4) Copiator Cannon : VNC =2.100 lei, VI = 2.100 lei , D=0

5) Instalație îmbuteliat apa 01, VNC=5.000 lei, VI= 5.800 lei, D= 800 lei. Nu se înregistrează.

6) Instalație îmbuteliat apa 02, VNC =5.400 lei, VI= 5.300 lei, D= – 100 lei -depreciere reversibilă

7) Auto VNC = 25.000 lei, VI= 27.000 lei, D= 2.000 lei -nu se înregistrează

Rezultatele inventarierii anuale sunt prezentate conducerii societății în vederea aprobării și înregistrării deprecierilor în contabilitate. Astfel, în situațiile financiare anuale imobilizările corporale se prezintă la valoarea pusă de acord cu cea rezultată la inventariere.

Acolo unde valoarea de inventar este mai mare decât valoarea contabilă, plusul rezultat nu se înregistrează.

Pierderile din depreciere se înregistrează individual la activele imobilizate la care valoarea contabilă netă depășește valoarea de inventar.

Ca modalitate de înregistrare, deprecierile ireversibile se înregistrează în contabilitate pe seama amortizării, iar deprecierile reversibile pe seama ajustărilor pentru depreciere.

Astfel, rezultă următoarele înregistrări:

a) Înregistrarea deprecierilor reversibile:

– clădire 02

6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor = 2912/analitic clădire 02 Ajustări pentru deprecierea construcțiilor 7.000 lei

– instalație de îmbuteliat apă 02:

6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor = 2913/analitic instalație 02 Ajustări pentru deprecierea instalațiilor, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor 100 lei

b) Înregistrarea deprecierilor ireversibile:

– clădire 01

6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2812/analitic clădire 01 amortizarea construcțiilor 10.000 lei

– sistem IBM 12:

Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2814/analitic sistem Amortizarea altor imobilizări corporale 200 lei

Amortizarea imobilizărilor corporale

Amortizarea reprezintă procesul de recuperare treptată a valorii amortizabile a unui bun, de regulă, pe parcursul duratei de viață utilă, prin includerea în cheltuielile exercițiului a unei părți din valoarea de amortizat sub forma amortismentului. Prin urmare, amortizarea este un proces iar amortismentul este rezultatul acestui proces.

Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează pe baza unui plan de amortizare, începând cu luna următoare punerii în funcțiune a acestora și până la recuperarea integrală a valorii lor de intrare, conform duratelor de viață utilă și condițiilor de utilizare a acestora.

Amortismentul poate fi privit din trei puncte de vedere:

economic, după care amortismentul este o cheltuială a exercițiului în care se înregistrează;

financiar, deoarece valoarea de amortizat se recuperează prin includerea în prețul de vânzare al produselor, lucrărilor și serviciilor realizate cu ajutorul imobilizării respective, fiind deci o resursă de finanțare a înlocuirii imobilizărilor uzate;

contabil, prin care amortismentul este un activ rectificativ, diminuând valoarea de înregistrare a imobilizărilor respective pentru ca acestea să fie prezentate în bilanț la așa-numita valoare netă contabilă.

Amortismentul unei imobilizări depinde de trei parametri: valoarea de amortizat, durata amortismentului și metoda de calcul folosită.

Valoarea de amortizat este valoarea de intrare a imobilizărilor (costul de achiziție, costul de producție sau valoarea de utilitate) iar în unele cazuri chiar valoarea de înlocuire, sau o altă valoare substituibilă acestora.

Durata amortismentului depinde de timpul de folosință a imobilizărilor, care diferă în funcție de țara, categoria și natura lor. În acest context putem vorbi de două durate de utilizare:

durata normală de funcționare este durata de utilizare în care se recuperează, din punct de vedere fiscal, valoarea de intare a mijloacelor fixe pe calea amortizării. Aceasta este stabilită prin Hotărâre de Guvern și se revizuiește la fiecare 5 ani.

durata de viață utilă este perioada în care entitatea estimează că va folosi în activitatea sa imobilizarea respectivă.

Prin urmare, pot să existe diferențe între cele două mărimi, în ambele sensuri, însă dacă ar exista o asemenea situație, din punct de vedere fiscal, se recunoaște amortismentul calculat în funcție de durata normală de funcționare și nu cel contabil, calculat în funcție de durata estimată de entitate. Deoarece în activitatea practică există, de regulă, egalitate între cele două mărimi, se v-a folosi termenul de durată normală de funcționare.

Metodele de calcul ale amortizării, conform Legii contabilității nr.82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare pentru imobilizările corporale amortizabile, sunt următoarele:

Amortizarea liniară;

Amortizarea degresivă;

Amortizarea accelerată.

1.5.1. Amortizarea liniară

Amortizarea liniară se realizează prin includerea în cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proporțional cu duratele de utilizare ale imobilizărilor corporale. Amortizarea liniară se calculează prin aplicarea cotei anuale de amortizare la valoarea de intrare a imobilizărilor corporale. Cota anuală de amortizare liniară se calculează prin divizarea numărului 100 la durata normală de funcționare. În cazul construcțiilor se aplică în mod obligatoriu regimul de amortizare liniară. Amortizarea liniară reprezintă regimul clasic, tradițional, fiind cel mai simplu de utilizat, însă nu ține seama de influența uzurii morale, care duce la înlocuirea activelor într-un interval de timp mai scurt.

Relații de calcul a amortizării liniare:

Există situații în care, în cursul anului, au loc intrări sau ieșiri de imobilizări. În aceste situații, rata anuală a amortizării trebuie recalculată în funcție de durata efectivă de utilizare (mai mică de 12 luni). În acest caz, amortizarea se va calcula după formula:

1.5.2. Amortizarea degresivă

Amortizarea degresivă presupune o amortizare mai accentuată a imobilizărilor corporale în primii ani de la punerea în funcțiune. Utilizarea acestui regim de amortizare presupune calcularea cotei de amortizare degresive prin multiplicarea cotei de amortizare liniară cu unul dintre coeficinții următori:

1,5 – dacă durata normală de utilizare a imobilizării corporale este între 2 și 5 ani;

2 – dacă durata normală de utilizare este cuprinsă între 5 și 10 ani;

2,5 – dacă durata normală de utilizare este mai mare de 10 ani.

Amortizarea degresivă se poate aplica în două variante: amortizarea degresivă fără influența uzurii morale și amortizarea degresivă cu influența uzurii morale.

Amortizarea degresivă fără influența uzurii morale (AD1)

În primul an de funcționare amortizarea se calculează aplicând cota de amortizare degresivă la valoarea contabilă a activului.

Amortizarea anuală pentru anii următori se calculează prin aplicarea cotelor de amortizare degresivă la valoarea contabilă netă (rămasă) până în anul în care amortizarea anuală calculată degresivă este egală sau mai mică cu/decât amortizarea anuală calculată prin raportul dintre valoarea rămasă și numărul de ani de utilizare rămași.

Începând cu anul respectiv și până la expirarea duratei de utilizare, se trece la amortizarea liniară prin calcularea amortizării anuale raportând valoarea rămasă la numărul de ani de funcționare rămași.

Relații de calcul a amortizării degresive fără influența uzurii morale:

Amortizarea degresivă cu influența uzurii morale (AD2)

Această variantă permite amortizarea valorii contabile a imobilizărilor corporale într-o perioadă mai mică decât durata normală de funcționare, diferența reprezentând influența uzurii morale.

Pentru calculul amortizării în regimul de amortizare degresivă cu influența uzurii morale se vor avea în vedere următoarele elemente :

durata normală de utilizare;

cota de amortizare în regim de amortizare degresivă;

perioada în care se calculează amortizarea degresivă;

perioada în care se calculează amortizarea liniară.

Pentru imobilizările corporale care au o durată normală de utilizare de până la 5 ani nu se calculează influența uzurii morale.

Relații de calcul a amortizării degresive cu influența uzurii morale:

Durata de utilizare aferentă regimului liniar recalculată în funcție de cota de amortizare degresivă (DUR):

Durata de amortizare in care se realizeaza amortizarea integrala (DUI):

, unde: DN = durata normala conform catalogului din care:

durata de utilizare în cadrul căreia se aplică regimul de amortizare degresivă (DUD):                              ;

durata de amortizare în cadrul careia se aplică regimul de amortizare liniară (DUL):                               .

Durata de utilizare aferentă uzurii morale pentru care nu se mai calculează amortizarea (DUM):                        .

1.5.3. Amortizarea accelerată

Amortizarea accelerată constă în includerea în primul an de funcționare, în cheltuielile de exploatare a unei amortizări în cotă de 50 % din valoarea de intrare. Amortizările anuale pentru exercițiile următoare sunt calculate după sistemul liniar, prin divizarea valorii rămase la numărul de ani de utilizare rămași.

Amortizarea degresivă și accelerată au avantajul că atenuează influența uzurii morale, datorită faptului că prin aceste metode se recuperează într-un interval de timp mai scurt un cuantum mai mare din valoarea de intrare a imobilizărilor corporale. Aceste două regimuri de amortizare produc și un avantaj fiscal, prin amânarea la plată a impozitului pe profit, corespunzător creșterii cheltuielilor privind amortizarea în primii ani de utilizare a imobilizărilor corporale.

Utilizarea regimurilor de amortizare se aprobă de către consiliul de administrație al agentului economic. Pentru fiecare imobilizare corporală intrată în patrimoniu, agenții economici vor întocmi un plan de amortizare, în care se vor determina cu anticipație amortizarea anuală și valoarea contabilă netă sau rămasă la sfârșitul fiecărui an de funcționare, luându-se în calcul valoarea contabilă, durata de utilizare și regimul de amortizare ales.

Amortizarea activelor imobilizate trebuie privită din două puncte de vedere:

Amortizarea contabilă, care este reglementată de Legea nr.15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

Amortizarea fiscală, reglementată de Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările în vigoare.

Din punct de vedere contabil, amortizarea reprezintă atât o cheltuială care afectează exercițiul financiar, cât și un element rectificativ al valorii contabile, prin care se determină valoarea contabilă netă a imobilizărilor amortizabile, care se recunoaște în bilanț.

Amortizarea fiscală se folosește numai pentru determinarea rezultatului impozabil și a impozitului pe profit. Amortizarea fiscală nu se înregistrează în contabilitate, ci numai în Registrul de evidență fiscală al entității. Amortizarea fiscală se stabilește prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a mijloacelor fixe amortizabile.

1.6. Documente privind imobilizările corporale

Evidența intrărilor și ieșirilor de imobilizări corporale se întocmește, în funcție de natura operației, cu ajutorul următoarelor documente:

Registrul numerelor de inventar – este documentul cu ajutorul căruia se ține evidența operativă a imobilizărilor corporale intrate sau ieșite din patrimoniul societății, în funcție de categoria din care fac parte și locul în care se află. Acesta este întocmit de către departamentul Financiar-Contabilitate, pe baza documentelor primite, atribuind un număr de inventar fiecărui mijloc fix intrat în societate.

Nota de intrare-recepție –

Fișa mijlocului fix – este întocmită de către departamentul Financiar-Contabilitate, într-un exemplar, pentru fiecare mijloc fix

Bonul de mișcare a mijlocului fix – este întocmit în cazul mișcărilor interne a imobilizărilor corporale, în cadrul aceleiași entități

Procesul-verbal de punere în funcțiune – se întocmește în cazul utilajelor și instalațiilor care necesită montaj și probe tehnologice, precum și pentru clădirile și construcțiile speciale care deservesc procese tehnologice. Aceste imobilizări se consideră puse în funcțiune după terminrea probelor tehnologice.

Procesul-verbal de scoatere din funcțiune – este documentul care constată îndeplinirea condițiilor de scoatere din funcțiune a mijloacelor fixe, consemnează scoaterea efectivă din funcțiune și servește ca document justificativ de înregistrare în gestiune.

În funcție de operațiile care intervin în evidențierea existenței, mișcării și deprecierii imobilizărilor corporale, de căile de intrare sau ieșire din patrimoniul unei societăți, documentele specifice ce trebuie întocmite sunt:

Documente privind intrarea în gestiune a imobilizărilor

Documente privind deprecierea imobilizărilor

Documente privind ieșire din gestiune

Documente privind intrarea în gestiune prin:

Cumpărare: contract de vânzare-cumpărare, factură, chitanță, proces-verbal de recepție;

Aport de la asociați: actul constitutiv al societății, expertiză tehnică, declarație de subscriere;

Documente privind deprecierea: plan de amortizare, fișa de calcul a amortizării, procese-verbale de inventariere și evaluare;

Documente privind ieșire din gestiune prin:

Scoatere din folosință (casare): proces-verbal de scoatere din funcțiune;

Vânzare (cesiune): factură, chitanță, contract de vânzare-cumpărare;

Concesionare, locație de gestiune, închiriere: contract de concesiune, contract de locație de gestiune, contract de închiriere;

Donație: proces-verbal de predare-primire, proces-verbal de constatare;

Situații excepționale (calamități, furt): contract de asigurare;

Retrase de asociați: cerere de retragere aprobată de adunarea generală, procese-verbale de recepție.

Capitolul 2. PREZENTAREA SOCIETĂȚII S.C. HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL

2.1. Scurt istoric

Pentru familia Schweighofer prelucrarea lemnului are o lungă tradiție care a fost transmisă din generație în generație. Prima mențiune în documente oficiale datează din anul 1642.

1956 – De la o afacere mică la industrie

Povestea de succes începe în anul 1956 când Franz și Maria Schweighofer au preluat fabrica de cherestea a familiei din Brand/Austria. La acea vreme, capacitatea anuală a fabricii era de 1.000 m³.

1976 – O nouă generație

Fiul Gerald Schweighofer își începe cariera în companie.

1977 – Unic în lume

Gerald Schweighofer, cu spiritul său inovator, își asumă riscul și deschide prima linie de profilare pentru bușteni de diametru mic din lume, cu sediul în Brand/Austria.

1984 – Schweighofer impune noi standarde

Holzindustrie Schweighofer deschide cea mai mare fabrică de cherestea din Europa de la acea vreme în Ybbs an der Donau/Austria.

1991 – Întotdeauna cu un pas înainte

Achiziția si extinderea noii fabrici de cherestea din Sollenau/Austria.

1996 – Peste graniță

Holzindustrie Schweighofer preia în Zdirec cea mai mare și mai modernă fabrică de cherestea din Republica Cehă.

1997 – Noi dimensiuni

După preluarea fabricii de cherestea din Bad St. Leonhard/Austria și a unei alte fabrici de cherestea din Plana/Republica Cehă, Holzindustrie Schweighofer ajunge la o capacitate totală de debitare de peste 3 milioane m³ în șase fabrici diferite de cherestea.

În plus, se construiește fabrica de grinzi lamelare Lamco în cooperare cu compania japoneză Meiken și se înființează Fundația Schweighofer.

1998 – Fuziune cu Enso Timber

Holzindustrie Schweighofer fuzionează cu Enso Timber și devine a treia mare companie producătoare de cherestea din lume.

2001 – Vânzare

Familia Schweighofer își vinde către acționarul principal Stora Enso Timber toate participațiile și împreună cu acestea toate fabricile de cherestea din Austria și Republica Cehă.

2003 – Un nou început în România

Holzindustrie Schweighofer începe producția la noua și moderna fabrică de cherestea din Sebeș, România. Este acordat pentru prima dată premiul Schweighofer Prize.

2006 – Top 5 în Japonia

Holzindustrie Schweighofer își recucerește poziția între primii cinci furnizori europeni de cherestea în Japonia. În total se livrează în peste 40 de țări în întreaga lume.

2007 – Noul hotel la Rădăuți

Inaugurarea noului hotel de patru stele The Gerald`s Hotel la Rădăuți, România.

2008 – A doua fabrică în România

Finalizarea și deschiderea celei de-a doua fabrici de cherestea din România la Rădăuți

2009 – Preluarea fabricii Swedwood din România

Preluarea fabricii Swedwood din Siret, România care se află la o distanță de doar 12 km de fabrica de la Rădăuți. Datorită modernizării și extinderii fabricii se produc plăci din lemn masiv.

2010 – Preluarea fabricii Finnforest BACO

Holzindustrie Schweighofer BACO produce panel și panouri de cofraj în fosta fabrică Finnforest din Comănești.

2011 – Preluarea fabricii M-real Hallein

Grupul Schweighofer achiziționează M-real Hallein GmbH în Austria. Pe viitor, acolo se va produce celuloză de calitate superioară și bioenergie.

2012 – Conversia producției la Schweighofer Fiber

Au fost demarați pași pentru a produce vâscoză cu un grad înalt de puritate în loc de celuloză (începând cu 2013).

2012 – 20 de ani Schweighofer în Japonia

A 20-a aniversare de relații de afaceri de succes a Schweighofer în Japonia este sărbătorită într-o festivitate exclusivă.

2013 – Începerea lucrărilor la a cincea fabrică Schweighofer în România

Investiții semnificative și extinderi în fabricile Schweighofer din România.

2014 – Investiții de extindere la fabrica din Comănești

Cea mai mare fabrică de panel din lume ce activează într-o singură locație.

2015 – A fost pusă în funcțiune noua unitate de producție a grinzilor lamelare din fabrica Rădăuți

În noua unitate de producție sunt fabricate grinzi lamelare pentru piața niponă.

2.2. Prezentarea societății

Denumirea: S.C.HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER S.R.L.

Forma juridică: societate cu răspundere limitată

Fondată: 2002 (în structura actuală)

Sediu : Strada Clucerului Nr. 35, et. 3, sector 1, 011363, București, România

Codul de identificare fiscala: 14554103

Nr. inreg. Registrul Comertului: J01/141/2002

Cifra de afaceri: 2.078.200.873 lei (aproximativ 500 milioane euro)

Codul CAEN: 1610 – Tăierea și rindeluirea lemnului

Industrie: Lemn, prelucrare

Produse: Cherestea, lemn de construcții, produse laminate, panel, panel cu film, peleți, brichete, DIY – produse din lemn

Puncte de lucru:

Fabrica de cherestea Sebeș

Adresa: Strada Industriilor Nr. 1, 515800 Sebeș, România

Activități: fabrică de cherestea, alte unități de procesare, producție de peleți și brichete, producție combinată de energie termică și energie electrică, aprovizionare cu materii prime, administrarea pădurilor

Fabrica de cherestea din Sebeș (760 angajați) a fost prima fabrică Schweighofer din România și a început operațiunile în 2003. 90% din necesarul de buștean este achiziționat din România – restul fiind importat din alte țări. Capacitatea anuală de debitare este de 1,45 milioane mc, capacitatea de rindeluire de 470.000 mc pe an. Suplimentar se produc anual 28.000 tone de brichete. Cu o instalație suplimentară de peleți, capacitatea anuală de producție poate fi crescută până la 124.000 tone/an.

Fabrica de cherestea Rădăuți

Adresa: Strada Austriei Nr. 1, 725400 Rădăuți, România

Activități: fabrică de cherestea, alte unități de procesare, producție de peleți, producție combinată de energie termică și energie electrică, aprovizionare cu materii prime

Cea de-a doua fabrică  de cherestea Schweighofer din România (cu 600 angajați) a fost deschisă în 2008 la Rădăuți. 60% din consumul total de buștean este achiziționat din România, 40% este achiziționat din Ucraina. Capacitatea anuală de debitare ajunge la 1,45 milioane mc, capacitatea anuală de rindeluire este de 525.000 mc, produse laminate (POST) 144.000 mc. Suplimentar, aici se produc anual 165.000 tone de peleți. În toamna anului 2014 a fost pusă în funcționare noua producție de grinzi lamelare – cu o capacitate anuală de 100.000 mc de produse lamelare.

Fabrica de cherestea Reci

Adresa: Nr. 673, 527145 Reci, Jud. Covasna, România

Activități: în construcție

Holzindustrie Schweighofer investește 150 milioane euro în a treia fabrică de cherestea din România. Fabrica va oferi locuri de muncă pentru 650 de angajați. Capacitate de 150.000 tone de peleți și 288.000 mc produse rindeluite.

Fabrica de panouri încleiate Siret

Adresa: Strada 1. Decembrie Nr. 1, 725500 Siret, România

Activități: panouri încleiate 

Fabrica de panouri încleiate din Siret a fost preluată în 2009 de la IKEA – filială a companiei Swedwood. Aici lucrează în prezent 270 de angajați. Se produc anual 66.000 mc produse finite și 18.000 tone de brichete.

2.3. Structura organizatorică a societății

2.4. Analiza principalilor indicatori economico-financiari la S.C. HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL

Tabelul 2.4.1. Principalii indicatori din bilanț

Tabelul 2.4.2. Principalii indicatori din Contul de profit și pierdere

Tabelul 2.4.3. Principalii indicatori derivați din Bilanț

Tabelul 2.4.4. Indicatori de Profitabilitate

Tabelul 2.4.5. Indicatori de Eficienta a Activitatii Operationale

Principalii indicatori economico-financiari analizați, pe baza informațiilor din situațiile financiare ale societății, sunt: indicatori de lichiditate, indicatori de risc, indicatori de activitate, indicatori de profitabilitate, indicatori privind rezultatul pe actiune.

I. Indicatori de lichiditate

a) Lichiditate curenta = Active curente/ Datorii curente = 873.851.376/ 313.395.898= 2,79

Indicatorul arata suma cu care activele circulante depasesc datoriile pe termen scurt si ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente. Întrucât valoarea recomandată a acestui indicator este în jurul valorii 2, observăm că societatea noastră….

b) Lichiditate imediata = (Active curente-Stocuri) / Datorii curente =

= (873.851.376 – 223.834.071) / 313.395.898 = 2,07

Acest indicator elimina stocurile, deoarece nu se pot transforma imediat in disponibilitati, exprimand capacitatea entitatii de a plati datoriile. Valoarea recomandata este in jur de 1. Cu cat valoarea indicatorului este mai mare decat 1, cu atat situatia entitatii este mai buna.

II. Indicatori de risc

Gradul de indatorare = (Datorii totale/ Active totale) x100 = (313.395.898/ 1.444.739.592) x100

= 21,69%

Riscul nu trebuie sa se ridice la mai mult de 30%.

2. Gradul de acoperire a dobanzilor = (Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit/ Cheltuieli cu dobanda)x100 =

Acest indicator determina de cate ori entitatea achita cheltuielile cu dobanda. Cu cat valoarea acestuia este mai mica, cu atat pozitia entitatii este mai riscanta.

III. Indicatori de activitate (de gestiune)

Indicatorii de activitate furnizeaza informatii cu privire la:

· viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de trezorerie ale entitatii;

· capacitatea entitatii de a controla capitalul circulant si activitatilor comerciale de baza ale entitatii.

1. Viteza de rotatie a stocurilor = Costul vanzarilor/ Stocul mediu =

Indicatorul arata de cate ori stocul a fost rulat de-a lungul exercitiului financiar.

2. Numarul de zile de stocare (durata medie de vanzare) =(Stocul mediu/ Costul vanzarilor) x 365 =

Indicatorul indica numarul de zile in care bunurile sunt stocate in unitate. Cu cat numarul de zile este mai mic, cu atat situatia este mai buna, in sensul ca stocurile sunt utilizate in procesul de productie, aprovizionarile cu stocuri sunt ritmice si nu exista riscul de a inregistra stocuri cu miscare lenta sau greu vandabile.

3. Viteza de rotatie a debitelor-clienti = (Stoc mediu client/ Cifra de afaceri) x 365 =

Cand valoarea indicatorului este mare, rezulta ca in unitate sunt probleme legate de controlul creditului acordat clientilor si in consecinta creantele sunt mai greu de incasat (clienti rai platnici). Entitatea trebuie sa ia masurile care se impun pentru urgentarea incasarii acestora.  

4. Viteza de rotatie a creditelor-furnizori = (Sold mediu furnizori/ Achizitii de bunuri) x 365 =

Indicatorul exprima numarul de zile de creditare pe care entitatea il obtine de la furnizorii sai.

5. Viteza de rotatie a activelor imobilizate = Cifra de afaceri / Active imobilizate=

= 2.078.200.874 / 891.660.579 = 2,33

Indicatorul exprima numarul de rotatii efectuate de activele imobilizate pentru realizarea cifrei de afaceri. De asemenea, se evalueaza eficienta managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate prin exploatarea acestora.

6. Viteza de rotatie a activelor totale = Cifra de afaceri/ Total active = 2.078.200.874/1.765.511.955 = 1,1771

Indicatorul evalueaza eficienta managementului activelor totale prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de activele entitatii.

IV. Indicatori de profitabilitate

Indicatorii din aceasta grupa exprima eficienta entitatii in realizarea de profit din resursele disponibile.

1. Rentabilitatea capitalului angajat

= Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit/ Capital angajat=

Indicatorul reprezinta profitul pe care il obtine entitatea din banii investiti in afacere.

Marja bruta din vanzari = (Profit brut din vanzari/ Cifra de afaceri) x 100 =

= (497.167.137/2.078.200.874) = 23,92 %

O scadere a procentului poate scoate in evidenta faptul ca entitatea nu este capabila sa isi controleze costurile de productie sau sa obtina un pret optim de vanzare.

3 . Profitabilitate = Profit din exploatare/ Capital angajat =

Atunci cand profitabilitatea este mai mica decat rata dobanzii de baza pe termen lung, conducerea entitatii ar trebui sa analizeze situatia in sensul orientarii activelor intr-o alta directie de utilizare sau chiar sa procedeze la lichidarea unitatii sau alta procedura de reorganizare, in cazul in care profitabilitatea nu poate fi imbunatatita.

V. Solvabilitatea pe termen lung

Pe baza indicatorilor din aceasta grupa, se stabileste capacitatea entitatii de a face fata datoriilor pe termen lung.

1. Raportul datorii la capitalul propriu = Total datorii /Capital propriu = 313.395.898/1.444.739.592 = 0,2169

Daca acest indicator este prea ridicat, acest lucru ar putea semnaliza ca entitatea si-a consumat intreaga capacitate de indatorare si nu dispune de o marja de manevra in cazul unor evenimente viitoare nefavorabile.

Daca tendinta de evolutie a indicatorului este ascendenta, aceasta ar putea insemna ca profiturile sunt prea scazute pentru a putea acoperi nevoile entitatii.

Daca evolutia este descendenta, atunci s-ar putea ca entitatea sa se afle intr-o situatie favorabila si sa fie in masura sa pregateasca terenul pentru o viitoare expansiune.

2. Raportul Imobilizari corporale nete la capitalul propriu =

=( Capital propriu- Imobilizari necorporale)/ Capital propriu =

Acest indicator da informatii cu privire la calitatea curenta a capitalului propriu, deoarece sunt eliminate active necorporale, precum fondul comercial, a carui materializare depinde in totalitate de activitatile viitoare.

3. Gradul de acoperire a dobanzilor = Profit din exploatare/ Cheltuieli privind dobanzile =

Capitolul 3. REFLECTAREA CONTABILITĂȚII IMOBILIZĂRILOR CORPORALE LA S.C. HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL

3.1. Contabilitatea operațiunilor de intrări de imobilizări corporale

În data de 02.06.2015 S.C. HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL achiziționează de la PFEIFER HEAVY MACHINERY Olanda un utilaj de manipulare MANITOU MT1740SLT conform facturii numărul 5301 din data de 02.06.2015, în valoare de 29.000 euro, TVA 24%, cursul unui euro la acea dată fiind de 4,4407 lei. Durata normală de funcționare este de 8 ani.

Documente:

Factură

Contract de vânzare-cumpărare

Proces verbal de predare-primire

Proces verbal de recepționare a utilajului

Înregistrarea în contabilitate:

Achiziție utilaj de manipulare MANITOU MT1740SLT:

Valoare de intrare = 29.000 € x 4.4407 = 128.780,30 lei

2131 = 404 128.780,30

„Echipamente tehnologice” „Furnizori de imobilizări”

TVA – taxare inversă – utilaj de manipulare MANITOU MT1740SLT:

TVA = 128.780,30 x 24% = 30.907,27 lei

4426 = 4427 30.907,27

„TVA deductibilă ” „ TVA colectată”

Înregistrare amortizării lunare:

6811 = 2813 1654.99

„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea instalațiilor și mijloacelor de transport”

amortizarea imobilizărilor”

În data de 03.06.2015 S.C. HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL achiziționează de la Primăria Rădăuți un teren, în valoare de 230.000 lei, TVA 24% , conform facturii numărul 872 din data de 03.06.2015. Plata se face prin virament bancar.

Documente:

Factură

Contract de vânzare-cumpărare

Proces verbal de recepționare a terenului

Ordin de plată

Extras de cont

Înregistrarea în contabilitate:

Achiziție teren:

% = 404 „Furnizori de imobilizări” 285.200

2111 „Terenuri” 230.000

4426 „TVA deductibilă” 55.200

Achitarea datoriei prin virament bancar:

404 = 5121 285.200

„Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci în lei”

În data de 05.06.2015 S.C. HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL încheie un contract cu o firma specializată pentru executarea unor lucrari de desecare a terenului. Lucrarile de amenajare sunt facturate la suma de 35.000 lei + TVA.

Înregistrarea facturii privind desecarea terenului:

% = 404 43.400

231 = 35.000

4426 = 8.400

Achitarea facturii cu ordin de plata:

404 = 5121 59.500 lei

Receptia lucrarilor de desecare a terenului:

2112 = 231 50.000 lei

Amortizarea lunara a amenajarilor de terenuri:

6811 = 2811 10.000 lei

În data de 06.06.2015 S.C. HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL achiziționează, de la S.C.ALTEX ROMÂNIA SRL, 2 multifuncționale laser SAMSUNG SL-C460FW în valoare de 1.290 lei/ bucata și un videoproiector EPSON EB-W03 în valoare de 1.800 lei, conform facturii numărul 179 din data de 06.06.2015. Prețurile includ TVA 24%, iar plata se face în numerar.

Valoare totală factură = 2 x 1.290 + 1800 = 4.380 lei

Din care TVA = 4.380 x 24% = 1.051,2 lei

Înregistrarea facturii:

% = 404 4.380

214 3.328,8

4426 1.051,2

Plata facturii în numerar:

404 = 5311 4.380

În data de 15.06.2015 S.C. HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL achiziționează de la S.C.ON DUR MAN SRL o autoutilitară camion roman 8135, număr de circulație B 14 DOP în valoare de 4700 lei , TVA 24% conform facturii numărul 217 din data de 15.06.2015, cu plata în numerar.

Documente:

Factură

Chitanță

Proces verbal de recepționare a utilajului.

Înregistrarea în contabilitate:

Achiziție autoutilitară:

% = 404 „Furnizori de imobilizări” 5.820

2133 „Mijloace de transport” 4.700

4426 „TVA deductibilă” 1.120

Achitare factură:

404 = 5311 5.820

„Furnizori de imobilizări” „Casa în lei”

În data de 23.06.2015 S.C. HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL achiziționează în leasing o macara KRUPP 140 GMT-AT, în valoare de 220.000 Euro , TVA 24% conform facturii numărul 217 din data de 23.06.2015, cu plata unui avans de 20.000 Euro. Cursul unui euro la data de 23.06.2015 este 4.4881 lei. Durata contractului de leasing este de 5 ani, iar dobânda este 12 %.

Documente:

Factură de avans

Contract de leasing financiar

Ordin de plată

Extras de cont

Proces verbal de recepționare a utilajului.

Desfăsurător rate credit:

Valoare credit = 200.000 Euro

Procent dobândă: 12%

Durată: 60 luni

Rată credit: 4448.89 Euro

Dobândă plătită: 66933.40 Euro

Total de plată: 266933.40 Euro

Înregistrarea în contabilitate:

Înregistrarea în contabilitate a achiziției, conform contractului și a facturii de avans:

Valoare avans = 20.000 € x 4,4881 = 89.762 lei

TVA = 89.762 x 24% = 21.543 lei

% = 404 „Furnizori de imobilizări” 111.305

4093 „Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” 89.762

4426 „TVA deductibilă” 21.543

Plata facturii de avans:

404 „Furnizori de imobilizări” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 111.305

 Înregistrarea în contabilitate a activului achiziționat în sistem leasing la valoarea de intrare:

Valoarea de intrare = 220.000 € x 4,4881 = 987.382 lei

2131 „Echipamente tehnologice” = 167 „Alte imprumuturi si datorii asimilate” 987.382

Dobânda evidențiată în conturi extrabilanțiere pentru total:

Debit 8051 Dobânzi de plătit (dobanda totala aferenta creditului)

Stingerea avansului:

167 = 4093 111.305

„Alte împrumuturi și datorii asimilate” „Avansuri acordate pentru imobilizări corporale”

Înregistrarea în contabilitate a achiziției în sistem leasing, conform contractului și facturii aferentă ratei 1:

% = 404 „ Furnizori de imobilizări”

167 „Alte împrumuturi și datorii asimilate”

666 „Cheltuieli privind dobânzile”

4426 „TVA deductibilă ”

Concomitent, se diminuează dobânzile evidențiate extrabilanțier:

Credit 8051„ Dobânzi de plătit” (pt prima rata)

Se înregistrează plata facturii aferentă ratei 1 conform ordinului de plată:

404 „Furnizori de imobilizări” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

Înregistrarea amortizării liniare, aferentă primei luni de utilizare:

6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor” = 2813 „Amortizarea instalatiilor si mijloacelor de transport”

3.2. Contabilitatea operațiunilor de ieșiri de imobilizări corporale

În data de 03.06.2015 S.C. HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL vinde o Masina de slefuit cu banda lata, Bütfering nul constructiei 1993 conform facturii numărul 132 din data de 03.06.2015, la prețul de 190.000 lei + TVA 24. Valoarea de intrare a utilajului este de 378.000 lei și a fost amortizată complet.

Documente:

Factură

Extras de cont

Contract de vânzare-cumpărare

Proces verbal de scoatere din funcțiune

Înregistrarea în contabilitate:

Vânzarea mijlocului de transport:

TVA = 190.000 x 24% = 45.600 lei

461 „Debitori diverși” = % 235.600 lei

7583„Venituri din vânzarea activelor 190.000 lei

și alte operații de capital”

4427 „TVA colectată” 45.600 lei

Descărcarea din gestiune:

2814 = 2131 378.000 lei

“Amortizarea altor imobilizari corporale” “Echipamente tehnologice”

Încasare creanță:

5121 = 461 235.000 lei

În data de 09.06.2015 S.C. HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL vinde un decojitor CAMBIO 71-75 AA conform facturii numărul 141 din data de 09.06.2015, la prețul de 223.750 lei + TVA 24. Valoarea de intrare a utilajului este de 412.000 lei și a fost amortizată complet.

Documente:

Factură

Extras de cont

Contract de vânzare-cumpărare

Proces verbal de scoatere din funcțiune

Înregistrarea în contabilitate:

Vânzarea mijlocului de transport:

TVA = 190.000 x 24% = 45.600 lei

461 „Debitori diverși” = % 235.600 lei

7583„Venituri din vânzarea activelor 190.000 lei

și alte operații de capital”

4427 „TVA colectată” 45.600 lei

Descărcarea din gestiune:

2814 = 2131 378.000 lei

“Amortizarea altor imobilizari corporale” “Echipamente tehnologice”

Încasare creanță:

5121 = 461 235.000 lei

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

ANEXE

BIBLIOGRAFIE