Referat Rosa Parks1 [629416]

UNIVERSITATEA „PETRU MAIOR” DIN TÂRGU -MUREȘ
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ȘI LITERE

Referat
Rosa Parks

Cadru didactic: Student: [anonimizat]: Științe Politice III

Târgu -Mureș 2018

Știițe politice
Universitatea ,, Petru Maior”
2

Cupris
1.Date biografice ………………………….. ………………………….. …….. 3
2. ,,Mother”of the civil rights movement. ………………………….. … 5
2.1 Ziua de 1decembrie. ………………………….. ……………………… 5
2.2 După arest ………………………….. ………………………….. ……….. 5
2.3 Activismul Rosei cu alți ochi ………………………….. …………. 7
2.4 Viața de după ………………………….. ………………………….. …… 7
3.Concluzie ………………………….. ………………………….. …………….. 9
4.Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………… 10

Știițe politice
Universitatea ,, Petru Maior”
3
1.Date biografice
Rosa Louise McCauley Parks născută la 4 februarie 1913 în Tuskegee, Alabama, fiica
lui James (dulgher) si Leona (profesoară) McCauley. Pe lângă strămoșii africani, unul dintre
străbunicii ei a fost irlandez -scoțian și una dintre străbunici a fost o sclav ă nativ american ă.
După divorțul părinților s -a mutat cu mama ei la Pine Level. A crescut la o fermă împr eună cu
bunicii din partea mamei, mama sa, și cu fratele mai mic Sylvester. Toți erau membri ai Bisericii
Metodiste Africane Episcopale (AME), , fondată de negr ii liberi în Philadelphia, Pennsylvania,
la începutul secolului al XIX -lea. 1
Parks a primit educația timpur ie la o școală de negri compusă dintr -o singură clasă, unde
clasele au fost ținute doar cinci luni pe an, astfel încât elevii să poată lucra pe câmpuri. În calitate
de student ă la Școala industrială pentru fete din Montgomery, ea a lua t cursuri academice și
profesionale. Parks a continuat într -o școală de laborator înființată de Colegiul de cadre didactice
de stat din Alabama pentru negri, dar a renunțat pentru a -și îngriji bunica apoi și mama, după ce
s-au îmbolnăvit.2
În jurul secolului al XX -lea, fostele state confederative au adoptat noi constituții și legi
electorale care au eliminat în mod efectiv alegătorii negri și din Alabama, și mulți alegători albi
săraci. În conformitate cu legile albului Jim Crow, adoptate după ce dem ocrații și -au redobândit
controlul asupra legislaturii din sud, segregarea rasială a fost impusă în facilităț ile publice și în
magazine , inclusiv în transportul public. Firmele de autobuze și trenuri au impus politici de
ședere cu secțiuni separate pentru negri și alb i. Transportul școlar cu autobuzul a fost
indisponibil în orice formă pentru elevii negri din sud, iar educația neagră a fost întotdeauna
subfinanțată3
Violența împotriva afro -americanilor , inclusiv linșajul și arderea, au făcut parte din v iața ei, în
timp ce Ku Klux Klan 4era activ în zonă.
Deși autobiografia lui Parks relatează amintiri timpurii ale bun ătății strainilor albi, ea nu p utea
ignora rasismul societății. Școala industrială Montgomery, înființată de albii nordici pentru copii
negri, a fost arsă de două ori. Facultatea sa a fost ostracizată de comunitatea albă.5

1 https://en.wikipedia.org/wiki/Rosa_Parks#Further_reading

2 http://www.notablebiographies.com/newsmakers2/2007 -Li-Pr/Parks -Rosa.html _

3 https://en.wikipedia.org/wiki/Rosa_Park s#Further_reading

4 nn.-,, Organizație secretă teroristă și rasistă americană, fondată (1866) după Războiul de Secesiune, ca
un club social în Pulaski (Tennessee), de veteranii sudiști, cu scopul declarat al îngrădirii drepturilor
cetățenești acordate negrilor după desființarea sclaviei (în special dreptul la vot). Interzisă în 1877, a fost
refăcută la Atlanta (1915), bucurându -se de un mare număr de adepți. Activitatea ei a fost îndreptată și
împotriva evreilor, a străinilor și a sindicatelor. În decli n după 1928, a reapărut în anii ’60 pentru a se
opune politicii de integrare rasială și acordare de drepturi civile. ”

Știițe politice
Universitatea ,, Petru Maior”
4
În 1932, Rosa Parks (pe atunci încă McCauley) s-a căsătorit cu Raymond Parks, barber, care a
fost activ în drepturile civile. Parks a devenit și activă din pu nct de vedere politic. Ea era membră
a Asociației Naționale pentru Promovarea Oamenilor de Culoare (NAACP) a și lucrat ca
secretar ă în Montgomery, Alabama, până în 1943. În calitate de membru al Ligii alegătorilor di n
Montgomery, Parks a ajutat negrii să t reacă teste le necesare pentru ca aceș tea să se înregistreze
la vot . A făcut trei încercări de a trece testul însuși.
La mijlocul anilor 1950, Parks a lucrat ca croitoreasă la magazinul de la Montgomery și ca
menajeră pentru un cuplu alb, Clifford și V irginia Durr.6

5 https://en.wikipedia.org/wiki/Rosa_Parks#Further_reading

6 http://www.notablebiographies.com/newsmakers2/2007 -Li-Pr/Parks -Rosa.html _

Știițe politice
Universitatea ,, Petru Maior”
5
2. ,,M other” of the civil rights movement. 7
2.1 Ziua de 1decembrie.
Numele Rosei P arks a rămas în istorie ca un simbol al curajului, al luptei pentru dreptate, al
luptei contra fricii și cel mai important lupta pentru drepturile civile.
În seara zilei de 1 Decembrie 1955 Rosa Parks se întorcea de la muncă. A mers la Court
Square ca de obicei pentru a lua autobusul Cleveland Avenue direct spre casă. Când a urcat in
autobuz văzuse un loc liber în secțiunea de mijloc a autobuzului și l -a ocupat . Nici nu se
întrebase de ce era un loc liber, deși erau destul de puțini oameni în spate. Se gândise ca probabil
o văzuse cineva și nu l-au ocupat, dar l -au lăsat vacant. Era un bărbat așezat lângă fereastră și
două femei de -a lungul culoarului.
Următoarea oprire a fost Teatrul Empire și s -au urcat niște albi. S-au așezat pe scaunele care
erau preconizate pentru cei albi și un bărbat a ră mas în picioare . Șoferul se uitase în spate și -l
observase pe bă rbatul în picioare. Apoi se uita înapoi la Rosa Parks și alți trei oameni de culoare
rugându -i să elibereze locurile. Nimeni nu s -a mișcat. Tocmai a u stat acolo unde erau, cei patru.
Apoi a vorbit a doua oa ră. Până la urmă doar ea rămase așezată. Mulți vorbeau că rămase așezată
din cauza că era obosită, dar nu era, în orice caz nu într -atît cum ar fi fost obosită la sfârșitul unei
zile lucrătoare. Alții gândeau că era bătrână, dar nu, avea doar 42 de ani. U nicul lucru de care
era ea obosită era acela de a renunța mereu.
Șoferul o amenițase că, în caz că nu se ridică va risca să fie arestată. Nu a speriat -o nici acest
fapt. Șoferul oprise autobuzul, și aștepta poliția. În acel moment ea a avut posibilita tea să fugă,
dar nu o făcuse. În mo mentul când au venit polițiștii, au arestat -o și au mers la sector.
I-au permis să facă un telefon, își telefonase soț ul care după un timp venise îi plătise
cauțiunea și o luase acasă.8
2.2 După arest
După ce a refuzat locul ei în acea zi din decembrie, venind acasă de la serviciu, Parks a fost
amendat ă cu 14 dolari. Oamenii negri din Montgomery au văzut arestarea lui Rosa Parks ca o
șansă de a face ceva despre segregarea autobuzelor. Acum a, ei sp erau ca cazul Ro sei să ajungă
până la Curtea Supremă de Justiție și s egregarea în transportul public să fie declarată
neconstituțională. Dar, aveau nevoie de cineva puternic și curajos să conducă această luptă.
Martin Luther King Jr. a fost ales președinte al Asociației M ontgomery Improvement (MIA).

7 nn.-,,Mamă a mișcării drepturilor civile”
8 ,,My Story ‘ by Rosa Parks and Jim Haskins , ed.Puffin Books, 1999.

Știițe politice
Universitatea ,, Petru Maior”
6
9Acest grup a planificat să atragă atenția asupra caracterului inechitabil al segregării cu
autobuzul.Mișcarea cea mai importantă a fost boicotarea autobuzelor din Montgomery. Rosa
Parks s -a deplasat la tribunal, sub acuzația d e a refuza să se supună ordinului șoferului de
autobuz pentru a -și da locul unui om alb. Boicotul cu autobuzul a fost programat pentru acea zi.
Treizeci de mii de oameni negri, de la copii la cei în vârstă, de obicei foloseau autobuzele
Montgomery ca mijlo cul principal de transport . La 5 decembrie, li s -a spus să stea acasă sau să
găsească altă cale de a ajunge acolo unde merg.
Vremea a fost rece în Montgomery în acea zi. King se întreba dacă oamenii ar fi dispuși să
meargă pe jos până la școală și la muncă. Dimineața, aștepta emoționat să vadă dacă cei de
culoare vor folosi sau nu autobuzul ca mijloc de transport.
Când Coretta și Martin Luther King Jr. au v ăzut primul autobuz care mergea pe strada, au
strigat cu entuziasm. Era gol. În tot Montg omery a fost aceeași poveste. Negrii au preferat sa
meargă pe jos . Boicotul autobuzelor a fost un mare succes.
King și ceilalți membri ai M IA au făcut unele solicitări pentru a pune capăt boicotului cu
autobu zul. Conducătorii de culoare ar trebui să fie angajați în cazul în care pasagerii ar fi fost
mai ales afro -americani. S tatul în autobuz trebui e să fie după regula primul venit, primul servit.
Dacă un negru stă așezat, el sau ea nu poate fi obligat să renunțe la locul său pentru cineva care a
urcat mai târziu în autobuz.
În cele din urmă, mulți șoferi de autobuze tratau pasagerii negri foarte brutal . Vârstnicii ,
femeile negre erau numite "fete ", iar bărbații maturi negri erau numiți "băieți". Acest lucru
trebuia să se oprească. Pasagerii negri au vrut să fie tratați cu aceeași bunăvoință ca și oamenii
albi.10
În cele din urmă, a fost condamnată pentru încălcarea legilor de segregare, dar nu a acceptat
situația. Cu îndrumarea avocaților pentru drepturile civile, ea a ajutat la contesta rea legilor care
au permis această segregare. Incidentul a declanșat un boicot de 13 luni al autobuzelor din
Montgomery de către afro -americani organizat de Dr. Martin Luther King Jr. și A sociația
Montgomery Improvement . În 1956, Curtea Supremă de Justiție a declarat ilegal acest tip de
segregare.11

9 http://www.notablebiographies.com/newsmakers2/2007 -Li-Pr/Parks -Rosa.html
10 ,,Martin Luther King Jr” by Anne Schraff 2008 by Saddleback Educational Publishing
11 ,,Promises to keep” , Greg Dimitriadis and Dennis Carlson, RoutledgeFalmer, New York 200 3

Știițe politice
Universitatea ,, Petru Maior”
7
2.3 Ac tivismul Rosei cu alți ochi
Cum menț ionasem mai sus, mulți au conside rat gest ul Ro sei Parks nu ca pe unul de protest
sau activism , ci pe geva întâmplă tor, o acțiune fara caracter sau cu sens ascuns.
În acest moment, mulți oameni știu că Parks a fost activ p cu capitolul său național NAACP și
nu a fost doar o femeie obosită care a vrut să -și odihnească picioarele. Dar, explică Theoharis12,
chiar și această versiune extinsă a povestii Rosa Parks este incomp letă – iar povestea greșită ,
adesea celebrată de națiune, are implicații care echivă prin cele șase decenii dintre atunci și
acum. A sta este, spune Theoharis, o "fabulă" concepută în mod intenționat pentru a comunica o
lecție americanilor, chiar dacă această lecție nu face dreptate adevărului.
Fabula datează tot drumul de la începutul mișcării lui Parks. Cetățenii segregați din
Montgomery au început să răspândească zvonuri despre Parks la scurt timp după arestarea ei: că
nu era din oraș, că era într -adevăr mexicană, era comunistă, chiar și că avea o mașină, așa că nu
avea nevoie de autobuz. Așadar, era mai degrabă o creștin ă blând ă încurcată în această situație
din greșeală , decât o femeie care lupta ca activist de zeci de ani .
Problema e în poziționarea Rosei Parks ca o re plică a istoriei, spune Theoharis, ea fost mai
degrabă o figură definitorie într -un continuum care se întinde în ambele direcții. "Vom reveni
asupra imaginilor . Ne î ntoarcem la problemele cu care ne confruntăm, ca o croitoreasă liniștită a
avut un rol semnificativ într-o mișcare care a fost demult ", spune Theoharis. Dar Rosa Parks, la
sfârșitul vieții, spune că ,,mai sunt multe de făcut ‘.13

2.4 Viața de după
În Detroit, Parks s -a întreț inut prestând servicii de cusătoreasă, la ea acasă, pentru o perioadă
mai lungă de timp. În 1965, Parks a fost angajat ă de John Conyers, un Congresman din Detroit,
pentru a fi adjunctul său, o funcție pe care a deținut -o până în 1988. Întrucât Parks a devenit o
figură importantă și inspirativă în mișcarea drepturilor civile, fonduri pentru NAACP și continua
să promove ze eg alitatea rasială.
În 1987, Parks a fondat Institutul Rosa și Raymond Parks pentru autodezvoltare. Grupul a
sponsorizat mai multe programe de educare despre Mișcarea drepturilor civile. Institutul a fost
fondat peste z ece ani după moartea soțului ei , un institut pentru Self -Development, care
sponsorizeaza un proiect ce se desfășoară in perioada unei veri , pentru adolescenți , numit ,,Căi

12 nn.- ,,Profesoara de Științe Politice, Brooklyn College”
13 http://time.com/4125377/rosa -parks -60-years -video/

Știițe politice
Universitatea ,, Petru Maior”
8
către libertate ”. Selectați ,un anumit grup de tineri care vizitează țara ș i află despre istoria
mișcării drepturilor civile .În 1992, Rosa Parks și -a publicat autobiografia Rosa Parks: Povestea
mea pentru tineri pentru a afla despre povestea ei reală de viață.
În ciuda faimei sale, ea a suferit încă. În 1994, ea a fost bătută de un bărbat în vârstă de 28 de
ani pe ntru 53 de dolari în casa ei. În ciuda unor astfel de împiedicări, Parks a primit multe
onoruri pentru viața ei, inclusiv medalia prezidențială a libertății în 1996 și medalia de onoare a
Congresului în 1999.
Până în 2002, Parks suferea de demență și se confrunta cu unele dificultăți financiare. Parks
nu și -a putut plăti chiria și sa bazat pe o biserică locală pentru a acoperi costurile pentru o
perioadă. Asemenea probleme nu i -au schimbat importanța. Conyers a spus Patriciei Sullivan din
Washington Po st la moartea lui Parks, "Sunt foarte puțini oameni care pot spune că acțiunile și
comportamentul lor au schimbat fața națiunii, iar Rosa Parks este unul dintre acei indivizi".
Chiar și în ultimii ani ai vieții sal e, doamna Parks, a făcut apariții la evenimente și
comemorări, spunând puțin, dar împrumutând forța considerabilă a prezenței ei.
Rosa Parks a locuit în Detroit până la împlinirea vârstei de 92 de ani în 24 octombrie 2005. La
27 octombrie, Senatul Statelor Unite a adoptat o rezoluție pentru a o onora pe Rosa Parks,
permițând rămășițele sale să "se afle în stat" în ,,Capital Rotunda ” din S.U.A. Rosa Parks a
devenit cea de-a 31-a persoană atât de onorată și prima femeie care a fost în Rotunda. Ea a fost
și cea de -a doua persoană de culoare , după Jacob J. Chestnut, care a fost unul dintre cei doi
ofițeri america ni, împușcați mortal în 199 8.14

14 http://teacher.scholastic.com/rosa/interview.htm

Știițe politice
Universitatea ,, Petru Maior”
9
3.Concluzie
Problema diferenței raselor a existat până la mișcarea Rosei Parks, până la momentul în care o
simplă croitoreasă, printr -un gest care pare atât de simplu , dar s -a dovedit a fi atât de complex,
un gest ce a condus spre o ,,răscoală ’’ a întregii populați i de culoare.
Trecutul său, situația politică și copilăria trăită în inferioritate au determinat -o să facă o
alegere în acea simplă seară de decembrie. Lipsa drepturilor, a respectului și a cuvântului au
motivat -o să nu mai rămână tăcută și să se lase su pusă regulilor impuse de alții. Cu toate că, nu
știa cît de mare va fi impactul și ce consecințe va avea, decizia ei a fost una cu impact benefic nu
doar pentru ea, ci și pentru o națiune întregă cu un parcurs de zeci de ani.
Însă s chimbările ce au avut loc în sistem, legate de drepturile omului, de egalitatea raselor, nu
au fost suficiente pentru a reduce totalmente această lacună. Rosa Parks menționase într -un
interviu ,, Oamenii trebuie să -și elibereze mintea de prejudecăți le rasiale și să creadă în egalitate a
și libertatea tuturor , indiferent de rasă. Avem nevoie de mult mai mu ltă educație . Avem nevoie
de cât mai multă siguranță financ iară pe care o putem obține. Cred că ar fi un lucru bun dacă toți
oamenii ar fi tratați în mod egal și corect și nu ar fi discriminați din cauza rasei sau a religiei sau
altceva care îi face diferit de alții. Există încă un fel de rasism printre unii oameni. Încă există,
dar nu suntem sub segregarea impusă legal, sub care o fusesem. Încă mai există oameni care sunt
prejudi ciați din cauza rasei. Institutul Rosa și Raymond Parks acceptă oameni de orice rasă. Noi
nu discernem pe nimeni. Noi îi învățăm pe oameni să -și atingă cel mai înalt potențial. Am stabilit
exemple prin modul în care îmi conduc viața. ”
Dar, studiind această temă, și informându -mă di n mai multe surse, mi s -a lăsat o imagine
controversată. De fiecare dată c ând era întrebată ce a determinat -o să procedeze astfel, de ce nu
s-a ridicat de pe scaun în momentul când a fost rugată ea evita răspunsu l. Acest fapt indu ce la
gândul că ea se aflase acolo nu dintr -o simplă întâmplare , că a fost ceva bine plănuit și regizat de
cineva cu interese ascunse.
În concluzie, aceasta este o simplă părere proprie și o ipoteză ce nu poate fi veri ficată.

Știițe politice
Universitatea ,, Petru Maior”
10
4.Bibliografie
1. ,,My Story ” by Rosa Parks and Jim Haskins , ed.Puffin Books, 1999 ;
2. ,,Martin Luther King Jr” by Anne Schraff 2008 by Saddleback Educational Publishing ;
3. ,,Promises to keep” , Greg Dimitriadis and Dennis Carlson, RoutledgeFalmer, New York
2003;
4. www.notablebiographies.com ;
5. www. wikipedia.org
6. www. time.com
7. www. teacher.scholastic.com