Referat Ri Tomescu Ovidiu M2 [621630]

REFERAT

POLITICĂ ECONOMICĂ
PROTECȚ IONISMUL

STL. TOMESCU OVIDIU CONSTANTIN
GRUPA M2

În economie, protecționismul este o politică ec onomică ce promovează
restricția comerțului între țări, prin metode cum ar fi tarife vamale ale mărfurilor importate,
cote de import și alte reglementări guvernamentale concepute pentru a permite concurență
loială între importuri și bunurile și serviciile produse pe plan intern. Potrivit susținătorilor,
politicile protecționiste protejează întreprinderile și muncitorii dintr -o țară prin restricționarea
și reglementarea comerțului cu țările străine . În ultimii ani, protecționismul s -a manifestat prin
mișcări anti-globalizare și anti -imigrație.
Doctrina protecționismului este în contrast cu doctrina de liber schimb, unde guvernele
caută să reducă pe cât posibil barierele din calea comerțului. Majoritat ea economiștilor
consideră că protecționismul afectează negativ creșterea economică și în general, bunăstarea
economică .
Cele mai des întâlnite politici protecționiste sun t implementate prin:
 Tarife de import și export : Acestea sunt tarife (sau impozite) impuse mărfurilor
importate, ce variază în funcție de tipul de bunuri importate. Tarifele de import cresc
costul produselor importate pe piețele locale, reducând astfel cantitatea de mărfuri
importate în favoarea producătorilor locali. Tarifele pot fi, de asemenea, impuse
mărfurilor exportate, iar într -o economie cu rate de schimb flotante, tarifele de export au
efecte similare precum tari fele de import. Cu toate acestea, tarifele de export sunt rareori
puse în aplicare deoarece sunt percepute ca fiind 'dăunătoare' industriilor locale, în timp
ce tarifele de import sunt percepute că "ajută" industriile locale.
 Contingentele de import reprez inta plafonul cantitativ sau valoric de marfa ce poate fi
importata dintr -un alt stat, pentru a reduce cantitatea și, prin urmare, prețul de piață al
bunurilor importate. Efectele economice ale unui contingent de import sunt similare cu
cele ale a unui tar if de import, cu excepția faptului că veniturile fiscale obținute de la un
tarif sunt distribuite celor care primesc licențe de import. Economiștii de multe ori
sugerează ca licențele de import să fie scoase la licitație, celui care dă mai mult, sau
contin gentele de import să fie înlocuite cu un tarif echivalent.
 Barierele Administrative : Țările sunt uneori acuzate de utilizarea unor diverse norme
administrative (de exemplu, în ceea ce privește siguranța alimentară, standarde de mediu,
de siguranță electric ă, sanitară, etc.) ca o modalitate de a introduce bariere în calea
importurilor.
 Legislația antidumping : Susținătorii legilor anti -dumping susțin că acestea împiedică
"invazia" unor bunuri străine mai ieftine, care ar duce la închiderea unor firme locale. Cu
toate acestea, în practică, legile anti -dumping sunt de obicei utilizate pentru a impune
tarife comerciale exportatorilor străini.
 Subvenții directe : Acestea sunt subvenții guvernamentale precum sume de bani sau
credite ieftine care sunt oferite firmelor locale ce nu pot concura bine împotriva
importurilor. Aceste subvenții sunt pretinse pentru a "proteja" locuri de muncă lo cale și
pentru a ajuta firmele locale se adapteze la piețele mondiale.
 Subvenții de export : Acestea sunt adesea folosite de guverne pentru a crește volumul de
exporturi. Subvențiile de export au efectul opus tarifelor de export întrucât exportatorii
primes c sume de bani, de obicei un procent din valoarea exportată. Subvențiile de export
măresc volumul de comerț, iar într -o țară cu rate de schimb flotante au efecte similare cu
subvențiile de import.
 Manipularea ratei de schimb valutar : Un guvern poate interveni pe piața valutară pentru
a reduce valoarea monedei sale prin vânzare. Acest lucru va crește costul importurilor și
va reduce costul exporturilor, ceea ce duce la îmbunătățirea balanței comerciale.

 Sistemele internaționale de brevete de invenție : Există un argument pentru identificarea
sistemelor naționale de brevetare ca o mantie pentru politici comerciale protecționiste la
nivel națion al. Brevete deținute de o țară fac parte dintr -un sistem de avantaje relative ce
pot fi folosite în negocierile comerciale cu alții. De asemenea, aderarea la un sistem
mondial de brevete de invenție conferă un statut de "bun cetățean" în ciuda
protecționis mului inerent.
 Restricții privind nivelul de imigrație sau accesul la piața muncii . Aceste măsuri pot
include limite numerice cu privire la vize de munca sau necesitatea obținerii unor
certificate de atestare profesionala care asigura ca lucrătorii domestici nu sunt forțați sa își
schimbe locul de munca din cauza imigranților.
 Campanii politice ce pledează pen tru consum ul intern sunt privite ca promotori ai
protecționismului.
 Preferențiale guvernamentale de cheltuieli , cum ar fi Buy American Act, legislația
federală care a solicitat guvernului Statelor Unite să prefere produsele făcute în SUA
pentru achizițiile sale.

Argumente pentru protecționism
Cu toate că majoritatea economiștilor sunt împotriva politicilor protecționiste, multi
susținători ai protecționismului susțin că este nevoie de restricții în comerț pentru a proteja
economia locală și standardul de viata al oamenilor.
Argumentul industriei infantile
Protecționiștii consideră că industriile infantile trebuie protejate pentru a le permite
să crească până la un punct de unde pot să facă față competiției cu alte industrii mult mai
mari și mai mature din alte țări. Aceștia consideră că fă ră această protecție, industriile
infantile vor dispărea până să ajungă la un nivel la care economia de scală, infrastructura
industrială și skill -urile de manufactură asigură competitivitatea necesară în piața globală.
Argumente împotriva protecționismulu i
Protecționismul este deseori criticat de economiști, aceștia considerând că
protecționismul afectează în mod negativ persoanele care ar fi trebuit prot ejate. Majoritatea
economiștilor preferă în schimb comerțul liber .
Principiul avantajului comparativ arată că avantajele obținute prin comerțul liber
compensează pierderile, întrucât comerțul liber creează mai multe locuri de muncă de cât
distruge, permițând statelor să se specializeze în producerea de bunuri și servicii în care au un
avantaj comparativ față de alte state.
Protecționismul rezultă în ineficiență de alocare (a bunurilor și serviciilor), ceea ce
duce la o pierdere de bunăstare, în timp ce aceste ineficiente nu există într -un sistem de liber
schimb. Conform economistului Stephen P. Magee, beneficiile comerțului liber acoperă
pierderile într -un raport destu l de mare.
Economiștii, inclusiv laureați ai premiului Nobel precum Milton Friedman și Paul
Krugman , sunt de părere că sistemul comerțului liber ajută lucrătorii din țările în curs de
dezvoltare, chiar dacă aceștia nu sunt supuși la același norme de sănătate și de muncă precum

în țările dezvoltate. Acest lucru este da torat "creșterii volumului de exporturi — și de
nenumărate alte locuri de muncă care sunt create de noile exporturi, ceea ce duce la un efect
în lanț în întreaga economie", care creează o concurență între producători, ridicând salariile și
condițiile de vi ață.
În plus, lucrătorii din țările mai puțin dezvoltate acceptă cele mai bune locuri de
muncă disponibile, existând beneficii atât de partea angajatorului cât și a angajatului, altfel ei
nu ar încheia contractul în mod liber. Faptul că ei acceptă locuri de mu ncă cu salarii foarte
scăzute din țările dezvoltate arată că perspectivele de angajare din țara natală sunt chiar mai
rele.
Alan Greenspan , fostul președinte al Fondului Federal American , a criticat propu nerile
protecționiste ca fiind o atrofie a capacității noastre comp etitive. ”Dacă este urmat traseul
protecționist, atunci industrii mai noi și mai eficiente nu vor putea să se extindă și per
ansamblu, bunăstare a economică va avea de suferit. ”
Protecționismul a fost acuzat ca fiind una dintre cauzele majore de război. Susținătorii
acestei teorii se referă la războiul constant din secolele al XVII -lea și XVIII -lea între țările
Europene ale căror politici economice au fost predominant mercantiliste și protecționiste. De
asemenea, revoluția americană a pornit din cauza tarifelor și taxelor impuse de britanici.
Înainte de izbucnirea primului Război Mondial și celui de -al doilea Război Mondial , multe
state au avut politici protecționiste. Potrivit unui slogan al lui Frédér ic Bastiat (1801 -1850),
"atunci când mărfurile nu pot trece frontierele, armatele le vor trece."

BIBLIOGRAFIE
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Protec%C8%9Bionism
 Relatii internationale ,Joshua S. Goldstein ,Jon C. Pevehouse , Editura Polirom
 Relatii publice internationale. Patricia A. Curtin ,T.Kenn Gaither .