REFERAT LA GESTIUNEA RISCURILOR FINANCIARE [600263]

REFERAT LA GESTIUNEA RISCURILOR FINANCIARE

Acoperirea riscului meteorologic prin intermediul
derivatelor meteorologice

Coordonator,
Lect. Dr. Sorin Gabriel Anton

Studenta: DANDU Maria
Specializarea : Finanțe – Asigurări
An 1 Master , grupa 2

IAȘI 2015

2 | P a g e
CUPRINS

Capitolul 1. Riscul meteorologic ………………………….. ………………………….. ………………….. 3
1.1.Ce este riscul meteorologic? ………………………….. ………………………….. ………………………… 3
Capitolul 2.Derivatele meteorologice ………………………….. ………………………….. ………….. 5
2.1.Piața derivatelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 5
2.2.Segmentele pieței derivatelor meteo ………………………….. ………………………….. ……………. 9
2.3.Elementele derivatelor meteo ………………………….. ………………………….. ……………………… 9
2.4.Comparație între derivatele meteorologice și a sigurările meteorologice
tradiționale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 14
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 16
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 17

3 | P a g e
Capitolul 1. Riscul meteorologic

Înaintea riscurilor la care tind să fie expuse, entitățile din diferite domenii de
activitate au dezvoltat o serie de metode și de instrumente de gestiune a riscurilor , care au un
anumit grad de eficiență, mai mare sau mai mic. Făcâ nd referire la prețul și la volumu l
producției sau al activit ății, acestea s unt variabile expuse riscurilor. De asemenea și variația
volumului este destul de dăunătoare pentru profit la fel ca și variația prețului. În situația în
care variația prețului est e controlată prin manevr area operațiunii de hedging, se caută o
rezolvare și în cazul controlului riscului de volum înaintea variațiilor de temperatură,
precipitații, umiditate și altele aferente unui anumit tip de sezon , de saptămâ ni sau chiar zile.

1.1.Ce este riscul meteorologic ?

Privind la general, populația percepe riscul meteorologic a fi asociat cu acele
dezastre natural e ce sunt provocate de diferite fenomene meteorologice precu m: uraganele,
tornadele, inundaț ii, secete catastrofale și altele asem ănătoare cu acestea. Deoarece au o
expunere destul de mare în media , aceste tipuri de evenimente, î n cel mai firesc mod sunt
percepute cel mai bine de conștiința publică. De cele mai multe ori, distrugerile ce sunt
provocate de aceste fenomene prezintă un grad înalt de însemnătate , spre exemplu, ur aganul
Katrina care a avut loc î n septembrie 2005 în SUA a atins un nivel extreme de ridicat al
pagubelor. Protecția vieț ilor, a proprietăților deținute, a activităților economice de efectele ce
se pot produce în urma fenomenelor meteorologice extreme presupune întotdeauna una din
cele mai principale misiuni ale Administrațiilor Meteorologice Naționale , acestea emit
avertizări meteorologice care sunt private a fi instrumental prin care misiunea poate să fie
îndepli nită într -o măsură mai mare sau mai mică , în funcție de acuratețea prognozelor, de acel
interval de aniticipare, precum ș i de capacitatea de reacție a autorităților în ceea ce privește
prevenirea dezastrelor ce au fost prevăzute.
Astfel, fluctuațiile vremi i stârnesc pierderi financiare semnificative. Prin urmare
se poate afirma că aproximativ 70% din activitățile economice din țările dezvoltate sunt
afectate de fenomenele meteorologice.

4 | P a g e
Companiile care au la bază producția și comercializarea de combustibili și
energie electric ă, cei care fabrică băuturi răcoritoare, comercianții de înghețată dar și alte
categorii de activități sunt expuse riscului meteorologic. La aceste domenii de activitate dar
și la alatele, vremea are un impact destul de important, astf el crează volatilitate în ceea ce
privește veniturile și cheltuielile. Astfel, riscul meteorologic este definit ca fii nd
magnitudinea variației potenț iale a venitului ca rezultat al abaterilor de la normal ale vremii,
în mod tipic în cadrul unui interval p redefinit cum ar fi sezonul de vară sau de iarnă.
Ca un exemplu, relația dintre temperaturile mai ridicate iarna și o cerere scăzută
de combustibili ce sunt utilizaț i la încălzire este destul de evident. Prin urmare, pentru ca
cererea de pe piață să fie sa tisfăcută, un distribuitor de combustibili terbuie să dispună de
stocuri adecvate acoperirii sezonului rece. În cazul în care sezonul este mai cald decâ t ar
trebui să fie în mod normal, atunci volumul vânzărilor se va micșora, astfel angros istul va
rămâne cu stocurile nevândute, iar depozitarea acestora ar implica o serie de costuri
adiționale, astfel angrositul ar suferi o pierdere. În celălalt sens, dacă sezonul de iarnă este
mai rec e dec ât ar trbui să fie, atunci distribuitorul nu ar dispune de stocuri s uficiente pentru a
acoperi cererea, astfel el va trebui să se aprovizionez e la prețuri spot ridicate.
În ceea ce privește puterea electric ă ce este consumată cu scopul de a răci spați ile
industriale și comerciale pe timpul verii crește substanțial cu fieca re grad de temperatură. În
general, temperaturile mai scăzute vara micșorează cererea de energie electrică ce ste utilizată
la răcirea spațiilor rezidențiale și comerciale. Un consum mic de energie determină atrage
după sine consturi mai mari pe unitatea d e putere generată, ducând la o scădere a profiturilor
companiei producătoare.
Aducând în discuție puterea ce este generată de hidrocentrale, aceasta este
prejudiciată de fluxul râurilor. Spre exemplu un strat de zăpadă sau ploi sub limitele normal
duc la s căderea producției de energie, ceea ce conduce la majorarea costurilor de producție și
automat la scădera profitului.
Un alt exemplu foarte bun ar fi veniturile ce se acumulează din vânzările în lunile
de vară alefabricanților și comercianților de băuturi răcoritoare care ar scădea dacă și
temperatura ar fi sub medie. În acest caz reducerea veniturilor ar fi direct proporțională cu
temperatura sub un anumit prag.

5 | P a g e
Și pentru proprietarii de hotelu ri la mare situația nu este foarte roz , deoarece
turiștii au te ndința de a evita litoralul dacă acesta ra fi atins de pl oi consistente pe timpul
vacanțe i. De asemenea se poate spune că și turismul montan poate suferi o serie de
inconveniente, mai ales pe timpul iernii, atunci când temperatura este prea ridicată pentru
menținerea stratului de zăpadă ce este necesar pentru cei care p ractică schiul.
Riscurile meteorologice prezintă următoarele caracteristici :
 Sunt puternic localizate;
 Nu pot fi controlate;
 În ciuda progreselor tehnologice nu pot fi previzionate în mod pre cis și consecvent.

Capitolul 2.Derivatele meteorologice

Derivatele meteorologice repre zintă acele instrumente relative noi de
management al riscului ce sunt folosite pentru a proteja entitățil e de impactul financiar
negativ al condițiilor extreme de vrem e. Vânzătorul derivatei accept riscul prin perceperea
unei prime (acesata reprezintă prețul derivatei) în condițiile în care evenimentul nu se
produce atunci vânzătorul realizează un profit, dar în cazul în care evenimentul se produce,
atunci compania cum părătoare primeș te o sumă de bani în prealabil.

2.1.Piața derivatelor

În ceea ce privește originile pi eței derivatel or meteo se poate afirma că acestea au
început să existe din anul 199 7, atunci când s -au executat primele tranzacții cu derivate meteo
de către comercianții de energie Aquila Energy și K och Industries. Aceste contracte erau
structurate ca protecție împo triva efectelor unor temperaturi mai ridicate sau mai scăzute
decât era normal în anumite regiuni ce erau specificate, pentru sezoanele de va ră și de iarnă.
Introducerea derivatelor meteo are drept cauză privatizarea industriei energetic e.
Astfel, odată cu privatizarea, diverșii participanți la procesul de producere, comercializare și

6 | P a g e
livrarea energiei către consumatorii casnici și industriali s-au confruntat cu vremea, ca un risc
nou și semnificativ cu impact asupra rezultatelor operaționale.
Această piață a derivatelor meteo a înaint at în timpul sezonului de iarnă, între anii
1997 -1998, în SUA când a avut loc cel mai puternic eveniment El Nino ce a fost înregistrat
până atunc i. Acest fenomen presupune schimbări ce au loc în atmosferă și ocean ce se
desfășoară în cicluri care durează între 2 și 7 ani și care perturb ă vremea, atrăgând seceta sau
căderi excessive de precipitații. Acest eveniment e ste mai degrabă asociat cu o vreme mai
rece decât în sezonul obișnuit de iarnă.
În Statele Unite Ale Am ericii și Australia, temperatura , cantitatea de zăpadă,
extinderea înghețului precum și cantitatea de precipitații s unt condiții cheie pentru care
corporațiile achiziționează derivate meteo. În ceea ce privește costul unei derivate meteo
acesta depinde de p robabilitatea de impact negativ al vremii asupra afacerii dar și de durata
contractului ce a fost semnat între bancă și respectiva entitate corporati stă.
Referindu -mă la mec anism, aceste tipuri de produse derivate se derulează pe baza
unui sistem parametric, astfel: plățile sunt stârnite de către trecerea , în sensul urcării sau
coborârii, de către indicele meteorologic ce se ia în vedere, a unui prag ce este convenit între
părți. Indicii meteorologici fac referire la temperatură, rata umidității, grosimea stratului de
zăpadă și altele.
2)
1)
4)
3)

1)Vânzătorul accept ă riscul în schimbul 2)încasării unei prime, adică preț ul derivatei
meteo . 3)Dacă evenimentul se produce atunci 4) cumpărătorul încasează suma stabilită în
prealabil, iar dacă evenimentul nu se produce opera tiunile 3)și 4) nu mai au loc și în acest caz
vânzătorul realizează un profit.
În Europa, piața derivatelor nu a evoluat așa de rapid ca în SUA, cauzele fiind: Vânzător Cumpărător

7 | P a g e
 Lipsa unor informații de încredere care să fie și accesibile din punct de vedere
financiar , standardizate despre vreme;
 Variația redusă de temperatură în Europa comparative cu SUA;
 Întârzieri în demonopoliza rea, privatiza rea pieței energie i electrice .
Acest e derivate meteorologice sunt a tractive deoarece:
 Se realizează profitul prognozat;
 Menține cash -flow-ul chiar și ăn condiții meteorologice nefavorabile business -ului
(activității);
 Atinge scopurile pe care și le -au pr opus investitorii.
Cei care sunt interesați de utilizarea derivatelor meteorologice sunt:
 Acele companii ale căror rezultate sunt expuse la variațiile parametrilor meteorologici
precum tempe ratura , umiditatea, precipitațiile, viteza vântului. De asemenea, fermierii
care desfățoară activități agricole, acele firme de gaze ș electricitate , de construcții,
turism, firme din industria alimentară, companiile care au ca și activitate
divertismentul, spre exemplu parcurile de distracții, acele companii care organi zează
spectacole, diverse evenimente (sportive). În SUA s -a estimat că aproximativ 20% din
economia acesteia este direct afectată de capriciile vremii , dar vremea pe lăngă faptul
că este un factor de mediu este și un factor economic fundamental în ceea ce privește
acest stat, astfel că 1000 de miliarde de dolari din venitul SUA depinde de fenomenele
meteorologice schimbătoare.
 Societățile de asigurare -reasigurare ce apar în calitate de emitenți ai derivatelor
meteo;
 Băncile de investiții și comerciale care au avut de -a face cu derivatele meteo în cazul
vânzării încrucișate a altor produse financiare folosite în hedging -ulratei dobânzilor și
riscului valutar;
 Cei care joacă la bursă, fondurile de hedging, și care și -au dat seama că aceste noi
instrumente desc hid posibilități de lărgire a operațiunilor speculative.
 Bursele de valori precum sunt Chicago Mercantile Exchange(CME), Intercontinental
Exchange (ICE), London International Financial Futures and Options Exchange
(LIFFE) care au reușit să dezvolte noi pie țe de tranzacționare.

8 | P a g e
 Agențiile de rating care sunt î n colaborare cu asociațiile de management al riscului
meteorologic au reușit să găsească oportunități de a -și duce spre evoluție activitatea
lor.
Cele mai importante sectoare interesate de acoperirea ofe rită prin derivate meteorologice
precum și riscurile împotriva cărora se protejează sunt relatate în tabelul de mai jos:
Sector Riscurile meteo care pot fi acoperite sau
care pot să afecteze sectorul respectiv
Energetic Reducerea și/sau creșterea excesivă a
cererii de energie
Fonduri Speculative Volatilitatea beneficiilor aferente titlurilor
entităților ce au venituri meteo mai
sensibile
Agricultură Întârzierea recoltării, pobleme ce apar în
legătură cu depozitarea , atacul
dăunătorilor ce sunt cauzate de
schimbările climatice
Asigurări Diferențierea primelor de asigurare după
frecvența evenimentelor acoperite
Divertisment Reducerea numărului de participanți sau
amânarea unor evenimente
Vânzări Scăderea cererii pentru produsele meteo
Construcții Aplica rea de clause de penalizare în ceea
ce privețte executarea de lucrări,
finalizarea acestora
Producători Micșorarea cererii, majorarea costurilor cu
materiile prime
Vânzători Micșorarea cererii pentru produsele
meteorologice
Transporturi Depășirea bugetului cand este vorba de
cheltuieli, întârzieri
Manufacturi Micșorarea cererii, majorarea costului
materiilor prime

9 | P a g e
Guvernamental Depășirea bugetului în ceea ce privește
cheltuielile

2.2.Segmentele pieței derivatelor meteo

Prima tranzacț ie cu un produs derivat pe vreme a avut loc în anul 1997 pe piața
OTC sau over the counter , astfel creându -se domeniul managementului riscurilor
meteorologice. Ceva mai târziu au apărut primele contracte futures și opțiunile pe contracte
futures care au f ost introduce de CME, Bursa de Mărfuri din Chicago. Prin urmare, piața
derivatelor mateo are la bază două segmente, și anume:
 Piața OTC, aici aceste instrumente sunt negociate în mod privat prin acele contracete
individuale ce se incheie între cele două pă rți;
 Piața secundară, aici au loc acele contracte standardizate precum futures, opțiuni pe
contracte futures, acestea fiind negociate in mod public pe o piață deschisă și
tranzacționate într -un mediu electronic, fiing într -o continuă negociere a prețului ,
drept urmare pune în lumină o transparență deplină.
2.3.Elementele derivatelor meteo

Derivatele meteo au ca fundament o serie de elemente pe suportul cărora se
alcătuiesc clauzele contractual e, aceste elemente sunt:
 Prima;
 Perioada de acoperire;
 Stația me teorologică de referință;
 Structura tehnico -financiară;
 Indicele , acesta fiin activul support al contractului.
În ceea ce privește prima sau prețul de exercițiu al contractului , acesta
semnifică acel preț pe care îl acordă cumpărătorul vânzătorului, spre e xemplu al unei opțiuni .
Cota acestei prime este stabilită în concordanță cu uzanța, care se află între 10% – 20% din
valoarea nominal a contractului și fluctuează în funcție de felul de risc al acoperirii,de:

10 | P a g e
 Probabilitatea de a se realize impactul negativ a vremii asupra business -ului, a
companiei cumpărătoare;
 Durata contractului ce este semnat între compani a care vinde instrumentul derivat și
entitatea corporatistă care cumpără.
Perioada de acoperit face referire la perioada de calcul a indicelui specifi c
contractului. În contract este specificată în mod special d ata de începere, respective data de
terminare a observașiilor meteorologice. În acest caz există următoarele categorii de derivate
meteorologice:
 Contracte pe o săptămână:
 Contracte pe o lună;
 Contracte pe sezon, aici se încadrează sezonul de iarnă (între 1 noiembrie și 31
martie) , respective sezonul de vară (între1 mai și 30 septembrie)
Stația meteorologică de referință . În cadrul acesteia contractele pe derivate pe
vreme se construiesc în baza observațiilor, anumitor măsurători meteorologice ce sunt
efectuate la una sau mai multe stații meteorologice ce sunt certificate de Autoritatea
Meteorologică Națională a țării în care se află stațiile respective. Și în acest caz există trei
categorii de co ntracte, și anume:
 Derivate ce sunt clădite pe baza unor observații de la o singură stație meteo;
 Derivate ce sunt clădite pe baza unor observații combinate de la mai multe stații. Spre
exemplu, la Bursa de Mărfuri din Chicago se tranzacționează derivate p e vreme
(contracte futures) care au ca fundament observații de la mai multe dtații
meteorologice din 20 de state din SUA, 10 STATE DIN Europa, 6 state din Canada, 3
satate din Australia șo 2 state din Asia.
 Derivate ce sunt bazate pe diferențele obținute î ntre valorile observate la două stații
meteo diferite.

11 | P a g e
Numarul stațiilor meteorologice de refrință din Europa
Țara Numărul de statii meteorologice
Austria 1
Franta 1
Germania 46
Italia 15
Marea Britanie 9
Norvegia 1
Olanda 1
Spania 20
Suedia 12

Structura tehnico -financiară a derivatelor meteorologice are la bază structura
standard a derivatelor financiare, astfel avem:
 Contracte forward
 Contracte de tip options
 Contracte swap
 Contracte futures
Elementele structurii standard sunt:
 Strike -ul sau pragul , acesta presupune v aloarea indicelui specific contractului ce este
executat și se declanșează plata;
 Tick -ul sau pasul de cotație , aceta presupune suma plătită pe fiecare unitate a
indicelui care a trecut pragul;
 Limita sau valoarea max imă de li chidare a contractului , plata maximă ce este
prevăzută în contract în cazul în care este specificată.
Indicele unei derivate pe vreme este definit în primul rând plecând de la un
anumit parametru meteorologic: temperature, cantitatea de precipitații, vitez a vântului,
umiditatea. Cei mai cunoscuți indici sunt cei care măsoară variația cumulată a
temperaturii medii față de nivelul de 18 grade Celsius în Euro pa, 65 grade Fahrenheit în

12 | P a g e
SUA î n timpul unui sezo n, vara sau iarna: Heating Degree Days – HDD; Cooling Degree
Days – CDD.
 Heating Degree Days HDD cumulează diferențele între 18 grade Celsus și
temperature medie zilnică a zilelor din cadrul unui anumit sezon
HDD =
;
unde : N numărul de zile aferente termenului stabilit în con tract ca perioadă de
acoperit
temperatura medie a zilei.
 Cooling Degree Days – CDD cumulează diferențelede temperatură între valorile
medii zilnice și 18 grade Celsius afferent zilelor din perioada ce este specificată în
contract.
CDD =
– 18

Prin urmare HDD ȘI CDD au ca scop măsurarea numărului total de grade pentru
acele zile din perioada menționată în contract, acele zile în care temperature a fost sub sau a
depășit temperatura medie de referință 18 sau 65
Principalele piețe pe care sunt tranzacționate derivatele meteorologice sunt:
 Chicago Mercantile Exchange (CME);
 Intercontinental Exchange (ICE)
 London International Financial Futures and Options Exchange
Majorarea volumului tranzacțiilor cu aceste tipuri de contracte a atins un effect
pozitiv asupra lichidității pieței precum și a stabilității prețurilor .Piața derivatelor s -a întins
destul de rapid în afara Statelor Unite ale Americii. Statele care sunt implicate în tranzacții
sunt Marea Britanie, Germania, F ranța, Norvegia, Suedia, Japonia, Australia, Noua Zeelandă,
Mexic și India.
Exempl e de contracte derivate meteorologice
Câteva exemple de contracte derivate meteorologice:
1. Derivate meteo pe sezon;

13 | P a g e
2. Derivate meteo pe zile nefavorabile;
3. Derivate meteo pe even imente nefavorabile.
Exmplu:
 Derivata meteo – contract de tip option put care oferă protecție la efectele unei
ierni blânde .
 Stația meteorologică fiind Aeroportul Internațional Otopeni București
 Indicele de subscriere fiind Heating Degree Days, HDD
 Termen ul 01.11.2009 – 31.03.2010
 Structura fiind opțiune de tip put
 Stricke -ul de 2500 Euro
 Ticku -ul de 2500 Euro
 Limita de acoperire fiind de 700.000 Euro
 Prima fiind de 105.000 Euro
S-ar pres upune că valoarea HDD va fi în primul caz de 2.315 și în al doilea ca z de
1.875.
Astfel, emitentul contractului – vânzătorul opțiunii urmează să plătească
cumpărătorului, în situația în care indicele HDD coboară sub pargu l de 2.500 în
sezonul de iarn ă adică 1 noiembrie – 31 martie.
= min
unde: reprezintă valoarea de execuție a contractului;
S reprezintă pragul, strike -ul;
reprezintă indicele HDD înregistrat în
sezonul de iarnă luat în studiu și termenul stabilit în contract ;
T este tick -ul, valoarea pe fiecare unitate HDD
înregistra tă peste pragul fixat (strike -ul);
reprezintă limita maximă de angajament
stabilită în contract.
În primul caz, când valoarea HDD e ste de 2.315 , rezultă că valoarea contractului de execuție
va fi de :
= min ((2.500 – 2.315) x 2.500, 70 0.000 euro) = min (462.500, 700.000) = 462.500 Euro;

14 | P a g e
În cel de -al doilea caz, c ând valoarea HDD este de 1.875 , rezultă că valoarea de execuție a
contractului va fi de :
= min ((2.500 – 1.875) x 2.500, 700.000 euro) = min (1.562.500, 700.000) = 700. 000
Euro.
Prin urmare, cumpărătorul opțiunii, în primul caz va înregistra o pierdere egală cu
prima în situația în care iarma este mai răcoroasă (peste 2.500 HDD), astfel se presupune că
se realizează profitul operațional maxim estimate.
În cel de -al doile a caz, cumpărătorul opțiunii va încasa de la vânzător dacă
indicele HDD va coborâ sub 2.500. HDD.
Când valorile sezoniere vor fi sub 2.500 HDD, atunci contractual nu asigură numai suma
limită. (suma de 595.000 euro).

2.4.Comparație între derivatele meteor ologice și asigurările meteorologice
tradiționale

În tabelul de mai jos sunt comparate o serie de elemente între derivatele
meteorologice și asigurările tradiționale
Elementele comparate Derivate meteo rologice Asigurarea tradițională
Riscurile acoperite Există evenimente cu o
probabilitate mare de
apariție, intensitate scăzută ,
este o vară umedă, răcoroasă
decât în mod normal Există evenimente cu o
probabilitate redusă de
apariție , intensitate scăzută,
există inundații, secetă,
brumă și chiar îngheț
Plata despăgubirii Nu este neapărat să se
înregistreze o pagubă ,
echivalentul unei pierderi
pentru a primi despagubirea Evenimentul ce este asigurat
trebuie neapărat să se
producă pentru a se genera
plata despăgubirii
Contractul ca fiind suport al
operațiuni i Vânzătorul construiește
contract ul, de fapt un indice
în funcție de riscul cu care se
prezintă cumpărătorul În acest caz contractul este
întocmit de vânzător sau
asigurător și care trebuie să
fie acceptat de către
cumpărător respective de
către asigurat
Poziția cumpărătorului
respective a aziguratului Cumărător trebuie să fie
conștient în ce mod îi va
afecta activitatea, situașia
meteorologică Asiguratul accepă contractul,
care de fapt este un contract
de adeziune
Raport efort/ efect Cumpărătorul este c el care
realizează evaluarea
instrumentului și care
cântărește prețul derivatei pe În acest caz, asiguratul este
cel care cumpără prima de
asigurare, prețul contractului
de asigurare cu mărimea

15 | P a g e
vreme în concordanță cu
beneficiile ce le va obține
prin utilizarea ei potențială a daunei în caz de
realizare a riscului ce a fost
asigurat
Relația cu partenerii
interesați de protecție Se pot proteja reciproc prin
operația de hedging . Se formează o comunitate de
risc, aceasta fiind
fundamentată pe principiul
mutu alității, deci toți pentru
unul și unul pentru toți.

16 | P a g e
Concluzii

Derivatele meteorologice sunt acele produse financiare inovative, care au
capaci tatea de a asigura, de a proteja o firmă de un anumit risc exogen ce este greu
cuantificabil. Acest tip de instrumente financiare dețin o piață ce evoluează rapid , mai ales
datorită faptului că și numărul de utilizatori crește pe z ice trece.
De asemenea, interesul pentru a găsi c ăi, soluții de protecție împotriva
fenomenelor meteorologice a crescut în ultim ii ani , în același timp cu creșterea impactului
acestor evenimente, fenomene asupra câștigului firmelor.
Evoluția derivatelor meteo este de foarte mare interes deoarece ofer ă
subscriptorului o protecție împotriva unor pierderi de natură meteorologică, cu a jutorul unui
tip de instrument care nu este corelat cu dezvoltarea pieței de capital . Cu toate acestea,
implemenetarea este un pic mai dificilă din cauza limitărilor de a avea acces la date , care pot
să nu fie disponibile, sau care poate nu sunt corespunz ătoare în ceea ce privește statistica. Un
factor important îl reprezintă lipsa reglementărilor pieței asigurărilor care ar putea să trateze
derivatele meteo. Se are în vedere că asigurările tradiționale protejează prețul , iar derivatele
meteorologice se ax ează în deosebi pe protejarea volumului producției.
Derivatele meteorolo gice înregistrează un success datorită caracteristicilor pe care
le au, și anume: ele sunt produse standardizate, pentru ca plata să aibă loc nu este neapărat
necesară justificarea pie rderii, aceste ins trumente acoperă variații mici ale variabilelor care
pot cauza o serie de pierderi destul de mari unor firme, un exemplu în acest sens ar putea să
fie temperature, vântul .
Prin urmare nu este de mirare de ce aceste instrumente prezintă un interes crescut
penru cei care le utilizează, deoarece oferă posibilitatea protejării împotriva variației
volumului producției, cum ar fi în agricultură, aceste derivate mai pot fi folosite în scop
speculative și acoperă efectele negative ale fluctuației evoluției vremii pe termen scurt, cum
ar fi organizarea unor evenimente în aer liber.

17 | P a g e
Bibliografie

1. Anghelache, G. – Piața de capital în context European , Ed. Economică,
București, 2009 ;
2. Botoș, Mircea – Teză de doctorat – Derivatele meteo – produs al c onvergenței
pieței de asigurare cu piața de capital , univ. Babeș -Bolyai Cluj Napoca, 2013 ;
3. Moreno, M., Roustant, O., – Modelisation de la temperature , Ed. Economica,
2002 ;
4. Armeanu, Dan., Bercea, Florian ., Ciuma ș, Cristina ., Cojocaru, Mihaela .,
Constantinescu, Dan., Drago ș, Simona ., Giurescu , Ion., Ivaz, Ligia., Nemeș,
Vasile., Tănăsescu, Paul., Teodorescu, Sandra. – Institutul de Management în
Asigurări Revista Română de Asigurări , 2009 .