REFERAT LA DISCIPLINA SISTEMUL POLITIC AL UNIUNII [601332]

Universitatea AGORA, Oradea
Facultatea de Drept și Științe Economice

REFERAT LA DISCIPLINA SISTEMUL POLITIC AL UNIUNII
EUROPENE
Identificarea unei campanii publice de promovare a
cetățeniei europene într -un stat membru al Uniunii
Europene

Profesor titular de disciplină:
Profesor univ. dr. Radu C arp

Student: [anonimizat] : Drept
Anul II

2
Cuprins

I. Cetățenia Uniunii Europene ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 3
II. Inițiativa cetățenească europeană ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 5
III. Baza legislativă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 6
IV. Reguli de promovare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 7
V. Cadrul organizatoric și pașii promovării inițiativei ………………………….. ………………………….. …….. 8
VI. Drepturi și responsabilități cetățenești în spațiul european ………………………….. …………………. 10
1. Sfere de interes ale cetățenilor români (accesul la muncă, bunuri și servicii în piața unică și
educație) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 11
2. Campanie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 12
VII. Identificare campanii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 15
VIII. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 16
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 17

3

Uniunea Europeană a fost creată „pentru realizarea obiectivelor (…) comune” ale
popoarelor europene, întemeindu -se „pe valorile respectării demnității umane, libertății,
democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului.”
Acest cadru generos de obiective și valori orientează acțiunea europeană atât către
promovarea bunăstării popoarelor sale, cât și a păc ii și valorilor comune.
Anul european prilejuiește o suită de manifestări ale instituțiilor europene și statelor
membre, la care se alătură cele ale organizațiilor societății civile, partenerilor sociali și diferitelor
altor grupări ce activează pe scena e uropeană. Este un an dedicat europenilor, vizând în mod
special drepturile de care aceștia beneficiază în calitatea lor de cetățeni europeni.
Scopul instituirii unui an european al cetățenilor este de a lansa dezbateri pe tema
cetățeniei UE și de a inform a cetățenii europeni cu privire la drepturile care le revin și pe care
mulți dintre aceștia nu le cunosc, după cum relevă Raportul asupr a cetățeniei din 2010.
Anul european oferă cetățenilor europeni oportunități sporite de informare, cu privire la
dreptur ile și libertățile pe care le au, dar și de participare la consultările și forumurile cetățenești
din viața democratică a Uniunii Europene.
I. Cetățenia Uniunii Europene

Anul european al cetățenilor este proclamat la aniversarea a douăzeci de ani de la creare a
cetățeniei europene prin Tratatul de la Maastricht. Cetățenia europeană,1 așa cum a fost inițial
definită și ulterior îmbogățită prin alte reglementări europene și elemente de jurisprudență,
garantează libertatea de circulație și ședere pe teritoriul sta telor membre UE, dreptul de a nu fi
discriminat pe motiv de cetățenie, dreptul de a alege și a candida la alegeri, dreptul de a adresa
petiții, precum și drepturi ce țin de securitatea socială, prestații medicale și studii.

1 Comisia Europeană ,Eliminarea obstacolelor din calea drepturilor cetățenilor UE , Bruxelles, anul 2010 ;

4
Cetățenia Uniunii Europene2 presupune deținerea cetățeniei unuia dintre statele membre.
Așadar, oricine este cetățean al unui stat membru, este implicit și cetățean european. Acesta
dispune atât de drepturile conferite de statutul de membru al statului din care provine, cât și de
drepturile de cetățean european, deoarece niciun drept nu îl exclude pe celălalt. Conceptul de
cetățenie are mai multe dimensiuni ce pun în lumină diferite aspecte ale relațiilor dintre oameni:
politice, sociale, culturale, economice.
Ca urmare, acestea se r eferă, după caz, la: drepturi și responsabilități politice, ce se pun în
valoare prin promovarea atitudinii democratice și aptitudinilor participatorii; la comportamentul
indivizilor în societate, evidențiind loialitate și solidaritate; la conștientizarea unui patrimoniu
cultural comun, ce impune extinderea cunoașterii sale, a istoriei și a aptitudinilor de bază; sau la
relațiile economice dintre indivizi în calitate de consumatori, producători de bunuri și servicii sau
deținători ai forței de muncă, fiecar e cu aptitudini specifice.
Cetățenia europeană reflectă un statut. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii
Europene, parte a Tratatului de la Lisabona, cuprinde drepturi inviolabile pe care fiecare cetățean
european le posedă. Aceste drepturi includ, într e altele, demnitatea, libertatea, egalitatea.
Conform Cartei, demnitatea umană este inviolabilă, cetățenii europeni au dreptul la
libertate și siguranță, respectarea vieții private și de familie este obligatorie, ca și respectarea
libertății de gândire, a libertății de exprimare; sunt recunoscute dreptul la educație, egalitatea în
fața legii, egalitatea între femei și bărbați, respectarea diversității culturale, religioase și
lingvistice, respectarea drepturilor copilului, a drepturilor persoanelor vârstnic e, a drepturilor
persoanelor cu dizabilități, precum și a drepturilor ce țin de sfera politică.
Cetățenia europeană este și un proces. Acesta permite indivizilor să se dezvolte și să se
împlinească în identitatea și apartenența lor, exercitându -și pe depli n drepturile și
responsabilitățile, ca parte activă a comunității lor într -un spațiu multi -național.
Cetățenii experimentează evoluția conceptului prin progresele înregistrate în educație,
egalitate de gen, nediscriminare în funcție de rasă, etnie, categor ie socială etc.

2 Europe direct, Inițiativa cetățenească europeană , București anul 2013, iulie;

5
Fiecare dintre aspectele cetățeniei are propriul rol și necesită a fi promovat și valorificat
prin mai bună informare, conștientizare sau exercitare. Atunci când vorbim despre cetățenie,
facem referire la valorile comune pe care aceasta le reflectă. Scopul Uniunii Europene este de a
păstra vii aceste valori, întărind țesătura socială a popoarelor europene și, pe această bază,
manifestarea beneficiilor cetățeniei.
Existența unui cadru legislativ și politic capabil să mențină pacea și valorile fundamentale
nu este suficientă. Este nevoie și de realizarea unui consens între cetățeni pentru respectarea și
promovarea lor, în vederea culegerii roadelor în spațiul UE și în lumea largă. Cetățenii au
îndatorirea de a respecta aceste drepturi și valori , în vederea consolidării unui standard de
comportament, responsabilizându -se unii pe ceilalți cu privire la conștientizarea, cunoașterea și
respectarea regulilor comune, scrise și nescrise ale popoarelor europene.
II. Inițiativa cetățenească europeană

Iniția tiva cetățenească europeană vine în întâmpinarea cerinței apropierii deciziei de
cetățeni. Ea reprezintă modalitatea prin care cetățenii pot propune proiecte legislative pe agenda
Uniunii Europene, în domenii în care Uniunea deține puteri și atribuții de l egiferare. Anterior,
dreptul de inițiativă legislativă în cadrul Uniunii Europene era exercitat doar de Comisia
Europeană, ca principal organism de execuție și ca reprezentant al interesului Uniunii Europene.
Tratatul de la Maastricht (1992), întărit de ce l de la Lisabona (2007), acordă și Parlamentului
European drept de inițiativă, permițându -i să solicite Comisiei prezentarea unei propuneri. În
același timp și statele membre, în cadrul politicii externe și de securitate comună, au drept de
inițiativă legi slativă.
Reglementarea inițiativei cetățenești vine în contextul preocupărilor de corectare a
deficitului democratic al Uniunii Europene și al activităților de lobby ale principalelor asociații
ale societății civile din cadrul statelor membre.
Prin aceasta , cetățeanul european devine un jucător nou în clasicul triunghi decizional
european, format din Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene.

6
Posibilitatea acordată cetățenilor de a se exprima prin intermediul unor inițiative
legislative reprezintă un pas important în asigurarea legitimității și consolidării democrației
participative la nivelul Uniunii. Astfel, cetățeanului european i se asigură o nouă perspectivă,
oferindu -i-se posibilitatea de a participa în mod activ la elaborar ea deciziilor care îl privesc în
mod direct. Instituirea acestui mecanism de promovare a interesului cetățenilor europeni
accentuează democrația internă a Uniunii Europene și valorifică manifestarea preocupărilor
cetățenești din spațiul european.
III. Baza legislativă

Tratatul de la Lisabona3 semnat de statele membre în 2007 și intrat în vigoare la nivelul
Uniunii Europene în 2009, fundamentează cadrul legislativ al inițiativei cetățenești europene. În
baza sa a fost emis Regulamentul (UE) Nr. 211/2011 al Parlamentului European și al Consiliul ui,
din 16 februarie 2011, ce detaliază prevederile tratatului și permite aplicarea acestora începând
cu aprilie 2012, de când produce efecte juridice.
Versiunea consolidată a Tratatului privind constituirea și funcționarea Uniunii Europene
introduce iniți ativa cetățenească în contextul dispozițiilor privitoare la principiile democratice.
Această secțiune consfințește principii ce guvernează democrația europeană, precum echitate,
reprezentativitate și transparență.
În acest context, consultările publice și alte elemente ale dialogului pe care instituțiile
Uniunii Europene4 îl poartă cu diferite entități ale societății civile, sunt mecanisme cu rolul de a
îmbunătăți înțelegerea și valorificarea democrației participative la nivelul Uniunii. Acestea
facilitează implicarea cetățenilor în procesul decizional european.
Inițiativa cetățenească europeană întărește rolul cetățenilor în elaborarea deciziilor în
cadrul Uniunii, construind singurul mecanism supranațional prin care interesul indivizilor poate
fi adus în m od nemijlocit în prim planul agendei politice a Uniunii.

3 Comisia Europeană ,Eliminarea obstacolelor din calea drepturilor cetățenilor UE , Bruxelles, anul 2010 ;
4http://europa.eu/index_ro.htm ;

7
Conceptul de inițiativă cetățenească la nivel european a fost dezvoltat și introdus pentru
prima dată în 2004 prin Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa, însă votul negativ
înregist rat la referendumurile din Franța și Olanda a amânat includerea acestei prevederi în
tratatele europene .
IV. Reguli de promovare

Implementarea inițiativei cetățenești este supusă unor reguli stricte. Adoptarea unei
inițiative cetățenești necesită susținerea un ui număr minim de cetățeni, un milion, ce ar trebui să
provină din cel puțin șapte state membre. Dacă aceste condiții sunt întrunite5, cetățenii au dreptul
să ceară Comisiei Europene adoptarea unui act legislativ în domeniile sale de competență.
Acestea sunt bine conturate în Tratatul de funcționare a Uniunii Europene.
Astfel, articolul 3 al tratatului enumeră domeniile asupra cărora Uniunea Europeană are
putere de legiferare exclusivă: uniunea vamală, stabilirea normelor privind concurența necesare
funcț ionării pieței interne, politica monetară pentru statele membre a căror monedă este Euro,
conservarea resurselor mării, politica comercială comună, încheierea acordurilor internaționale.
În cadrul articolului 4 al aceluiași tratat, regăsim lista de domenii în care competența de
legiferare a Uniunii este partajată cu statele membre: piața internă, politica socială, politica de
coeziune, politica agricolă comună, mediul, protecția consumatorului, transporturile, energia,
spațiul de libertate, securitate și ju stiție, sănătatea publică, cercetarea și dezvoltarea tehnologică,
cooperarea pentru dezvoltarea și acordarea ajutorului umanitar. Condiția impusă de tratat, aceea
de a grupa cetățeni din șapte state membre, ar putea constitui o barieră în calea inițiativei .
Țările Uniunii Europene au un caracter eterogen, constituit pe varietatea culturilor și
diversitatea socio -economică, și materializat prin tipologii și decalaje de dezvoltare. Cooperarea
și comunicarea, sprijinite de progresele IT&C, oferă soluții pentru depășirea impedimentelor.
O ultimă grupă de condiții minimale pentru demararea unei inițiative cetățenești este
constituită de vârsta și rezidența organizatorilor. Astfel, pentru a organiza o inițiativă, cetățenii
trebuie aibă calitatea de resortisanți ai unuia dintre statele membre ale Uniunii și să aibă vârsta ce

5 Europe direct, Inițiativa cetățenească europeană , București anul 2013, iulie;

8
le conferă dreptul de a vota la alegerile Parlamentului European (16 ani în Austria, iar în restul
statelor 18 ani).
V. Cadrul organizatoric și pașii promovării inițiativei

Regulamentul 211/2011 st atuează că organizatorii unei inițiative trebuie să constituie un
comitet al cetățenilor, alcătuit din cel puțin șapte persoane din șapte state diferite. Totodată, cere
ca organizatorii să numească câte o persoană în funcțiile de reprezentant și supleant.
Rolul acestora este de a facilita dialogul între comitetul cetățenilor și instituțiile Uniunii
Europene. Comitetul cetățenilor este responsabil de gestionarea inițiativei pe parcursul derulării
procesului. Organizații ale societății civile sau companii pri vate pot acorda sponsorizări pentru
promovarea și susținerea inițiativelor, respectând condițiile de transparență. Înregistrarea unei
propuneri de inițiativă se face de către Comisie, la cererea organizatorilor.
Propunerea trebuie să cuprindă: titlul, obie ctul, obiectivele, dispozițiile tratatelor
relevante pentru propunere, datele personale ale membrilor comitetului de cetățeni (numele
complet, cetățenia, adresa completă, codul poștal, data nașterii), indicând reprezentantul și
supleantul acestuia și surse le de finanțare ce depășesc suma de 500 de euro.
Opțional se pot prezenta pagina web a inițiativei, dacă aceasta există, o anexă cu detalii
suplimentare despre inițiativă, dar și un proiect de act juridic. Organizatorii sunt obligați să
faciliteze distribu irea declarațiilor de susținere a inițiativei, ce trebuie să cuprindă toate detaliile
care fac obiectul respectivei inițiative. În cadrul etapei următoare, Comisia verifică constituirea
comitetului cetățenilor și respectarea prevederilor regulamentului.
De asemenea este verificat și domeniul vizat de propunere și dacă inițiativa „nu este
abuzivă, neserioasă sau vexatorie ”6. După înregistrarea inițiativei, reprezentatul și supleantul
acestuia vor avea acces la un cont securizat al Comisiei, pentru a susține dialogul necesar
parcurgerii etapelor ulterioare. Acest cont va putea fi folosit și pentru furnizarea de traduceri în
limbi europene ale textului inițial al inițiativei.

6 Europe direct, Inițiativa cetățenească europeană , București anul 2013, iulie;

9
Susținerea inițiativei în vederea promovării sale presupune colectarea unor declarații
corespunzătoare din partea rezidenților europeni, într -un interval de 12 luni. Termenul începe să
curgă din momentul în care inițiativa a fost înregistrată. În tot acest timp, organizatorii trebuie să
respecte prevederile legislației privind protecția dat elor cu caracter personal.
Aceștia trebuie să se asigure că datele susținătorilor nu sunt folosite în alte scopuri și să ia
măsurile tehnice necesare împotriva distrugerii accidentale, pierderii sau divulgării informațiilor
cu caracter personal. La cel mul t o lună7 de la prezentarea inițiativei, sau în termen de 18 luni de
la data înregistrării ei, organizatorii sunt obligați să distrugă orice declarație de susținere.
Regulamentul conferă posibilitatea creării unui sistem online de colectare a susținerilor.
Sistemul trebuie să prezinte garanții că aparatele electronice nu pot vota în locul persoanelor, iar
datele personale sunt stocate în siguranță. Totodată trebuie asigurată garanția că autoritățile
naționale vor putea verifica datele stocate electronic. În scopul certificării sistemelor de colectare
online există autorități naționale competente, a căror listă poate fi consultată la următoarea
adresă: http://ec.europa.eu/citizens -initiative/ public/authorities -online -systems.
Legislația europeană8 a stabilit și un număr minim de semnatari pentru fiecare stat, cu
scopul de a asigura o reprezentare regională uniformă. În cazul României, numărul minim al
semnatarilor este de 24.750. Numărul minim a fost calculat pe baza suprafeței și a numărului de
locuitori ai României. Ulterior colectării declarațiilor de susținere, organizatorii transmit aceste
date pentru verificare autorităților naționale din statele membre.
Acestea sunt obligate să dea un răspuns în termen de trei luni. Organizatorii își pot
prezenta iniția tiva în cadrul unei audieri la Parlamentul European, de îndată ce obțin certificarea
valabilității unui număr minim al declarațiilor de susținere din cel puțin șapte state membre.
Comisia Europeană, ca organism executiv al Uniunii, va analiza inițiativa, u rmând ca rezultatul
deciziei să fie transmis sub forma unei Comunicări și publicat în toate limbile oficiale ale
Uniunii.

7 http://ec.europa.eu/romania/eu_romania/index_ro.htm
8 Comisia Europeană ,Eliminarea obstacolelor din calea drepturilor cetățenilor UE , Bruxelles, anul 2010 ;

10
Există posibilitatea de a publica doar opinii preliminare, urmând ca membrii Comisiei să
recurgă la solicitarea altor evaluări cu priv ire la inițiativă. În situația în care Comisia decide să
dea curs inițiativei, procedura legislativă este demarată, iar propunerea este înaintată organelor în
drept ale Uniunii, Parlamentului European și Consiliului.
VI. Drepturi și responsabilități cetățeneșt i în spațiul european

Cetățenii se bucură în egală măsură de anumite drepturi și responsabilități pe întreg
teritoriul spațiului european. Acestea sunt garantate prin Tratatul de la Lisabona, care reafirmă
principiul egalității tuturor cetățenilor și prin cipiul nediscriminării, facilitând apropierea de
procesul decizional, ca și implicarea lor. În același spirit, alte prevederi vizează asigurarea
transparenței și dialogului între cetățenii europeni și instituțiile Uniunii Europene.
Societățile europene sunt caracterizate prin „pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție,
solidaritate și e galitate între femei și bărbați ”9. Fiecare stat membru are însă propriile
reglementări. O perspectivă de ansamblu asupra drepturilor și responsabilităților cetățeneșt i
europene este dată de trei principale surse de reglementare: tratatele europene și acordurile
internaționale la care Uniunea Europeană se constituie parte, legislația europeană secundară
adoptată în acest cadru și jurisprudența Curții Europene a Drepturi lor Omului și cea a Curții
Europene de Justiție, care interpretează, construiesc și aprofundează prevederile punctuale ale
legislației europene și internaționale.
În complexul de reglementări europene, se cuvin evidențiate drepturile și
responsabilitățile asociate prevăzute expres de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii
Europene, anexă a Tratatului de la Lisabona. Carta, document cu valoare juridică asemenea
tuturor tratatelor, include în esență principiile generale de drept ale Uniunii și consacră un
catalog al drepturilor fundamentale în 6 dintre cele 7 capitole ale sale.
Titlurile lor definesc valorile fundamentale ale UE și anume demnitate, libertate,
egalitate, solidaritate, cetățenie și justiție. Cel de -al 7-lea și ultim capitol al Cartei prezintă
condițiile de armonizare ale documentului cu dreptul existent, fiind dedicat unor dispoziții cu

9 Comisia Europeană ,Eliminarea obstacolelor din calea drepturilor cetățenilor UE , Bruxelles, anul 2010

11
caracter general. Aceste drepturi antrenează existența unor responsabilități la fel de importante,
ce se manifestă pe scena multi -dimensională a spațiului europ ean. Cetățenii europeni au
responsabilitatea de a -și exercita drepturile cuvenite și de a se implica în diversele aspecte ale
vieții unei societăți democratice.
În calitate de cetățeni, avem un cuvânt de spus în politica UE, după cum avem și
responsabilita tea de a ne alege reprezentanții în Parlamentul European, sau de a ne implica în
activitățile ce ne privesc, valorificând cadrul democratic îmbunătățit. Acțiunile desfășurate cu
ocazia Anului european al cetățenilor 2013 oferă un bun prilej pentru informar ea, conștientizarea
drepturilor și responsabilităților noastre și implicarea în viața comună la nivel european, național
sau local pentru exercitarea acestora .

1. Sfere de interes ale cetățenilor români (accesul la muncă, bunuri și servicii în piața
unică și educație)

Cetățenii români, prin prisma calității de cetățeni europeni, beneficiază de o extindere a
orizontului de interese și sferei de responsabilități din multiple puncte de vedere. Atât pe plan
profesional, cât și personal, cetățenii pot accesa cu mai multă ușu rință structurile instituționale
abilitate să le rezolve diverse probleme. Este vorba despre o facilitare și o susținere a dialogului
cu aparatul instituțional european, dar și de o reprezentare a lor în cadrul acestora.
În calitatea lor de cetățeni europe ni, românii se pot implica în procesele decizionale,
participând activ în cadrul mecanismelor de consultare și dialog. Pot de asemenea să ocupe
locuri de muncă în instituțiile europene. Mediul economic facilitează și încurajează producția,
consumul și come rțul în spațiul european.
Piața unică, prin eliminarea taxelor vamale ale fiecărui stat membru și stabilirea unor
tarife externe comune, stimulează activitățile economice. Manifestarea celor patru libertăți
fundamentale: libera circulație a mărfurilor, ser viciilor, persoanelor și capitalului, stimulează
implicit crearea și consolidarea de noi locuri de muncă pe întreg spațiul european. Modelul social
european completează și susține piața unică, servind interesele tuturor cetățenilor europeni, în

12
consecință și ale celor români. Spectrul larg al intereselor noastre de cetățeni români vizează
accesul la o piață a muncii plină de oportunități, posibilitatea de a călători în spațiul european și
de a-l tranzita mai rapid. În condițiile realităților socio -economice din spațiul românesc și al
manifestării încrederii recâștigate în inițiativa personală și antreprenoriat, transpare interesul
cetățeanului român în spațiul comun european.
Acesta este orientat predilect spre piața muncii și dezvoltarea educațională și
profesională. Oportunitățile obținerii unui loc de muncă sau ale formării într -un mediu academic
din spațiul european prezintă un interes prioritar pentru români, fără a neglija însă facilitățile din
industria turismului sau celelalte beneficii de care acești a se pot bucura.
O oportunitate aparte ne este oferită de inițiativa cetățenească, prin intermediul căreia ne
putem face auzită vocea și manifesta voința la nivelul forumurilor de conducere ale Uniunii
Europene. În calitate de cetățeni europeni, românii au un acces îmbunătățit la surse de informare,
la consiliere specializată, adaptată nevoilor sau specificului domeniului lor de activitate. Prin
intermediul unei conduite sociale responsabile și a unei cetățenii active, putem influența procesul
decizional la nivelul comunității europene.
2. Campanie

În contextul campaniei europene în favoarea cetățenilor, Comisia Europeană și alte
structuri și entități din cadrul aparatului instituțional european își propun o serie de activități de
informare a populației, menite să mobilizeze cetățenia activă pentru a susține și stimula
implicarea cetățenilor europeni.
O cetățenie activă înseamnă mai mult decât desfășurarea unor acte de caritate,
participarea la vot sau realizarea unor acțiuni de voluntariat. Este necesar să aduc em în atenția
opiniei publice faptul că implicarea în dezvoltarea de politici sau în procese decizionale
generează un impact mai mare decât alte manifestări ale cetățeniei active. Avem nevoie de
mecanisme eficiente care să sprijine realizarea consensului g eneral și asigurarea implicării
cetățenești în adoptarea și apropierea obiectivelor.

13
Este un proces ce trebuie să genereze informații, instrumente și acțiuni necesare, care să
faciliteze înțelegerea, dezvoltarea capacităților de a acționa și să orienteze s chimbarea de
comportament către o cetățenie așa cum ne -o dorim.
Pe parcursul anilor se promovează tocmai aceste instrumente prin care cetățenii pot avea
o participare activă și se pot implica în politicile europene sau în procesul de administrare a
societă ților europene. Relevant în acest sens, mai ales prin cadrul legal pe care îl oferă, este
articolul 11 din Tratatul de la Lisabona care reprezintă un mare potențial de decizie, angajând
instituțiile Uniunii la un dialog deschis, transparent și consolidat c u cetățenii.
Astfel, anul 2013 pune accent pe schimbul de opinii dintre societatea civilă și structurile
de conducere ale Uniunii, iar acest lucru poate fi realizat prin inițiative cetățenești care pot fi
demarate cu scopul de a aduce în atenția forurilor de conducere ale comunității europene anumite
subiecte sau a reliefa impactul anumitor realități asupra societății. În final, ca exercițiu de
stimulare și încurajare a cetățeniei europene, sunteți invitați să vă exercitați drepturile și
responsabilitățile prin intermediul inițiativei cetățenești.
Acțiunea dumneavoastră trebuie însoțită de convingerea că demersul va avea ecou în
structurile Uniunii Europene, responsabile cu procesele și mecanismele decizionale. Practic,
invităm cetățenii români și nu numai, să se informeze în legătură cu drepturile lor și să valorifice
posibilitatea de a -și manifesta opțiunile prin intermediul inițiativei cetățenești. Încurajăm și
sprijinim demersurile pentru susținerea sau demararea unor inițiative cetățenești, asigurând o
informare corectă și promptă.
În multe domenii ale prezentu lui raport, absența legislației10 U.E. nu este principalul
motiv din cauza căruia cetățenii întâmpină obstacole în exercitarea drepturilor lor. În unele
cazuri, normele existente trebuie să fie dezvoltate, actualizate sau chiar revizuite în profunzime
pentru a ține pasul cu realitățile socioec onomice sau tehnologice.
Majoritatea acțiunilor identificate pentru eliminarea obstacolelor se încadrează în trei
categorii principale: asigurarea respectării efective a drepturilor U .E. facilitarea exercitării în
practică a acestora și creșterea nivelulu i de informare cu privire la acestea.

10 Europe direct, Inițiativa cetățenească europeană , București anul 2013, iulie;

14
Prima categorie vizează garantarea asigurării respectării depline a drepturilor cetățenilor
pe teren, de către statele membre. Astfel de acțiuni sunt relevante în special în domenii în care
dreptul U .E. ia mai ales for ma directivelor, care – spre deosebire de regulamente – trebuie să fie
transpuse în legi naționale sau dispoziții administrative din cadrul sistemului juridic al fiecărui
stat membru.
Aceste acțiuni includ examinarea atentă a reglementărilor naționale, for mularea de
recomandări prin intermediul cooperării administrative sau publicarea de orientări și lansarea
procedurilor de încălcare, dacă este cazul. A doua categorie vizează facilitarea vieții de zi cu zi a
cetățenilor, simplificând exercitarea drepturilo r individuale, eliminând complicațiile inutile:
găsirea de soluții în fiecare caz în parte, reducerea costurilor și a sarcinilor administrative
generate de procedurile și practicile naționale.
Acest obiectiv se realizează prin adoptarea de instrumente legi slative neobligatorii, cum
ar fi recomandările și codurile de conduită, difuzarea de bune practici, consolidarea încrederii și
facilitarea unei cooperări mai strânse și mai eficiente între administrațiile naționale, astfel încât
cetățenii să își poată exer cita în mai mare măsură drepturile în întreaga Europă.
De asemenea, ar trebui acoperite lacunele din legislația U .E. A treia categorie vizează
creșterea nivelului de informare a cetățenilor cu privire la drepturile lor, astfel încât să utilizeze
mai bine o portunitățile pe care le au la dispoziție. Totodată, administrațiile naționale, judecătorii
și practicienii în drept ar trebui, de asemenea, să aibă cunoștință de aceste drepturi, astfel încât să
îi poată ajuta pe cetățeni. Printre măsurile identificate se numără ghișeul unic de informare și
îndrumare, precum și campaniile de informare.
U.E trebuie să acționeze la toate aceste niveluri pentru a se asigura că drepturile
cetățenilor sunt o realitate tangibilă. Prezentul raport identifică 25 de inițiative pe t ermen scurt și
mediu pentru eliminarea obstacolelor care îi împiedică pe cetățeni să își exercite drepturile.
Comisia consideră că acesta este începutul unui proces de identificare a obstacolelor cu care se
confruntă cetățenii și a soluț iilor pentru depăși rea acestora .
De asemenea, este important ca parlamentele naționale să fie implicate activ în această
dezbatere, nu numai în ceea ce privește verificarea punerii în aplicare a principiului

15
subsidiarității, ci și pentru a comunica punctelor lor de vedere Co misiei, în cadrul iniția tivei
privind dialogul politic .
Pentru ca aceste eforturi să fie încununate de succes, este esențial ca cetățenii europeni să
se implice, astfel încât să nu fie doar beneficiari pasivi ai drepturilor, ci și actori ai proiectului
european. Există o gamă variată de instrumente participative care au rolul de a implica cetățenii
în procesul decizional. Astfel de instrumente pot contribui la o înțelegere mai profundă și dintr -o
perspectivă calitativă a preocupărilor cetățenilor.
VII. Identifi care campanii

a) Inițiativa europeană pentru pluralismul media (European Initiative for Media Pluralism)
urmărește realizarea unei armonizări la nivel european a reglementărilor adoptate de statele
membre într -o serie de domenii relevante pentru asigurarea pluralismului media. Între acestea
sunt cele cu privire la deținerea în proprietate și la transparența asigurată media, la conflictul de
interese față de funcția politică și la independența organismelor de supervizare a mijloacelor de
informare în masă. L a modul concret, se cere amendarea sau promovarea unei directive noi în
domeniul Serviciilor Audiovizuale și Media pentru a asigura armonizarea reglementărilor.
b) Venitul Minim Garantat ( Unconditional Basic Income – UBI/VMG) vizează explorarea unei
căi de trecere spre condiții sociale emancipatoare în U.E. Organizatorii solicită Comisiei să
încurajeze cooperarea între statele membre pentru a explora Venitul Minim Garantat, ca
instrument de îmbunătățire a sistemelor de securitate socială naționale. Principa lul obiectiv al
reglementării este de a asigura fiecărei persoane din UE, în mod individual, un venit garantat,
suficient pentru a -i acoperi nevoile materiale și a -i permite să ducă o viață demnă, conform
tratatelor U.E. Pe această bază, se vizează întărir ea participării indivizilor la viața societății.
Explorarea avută în vedere constă în promovarea unor studii pilot, așa cum sunt prevăzute de
tratate, pentru examinarea diferitelor modele de Venit Minim Garantat.
c) Pune capăt Ecocidului în Europa (End Ecocide in Europe: A Citizens’ Initiative to give the
Earth Rights) este inițiativa cetățenească ce vizează acordarea de drepturi pământului.
Organizatorii invită Comisia Europeană să adopte o legislație care să interzică și să prevină

16
Ecocidul, produ cerea de pagube mari, distrugerea sau pierderea de ecosisteme. Principalele
obiective avute în vedere includ: condamnarea Ecocidului comis de către persoane fizice sau
juridice, potrivit principiului responsabilității superioare; prohibirea și prevenirea E cocidului pe
teritoriile aflate sub legislația U.E. sau a actelor de Ecocid comise în afara U.E. de către persoane
juridice sau fizice europene; asigurarea unei perioade de tranziție pentru a facilita un curs
sustenabil al economiei. Nevoia unei reglementă ri este susținută de amploarea fără precedent a
distrugerilor de vieți omenești și a planetei, fundamentată cu date și exemplificată prin studii și
avertismente internaționale. Un posibil drum către schimbări ireversibile ale biosferei este
fundamentat ca urmare a creșterii populației, distrugerii ecosistemelor naturale și schimbărilor
climatice.
VIII. Concluzii

În concluzie, promovarea cetățeniei în U.E. poate avea loc prin intermediul oricăror
campanii care se adresează și implică direct și cetățenii săi. Cetă țenia poate fi promovată în
fiecare stat membru cât timp se adresează tuturor implicându -i pe aceștia în activităși care să îi
determine să conștientizeze avantajele unui cetățean european.
Cele trei exemple amintite mai sus sunt doar câteva dintre campani ile care pot susține și
întari acest lucru tocmai prin acțiunile care le desfășoară. Inițiativa europeană pentru pluralismul
media , Venitul Minim Garantat și Pune capăt Ecocidului în Europa sunt doar trei dintre multele
posibile campanii care pot determina populația oricărui stat membru să se implice.
Așadar, campaniile de promovare a cetățeniei în oricare dintre statele memebre, inclusiv
în România au un rol important nu datorită scopului p e care și -l propun ci modului în care
acestea activează prin mobilizarea cetățenilor care iau parte la acestea.

17
Bibliografie

1. Comisia Europeană , Eliminarea obstacolelor din calea drepturilor cetățenilor UE ,
Bruxelles, anul 2010 ;
2. Europe direct, Inițiativa cetățenească europeană , București anul 2013, iulie;
3. http://ec.europa.eu/romania/eu_romania/index_ro.htm
4. http://europa.eu/index_ro.htm