. Referat Guja A. [617137]

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
ȘCOALA DOCTORALĂ DE ȘTIINȚE ECONOMICE

Referatul științific Nr. 1
Particularitățile comerțului exterior al Republicii Moldova în
contextul semnării Acordului de Liber Schimb cu Uniunea
Europeană

TEMA CERCETATĂ: DEZVOLTAREA POLITICILOR COMERCIALE A
REPUBLICII MOLDOVA ÎN CONTEXTUL SEMNĂRII ACORDULUI DE
LIBER SCHIMB CU UNIUNEA EUROPEANĂ

Conducător științific Onofrei Alexandr
Dr.hab., prof.univ.

Student: [anonimizat] – doctorand: [anonimizat], 2018

2
CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………………………. ……………………………. 3

1.1. Abordarea teoretică și istorică a comerțului internațional ……. ………………. ………….. …………. 5
1.2. Particularitățle com erțului exterior al Republicii M oldova și tehnici de stimulare a
tranzacțiilor comerciale externe ………………………………………… ….…………… 17
1.3. Analiza comerțului exterior al R. Moldova după semnarea Acordului de
Liber Schimb cu Uniunea Europeană……………………………………… ……..…… ..28
1.4 Obligațiuni ș i restricții privind exportul Republicii M oldova după semnarea
Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Eur opeană ………………… ………… .…….…32

CONCLUZII …………………………………… …………….. ………..…………… ……… …36
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………. 37
ANEXE………………………………………………………………………………………… .39
Anexa 1. Importurile Republicii M oldova în luna ianuarie -august 2018 …………………… …..40
Anexa 2. Exporturile Republicii M oldova în luna ianuarie -augu st 2018………………………. .42
Anexa 3. Importurile Republicii Moldova în ianuarie -august 2017 ………………………… …..44
Anexa 4. Exporturile Republicii Moldova în ianuarie -august 2017 ……………………… ……..46

3
INTRODUCERE
„Pentru a face din România o Germanie,
ar trebui să importăm nemți! Din păcate,
noi i-am exportat și pe cei care mai erau”
(Valeriu Butulescu)
Actualitatea și importanța temei de cercetare : Cele trei mari diviziuni istorice ale muncii
(separare creșterii animalelor de agricultură, separarea meșteșugarilorși apariția unui singur grup –
cel a negustorilor) a condus la apariția comerțului exterior. Secole d-ea rîndul comerțul exterior s-a
dezvoltat nu numai cantitativ , ci și calitativ. Treptat, din sfera de circulație a mărfurilor comerțul
exterior s-a transformat într-o parte foarte importantă a procesului de producție. În prezent comerțul
exterior a devenit o componentă indispensabilă a economiei mondiale revenindu -i un rol semnificativ
în dezvoltarea acestuia.

Comerțul exterior constituie totalitatea schimburilor comerciale externe (export, import și
reexport ) ale unei țări cu restul lumii. El include atît fluxurile de bunuri materiale, cît și serviciile.
Comerțul cu servicii, care alcătuește circa 20% din valoarea totală a comerțului internațional este
adeseori numit comerț invizibil. El include: transportul, turismul, telecomunicațiile, asigurările
internaționale, transferurile curente etc. Comerțul cu mărfuri și comerțul invizibil se influențează
direct și reciproc.
În prezent, participarea intensă și eficientă la comerțul internățional devine o premisa
fundamentală a dezvoltării și progresului economic pentru fiecare țară prin intermediul cometului
internațional, țările își asigura factori de producție și bunuri de consum de care nu dispun ori le-ar
putea produce cu cheltuieli exagerate; el apare astfel că o condiție pentru continuitatea , lărgirea și
modernizarea producției și satisfacerea unor nevoi de consum ale populației.
Prin intermediul comerțului exterior își găsește piață externă de desfacere la o parte din
producția internă.
Datorită comerțului interna țional, țările și agenții economici pot organiza unele producții pe
scară mai mare, peste dimensiunile cererii interne, asigurând astfel o mai bună utilizare a factorilor
de producție, creșterea productivității muncii și sporirea venitului național.
Datorită comerțului interna țional se amplifică concurență pe piață fiecărei țări, mobilizând agenții
economici la o activitate competitivă.
RM la fel ca alte state, este cointeresată de extinderea comerțului exterior. Obiectivul țării este
de ași găsi locul în diviziunea internațion ală a muncii și a deveni un participant real al Pieței
Mondiale. Interesul RM față de comerțul exterior este evident, reeșind din rolul pe care îl are acesta
în economia națională.

4
Această lucrare investighează legătura dintre semnarea Acordului de Liber Schimb dintre
Uniunea Europeană și Republica Moldova asupra comerțului exterior al țării noastre, precum și
identificarea evoluției comerțului exterior după patru ani de la semnarea AA.
Problemele fundamentale cu care se confruntă Republica Moldova, în principal, stabilitatea
și consolidarea economiei, crează obiectivul de a fi cât mai aproape de țările cu un nivel economic
mai dezvoltat, a menține o relație de prietenie cu țările UE cu scopul de a prospera și economia țării
noastre.
Comerțul exterior constituie totalitatea schimburilor comerciale externe (export, import și
reexport ) ale unei țări cu restul lumii. El include atît fluxurile de bunuri materiale, cît și serviciile.
RM la fel ca alte state, este cointeresată de extinderea comerțului exterior. Obiectivul țării este de
ași găsi locul în diviziunea internaționlă a muncii și a deveni un participant real al Pieței Mondiale.

Scopul lucrării constă în analiza impactului semnării Acordului de Liber Schimb dintre
Uniunea Europeană și Republica Moldova asupra particularităților comerțului exterior.

Pornind de la scopul urmărit , sarcinile cercetării sunt:
 analizarea schimbărilor radicale în geografia comerțului exterior;
 trasarea direcțiilor și tendințele de dezvoltare ascendentă a comerțului exterior al RM;
 identificarea căilor care ar contribui la soluționarea problemelor comerțului exterior al
RM întîlnite în dezvoltarea sa;
 propunerea unor măsuri pentru schimbarea structurii comerțului exterior al RM, precum
și înaintarea unor recomandări pentru aplicarea în practică a acestora.
Sursele de informare utilizate pentru realizarea acestei lucrări sunt următoarele:
1. Boțan I., Prevederile acordului de asociere Republica Moldova -Uniunea Europeană.
Editura Arc, Chișinău 2014;
2. Mincu G., Politica Comercială a Republicii Moldova: cerințe de import -export în
comerțul cu UE. ExpertGrup, Chișinău 2008;
3. Tornea I., Acordul de Liber Schimb aprofundat și cuprinzător dintre RM și UE.
Bibliotena Idis-Viitorul , Chișinău 2014.
4. Ministerul Economiei și Infrastructurii www.mei.gov.md, accesat pe 24.09.18
5. Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. www.statistica.md , accesat pe
26.09.18
Cuvinte -cheie: acord, liber schimb, economie, comerț, import, export, politica comercială,
obligații, restricții, bariere, tarife.

5
1.1. Abordarea teoretică și istorică a comerțului internațional
Comerțul internațional include totalitatea schimburilor de bunuri și servicii dintre două sau
mai multe state. Comerțul internațional este un sistem de relații internaționale în domeniul schimbului
de mărfuri, materii prime și servicii, în care se efectuează operațiuni de comerț exterior la nivel
mondial, sub conceptul de comerț exterior se referă la comerțul dintr -o țară în alte țări, constând din
import și de export de mărfuri, sau servicii. Obiectul comerțului internațional este reprezentat de
bunuri materiale și de servicii. Comerțul exterior al unei țări cuprinde exportul, importul, reexportul
și tranzitul.
Prin export se înțelege vânzarea de bunuri și servicii aparțînând economiei unei țări, iar prin
import, cumpărarea pentru economia națională de bunuri și servicii din alte țări. Exportul și importul
de servicii mai poartă denumirea de export invizibil și import invizibil. Reexportul reprezintă
activitatea desfășurată de persoane autorizate, de a cumpără mărfuri din unele țări și de a le revinde
în altele, cu sau fără indigenarea lor. Comerțul de tranzit constă în activitatea desfășurată de persoane
autorizate, pentru transportul mărfurilor străine pe teritoriul național. Transportul poate fi substituit
și comerțului invizibil.
Termenul de comerț internațional a fost folosit pentru prima dată în secolul al XII-lea de
economistul italian Antonio Margaretti, autorul tratatului economic "Puterea populației din nordul
Italiei". Începând din timpuri străvechi, comerțul mondial ajunge la proporții semnificative și
dobândește caracterul unor relații internaționale stabile între bunuri și bani la începutul secolelor al
XVIII -lea și al XIX-lea [15, pag. 9].

Fig. 1.1 Primele forme de comerț international în sec. XVI-XVIII.
Sursa: http://economic -definition.com
Comerțul internațional, mai ales în ultimele decenii, a devenit unul din factorii determinanți
ai creșterii economice. O expresia a acestei tendințe o constituie faptul că, în perioada 1951 -1991,
volumul comerțului mondial a sporit cu circa 10,5% pe an, față de numai 1-2% în perioada interbelică
și 5-6% în anii de înflorire a liberului schimb de la sfârșitul secolului trecut.

6
Comerțul internațional este un important factor al creșterii economice. Orice activitate de comerț
internațional înseamnă un schimb de bunuri și servicii economice între țări, schimb menit să asigure
eficiența economică, creșterea potențialului economic al țării. [17, pag. 21].
După primul război mondial și în special după cel de-al doilea război au apărut marele diferențe
internaționale privind împărțirea lumii în țări capitaliste și țări socialiste. Nu a existat niciodată o convergență
a părerilor asupra criteriilor necesare, pentru a stabili natura exact a unei orînduiri sociale. Determinarea
tipologiei economiei naționale a rămas pînă la urmă în mod paradoxal la discreția fiecărei țări în parte, aceasta
„proclamîndu -se” într-un fel sau altul. Dacă pe plan intern fiecare este liber să se definească pe sine și să-i
definească și pe ceilalți după propria filosofie, în organizațiile internaționale situația este diferită. Nevoile
practice ale acestor organizații au impus folosirea de noțiuni care, pe deoparte, să reflecte relațiile
orînduirilor sociale și pe de altă parte, să aibă acceptul țărilor membre ale organizației sau acelor participante
la conferințe. La început, țările au fost grupate numai după criterii geografice, dar ulterior s- au folosit și
alte criterii, îndeosebi cele de gradare a dezvoltării. Pentru țările est-europene, s-a acceptat noțiunea de țări cu
„economia planificată centralizată”. Țărilor occidentale dezvoltate li s-a zis „economii dezvoltate de
piață”. Majoritatea țărilor lumii care nu au fost incluse nici în prima, nici în a doua categorie li s-a spus „țări
în curs de dezvoltare”.
Dezvoltarea comerțului internațional se bazează pe beneficiile pe care le aduce țărilor
participante. Teoria comerțului internațional oferă o idee despre ce este baza acestui câștig din
comerțul exterior sau cum sunt determinate direcțiile fluxurilor comerciale externe. Comerțul
internațional reprezintă un instrument prin care țările, dezvoltându -și specializarea, pot spori
productivitatea resurselor disponibile, sporind astfel volumul bunurilor și serviciilor lor și pot spori
nivelul de bunăstare a populației [13, pag. 24].
Comerțul internațional au cunoscut un avant deosebit incepand cu marile descoperiri
geografice, cand au fost atrase in circuitul mondial noi teritorii. Comerțul internațional a fost
dintotdeauna o oglindă a diviziunii internaționale a muncii, exprimand foarte fidel specializarea
internațională. Pană in secolul trecut, fluxurile comerciale internaționale au fost dominate de comerțul
cu materii prime, pe relația colonii – metropole.
Un număr de economiști cunoscuți au fost implicați în comerțul internațional. Teoria de bază
a comerțului internațional – teoria mercantilistă, teoria avantajelor absolute ale lui Adam Smith, teoria
avantajului comparativ al lui David Ricardo și John Stuart Mill.

Comerțul internațional în sec. XIX- lea
Pentru istorici, secolul al XIX-lea ia sfirșit abia în 1914; acest interval de timp cunoaște
numeroase schimbări, ce pot fi clasificate în funcție de două aspecte: repartiția geogratică a
schimburilor și structura acestora pe categorii de produse. [15, pag. 29].

7
În sec XIX, comerțul internațional si-a sporit volumul intr-un ritm cu mult mai rapid decât cel
în care a evoluat producția mondială. Cu toate acestea, putem conveni asupra unei cifre acceptabile,
reținând datele valabile pe cap de locuitor: între 1800 -1913, comerțul internațional pe cap de locuitpr
crește de 25 ori, deși în același timp producția mondială pe cap de locuitor este de doar 2,2.
Rata exporturilor, care raportează exporturile la produsul național brut, furnizează la rândul
său o indicație privind gradul de deschidere al țărilor către schimburile externe. Așa cum reiese din
tabelul , în toate țările europene există o tendință generală de crestere a acestei deschideri.
Tabel ul 1.1 Rata exporturilot a unor țări europene
Țara 1830 1850 1870 1890 1910
Germania – – 17,2 13,5 14,6
Franța – 7,4 11,5 13,8 15,3
Marea Britanie 7,8 11,4 17,6 16,3 17,5
Europa 4,4 7,0 10,9 12,6 13,2
Sursa: elaborat de autor în baza sursei [13].
lntrarea Japoniei și a Statelor Unite ale Americii în rândul puterilor comerciale nu impiedică
Europa să domine în mod foarte clar comerțul internațional. Pentru anul 1913, putem oferi
următoarele cifre: comertul intraeuropean reprezintă 40 % din importurile mondiale, iar importurile
europene (aduse din alte regiuni) 22 %. Restul schimburilor mondiale corespunde, în proporție de 15
%, unor importuri de produse europene efectuate de către alte regiuni ale lumii și, în proporție de 23
%, comer -țului între țări noneuropene. Peste trei sferturi din importurile mondiale vizează, sub o
formă sau alta, Europa. Procentul de 40 % din comerțul mondial corespunde schimburilor
intraeuropene efectuate între țări cu niveluri de dezvoltare apropiate; așadar, ele nu pot fi explicate
printr -o analiză sumară, de tipul indispo -nibilității bunurilor. Europa nu constituie totuși un ansamblu
complet omogen; posesiunile coloniale și localizarea acestora diferențiază comer -țul internațional al
marilor puteri. Astfel, orginalitatea Marii Britanii o constituie rolul jucat de Asia ca zonă de origine
a importurilor și des-tinație a exporturilor britanice. [17, pag. 32].
Tipul de produse comercializate de o țară depinde în mare măsura de tipul de produse realizate
și de bogățiile sale naturale. O primă cla-sificare, brută, împarte schimburile comerciale în două
sectoare: produse industriale și produse primare (agricole și minierel. in secolul al XIX-le-a, rețeaua
comerțului mondial se compune dintr -un bloc de țări industria -lizate – Europa – care cumpără în
principal produse primare și vinde cu precădere produse industriale: conform estimărilor făcute de
Paul Bai- roch, în funcție de ani, 55-65 % din exporturu, rliropene reprezintă produse manufacturate,
în timp ce produsele primare reprezintă 80-90 % din importuri.
Chiar dacă, în linii mari, aceste cifre nu se schimbă prea mult între 1800 și 1913, compoziția
schimburilor industriale cunoaște modificări. Proporția materiilor textile în cadrul exporturilor scade

8
(în plus, lîna este treptat înlocuită de bumbac) și, concomitent, crește proporția produselor
metalurgice și chimice. Această evoluție este consecința procesului de industrializare a economiilor
europene, precum și a ce-lei japoneze și nord-americane. Respectiva tendință ilustrează una din
caracteristicile comerțului internațional: natura bunurilor importate depinde de nevoile națiunii, atît
cele ale firmelor, cît și cele ale consu -matorilor. Relațiile dintre metropole și colonii ilustrează un
caz-limită al acestei caracte ristici, întrucît teritoriile colonizate au fost adeseori cu-cerite pentru a
aproviziona metropola. Astfel, în cazul Franței, imperiul colonial furnizează cea mai mare parte a
materiilor prime agricole irnportate, de pildă, în sectorul materiilor grase și în cel al zahărului
Tabel ul 1.2 Participarea marilor puteri la comerțul internaționa
An Marea Britanie SUA Franța Japonia Germania
1850 18,0 5,5 6,2 – –
1913 17,6 10,3 10,3 7,7 12,5
Sursa: elaborat de autor în baza sursei [13].
După sfirșitul primului război mondial și pînă în 1980, comerțul mondial traversează două
perioade contrastante. in perioada interbelică, criza din 1929 și politidle economice care o 1nsoțesc
Incetinesc expansiunea: între 1913 și 1937, comerțul internațional pe cap de locuitor nu crește decît
cu 3 %. În schimb, după cel de-al doilea război mondial, ratele de creștere sint impresionante,
depășind ratele producției: cca 6 % pe an între 1948 și 1960, 8,8 % pe an intre 1960 și 1973 și 4% pe
an între 1973 și 1980.
Tabel ul 1.3 Principalele țări exportatoare (în %)
Țara 1913 1929 1937
Marea Britanie
SUA
Franța
Germania 30,6
13,0
2,71
27,5 23,8
21,4
1,1
21,9 52,42
20,3
6,1
23,4
Sursa: elaborat de autor în baza sursei [13].
Dacă rămînem la un nivel de apreciere foarte general, între 1913 și 1937, compozitia pe
categorii de produse nu se modifică: procentajul produselor primare în cadrul exporturilor mondiale
se mentine în jurul cifrei de 64 %, restul procentelor fiind, bineînțeles, asigurate de produsele
industriale. [13, pag. 27].
Comerțul internațional după 1980
După 1980, economia mondială cunoaște anumite bulversări în fluxurile internaționale de
mărfuri și servicii, cauzate de apariția unor noi puteri economice, care modifică ierarhia anterioară.
Aceste mo-dificări pot avea efecte pozitive, de pildă, asupra unor țări din Asia, a căror puternică

9
creștere economică se datorează exporturilor, sau negative asupra altora, din Europa și America, unde
anumite sectoare – atît tradiționale, cît și moderne – sînt concurate de importurile tot mai mari. Aceste
aspecte sunt analizate în primul rînd, prin pris-ma exporturilor, apoi din punctul de vedere al
balanțelor comerciale, după care urmează o reflecție asupra protecționismului contem -poran.
Examinarea tendințelor comerțului mondial de după 1980 scoate în primul rînd în evidență
creșterea considerabilă a schimbu -rilor în comparație cu creșterea producției. Dacă între 1980 și 2001,
producția mondială crește de 1,6 ori, valoarea comerțului mondial crește de 3,3 ori. Economiile
naționale sînt deci din ce în ce mai deschise către fluxurile comerciale internaționale. Cea de-a doua
caracteristică a creșterii este că ea comportă variații semnificative. Într-adevăr, dacă între 1973 și
1980 exporturile mondiale au crescut relativ constant, într-un ritm mediu de 4 % pe an, perioada
ulterioară este mai haotică. [17, pag. 43].
O primă perioadă, din 1980 pină în 1983, este caracterizată de scădere sensibilă a exporturilor,
iar anul 1984 marchează o netă relansare, urmată de un an de stagnare. Abia în 1986 exporturile
reușesc să depășească nivelul atins în 1980, acest an marchează începutul celei de-a treia faze, de
creștere accentuată, care va dura pînă în 1992. Anul 1995 marchează o ușoară depresiune economică,
urmată, pînă în 1997, de o creștere semnificativă. Anul 1998 se caracterizează printr -o ușoară scădere,
iar în 1999 și 2000 se înregistrează o creștere puternică.
Tabel ul 1.4 Compoziția exporturilor mondiale (în % din total)
Produse 1980 1990 2001
Produse agricole 14,7 12,2 9,1
Produse extractive 27,5 14,4 13,2
Produse manufacturale 54 70,4 74,8
Sursa: elaborat de autor în baza sursei [13].
Primul fenomen care a influențat fluctuația comerțului este legat de fluctuațiile valorii
internaționale a dolarului: datele statistice la nivel mondial se obțin prin agregarea exporturilor na-
ționale, valorizate în devizele diverselor țări și convertite ulterior în dolari. Atunci cînd o deviză se
apreciază in raport cu dolarul, exporturile țării respective, convertite în dolari, cresc automat.
Cel de-al doilea fenomen este cauzat de variațiile valorilor unitare ale bunurilor exportate:
exporturile mondiale cuprind bunuri ale căror prețuri, pe care le putem aproxima cu ajutorul valorilor
unitare, evoluează in moduri foarte diferite [16, pag. 31].
Organizația Mondială a Comerțului
Organizația Mondială a Comerțului a fost inființată în anul 1995. Sediul acestei organizații
este la Geneva și număra, la sfarșitul anului 2004, 148 de state membre. Deși este una dintre cele mai
recente organizații internaționale, sistemul comercial multilateral pe care îl guvernează funcționează

10
incă de la sfarșitul celui de-al doilea război mondial. OMC este succesoarea GATT (Acordul General
pentru Tarife și Comerț), iar principala să preocupare este legată asigurarea condițiilor pentru
derularea unor schimburi comerciale cât mai libere.
În ultimii 50 de ani, comerțul internațional a cunoscut o creștere excepțională, de peste 22 de
ori, iar GATT și OMC au avut o contribuție importantă în susținerea acestei evoluții. Sistemul
comercial multilateral actual s-a dezvoltat de-a lungul timpului printr -o serie de negocieri comerciale,
denumite și runde de negocieri. Primele runde s-au conce ntrat, în principal, pe reducerea tarifelor,
dar negocierile ulterioare au inclus și alte domenii de negociere, că măsuri antidumping și alte bariere
netarifare. Ultima rundă de negocieri finalizată, derulată în perioada 1986 – 1994 și numită Rundă
Uruguay, a fost și cea care a condus la crearea OMC. [14, pag. 54].
Principalele scopuri ale Organizații Mondiale a Comerțului se află în stransă legătură cu obiectivul
central de a asigura un comerț liber între statele membre:
 Să administreze acordurilor comerciale;
 Să acționeze că un forum pentru negocieri comerciale;
 Să reglementeze disputele comerciale dintre statele membre;
 Să organizeze periodic examinări ale politicilor comerciale ale statelormembre;
 Să asiste țările în dezvoltare în domeniul politicilor comerciale, prin intermediul asistenței
tehnice și al programelor de training;
 Să coopereze cu celelalte organizații.
Deciziile în cadrul OMC sunt luate, de regulă, prin consens. Votul majoritar nu a fost utilizat
niciodată în OMC și foarte rar în GATT, dar el este o opțiune.
Cel mai inalt nivel decizional in cadrul OMC este Conferința Ministerială , care se reunește
o dată la doi ani. Următorul nivel de conducere este Consiliul General , care se reunește de cateva ori
pe an. Cel de-al treilea nivel este cel al consiliilor pe domenii ( Consiliul comerțului cu mărfuri,
Consiliul comerțului cu servicii, Consiliul privind drepturile de proprietate intelectuală ), care
au in subordine numeroase comitete specializate, grupuri de lucru și organisme subsidiare, in funcție
de fiecare acord in parte.
Din structura organizatorică a OMC mai face parte și secretariatul, care nu are atribuții de
conducere, ci de asistență tehnică pentru celelalte organe de conducere ale OMC.

Impactul crizelor mondiale asupra dezvoltării comerțului international
Comerțul exterior constituie exporturile și importurile unei țări. El vizează deci fluxurile de
mărfuri și servicii ale unei economii naționale cu străinătatea. În epoca noastră, nici o țară, indiferent
de mărimea sau bogățiile sale, nu-și poate asigura toate produsele de care are nevoie numai din
producția proprie. Ca urmare, fiecare țară este nevoită să desfășoare o activitate de comerț exterior.

11
Comerțul internațional este primul flux al circuitului mondi al și el cuprinde mișcarea bunurilor și
serviciilor dintr -o țară in alta, prin trecerea frontierelor vamale ale țării respective.
Formele tradiționale de comerț exterior sunt:
 Importul – care reprezintă totalitatea operațiunilor cu caracter comercial prin care se
cumpără mărfuri din alte țări și se aduc în țară pentru consumul productiv și neproductiv;
 Exportul – reprezintă totalitatea operațiunilor cu caracter comercial prin care o parte din
mărfurile produse sau prelucrate într-o țară se vînd în alte țări.
Pentru evaluarea comerțului exterior sînt utilizați trei indicatori de bază:
1. volumul fizic și valoric al exporturilor și importurilor, exprimat în prețuri constante;
2. structura pe grupuri de mărfuri a importurilor și exporturilor;
3. structura geografică (sau teritorială) aexporturilor și a importurilor.
Schimbarea volumului valoric al comerțului exterior al unei țări poate fi condiționată nu numai
de modificarea volumului său fizic, ci și de nivelul prețurilor pe diferite piețe externe. În scopul
comparațiilor internaționale, toate țările lumii calculează volumul comerțului exterior atît în valuta
țării, cît și în dolari americani sau euro. [23, pag. 56].
Comerțul internațional a schimbat drastic lumea noastră în ultimele două secole. În această
intrare, începem să analizăm datele disponibile privind modelele comerciale istorice din întreaga
lume, apoi să discutăm despre date mai recente, care evidențiază modelele comerciale din ultimele
două decenii. În ultima secțiune, analizăm dovezile empirice privind determinanții și consecințele
comerțului internațional.
Din perspectivă istorică, comerțul internațional a crescut remarcabil în ultimele două secole.
După o lungă perioadă caracterizată de un comerț internațional persistent scăzut, pe parcursul
secolului al XIX-lea, progresele tehnologice au declanșat o perioadă de creștere marcantă a
comerțului mondial ("primul val de globalizare"). Acest proces de creștere sa oprit și a fost în cele
din urmă inversat în perioada interbelică; dar de la cel de-al doilea război mondial comerțul
internațional a început din nou să crească, iar în ultimele decenii expansiunea comerțului a fost mai
rapidă decât oricând. Astăzi, suma exporturilor și importurilor între națiuni este mai mare de 50% din
producția mondială. La începutul secolului al XIX-lea, această cifră era sub 10%.
În ultimele decenii, costurile de transport și de comunicare au scăzut în întreaga lume, iar
acordurile comerciale preferențiale au devenit din ce în ce mai frecvente, în special în țările în curs
de dezvoltare. De fapt, comerțul dintre națiunile în curs de dezvoltare, sa măritat în perioada 1980 –
2011. Comerțul internațional liber este adesea considerat ca fiind de dorit, deoarece permite țărilor
să se specializeze, pentru a produce bunuri pe care le produc relativ eficient, importând în același
timp alte bunuri. Aceasta este esența argumentului avantajului comparativ care susține câștigurile din
comerț: schimbul permite țărilor să "facă ceea ce fac cel mai bine și să importe restul" [23, pag. 59].

12
Pe parcursul ultimelor două secole rata de creștere a crescut constant – comerțul a crescut mai
rapid și mai rapid. Această observație poate fi cel mai bine apreciată în următoarea vizualizare,
prezentând estimări ale exporturilor mondiale pentru perioada 1800 -2014. Datele provin de la
Federico și Tena -Junguito (2016) , iar axa verticală este în prețuri constante (adică exporturile
mondiale au fost indexate, astfel încât valorile sunt relative la valoarea exporturilor în anul 1913).

Figura 1.1 Valoarea globală a exporturilor în perioada 1800 -2014
Sursa: https://ourworldindata.org/international -trade
După cum se poate observa, creșterea comerțului a urmat aproximativ o cale exponențială în
perioada 1800 -2010. De fapt, creșterea exporturilor a fost atât de mare în ultimul secol, încât scăderea
interbelică nu este aproape vizibilă atunci când folosim această scală. Am subliniat deja că, după cel
de-al doilea război mondial, deschiderea comerțului mondial a început să crească și mai rapid decât
înainte de primul război mondial.
Comerțul a încetinit în 2007, ca urmare a diminuării cererii din partea economiilor dezvoltate.
Realinierea ratelor de schimb și a fluctuațiilor prețurilor la mărfuri, cum ar fi petrolul și gazul, au
introdus incertitudini pe piețele globale. Creștere în exporturile mondiale de mărfuri a scăzut la 6%
în termeni reali în 2007, urmând o creștere anuală a produsului intern brut (PIB) de 3,4%.
Încetinirea ritmului de creștere a comerțului de la 8,5% în 2006 se datorează unei decelerări
din cererea de import, în special în Statele Unite, dar și în Europa și Japonia. [23, pag. 62].
Comerțul a rămas puternic în majoritatea țărilor în curs de dezvoltare. Regiuni precum Africa,
Orientul Mijlociu, Comunitatea Statelor Independente (CSI), dezvoltarea Asia, și America Centrală
și de Sud au înregistrat o creștere susținută a economiilor în Europa 2007. În timp ce prețurile
materiilor prime mai mari a contribuit la îmbunătățirea situației financiare a unor țări, a energiei și a
energiei mai mari prețurile la alimente au crescut și ele inflaționiste presiuni din întreaga lume.
Exporturile de produse fabricate s-au mărit cu 7,5% în volum în 2007, menținându -și rolul de
conducător în agricultură și combustibili și produse miniere, care au crescut cu 5% și, respectiv, cu

13
3%. Decelerarea comerțului cu produse fabricate produsele de la nivelul de 10% realizat în 2006 se
datorează în parte încetinirii activității în principalele economii importatoare.
Exporturile asiatice de produse fabricate s – au extins 13,5% în 2007, dar în America de Nord
și Europa exporturile au crescut cu numai 4,5% și 4% , respectiv aproape jumătate din tarifele din
2006. OPEC producția, care a scăzut în 2007, a contribuit la volumele stagnante de combustibili și
exporturile miniere de la Orientul Mijlociu. Exporturile de țiței din Africa au crescut cu 4,5 procent,
mult mai mare decât 1,5% 2005 și 2006. CSI și-a mărit exporturile de combustibili și produsele
miniere cu 7%, cea mai mare creștere din toate regiunile
După declinul istoric din 2009, comerțul mondial s-a relansat viguros în 2010, sporind cu
12,6% în termeni reali, dar ritmul sau de creștere a încetinit în 2011, la numai 6,6%. Evoluția
comerțului mondial a fost neuniformă pe parcursul anului 2011. După ce în primul trimestru a
înregistrat un ritm de creștere deosebit de dinamic, deteriorarea semnificativă a condițiilor economice
pe plan global începând din cea de-a două parte a anului 2011 și-a pus amprenta puternic și pe evoluția
fluxurilor comerciale internaționale. În același timp, evoluția comerțului a fost neuniformă și prin
prisma diferitelor regiuni ale lumii, fiind mai dinamică în regiunile în dezvoltare comparativ cu cele
dezvoltate, similar anului 2010. [17, pag. 53].
După cum apreciază raportul ONU, economia mondială pare a se îndrepta către o nouă
recesiune: creșterea producției globale a înregistrat deja o încetinire considerabilă pe parcursul anului
2011, iar pentru 2012 -2013 este anticipată o creștere anemică. Problemele cu care se confruntă
economia mondială sunt multiple și interconectate. Printre cele mai presante provocări se numără
rată ridicată a șomajului și perspectivele slabe ale creșterii economice, în special în țările dezvoltate,
ceea ce va conduce la oprirea procesului de redresare economică pe termen scurt din cauza evoluției
nefavorabile a cererii agregate.
În aceste condiții, comerțul mondial va continuă să crească, dar într-un ritm mai moderat,
conform estimărilor cu 4,4% în 2012 și cu 5,7% în 2013, susținut fiind de o creștere a PIB mondial
cu 2,6% în 2012 și cu 3,2% în 2013 – deci, inferioară ritmului înregistrat în perioada premergătoare
crizei financiare și economice globale –, conform scenariului de baza al prognozei elaborate de
specialiștii ONU. Procesul inegal de creștere economică în diferitele regiuni ale lumii va avea că efect
o dinamică la fel de inegală a fluxurilor comerciale internaționale în perspectiva.
Potrivit raportului menționat, cauza principala a încetinirii expansiunii schimburilor
comerciale globale o constituie slăbirea creșterii economice în plan global, și în special în economiile
dezvoltate. Drept urmare, în perioada de patru ani începută cu încetinirea notabilă a expansiunii
comerțului în 2008, importurile mondiale au rămas sensibil sub trendul linear estimat pentru anii
2001 -2007 .

14
Conform scenariului de baza al prognozei ONU privind perspectivele pentru 2012 și 2013,
activitatea economică globală ar urmă să slăbească, fără însă a intră în recesiune. Dar chiar și în baza
acestei variante optimiste, volumul comerțului mondial va continuă să se îndepărteze de trend , fiind
așteptat să se situeze cu 30% sub nivelul care ar fi fost atins dacă nu ar fi intervenit criză financiară
globală. [18, pag. 65].
Tabel ul 1.5 Analiza volumului exporturilor și producția mondială 2000 -2008
Exporturi internaționale de mărfuri 5,0 8,5 6,0 1,5
Produse agricole 4,0 6,0 5,0 2,5
Combustibil și produse minerale 3,0 4,0 3,5 0,5
Produse 6,0 10,5 7,5 2,0
Producția mondială de mărfuri 2,5 4,0 1,5 -0,5
Agricole 2,5 1,5 2,5 3,0
Produse miniere 1,5 1,0 0,0 1,0
Materie primă 2,5 5,5 1,5 -1,5
PIB mondial 3,0 3,5 3,5 1,5
Sursa: https://www.wto.org/english/res_e/statis_e/its2008
Faptul că redresarea comerțului global se situează sub nivelul de trend, se explică aproape în
întregime prin slabă cerere de import din partea țărilor dezvoltate. În anul de criză 2009, cererea de
import a acestor țări s-a situat cu 21% sub nivelul trendului și nu a reușit să își mai revină. Iar decalajul
este așteptat să se majoreze în continuare, la 30% în 2013, conform scenariului de baza al prognozei
ONU. [23, pag. 75].
Țările în dezvoltare au dat dovadă de mai multă reziliența față de criză. În timpul crizei,
importurile acestor țări s-au situat cu circa 13% sub nivelul de trend, dar și-au revenit viguros, reușind
să ajungă din urmă aproape în întregime trendul de creștere dinamică de la începutul anilor ‘2000. În
2010, creșterea importurilor țărilor în dezvoltare a fost cea care a susținut redresarea cererii externe,
contribuind în proporție de 50% la creșterea importurilor globale, comparativ cu 43% în media celor
trei ani premergători crizei. Dintre regiunile în dezvoltare, s-a remarcat în mod deosebit Asia de Est
și de Sud, țărilor din această regiune revenindu -le circa 3/4 din creșterea importurilor economiilor în
dezvoltare în 2010, urmate de America Latină și Caraibe (cu o contribuție de 17%), Asia de Vest
(7%) și Africa (2%). China continuă să fie principala țară care alimentează creșterea importurilor
țărilor în dezvoltare, revenindu -i 37% din creșterea importurilor pe ansamblul acestor țări în 2010.
Mutațiile în curs de desfășurare în comerțul internațional trebuie asociate, înainte de toate, cu
procesele rapide de industrializare dintr -un număr de economii în dezvoltare. Trecerea de la sectorul
primar (produse agricole și alte produse de baza) către sectorul industriei prelucrătoare determina că
intensitatea în importuri a producției acestor țări să crească. Pe de altă parte, comerțul global implică
într-o măsură crescândă rețelele producției globale gestionate de corporațiile transnaționale (CTN),
în contextul cărora la procesele de producție contribuie, cu părți și componente, diferite

15
amplasamente sub aspect geografic. Aceste mutații în comerțul internațional, alături de cererea
crescândă de produse primare din partea economiilor care înregistrează creșteri dinamice, au condus
la amplificarea notabilă a comerțului Sud-Sud. Astfel, în perioada 1995 -2010, comer țul Sud-Sud a
sporit într-un ritm mediu anual de 13,7%, depășind sensibil media mondială de 8,7%. În aceeași
perioada, exporturile de bunuri ale țărilor în dezvoltare îndreptate către țările avansate s-au majorat
cu 9,5% anual.

Figura 1.2 Analiza importurilor (verde) și exporturilor (albastru) în Europa
Sursa: realiza de autor în baza sursei [23].
Deși cererea de import s-a menținut în ultimii ani viguroasă în majoritatea țărilor în
dezvoltare, doar un număr mic de țări a reușit să urce pe scară lanțului global al valorii și să-și
diversifice baza de export pentru a deservi piețele dominate anterior de economiile dezvoltate.
Potrivit estimărilor ONU, o proporție de circa 83% din creșterea cotei deținute de țările în
dezvoltare în comerțul internațional în intervalul 1995 -2010 revine unui grup restrâns de economii
emergente, format din țările BRIC – Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud –, precum și din
Mexic și Coreea de Sud. Regiunea Asiei de Est și de Sud include trei dintre cele mai dinamice
economii emergente – China, India și Coreea de Sud –, care dețîn împreună aproximativ 1/3 din
exporturile globale și 2/3 din exporturile totale ale țărilor în dezvoltare (la nivelul anului 2010). În
mare parte, performanțele acestor țări constituie rezultatul specializării lor în anumite segmente ale
lanțului global al valorii, ceea ce conduce la creșterea cotelor lor de piață atât în sfera schimburilor
internaționale cu bunuri, cât și a transporturilor internaționale, deopotrivă pe latura importurilor și a
exporturilor. [23, pag. 81].
De exemplu, ponderea comerțului intraregional la nivelul Asociației Națiunilor din Asia de
Sud-Est (ASEAN) că proporție a comerțului ASEAN cu restul lumii a crescut cu 2,4 puncte 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
. 9.3 2.3 1.9 2.0 6.9 4.1 7.3 3.9 -0.2
. 8.4 0.3 0.8 3.2 6.6 4.2 7.4 4.1 -1.3-30-25-20-15-10-5051015202530
I I I I I I I

16
procentuale (de la 21,4% la 23,8%) în perioada 2002 -2010. În același timp, ponderea comerțului total
al ASEAN cu Japonia, China și Coreea de Sud a sporit de la 26,7% la 29,8%.
Drept rezultat, în 2010, comerțul în cadrul acestei regiuni mai largi a reprezentat peste
jumătate din valoarea totală a comerțului cu bunuri desfășurat de ASEAN la nivel global. Dar,
câștigurile care derivă din acest comerț la nivel regional sunt inegal distribuite: în timp ce ponderea
Coreei de Sud în comerțul total al ASEAN a rămas constanța, la circa 4,6%, ponderea Chinei s-a
dublat, ajungând la 14,3%, în special pe seama diminuării ponderii Japoniei. S-ar părea că acordurile
comerciale regionale nu constituie singură forță motrice a expansiunii comerțului intraregional, un
rol important revenind rețelelor producției globale controlate de CTN, care sunt în mare parte
responsabile pentru reconfigurarea comerțului internațional.
Peste 80% din volumul comerțului global se desfășoară prin intermediul transporturilor
maritime, care reprezintă totodată peste 70% din valoarea comerțului. Potrivit estimărilor, din 1970,
comerțul global desfășurat pe cale maritimă a crescut în medie cu 3,1% anual, totalizând 8,4 miliarde
tone în 2010. În acest ritm și presupunând că nu vor avea loc disfuncționalități majore în economia
mondială, acesta este așteptat să sporească cu 36% în 2020 și să se dubleze până în 2033. În timp ce
comerțul cu produse în vrac deține cea mai mare pondere în comerțul global derulat pe cale maritimă
în termeni de volum, contribuția mărfurilor containerizate a crescut de peste trei ori între anii 1985 și
2010. [17, pag. 84].
Țările în dezvoltare constituie forță motrica a expansiunii comerțului global cu bunuri, iar în
acest context se remarcă creșterea puternică a relațiilor comerciale Sud-Sud. Africa și America Latină
se impun tot mai mult că furnizori importanți de produse primare pentru China, iar în schimb,
exporturile de bunuri de consum ale Chinei se orientează într-o măsură crescândă către aceste regiuni.

17
1.2. Particularitățle comerțului exterior al Republicii moldova și tehnici de stimulare a
tranzacțiilor comerciale externe

Biroul Național de Statistică informează că exporturile de mărfuri realizate în luna decembrie
2016 s-au cifrat la 193,9 mil. dolari SUA, cu 11,0% mai puțin față de luna precedentă și cu 18,6%
mai mult – comparativ cu luna decembrie 2015.

Figura 2.1 Evoluția lunară a exporturilor
Sursa: Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. www.statistica.md
În anul 2016 exporturile de mărfuri au totalizat 2045,3 mil. dolari SUA, volum superior celui realizat
în anul 2015 cu 4,0%.

Figura 2.2 Evoluția indicilor valorici ai exporturilor (anul precedent=100)
Sursa: Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. www.statistica.md
Exporturile de mărfuri autohtone au constituit 1350,9 mil. dolari SUA (66,0% din total
exporturi), fiind în creștere cu 3,6% față de anul 2015, care a contribuit la majorarea pe total exporturi
cu 2,4% [25].

18
Reexporturile de mărfuri străine au însumat 694,4 mil. dolari SUA (34,0% din total exporturi),
majorîndu -se cu 4,8% comparativ cu anul 2015. Reexporturile de mărfuri după prelucrare au deținut
22,1% din total exporturi, iar reexporturile de mărfuri clasice, care nu au suferit transformări esențiale
– 11,9%.
Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE–28) au însumat 1 332,4 mil.
dolari SUA (cu 9,4% mai mult față de anul 2015), deținînd o cotă de 65,1% în total exporturi (61,9%
– în anul 2015) [25].
Țările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 20,3% (25,0% – în anul
2015), ce corespunde unei valori de 414,2 mil. dolari SUA. Exporturile de mărfuri către aceste țări s-
au micșorat cu 15,9%, comparativ cu anul 2015.

Figura 2.3 Structura exporturilor pe grupe de țări
Sursa: Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. www.statistica.md
Analiza evoluției exporturilor pe țări în anul 2016, comparativ cu anul 2015, relevă majorarea
exporturilor către România (+14,9%), Bulgaria (de 2,7 ori), Germania (+8,0%), Elveția (+25,8%).

Figura 2.4 Structura exporturilor pe grupe de mărfuri
Sursa: Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. www.statistica.md

19
În anul 2016, comparativ cu anul 2015 s-au marcat creșteri la exporturile de cereale și
preparate pe bază de cereale (+34,0%), semințe și fructe oleaginoase (+13,6%), mobilă și părțile ei
(+25,1%), fire, țesături și articole textile (+41,6%), îmbrăcăminte și accesorii (+6,7%), vehicule
rutiere (de 2,3 ori), mașini și aparate electrice (+5,7%), produse chimice organice (de 2,9 ori), articole
prelucrate din metal (+36,3%), încălțăminte (+21,7%), băuturi alcoolice și nealcoolice (+2,2%),
zahăr, preparate pe bază de zahăr, miere (+9,9%) [25].
Totodată, s-au micșorat exporturile de legume și fructe (-18,8%), produse medicinale și
farmaceutice (-35,6%), grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate (-24,8%),
mașini și aparate industriale cu aplicații generale (-21,5%).
Importurile de mărfuri realizate în luna decembrie 2016 au însumat 391,4 mil. dolari SUA, cu
10,7% mai mult față de luna anterioară și cu 11,0% – comparativ cu luna decembrie 2015.

Figura 2.5 Evoluția lunară a importurilor
Sursa: Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. www.statistica.md
În anul 2016 importurile de mărfuri au totalizat 4020,3 mil. dolari SUA, volum superior celui
realizat în anul 2015 cu 0,8% [25].

Figura 2.6 Evoluția indicilor valorici ai importurilor (anul precedent=100)
Sursa: Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. www.statistica.md

20
Importurile de mărfuri din țările Uniunii Europene (UE-28) s-au cifrat la 1973,7 mil. dolari
SUA (cu 1,0% mai mult față de anul 2015), deținînd o pondere de 49,1% în total importuri (49,0% –
în anul 2015).
Importurile de mărfuri provenite din țările CSI au avut o valoare de 1027,4 mil. dolari SUA
(cu 0,9% mai mult decît în anul 2015), care echivalează cu o cotă de 25,6% în total importuri (25,5%
– în anul 2015).

Figura 2.7 Structura importurilor pe grupe de țări
Sursa: Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. www.statistica.md
Analiza evoluției importurilor pe țări în anul 2016, comparativ cu anul 2015 relevă creșteri la
importurile din China (+7,4%), Belarus (+20,4%), Ucraina (+3,4%), Ungaria (+15,6%), Vietnam (de
1,9 ori), Polonia (+8,1%), Franța (+11,0%). Totodată, s-a înregistrat micșorarea livrărilor din Austria
(-17,6%), Israel (-60,0%), Turcia (-4,6%), Bulga ria (-15,8%), (-77,0%) care a atenuat majorarea pe
total importuri cu 2,2% [25].

Figura 2.8 Structura importurilor pe grupe de mărfuri
Sursa: Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. www.statistica.md
Totodată, s-au redus importurile de gaz și produse industriale obținute din gaz (-20,6%),
petrol, produse petroliere și produse înrudite (-7,9%).

21
Tehnici de finanțare și stimulare a tranzacțiilor comerciale externe a R. Moldova

Finanțarea tranzacțiilor internaționale cuprinde un ansamblu de modalități pentru
asigurarea mijloacelor de plată necesare efectuării operațiunilor comerciale, investițiilor
internaționale, acțiunilor de cooperare economică internațională. Ea se poate realiza din surse interne
sau din surse externe. La rândul ei, finanțarea externă poate să aibă la bază surse publice sau surse
private.

Din punct de vedere al duratei finanțării, există finanțare pe termen scurt (12-18 luni), pe termen
mediu (5-7 ani) și pe termen lung (peste 7 ani). în principiu, în cazul operațiunilor de export și import
prevelează tehnicile de finanțare pe termen scurt -mediu, în timp ce pentru investițiile internaționale și
acțiunile de cooperare industrială sunt specifice finanțările pe termen mediu -lung [22, pag. 71].
1. Tehnici de finanțare pe termen scurt

Finanțarea pe termen scurt are drept scop asigurarea unor mijloace de plată pentru
producătorul la export sau exportatorul care a vândut mărfuri pe credit urmând să recupereze de la
importator contravaloarea exportului într-o perioadă de până la un an/un an și jumătate.

Creditele pe termen scurt pot avea un caracter de prefinanțare a operațiunilor, fiind legate de
activitatea de producție -export a clientului băncii. Alte credite sunt legate strict de o operațiune de export
și pot fi acordate producătorilor exportatori sau firmelor comerciale de export și import.
1.1.Creditele de prefinanțare

Finanțarea curentă a activității de producție pentru export se poate realiza, ca orice afacere,
din fondurile proprii ale firmei producătoare (autofinantare) sau prin apelarea la avansuri bancare
(avansurile și creditele în cont curent).

Creditele de prefinanțare specializate se particularizează prin aceea că acordarea lor este
legată de fabricarea și pregătirea pentru export a unui produs strict determinat. Astfel de credite se
acordă pentru produse de valori mari, cu ciclu lung de fabricație. Sunt cazuri în care creditele de
prefinanțare specializate se acordă și unor producători -exportatori cu flux continuu și ridicat de
exporturi. Deseori, acordarea creditului este condiționată de marimea exportului, astfel încât,
producătorii -exportatori nu pot beneficia de aceste credite decât dacă valoarea produselor exportate
atinge un nivel valoric minim prestabilit de bănci.

Rolul creditelor de prefinanțare specializate este de a acoperi necesarul de lichidităti la
producător atunci când avansul primit de la cumpărator la semnarea contractului nu este acoperitor
sau când apar probleme de acoperire a cheltuielilor pe parcursul fabricației. [22, pag. 76].

Creditele de prospectare au ca scop facilitarea activitaății de descoperire a noi piețe de
desfacere de către exportatori. Creditul poate acoperi valoarea integrală a bugetului de prospectare,
iar durata acestuia este până la un an.

22

1.2. Creditele de export

Avansul pe documente de mărfuri . în unele țări, băncile acordă exportatorilor credite pe
bază unor documente care atestă existența mărfurilor pregătite pentru export. Valoarea creditului este
proporțională cu mărfurile astfel gajate, dar nu depășește 80% din valoarea lor. De regulă, astfel de
credite se acordă exportatorilor ce livreaza cantități mari. O formă particulară a acestui tip de credit
este creditul pe bază de warant. Firma exportatoare, pe bază gajului de mărfuri dă băncii un înscris,
(warant) – care reprezintă un titlu de proprietate asupra mărfurilor și este negociabil; ca atare, băncile
comerciale pot sconta titlul la banca centrală. [22, pag. 79].

Avansul în valută este, în egală măsură, o tehnică de finantare pe termen scurt și o metodă
de protecție împotriva riscului valutar. în esență, este vorba de acordarea de către o bancă a unui
împrumut în valuta firmei exportatoare în bază creanței acesteia față de clientul său din străinătate,
creantă nevalorificată în moneda națională.

Avansul bancar prin cesiunea de creanțe. În unele țări, băncile acordă facilităti sub formă de
avans exportatorilor pentru reîntregirea fondurilor avansate de aceștia în livrări de mărfuri pe credite pe
termen scurt, prin cesionarea creanțelor deținute asupra importatorilor străini.

Cesionarea se efectuează printr -un document financiar de cesionare. în bază acestuia pot
beneficia de un avans sub forma unui credit pe termen scurt până la încasarea creanțelor de la
importatori. Avansul acordat nu depășește, de regulă, 70% din valoarea facturilor. Acordarea
creditului presupune din partea băncii o analiză de fond a solvabilității exportatorului.

Creditul de scont constituie una dintre cele mai utilizate tehnici în finanțarea pe termen scurt
a exporturilor. De regulă, vânzarea pe credit este insoțită de emiterea unui titlu de credit -cambie, bilet
la ordin – prin care importatorul este obligat să plătească, la scadență, contravaloarea marfurilor.

Scontarea reprezintă o formă de mobilizare a creditelor pe termen scurt și constă în vânzarea
unui titlu de credit unei bănci înainte de scadență.

Scopul scontării este ca beneficiarul unei cambii sau al unui bilet la ordin să transforme
creanța pe care o are asupra unui terț într-o sumă lichidă, fără să mai aștepte scadența.

Creditul de scont este utilizat de exportatorul care vinde pe credit pe termen scurt și se
finanțează prin scontare. [22, pag. 81].

Creditul de scont care se acordă de către bancă are deci o valoare calculată plecând de la
valoarea cambiei din care se scade taxa scontului; totodată, se percepe și un comision pentru
acoperirea riscurilor băncii în astfel de operațiuni.
Băncile comerciale se refinanțează prin rescontarea cambiilor, respectiv transmiterea acestora
către banca centrala care, în schimbul unei taxe de rescont (taxa oficială a scontului), plătește cambiile
respective.

23
Creditul de accept constituie o altă modalitate frecventă în finanțarea exporturilor pe termen
scurt, asemănătoare în principiu cu tehnica creditelor de scont. Acest tip de credit poate fi acordat în
favoarea exportatorului sau a importatorului.

Creditul de accept în favoarea exportatorului. în cazul în care partenerul de contract, din
diferite considerente, nu acceptă utilizarea titlurilor de credit, exportatorul are posibilitatea să tragă o
cambie asupra băncii sale (denumită și cambie bleu, după culoarea ce le distinge de celelalte cambii).
Banca comercială acceptă cambia (accept bancar) pentru o scadență ce nu depășește, de regulă, 180
de zile. în funcție de legislația din diferite țări, creditul de accept poate fi obținut, în principiu, în două
moduri:

 fie ca insăși banca acceptantă rescontează titlul la banca centrală sau la instituția de
finanțare a exporturilor, și pe această bază, acordă exportatorului creditul;
 fie ca exportatorul, pe bază acceptului bancar primit, scontează cambia la o altă bancă.
în acest caz, banca exportatorului, deși nu finanțează operațiunea, înlesnește, prin semnatura dată pe
cambie ca exportatorul, folosindu -se de standing -ul ei, să realizeze finanțarea la o altă bancă.
Acordarea acceptului de către bănci se face pe bază verificării documentelor comerciale și
financiare care atestă că exportatorul, într-un interval de timp dat (maxim 180 de zile), urmează să
încaseze contravaloarea exporturilor. în cazul în care plata mărfurilor are loc mai devreme, banca
blocheaza sumele într-un” cont de acoperire ” pana la scadența cambiei. Costul creditului de accept
include taxa scontului și un comision de accep tare [11, pag. 85].

2. Tehnici de finantare pe termen mediu și lung

Finanțarea pe termen mediu și lung este specifică exporturilor de mare valoare, expor turilor
complexe, ca și unor forme de cooperare industrială. Ea se poate realiza prin tehnicile clasice de
creditare – creditul furnizor și creditul cumpărător – sau prin tehnici moderne, cum sunt creditul
consorțial și cofinanțarea.

3. Factoringul

Factoringul (engl. factoring) este operațiunea desfășurataă pe bază contractului incheiat între
factor și aderent (exportatorul), prin care primul, în schimbul unui comision, preia în proprietatea să
creanțele aderentului prin plata facturilor acestuia (ce poartă semnătura cumpărătorului) reprezentând
dovada efectuării tranzacției care are ca obiect bunuri sau servicii livrate pe credit [11, pag. 87].

Instituția specializată de factoring asigură, în principal, preluarea în proprietate a creanțelor
aderentului prin plata contravalorii facturilor; în funcție de momentul în care se face această plată, se
distinge:

 factoringul clasic (engl. old line factoring), când factorul plătește facturile în
momentul preluării acestora ; practic, factorul acordă un credit aderentului până în momentul

24
scadenței creditului furnizor acordat de exportator importatorului, fapt pentru care reține o dobândă
(taxa de scont);
 factoringul la scadență (eng. maturity factoring ), când factorul plătește creanțele
aderentului în momentul exigibilitătii acestora, retinându -și comisionul pentru intermedierea
operațiunilor de decontare .

Utilizarea factorului prezintă o serie de avantaje: dă posibilitatea utilizării cambiei sau a
acreditivului pentru efectuarea plătii; înlătură neîntelegerile ce pot interveni din cauza utilizării unei
limbi străine și pe cele generate de necunoașterea legilor și a uzanțelor țării importatorului.

Factoringul clasic asigură aderentului disponibilitățile financiare în avans față de scadența
creditelor acordate importatorilor, dându -i posibilitatea de a da curs unor noi comenzi, și îl pune la
adăpost de riscul insolvabilității debitorilor săi. în plus, oferă posibilitatea acordării unor facilități de
plată, deci este pentru exportator un mijloc de promovare a exporturilor.

4. Leasingul

Leasingul s-a afirmat în ultimile decenii – indeosebi în S.U.A. și țările Europei Occidentale

– ca metodă de finanțare pe termen mediu și lung și prin aceasta ca factor de promovare a
vânzarilor, în particular a exporturilor. în esență, leasingul este o formă de închiriere realizată de
societăți financiare specializate (societăți de leasing) a unor bunuri de echipament către firme
(beneficiari) care nu dispun de fonduri proprii ori nu pot sau nu doresc să recurga la credite bancare
pentru cumpărarea acestora de la producatori. [11, pag. 92].

Leasingul presupune, în principiu, două contracte: unul de vânzare -cumpărare, incheiat între
producator, ca vanzator, și societatea de leasing, care crediteaza operațiunea de leasing în calitate de
cumparător și un contract de locație încheiat între societatea de leasing și un terț

beneficiar.

Operațiunea este initiată de firma care doreste închiriarea produsului și care se adresează în
acest sens societății de leasing cu o cerere de ofertă. Societatea de leasing, în urma acceptării cererii,
procedează la stabilirea contractului cu producătorul bunului solicitat, în vederea achiziționării
acestuia; în acest proces este implicat direct și viitorul beneficiar. Urmează încheierea contractului
de leasing și cumpărarea bunului de către societatea de leasing în vederea punerii lui la dispoziția
beneficiarului.

Pentru utilizarea bunului, beneficiarul va plati societății de leasing costul, sub formă de rate
eșalonate pe perioada de valabilitate a contractului. De regulă, la sfârșitul perioadei de închiriere,
beneficiarul are o triplă opțiune: să prelungească contractul; să-l abandoneze; să cumpere bunul la
valoarea reziduală [11, pag. 94].

25
In tranzacțiile internaționale se cunosc mai multe forme ale leasing -ului:

Astfel, dacă se ia în considerare poziția furnizorului în contractul de leasing, se
disting următoarele forme:

1. leasing direct , realizat prin încheierea contractului între producătorul exportator și
utilizatorul bunului care face obiectul operațiunii, finanțarea fiind făcută de către furnizor;

2. leasing indirect , ce presupune existența societăților specializate de leasing, care
preiau funcția de creditare, pe cea de prestare de servicii, precum și asumarea riscurilor ce decurg din
aceste operațiuni.

In funcție de conținutul ratei de leasing raportată la prețul de export, în practică s-au
individualizat operațiunile de leasing financiar (engl. financial leasing) și cele de leasing funcțional
(engl. operating leasing).

Leasingul financiar presupune ca în perioada de închiriere de bază (prima închiriare ) să se
realizeze intregul preț de vânzare al obiectului contractat, inclusiv costurile auxiliare, precum și un
beneficiu. Corespunzător unor practici utilizate pe plan internațional, contractul de leasing financiar
se încheie pentru perioada de bază, care, de regulă, este mai scurta decât durata de folosință a
obiectului de închiriat și nu poate fi reziliat de nici una din părți.

Leasingul funcțional presupune ca, în perioada de bază, să se realizeze doar o parte din prețul
de vânzare al obiectului contractului. În acest tip de leasing, accentul cade pe serviciile furnizate de
societatea de leasing, neexistând, de regulă, o relație directă între prețul la care a fost achizitionat
echipamentul de către societatea de leasing și chiria percepută.

In funcție de continutul ratelor de leasing, se pot distinge:
a. leasing brut , care cuprinde în ratele sale, pe lângă prețul de vânzare al mărfii (în
totalitate sau în partial), și cheltuielile de intreținere, service și reparatii.

b. leasing net, în care ratele contin numai prețul de vânzare al obiectului de închiriat.
Există unele forme speciale de leasing, caracterizate prin particularităti ale tehnicii de
realizare. În această categorie intră operațiunile: lease -back, time-sharing, leasing experimental,
operatiuni hire, renting. [11, pag. 95].

Măsuri de stimulare a exportului

Impulsionarea exporturilor prin măsuri complexe este astăzi o componentă de bază a
politicilor comerciale promovate de majoritatea țărilor lumii; această strategie vine să completeze
politicile macroeconomice promovate de guverne, alături de strategia de protejare tarifară și non-
tarifară a piețelor autohtone, astfel încât schimburile de mărfuri și servicii cu străinătatea să conducă
la un sold echilibrat al balanțelor comerciale. Impulsionarea exporturilor include în principal două

26
categorii de măsuri (interes major prezintă cea de-a doua categorie de măsur i de stimulare a
exporturilor):
1. măsuri promoționale sau de promovare a exporturilor: se vizează influențarea pe diverse căi
a clienților potențiali externi pentru a cumpăra mărfurile disponibile la export; în acest sens
se recurge la:
 convenții și acorduri comerciale, inclusiv facilități acordate expres;
 participarea la târguri și expoziții internaționale și organizarea unor astfel de manifestări pe
plan intern;
 organizarea de reprezentanțe comerciale în țările importatoare;
 organizarea unor servicii de informare -orientare a clienților externi;
 publicitate externă etc.
2. măsuri de stimulare a exporturilor, caz în care statul/guvernul se angajează în mod explicit să
sprijine exportatorii și/sau mărfurile/serviciile ce au șanse reale de a pătrunde pe piețele
externe; astfel de măsuri/instrumente se grupează în patru grupe:
 măsuri bugetare;
 măsuri fiscale;
 măsuri financiar -bancare;
 măsuri valutare.
Așadar, în contextul competiției globale, nici o țară dezvoltată nu rămâne câtuși de puțin pasivă
cu privire la rezultatele cuantificabile și non-cuantificabile ce derivă din relațiile comerciale cu
străinătatea; cu atât mai mult țările în curs de dezvoltare se străduiesc să își dezvolte mecanisme
financiare/instituționale prin care să își îmbunătățească poziția lor în cadrul comerțului global [30].

Măsuri bugetare de stimulare a exporturilor

În această categorie de măsuri de stimulare a exportului statele lumii recurg la un „mixaj”
amplu de sprijin financiar direct și indirect al ICE/FCE –urilor angajate pe piețele externe, cât și al
mărfurilor ce fac obiectul schimburilor; unele dintre aceste măsuri sunt negociate și admise sub
agenda GATT/OMC atunci când sunt transparente și distribuite echilibrat pe toate destinațiile
potențiale de export. În categoria măsurilor bugetare de stimulare a exporturilor se includ:

a) Subvențiile la export (fac parte din categoria generică de subsidies) sunt sume de bani

acordate firmelor, direct sau indirect, pentru a le rentabiliza activitatea de export, atunci când
prețurile externe nu sunt atractive. Subvenționarea se face de regulă selectiv pentru anumite
sectoare economice:
 agricultura, care este sectorul cel mai puternic subvenționat;

 industrii strategice (aeronautică, electronică);

27

 industrii în dezvoltare (informatică);

 industrii care dețin o pondere mare în ocuparea forței de muncă (automobile);

 industrii în declin.

În categoria de subsidies includem și alte instrumente prin care statul sprijină
producătorii/exportatorii pentru a-și reduce costurile în vederea penetrării piețelor externe (garantarea
unor prețuri minime, facilitarea unor achiziții de semifabricate pentru producția destinată exportului
etc.). [30].

b) Primele de export se acordă de stat acelor exportatori care realizează mari volume de
export sau exportă produse ale unor industrii de importanță națională (sunt comparabile cu
subvențiile, ca efecte);

c) Alte instrumente bugetare , din categoria subvențiilor indirecte la export, precum
facilitățile acordate exportatorilor pe seama cheltuielilor publice (informații, studii, cercetări,
participarea la târguri internaționale, transporturi etc.).

Măsuri fiscale de stimulare a exporturilor
Prin astfel de măsuri de stimulare a exportului se vizează creșterea competitivității pe seama
diminuării unor componente ale costului de producție; astfel de măsuri sunt extrem de „non –
transparente” întrucât legislația fiscală a fiecărei țări dezvoltate este complexă și birocratic de aplicat;
afirmația rămâne valabilă și pentru UE și țările membre, caz în care componenta fiscală rămâne un
mecanism complex și dificil de înțeles În cadrul unor astfel de măsuri, guvernele apelează la scutiri,
reduceri sau restituiri de taxe și impozite directe sau indirecte, fie pentru mărfuri exportate, fie pentru
ICE//FCE; includem în această grupă de măsuri următoarele:

a) Facilități fiscale pentru mărfuri exportate : constau în reducerea sau restituirea

impozitului pe circulația mărfurilor (în cazul UE și al României, a TVA ) și se pot acorda pentru
toate mărfurile exportate sau după anumite criterii (importanță, grad de prelucrare, noi locuri
de muncă etc.);
b) Facilități fiscale acordate exportatorilor : reduceri ale impozitului pe venit (profit) realizat de
ICE/FCE în urma exportului (se admite inclusiv constituirea de către ICE/FCE a unor fonduri
de rezervă, fonduri de stimulare);
c) Facilități vamale la importul unor mărfuri ce se vor prelucra și încorpora în produsedestinate
exportului (reduceri, scutiri sau restituiri de taxe vamale la import de materii prime,
combustibili, materiale, utilaje destinate producției de export). [30].

Se aplică și admisia temporară a unor mărfuri importate, pe perioade limitate , cu scutire de
orice taxe sub rezerva prelucrării și exportării lor în același interval de timp. Astfel de facilități vamale
la import echivalează, în fapt, cu facilitățile fiscale pentru mărfurile ce vor urma a fi exportate.

28
1.3. Analiza comerțului exterior al R. Moldova după semnarea Acordului de
Liber Schimb cu Uniunea Europeană
Relațiile comerciale dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană reprezintă un element
fundamental în procesul dezvoltării și consolidării a țării noastre. În ultima perioadă, comerțul
bilateral dintre Republica Moldova și UE s -a dezvoltat rapid datori tă deciziei Uniunii Europene din
2008 de a -și deschide piața unilateral față de Republica Moldova în cadrul Pr eferințelor Comerciale
Autonome [1 2, pag.12].
Odată cu anul 2008, Uniunea Europeană a devenit în mod progresiv unul dintre cei mai
importanți par teneri comerciali ai Republicii Moldova atât pentru import, cât și pentru export, și care
astăzi acoperă aproape o jumătate din comerț ul anual extern al Moldovei (46, 6%).
Acordul de Liber Schimb dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova a fost semnat î n
iunie 2014 și a intrat în vigoare la 1 iulie 2016.
Acordul de Asociere dintre UE și Republica Moldova presupune o asociere politică și o
integrare economică mai avansată între Republica Moldova și Uniunea Europeană, care contribuie
constant la dezvoltarea comerțului între acești parteneri. Uniunea Europeană, prin intermediul
asistenței sale, susține modernizarea R. Moldova prin reforme axate pe creștere și crearea locurilor
de muncă, precum și pe respectarea drepturilor omu lui și consolidarea de mocrației [26 ].

Tabelul 3.1. Analiza SWOT a semnării Acordului de Liber Schimb dintre UE și RM
Sursa: elaborate de autor în baza AA dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova
În baza analizei efectuate putem constata că pentru Republica Moldova este benefin atât
economic cât și social semnarea Acordului de Liber Schimb. Acest acord reprezintă un ajutor la
adresa țării noastre, care promovează și dezvoltă politica comercială a R. Moldova pe piețele externe. Puncte Tari Puncte Slabe
 Modernizarea societății și a economiei R.
Moldova;
 Deschiderea unor noi piețe de desfacere și
extinderea lor;
 Investiții ample în economie și alte sfere
sociale;
 Sprijin financiar pentru dezvoltarea economico –
socială a țării;  Acces mai dificil la finanțare și informații
externe;
 Posibilitatea de creștere a prețurilor;
 Implimentarea și adaptarea la unele
standarde de calitate internațională;
 Accesul dificil de a intra pe pi ețele
externe;

Oportunități Aminințări
 Circulația liberă a persoanelor, bunurilor și
serviciilor prestate;
 Surse noi și multiple de investiții străine;
 Stimularea și perfecționarea sistemului
concurențial;
 Liberalizarea piețelor și dezoltarea sistemului
de afaceri din RM.;  Globalizarea economiei și competiția cu piețele
străine;
 Crize europene și mondiale ce pot afecta
economia țării;
 Migrația amplă a persoanelor în statele
UE;
 Creșterea șomajului;

29
Totodată trebuie să ținem cont că există unele prevederi și standarde de calitate ce trebuie îndeplinite
și respectate.
Acord de comerț liber RM -UE presupune liberalizarea graduală (până la 10 ani din
momentul semnării) a comerțului cu bunuri și servicii, libera circulație a forței de muncă, reducerea
taxelor vamale, barierelor tehnice și netarifare, abolirea restricțiilor cantitative și armoniz area
legislației RM pentru UE [21, pag. 25].
Misiunea AA dar și UE este de a susține eforturile Republicii Moldova de a se integra în
enonomiile mondiale și a de veni un stat prosper atât din punct de vedere economic cât și social.
Analizând situația comerțului exterior la patru ani după semnarea Acordului de Liber Schimb cu UE,
al Republicii Moldova se constată o dezvoltare, însă întâr ziată. Nici până la momentul actual
Republica Moldova nu a reușit să profite la maxim de facilitățile acordate.
Biroul Național de Statistică relatează, că exporturile de mărfuri realizate în luna iulie
2018 au constatat un toal de 218,9 mil. dolari SUA, c u 2,2% mai mult față de luna precedentă și cu
14,2% – comparativ cu luna iulie 2017 [ 25].

Figura 3.1 Evoluția lunară a exporturilor de mărfuri pe anii 2000 -2018 (mil. $ SUA)
Sursa: elaborat de autori în baza datelor Biroului Național de Statistică din Republica Moldova.
Analizând situați comerțului exterior la momentul actual, se constată faptul că Republica
Moldova mai are restanțe la recunoașterea unilaterală a certificatelor și standardelor U niunii
Europene , simplificarea procesului de omologare și certificare, implementarea procedurilor
simplificate de vămuire, reducerea procedurilor, a numărului documentelor și a timpului necesar
pentru obținerea actelor pentru export .
Pentru perioada actuală , ianuarie -iulie 2018 Biroul Național de St atistică ne informează
că exporturile de mărfuri au constituit 1534,1 mil. dolari SUA, volum superior celui constatat în
perioada corespu nzătoare din anul 2017 cu 25,8% [25].
2870.781.4147.6139.5190
3283.499.1180.6174.7185.3
3797.8143.1163.3191.6218.9
050100150200250
2000 2005 2010 2015 2017 2018
Ianuarie Aprilie Iulie

30

Figura 3.2. Structura Exporturilor pe grupe de țări ( % ).
Sursa: elaborat de autori în baza datelor Biroului Național de Statistică din Republica Moldova.

Conform Biroului Național de Statistică din Republica Moldova, e xporturile de mărfuri
destinate țărilor Uniunii Europene au constatat o valoare de 1053,6 mil. dolari SUA , respectiv cu
35,4% mai m ult față de ianuarie -iulie a anului precedent , deținând o co tă de 68,7% în total exporturi,
comparative cu 63,8% – în ianuarie -iulie anul 2017.

Figura 3.3. Strucutra exporturilor pe principalele țări partenere (%).
Sursa: elaborat de autori în baza datelor Biroului Național de Statistică din Republica Moldova.
Conform Biroului Național de Statistică importurile de mărfuri constatate în luna iulie
2018 au înregistrat 488,4 mil. dolari SUA, cu 6,4% mai mult față de luna anter ioară și cu 23,1 % –
comparativ cu luna iulie 2017. [25]. 59.1 49.9 38.7 25.3 20.9 1634.9
40.2
49.5
62.463.8
68.769.911.8 12.315.3 15.3
020406080100120
Ianuarie-iulie
2000Ianuarie-iulie
2005Ianuarie-iulie
2010Ianuarie-iulie
2015Ianuarie-iulie
2017Ianuarie-iulie
2008
Țările CSI Țările UE Alte țări
6.27.4 7.443.5
10.614.2
4.134.8
16.2
10.79.824.722.7
10.5
5.911.724.8
9.5
6.711.526.4
11.3
8.5 8.2
05101520253035404550
România Italia Germania Federația Rusă
2000 2005 2010 2015 2017 2018

31
În ianuarie -iulie 2018 importurile de mărfuri au constituit 3223,5 mil. dolari SUA, volum
superior celui înregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2017 cu 25,0%.
Majoritatea importurilor de mărfuri au fost realizate cu mijloacele de transport rutier 83,4%
din total importuri , fiind urmate de transportul feroviar cu 5,4% , instalațiile fixe de transport cu 4,8%,
transportul maritim 2,9% și aerian a înregistrat 2,5% [25]

Figura 3.4. Structura importurilor pe grupe de țări ( % ).
Sursa: elaborat de autori în baza datelor Biroului Național de Statistică din Republica Moldova.

Importurile de mărfuri din țările Uniunii Europene au atins volumul de 1647,1 mil. dolari
SUA, cu 28,5% mai m ult față de ianuarie -iulie 2017 , deținând o pondere de 51,1% în total importuri .
Importurile de mărfuri provenite din țările CSI au avut o va loare de 759,7 mil. dolari SUA,
respective cu 19,6% mai ma re decât în ianuarie -iulie 2017 , care echivalează cu o co tă de 23,6% în
total importuri, comparative cu anul 2017 în care această cotă avea ponderea de 24,6% .
În ianuarie -iulie 2018, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2017, au sporit
importurile de petrol, produse petroliere și produse înrudite (+40, 6%) [25].
În același timp au scăzut importurile de zahăr, pre parate pe bază de zahăr; miere -59,0%,
energie electrică -27,5% , articol e de voiaj; sacoșe și similare -50,8%, cărbun e, și brichete -28,3% ,
grăsimi și uleiuri vegetale fixate, b rute, rafinate sau fracționate -36,3% [25].

35.3 40 31.6 25.2 24.6 23.65344.4
44.9
49 49.7 51.111.715.6
23.525.8 25.7 25.3
020406080100120
Ianuarie-iulie
2000Ianuarie-iulie
2005Ianuarie-iulie
2010Ianuarie-iulie
2015Ianuarie-iulie
2017Ianuarie-iulie
2008
Țările CSI Țările UE Alte țări

32
1.4. Obligațiuni și restricții privind exportul republicii moldova după semnarea
Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană
Cu rol de asistenșă pentru Republica Moldova la implementarea Acordului de Liber Schimb
Aprofundat și Cuprinzător (ALSAC), Uniunea Europeană vine cu ajutor consistent consultativ și
financiar pentru:
 instituțiile de stat, necesar pentru adoptarea politicilor sectoriale adecvate și de fortificare
a capacităților instituționale;
 mediul național de afaceri, necesar pentru sporirea și avansarea nivelului de calitate și
competitivitate al produselor și serviciilor pe piața internă și externă;
 cetățenii Republicii Moldova, de a le asigura accesul la produse sigure, diverse și la
calitatea standardelor internaționale.
Pornind de la oportunitățile respective, Uniunea Europeană, prin intermediul Delegației
Uniunii Europene în Republica Moldova și Ministerului Economiei vine ca support pentru potențialii
exportatori în explicarea clară a pașilor și procedurilor necesare pentru efectuarea exporturilor din
RM pe piețele din UE. Astfel, potențialii exportatori pot conștientiza faptul că exportul nu este o
procedură complicată în cazul când ai produse competitive, sigure și conformate la ceri nțele UE, iar
penetrarea noilor piețe și implementarea exporturilor active aduc plus valoare în afacere și permite
diversificarea pieței de desfacere. Mai mult curaj, mai puține riscuri și mai mul te oportunități și
posibilități [21 ,p.19].
Accesul produselo r moldovenești în piețele UE
Instituțiile ZLSAC sunt în b aza de scutire a taxelor pentru importul și exportul bunuril or, cu
respectarea prevederilor Acordului GATT și ale Org anizației Mondiale a Comerțului . În aceeași
ordine de idei , pentru realizarea unui comerț liber, este important să se determine originea mărfurilor,
acest lucru fiind necesar pentru co mbaterea reexportului. Măsurile respective sunt prevăzute în
Protocolul II al Acord ului de Asociere. Astfel, se consideră origin ale produsele obținute int egral pe
teritoriul țării unei părți contractante, cu condiționările d e rigoare, și produsele obținute pe teritoriul
țării unui parte contractant, dar care pot conține materiale care nu au fost obținute integral acolo, cu
condiția ca aceste materiale să fi e făcute obiectul unor prelucrări și transfo rmări suficiente în
respectivul țară a părții contractante. Aceste prevederi sunt menționate în Acord [29 ].
Obligațiunile tarifare și eliminarea taxelor vamale
Eliminarea taxelor vamale la importurile și exporturile de bunuri, precum și modul de tratare
a acestora pe teritoriul RM și a statelor membre UE sunt reflectate în capitolul I al Acordului privind
creare ZLSAC.

33
Eliminarea completă a tuturor taxelor de imp ort și interzicerea taxelor de export, pentru toate
produsele UE. Doar citeva din bunurile agricole (majoritatea de origine animală, zahăr și produse
cereale), care sunt considerate sensibile în UE, vor fi obiectul monitorizării fluxurilor comerciale.
Această monitorizare va viza asigurarea că importurile produselor clasificate ca fiind fabricate
în Moldova corespund capacității de producție a republicii și că nu are loc eludarea taxelor în cazul
produselor originare din alte țări [26].
Pentru produsele au tohtone , UE va liberaliza accesul la piața sa pentru majoritatea
importurilor din Moldova, cu excepția unui număr de produse sensibile, la care se aplică anumite
restricții. Acestea sunt de 2 feluri și se aplică diferitor categorii de produse agricole/alim entare, pe
care le vom exemplifica mai jos:
1. Restricție cantitativă pe volum de import fără taxe vamale (contingente tarifare, sau cote la
exportul din RM). Prevede o listă de produse, importul cărora în UE din RM se va efectua
fără taxe vamale în limita c ontingentelor tarifare stabilite. Această limită este fixată cu mult
peste capacitatea actuală a RM de a exporta în UE. Ceea ce va depăși limita cotelor stipulate
în acord, se va taxa cu o taxă vamală corespunzătoare clauzei națiunii celei mai favorizate.
Această listă include:
Tabelul 4.1. Contingentele tarifare pentru exportul de produse în UE
Sursa: Elaborat deautor în baza Acordului de Asociere dintre UE și RM.
Anumite produse ramin neliberalizate, gestionate în cadrul contingentelor tarifare (carne de
pasăre și porc, anumite produse lactate, produse d in carne procesate sau de zahăr și altele aferente).
Contingentul tarifar acoperă însă fluxurile comerciale tradiționale dintre UE și Republica
Moldova[22, pag.31 ]. Nr Descrierea produsului Contingent
tarifar la
parafarea AA
(noiembrie
2013), tone Contingent
tarifar la
semnarea AA
(27.06.14), tone Contingent
tarifar în
vigoare de la
01.08.14, tone
1 Roșii proaspete sau
refrigerate 1000 2000 2000
2 Usturoi proaspăt sau
refrigerat 220 220 220
3 Struguri de masă proaspeți 5000 10000 20000
4 Mere proaspete 20000 40000 80000
5 Prune proaspete 5000 10000 20000
6 Suc, must, concentrat de
struguri. 500 1000 1000

34

2. Păstrarea unei taxe specifice de import în UE ( preț de intrare ).
Pentru unele produse, RM și UE au convenit asupra păstrării anumitor taxe. Astfel, anexele
la AA prevăd și o listă de produse agricole la exportul din RM în UE, care vor fi scutite de
componentului ad valorem al taxei de import, în schimb vor fi supuse unei taxe specifice de impo rt
in UE (preț de intrare) [28].
Produsele respective iarăși nu sunt din categoria celora care se exportă masiv din RM în UE
(de exemplu, castraveți proaspeți în ultimii 5 ani s -au exportat în UE doar în anul 2011, în cantitate
de doar 20 t; piersici și ne ctarine – 131 t în 2010 și 14 t în 2013; cireșe și vișini – 80 t în 2011 și 17 t
în 2012; caise – doar 0,2 t în 2013; pere – 35 t în 2010, 57 t în 2012 și 1,1 t în 2013), în schimb sunt
sensibile pentru piața UE. Această listă include:
Tabel ul 4.2. Exemple de produse din RM supuse unui preț de intrare pe piața UE
Nr. Descrierea produsului
1. Castraveți proaspeți sau refrigerați
2. Dovlecei proaspeți sau refrigerați
3. Caise proaspete
4. Must de struguri nefermentat, concentrat, de o densitate ≤ 1.33 g/cm3
5. Vișine, Cireșe proaspete
Sursa: Elaborat deautor în baza Acordului de Asociere dintre UE și RM.

Aplicarea mecanismului de protecție anti -escamotare
O altă măsură de protecție, negociată de UE în cadrul AA cu RM, care este mai degrabă una
convențională, decât reală, o reprezintă așa -numitul mecanism anti -escamotare. Acesta are drept
obiectiv protejarea pieței UE de posibile reexporturi de produse din țări te rțe. În cadrul acestuia, sunt
stabilite volume indicative medii anuale pentru anumite categorii de produ se la ex portul lor în UE
din RM [2 8].
Volumele indicative stabilite pot fi depășite și revăzute în baza argumentării creșterii
potențialului de produce re în Republica Moldova. Pentru aceasta, autoritățile RM trebuie să prezinte
UE o justificare a creșterii exporturilor. În lipsa unor asemenea argumente, în cazul depășirii
volumelor indicative, UE are dreptul să suspende temporar tratamentul preferențial pentru produsele
respective, pe o perioadă de până la 6 luni.
Totodată, suspendarea temporară pentru categoria de produse la care s -a admis depășirea
volumelor indicative fără o justificare argumentată poate fi ridicată de către UE înainte de expirarea
a 6 luni, dacă RM aduce dovezi corespunzătoare în cadrul Comitetului de Asociere pentru Comerț.

35

În tabelul de mai jos sunt prezentate e categoriile de produse, pentru care în AA sunt stabilite
volume indicative la importul în UE din RM. Lista detaliată a p roduselor din cadrul categoriilor
respective, cu codurile respective din nomenclatorul mărfurilor este dată în Anexa XV -C la AA:
Tabelul 4.3. Categoriile de produse supuse mecanismului anti -escamotare la importul în UE
din R epublica Moldova
Nr Categoria pr odusului Volume indicative (tone)
Carne de port 4500
Carne de pasăre 600
Produse lactate 1700
Ouă în coajă 7000
Grâu, făină și granule 75000
Porumb, făină și granule 130000
Zahăr 37400
Sursa: Elaborat deautor în baza Acordului de Asociere dintre UE și RM.
Cantitățile respective pot fi modificate de comun acord între RM și UE, în cadrul Comitetului
de Asociere pentru Comerț, la solicitarea RM, în scopul reflectării schimbărilor în nivelul capacității
de producere și export a RM pentru produs ele respective .

Ambalajul și etichetarea produselor exportate de RM în UE
Cerințele generale și speciale cu privire la ambalajul și etichetarea produsului (mărfii) se stipulează
în Contractul de export -import. Pe lotul de produse la fel se stipulează de rând cu adresa și datele de
contact ale Exportatorului, adresa și datele de contact ale Importatorului (cumpărătorului). Cerințele
generale aplicabile la ambalaj și etichetare a produsului, ar fi:
 Cerințele față de ambalajul produsului:
 desigul ambalajul produsului atractiv consumatorului față de calitatea produsului;
 tipul de ambalaj și materialul de ambalare trebuie să fie coordonat cu cumpărătorul.
 Marcarea (etichetarea) produsului:
 etichetarea produselor cu amănuntul trebuie efectuată în limba țării de vânzare, în
conformitate cu legislația privind protecția drepturilor consumatorilor;
 etichetarea produsului în conformitate cu cerințele de protecție a mediului ambiant (exemplu:
mate rial biodegradabil, etc.);
 aplicarea unor etichetări pentru produsele hortilegumicole, care sunt certificate după anumite
standarde de calitate specifice, de exemplu GlobalGAP (Go od Agricultural Practices GAP) [3 0].

36
CONCLUZII
Comerțul exterior este un puternic factor al creșterii economice , care echilibrează economia
națională contribuind la ridicarea nivelului de trai al populației, ridicarea nivelului cerințelor
consumatorilor , obținerea mărfurilor care nu se produc în țară .

Comerțul exterior al RM este în cădere liberă, astfel Moldova depinde de ritmul redresării
economice în celelalte țări – fiind influențată de capacitatea lor de a at rage investiții străine directe.
Republica Moldova are nevoie de investiții pentru creșt erea economică iar acest lucru este
realizabil datorită semnării Acordului de Asociere dintre UE și RM. Odată cu intrarea în vigoare a
ZLSAC, întreprinderile moldovenești au acces direct pe piața UE, ceea ce va face Moldova mai
atractivă pentru investitor ii locali și străini. Beneficiile suplimentare ale Moldovei depend de
reformele care v -or permite țării să atingă standardele UE și să încurajeze competitivitatea, ridicând
capacitatea agenților economici de a participa masiv pe piața UE.
Acest lucru îsă reprezintă o barieră pentru exportul produselor moldovenești pe piața UE
deoarece produsele noastre nu corespund standardelor în vigoare și cerințelor Uniunii Europene. Este
foarte important pentru Republica Moldova să îndeplinească standardele în vigoare pentru a pueta
exporta un volum mult mai mare de produse moldovenești pe piața UE.
În dezvoltarea comerțului exterior RM se confruntă cu mai multe probleme , ca:

 pierdere în calea exporturilor este reducerea productivității în industrie ;

 cauză principală constă în ineficiența sistemului existent de subvenționare a sectorului
economiei naționale ;

 gradul redus de competivitate a producției și serviciilor autohtone, condiționat de
consumurile r idicate și manage men ineficient;

 altă cauză este corupția , controlul excesiv din partea statului, infrastructura slab
dezvoltată, conflictul transnistrian.

Pentru a stimula agenții econamici – exportatorii și guvernul Republicii Moldova trebuie să
întreprindă următorii pași:

 crearea climatului investițional potrivit;
 susținerea inițiativelor și a propunerilor în domeniul colaborării internaționale;
 crearea condițiilor favorabile pentru antreprenori, în special pentru cei care produc bunuri
destinate exportului;

 pregătirea recomandărilor, eliminarea restricțiilor pentru exportatori;
Acordul de Asociere este unul dintre cele mai importante documente internaționale pe care
le-a semnat vreodată Republica Moldova. Miza este foarte mare – modernizarea rapidă a țarii î n
decurs de aproximativ 10 -15 ani.

37
BIBLIOGRAFIE
Acte legislative și normative:
1. Legea cu privire la reglementării de stat a activității comerciale externe Nr. 1031 din 08.06.2000,
Publicat : 21.09.2000 în Monitorul Oficial Nr. 119120 art Nr : 838;
2. Legea cu privire la reglementării de stat a activității comerciale externe Nr.1031 -XIV din
08.06.2000, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.119 -120/838 din 21.09.2000 ;
3. Legea cu privire la tariful vamal Nr. 1380 din 20.11.1997, Publicat : 01.01.2007 în Monitorul
Oficial Nr. ed.special ;
4. Legea cu privire la comerțul interior Nr. 231 din 23.09.2010, Publicat : 19.08.2016 în Monitorul
Oficial Nr. 265 -276 art Nr : 571;
5. Legea privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor Nr. 172 din 25.07.2014, Publicat
: 08.08.2014 în Monitorul Oficial Nr. 231 -237;
6. Legea privind protecția consumatorilor Nr. 105 din 13.03.2003, Publicat : 27.06.2003 în
Monitorul Oficial Nr. 126 -131 art Nr : 50 7;
7. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 1599 din 13.12.2002 cu privir e la regulile de
origine a mărfurilor Publicat : 20.12.2002 în Monitorul Oficial Nr. 174 -176;
8. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 974 din 15.08.2016 pentru aprobarea
Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, Publica t : 19.08.2016
în Monitorul Oficial Nr . 265 -276 art Nr : 1057 ;
9. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 446 din 17.04.2003privind constituirea Fondului
de susținere a exportului , Publicat : 25.04.2003 în Monitorul Oficial Nr. 77 -79
10. HOTĂRÎRE Nr. 109 din 12.02.2014 cu privire la Organizația de Atragere a Investițiilor și
Promovare a Exportului din Moldova .

Cărți :

11. Blanovschi A. , Comerțul exterior al Republicii Moldova, realizări și probleme, Chișinău, 2010
12. Boțan I., Prevederile acor dului de asociere Republica Moldova -Uniunea Europeană. Editura Arc,
Chișinău 2014;
13. Burciu A., – Tranzactii comerciale internationale, Ed. Polirom, Iasi, 2010
14. Dobrea C., Comerț international, Craiova 2013
15. Durac C., Operațiuni complexe în comerțul exterior, Craiova 2013
16. Frumusachi E., Comerț internațional : Note de curs, Chișinău 2017
17. Găină A. M., Comerț international, Craiova 2014
18. Gribincea A., Comerț internațional : Note de curs, Chișinău 2016
19. Gribincea A., Eficientizarea comerțului exterior la începutul s ex. XXI, Chișinău 2017

38
20. Gribincea A., Organizarea comerțului exterior, Chișinău 2016
21. Mincu G., Politica Comercială a Republicii Moldova: cerințe de import -export în comerțul cu
UE. ExpertGrup, Chișinău 2008;
22. Rainelli M., Comerțul internațional : perspectiv e generale. Noua teorie a comerțului internațional,
Chișinău 2004
23. Teulon F., Comerț internațional, Iași 1997
24. Tornea I., Acordul de Liber Schimb aprofundat și cuprinzător dintre RM și UE. Bibliotena Idis –
Viitorul , Chișinău 2014.

Surse interner :
25. Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. www.statistica.md, accesat pe 18.09.18
26. Ministerul Economiei și Infrastructurii www.mei.gov.md, accesat pe 17.09.18
27. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova
http://www.mfa.gov. md/totul -despre -aa
28. Zona de Liber Schimb Aprofundată și Cuprinzătoare http://dcfta.md/rom/continutul -acordului –
de-asociere -dintre -rm-si-ue
29. Expert -Grup, Centru Analitic Independent, https://www.expert -grup.org/ro/biblioteca/acordul –
de-asociere -rm-ue
30. Comerțul exterior al Republicii Moldova: Realizări și Probleme, aacesibil pe
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/8.Comertul%20exterior%20al%20RM.pdf
31. Comerțul exterior al Republicii Moldova în 2016 este de peste 905,4 mil. dolari, accesibil pe
https:/ /www.timpul.md/articol/comertul -exterior -al-republicii -moldova -in-2016 -este-de–peste –
9054 -mil–dolari –96494.html
32. Încotro orientăm comerțul exterior al RM? , accesibil pe http://www.costandachi.eu/?p=995
33. Comerțul exterior de mărfuri al Republicii Moldova, accesibil pe
https://monitorul.fisc.md/analysis_and_statistics/comerul_exterior_de_marfuri_al_republicii_m
oldova_in_ianuarie -martie_2015_informaie_succinta.ht ml
34. Semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, accesibil pe
http://infoeuropa.md/moldova -in-dialog -cu-europa
35. Acordul de asociere Republica Moldova, accesibil pe https://www.dw.com/ro/acordul -de-
asociere -republica -moldova -ue-a-fost-semnat/a -17742325

39

ANEXE

40
Anexa 1.
Importurile Republicii M oldova în luna ianuarie -august 2018
IMPORTURILE REPUBLICII MOLDOVA
în ianuarie -august 2018*,
pe secțiuni, conform Nomenclaturii Combinate a Mărfurilor (NCM) și pe grupe de țări
mii dolari SUA
Cod
NCM TOTAL din care:
țările
CSI țările
Uniunii
Europene celelalte
țări ale
lumii
IMPORT – total 3 707
625,64 889
742,04 1 874
514,64 943
368,96
I Animale vii si produse ale regnului
animal 95 177,72 21 528,86 53 624,00 20 024,86
II Produse ale regnului vegetal 178 681,80 35 853,63 81 598,10 61 230,07
III Grasimi si uleiuri de origine animala
sau vegetala si produse ale disocierii
acestora; grasimi alimentare prelucrate;
ceara de origine animala sau vegetala 13 168,99 7 439,78 4 071,89 1 657,32
IV Produse ale industriei alimentare;
bauturi, lichide alcoolice si otet; tutun
si inlocuitori de tutun 215 075,69 100
949,81 91 114,02 23 011,85
V Produse minerale 616 224,44 276
323,89 331 998,28 7 902,28
VI Produse ale industriei chimice sau ale
industriilor conexe 437 397,10 87 745,31 266 787,78 82 864,01
VII Materiale plastice si articole din
material plastic; cauciuc si articole din
cauciuc 221 089,71 47 123,90 114 316,11 59 649,70
VIII Piei brute, piei finite, piei cu blana si
produse din acestea; articole de
curelarie si de selarie; articole de voiaj,
genti de mina si articole similare;
articole din intestine de animale (altele
decit cele de la viermii de matase) 49 948,73 938,39 43 113,02 5 897,32
IX Lemn si articole din lemn, carbune de
lemn si articole din lemn; pluta si
articole din pluta; articole din paie, alfa
si alte materiale de impletit; cosuri si
alte impletituri 77 202,65 44 097,26 26 392,85 6 712,54
X Pasta din lemn sau din alte materiale
fibroase celulozice; hirtie sau carton
reciclabile (deseuri si maculatura);
hirtie, carton si articole din acestea 64 520,03 24 455,07 31 152,65 8 912,31
XI Materiale textile si articole din aceste
materiale 284 523,50 14 576,10 118 217,38 151
730,03

41
XII Incaltaminte; obiecte de acoperit capul,
umbrele; umbrele de ploaie; umbrele
de soare; bastoane -scaun; bice; cravase
si parti ale acestora; pene si puf
prelucrate si articole din acestea; flori
artificiale; articole din par uman 30 329,07 2 883,02 7 615,21 19 830,84
XIII Articole din piatra, ipsos, ciment,
azbest, mica sau din materiale similare;
produse ceramice; sticla si articole din
sticla 86 022,94 38 851,30 30 711,21 16 460,42
XIV Perle naturale sau de cultura, pietre
pretioase sau semipretioase, metale
pretioase, metale placate sau dublate cu
metale pretioase si articole din aceste
materiale; imitatii de bijuterii; monede 6 570,30 3 841,46 757,82 1 971,02
XV Metale comune si articole din metale
comune 275 473,68 77 948,01 129 950,19 67 575,49
XVI Masini si aparate, echipamente
electrice si parti ale acestora; aparate
de inregistrat sau de reprodus sunetul,
aparate de inregistrat sau de reprodus
imagini si sunet de televiziune si parti
si accesorii ale acestor aparate 658 173,21 67 815,84 332 595,00 257
762,37
XVII Vehicule, aparate de zbor (aeronave),
instalatii plutitoare si echipamente
auxiliare 238 692,30 23 250,66 140 718,13 74 723,50
XVIII Instrumente si aparate optice,
fotografice sau cinematografice, de
masura, de control sau de precizie;
instrumente si aparate medico –
chirurgicale; ceasornicarie; instrumente
muzicale; parti si accesorii ale acestora 62 477,02 2 177,00 24 961,40 35 338,62
XX Marfuri si produse diverse 96 222,24 11 942,76 44 197,23 40 082,25
XXI Obiecte de arta, de colectie sau de
antichitati 654,54 – 622,37 32,18

* Notă: ¹ Informația nu include operațiunile de export – import a
întreprinderilor
și organizațiilor din partea stîngă a Nistrului și mun. Bender.
² Datele pentru luna august 2018 sunt provizorii, iar pentru lunile precedente –
date rectificate.
Sursa datelor: Serviciul Vamal (declarațiile vamale de export și import a agenților
economici)
Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova,
Direcția statistica comerțului exterior și serviciilor de piață

42
Anexa 2 .
Exporturil e Republicii M oldova în luna ianuarie -august 2018
EXPORTURILE REPUBLICII MOLDOVA
în ianuarie -august 2018*,
pe secțiuni, conform Nomenclaturii Combinate a Mărfurilor (NCM) și pe grupe de țări
mii dolari SUA
Cod
NCM TOTAL din care:
țările
CSI țările
Uniunii
Europene celelalte
țări ale
lumii
EXPORT – total 1 752
733,25 277
413,06 1 213
823,28 261
496,91
I Animale vii si produse ale regnului
animal 29 328,90 9 541,98 5 232,25 14 554,67
II Produse ale regnului vegetal 434 506,22 79 380,77 276 234,32 78 891,13
III Grasimi si uleiuri de origine animala
sau vegetala si produse ale disocierii
acestora; grasimi alimentare
prelucrate; ceara de origine animala
sau vegetala 49 312,13 241,07 44 457,70 4 613,36
IV Produse ale industriei alimentare;
bauturi, lichide alcoolice si otet; tutun
si inlocuitori de tutun 229 756,23 57 980,95 87 553,30 84 221,98
V Produse minerale 23 022,31 9 474,12 4 487,81 9 060,39
VI Produse ale industriei chimice sau ale
industriilor conexe 65 843,45 45 221,44 10 929,27 9 692,74
VII Materiale plastice si articole din
material plastic; cauciuc si articole din
cauciuc 27 315,04 3 875,72 15 624,53 7 814,79
VIII Piei brute, piei finite, piei cu blana si
produse din acestea; articole de
curelarie si de selarie; articole de
voiaj, genti de mina si a rticole
similare; articole din intestine de
animale (altele decit cele de la viermii
de matase) 16 116,46 1 169,36 14 286,45 660,65
IX Lemn si articole din lemn, carbune de
lemn si articole din lemn; pluta si
articole din pluta; articole din paie,
alfa si alte materiale de impletit;
cosuri si alte impletituri 11 336,58 107,23 10 061,15 1 168,21
X Pasta din lemn sau din alte materiale
fibroase celulozice; hirtie sau carton
reciclabile (deseuri si maculatura);
hirtie, carton si articole din acestea 9 853,26 4 219,40 5 207,48 426,38
XI Materiale textile si articole din aceste
materiale 253 057,65 25 408,02 204 536,97 23 112,66

43
XII Incaltaminte; obiecte de acoperit
capul, umbrele; umbrele de ploaie;
umbrele de soare; bastoane -scaun;
bice; cravase si parti ale acestora;
pene si puf prelucrate si articole din
acestea; flori artificiale; articole din
par uman 25 463,41 2 717,36 22 574,68 171,37
XIII Articole din piatra, ipsos, ciment,
azbest, mica sau din materiale
similare; produse ceramice; sticla si
articole din sticla 38 219,34 1 361,62 32 623,95 4 233,76
XIV Perle naturale sau de cultura, pietre
pretioase sau semipretioase, metale
pretioase, metale placate sau dublate
cu metale pretioase si articole din
aceste materiale; imitatii de bijuterii;
monede 1 032,62 50,20 94,83 887,59
XV Metale comune si articole din metale
comune 31 065,93 8 292,20 20 540,54 2 233,19
XVI Masini si aparate, echipamente
electrice si parti ale acestora; aparate
de inregistrat sau de reprodus sunetul,
aparate de inregistrat sau de reprodus
imagini si sunet de televiziune si parti
si accesorii ale acestor aparate 353 734,03 18 531,61 325 150,53 10 051,89
XVII Vehicule, aparate de zbor (aeronave),
instalatii plutitoare si echipamente
auxiliare 14 087,06 2 114,02 11 678,33 294,71
XVIII Instrumente si aparate optice,
fotografice sau cinematografice, de
masura, de control sau de precizie;
instrumente si aparate medico –
chirurgicale; ceasornicarie;
instrumente muzicale; parti si
accesorii ale acestora 20 634,74 3 386,21 12 643,98 4 604,54
XX Marfuri si produse diverse 118 954,56 4 339,78 109 811,88 4 802,90
XXI Obiecte de arta, de colectie sau de
antichitati 93,33 – 93,33 –

44
Anexa 3
Importurile Republicii M oldova în ianuarie -august 2017
IMPORTURILE REPUBLICII MOLDOVA
în ianuarie -august 2017*,
pe secțiuni, conform Nomenclaturii Combinate a Mărfurilor (NCM) și pe grupe de țări
mii dolari SUA
Cod
NCM TOTAL din care:
țările
CSI țările
Uniunii
Europene celelalte
țări ale
lumii
IMPORT – total 3 007
940,20 742
112,98 1 498
530,33 767 296,89
I Animale vii si produse ale regnului
animal 83 326,39 18 808,08 50 183,94 14 334,37
II Produse ale regnului vegetal 130 908,57 24 853,50 65 536,09 40 518,99
III Grasimi si uleiuri de origine animala
sau vegetala si produse ale disocierii
acestora; grasimi alimentare
prelucrate; ceara de origine animala
sau vegetala 16 937,85 10 629,67 4 256,29 2 051,89
IV Produse ale industriei alimentare;
bauturi, lichide alcoolice si otet;
tutun si inlocuitori de tutun 209 782,48 110
706,04 78 359,41 20 717,03
V Produse minerale 473 064,53 228
647,61 241 886,75 2 530,16
VI Produse ale industriei chimice sau
ale industriilor conexe 386 358,69 70 619,08 228 548,22 87 191,39
VII Materiale plastice si articole din
material plastic; cauciuc si articole
din cauciuc 180 291,92 38 615,05 93 974,80 47 702,07
VIII Piei brute, piei finite, piei cu blana si
produse din acestea; articole de
curelarie si de selarie; articole de
voiaj, genti de mina si articole
similare; articole din intestine de
animale (altele decit cele de la
viermii de matase) 42 871,14 772,25 31 206,12 10 892,78
IX Lemn si articole din lemn, carbune
de lemn si articole din lemn; pluta si
articole din pluta; articole din paie,
alfa si alte materiale de impletit;
cosuri si alte impletituri 62 804,34 38 325,41 19 013,40 5 465,53
X Pasta din lemn sau din alte materiale
fibroase celulozice; hirtie sau carton
reciclabile (deseuri si maculatura);
hirtie, carton si articole din acestea 52 910,07 19 030,31 25 003,30 8 876,45
XI Materiale textile si articole din
aceste materiale 256 007,90 14 725,61 104 243,65 137 038,64

45
XII Incaltaminte; obiecte de acoperit
capul, umbrele; umbrele de ploaie;
umbrele de soare; bastoane -scaun;
bice; cravase si parti ale acestora;
pene si puf prelucrate si articole din
acestea; flori artificiale; articole din
par uman 29 140,47 2 041,49 5 254,41 21 844,58
XIII Articole din piatra, ipsos, ciment,
azbest, mica sau din materiale
similare; produse ceramice; sticla si
articole din sticla 79 503,84 34 126,05 30 128,26 15 249,52
XIV Perle naturale sau de cultura, pietre
pretioase sau semipretioase, metale
pretioase, metale placate sau dublate
cu metale pretioase si articole din
aceste materiale; imitatii de bijuterii;
monede 5 309,80 3 206,62 605,23 1 497,95
XV Metale comune si articole din metale
comune 209 685,36 52 607,72 104 852,55 52 225,10
XVI Masini si aparate, echipamente
electrice si parti ale acestora; aparate
de inregistrat sau de reprodus
sunetul, aparate de inregistrat sau de
reprodus imagini si sunet de
televiziune si parti si accesorii ale
acestor aparate 476 698,24 47 805,47 239 773,09 189 119,68
XVII Vehicule, aparate de zbor
(aeronave), instalatii plutitoare si
echipamente auxiliare 184 983,06 15 15 7,29 116 776,31 53 049,45
XVIII Instrumente si aparate optice,
fotografice sau cinematografice, de
masura, de control sau de precizie;
instrumente si aparate medico –
chirurgicale; ceasornicarie;
instrumente muzicale; parti si
accesorii ale acestora 43 275,69 1 415,93 20 350,44 21 509,32
XX Marfuri si produse diverse 83 509,55 10 018,21 38 034,42 35 456,93
XXI Obiecte de arta, de colectie sau de
antichitati 570,32 1,59 543,65 25,08

46
Anexa 4
Exporturile Republicii M oldova în ianuarie -august 2017
EXPORTURILE REPUBLICII MOLDOVA
în ianuarie -august 2017*,
pe secțiuni, conform Nomenclaturii Combinate a Mărfurilor (NCM) și pe grupe de țări
mii dolari SUA
Cod
NCM TOTAL din care:
țările
CSI țările
Uniunii
Europene celelalte
țări ale
lumii
EXPORT – total 1 427
663,68 297
475,88 915
525,89 214
661,91
I Animale vii si produse ale regnului
animal 29 323,91 11 905,59 6 896,15 10
522,17
II Produse ale regnului vegetal 345 312,53 61 270,04 219
861,38 64
181,11
III Grasimi si uleiuri de origine animala sau
vegetala si produse ale disocierii
acestora; grasimi alimentare prelucrate;
ceara de origine animala sau vegetala 25 483,62 988,10 19 312,53 5 183,00
IV Produse ale industriei alimentare;
bauturi, lichide alcoolice si otet; tutun si
inlocuitori de tutun 206 456,26 52 539,92 86 259,23 67
657,10
V Produse minerale 17 425,78 6 447,33 7 668,97 3 309,48
VI Produse ale industriei chimice sau ale
industriilor conexe 66 934,37 52 567,78 7 216,22 7 150,37
VII Materiale plastice si articole din material
plastic; cauciuc si articole din cauciuc 22 094,37 6 774,47 9 862,16 5 457,74
VIII Piei brute, piei finite, piei cu blana si
produse din acestea; articole de curelarie
si de selarie; articole de voiaj, genti de
mina si articole similare; articole din
intestine de animale (altele decit cele de
la viermii de matase) 13 771,82 869,37 12 071,09 831,35
IX Lemn si articole din lemn, carbune de
lemn si articole din lemn; pluta si
articole din pluta; articole din paie, alfa
si alte materiale de impletit; cosuri si alte
impletituri 6 568,95 234,04 5 114,67 1 220,24
X Pasta din lemn sau din alte materiale
fibroase celulozice; hirtie sau carton
reciclabile (deseuri si maculatura); hirtie,
carton si articole din acestea 8 230,54 4 468,61 3 290,18 471,74
XI Materiale textile si articole din aceste
materiale 223 345,65 37 998,83 165
847,43 19
499,39
XII Incaltaminte; obiecte de acoperit capul,
umbrele; umbrele de ploaie; umbrele de
soare; bastoane -scaun; bice; cravase si
parti ale acestora; pene si puf prelucrate 22 612,58 4 548,83 17 920, 04 143,70

47
si articole din acestea; flori artificiale;
articole din par uman
XIII Articole din piatra, ipsos, ciment, azbest,
mica sau din materiale similare; produse
ceramice; sticla si articole din sticla 25 818,66 1 439,32 20 924,90 3 454,44
XIV Perle naturale sau de cultura, pietre
pretioase sau semipretioase, metale
pretioase, metale placate sau dublate cu
metale pretioase si articole din aceste
materiale; imitatii de bijuterii; monede 633,42 121,87 106,77 404,78
XV Metale comune si articole din metale
comune 31 661,88 13 388,79 16 812,53 1 460,57
XVI Masini si aparate, echipamente electrice
si parti ale acestora; aparate de
inregistrat sau de reprodus sunetul,
aparate de inregistrat sau de reprodus
imagini si sunet de televiziune si parti si
accesorii ale acestor aparate 232 602,93 24 780,74 202
191,73 5 630, 46
XVII Vehicule, aparate de zbor (aeronave),
instalatii plutitoare si echipamente
auxiliare 31 660,19 5 898,25 13 980,11 11
781,83
XVIII Instrumente si aparate optice, fotografice
sau cinematografice, de masura, de
control sau de precizie; instrumente si
aparate medico -chirurgicale;
ceasornicarie; instrumente muzicale;
parti si accesorii ale acestora 20 214,13 4 939,03 11 560,08 3 715,02
XX Marfuri si produse diverse 97 512,09 6 294,97 88 629,71 2 587,41