Referat Economie Secrieru Denisa (1) [615166]

CRIZA ECONOMICĂ

Pe lângă amenințările la adresa sănătății populației, criza Covid -19 aduce noi provocări la
nivel macroeconomic. Incertitudinea este prezentă chiar și pe termen scurt și bântuie
economia mondială . Instituțiile publice, firmele și gospodăriile ca snice, toate sunt afectate de
încetinirea activității economice. Marea majoritate a sectoarelor se confruntă deja cu o scădere
drastică a vânzărilor și a veniturilor din cauza imposibilității de a desfășura activitatea
obișnuită. În plus, anumiți actori pr ecum deținătorii de credite, chiriașii, emigranții care se
întorc acasă sau lucrătorii din economia informală nu au o protecție socială în situații de criză.
Chiar dacă este temporar, șocul măsurilor de izolare va avea repercusiuni considerabile asupra
activității economice. În mod particular, acestea se vor manifesta prin încetinirea activității de
producere din cauza perturbării lanțurilor de aprovizionare și reducerii cererii atât interne cât
și externe.
Pe lângă acestea, creșterea incertitudinilor va ex ercita o influență nefastă asupra programelor
de cheltuieli prognozate de firme și alte investiții private. Având în vedere că nu se cunoaște
cât vor dura restricțiile și cum va evolua pandemia în perioadele imediat următoare, nu putem
cuantifica cu exacti tate acceptabilă impactul economic al pandemiei, însă ne putem aștepta la
un șoc chiar mai puternic față de criza din 2009 (din păcate) , iar PIB -ul ar putea scădea chiar
și cu circa 10% numai în 2020. Prin urmare, răspândirea Covid -19 adaugă o nouă sursă
substanțială d e riscuri în adresa economiei naționale pentru anul 2020 și nu numai. În aceste
condiții, atenuarea efectelor Covid -19 asupra stării de sănătate și asupra economiei naționale
trebuie să fie prioritatea guvernării. Acțiuni decisive și la timp trebuie întrep rinse de Guvern,
banca centrală, autorități de reglementare, dar și alți actori, pentru a minimiza efectele crizei.
De cealaltă parte, agenții economici și populația au rolul lor în a da dovadă de responsabilitate
și a face tot posibilul pentru atenuarea e fectelor devastatoare .
În mod particular, pe anumite dimensiuni sectoriale criza ar putea avea următoarele efecte:
➢ Finanțe publice – nimeni nu pune la îndoială că bugetul pentru anul 2020 trebuie rapid
rectificat pentru a realoca resursele financiare destinate unor investiții și a extinde în primul
rând cheltuielile direcționate către sistemul medical și gestionarea crizei. Concomitent cu
aceasta, revizuirea principalilor indicatori macro -economici (în sensul înrăutățirii acestora) va
genera o reducere semnificativă a veniturilor din taxe și impozite. De cealaltă parte, nevoia
susținerii mediului de afaceri și a gospodăriilor casnice va necesita o extindere semnificativă a
cheltuielilor, peste limitele impuse de legislația bugetar – fiscal . În final, aceste ajustări vor
accentua deficitul bugetar și ne cesitatea identificării surselor suplimentare de finanțare;
➢ Sistemul financiar – la moment sectorul bancar se prezintă a fi destul de solid, bine
capitalizat și cu suficiente lichidități care să susțină ajustarea condițiilor de creditare a
agenților econ omici și populației (ex. amânarea ratelor pe câteva luni ). Cu toate acestea, unii
clienți ai bănc ilor cu greu vor face față crizei sau se vor ciocni cu falimentul la etapa
ulterioară. Aceasta fapt inevitabil va extinde volumul de credite neperformante, numărul
cazurilor de insolvență și portofoliile companiilor de colectare a creanțelor. De asemenea,

reducerea cererii interne ar putea determina ajustarea prețurilor unor active (ex. imobile) ce va
pune și mai multă presiune pe bilanțurile băncilor. În cele din urmă, băncile ar putea fi
reticente în refinanțarea/restructurarea unor credite, iar prima de risc cerută pentru finanțarea
guvernului ar putea crește pe fondul înrăutățirii situației finanțelor publice și condițiilor
economice generale;
➢ Firme – caracteristicile acestei crize sunt neordinare și lipsite de careva experiențe
anterioare. Practic asi stăm la o reducere simultană atât a cererii cât și a ofertei de bunuri și
servicii. Unele sectoare înregistrează o reducere semnificativă a activității economice, în timp
ce altele cu greu fac față restricțiilor impuse. În lipsa unor măsuri decisive de int ervenție,
economia reală riscă să se confrunte rapid cu o scădere drastică a volumului vânzărilor, o
reducere a ratei de ocupare și implicit creșterea șomajului. Investițiile private se vor reduce,
atenția antreprenorilor fiind orientată pe asigurarea chel tuielilor curente și menținerea pe cât
posibil a angajaților calificați. De asemenea, există riscul apariției unor blocaje în lanțurile de
aprovizionare, dar și în relația furnizori – clienți. Toți vor trebuie să -și asume o parte din
pierderi, de la produc ători până la proprietarii de magazine, cei de birouri, bănci, furnizori;
➢ Gospodării casnice – creșterea venitului disponibil din ultimii ani și politicile statului de
stimulare a accesului la locuințe au îndreptat atenția populației către sistemul finan ciar.
Îndatorarea populației a devenit o obișnuință3 în timp ce economiile acoperă de cele mai
multe ori o perioadă redusă de timp. În consecință, pentru cei mai mulți angajați pierderea
bruscă a locului de muncă ar agrava stabilitatea financiară personală și familială. La aceștia se
mai adaugă și persoanele angajate informal sau zilierii cu venituri sezoniere care nu au nici un
fel de protecție în față oricărui șoc economic. De asemenea, emigranții întorși de peste hotare
pot prezenta o situație de două or i mai gravă. Pe de o parte imposibilitatea reîntoarcerii
imediate la locurile de muncă, iar pe de altă parte lipsa veniturilor pentru ei și familiile a căror
venituri se bazau pe remitențe. Astfel, o criză economică de durată se poate transforma într -o
criză socială cu urm ări mult mai grave.
După cum bine știm cu toții, primul caz de COV ID-19 a apărut undeva prin luna decembrie în
China și încet încet s -a răspândit în majoritatea țărilor. Am ajuns la un număr critic de ca zuri
confirmate cu acest virus la noi în țară , care a generat o scădere incontestabilă a economiei.
Această epidemie mondială a generat o criză a sistemului medical, o criză economică fără
precedent și induce deja o mare doză de incertitudine. Chiar dacă vârful crizei de COVID -19
va trece, lucrurile nu vor reveni la norma l. Această p andemie și decursul economic pe care îl
generează sunt evenimente transformative care vor schimba modul de viață și alegerile
financiare ale fiecărei generații. Principala noatră prioritate este desigur sănătatea , mai mult, o
dată cu trecerea timpului, pe măsură ce epuizarea personalului medical și a resurselor se vor
face resimțite, rata de deces va crește . Dator ită numarului avansat de cazuri, majoritatea
firmelor și intituțiilor de producer e a anumit or bunuri s -au închis deoarece riscu l devenise
prea mare atât pentru an gajați cât și pentru angajatori, statul oferin du-le angajaților 75% din
salariul mediu brut. Din această cauză instituțiile si fir mele au do bândit o pierdere destul de
mare privind profiturile acestora, deoarece, atâta timp cât acestea au fost și sunt închise
practic nu s-au mai produs acele bunuri care , la rândul lor asigurau și alimentau alte instiții
alimentare sau firme, urmând în cele din urmă să piardă contracte cu agenți economici

importanți. Totodată, ș i cei din sist emul bancar au anulat unele plăți bancare cum ar fi ratele și
creditele timp de o perioadă nedeterminată de timp. Datorită acestei pandemii am aflat și
realizat totodată la ce nivel n e clasificăm noi, ca țară, p rivind n ecesitățile de care au nevoie
spitale le județene. Pe mine personal, m -a demoralizat total aflând că defapt , noi nu avem
aparatura necesar ă pentru a trata infectanții, când defapt directorul Ministerul ui Sănătății a
anunțat că spitalele noastre dispun de toate aparaturile și medicamentele necesare. M -a
deranjat în m od iminent faptul că, cu ajutorul fondurilor europene care ni s -au oferit țării, în
loc să se facă ceva la noi în țară (spre exemplu: renovarea unor spitale care au ajuns într -un
punct critic ) aceste fonduri au fost alocate la constr uirea unor instituții medicale înafara țării
noastre (Franța dacă nu mă înșel), motivele pentru care suntem nevoiți să ne trimitem cetățenii
în alte țări pentru anumite operații mai mult sau mai puți n complicate .
COVID -19 forțează oamenii să stea acasă cu limitarea deplasărilor, chiar și pentru activități
de strictă necesitate, cum sunt cumpărăturile curente. Acest lucru este în special valabil pentru
această gener ație pentru că riscul la care ne expun em în fața coro navirusului este unul foarte
ridicat pentru acest segment de vârstă . Mulți vor fi nevoiți să testeze pentru prima oară noi
tehnologii și servicii onlin e, cum ar fi comanda și livrarea la domiciliu a produselor alimentare
și a altor produse de bază. În plus vor fi nevoiți să se familiarizeze cu aplicațiile de plată
online pentru principalele servicii precum electricitate, apă, costuri administrative, TV,
internet și multe altele . De asemenea firmele care furnizează aceste servicii de a livra la
domiciliu să adapteze strategii le și interfețele platformelor online. Totodată, această pandemie
a afectat în mod defavorabil și sistemele de învățământ, cadrele didactice și studenții/elevii
fiind nevoiți să comunice prin intermediul online și ținând cursurile și orele cu ajutorul uno r
anumite platform e și aplicații precum Zoom, Skype, etc.
În prezent, răspândirea la n ivel global a infecțiilor cu COVID -19 are potențialul să provoace o
nouă recesiune globală. Sub impactul recesionist deja vizibil al răspândirii coronavirusului,
guvernele vor interveni pentru a spijini industriile cele mai afectate . Criza economică
provocată de COVID -19 va fi o mare provocare pentru noi toți . Jonglarea între companii va fi
din ce în ce mai riscantă. De asemenea ei sunt generația care a pus cel mai puțin preț pe
economisire și pe investițiile pe termen lung. Pare inevitabil că vor trebui să se adapteze
noilor condiții și vor avea o cu totul nouă atitudine legată de economisire și stabilitate,
afectând tendința lor d e azi orientată spre consum excesiv . Ei vor trebui să renunțe la o parte
din satisfacții în schimbul unei stabilități de durată .
Deși, până la moment, Covi d-19 a afectat în special sistemele de sănătate din economiile
avansate, piețele emergente și țările în curs de dezvoltare ar putea fi afectate de o combinație
de crize – medicală, economică și financiară. Multe dintre aceste țări vor avea nevoie de
suport pentru a -și consolida răspunsul la criză, pentru a restabili locurile de muncă și creșterea
economică în timp cât mai scurt .
În paralel cu implementarea măsurilor urgente, este necesar de dezvoltat un pachet de măsuri
de intervenție largă pentru a asigura relansarea economiei în perioada post -criză. Acestea nu
vor putea fi implementate fără o rectificare cuprinzătoare a bugetului prin revizuirea
veniturilor, realocarea unor cheltuieli și extinderea deficitului bugetar. La nivel de venituri

trebuie identificate toate acele surse interne care pot susține cheltuielile publice, iar de pe
extern a ccesate acele programe de ajutor financiar oferite de parteneri multilaterali și
bilaterali. De cealaltă parte, unele cheltuieli investiționale trebuie reconsiderate în timp ce
cheltuielile curente (salarii, pensii, cheltuieli sociale, etc.) și majorarea a locărilor financiare
pentru sectorul de sănătate trebuie să fie prioritară.