Referat Dl Senator Breaz V D [627309]

1

R E F E R A T
asupra conținutului tezei de doctorat intitulată
„ECO -TEHNOLOGII CIRCULARE PENTRU MATERII PRIME ÎN
INFRASTRUCTURILE ENERGETICE URBANE”
elaborată de Dl. Ilie Ionel CIUCLEA, sub conducerea științifică a Domnului
Prof.univ.dr.ing. Ioan GÂF -DEAC

Subsemnatul Prof.univ.dr. Valer -Daniel BREAZ, cadru didactic la Universitatea
„1 Decembrie 1918” Alba Iulia, am fost numit în Comisia de doctorat în calitate de
Referent oficial în baza Deciziei nr. 91 din 29 mai 2017 a Rectorului Universității din
Petroșani pentru susținerea tezei de doctorat a Domnului Ilie Ionel CIUCLEA intitulată
„ECO -TEHNOLOGII CIRCULARE PENTRU MATERII PRIME ÎN
INFRASTRUCTURILE ENERGETICE URBANE” sub conducerea științifică a
Domnului Prof.univ.dr.ing. Ioan GÂF -DEAC.
Procedân d la analiza conținutului lucrării de doctorat, în principal, rezultă
următoarele:

I. CU PRIVIRE LA IMPORTANȚA ȘI ACTUALITATEA TEZDEI DE
DOCTORAT

Potrivit temei și a continuțului final elaborat, scopul tezei de doctorat este de a
contribui la obținerea de noi soluții în domeniul eco -tehnologiilor pentru valorificarea
energetică a deșeurilor municipale și a reziduurilor miniere. Ca atare, prin căutări științifice,
tehnice și tehnologice, respectiv economice, în context sistemic se urmărește enun țarea de
aserțiuni eco -tehnologice în noua economie bazată pe cunoaștere , referitoare la modelul
economiei rețelizate, clusterizate, în care se are în vedere folosirea cvasi -integrală și
ecologică a resurselor tangibile de tip deșeuri și reziduuri miniere și a celor intangibile de
cunoaștere inginerească și economică avansată.
Se constată că poluarea și afectarea mediului înconjurător cu deșeuri/ reziduuri
miniere reprezintă o gravă amenințare pentru ecosisteme și, în egală măsură, pentru
colectivitățile s ociale, de habitat, respectiv pentru entitățile economice. Urmare a
activităților industriale miniere și a producerii de deșeuri municipale se ating praguri de
afectare ce pot ocaziona pierderi nepredictibile.
În contemporaneitate este validată concepția d e sustenabilitate , ceea ce confirmă
faptul că mediul reprezintă un împrumut de la generațiile viitoare.

2
Din rapoarte oficiale concrete se deduce că prin activitatea de minieră derulată mai
mult de un secol în Bazinul Carbonifer Valea Jiului s -au produs co nsiderabile afectări ale
mediul înconjurător prin emisia de deșeuri minerale (steril) și substanțe toxice. Afectările
au dereglat ciclul bio -geo-chimic al elementelor de mediu, care frecvent au influențat
verigile trofice ale biocenozelor.
Entitățile socia le și colectivitățile umane din proximitatea perimetrelor miniere din
zona Valea Jiului au suportat și suportă influența negativă a factorilor de mediu
dereglementați, caracterizați disfuncțional.
Sistemele de exploatare neadecvate tehnologic au contribuit și contribuie la
degradarea zonei. La acestea se adaugă prezența factorilor climatici edafici și a celor
orografici, care mijlocesc propagarea poluanților în zonă.
Se observă că activitatea minieră generală desfășurată în zona Valea Jiului are ca
efect de gradarea ecosistemelor, deopotrivă în perioada industrial activă cât și după sistarea
acesteia. Reziduurile toxice emise în mediu din cauza exploatării miniere afectează exogen
și endogen întregul areal socio -productiv și uman din Bazin.
Culegerea de informații și evaluarea efectelor activităților miniere asupra mediului
înconjurător legitimează cerința de măsurare a gradului de afectare. În acest fel , se pot
formula măsuri referitoare la ameliorarea factorilor de mediu. Pe această bază se ajunge la
creșterea nivelului de organizare a sistemelor ecologice, la restrucurarea exploatării
resurselor naturale, întrucât se pot stabili strategii, politici și tactici de armonizare
operațională minieră.
De aceea, evaluarea pe baze științifice a impactului asupra mediului înconjurător a
reziduurilor (în principal, hălzi de steril), identificând soluții inovative , poate contribui la
stabilirea măsurilor de prevenire sau eliminare a afectărilor provocate de activitățile
miniere.
Pe de altă parte, în Uniunea European ă se produc și se aruncă anual cca 3 miliarde
de tone de gunoi, iar importante cantități de materiale refolosibile se pierd definitiv.
În România media anuală a cantității de deșeuri generate de industria extractivă este
de 58 -60%, iar deșeurile municipale sunt în proporție de 2,6 -3%.
La nivel național se constată că, în fapt, cantitatea totală de deșeuri municipale
colectate anual de către operatorii de salubritate sunt de cca 5 milioane tone, din care 79%
sunt deșeuri menajere și asimilabile. Din acest to tal, doar 7% reprezintă valorificare
energetică și/sau materială.
Justificarea abordării temei în cercetarea doctorală rezultă din importanța sa
covârșitoare, întrucât nu se urmărește tolerarea/ contracararea deșeurilor și reziduurilor, ci
„conversia” lor, respectiv transformarea ace stora în energie pentru a opera sustenabil, în
mod articulat cu cerințele de protejare a mediului, autorul lansând prin economia circulară
tratarea energo -termică avansată, acesta fiind demers de pionerat și de mare viitor în
România.
Teza de doctorat, prin tema și obiectivele sale se dovedește de maximă oportunitate,
respectiv actualitate în științele inginerești moderne.

3
Cons iderațiile enunțate reprezintă premise justificative pentru cercetări teoretice și
practice, spre a form ula și obține soluții eficiente , inovative în domeniul cercetat.

II. CU PRIVIRE LA CONȚINUTUL TEZEI DE DOCTORAT, A
CONTRIBUȚIILOR PROPRII ÎN RAPORT CU CERINȚELE DE
ÎNDEPLINIRE A CRITERIILOR DE EVALUARE

În introducerea aferentă tezei de doctorat se motiveaz ă faptul că economia circulară
este o noțiune compusă, generică , folosită în prezent pentru o economie industrială
restauratoare, în care ciclul energiei și materialelor este biologic și tehnic. Caracteristica de
economie restauratoare arată orientarea cic lurilor energetice și materiale spre folosirea
cvasi -totală, biologică și energo -tehnologică a tuturor intrărilor fizice în sistemele
productiv -economice.

În CAPITOLUL I care poartă denumirea „Economia circulară pe plan
internațional și în România în sec torul extractiv de materii prime en ergetice și în
infrastructurile energetice urbane ” se realizează descrierea din perspectivă ge o-minieră,
energetică și urbană a semnalelor privind desființarea reziduurilor miniere și deșeurilor
municipale în corelație cu managementul deșeurilor energo -termice miniere și municipale
pentru sustenabilizarea mediului înconjutător.
Se arată că din partea creatorilor de strategii și programe de dezvoltare se manifestă
interes pentru Economia Circulară și instaurarea dominației eco-tehnologiilor.
Doctorandul consideră că economia circulară , față în față cu economia liniară ,
presupune completarea modelului economic contemporan cu teza folosirii cvasi -totale, în
regim ingineresc, a resurselor fizice, materiale, tangibile.
De altfel, autorul constată că economia circulară înseamnă trecerea la o economie
bazată pe reducerea consumului de energie și materii prime, în care deșeurile (reziduurile
miniere și municipale) au destinații stabilite încă din fazele de proiectare, la cupri nderea lor
în spirala ciclică a reutilizării. De aceea, deșeurile/ reziduurile miniere care apar într -un
proces de exploatare minieră/ fabricație, reprezintă materii prime pentru alte procese.
Doctorandul este de părere că administrarea resurselor miniere naturale, în
contemporaneitatea bazată pe cunoștere, impune o nouă administrare a energiei și
tehnologiilor .
Sunt concludent și în manieră proprie, contributivă, relatate premise pentru
clusterizarea economică circulară a întreprinderilor miniere și municipale de mediu în
România și este avansată, în premieră, teza necesității dereglementării (de -regularizării)
mediului economic al reziduurilor miniere și a deșeur ilor municipale, asigurându -se astfel
libertatea reală a circularității materiilor prime (deșeuri, reziduuri), a capitalurilor și
investițiilor în domeniu.
Potrivit autorului, în fapt, cea mai bună formulă practică, respectiv strategie pentru
dezvoltarea economică armonioasă trebuie să asigure flexibilitate suficientă în

4
întrebuințarea diferitelor surse de energie primară, astfel încât raritatea unor resurse să nu
ducă la situații de criză.
Delimitarea câmpurilor cantitative ecuaționale pentru formalizarea balanței generale
a fluxurilor materiale ținând seama de variația volumului reziduurilor/ deșeurilor în
economia circulară, consumul neproductiv social și personal din producție și reciclări/
tratări de reziduuri față în față cu cerințele de protecție a m ediului natural reprezintă
abordări clarificatoare realizate de doctorand în Capitol , care motivează recurgerea la
conceptualizarea tratării termice avansate a deșeurilor pentru obținerea de energie.
Descrierile amintite, corelate cu aprecieri de similitud ine întâlnite pe plan mondial
subliniază că în lucrarea de doctorat se înfățișează în mod semnificativ „stadiul cunoașterii
în domeniu”.

CAPITOLUL II are titlul ” Eco–tehnologizarea și circularitatea energetică .
Cadrul pentru comparații între regiunea Buc urești –Ilfov și Bazinul Valea Jiului ”.
Capitolul debutează cu examinarea participării de șeurilor la constituirea grupei de
materii prime energetice în infrastructuri urbane.
Se recurge la studiul comparativ al elementelor ce caracterizează cadrul pentru e co-
tehnologizare și circularitate energetică prin implicarea folosirii deșeurilor municipale și a
reziduurilor miniere între Regiunea de Dezvoltare 8 București -Ilfov și Bazinul Carbonifer
Valea Jiului.
Examinarea comparativă a potențialului de obținere a e nergiei din deșeuri (în zona
București -Ilfov) compensând extracția de huilă energetică din subteran (Bazinul Valea
Jiului) este întregită în Capitol cu implicarea exemplificativă a angajamentului investițional
al companiei SC Supercom SA București, în edif icarea unui Complex Integrat de Tratare
Energo -Termică Avansată a Deșeurilor.
Autorul este de părere că se pot stabili corelațiile necesare evoluțiilor către
dezvoltarea durabilă în arealul municipal București ( Regiunea București – Ilfov) bazat pe
reciclar ea-valorificarea deșeurilor.
Doctorandul emite teza că, atâta timp cât în întreprinderi focalizarea cantitativ –
economică este pe costurile interne , desconsiderând în calculele eficiența economică
durabilă, deci costurile externe, problema reziduurilor apare conceptual ignorată,
nesoluționată. Aceasta este fractura între economia generală tradițională și economia
circulară. Se apreciază că în mare parte în economia din România deșeurile și reziduurile nu
îmbracă forme de “accidente”, ci mai de grabă sunt asumate/ acceptate (pseudo -acceptate)
drept consecințe .
De asemenea, doctorandul susține că este necesară impunerea condiționalității
fundamentale economice asupra fondului de resurse/ rezerve de materiale miniere minerale
și energetice în România și în Bazinul Valea Jiului, fiind descrisă influența eco –
tehnologiilor asupra procesului de devenire a ”materialelor utilizate” drept materiale de
satisfacere a cerințelor de consum crescând de energie și alte materiale.
În lucrare este tratată circularitatea condiționalităților pentru afaceri de mediu prin
valorificarea materială și energetică a reziduurilor miniere (Bazinul Valea Jiului) și

5
deșeurilor municipale (Regiunea București -Ilfov) și se avansează ideea de introducere în
România a circularității compusă din condiționalități pentru afaceri de mediu prin
valorificarea reziduurilor și deșeurilor cu ponderea pentru energie.
De altfel, este elaborată o propunere de circularitate compusă a condiționalităților
pentru valorificarea reziduurilor miniere și deșeu rilor municipale în România (în Bazinul
Valea Jiului și în Regiunea București -Ilfov) ținând seama de cele mai semnificative
relaționări între costuri, sarcinile ecotehnologice și sarcinile productive -industriale în
valorificarea reziduurilor miniere și deș eurilor municipale în regiunile de dezvoltare ale
României.
Pe această bază are loc însoțirea economiei circulare de circularitatea financiară,
devenită componentă în circularitatea condiționalităților pentru afaceri de mediu prin
valorificarea materială și energetică a reziduurilor și deșeurilor.

CAPITOLUL III este denumit ” Afectarea capacității ambientale a mediului
minier și urban. Studiu de caz comparativ: Valea Jiului – Regiunea București -Ilfov ”.
Pentru început sunt tratați termenii de bază explicativi, specifici în influ ența
deșeurilor miniere și municipale asupra calității factorilor de mediu, fiind prezentată o
situație sintetică a dimensiunii antropice a prezenței hălzilor de steril/ șlamuri pe teritoriul
Bazinului Petroșani -Valea Jiului , care evidențiază ocuparea a 193 ha cu 39 de hălzi, din
care 50,7 ha sunt semnificativ afectate de poluare din surse de proveniență minieră și/sau
din prepararea (spălarea și tratarea) cărbunilor.
Pentru Regiunea 8 București –Ilfov datele medii în domeniu se referă la: cca
952.800 tone deșeuri municipale/an, din care sticla și metalele reprezintă cca 22.800 t/an,
diferența fiind deșeuri asimilabile cu cele ce pot fi supuse procesului de obțin ere a energiei
prin procese eco –tehnologice (cca 930.000 t/an).
Pentru evidențierea rezultatelor cercetărilor, prin analizele geoecologice efectuate
autorul a explicitat un sistem de comparații, aspecte comune, echivalențe și diferențieri
între cele două zone cercetate și a recurs l a introducerea conceptului de ” mină urb ană”.
Autorul a formulat un model corelativ original de calcul prin care este observabilă
concluzia că, în România, în fapt, 4,94 tone de deșeuri municipale cu potențial de produs
energetic este echivalentul 1 tonă huilă energetică de Vale Jiului , extrasă din subteran cu
tehnoogii miniere complexe, complicate, extrem de periculoase și afectante ale mediului
înconjurător pe termen lung, cu consecințe antropice peste durata unui ciclu biologic.
Prin alcătuirea unei situații comparative, sistematizate, cu date de echivalență
energetică pentru conversia deșeurilor municipale între Bazinul Carbonifer Valea Jiului și
Regiunea de Dezvoltare 8 București –Ilfov se obțin concluzii relevante pentru formularea
expresiilor de interes care să vizeze recurgerea la tratarea energo -termică avansată a
deșeurilor cu ajutorul unor tehnologii noi, din sfera eco -tehnologiilor inovative pentru
producere de ”energie urbană”.
În esență, în premieră, doctorandul a ajuns la formalizarea unor date de echivalență
energetică în regim econo mic circular după cum urmează :

6
– Suprafețele celor două zone cercetate sunt relativ apropiate dimensional (+ 495km2, în
favoarea Regiunii București –Ilfov), însă relieful general este net diferit (zonă muntoasă
în Valea Jiului – câmpie în Regiunea București -Ilfov);
– Numărul locuitorilor din Valea Jiului este net redus în comparație cu p opulația din
Regiunea București –Ilfov ; ca atare, volumul deșeurilor municipale este corespunzător
mai redus în Bazinul Valea Jiului;
– Numărul operatorilor economici, industriali, o rgani zaționali în Regiunea București –
Ilfov este net mai mare și, ca atare , aceștia sunt ”producători de deșeuri” în număr/
cantitate mai mare.
– Afectările capacității ambientale în Valea Jiului sunt însă mai pronunțate, urmare a
poluării din considerente an tropice (în special prin hălzi de steril și subsidența
terenurilor);
– În schimb, în Valea Jiului este net superioară cantitatea de combustibil energetic minier
(huil ă) extras din subteran (aproape 3 milioane tone/an, față de ”zero” în Regiunea
București -Ilfov). Pe această bază în echivalent teoretic (cu potențialitate practică)
rezerva energetică anuală oferită de Bazinul Valea Jiului ajunge la acest capitol la
aproape 12 milioane Mwh.
– În ideea valorificării energetice a deșeurilor municipale din Valea Jiulu i s-ar putea
obține cca 7.314 Mwh ;
– În schimb, prin valorificarea deșeurilor cu potențial e nergetic din Regiunea București –
Ilfov este posibilă realizarea a peste 753.000 Mwh, respectiv echivalentul a 188.259
tone echivalent de huilă energetică , provenită ca atare din această ”mină urbană”.
Propunerea originală din partea doctorandului de recurgere la tratarea energo –
termică avansată pentru obținerea de energie din ”resurse miniere urbane” este apreciată,
așadar, ca fiind de interes efectiv, situație în care procesul devine contributiv la realizările
Sistemului Energetic Național, dar și ale celui european (UE), concomitent cu soluționarea
eco–tehnologică durabilă/ sustenabilă a mediului în fața deșeurilor.
Autorul consideră că unele măsuri de sprijinire a dez voltării sectorului reutilizării în
Regiunea București -Ilfov trebuie asociate cu măsuri de eliminare a subvențiilo r care nu
sunt stimulative în ierarhia deșeurilor.
Nu este lipsit de interes faptul că, în plan regional, european subvențiile sunt și din
categoria celor dăunătoare mediului , urmare a stabilirii incorecte a unor prețuri.
Doctorandul afirmă că pentru soluționarea problemelor legate de subvențiile dăunătoare
mediului și a asigurării unor semnale de prețuri mai corecte în România (Regiunea
Bucure ști–Ilfov), este necesară activitatea de monitorizare a reformei fiscale care
favorizează o trecere de la fiscalitatea în domeniul muncii la cea în domeniul impactului
asupra mediului și eliminarea treptată a subvențiilor dăunatoare mediului.

CAPITOLUL I V se intitulează “Propunerea investiției de tip Complex
Integrat de Tratare Energo -Termică Avansată a deșeurilor în Regiunea București -Ilfov,
prin ecotehnologizarea circulară și reconceptualizarea risipei ”.

7
În Capitol se afirmă că, în fapt, cea mai importantă, motivantă și acoperitoare
circularitate în sfera energo -termică a deșeurilor este circularitatea financiară, care domină
ansamblul circularității condiționalităților în valorificarea energetică a reziduurilor și
deșeurilor. În acest cadru, doct orandul introduce noțiunea de bio-etalon prin care se
evidențiază valoarea generică unitară a substanței (reziduu, deșeu) intrată în procesări
pentru obținerea de energie și se consideră că în economia circulară este de bun augur
delegarea autorității func ționale, care este de interes pentru aplicare chiar și la nivelul
întreprinderilor de mediu.
În premieră în literatura de specialitate autorul a elaborate un sistem simbolic
preinformatizat pentru „ecologizarea industrială” și „ecologizarea cunoașterii” în contextul
implementării unui proiect de Complex Integrat de Tratare Energo -Termică Avansată a
Deșeurilor.
O sistematizare matematică a procesualității Complexului este redată simbolic într –
un sistem care indică, în fapt, forma procesuală a existenței deșe urilor în marile orașe,
precum municipiul București și este propusă integrarea modular ă a concepției și
operaționalizării pentru prevenirea, colectarea și valorificarea deșeurilor în Valea Jiului și
în Regiunea București -Ilfov.
De altfel, autorul lansează , în context contributive, noțiunea de “ eco-tehnologie
circular ă”, care pentru prima oară în știința și literatura de specialitate arată că este asumată
ideea societății românești/ europene cu “deșeuri zero”, pe baze eco -tehnologice circulare.
Conceptualiz area și reconceptualizarea risipei în România și particularizăr i în Regiunea
București –Ilfov însoțesc decizia/lanțul de decizii pentru eco -tehnologizare în instaurarea
noutății/ inovativității în firme cu scopul reducerii sau evitării risipei de materii, m ateriale și
energie.
Pornind de la necesitatea că orice întreprindere de mediu minier/ municipal trebuie
să dovedească o anume pro -activitate inovativă, în capitol doctorandul propune recurgerea
la devenirea eco -tehnologică ori la devenirea sistemică a nerisipirii energiei, materiilor
prime și materialelor.
Propunerea, în esență, se referă la instituirea unui corp decizional strategic în care
entitatea minieră/ municipală se comportă inovativ în fața risipei.
În capitol se concluzionează că reducerea risipei împreună cu ecologizarea
producției stau la baza producerii de energie nouă din transformări aferente reciclărilor.

CAPITOLUL V denumit ” Propunere de Complex Integrat pentru Tratarea
Energo -Termică Avansată a Deșeurilor/ Reziduurilor din mina urbană aferentă Regiunii
București -Ilfov ” tratează principii și concepții integrate pentru proiectul de energie verde
din deșeuri în Regiunea București -Ilfov.
Din analizele proiective efectuate d e autor în contextul propunerii contributive
pentru lucrarea de doctorat, pentru complexul Integrat de Tratare Energo -Termică Avansată
a Deșeurilor/ Reziduurilor se pot înregistra următorii parametri operaționali:

8
– Capacitatea totală de tratare/ valorificar e este cca. 225.000 tone [DSM]/an (aprox.
30 tone/oră), care poate acoperi cca. 20 -25 % din necesarul total de de șeuri pentru
Regiunea București -Ilfov, sau necesarul a 2 -4 județe;
– Configurațía propusă este maximală și optimizată din punct de vedere al cant ității/
tipului/ caracteristicilor deșeurilor tratate, al gradului de valorificare a acestora și al
eficienței economice, respectiv al costurilor proiectului.
Capacitatea termică a Complexului este de cca. 70 MW. Cantitatea de abur produsă
este de cca. 84 tone/oră, la o temperatură de cca. 4000C, la o presiune de cca. 40 barr. În
sistemul combinat ”energie electrică și termică” se produc simultan energie electrică (cca.
7,5 MW) care se livrează în Sistemul Energetic Național și energie termică furnizată în
sistemul de termoficare munici pală (cca. 36 MW).
În lucrarea de doctorat se arată că prin investiția propusă se crează 550 locuri de
muncă ”verzi”, stabile.
Cenușile de vatră și cele zburătoare se propune să fie tratate pentru obținerea de
materiale neferoase și feroase, vitroase și inerte reutilizabile, iar prin alimentarea cu 30t/h
deșeuri se pot obține 7,5MW energie electrică în rețea, respective 30MW obținuți în
termoficare.
Este elaborată o schemă originală pentru recuperarea energiei din Complex ul
Integrat pentru Tratarea Energo -Termică Avansată a Deșeurilor din ”mina urbană”, precum
și o schemă procesuală a sistemului uzinal.
Autorul propune o schemă inedită pentru tratarea cenușii de vatră în Complexul
Integrat avansat spre implementare prin re comandările din Capitol.
Complexul Integrat propus reprezintă premieră antrepreno rială eco -tehnologică
asigurând prelucrarea a 225.000 tone deșeuri municipale din zona studiată și nu se elimină
în mediul înconjurător niciun fel de reziduu sau deșeu, gradul de recuperare/ valorificare
fiind de 100%.

CAPITOLUL VI are titlul ”Model energo -circular tehno -economic formalizat
pentru Bazinul Valea Jiului și Regiunea București -Ilfov ”.
În Capitol sunt relatate aspecte privind participarea energiei la circularizar ea
economică generală. În esență, autorul afirmă că lumea modernă cât și cea viitoare nu este
amenințată de lipsa de energie ci de irosirea acesteia, ori a incapacității sau voinței tehnice
de a recurge la folosirea energiei regenerabile , respectiv din deșeuri.
Sunt prezentate elementele de procesare comparativă a datelor prin valorizări bazate
pe ordonări și ierarhizări pentru concepția introducerii creșterii ”zero” a energiei
(consumului de energie).
Doctorandul a elaborat un model de optimizare a fluxului circularității economice a
reziduurilor/ deșeurilor, concluzionând că eco -tehnologiile circulare pentru materii prime în
infrastructurile energetice trebuie să pornească de la „analiza tehnică împreună cu analiza
de cost”.
Este descris avansul eco -cumulativ al stărilor de sustenabilitate asigurată până la
orizontul sustenabilității finale folosind complexele integrate de tratare energo –termică

9
avansată a deșeurilor și se înfățișează intervalele identificate pentru constituența zonei
stabile de afaceri cu deșeuri.
Pe această bază, doctorandul realizează interpretarea originală ,- materială a BCG
(Matricea Boston pentru portofolii de afaceri, Boston Consulting Group ) prin
reconsiderarea cont ributivă a arealelor de interes pentru afacerile c u deșeuri în firmele de
mediu.
În Capitol s e emite teza că în prezent se resimte nevoia conceperii cel puțin a unui
indicator agregat , considerat etalon operațional, pentru măsurarea angajamentului în
economia circulară (bio -etalon).
Modelul energo -circular teh no-economic propus de autor în C apitol se referă la
dezvoltarea masificată bazată pe etalonare unitară, de eco -integrare de la etapă la etapă. În
acest fel, se consideră că nu mai este necesară recurgerea la mecanisme de retroacțiune
economică (în economia liniară), ci se pun în operă mecanisme de acțiune economică,
vizând folosirea rațională, cvasi -totală a resurselor.

CAPITOLUL VII este intitulat ”Modelarea strategică și tactică a alinierii
României la tehno -economia energo -termică ci rculară ”.
Sunt descrise obiectivele esențiale ale modelului strategic și tactic de raliere a
României la tendințele în domeniul folosirii deșeurilor în economia circular ă și se descriu
valențele conceptuale ale unui model managerial ”logic” în economia cir culară pentru un
„Parteneriat național pentru inovare privind materiile prime din deșeuri”.
Alinierea României la scenariul general “ zero deșeuri “, prin formularea unei sub –
politici/ sub -scenariu (subsecvent) tendințelor de ansamblu europene/ globale în do meniu ar
avea consecințe favorabile macroeconomice, cu grad ridicat de certitudine evaluabilă cel
mult până la orizontul anului 2050, după care sustenabilitatea câștigată ar putea fi continuu
implementată conceptual, strategic și, implicit, operațional.
Autorul Tezei de Doctorat prezintă în acest Capitol scenarii de avans a României în
privința creșterii Productivități i Resurselor între 2016 –2030 și ajunge la concluzia că se
resimte nevoia unei “econometrii a eficienței resurselor “, concept lansat în prem ieră în
lucrarea de doctorat . O reformă de introducere a taxelor moderate, optimizate ,- de mediu , ar
putea deveni instrument operațional și în România.
În context, s -a recurs la modelarea raportului dintre creșterea economică și afectarea
mediului din acti vități miniere și municipale. Economia circulară , potrivit doctorandului,
exprimă reproducția lărgită până la epuizare a operațiunii de introducere în fluxul eco -tehno –
producție/ reproducție a tuturor materialelor și a întregii energii.
Acest aspect este c ontributiv la reformularea optimului economic, care include acum
și considerentele calității mediului, în care evitarea risipei resurselor este acompaniată de
prelucrarea cvasi -totală a reziduurilor/ deșeurilor.

CAPITOLUL VIII este denumit ”Concluzii finale. Contribuții științifice proprii.
Propuneri și recomandări. Direcții viitoare de cercetare.”

10
În cadrul acestuia sunt descrise , concludent și în context contributiv , profund
original, rezultatele la care s -a ajuns în urma cercetărilor derulate pentr u elucidarea
științifică a temei tezei de doctorat.
Teza de doctorat este elaborată pe parcursul a 8 capitole , cu un număr de 204
pagini, cuprinzând în total 179 figuri (desene/ scheme/ fotografii), din care 97 originale,
proprii, și 7 tabele, din care 3 cu date și informații specifice, originale, colectate și
prelucrate, interpretate de autor.
Teza de doctorat are 56 titluri de capitole, sub -capitole, paragrafe și sub -paragrafe,
reflectând atotcuprinderea cercetărilor desfășurate de autor în domeniu în țar ă și străinătate.
În lucrarea de doctorat sunt sistematizate 54 aspecte concluzive preliminare privind
problematicile tratate în cele 7 capitole de bază.
Sunt prezentate 22 concluzii finale, 38 contribuții științifice proprii, 14 propuneri,
17 recomandări și 4 direcții viitoare de acțiuni.
Indexurile cuprind 102 figuri, 23 formule matematice, 3 tabele și 63 concepte,
expresii și notiuni, toate originale, creații proprii ale autorului, intrate sub incidența copy –
right -ului științific.
În context inovativ, autorul este posesor al Brevetului de Invenție, intitulat
Procedeu și Instalație de obținere a energiei electrice și termice din reziduuri solide
urbane , certificat de OSIM – Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, București, Nr.125040/
2007 -2010.
Sunt î nfățișate rezultatele obținute, fiind pus accent pe contribuțiile și propunerile
proprii, originale referitoare la eco-tehnologii circulare pentru materii prime în
infrastructurile energetice urbane.
În Bibliografie se întâlnesc 211 referințe din țară și străinătate , preponderent
actualizate în domeniu.

III. APRECIERI CONCLUZIVE ASUPRA LUCRĂRII DE DOCTORAT

Teza de doctorat intitulată „Eco -tehnologii circulare pentru materii prime în
infrastructurile energetice urbane” este rezultatul preocupărilor științifice, tehnice și
practice manageriale ale autorului, Domnul Ec. Ilie Ionel CIUCLEA, fiind expresia
pregătirii sale profesionale, a experienței sale deosebite în domeniu.
Lucrarea exprimă pe baze științifice proporția optimă între abordările teoretic e și
cele practice, experimentale în domeniul studiat.
Autorul tezei stăpânește aparatul matematic și tehnicile de cercetare, dovedind
capacitate de analiză ș i sinteză, spirit de inovare și avans pe căile noi ale științei și
tehnologiei/ economiei moderne.
Teza de doctorat este structurată astfel încât problematica domeniului include
părțile: Cuprins, Introducere, Stadiul cunoașterii, Contribuții proprii, Concluzii finale,
Anexe și Bibliografie.
Contribuțiile originale ale autorului sunt de mare semnificație științifică și de
actualitate în sfera ingineriei și economiei românești și globale .

11
Prin conținutul său, lucrarea de doctorat oferă soluții științifice teoretice și practice
în domeniu care au potențial de generalizare .
Lucrarea de doctorat este originală, evidențiază creativitatea, predispoziția autorului
pentru descoperirea noutăților științifice și emiterea de concl uzii, propuneri și recomandări
utile în domeniu.
Lucrarea de doctorat este clară din punct de vedere conceptual , este redactat ă fluent,
și evidențiază o excelentă logică abordărilor științifice.
Stadiul cuno așterii în domeniu este relatat atotcuprinzător, iar concluziile au
potențial de generalizare teoretică și practică .
Este îndeplinit Criteriul TD1.

Teza de doctorat se carac terizează prin nivel calitativ înalt, coerență, valoare
științifică ridicată a informațiilor. Rezultatele obținute sunt importante pentru cercetători și
practicieni , pentru mediul academic/ universitar, pentru elaboratorii de strategii și tactici în
domeni u.
Formulările matematice, graficele și tabelele au claritate , acuratețe științifică .
Sursele bibliografic e sunt reprezentative, actuale, din țară și străinătate.
Este îndeplinit Criteriul TD2.

Realizările principale descrise în teza de doctorat au fost p ublicate de doctorand în
calitate de unic autor/ prim autor și coautor în reviste de specialitate, în volumele unor
manifestări științifice recunoscute din țară și străinătate .
Doctorandu l a publicat, în formă extinsă conținutul cercetărilor și rezultatel or într -o
carte la Editura Monitorul Oficial, Acreditată de Consiliul național al Cercetării Științif ice
din Învățământul Superior.
Sunt îndeplinite cerințele Criteriului TD3.

Se confirmă concluzia generală că scopul tezei a fost atins în totalitate .
Față de cele expuse mai sus, îmi exprim acordul deplin pentru susținerea
publică a tezei de doctorat și a cordarea cu prisosință Domnului Ec. Ilie Ionel
CIUCLEA a titlului de „Doctor în știință” cu calificativul Foarte bine .

Referent oficial,
Prof.univ.dr. Vale -Daniel BREAZ,
Senator, Parlamentul României,
Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia