Referat Bianca Radovici X Ss1 Refacut [607898]

COLEGIUL NATIONAL BANATEAN

Idei iluministe in continutul documentelor revolutionare
Nume elev: Radovici Bianca Denisa Prof. coord.:Farcas Tamara

Timisoara, 2020

Planul referatului:
1. Petitia Dreptului si Declaratia Drepturilor
2. Declaratia de independenta a coloniilor engleze din America de Nord
3. Constitutia Americana
4. Declaratia drepturilor omului si cetateanului

Cuprins
Planul referatului…………………………………………………………………………………pag.1
Cuprins………………………………………………… …………………………………………….pag.2
Petitia dreptului si Declaratia drepturilor………………………………………………..pag.3
Declaratia de independenta a coloniilor engleze din America de Nord ………..pag.4
Constitutia Americana…………………………………………………………………………..pag.5,6
Declaratia drepturilor omului si cetateanului……………………………………………pag.7
Concluzii, bibliografi e si webografie………………………………………………………..pag.8

Eu am ales aceasta tema deoarece am dorit sa aflu mai multe informatii despre aceste
documente si sa incerc sa le inteleg mai bine.
Prin aceasta tema imi propun sa aflu cat mai multe informatii despre aceste documente .
Dezvoltarea planului referatului:
Petitia dreptului: informatii si prevederi; Declaratia drepturilor: informatii
Declaratia de independenta a coloniilor engleze din America de Nord: informatii
Consti tutia Americana: istoria constitutiei, Constitutia nord -americana, articolele acesteia
Declaratia drepturilor omului si cetateanului: istoric, informatii

Petitia dreptului
Dupa infrangerea armatelor britanice conduse de Buckingham impotriva Frantei, rege le se
vede constrans sa convoace Parlamentul la 28 martie 1628, intrucat investise toti banii in
campania din Franta in speranta ca va obtine o victorie care sa -i aduca popularitatea intre
supusi, dupa ce taxele impuse de el, au atras nemultumirea acestora . Acesta ii aminteste
regelui de faptul ca trebuie sa respecte legile si profitand de aceasta ii va impune lui Carol I
Stuart un nou document – Petitia Dreptului (Petition of the Right) – prin care se reafirma
principiul libertatilor individuale. Initial, re gele refuza sa aprobe acest document, insa,
constrans de imprejurari, il va aproba, fiind constient de faptul ca nu -i va respecta prevederile.
Cinci parlamentari intocmesc aceasta petitie: Sir John Eliot,John Pym,John Hampden,Thomas
Wentworth si Oliver Cro mwell, prin aceasta petitie i se cerea regelui sa renunte la politica
absolutista pe care o ducea si sa colaboreze cu Parlamentul, dar si sa incheie colaborarea cu
catolicii din Irlanda si Scotia.
Prevederi: sa nu se perceapa nici un impozit fara incuviint area Parlamentului; arestarea sau
confiscarea averii sa aiba loc conform procedurii normale de judecata si legilor existente; sa
se puna capat practicii incarcaturii soldatilor in casele cetatenilor; sa nu se mai aplice legea
martiala pe timp de pace.

Declaratia drepturilor:
Declaratia drepturilor este inspirata din Legea Drepturilor din Anglia (1689) si din Declaratia
de Independenta din America. Declaratia Drepturilor Omului si ale Cetatenului contine un
preambul (introducere) si 17 articole. Din 1689 e ste un act al Parlamentului Englez ce
statornicea suprematia puterii legislative a Parlamentului asupra puterii executive regale, dand
Angliei o organizare moderna.
Declaratia drepturilor pune bazele monarhiei constitutional -parlamentare si, prin urmare, a l
statutului englez modern. Prin ea se limitau drepturile monarhului stipulate in preamblul
Constitutiei. Aceasta garanta convocarea regulata a Parlamentului, libertatea dezbaterilor si a
drepturilor in materie fiscala. Atributiile regelui erau restranse, desi el ramanea seful Bisericii
anglicane si se bucura de mari onoruri. Regele nu putea suspenda sau abroga vreo lege, iar
dreptul de a avea armata era conditionat de aprobarea Parlamentului.
„Declaratia Drepturilor” a fost acceptata in 1689 de catre noul rege William al III -lea. Prin ea,
Anglia devenea o monarhie constitutionala, puterile regelui fiind limitate.
Erau garantate drepturile cetatenilor si erau separate trei puteri in stat :
– Puterea executiva
– Puterea legislativa
– Puterea judecatoreasca

Declaratia de independenta a Statelor Unite ale Americii:
Este un document prin care cele 13 colonii ale Marii Britanii din America de Nord isi declara
independenta fata de Regatul Unit al Marii Britanii explicand tot odata si motivul pentru care
au facut -o.
Acest document a fost ratificat de Congresul Continental la data de 4 iulie 1776. De -a lungul
aniilor 1750 -1760, relatiile dintre Marea Britanie si cele 13 colonii au devenit din ce in ce mai
tensionate, pana cand in ziua de 19 aprilie 1775, precedand cu peste un an Declaratia de
independenta, razboiul a izbucnit cu adevarat prin confruntarea militara cunoscuta sub numele
de Bataliile de la Lexington si Concord.
Aceste batalii care de fapt au fost conflicte armate multiple la diferite scale, s -au desfasurat in
aceeasi zi la 19 aprilie, in apropiere de Boston. Simultan, aceste batalii multiple au fost
considerate inceperea Razboiului Revolutionar American.
Cel putin 2 do cumente pot fi mentionate aici de a fi contribuit decisiv la transformarea unor
colonii de agricultori, mestesugari si comercianti care au avut prea putine legaturi intre ele,
intr-o viitoare natiune, avand o clara constiinta colectiva si o dorinta intensa de a fi
independenta.
Primul este actul britanic puternic restrictiv, perceput de colonisti ca un act de opresiune,
cunoscut sub numele de “Intolerable Acts” si care aproape a sugrumat auto -guvernarea
coloniilor americane ale Angliei. Cel de al doilea est e minunatul pamflet al lui Thomas Paine,
intitulat ”Common Sense”, publicat in ziua de 10 ianuarie 1776, care a avut un puternic rol de
galvanizare a mintilor, sufletelor si mandriei colonistilor.
Prima fraza a Declaratiei afirma ca o chestiune de lege nat urala abilitatea unui popor de a -si
asuma independenta politica si recunoaste ca motivele unei asemenea independente trebuie sa
fie rezonabile si, prin urmare, explicabile, de aceea trebuiau sa fie explicate.
Thomas Jefferson, autorul proiectului Declaratiei, a rezumat insa aceasta filosofie și a expus -o
drept o lista de plangeri la adresa Regatului Marii Britanii, aflat la acea vreme sub conducerea
regelui George al II -lea, pentru a justifica astfel ruperea legaturilor intre colonii și patria –
mama. Prima cauza de nemultumire erau taxele prea mari platite regatului britanic, numite
“taxe fara reprezentare”, pentru ca membrii coloniilor nu aveau drept de reprezentare in
Parlamentul britanic.

Constitutia Statelor Unite ale Americii este cea mai importanta lege a S.U.A. care a fost
conceputa intre 21 februarie si 17 septembrie 1787 cand a si fost definitivata odata cu
adoptarea sa de catre Conventia Constitutionala a S.U.A. care a avut la la Philadelphia si
Pennsylvania. Imediat dupa adop tarea documentului a fost supusa ratificarea celor 13 foste
colonii votarea si acceptarea acestuia.
Istoria Constitutiei:
In timpul Razboiului de independenta este sustinut actul proclamarii independentei de stat, iar
acesta prevede independenta de cele 13 colonii britanice. Aceste 13 colonii s -au rasculat
asupra Imperiului Britanic formandu -se Congresul Continental care a avut loc la Philadelphia
in 1774. Acesta era un congres institutionalizat, devine prima institutie continentala care
condamna actiunea d e elaborare a taxelor de catre Parlamentul englez fara consultarea si
reprezentarea politica a locuitorilor din cele 13 colonii. Odata cu acest congres se lanseaza
lozinca ,,Nu exista taxare fara reprezentare”, se stabileste boicotul ca si actiune impotriv a
metropolei, iar ca si consecinta ar fi declararea semnatariilor documentului rebeli de catre
George al III -lea.
Congresul Continental era un organ strict legislativ, dar de cele mai multe ori nu puteau sa
produca nici legi datorita membrilor care erau ab senti, puterea executiva si judiciara nici nu
existau, acesta putea doar sa stranga taxele. Datorita faptului ca nu exista putere executiva
care sa aplice legile si putere judecatoreasca care sa pedepseasca incalcarea acesteia. Acest
fapt facea ca puterea congresului sa fie ignorata, nerespectata sau considerate ridicola.
Constitutia nord -americana:
Este prima constitutie din lume, aceasta a avut initial 7 articole la care s -au mai adaugat inca
26 de amendamente. Primele 10 au fost ratificate in 1791 intre ele, iar urmatoarele 10 au fost
ratificate pana in anul 1971.
Separarea puterilor in stat este un termen politic creat si folosit pentru prima data de
ganditorul politic francez al epocii iluministe Baron de Montesquieu, constituind un model de
guvernare a l tuturor statelor democratice de astazi.
Conform acestui model, puterea statului trebuie in diferite compartimente cu puteri si
responsabilitati diferite pentru prevenirea abuzului de putere. Cea mai reusita separare a
acestor puteri este cea tripartrita , este vorba despre puterile legislative, executive si
judecatoresti. Acest principiu a fost enuntat inca din 1690 "Two treatises on government" si
apoi in 1748 "De l'esprit des lois" impotriva statului absolutist, principiul acesta devenind
baza statulu i constitutional modern.
Articolul I: Puterea legislativa
Aceasta putere este detinuta de un congress bicameral, care este format din Senat si Camera
Reprezentantilor. Senatul este compus din cate 2 senatori alesi de catre cetateni din fiecare
stat. Camera Reprezentantilor este compusa dintr -un numar proportional cu populatia fiecarui
stat (aproba numirile in functii, adopta legi si ratifica tratatele).

Articolul II: Puterea executiva

Aceasa putere este detinuta de presedinte ales pe 4 ani, acesta putea a vea maxim 2 mandate,
adica 8 ani, fie consecutive sau nu. Este seful statului si al guvernului, al armatei, are drept de
veto si allege membrii Curtii Supreme.
Aceasta ramura mai este numita si administratie.
Membrii cabinetului sunt oficial considerati co nsilieri ai presedintelui pe domeniile legate de
responsabilitatiile oficiilor lor. Cabinetul include vicepresedintele si 15 sefi ai
departamentelor executive.
Articolul III: Puterea judecatoreasca
Aceasta putere este formata din Curtea Suprema de Justitie .
Este compusa din judecatori numiti pe viata de catre presedinte. Rolul Curtii Supreme este de
a interpreta si constitutiona legile.

Declaratia drepturilor omului si ale cetateanului:
Este cartea fundamentata prin care la 26 august 1789, au fost puse in Franta si in lume, bazele
democratiei moderne. Declaratia cuprinde un preambul, care combina dispozitiile privind
drepturile a 3 categorii de persoane: „drepturile oamenilor” (francezi, straini sau inamici) –
articolele 1, 2, 3, 4, 7, 9 și 10, „drepturi a le cetatenilor” (cetateni francezi), care reamintesc si
intaresc libertatile civile – articolele 6 și 14 și „drepturi ale societatii” (natiunea franceza), care
sunt componente constitutionale – articolele 13, 15 și 16.
Istoric:
In 1789, Adunarea Starilor Generale din Franta, reunita la Versailles și constituita in Adunare
Nationala cu drepturi constituante, a hotarat sa elaboreze o declaratie de principii
fundamentale care sa stea la baza unei noi constitutii. Decretele emise de adunare la 4 si 11
august 1789 privind eliminarea drepturilor feudale, se regasesc dealtfel in primul articol al
Declaratiei drepturilor omului si cetateanului.
Discutiile privind declaratia au avut ca punct de pornire un proiect compus din 24 de articole,
propus de catre „ biroul al saselea” al Adunarii, birou condus de către Jérôme Champion de
Cicé. Acest proiect a fost simtitor modificat in cursul dezbaterilor in plen. Atribuirea textului
original lui La Fayette (care s -ar fi inspirat din Declaratia de independență a State lor Unite)
este deci eronata.
Textul declaratiei a fost votat articol cu articol între 20 si 26 august 1789 de catre Adunarea
Nationala. Discutia a fost intrerupta pe 26 august 1789, dupa adoptarea articolului 17 referitor
la dreptul de proprietate, pentru a face loc discutiilor pe articole la constitutia ce era in curs de
elaborare. O serie de decrete emise ulterior de catre Adunare, in special cel din 3 octombrie
1789 care permitea persoanelor fizice si societatilor comerciale sa imprumute bani cu
dobanda , au fost ratificate in seara zilei de 5 octombrie 1789 de catre Ludovic al XVI -lea, la
Versailles, la cererea expresa a Adunarii Nationale, care a folosit si presiunea vindicativa a
multimii venite din Paris (multime care de fapt venise pentru alte revend icari, de natura
economica).
In final, regele a promulgat la 3 noiembrie 1789 Declaratia drepturilor omului si cetateanului,
care includea cele 17 articole ale sale, urmate de cele 19 articole ale constitutiei din 1789 si o
serie de decrete ale Adunarii Na tionale (incepand cu cel din 4 august 1789, care „a distrus
complet sistemul feudal” si cel din 3 noiembrie 1789, care a decretat ca „toate parlamentele
regatului vor continua sa ramana in vacanta”, de fapt ultimul decret regal).

Declarația drepturilor om ului si cetateanului a ramas ca preambul si al constitutiei din 1791.

In concluzie, toate aceste documente,contin idei iluministe, care sunt foarte importante pentru
aceste state, avand o influenta puternica de inspirare si a altor tari, cat si in docume ntele
revolutionare.
BIBLIOGRAFIE:
THOMAS JEFFERSON, CONSTITUTIA STATELOR UNITE ALE AMERICII, 1787
https://usconstitution.net/const.pdf
WEBOGRAFIE:
https://ro.scribd.com/document/93875839/ Peti%C5%A3ia -dreptului
https://ro.wikipedia.org/wiki/Peti%C8%9Bia_dreptului
https://ro.wikipedia.org/wiki/Declara%C8%9Bia_drepturilor
https://dreptuladrepturi.weebly.com/1789 -declaratia -drepturilor -anglia.html#
https://ro.wikipedia.org/wiki/Declara%C8%9Bia_de_independen%C8%9B%C4%83_a_Statel
or_Unite_ale_Americii
https://tribuna.us/declaratia -de-independenta -a-statelor -unite -ale-americii -istoric/
http://www.rasfoiesc.com/educatie/istorie/Form area-Statelor -unite -ale-Am58.php
https://www.istoriacontemporana.info/2011/12/constitutia -sua.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Declara%C8%9Bia_drepturilor_omului_%C8%99i_ale_cet%C4
%83%C8%9Beanului
https://www.unitis chimbam.ro/declaratia -drepturilor -omului -si-ale-cetateanului -26-august –
1789/