Reducerea Amenintarilor Antropice

[NUME_REDACTAT] consultate.

Plan de management al [NUME_REDACTAT] Bucegi.

Plan de management al [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT].

Plan de management al [NUME_REDACTAT] Buila-Vâturărița.

Carte: Prof.univ.dr.ing [NUME_REDACTAT], Sef.lucr.dr.ing [NUME_REDACTAT], Dendrologie, Editura „Pentru viață”, Brașov, 2008. (Morfologie la speciile: Brad, Fag, Molid, Larice, Jneapăn, Rododendron).

Carte: [NUME_REDACTAT]-alpinism, [NUME_REDACTAT], 1962.

Ghid: [NUME_REDACTAT], Managementul vizitatorilor și dezvoltarea turismului în interiorul și în jurul ariilor protejate din [NUME_REDACTAT], Propark, 3013.

Ghid: [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Traseele tematice în arii protejate, Asociația de Ecoturism din România (AER).

Site-uri consultate.

http://propark.ro/images/uploads/file/publicatii/Ghid%20aplicare%20categorii%20IUCN.pdf (culegere informații și citate).

http://www.perpedes.albamont.ro/Arii%20protejate%20-%20management.pdf ( citate ).

http://ebooks.unibuc.ro/biologie/asarbufinal/8.htm ( culegere informații).

Wikipedia: http://ro.wikipedia.org/wiki/Sfinxul_din_Bucegi (culegre informații)

http://www.descopera.ro (poza urs).

http://www.formula-as.ro/2007/786/societate-37/muntii-misterelor-bucegii-8313 (culegere informații).

http://www.babele.ro ( culegere informații [NUME_REDACTAT] și Babele).

http://www.turismland.ro/babele-muntii-bucegi (culegere informații si poze cu Babele și Sfinx).

http://amfostacolo.ro/romania-pareri,15/masivul-bucegi,101,1259/redescopera-masivul-bucegi,4076/impresii-sejur-si-fotografii-vacanta__20280.htm (poză cu Rhododendron).

http://www.natgeo.ro/natura/habitat-conservare/9121-capra-neagra-blazonul-carpatilor (culegere informații și idei).

http://diana-kundalini.blogspot.ro/2014/06/capra-neagra-rupicapra-rupicapra.html (culegere informații).

http://www.zoom-biz.ro/masa-cu-banca-dubla-pf ( poză masă)

[NUME_REDACTAT] este o arie natural protejată?

O arie protejată este: „Un spațiu geografic clar definit, recunoscut, destinat și administrat, prin mijloace legale sau alte mijloace efective, cu scopul de a realiza conservarea pe termen lung a naturii, precum și a serviciilor de ecosistem și a valorilor culturale asociate”. (UICN, pag 19, Ghidul privind [NUME_REDACTAT] de Management al [NUME_REDACTAT])

„Ariile protejate sunt esențiale pentru conservarea biodiversității. Ele reprezintă piatra de temelie a practic tuturor strategiilor naționale și internaționale de conservare, fiind rezervate pentru menținerea funcționării ecosistemelor, pentru a servi ca refugii pentru specii și a menține procese ecologice care nu ar putea supraviețui în majoritatea peisajelor terestre sau marine intens gestionate. Ariile protejate acționează ca repere prin intermediul cărora am putea înțelege interacțiunea omului cu lumea naturală. Astăzi, ele sunt adesea singura speranță care ne-a mai rămas de a stopa dispariția a multe specii amenințate sau endemice.” ( UICN, pag13, Ghidul privind [NUME_REDACTAT] de Management al [NUME_REDACTAT])

Care sunt beneficiile practice pe care le aduc ariile protejate ?

“Ariile protejate sunt în mod deosebit importante pentru menținerea biodiversității – ecosistemele, speciile și varietatea genetică care alcătuiesc diversitatea vieții. Ele conservă caracterele complexe și mereu schimbătoare ale ecosistemelor. Ele sunt un prim loc de apărare împotriva dispariției speciilor mari și mici. Ele păstrează diversitatea biologică, sălbatică sau cultivată a

unora dintre cele mai importante recolte ale omenirii. De asemenea, reprezintă un rezervor vital pentru plantele și animalele necesare medicinei.” (http://www.perpedes.albamont.ro/Arii%20protejate%20-%20management.pdf, accesat 6.06.2014)

„Ariile protejate îmbunătățesc, de asemenea, calitatea vieții umane, în mod deosebit ca locuri de recreere. Acest fapt este deosebit de important în Europa, unde foarte mulți oameni locuiesc în orașe și au pierdut contactul nemijlocit cu natura. Ariile protejate oferă oportunități pentru petrecerea timpului liber, sunt un antidot pentru stres și un loc pentru înțelegere și învățare. Mai mult, ele sunt o sursă de reînnoire mentală, psihică și spirituală.” (http://www.perpedes.albamont.ro/Arii%20protejate%20-%20management.pdf, accesat 6.06.2014)

Categoria de încadrare IUCN a [NUME_REDACTAT] Bucegi.

[NUME_REDACTAT] se încadrează în categoria V IUCN. Definiția și explicarea acestei categorii este dată de IUCN: „O arie protejată în care interacțiunea dintre om și natură în decursul timpului a produs o arie cu caracter distinct cu însemnată valoare ecologică, biologică, culturală și științifică: și în care protejarea integrității acestei interacțiuni este vitală pentru protecția și susținerea zonei, precum și a valorilor sale de conservare a naturii și a altor valori asociate.” ( UICN, pag 31, Ghidul privind [NUME_REDACTAT] de Management al [NUME_REDACTAT])

Obiectivul principal: „Protejarea și menținerea unor peisaje terestre/marine importante și conservarea naturii asociată lor, precum și alte valori create prin interacțiune cu omul prin practici tradiționale de management.” ( UICN, pag 31, Ghidul privind [NUME_REDACTAT] de Management al [NUME_REDACTAT])

De ce este necesar un management pentru aria naturală?

Odată ce a fost stabilită baza legală pentru ariile protejate, următoarele priorități sunt planificarea și managementul eficient. Aici, prin management înțelegem „planificarea, relațiile cu guvernul și cu comunitățile locale, aplicarea cercetărilor, precum și sarcinile manageriale curente, cum ar fi: menținerea potecilor, asigurarea serviciilor pentru vizitatori, educația ecologică, monitorizarea, pregătirea și perfecționarea personalului, etc.” (http://www.perpedes.albamont.ro/Arii%20protejate%20-%20management.pdf, accesat 6.06.2014)

Capitolul I. Descrierea generală a [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] este situat în partea estică a [NUME_REDACTAT] și cuprinde integral [NUME_REDACTAT], desfășurat sub forma unui amfiteatru cu deschidere sudică și delimitat de abrupturi ce depășesc frecvent față de zonele limitrofe, precum și perimetre limitate din [NUME_REDACTAT], munții Dudele 1954 m, Raciu 1518 m și Rătei 1504 m.

[NUME_REDACTAT] Bucegi trădează structura și litologia ca elemente de bază în individualizarea sa teritorială. Nodul geografic principal îl constituie Vf. Omu, 2505 m, ce corespunde unei zone în care conglomeratele includ în masa lor blocuri de roci cristaline și calcare. Din acest vârf se desprind două linii de relief cu aliniamente de vârfuri: vârfurile din est delimitează [NUME_REDACTAT] cu vârfurile Coștila , Caraiman 2384m, [NUME_REDACTAT] 2143m, [NUME_REDACTAT] 2072m , [NUME_REDACTAT] , Furnica 2103m, Vârful cu Dor 2030m și Vânturiș 1851m, iar cele din vest [NUME_REDACTAT] cu vârfurile Doamnele 2181m, Tătaru 1998m, Lucăcilă 1895m, și altele asemenea.

Eroziunea diferențiată din [NUME_REDACTAT] este subliniată atât de abrupturi, cât și de relieful carstic. În lungul Ialomiței se desfășoară în calcar cheile: [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Orzei și Dobrești. Specifice carstului sunt și văile de tip “horoaba” cu rupturi de pantă mari și surplombe condiționate de un drenaj subteran.

Cele mai numeroase peșteri sunt amplasate în cheile Peșterii, Tătarului și pe [NUME_REDACTAT].

Oscilațiile climatice au fost înregistrate sub diverse forme. Pe conglomeratele și gresiile eterogene din Bucegi s-au format “Babele” și “Ciupercile”, sub acțiunea fenomenelor de șiroire, a regimului de îngheț–dezgheț diferențiat și a eroziunii eoliene.

Aspecte deosebite rezultă din morfologia glaciară a Bucegilor. Acțiunea ghețarilor cuaternari este localizată în jurul Vf. Omu; masa de gheață a mulat văile dispuse radiar și anume văile Ialomița, [NUME_REDACTAT] și Doamnei în sud, Cerbului și Morarului în est, Țigănești, Mălăiești și Urlătoarelor în nord și Gaura în vest și suprafețele slab înclinate. Formele glaciare de acumulare nu sunt reprezentative pentru Bucegi, poziția, tipul și numărul morenelor fiind foarte controversate.

Altitudinea, masivitatea, configurația văilor și a interfluviilor ca și poziția în extremitatea estică a [NUME_REDACTAT] explică particularitățile climatice și implicit reflectarea acestora în peisajul [NUME_REDACTAT]. Un prim aspect este cel legat de etajarea climatică, astfel la Vf. Omu temperatura medie anuală este de -2,5º C, iar la Sinaia la stația meteo Cota 1500 de 3,7º C. Înghețul are o frecvență mare fiind posibil în tot cursul anului la altitudini de peste unde și numărul zilelor cu și fără îngheț este egal, cu efect puternic pe suprafețele înclinate.

La altitudini de peste covorul vegetal este discontinuu alcătuit din plante oligoterme. Pe “Podul” Bucegilor predomină pajiștile de țepoșică Nardus stricta și de părușcă Festuca ovina ssp. sudetica. În circurile glaciare de pe văile Ialomița, Mălăiești, Țigănești factorii edafici favorizează dezvoltarea jnepenișurilor, a pâlcurilor de pajiști subalpine cu tufărișuri de smârdar, afin, merișor.

Expoziția diferită a pantelor, albedoul calcarelor, prezența bazinetelor adăpostite, a văilor puternic încrustate se reflectă în gradul de insolație și implicit în repartiția vegetației, respectiv extensiunea molidișurilor pe versantul nordic sau penetrația acestora pe văile cu inversiuni termice. Tot un rezultat al condițiilor climatice sunt pădurile de molid cu exemplare de tisă și brad din abruptul Bucegilor, la care se asociază la altitudini mai mici fagul.

Resursele de apă ale [NUME_REDACTAT] confirmă influența pe care o are etajarea bioclimatică, structura și litologia. Principalele artere hidrografice sunt Ialomița care formează un bazin simetric și Prahova care prin afluenții săi deține suprafața cea mai mare din Bucegi.

Periferia nordică este drenată de văi afluente ale Râșnoavei, iar partea de vest este drenată de afluenții colectați de văile Poarta și Brătei.

Calitatea peisajului din [NUME_REDACTAT] constituie o componentă de bază a activității turistice a cărei valorificare cunoaște o continuă evoluție. [NUME_REDACTAT] se află cele mai vechi cabane din Carpați la altitudini mari, o bogată rețea de transport pe cablu, șosele modernizate, trasee turistice și trasee de alpinism. [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] constituie o zonă de turism permanent, cu solicitări maxime în sezonul de vară, iar [NUME_REDACTAT] o adevărată axa turistică a Masivului care concentrează rețeaua de șosele, de marcaje și de cabane din această zonă.

Scopul și categoria ariei natural protejate

[NUME_REDACTAT] declarat al [NUME_REDACTAT] Bucegi este acela de a proteja și conserva ansamblurile peisagistice în care interacțiunea activităților umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică și culturală, deseori de o mare diversitate biologică cu menținerea capitalului natural la un nivel optim de funcționare, cât mai apropiat posibil de regimul inițial de funcționare.

[NUME_REDACTAT] Bucegi se întinde pe o suprafață de 32496.8 ha, pe raza a trei județe: Dâmbovița, Prahova și Brașov, având mai mult de 60% din teritoriu acoperit cu păduri. [NUME_REDACTAT] nominalizate în Legea nr. 5/2000 ocupă , din care pe teritoriul administrativ al jud. Prahova , jud. Dâmbovița și jud. Brașov adică aproximativ 25% din suprafața Parcului.

Scopul principal al [NUME_REDACTAT] Bucegi îl reprezintă conservarea peisajului, incluzând toate tipurile de habitate și speciile integrate acestora, cu un accent deosebit asupra celor nominalizate în [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Convenția de la Berna și [NUME_REDACTAT], a ecosistemelor terestre și acvatice, în strânsă legătură cu activitățile comunității locale și posibilitățile de recreere a turiștilor. De asemenea, urmărește prevenirea oricăror activități de exploatare sau utilizare intensivă a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare precum și asigurarea de condiții pentru activitățile educaționale, recreative și de cercetare științifică.

[NUME_REDACTAT], ca rezultat al îmbinării armonioase a diversității geologice, geomorfologice, floristice, faunistice și hidrologice precum și prezența unui număr mare de plante și animale endemice, rare sau periclitate și habitate cu valoare conservativă mare au determinat includerea acestei arii protejate în categoria [NUME_REDACTAT].

Luând în calcul cerințele în domeniul protecției mediului și posibilitățile de satisfacere a acestora la nivel continental, bază a integrării țării noastre în [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] se încadrează în categoria V IUCN “ Peisaj terestru/ marin protejat: arie protejată administrată în principal pentru conservarea peisajului terestru/marin și de recreere”.

Localizare și acces

[NUME_REDACTAT] Bucegi este localizat pe teritoriul administrativ a trei județe: Dâmbovița, Prahova și Brașov, fiind situat în extravilanul localităților: Moroeni, Sinaia, Bușteni, Râșnov, Bran, Moeciu.

Limita vestică este de natură structural-tectonică și morfohidrografică. În partea sa sudică, [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] despart Bucegii de [NUME_REDACTAT], iar spre nord, obârșiile văilor Moieciu, Grohotișului și Șimon, de terminațiile Leaotei și [NUME_REDACTAT] – Rucăr – Dragoslavele.

Limita nordică este cea mai impunătoare, printr-un abrupt tectono-structural și anume front de cueste, fragmentat de văi glaciare, care domină cu 1200 – [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT].

Către est, [NUME_REDACTAT] formează limita cea mai bine definită și cel mai impresionant abrupt tectono-eroziv din România, [NUME_REDACTAT], care are denivelări de 1000-1500 m și este fragamentat de numeroase văi sau torenți, cu izvoare și cascade.

În sud, pante mai domoale, cu frecvente rupturi de +/- 200m fac trecerea către Subcarpați, fiind delimitat de valea Izvorului și valea Ialomicioarei separate prin [NUME_REDACTAT].

Descrierea mediului fizic

[NUME_REDACTAT] punct de vedere geologic [NUME_REDACTAT] Bucegi cuprinde, în limitele sale, două entități geotectonice majore și anume: [NUME_REDACTAT] și Pânza de Ceahlău.

În partea vestică a Masivului, delimitată de râul Ialomița, de sub conglomeratele de Bucegi, apar la zi formațiuni cristaline și depozite sedimentare, în timp ce pe versanții estici și sudici ai Masivului apar la zi depozite de fliș.

[NUME_REDACTAT] reprezintă un larg sinclinal, de direcție NS, cuprinzând depozite sedimentare mezozoice, așezate în transgresiune peste un fundament de șisturi cristaline. Aceste depozite sunt formate, în cea mai mare parte, din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi și gresii micacee. Către marginea răsăriteană a masivului, în porțiunea inferioară a versantului prahovean, conglomeratele de Bucegi se reazemă pe formațiunile flișului Cretacic inferior, cuprinzând Stratele de Sinaia, precum și depozite marnoase și gresoase.

Calcarele neojurasice sunt îndeosebi de bine reprezentate în [NUME_REDACTAT] și pe V. Ialomiței, dând o notă deosebită peisajului, prin fenomenele carstice.

Conglomeratele de Bucegi constituie marea masă a sinclinalului acestui masiv. Catre vest ele se reazemă pe calcarele jurasice din zona Tătarului-Strunga-Ciubotea și se întind peste V. Poarta pana în regiunea Bran, în acestă porțiune acoperind direct cristalinul. Conglomeratele de Bucegi sunt calcaroase și poligene.

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] este bine delimitat ca unitate geografică de abrupturi tectono-structurale de dimensiuni mari care se opresc în văile Prahovei, Cerbului și Brăteiului, ori se continuă pe culmi mai joase spre culoarele depresionare ale Branului. Înălțimea maximă atinsă în Parc este de 2505m la vf. Omu.

Înălțimea reliefului determină etajarea condițiilor de sol, vegetație și climă, rezultând un peisaj armonios și complex.

[NUME_REDACTAT] sunt alcătuiți din două ramuri principale, în formă de potcoavă, care închid între ele bazinul superior al Ialomiței. Cele două culmi pornesc din vf. Omu, punctul culminant al masivului și din care se desprind alte ramuri secundare.

[NUME_REDACTAT] este mai dezvoltat în ramura estică a masivului, la sud de vf. Omu, înglobând micile platouri din munții Coștilei, Caraimanului, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Vânturiș.

Pe partea dreaptă a văii [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] se continuă cu culmile rotunjite: [NUME_REDACTAT], Cocora, Lăptici și altele asemenea.

În ramura vestică a munților Bucegi, platoul prezintă în componența sa porțiuni mai joase din culmile: Doamnele, Guțanu, Bătrâna, Grohotișu, Tătaru, [NUME_REDACTAT] și Lespezi.

[NUME_REDACTAT] Masivului în formă de potcoavă determină în mod evident dispunerea și direcția de curgerea râurilor. Văile pornesc radiar din jurul vârfului Omu, principala axă de colectare a apelor din interiorul masivului este Ialomița, care are un bazin simetric. Această vale, alimentată din zăpezi și ploi, izvorăște la mare înălțime de sub vârful Omu și curge spre sud, în lungul axului sinclinalului. În sectoarele calcarose, Ialomița este alimentată și subteran, prin drenaj carstic, de către apele care se pierd pe suprafața platourilor cu lapiezuri și se îndreaptă către izvoarele din axul sinclinalului conform înclinării stratelor.

Între văile din interiorul [NUME_REDACTAT], pârâul [NUME_REDACTAT] prezintă un caz aparte. El izvorăște de sub [NUME_REDACTAT], străbate în lung platoul aflat în Culmea estică, dinspre Prahova, la înălțimi de 2100-1700 m, pe un traseu paralel cu Ialomița și suspendat cu 300-400 m deasupra acesteia. [NUME_REDACTAT] lui Barbeș și Vânturiș, [NUME_REDACTAT] formează o frumoasă cascadă, face un cot de 90o și se îndreaptă spre est, pentru a se varsa în Prahova. În cursul superior, mare parte din pârâu este sec, ca și micii lui afluenți, sau are puțină apă, dar în regiunea în care își schimbă direcția, începe să aibă apă și își mărește debitul, așa încât la vărsare apare ca un pârâu viguros, capabil să transporte și să depună mari cantități de aluviuni.

Pâraiele de la exteriorul Bucegilor aparțin bazinelor Prahovei și Oltului. [NUME_REDACTAT], Cerbu, Jepii, Urlătoarea, P. Babelor, Peleș și Zgarbura se varsă în Prahova. Versantul nordic este drenat de pâraiele Glăjăriei, Mălăiești, Țigănești, care, reunite, formează Ghimbavul. [NUME_REDACTAT], Gaura – pătrunsă mult în interiorul masivului – și Grohotișul converg spre Bârsa, apele lor îndreptându-se spre Olt.

Pâraiele care drenează abruptul Bucegilor au pante repezi și sunt seci cea mai mare parte a anului, din cauza lipsei de izvoare. Acestea se situează mult mai jos, la 1000-1300 m altitudine, la baza conglomeratelor și sunt determinate de formațiunile impermeabile.

Se poate vorbi de o linie de izvoare ce înconjoară abruptul Bucegilor pe toate laturile sale. Mai jos de ea toate pâraiele au scurgere permanentă.

[NUME_REDACTAT] poziția sa, [NUME_REDACTAT] Bucegi se încadreaza climatului de munte caracterizat prin două etaje:

a) montan–forestier cuprins între 800 și 1800 m altitudine pe versanții sudici și 800-1600 m altitudine pe versanții nordici

b) alpin cu două subetaje: alpin inferior cuprins 1800 – 2000 m și respectiv 1600 – 1800 m altitudine și alpin superior extins deasupra limitelor citate mai sus.

Caracteristicile principalelor elemente climatice suporta influențele circulației generale a atmosferei, cea de vest predominantă la peste 1800–2000 m altitudine pe versanții vestici și nord-vestici și de est și sud-est care predomină pe versanții expuși spre est și sud-est, a expoziției fată de Soare, a văilor principale care îi delimitează, ca și a structurii suprafetei active la altitudini de peste 2500 m, forme variate, vegetație diversă, structură litologică, reteaua hidrografică și altele asemenea. Ca atare, temperatura medie anuală a aerului este de 4,9˚C. Luna cea mai rece din an este ianuarie, cu temperaturi cuprinse între -3,9˚C și -5,2˚C în etajul montan și -10,8˚C în etajul alpin. Adesea, în zilele din semestrul rece al anului se realizează inversiuni de temperatură, cand la poalele muntelui și în culoarele montane limitrofe, temperaturile sunt mai mici decât pe munte, la altitudini superioare lor, datorită acumularii și sedimentării aerului rece în formele negative respective. Luna cea mai caldă este iulie, cu temperaturi între +14,4˚C și +15,7˚C în etajul montan și +5,6˚C în etajul alpin.

Umezeala relativă a aerului crește cu altitudinea de la 76% spre baza muntelui, la circa 84% spre limita superioară a etajului montan, remarcându-se un climat răcoros și umed.

Observațiile meteorologice au arătat ca pe Vf. Omu, înghețul se poate produce în tot cursul anului. Aproape fără excepție, au fost înregistrate în fiecare an temperaturi sub 0˚C, chiar și în lunile de vară–iulie și august. În etajul inferior alpin durata intervalului posibil cu îngheț este de 285-310 zile, iar zilele cu îngheț, de 215-230. În etajul alpin superior, durata intervalului posibil cu îngheț este de 310-345 zile, iar zilele cu îngheț, de 230-265.

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], vântul dominant este din sud-vest, vest și nord-vest cu câte 20% fiecare, în timp ce calmul atmosferic este sub 5% anual. In domeniul alpin, vântul bate cu viteze medii anuale de peste 6 metri/secundă; anual, vânturile cu viteze de peste 11 metri/secundă se produc în 200 zile, din care, în 100 zile sunt vânturi cu peste 16 metri/secundă, producând pe [NUME_REDACTAT] și pe suprafata vârfurilor golase, procese de deflatie. Pe platoul și pe vârfurile Bucegilor direcția dominantă a vânturilor corespunde direcției circulației generale a atmosferei în țara noastră, unde deplasările maselor de aer se produc pe axa vest-est. Direcția aproape constantă dinspre V–NV a vânturilor în regiunile înalte ale masivului și intensitatea lor, determină diferențieri nete ale condițiilor staționale între versanții expuși vântului și cei adăpostiți.

Astfel, versanții vestici și nord-vestici sunt expuși fenomenelor de deflație, eroziune și dezagregare, în timp ce versanții estici și sud-estici, situați “sub vânt” se bucura de o acoperire bogată de zăpadă, care topindu-se relativ repede primavara redă solului o cantitate mult mai mare de apă, foarte importantă pentru vegetația alpină, expusă în general uscaciunii din cauza raririi aerului și a puternicii radiații solare. Cantitatea de precipitații căzute în perioada de vegetație și anume iunie – septembrie, este puternic influențată de relief. De exemplu, în timp ce în această perioadă la Sinaia cad în medie 378 mm ploaie, la [NUME_REDACTAT] 422 mm și pe Vf. Omu cad 480 mm.

Valorile lunare ale nebulozității ne arată că în general, în Bucegi primăvara este foarte noroasă și toamna foarte senina. Atât la Sinaia, la Peștera cât și la Vf. Omu, cele mai mari valori ale nebulozității sunt atinse în luna Aprilie și Mai, iar cele mai scăzute în septembrie și octombrie.

Ceața în regiunile de munte nu se diferențiază de nori decât numai prin raportul fata de sol. Ceața cea mai frecventă este cea orografică.

Durata strălucirii soarelui este strâns legată de regimul nebulozității și al ceții.

[NUME_REDACTAT] varietate a factorilor pedogenetici ,climă, vegetație, substrat litologic, relief, la care se adaugă aceea a vârstei absolute a diferitelor soluri, a determinat în [NUME_REDACTAT] Bucegi formarea tuturor seriilor genetice de soluri montane și alpine.

În general, se poate constata o succesiune altitudinala normală a solurilor zonale; în zona forestieră, de la cele brune slab acide și anume saturate și eubazice de pădure, până la podzolurile humico-feriluviale și turbele oligotrofe, iar în zona alpină, de la solurile brune, tinere, de pajiști pe abrupturi, până la cele humico-silicatice podzolice. Apariția unor anumite roci a determinat formarea de soluri intrazonale. Astfel, pe calcare s-au format soluri litomorfe, rendzinice, iar pe roci acide solurile brune acide, criptopodzolice și podzolice care coboară intrazonal în zona solurilor brune de pădure montane.

Asociațiile vegetale s-au dovedit ca un factor pedogenetic indispensabil pentru formarea unor anumite tipuri de sol, ca de exemplu molidișurile și jnepenișurile cu Vaccinium și molidișurile cu strat gros și continuu de mușchi acidifili, pentru formarea podzolurilor de destrucție. Eroziunea prin apa și vânt a determinat pe de o parte, coluvionarea materialelor fine humifere, iar pe de altă parte, menținerea în stadii de tinerețe a unor soluri și distrugerea partială sau totală a altora. Apoi, deplasarea pe pante a materialului pedogen și chiar a solurilor formate, prin procesul de solifluxiune ca și prin scurgerile torențiale, au contribuit de asemenea, în mare masură la modificarea condițiilor de dezvoltare ale procesului de solificare

[NUME_REDACTAT] formelor de relief, structura geologică, altitudinea ce se ridică la peste 2500 metri, oferă condiții deosebit de variate ce au permis instalarea unei flore pe cât de bogată, pe atât de variată, cuprinzând toate grupele mari de plante.

Algele: în cuprinsul [NUME_REDACTAT] sunt semnalati 375 de taxoni algali. Algele au fost găsite în mai multe biotopuri: ape, pe roci, soluri, în peșteri.

Micoflora: flora micologică a [NUME_REDACTAT] este deosebit de bogată și diversă în alcătuirea ei, majoritatea criptogamelor găsind în acest areal condiții din cele mai favorabile dezvoltării lor. În baza datelor din literatura de specialitate privind [NUME_REDACTAT] sunt cunoscute 835 de specii parazite și saprofite identificate pe diferite substraturi, aparținând la 281 genuri de ciuperci.

Mușchii: conspectul briofitelor cuprinde un număr de 259 specii ce aparțin la 135 genuri și 63 familii.

Briofitele sunt prezente atât în toate etajele cât și în toate formațiunile de vegetație, cu variații în funcție de condițiile de mediu. Se întâlnesc, în etajul pajiștilor alpine, grupări razlețe de Polytrichum juniperinum, Polytrichum communae s.a. Pe văile reci, umbroase găsim Bucegia romanica, descrisa în 1899 de Radian și despre care s-a crezut ca este endemism din Bucegi, ulterior fiind semnalată și în alte masive muntoase. În pădurile de molid și de amestec predomină specii de Hylocomium splendens, Pleurozium schreiberi s.a.

Flora endemică, periclitată, vulnerabilă și rară: speciile endemice reprezintă 5,6% din flora Bucegilor, fiind reprezentate prin 60 de unități taxonomice – specii sau subspecii.

Specifice pentru [NUME_REDACTAT] sunt endemismele locale, exclusive ale Bucegilor sau ale Bucegilor și ale celorlalți munți învecinați [NUME_REDACTAT] și anume munții [NUME_REDACTAT], Postăvaru, Tâmpa, [NUME_REDACTAT], acestea fiind în număr de cinci, dintre care numai două pentru Bucegi: Astragalus australi ssp. Bucsecsi –[NUME_REDACTAT] și Poa molinerii ssp. Glacialis ,Beldie/ 1967.

Dintre speciile ocrotite prin lege menționăm: Taxus baccata-Tisa, Gentiana lutea-Ghintura galbena, Larix decidua- Larice, Rhododendron myrtifolium-Smirdarul, Daphne blagayana-Iedera alba, Salix myrtilloides-Salcie de turba, Leontopodium alpinum-Floarea de colt, Angelica archangelica-Angelica, Trollius europaeus-Bulbucii de munte, Nigritella rubra-Sangele voinicului.

[NUME_REDACTAT] lemnoasă: în masivul Bucegi, vegetația din zona forestieră se repartizează în cadrul a doua subzone și anume :

subzona fagului ;

subzona molidișurilor.

Speciile dominante sunt: Fagul – Fagus sylvatica, Bradul – Abies alba, Molidul – Picea abies și Laricele sau Zada – Larix decidua.

Dupa compoziția specifică a pădurilor și succesiunea altitudinală a speciilor în cazul acestor subzone s-au deosebit urmatoarele etaje de vegetație:

montan inferior;

montan mijlociu;

montan superior.

Molidișurile care caracterizează etajul alpin superior sunt de tip “Hieracio rotundati-Picetum”( Pawl. et Br) ; ele ocupă suprafețe mari în bazinul superior al Ialomiței și pe versantul transilvănean, unde fâșia acestora este mult mai îngustă. [NUME_REDACTAT]-Abietum albae (Wraber) sunt instalate pe versanții moderat înclinați, pe suprafețe relativ restrânse, în preajma Sinaei și [NUME_REDACTAT].

Deasupra pădurilor se întinde o fâșie de tranziție către golul alpin, care pe versantul prahovean are pe alocuri, o mare întindere cum ar fi Furnica, Jepi, Caraiman, Coștila, Morarul, Bucșoiul. Pâlcurile și rariștile din această zonă sunt formate din molid sau din larice, printre care se instalează adeseori tufărișuri de Pinus mugo-Jneapăn și Alnus viridis-Arin de munte. [NUME_REDACTAT] Mare și V. Jepilor, rariștea de larice cuprinde și numeroase exemplare de Pinus cembra-Zâmbrul, arbore rar, care reprezintă un relict glaciar.

Vegetația de tufărișuri montane și subalpine: cu rol important în reglarea proceselor erozionale prin fixarea substratului și menținerea stratului de zapadă un timp mai îndelungat, topirea acestuia făcându-se treptat.

Cele mai importante tufărișuri în Bucegi sunt alcătuite mai ales din Jneapăn -Pinus mugo, Anin de munte – Alnus viridis sau din amestecuri între aceste două specii și mai puțin din Ienupăr – Juniperus nana.

Dintre tufărișurile pitice smirdarul sau Rododendronul – Rhododendron kotschyi formează una dintre cele mai remarcabile asociații din Bucegi. Ele se asociază cu alți arbuști scunzi ca afinul și merișorul dar și cu Pinus mugo, ca de exemplu Rhododendro kotschyi-Pinetum mugi Borza et Coldea, fiind distribuite cu un optim ecologic pe platouri și versanții acoperiți abundent cu zapadă în cursul iernii și expuși vânturilor umede.

Vegetația pajiștilor mezofile montane și subalpine: dintre tipurile generale de pajiști în [NUME_REDACTAT] Bucegi, pajiștile de țăpoșică – Nardus stricta ocupă suprafețe însemnate, continue, pe coastele slab înclinate din porșiunea inferioară și mijlocie a platoului

Alte tipuri de pajiști întâlnite sunt:

a) pajiștile de păiuș roșu – Festuca rubra, caracteristice zonei forestiere;

b) pajiștile de părușcă – Festuca supina, reprezintă cel mai răspândit tip de pajiște alpină din zona alpină a Bucegilor.

Pe culmile Caraimanului și Coștilei, la altitudini de peste 2300 metri, pajiștea de Festuca supina este pe anumite suprafețe înlocuită de pajiști dominate de Carex curvula. Acestea din urmă sunt relativ slab reprezentate în Bucegi, fiind specifice rocilor silicioase.

Pajiștile de pe versanții abrupți reprezintă cele mai interesante unitați de vegetație din Bucegi. Aici sunt întâlnite majoritatea elementelor specifice masivului, precum și cele mai multe endemisme și rarități floristice.

[NUME_REDACTAT] urma investigațiilor efectuate reiese faptul că în [NUME_REDACTAT] sunt cunoscute până în prezent 3500 specii animale, de la rotifere până la taxoni superiori.

Cele mai reprezentative nevertebrate semnalate în Bucegi sunt arahnidele și insectele. Araneele sunt reprezentate prin 13 specii, iar acarienii prin 145 specii.

[NUME_REDACTAT] cuprinde 1300 specii dintre care cele mai reprezentative aparțin următoarelor ordine: Hymenoptera, Coleoptera, Lepidoptera și Diptera.

Din fauna acvatică specia Salmo trutta fario – păstravul de munte este slab reprezentată în râul Ialomița, specia Oncorhynchus mykiss în pâraiele de munte de pe [NUME_REDACTAT] iar de o mare importanță fiind specia de interes comunitar Cottus gubio – zglăvoc.

Dintre vertebrate clasa păsărilor este reprezentată prin 129 specii. Avifauna masivului poate fi împărțită după criterii de vegetație și după criterii etologice. În primul caz avifauna se împarte în: avifaună alpină și avifaună forestieră, fiecare categorie având specii caracteristice. După criteriul etologic avifauna masivului poate fi împarțită în: specii care cuibaresc în zonă, specii de pasaj și specii care vin și caută hrana în această zonă. Din cele 129 specii semnalate, 50 aparțin categoriei celor care cuibaresc în zona și pe care le putem considera specifice Bucegilor: Corvus corax, Troglodytes troglodytes, Saxicola rubetra, Oenanthe oenanthe, Phoenicurus ochruros, Turdus merula, Phylloscopus collybita, Prunella collaris, P. modularis, Lanius collurio.

Fauna de mamifere este reprezentată de 45 de specii care populează atât pădurile ce înconjoară poalele masivului cât cele din etajul subalpin: Cervus elaphus, Capreolus capreolus, Sus scrofa attila, Lynx lynx, Canis lupus, Vulpes vulpes, Felis silvestris, Ursus arctos, Rupicapra rupicapra, Sciurus vulgaris, Muscardinus avellanarius, Microtus arvalis, Apodemus sylvaticus, Clethrionomis glareolus. Se mai întâlnesc pârșul comun – Mzoxus glis, destul de frecvent, și mai rar pârșul cu coadă stufoasă – Dryomis nitedula.

Ca specii ocrotite cităm: Formica rufa, Tetrao urogallus, Lynx lynx, iar speciile de păsări Aegypius monachus, Aquila chrysaetos sunt elemente dispărute și care trebuie reintroduse în [NUME_REDACTAT], având în vedere importanța lor ecologică.

Capitolul II. Evaluări și amenințări antropice

Amplasare în teritoriu și scurt istoric al orașului [NUME_REDACTAT] Bușteni, situat la o altitudine medie de 850 m, în nordul județului Prahova este amplasat la poalele munților Bucegi și străbătut de râul Prahova. Situat la 135 km de București, se întinde pe circa 7 km de-a lungul văii, între „[NUME_REDACTAT]” și tunelul săpat în pintenul muntelui „[NUME_REDACTAT]”. Este una din cele mai populare stațiuni de munte, oferind panorame spectaculoase, o mulțime de oportunități și activități de vacanță, de la schi la excursii montane.

Amplasarea lui pe DN 1 face accesul turiștilor foarte facil, iar noua autostradă va spori numărul acestora.

Ca și celelate așezări de pe valea superioară a Prahovei, localitatea a luat naștere în secolul al XIX-lea, ca urmare a intensificării schimburilor între Muntenia și Transilvania, fiind situată pe „[NUME_REDACTAT] al Brașovului”. Primele locuințe stabile, însă, au început sa fie ridicate în jurul anului 1800, răspandite printre pășuni, unde era spațiu mai larg.

Ocupațiile inițiale ale locului sunt în concordanță cu amplasamentul: pășunile bogate învecinate favorizeaza dezvoltarea intensă a creșterii animalelor (în special a ovinelor), hanurile prosperă, găzduind comercianți și mărfuri, în drumul lor spre piețele de desfacere. Aceste îndeletniciri ocupă și astăzi o proporție însemnată în ponderea ocupațiilor locuitorilor orașului.

Pe langă poziția strategică între Transilvania si Muntenia, localitatea Bușteni este situată într-un cadru natural spectaculos, un peisaj cu o largă perspectivă spre abruptul Bucegilor, care a fost repede remarcat de către vilegiaturiști. Ei încep să frecventeze zona începand cu mijlocul secolului al XVIII-lea, odată cu realizarea arterei de circulație care leagă Comarnicul de Predeal. O altă etapă importanată pentru dezvoltarea turismului în munții Bucegi și pe [NUME_REDACTAT] începe cu înființarea asociațiilor și societăților turistice: [NUME_REDACTAT] Sinaia /1893, S.C. Brașov /1873, Societatea turiștilor din România /1873. Prin grija și entuziasmul acestor societăți au fost amenajate poteci și drumuri, au fost executate marcaje, au fost construite adăposturi și cabane în munți.

La 1 iulie 1908 localitatea devine comună de sine stătătoare cu o economie care gravitează în jurul Fabricii de Hârtie (înființată în 1882), iar din 1946 intră în rândul orașelor tării.

Între anii 1926- 1927, pe muntele Caraiman, care străjuiește deasupra văii Prahovei și orașului Bușteni, se înalță un monument sub forma de cruce, simbol al cinstirii memoriei celor căzuți în luptele din [NUME_REDACTAT] Mondial.

Foarte importantă a fost pentru orașul Bușteni activitatea [NUME_REDACTAT] Roman care a realizat o școala de alpinism de prestigiu la refugiul Coștila, amplasat la baza [NUME_REDACTAT] în munții Bucegi, la o oră jumătate de oraș. [NUME_REDACTAT] ei au înființat [NUME_REDACTAT] Alpin, loc celebru de adunare pentru perioada de tranzit a alpiniștilor ce urmau să plece în trasee. Din acest club (CAR) faceau parte intelectuali de marca ai țării, iar aprinsele discuțiile între ei, care aveau loc în living-ul hotelului stârneau curiozitatea și emulația locuitorilor orașului.

După dispariția fabricii de hârtie, principala sursă de venit a locuitorilor în perioada în care a funcționat (1882-2005), turismul devine cea mai importantă ramură economică a orașului.

Accesul în [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] din traseele care ajung pe platoul Bucegi pleacă din diferite puncte de referință din orașul Bușteni: zona Gării CFR, zona [NUME_REDACTAT], zona [NUME_REDACTAT] sau din preajma [NUME_REDACTAT] Diham. Traseele sunt omologate și bine marcate conducând turistul în siguranță spre obiectivele pe care și le-a propus să le atingă.

În stația CFR sunt panouri și indicatoare spre principalele zone de acces în [NUME_REDACTAT] Bucegi facilitând o ușoară orientare a turistului dornic să ajungă pe platoul Bucegilor sau spre obiectivele mai apropiate.

Din zona Telecabinei pleacă un prim traseu spre [NUME_REDACTAT]-1100 m (marcaj punct roșu) cu continuare pe traseul [NUME_REDACTAT]- [NUME_REDACTAT] Arsă-1960 m (marcaj triunghi albastru). Un al doilea traseu ce pleacă de lângă stația de telecabină este un traseu foarte spectaculos și foarte frecventat de turiști prin [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]-[NUME_REDACTAT]-2200 m (marcaj cruce albastră).

De lângă [NUME_REDACTAT]-995 m pleacă două trasee: primul, pe marcaj triunghi roșu, are ca finalitate [NUME_REDACTAT]-1720 m, iar al doilea, marcat cu triunghi albastru sfârșește la [NUME_REDACTAT]-1320 m.

Din imediata apropiere a [NUME_REDACTAT] Diham-987 m pleacă un traseul spre [NUME_REDACTAT]-1455 m (marcaj banda roșie) și un traseu spre [NUME_REDACTAT]- prin [NUME_REDACTAT] (marcaj triunghi albastru).

Aceste trasee sunt cele mai frecventate din masivul Bucegi, cu precădere în sezonul estival deoarece oferă vizitatorului deschideri de perspectivă ample spre abrupturile masivului, aer curat, o provocare prin parcurgerea unor sectoare de pădure cvasivirgină ale Bucegilor și a pășunilor alpine, pline cu flori în tot timpul sezonului cald, relaxând prin farmecul aparte ce îl au munții și pădurile acestui impresionant masiv.

Evaluarea potențialului turistic și de recreere

Accesul ușor și diversificat în interiorul parcului, prin mijloace auto, transport pe cablu, facilitează accesul:

pe platou și vizitarea celor 46 de monumente ale naturii de interes geologic, speologic, paleontologic, dintre care cele mai apreciate de către turiști sunt Babele și Sfinxul;

existenta reliefului, a peisajelor deosebite, lacurilor de acumulare; popularitatea de care se bucură masivul Bucegi;

posibilități de cazare variate, începând de la cort, cabane, pensiuni, până la hoteluri de 4 stele;

multitudinea de trasee turistice ce leagă două dintre cele mai vizitate zone, [NUME_REDACTAT] de zona turistică Bran-Moieciu;

[NUME_REDACTAT] Bucegi putând suporta o multitudine de activități în aer liber.

Creșterea interesului pentru turismul montan este benefică pentru creșterea economică a zonei și pentru înființarea de noi locuri de muncă pentru localnici, însă poate fi și daunătoare pentru peisajele naturale. Concomitent cu augmentarea numărului de turiști care vizitează parcul, trebuie prevăzute măsuri de ținere sub control a eventualelor pericole prin activități de conștientizare și educare atât a vizitatorilor cât și a localnicilor. Paleta de programe turistice trebuie diversificată, astfel încât să satisfacă cerințele tuturor categoriilor de vizitatori (din punct de vedere al dificultății traseului, timpului alocat parcurgerii sale), însă să aibă ca scop și rezultat conștientizarea ecologică.

Deoarece acest tip de educație este subdezvoltată în zonă proiectul meu propune înființarea de poteci tematice pe traseele cele mai circulate ale masivului.

Evaluarea educației ecologice și conștientizării

Populația locală nu are încă o imagine clară asupra activităților și scopurilor Parcului. Trebuie puse bazele unui program educativ de informare și conștientizare, atât în rândul localnicilor, cat și în rândul vizitatorilor zonei.

Școlile din zona parcului natural trebuie să introducă în programa lor școlară materii care să prezinte copiilor educația ecologică cu un efect social educativ, să organizeze tabere scolare, drumeții montane, prezentări ecologice și lecții educative pentru elevi.

Programele de conștientizare vor viza și administrația locală, mass-media, ONG-uri, agenți economici și eventualii sponsori.

Beneficiile conștientizării:

în populația locală se pot identifica persoane care să ofere informații despre [NUME_REDACTAT] Bucegi putând să ajute la reducerea impactului asupra mediului natural prin crearea de locuri de muncă;

creșterea numărului de vizitatori prin propunerea unor trasee variate in functie de categoriile: vizitatori care preferă zonele ușor accesibile și vizitatori care sunt pregătiți pentru a depune un efort fizic susținut practicând drumeția montană;

atragerea și încurajarea copiilor să practice activități în aer liber și ecologice;

creșterea numărului de localnici voluntari și colaborarea lor cu administrația parcului în vederea ghidării vizitatorilor pe traseele turistice ale parcului, dar și cunoașterii și sensibilizării lor în ceea ce privește locul unde își duc viața;

participarea administrației locale și a mass-mediei la susținerea programelor parcului natural;

“Dezvoltarea durabilă urmărește și încearcă să găsească un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor în orice situație în care se regăsește un raport de tipul om – mediu, fie ca e vorba de mediul înconjurător, mediul economic sau mediul social”. (Wikipedia)

„Cea mai cunoscută definiție a dezvoltării durabile este cu siguranță cea dată de  [NUME_REDACTAT] pentru Mediu și Dezvoltare (WCED) în raportul "Viitorul nostru comun”, cunoscut și sub numele de [NUME_REDACTAT]:<<dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi>>. (Wikipedia)

Turismul durabil asigură o utilizare optimă a resurselor de mediu care reprezintă elementul cheie în dezvoltarea turismului, menținând procesele ecologice esențiale și sprijinind conservarea patrimoniului natural și abiodiversității. (Baumgarten, 2011)

Ecoturismul-“Călătorii responsabile în zone natural care protejează mediul natural și sporesc bunăstarea comunităților locale. “ ([NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] – TIES, 1990), (Drumm, 2005)

Aceste beneficii promovează utilizarea durabilă a resurselor, conservarea biodiversității, creșterea numărului de turiști în zonă, fiecare cu mai multe cunoștiințe despre valorile existente în aria natural protejată.

Amenințări turistice

Amenițările antropice sunt determinate de activitățile conștiente ale omului, controlate sau necontrolate de către o administrație publică sau involuntare, care se produc fără conștientizarea producerii lor. În urma acestor activități se pot produce dezechilibre naturale.

Turismul poate fi o amenințare pentru o arie protejată daca acesta nu este ținut sub control și nu se face o buna educație cu privire la regulile ce trebuie respectate în arealul rezervației.

Amenințările turistice în [NUME_REDACTAT] Bucegi sunt:

cantitățile mari de deșeuri menajere lăsate de turiști în parc, ce duc la poluarea solului, apei și la poluarea vizuală;

creșterea necontrolată a numărului de vizitatori neinițiați duce la dereglarea ecosistemelor naturale, eroziunea traseelor turistice;

circulația vizitatorului pe trasee nemarcate poate duce la distrugerea unor habitate sensibile și deranjarea caprelor negre prin zgomotul produs de aceștia;

culegerea sau distrugerea unor specii de floră și faună;

poluarea aerului, cu precădere în zona [NUME_REDACTAT] Arsă-Babele datorită tolerării circulației autovehiculelor și ATV-urilor în interiorul ariei natural protejate afectând flora și fauna;

camparea în locuri neamenajate duce la degradarea covorului vegetal, deranjarea faunei, apariția depozitelor de gunoaie, modificarea peisajelor;

braconajul duce la scăderea efectivelor diferitelor specii de mamifere și păsări;

[NUME_REDACTAT] că [NUME_REDACTAT] Bucegi poate fi accesat cu ușurință din orașul Bușteni este benefic atât pentru comunitate cât și pentru administrația acestuia prin creșterea potențialului turistic și economic. Atractivitatea turistică crescută se poate traduce prin creșterea economică a zonei dar și prin efecte negative asupra peisajului natural protejat. Acestea pot fi minimizate prin acțiuni având ca scop conștientizarea și informarea publicului prin proiecte și programe care promoveaza educația ecologica a populației locale și a vizitatorilor.

Prin proiectul meu imi doresc să nu interzic sau să limitez accesul în parc a vizitatorilor pe traseele marcate și nemarcate, ci de a educa și de a sensibiliza turistul cu scopul respectării naturii. Potecile tematice devin astfel instrumente valoroase de educație pentru mediu, lecții în aer liber, nonformale, descoperirea sinelui și a naturii prin călătorii interactive.

Capitolul III. Plan de acțiune pentru reducerea amenințărilor antropice

Reducerea amenințărilor turistice

Amenințările la care este supusă aria naturală din cauza turismului pot dispărea dacă vizitatorii sunt bine informați despre regulile ce trebuie respectate și respectul față de natură pe care fiecare trebuie să-l aibă.

Pentru reducerea și eliminarea acestor amenințări, propun urmatoarele soluții:

în punctele cheie ale Parcului, efectuarea, amplasarea și înmulțirea de panouri ce cuprind regulile ce trebuie respectate de vizitator

înființarea de poteci tematice, ca instrument de educație informală pentru mediu, atât pentru copii cât și pentru adulți

construirea de puncte panoramice pentru punerea în evidență a zonei

construirea de băncuțe pentru odihnă

construirea unor toalete ecologice

amplasarea unor coșuri de gunoi în zonele foarte intens circulate și unde golirea acestora se poate face zilnic

conștientizarea prin panouri a publicului asupra reacțiilor pe care trebuie să le aibă la vederea unui animal sălbatic

interzicerea hrănirii animalelor sălbatice.

De ce poteci tematice?

Daca informațiile oferite pe o potecă tematică sunt redate într-o interpretare adecvată, aceasta poate fi un instrument de educație pentru mediul înconjurător și poate scoate în evidență valorile ariei natural protejate. Aceasta daca este atent elaborată poate sensibiliza vizitatorul asupra ariei naturale sau asupra temei alese.

Potecile tematice pot deveni cursuri sau ore de educație în natură ( și pentru natură) și poate fi principala activitate care poate pune în valoare aria natural protejată.

Chiar dacă poteca tematică are avantaje foarte mari asupra vizitatorului prin prezentare temei alese despre mediu și rolul său, poate avea și unele dezavantaje, cum ar fi:

eroziunea potecii accentuată în cazul în care nu sunt luate măsuri de protecție;

comportamentul vizitatorului neadecvat de a rupe tot ce vede sau de a părăsi poteca;

prin părăsirea potecii se poate deranja fauna salbatică și păsările ajungându-se chiar la accidente;

acumularea de deșeuri menajere la locurile de odihnă.

Poteca tematică este realizată pentru vizitatorii parcului natural care sunt persoane diferite, având dorințe și nevoie diferite. Dorința lor este de a vizita, de a se relaxa și de a cauta o experiență nouă în [NUME_REDACTAT] Bucegi. De aceea trebuie sa le oferim informații cât mai interesante pentru a-i face să revină și să aprecieze zona.

Descrierea traseului turistic

[NUME_REDACTAT]-[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]-[NUME_REDACTAT]-[NUME_REDACTAT]-[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]: triunghi albastru, triunghi roșu, bandă galbenă, cruce albastră

Durata: 8-9 ore

Traseul pe care doresc să amenajez poteca tematică pornește de langă Telecabină (Fig 1.), urmează un drum pietruit până la intersecția cu traseul [NUME_REDACTAT]. La intersecția respectivă, acesta cotește la stânga și urmează marcajul triunghi albastru și punct roșu pentru aproximativ 30 de minunte până în punctul „[NUME_REDACTAT]” (Fig 2.) altitudinea de 1085 m. De aici cotește dreapta și continuă urcusul prin pădure până atinge punctul ,,[NUME_REDACTAT]” (Fig 3.), punct de cotire a fostului funicular. Traseul continuă urcușul traversând [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Mică, [NUME_REDACTAT] Mici, [NUME_REDACTAT] Urlătorilor urcând în serpentine până ajunge pe un pinten al [NUME_REDACTAT], punct denumit și ,,[NUME_REDACTAT]” (Fig 4.). Poteca iese în zona alpină ajungând pe [NUME_REDACTAT], o mica poieniță, continuând spre o zona asigurată cu lanțuri, cabluri și trepte săpate în stâncă „La scări” (Fig 5.). Dupa traversarea firului [NUME_REDACTAT] Mare se străbate padurea de jneapăn cu ajutorul a câteva serpentine și se ajunge la [NUME_REDACTAT] 1960 m.( Fig 6.)

De la [NUME_REDACTAT] se urmează poteca spre [NUME_REDACTAT] 2200 m, marcaj triunghi roșu până se intersectează cu marcajul bandă galbenă, un urcuș ușor,cu o priveliște foarte frumoasă asupra platoului Bucegi (Fig 7.), [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Crucea de pe Caraiman. De la Cabană, pe marcaj cruce albastră se coboară pe viroaga Babelor până la intersecția cu firul superior al [NUME_REDACTAT] și ajungând curând la [NUME_REDACTAT] 2025 m (Fig 8.). Trecem de cabană și coborâm rapid pe serpentine până în dreptul [NUME_REDACTAT], foarte impresionantă atunci când valea are debit mare de apă. Trecem de o zonă asigurată cu lanțuri și trepte săpate în stancă și ajungem în [NUME_REDACTAT] (Fig 9.) Traversăm firul, trecând astfel de pe versantul Caraiman pe versantul [NUME_REDACTAT], apoi continuăm coborârea trecând din nou pe fața Caraimanului și după un lung coboraș revenim pe versantul nordic al [NUME_REDACTAT]. Trecem pe lângă [NUME_REDACTAT] și pe lângă [NUME_REDACTAT], coborând ajungem în drumul carosabil care ne duce la [NUME_REDACTAT].

Fig 1. [NUME_REDACTAT] ( sursa foto- [NUME_REDACTAT])

Figura 2. [NUME_REDACTAT] ( sursa foto- [NUME_REDACTAT])

Fig 3. [NUME_REDACTAT] (sursa foto- [NUME_REDACTAT])

Fig 4. La mese (sursa foto- [NUME_REDACTAT])

Fig 5. La scări (sursa foto- [NUME_REDACTAT])

Fig 6. [NUME_REDACTAT] ( sursa foto alpinet.org)

Fig 7. [NUME_REDACTAT] și stația de telecabină de la Babele ( sursa foto- [NUME_REDACTAT])

Fig 8. [NUME_REDACTAT] ( sursa foto- [NUME_REDACTAT])

Fig 9. [NUME_REDACTAT] (sursa foto- Alexandru C.Ene)

Fig 10. Capra neagră pe [NUME_REDACTAT] ( sursa foto- [NUME_REDACTAT])

Fig 11. Creasta cu Zâmbri ( sursa foto- [NUME_REDACTAT])

Descrierea potecii tematice: Potecile alpine ale [NUME_REDACTAT] tematic urmărește un traseu turistic foarte frecventat în sezonul de vară, foarte bine marcat, cu poteca evidentă, neexistând riscul pierderi acestuia, amenajat și asigurat în locurile unde prezintă anumite riscuri cu cabluri și lanțuri. Nu ridică foarte mari probleme din punct de vedere tehnic și fizic. Vizitatorul are nevoie de o condiție fizică minimă pentru a parcurge un traseu montan și de un echipament adecvat.

Traseul are formă circulară, durata parcurgerii este de aproximativ 8-9 ore, cu posibilitatea retragerii de pe traseu în caz de probleme ori oboseală fizică prin coborâre cu telecabina în orașul Bușteni. Coborârea cu telecabina oferă posibilitate vizitatorului să admire frumoasa vale a Caraimanului cu ale sale văi abrupte de la o înălțime impresionantă.

La cabana Babele există posibilitatea serviri unei mese calde sau de a bea un ceai, dar si posibilitatea de cazare. De aici se poate pleca pe numeroase trasee turistice.

Traseul tematic are în compunere 10 panouri informative. Fiecare prezintă informații diferite despre arbori și floră, istorii despre anumite zone, panorame explicitate, descrieri și informații despre floră și faună ce se pot întâlni pe traseu. Amplasarea acestor panouri se va face în locuri ușor accesibile, la o înălțime adecvată pentru o citire ușoară atât pentru copii cât și pentru adulți.

Capitolul IV. Poteca tematică ,, Potecile alpine ale Bucegilor”

Tema și scopul potecii tematice

Prezentarea etajelor de vegetație din interiorul [NUME_REDACTAT] Bucegi și a florei specifice este tema principală a acestui treseu tematic. Poteca tematică „Potecile alpine ale Bucegilor”, care urcă din Bușteni până în inima parcului natural, ajungând până la 2200 m. altitudine, dezvăluie aspecte despre succesiunea etajelor de vegetație, istoria construirii liniei de funicular (o lucrare de excepție, la acea vreme) și despre unul din simbolurile Carpaților, capra neagră.

Succesiunea etajelor de vegetație în [NUME_REDACTAT] este următoarea: etajul nemoral, care cuprinde subetajul superior al pădurilor de fag și de amestec (fag și brad), situat la 600-1450 m altitudine, etajul boreal, care cuprinde molidișuri, laricete și pajiști, situat la 1450-1850 m altitudine, etajul subalpin al jnepănului, care cuprinde tufărișuri de jneapăn și tufărișuri de smirdar, situat la 1850-2200 m altitudine și etajul alpin, care cuprinde pajiștea alpină, situat la altitudinea de peste 2200 m.

Scopul urmărit se aliniază contextului global actual, de protejare a mediului, comunităților și de dezvoltare durabilă a acestora.

Accentul lucrării de licență cade pe acțiuni de informare și conștientizare, pentru ca generațiile viitoare să se poată bucura de un peisaj neschimbat și de o faună și floră la fel de diversificate ca cele de azi. Prin amenajarea potecilor tematice, cu informații interesante, accesibile și interactive, generațiile prezente vor fi sensibilizate la problemele de mediu în general, și, în special, cu cele cu care se confruntă o arie natural protejată, intens vizitată și ușor accesibilă ca masivul Bucegi.

Prin informare se urmărește ameliorarea impactului turismului asupra ariei, în special asupra faunei și florei.

Pentru atingerea sa, însă, se impun anumite măsuri, prezentate detaliat în proiect, pe care [NUME_REDACTAT] Bucegi trebuie să și le asume.

Harta și panourile potecii tematice

Primul panou va fi amplasat într-unul din punctele cel mai des frecventate din oraș: telecabina din Bușteni, în vecinătatea noului sediu al [NUME_REDACTAT] Bucegi și a hotelului Silva. Acesta este punctul de placare pe traseu. Pentru o mai buna înțelegere a traseului și facilitarea orientării, lângă panoul numărul 1 va fi montată harta generală a potecii tematice. Pe fiecare panou există o mică hartă unde vizitatorul este informat în permanență unde se află și ce reguli trebuie să respecte.

Panourile conțin informații ușor de înțeles, cuvintele din domeniul silvic sunt explicate ca note de subsol, iar imaginile ce însoțesc explicațiile ajută vizitatorul să recunoască specile și să asimileze informația.

Panourile vor fi montate într-un cadru de lemn, cu un unghi de 45 de grade, pentru a facilita lizibilitatea, atât pentru copii cât și pentru adulți, sprijinite pe stâlpi rotunzi din lemn, având un diametru de 20 cm, din material local. Panourile vor fi acoperite cu plăci din PVC, pentru protecția împotriva intemperiilor și a razelor UV.

Următoarele panouri cu caracter informativ vor fi amplasate pe traseu:

Fig 12. : Primul panou amplasat în punctul de plecare al potecii

Fig 13. Etajul pădurilor de amestec de fag cu rășinoase

Fig 14. : Etajul laricelui și al molidului

Fig 15. Rariști de larice și molid specifice [NUME_REDACTAT] 16. Istoria liniei de funicular [NUME_REDACTAT]

Fig 17. : Etajul subalpin al jneapănului

Fig 18. Pajiștea alpină a platoului [NUME_REDACTAT] 19. Babele și [NUME_REDACTAT] 20. Etajul alpin și subalpin cu tufărișuri de smirdar

Fig 21. Creasta cu zâmbri și capra neagră

Fig 22. Exemplu de montare a panoului în punctul „La mese”

Fig 23. Harta traseului

Alte amenajări și construcții în cadrul traseului

Panouri cu caracter informativ și restrictiv

Aceste panouri conțin regulile și obligațiile celor care intră pe teritoriul [NUME_REDACTAT] Bucegi și doresc să parcurgă traseul tematic: turistul va avea un comportament adecvat, nu va produce zgomot, nu va deranja sau hrăni animalele sălbatice, nu va campa și nu va aprinde focul decât în locuri special amenajate, nu va rupe flora, disloca pietre și va permite trecerea celorlalte persoane de pe traseu în deplină siguranță.

Ele vor fi amplasate în punctele cheie ale Parcului: în locul de plecare pe traseu, la intersecția cu traseul care urcă pe valea Caraiman, la ramificația cu traseul care duce la [NUME_REDACTAT], în punctele de belvedere și popas, la [NUME_REDACTAT], la [NUME_REDACTAT] și la [NUME_REDACTAT].

Platforme cu balustrade

Platformele vor fi amplasate în puncte de panoramă, pentru a pune în evidență zona. Există câteva puncte pe traseu care oferă vizitatorului o vedere foarte frumoasă asupra orașului Bușteni, munților Baiului, aprupturilor Bucegilor și vegetației: în punctul numit „[NUME_REDACTAT]”, în punctul numit „[NUME_REDACTAT]”, în apropierea cantonului Schiel și a cabanei Caraiman.

În aceste zone este necesară, de asemenea, îndepărtarea vegetației și montarea unor balustrade.

Locuri de odihnă

Locurile de popas vor conține băncuțe și mese din lemn. Acestea se vor construi din materiale locale care se vor încadra sensibil în peisaj, fără un impact major asupra mediului.

Locurile de odihnă vor fi amplasate în punctul de pe traseu „La mese”, la [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] .

Semnele de conștientizare împotriva aruncării deseurilor în natură vor însoți locurile de popas.

Toalete ecologice

Amplasarea de toalete ecologice cu rumeguș este necesară pentru confortul turiștilor și păstrarea curățeniei.

Toaletele ecologice se pot întreține foarte ușor cu un cost relativ mic. Sunt compuse dintr-o cutie de lemn, în care este introdus un recipient din plastic cu un strat de rumeguș pe fundul său. După folosirea toaletei, turiștii trebuie să adauge încă un strat de rumeguș. Astfel, grupul sanitar uscat nu miroase și nici nu atrage muște sau animale curioase. Recipientul necesită o schimbare de 2-3 ori pe săptămână, în funcție de fluxul de turiști.

Construirea acestor toalete se va face la [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] unde întreținerea este ușoară.

Coșuri de gunoi

Coșurile de gunoi se vor amplasa în locurile unde există posibilitatea colectări zilnice, fie cu mijloace auto, fie cu telecabina: cabana Babele, cabana Caraiman.

Designul lor va fi în acord cu mediul în care sunt inserate: se vor folosi culori naturale și materiale locale.

Panouri cu atenționări speciale în ceea ce privește fauna

Deși face parte tot din categoria panourilor restrictive, cele pentru înțelegerea și conștientizarea asupra gravității hrănirii animalelor sălbatice , riscurile la care se supun turiștii care săvâșesc asemenea fapte și impactul pe care actele lor le au asupra viețuitoarelor, ocupă un loc însemnat în planul de management al parcului, deoarece administrația ariei protejate s-a confruntat deja cu numeroase probleme de acest gen.

Indicatoare de atenționare

Locurile unde turistul trebuie să prezinte o atenție deosebită datorită dificultății unui pasaj sau a orientării în teren vor fi semnalizate și amenajate corespunzător de către administrația parcului. Se vor prevede și măsuri de refacere și întreținere a marcajelor cu vopsea proaspătă.

Amenajări de siguranță

Pe parcursul traseului turistic există puncte de dificultate: la trecerea vâlcelelor și a văilor ([NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]), praguri înalte ([NUME_REDACTAT]), pante cu înclinație mare. Pentru a facilita traversarea lor se impune construirea de noi podețe, înlocuirea celor vechi, montarea de balustrade la podețe și în zonele abrupte, montarea de noi cabluri acolo unde este nevoie sau înlocuirea celor vechi, îndepărtarea arborilor cazuți în potecă și chiar folosirea acestora la amenajare.

Capitolul V. Cheltuieli și finanțarea proiectului

Finanțarea proiectului

Un prim pas pentru obținerea unei finanțări este prezentarea proiectul autorităților locale. Cu sprijinul lor se pot accesa fonduri europene nerambursabile, special create pentru proiectele ce au ca scop promovarea turismului și protecția mediului.

După redactarea proiectului, acesta trebuie încadrat într-o categorie corespunzătoare pentru obținerea fondurilor europene. Încadrarea se face , de obicei, în categoria proiectelor finanțate în cadrul [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] (POSMediu), specializat pe obținerea fondurilor pentru sectorul de mediu. Sectorul pentru protectia mediului vizează finanțarea proiectelor de management al arilor natural protejate, stoparea degradării biodiversității și resurselor naturale, precum și managementul site-urilor Natura 2000.

În paralel cu aplicarea pentru fondurile europene, trebuie găsită și o cofinanțare deoarece banii veniți din partea [NUME_REDACTAT], în urma aprobării proiectului, sunt sub forma de decont. Cofinanțarea poate veni de la bugetul local al primăriei și din banii alocați pentru investiții din bugetul parcului natural. De asemenea, se poate solicita ajutor, pentru cofinanțarea proiectului, investitorilor locali, aceștia participând prin sponsorizări în bani, produse, personal calificat sau servicii, de-a lungul desfășurării proiectului. Acești sponsori pot fi: proprietarii de pensiuni și hoteluri care vor beneficia de pe urma turismului ecologic de turiști, micii întreprinzători din localitate și angajații lor, firmele specializate în construcții, amenajări exterioare și peisagere, și nu în ultimul rând localnicii.

Pentru a reduce cat mai semnificativ costurile, materialele utilizate pot proveni din interiorul parcului: se pot utiliza fostele fundații ale funicularului și diferite piese dezmembrate ale acestuia și se pot realiza fundații din piatră. Lemnul pentru amenajări (panouri, platforme, toalete ecologice…) va proveni din vecinătatea parcului sau din arborii căzuți în potecile turistice. Lemnul și prelucrarea acestuia se va face în atelierele locale. Confecționarea panourilor, locurilor de odihnă, indicatoarelor și a tot ceea ce ține de tâmplărie și asamblare se va realiza cu ajutorul tamplarilor locali.

Astfel, eco-turismul aduce beneficii comunității locale, prin reducerea numărul de șomeri, introducerea de noi servicii, amenajări locale și evenimente de interes național și internațional. Se crează noi locuri de muncă, atât în ateliere și întreprinderi locale, cât și la nivel de mici-întreprinzători, localnicii putând oferi cazare și produse locale /tradiționale turiștilor. Locuitorii orașului și ai localităților limitrofe sunt, de obicei, buni cunoscători ai zonei, ei putând deveni ghizi, rangeri sau observatori atestati și agreați de către [NUME_REDACTAT] Bucegi.

Cheltuieli și necesarul de materiale

Necesarul de materiale pentru amenajarea traseului

Tabelul nr. 1 Tabel cu cheltuieli

Necesarul de materiale pentru panouri

Panourile vor fi construite la o înălțimea de 80 cm de sol, lungime 1,5 m și lățimea de 1m.

Tabelul nr. 2 Tabel cu cheltuieli

Fig 22. Model panou

Necesarul de materiale pentru bănci și mese

Banca cu masa dublă va avea dimensiunea de 2x2x0.75 m.

Tabelul nr. 3 Tabel cu cheltuieli

Fig 23. Model de bancă și masă

Necesarul de materiale pentru toaletele ecologice

Toaleta va fi compuă dintr-o casuță din lemn, acoperită cu siță de lemn.

Tabelul nr. 4 Tabel cu cheltuieli

Alte materiale și cheltuieli

Tabelul nr. 5 Tabel cu cheltuieli

Total cheltuieli

Tabelul nr. 6 Tabel cu cheltuieli

Capitolul VI. [NUME_REDACTAT] în România se concentrează pe peisajele naturale, iar [NUME_REDACTAT] și localitățile din jurul său se situează pe unul din locurile de top ale destinaților de vacanță preferate.

La doar 100 km de Capitală și poarta de trecere între regiunea de câmp și Transilvania, Bușteniul și [NUME_REDACTAT] sunt asaltate, în special în sezonul estival de turiști.

Terminarea autostrăzii București-Brașov și apoi realizarea conexiunii ei cu nord-ul țării vor facilita accesul spre [NUME_REDACTAT], astfel încât zona va fi supusă unui aflux de turiști, pentru care, astăzi, încă nu este pregătită.

Construirea sediului [NUME_REDACTAT] Bucegi în Bușteni va fi, însă, un motor pentru implementarea unor programe de educarea a populației în ceea ce privește dezvoltarea turismului montan și dezvoltarea durabilă.

Prin această lucrarea de licență atrag atenția asupra lipsei de informare a vizitatorilor în ceea ce privește valoarile traseelor pe care le parcurg în [NUME_REDACTAT], atât din punct de vedere al florei și faunei, cât și din punct de vedere peisager și propun câteva măsuri de ameliorarea impactului turismului.

La nivelul traseelor montane și a accesului vizitatorilor la natură aceste măsuri s-ar traduce prin realizarea unor poteci tematice, cu toate dotările auxiliare necesare: podețe, puncte de belvedere, mobilier (bănci cu mese), toalete ecologice.

Scopul explicit al traseului tematic ar fi atragerea persoanelor spre natură și mișcare, atât de necesare omului societății noastre, care încurajează sedentarismul. Scopul implicit ar fi cunoașterea de sine și a naturii, în general și a problemelor cu care se confruntă masivul, în particular: depozitarea gunoaielor pe platou, hrănirea animalelor sălbatice de către turiști și localnici, suprapopularea, zgomotul, riscul declanșării incendiilor în perioada secetoasă, etc. Prin realizarea de panouri conținând informații interesante și accesibile, vizitatorul va face cunoștiință cu vegetația, fauna și elementele specifice din peisaj. Va învăța într-un mediu nonformal, iar informația va fi mai ușor asimilată. Prin sensibilizarea turiștilor, parcul va fi protejat de acțiuni de distrugere de tipul ruperii florilor, stresării animalelor, devastării covorului vegetal, iar drumeții va parcurge traseul în siguranță.

Pe de altă parte, acest tip de potecă poate deveni o modalitate de informare în grup, o zi din „Săptămâna altfel”, program în derulare al [NUME_REDACTAT]. Accentul cade, în acest caz, pe educarea copiilor, noua generație, care va trebui să sauvgardeze și să transmită mai departe valorile de azi.

Pentru că efectul este de lungă durată, amenajarea face parte din rândul activităților aparținând conceptului de dezvoltare durabilă. Pentru realizarea potecii tematice este nevoie de sprijnul comunității locale, atât fizic prin mână de lucru, cât și de mentenanță; prin îngrijirea ei, organizatoric, logistic prin înființarea unor unităti de cazare de toate tipurile: tabere, campinguri, pensiuni, etc. Acestea vor reduce nivelul șomajului, care atinge o cotă destul de ridicată după închiderea Fabricii de Hârtie.

De la individ, la comunitate, realizarea unei poteci tematice aduce beneficii, cu impact favorabil asupra valorilor naturale pe care trebuie să le protejăm: peisaj, vegetație și faună.

[NUME_REDACTAT] consultate.

Plan de management al [NUME_REDACTAT] Bucegi.

Plan de management al [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT].

Plan de management al [NUME_REDACTAT] Buila-Vâturărița.

Carte: Prof.univ.dr.ing [NUME_REDACTAT], Sef.lucr.dr.ing [NUME_REDACTAT], Dendrologie, Editura „Pentru viață”, Brașov, 2008. (Morfologie la speciile: Brad, Fag, Molid, Larice, Jneapăn, Rododendron).

Carte: [NUME_REDACTAT]-alpinism, [NUME_REDACTAT], 1962.

Ghid: [NUME_REDACTAT], Managementul vizitatorilor și dezvoltarea turismului în interiorul și în jurul ariilor protejate din [NUME_REDACTAT], Propark, 3013.

Ghid: [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Traseele tematice în arii protejate, Asociația de Ecoturism din România (AER).

Site-uri consultate.

http://propark.ro/images/uploads/file/publicatii/Ghid%20aplicare%20categorii%20IUCN.pdf (culegere informații și citate).

http://www.perpedes.albamont.ro/Arii%20protejate%20-%20management.pdf ( citate ).

http://ebooks.unibuc.ro/biologie/asarbufinal/8.htm ( culegere informații).

Wikipedia: http://ro.wikipedia.org/wiki/Sfinxul_din_Bucegi (culegre informații)

http://www.descopera.ro (poza urs).

http://www.formula-as.ro/2007/786/societate-37/muntii-misterelor-bucegii-8313 (culegere informații).

http://www.babele.ro ( culegere informații [NUME_REDACTAT] și Babele).

http://www.turismland.ro/babele-muntii-bucegi (culegere informații si poze cu Babele și Sfinx).

http://amfostacolo.ro/romania-pareri,15/masivul-bucegi,101,1259/redescopera-masivul-bucegi,4076/impresii-sejur-si-fotografii-vacanta__20280.htm (poză cu Rhododendron).

http://www.natgeo.ro/natura/habitat-conservare/9121-capra-neagra-blazonul-carpatilor (culegere informații și idei).

http://diana-kundalini.blogspot.ro/2014/06/capra-neagra-rupicapra-rupicapra.html (culegere informații).

http://www.zoom-biz.ro/masa-cu-banca-dubla-pf ( poză masă)