Redct1 Fz1 Reviz4 Mc001 12112018 P1 [612269]
METODOLOGIE DE CALCUL AL
PERFORMANTEI ENERGETICE A CLADIRILOR,
INDICATIV MC 001/2006: REVIZUIRE
METODOLOGIE; REVIZUIRE/ELABORARE DE
COMENTARII SI EXEMPLE DE APLICARE
CONTRACT NR. 116 /102 DIN 28.03.2017
REDACTAREA I – FAZA I
București, revizia a IV-a, noiembrie 2018
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
1
FOAIE DE SEMNĂTURI
Contract nr. 116/102 din 28.03.2017
DENUMIRE LUCRARE:
Metodologie de calcul al performanței energetice a cladirilor, indicativ Mc001/2006:
revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Faza 1 Redactarea I – reviz ia 4
EXECUTANT: UTCB -UNIVERSITATEA TEHNIC Ă DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI
BENEFICIAR: MDRAP – Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
Rector, Director de proiect,
Prof.univ.dr.ing. Radu Sorin Văcăreanu Conf.univ.dr.ing. Cătălin –Ioan LUNGU
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
2
COLECTIV DE ELABORARE
1. LUNGU CĂTĂLIN Director proiect, UTCB
2. COLDA IOLANDA Elaborator, OAER
3. BURCHIU SORIN Elaborator, AIIR
4. TEODOSIU RALUCA Elaborator, UTCB
5. GEORGESCU MIHAELA Elaborator, UAUIM
6. FRUNZULICĂ RODICA Elaborator, UTCB
7. TEODORESCU DANIELA Elaborator, UTCB
8. VARTIRES ANDREEA Elaborator, UTCB
9. BRATA SILVIANA Elaborator, UPT
10. IORDACHE VLAD Elaborator, AIIR
11. IORDACHE FLORIN Elaborator, UTCB
12. POPESCU RĂZVAN Elaborator, UTCB
13. CARACALEANU BOGDAN Elaborator, UTCB
14. GRASU RALUCA Elaborator, UTCB
15. PESCARU RADU AUREL Elaborator, UAUIM
16. BARAN IRINA Elaborator, UAUIM
17. BLIUC IRINA Elaborator, UAUIM
18. TOROPOC MIRELA Elaborator, OAER
19. VITAN EUGEN Elaborator, UTCN
20. CATALINA TIBERIU Elaborator, AIIR
21. NICOLAE ALIN MARIUS Elaborator, UTCB
22. GHEORGHE TEODORA Participant tehno -redactare, AIIR
23. MOANTA ILEANA Participant tehno -redactare, AIIR
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
3
CUPRINS
CAPITOLUL 1. PREVEDERI GENERALE
1.1. Obiect și domeniu de aplicare
1.2. Terminologie și notații
1.3. Cerințe ale parametrilor interiori pentru asigurarea confortului și calității aerului
interio r
1.4. Reglementări tehnice naționale și standarde europene referitoare la performanța
energetică a clădirilor
CAPITOLUL 2. ANVELOPA CLĂDIRII
2.1. Elemente de clădire și parametri i termoenergetici asociați
2.1.1 . Prevederi generale
2.1.2 . Elemente componente ale anvelopei clădirii
2.1.3 . Convenții de stabilire a caracteristicilor dimensionale ale elementelor de anvelopă
(parametri geometrici) necesare pentru calculul valorilor parametrilor de performanță termică.
2.1.4 . Parametrii definitorii pentru caracterizarea higrotermică a materialelor. Parametrii de
performanță caracteristici elementelor de anvelopă necesari la evaluarea performanței energetice
a clǎdirilor
2.1.5 . Regimuri de utilizare a clădirilor și influența acestora asupra performanței e nergetice
2.2 Cerințe minime de performanță termică și energetică la nivelul anvelopei
2.3. Rezistențe termice
2.3.1. Calculul rezistenței termice și a transmitanței termice ale elementelor de clădire opace
2.3.2. Transmitanța termică a elementelor vitra te (ferestre și uși)
2.3.3. Stabilirea prin calcul a parametrilor de performanțǎ termicǎ a elementelor de anvelopǎ aflate
în contact cu solul
2.4. Prevederi specifice pentru anvelopa clădirilor al căror consum de energie este aproape
egal cu zero (nZEB)
2.5. Permeabilitatea la aer a unei cladiri
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
4 2.6. Determinarea necesarului de energie pentru incalzirea si/sau racirea cladirilor
2.6.1. Procedură de calcul
2.6.2. Zonarea termică
2.6.2.1. Temperatură calculată într -o zonă neincalzita, neracita, nec limatizata adiacentă
2.6.2.2. Factori de corecție și de distribuție
2.6.2.3. Clădiri sau unități de clădiri rezidențiale, corecții pentru temperatura medie interioară a
spațiului,
2.6.3. Calculul necesarului de energie pentru climatizare (încălzire și răci re) folosind metoda de
calcul lunar
2.6.3.1. Calculul necesarului de bază și al necesarului propriu (specific) al sistemului, pentru spații
climatizate (încălzite/răcite)
2.6.3.1.1. Transferul termic total și aporturile totale de căldură – formule generale
2.6.3.1.2. Aporturi de căldură interne
2.6.4. Radiația termică către cer
2.6.5. Capacitate termică eficace interioară a zonei
2.6.6. Factori de utilizare
2.6.7. Particularități ale calculului necesarului de energie propriu sistemului
2.6.7.1. Încălzire sau răcire cu temperatură setată constantă
2.6.7.2. Corecție pentru încălzire intermitentă
2.6.7.3. Corecții pentru răcire intermitentă
2.6.7.4. Corecții pentru perioada de neocupare
2.6.7.5. Indicator de supraîncălzire
2.6.8. Umidificare și dezu midificare
2.6.8.1. Umidificare
2.6.8.2. Dezumidificare
2.6.9. Necesarul anual de energie pentru încălzire, răcire și latent
2.6.10. Calcul simplificat al duratei perioadelor de încălzire/răcire
2.6.11. Calculul temperaturii interioare în regim liber
CAPITOLUL 3. EVALUAREA CONSUMURILOR DE ENERGIE PENTRU SISTEME DE
INSTALAȚII FĂRĂ SURSE REGENERABILE
3.1. Instalații de încălzire
3.1.1. Determinarea pierderilor de energie pentru emisie, Q_(H,em,ls)
3.1.2. Determinarea consumului de energie auxiliară, Wem ,ls,aux
3.1.3. Determinarea consumului de energie și eficiența energetică a sistemelor de distribuție a
agentului termic apă, pentru încălzire/răcire, QHC,dis,ls
3.1.4. Energii auxiliare recuperabile și recuperate
3.1.5. Metodă de calcul privind consumul d e energie și eficiența energetică a sistemelor de
preparare agent termic pentru încălzire prin arderea combustibilului fosil și biomasă ( SR EN
15316 -4-1)
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
5 3.1.5.1. Eficiența energetică a generatorului la sarcină integrală și la sarcină parțială în funcție d e
puterea nominală furnizată
3.1.5.2. Pierderile de căldură în stand -by, Pgen,ls,P0, în funcție de puterea nominală furnizată
3.1.5.3. Energia auxiliară consumată
3.1.5.4. Factorul de utilizare a energiei la nivelul cazanelor
3.1.5.5. Energia auxiliară co nsumată de sub -sistemul de generare
3.1.5.6. Pierderi de căldură ale sub -sistemului de generare
3.1.5.7. Pierderi de căldură recuperabile și recuperate
3.1.5.8. Energia auxiliară
3.1.5.9. Timpul de funcționare și factorul de sarcină specifică, β
3.2. Ins talații de ventilare hibridă, mecanică si climatizare; cuplarea cu celelalte instalații
3.2.1. Domeniu de aplicare
3.2.2. Calculul energetic al generării (al CTA)
3.2.3. Calcul energetic al distribuției
3.2.3.1. Pierderi de aer în conducte și ȋn centrala de tratare a aaerului
3.2.3.2. Pierderi de căldură în conductele de aer
3.2.4. Consumuri energetice pentru stocarea căldurii/frigului
3.2.4.1. Generalitǎți, metode de calcul
3.2.4.2.Date de intrare
3.2.4.3. Metoda de calcul orar; procedurǎ de calc ul, mărimi de ieșire
3.2.4.4. Metoda de calcul lunar
3.2.4.5. Exemplu de calcul
3.2.5. Consumul de energie și eficiența energetică a sistemelor de climatizare de tip aer – apă sau
aer- refrigerent (clasificare după Normativul I5 – 2010)
3.2.5.1. Tipuri de sisteme
3.2.5.2. Date de intrare
3.2.5.3. Calculul mărimilor de ieșire ale metodei
3.2.5.4.Generarea frigului
3.2.5.4.1 Introducere
3.2.5.4.2. Date de intrare
3.2.5.4.3. Calculul mărimilor de ieșire ale metodei
3.2.5.4.4. Exempl e de calcul
3.3. Instalați i pentru apa caldă de consum
3.3.1. Obiect, domeniul de aplicare, acte normative conexe, terminologii, notații
3.3.1.1. Obiectul metodologiei și domeniul de aplicare
3.3.2. Clasificarea instalațiilor de alimentare cu apǎ caldǎ de consum
3.3.2.1. Sisteme de preparare a apei calde de consum în funcție de numărul de surse de energie și
de zone de distribuție
3.3.2.2. Zonarea instalațiilor de alimentare cu apă caldă de consum
3.3.3. Schemele de preparare a apei calde de consum adoptate în cazul utilizării centralelor termice
locale sau centrale
3.3.4. Regimul de alimentare cu apă rece
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
6 3.3.5. Energia utilă pentru instalatiile de alimentare cu apă caldă de consum
3.3.6. Perioadele de calcul
3.3.7. Recuperarea pierderilor de căldură
3.3.8. Energia auxiliară totală necesară pentru instalația de alimentare cu apă caldă de consum
3.3.9. Necesarul de căldură pentru prepararea apei calde de consum (energia utilă netă)
3.3.9.1 . Necesarul de căldură pentru prepararea apei calde de consum, pe baza v olumului de apă
furnizat la consumator
3.3.9.2 . Temperatura de utilizare a apei calde de consum,
W,draw
3.3.9.3 . Temperatura de alimentare cu apă rece pentru consum
3.3.9.4 . Volumul necesar de apă caldă de consum calculat cu debite specifice [e.g. l/om,zi , l/unitate
consum,zi ]
3.3.9.5 . Necesarul specific de apă caldă de consum aferente persoanelorVW,P,dayȋn clădiri de
locuit, metodǎ de calcul
3.3.9.6 . Necesarul de apă caldă de consum, mediu zilnic, aferente persoanelor, VW,day ȋn clădiri
de locuit, metodă de calcul
3.3.9.7 . Necesarul de apă caldă de consum aferente persoanelor VW;day ȋn clădiri de locuit,
metodă alternativă
3.3.9.8 . Necesarul de apă caldă de consum VW;day pentru clădiri terțiare, în funcție de numărul
de unități de consum
3.3.9.9 . Necesaru l de energie aferentă preparării volumului de apă caldă de consum, în funcție de
suprafață
3.3.10. Metoda de calcul a pierderilor de căldură pentru conductele de distribuție a apei calde de
consum
3.3.10.1 Calculul pierderilor de căldură si a energiei auxi liare aferente sistemului de distribuție a
apei calde de consum
3.3.10.2 Determinarea condițiilor de calcul
3.3.10.3 Calculul pierderilor de căldură recuperabile
3.3.10.4 Calculul consumului de energie auxiliară
3.3.11. Pierderi de caldurǎ aferente rezerv oarelor de acumulare
3.4. Instalații pentru iluminatul artificial; cuplarea cu iluminatul natural
3.4.1. Informații generale; alte referințe tehnice aplicabile
3.4.2. Metode de calcul al indicatorului LENI (Lighting Energy Numeric Indicator)
totale a unei clădiri/zone dintr -o clădire.
3.4.2.1. Metoda complexă de calcul
3.4.2.2. Metoda simplificată de calcul
CAPITOLUL 4. EVALUAREA CONSUMURILOR DE ENERGIE PENTRU SISTEME DE
INSTALAȚII UTILIZÂND SURSE REGENERABILE
4.1. Pompe de căldură
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
7 4.1.1. Generalități
4.1.2. Mod de calcul (metoda orară)
4.1.2.1. Date de intrare
4.1.2.2. Matricea de stabilire a COP și puterea la sarcină totală
4.1.2.3. Calculul fluxurilor de energie la sarcină parțială
4.1.2.4. Încălzitorul de rezervă
4.1.2.5. Rezultate
4.1.3. Mod de calcul (metoda lunară/anuală)
4.2. Sisteme solare termice
4.2.1. Domeniu de aplicare
4.2.2. Descrierea metodei
4.2.3. Metoda lunară
4.2.4. Exemple de calcul pentru metoda lunară
4.3. Sisteme de cogenerare
4.3.1. Obiective și domenii de apl icare
4.3.2. Configurarea limitelor sistemului
4.3.3. Principiul metodei de calcul
4.3.3.1. Descrierea generala a metodei
4.3.3.2. Descrierea calculului pentru sistemul de cogenerare
4.3.3.2.1. Date de iesire
4.3.3.2.2. Date de intrare
4.4. Sisteme urbane pentru încălzire/răcire
4.4.1. Configurarea si stabilirea limitelor sistemului
4.4.2. Principiul metodei de calcul, indicatori energetici
4.4.3. Metode de calcul pentru indicatorii de performanta energetica
4.5. Panouri fotovoltaice
4.5.1. Descrierea metodei de calcul
4.5.2. Metoda lunară
4.5.3. Exemplu de calcul
CAPITOLUL 5. CERTIFICATUL DE PERFORMANȚA ENERGETICA
5.1. Conținutul certificatului de performanță energetică, inclusiv anexa tehnică
5.2. Clădirea de referință
5.3. Clase energetice aferente diverselor categorii de clădiri/unități de clădire
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
8
5.4. Evaluarea consumului de energie primară și a emisiilor de CO2 echivalent
5.5. Tipuri de certificat de performanță energetică (clădire, unități de clădire etc.)
CAPITOLUL 6. AUDITUL ENERGETIC
6.1. Aspecte generale, etapele auditului energetic
6.2. Realizarea auditului energetic
6.2.1. Evaluarea performantelor energetice a cladirii in conditii normale de utilizare, pe baza
caracteristicilor reale ale constructiei
6.2.1.1. Investigarea preliminară a clădirilor
6.2.1.2. Analiza cărții tehnice a clădirii, respectiv a documentației care a stat la baza execuției
clădirii și instalațiilor aferente
6.2.1.3.Analiza elementelor caracteristice privind amplasarea clădirii în mediul construit
6.2.1.4. Evaluarea stării actuale a cladirii prin comparație cu soluția de proiect
6.2.2. Determinarea performanțelor energetice și a consumului anual de energie al clădirii pentru
încălzirea spațiilor, apa caldă de consum, ventilare/clima tizare și iluminat
6.2.3. Concluziile asupra evaluării
6.3. Identificarea masurilor de reabilitare/modernizare energetica, propunerea unor pachete
de solutii de reabilitare si analiza eficientei ecionomice a acestora
6.3.1. Soluții tehnice cadru recomanda te pentru renovarea sau modernizarea energetică a clădirilor
existente
6.3.1.1. Intervențiile asupra clădirii
6.3.1.2. Intervențiile asupra instalațiilor de încălzire și apă caldă de consum aferente clădirii
6.3.1.3. Intervențiile asupra instalațiilor de v entilare/ climatizare
6.3.1.4. Intervențiile asupra instalațiilor de iluminat
6.3.2. Particularități ale măsurilor de reabilitare/modernizare energetică pentru clădiri din sectorul
terțiar
6.3.3. Lucrări conexe recomandate în vederea aplicării soluțiilor d e reabilitare/modernizare
energetică a clădirilor de locuit racordate la sistem centralizat de alimentare cu căldură
6.3.4. Lucrări conexe recomandate în vederea utilizării eficiente a energiei la clădirile de locuit
individuale sau înșiruite dotate cu sur să proprie de căldură
6.3.5. Solutii tehnice de principiu pentru reducerea consumurilor energetice in cladiri in perioada
sezonului cald care pot fi aplicate atat la cladirile noi cat si la cele existente
6.4. Indicatori de eficienta economica utilizați i n auditul energetic si analiza eficientei
economice a soluțiilor propuse
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
9 6.5. Influenta interventiilor asupra consumului energetic al cladirii. Analiza eficientei
economice a solutiilor tehnice de crestere a performantei energetice
6.6. Raportul si intoc mirea dosarului de audit energetic
ANEXA 6.1. F ișa de analiză termică și energetică (model)
ANEXA 6.2. Lista soluțiilor tehnice pentru reabilitare/modernizarea energetică a clădirilor de
locuit alimentate centralizat (de la termoficare) – informativ
ANEXA 6.3. Lista soluțiilor tehnice propuse pentru reabilitare/modernizarea energetică a
clădirilor de locuit individuale sau înșiruite dotate cu sursă proprie de căldură – informativ
ANEXE
A. Procedura de validare a programelor de calculator utilizabile pentru determinarea performanței
energetice
B. Breviar de calcul pentru certificare energetică (exemple)
C. Breviar de calcul pentru auditare energetică (exemple)
D. Anexa recapitulativă
E. Parametrii c limatici pentru România
F. Bibliografie
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
10 CAPITOLUL 1. PREVEDERI GENERALE
1.1. Obiect și domeniu de aplicare
Obiectul reglementării Mc001 -Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor este
multiplu și constă în special în:
• Evaluarea, verificarea și certificarea performanței energetice a clădirilor pentru diverse
categorii de clădiri/unități de clădire, noi și existente: clădiri rezidențiale unifamiliale/colective,
clădiri de birouri, clădiri de învățământ, spital e/creșe/policlinici, hoteluri și restaurante, clădiri
pentru activități sportive și clădiri pentru servicii de comerț en -gros și cu amănuntul.
• Auditarea energetică a clădirilor care urmează a fi modernizate din punct de vedere
termic/energetic.
• Stabilirea de cerințe minime de performanță pentru elementele de construcții din clădiri,
inclusiv din clădirile cu consum de energie aproape egal cu zero, astfel cum sunt acestea definite
în Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, republicat ă, cu modificările și
completările ulterioare, care transpune Directiva 2010/31/UE.
• Definirea măsurilor uzuale care pot fi aplicate pentru creșterea performanței energetice a
clădirilor și stabilirea modului de cuantificare a costurilor asociate acestor mă suri.
• Prezentarea de măsuri/pachete/variante de măsuri pentru fiecare dintre diversele categorii de
clădiri analizate, care să conducă la realizarea de clădiri al căror consum de energie este aproape
egal cu zero.
În cadrul prezentei lucrări s -au avut în vedere următoarele obiective:
o revizuirea metodologiei de evaluare a performanței energetice a clădirilor, cu cele șase părți ale sale,
pentru diverse categorii de clădiri/ unități de clădire, noi și existente – clădiri rezidențiale
unifamiliale/colective, c lădiri de birouri, clădiri de învățământ, spitale/creșe/policlinici, hoteluri și
restaurante, clădiri pentru activități sportive și clădiri pentru servicii de comerț en -gros și cu
amănuntul;
o revizuirea/stabilirea de cerințe minime de performanță energetică pentru fiecare categorie de
clădire/unitate/element al acesteia, inclusiv pentru clădirile al căror consum de energie este aproape
egal cu zero;
o revizuirea metodei de certificare a performanței energetice a clădirilor/unităților de clădire din
categoriile susmenționate, precum și a metodei de auditare energetică pentru acestea ;
o revizuirea metodei simplificate de calcul al performanței energetice a instalațiilor/echipamentelor
din c lădiri, inclusiv în cazul utilizării de energie din surse regenerabile;
o revizuirea modelului de certificat de performanță energetică cu anexa sa, pentru fiecare categorie
de clădire/unitate de clădire, potrivit prevederilor Directivei 2010/31/UE, inclusiv prin introducerea de
noi elemente de identificare a clădirii ( număr unic de înregistrare cadastrală, fotografia
clădirii/unității de clădire, adresa, tipul clădirii și coordonatele geografice), PRIN cuantificarea
fizică/valorică a consumurilor de energie și a măsurilor recomandate pentru reducerea acestora,
precum și prin considerarea unei clase suplimentare A+ pentru clădirile al căror consum de energie
este aproape egal cu zero ;
o verificarea îndeplinirii cerințelor minime de performanță energetică și nive lurilor nZEB ;
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
11 o definirea măsurilor uzuale care pot fi aplicate pentru creșterea performanței energetice a
clădirilor și cuantificarea costurilor asociate: măsuri fără costuri/cu costuri reduse; măsuri de
renovare/renovare majoră;
o prezentarea de măsuri/pachete/variante de măsuri pentru fiecare dintre diversele categorii de
clădiri analizate, care să conducă la realizarea de clădiri al căror consum de energie este aproape
egal cu zero ;
o abrogarea reglementării tehnice "Normativ pentru expertizarea termică și energetică a clădirilor
existente și a instalațiilor de încălzire și preparare a apei calde de consum aferente acestora", indicativ
NP 048 -2000;
o aplicarea corespunzătoare a prevederilor legii 372/2005 privind performanța energetică a
clădirilor, republicată, cu modificările ulterioare, care transpune Directiva 2010/31/UE a
Parlamentului European și a Consiliului privind performanța energetică a clădirilor.
Domeniul de aplicare al Metodologi ei Mc001, cu rol de reglementare tehnică , include:
• evaluarea/verificarea/certificarea performanței energetice a clădirilor noi și existente, inclusiv
pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, în vederea elaborării
certificatului de performanță energetică a clădirii pre cum și
• analiza termică și energetică, respectiv , întocmirea auditului energetic al clădirilor care urmează
a fi modernizate din punct de vedere energetic.
1.2.Terminologie și notații
Term inologia utiliz ată în această reglementare este comună în cea mai mare parte cu ce a utilizată
în standardele europene privind performanța energetică a clădirilor.
Clădire
obiect evaluat
clădire, parte a unei clădiri sau grup de clădiri care reprezintă obiectul evaluării performanței
energetice
Nota 1 : Obiectul evaluat cuprinde toate spațiile și instalațiile aferente care ar putea contribui la
evaluarea performanței energetice sau ar pu tea să o influențeze.
Nota 2 : Obiectul evaluat poate include una sau mai multe unități de clădire, dacă acestea nu fac în mod
individual obiectul evaluării performanței energetice.
Nota 3 : Se poate face distincție între, de exemplu, o clădire în faza de proiect, o clădire nouă după
construire, o clădire existentă în faza de exploatare și o clădire existentă după o renovare majoră.
clădire
ansamblu de spații cu funcțiuni precizate, delimitat de elementele de construcție care alcătuiesc
anvelopa clădirii, inclusiv instalațiile aferente acesteia, în care energia este utilizată pentru
asigurarea confortului interior
Nota 1 : Termenul se referă la clădirea realizată fizic ca un întreg, sau la toate părțile din aceasta care
includ cel puțin spațiile și instalațiile care sunt relevante pentru evaluarea performanței energetice.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
12 Nota 2 : Părțile unei clădiri pot fi separate fizic, dar se află amplasate pe același teren aferent clădirii.
De exemplu: o cantină sau cabina paznicului sau una sau ma i multe săli de clasă ale unei școli amplasate
într-o parte separată de clădire; sau un spațiu esențial dintr -o locuință (de exemplu dormitorul).
categorie de clădire
clasificare a clădirilor și/sau a unităților de clădire în funcție de destinația lor principală sau a
statutului lor special, în scopul de a se permite diferențierea procedurilor de evaluare a
performanței energetice și/sau a cerințelor de performanță ener getică
EXEMPLU Clădiri protejate oficial ca parte a unui mediu desemnat sau datorită arhitecturii
lor speciale sau a importanței istorice, clădiri folosite ca lăcașuri de cult și pentru activități
religioase, clădiri rezidențiale. Clasificare a din legea 372: a) locuințe unifamiliale; b) blocuri
de locuințe; c) birouri; d) clădiri de învățământ; e) spitale; f) hoteluri și
restaurante; g) construcții destinate activităților sportive; h) clădiri pentru servicii de
comerț; i) alte tipuri de clă diri consumatoare de energie .
Nota 1 : Categoria de clădire poate determina, de exemplu, dacă evaluarea performanței energetice este
obligatorie (de exemplu, nu este pentru clădirile de cult sau istorice) și care sunt cerințele minime de
performanță energetică (de exemplu, pentru clădiri noi ). Un alt mod de a se clasifica clădirile constă în
a face distincție între clădirile noi, existente nerenovate și existente renovate.
Nota 2 : Multe clădiri sau unități de clădire de o anumită categorie (destinație) conțin spații de o altă
categorie (de stinație); de exemplu o clădire de birouri poate conține un restaurant.
element de clădire
componentă integrantă a structurii constructive a clădirii sau a instalațiilor care o deservesc.
zonă termică a clădirii
mediu interior cu condiții de temperatură suficient de uniforme pentru a se permite calculul de
bilanț termic conform procedurilor din standard ele PEC
unitate de clădire
secțiune, etaj sau apartament din cadrul unei clădiri care este proiectată sau modificată pentru a
fi utilizată separat de restul clădirii
EXEMPLU Un magazin într -un mall , un apartament într -un bloc de apartamente sau un spațiu
de birouri de închiriat î ntr-o clădire de birouri.
spațiu încălzit/ răcit
încăpere sau incint ă care, în vederea calcului, se consider ă a fi încălzită/ răcită până la o
temperatur ă stabilit ă sau pân ă la anumite temperaturi stabilite
spațiu elementar/spațiu
încăpere, parte a unei încăperi sau un grup de încăperi adiacente care aparțin unei zone termice
și unei zone deservite de fiecare tip de instalație, folosită pentru a administra conturul zonelor
termice și a zonelor deservite de instalații și pentru a adm inistra schimbul de date dintre zonele
deservite de instalații și zonele termice
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
13
arie de referință a pardoselii
arie a pardoselii utilizată ca mărime de referință
Nota 1 : A se vedea definiția mărimii de referință.
mărime de referință
mărime relevantă folosită pentru a se raporta performanța energetică globală sau parțială precum
și cerințele de performanță energetică , la dimensiunea clădirii sau a unei părți de clădire
evaluate, permițând astfel și compara rea cu valori de referință
spațiu climatizat
spațiu încălzit și/sau răcit, eventual umidificat sau dezumidificat, cu scopul asigurării condițiilor
de confort termic ȋn spațiul respectiv
arie utilă a pardoselii
<pentru evaluarea PEC> arie a pardoselii clădirii necesară ca parametru pentru a se cuantifica
condiții le specifice de exploatare atunci când sunt exprimate pe unitate de arie a pardoselii
precum și pentru aplicarea simplificărilor și a regulilor de zonare și (re)alocare.
Condiții interioare și exterioare
condiții de exploatare
cerință și/sau restricție pentru utilizarea unei categorii de spațiu de clădire, legată de utilități ,
pentru evaluarea performanței energetice și/sau a condițiil or interioare
EXEMPLU Temperatura convențională de încălzire, temperatura convențională de răcire,
debitul minim de ventilare în funcție de calitatea aerului, necesarul de apă caldă de consum (de
exemplu pe m2 de arie a pardoselii sau pe persoană), nivelurile de iluminat, aporturile interne
de căldură etc., incluzând distribuția în timp (funcționarea). Unde este relevant, valorile sunt
bazate pe numărul de ocupanți pe m2 pe tip de spațiu de clădire.
temperatură exterioară
temperatur ă a aerului exterior clădirii
temperatură interioară
medie aritmetică a temperaturii aerului și a temperaturii medii de radiație în centrul unei zone
sau al unui spațiu
Nota 1 : Aceasta este temperatura operativă aproximativă conform ISO 7726 .
alte utilități ale clădirii
utilități furnizate de echipamente /aparate consumatoare de energie
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
14 intensitate a radiației solare
densitate de flux de radiație incident pe o suprafață, adică raportul dintre fluxul radiant incident
pe suprafață și aria suprafeței respective, sau energia radiantă pe o suprafață , în unitatea de timp
și pe unitatea de arie a suprafeței respective
iradiație solară
Energia incidentă pe unitatea de arie a unei suprafețe, calculată prin integrarea intensității
radiației solare pe un anumit interval de timp, adesea o oră sau o zi
Instalații aferente clădirii
sistem de climatizare
combinație din toate elementele necesare pentru a se asigura tratarea aerului prin care se reglează
temperatura aerului furnizat, posibil în combinație cu reglarea debitului de aer pentru ventilare
și a umidității , și cu filtrarea aerului
zonă deservită de sistemul de climatizare
grup de spații conectate la/deservite de același sistem de climatizare
utilități ale clădirii
servicii furnizat e de instalațiile clădirii și de către alte echipamente pentru a se crea condiții
acceptabile ale mediului interior, apă caldă de consum, ni veluri de iluminare și alte utilități
legate de exploatarea clădirii
zonă deservită de un sistem tehnic
parte a unei clădiri formată din unul sau mai multe spații elementare deservite de un anumit
sistem sau sub -sistem tehnic al clădirii
EXEMPLU zona deservită de o anumită instalație de încălzire, de o anumită instalație de
răcire, de un anumit sistem de distribuție a apei calde de consum, de un anumit sistem de
ventilare, de un anumit sistem de climatizare, de un anumit sistem de iluminat (iluminat natural
sau artificial).
Cogenerare/producere combinată de electricitate și căldură/CHP
generare simultană într -un singur proces a energiei termice și a energiei electrice sau mecanice
zonă deservită de instalația de răcire
grup de spații conectate la aceeași instalație de răcire
zonă deservită de instalația de preparare a apei calde de consum
grup de spații conectate la aceeași instalație de preparare a apei calde de consum
zonă deservită de instalația de încălzire
grup de spații conectate la aceeași instalație de încălzire
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
15
pierderi termice recuperabile ale instalației
parte a pierder ilor termice ale unei instalații care poate fi recuperată pentru a se reduce fie
necesarul de energie pentru încălzire sau răcire, fie consumul de energie al instalației de încălzire
sau de răcire
Nota 1 : Acestea depind de metoda de calcul aleasă pentru a se calcula aporturile și pierderile termice
recuperate (a se vedea cap. 3 pentru o metodă simplificată sau una detaliată).
pierderi termice recuperate ale instalației
parte a pierderilor termice recuperabile ale unei instalații care au fost recuperate pentru a se
reduce fie necesarul de energie pentru încălzire sau răcire, fie consumul de energie al instalației
de încălzire sau de răcire
Nota 1 : Acestea depind de metoda de ca lcul aleasă pentru a se calcula aporturile și pierderile termice
recuperate (a se vedea cap.3 pentru o metodă simplificată sau una detaliată).
pierderi termice ale instalației
pierderi termice dintr -o instalație aferentă clădirii (pentru încălzire, răcire, prepararea apei calde
de consum, umidificare, dezumidificare sau ventilare ), care nu contribuie la energia utilă/ netă a
furnizată de instalație
Nota 1 : Pierderile termice ale unei instalații pot deveni aporturi termice interioare pentru clădire dacă
sunt recuperabile.
Nota 2 : Energia termică recuperată direct în subsisteme nu este considerată ca pierdere termică, ci ca
recuperare de căldură și este tratată direct în standardul de instalații corespunzător din modulele PEC
de la M3 până la M8.
Nota 3 : Căldura disipată de instalația de iluminat sau de alte echipamente/aparate (de exemplu aparate
electrocasnice sau echipamente de birou ) nu face p arte din categoria pierderil or termice ale instalației,
ci din aporturile termice interioare.
subsistem tehnic al clădirii
parte a unei instalații aferente clădirii care îndeplinește o funcțiune specifică (de exemplu
generarea căldurii, distribuția căldurii, emisia căldurii)
instalație aferentă clădirii / sistem tehnic al clădirii
echipamente tehnice utilizate pentru încă lzirea, răcirea, ventilarea, prepararea apei calde de
consum, iluminat , automatizare și control precum și pentru producerea energiei electrice
Nota 1 : O instalație aferentă unei clădiri se poate referi la una sau la mai multe utilități ale clădirii (de
exemplu instalația de încălzire și instalația de preparare a apei calde de consum).
Nota 2 : O instalație aferentă clădirii este alcătuită din d iferite subsisteme.
Nota 3 : Producerea energiei electrice poate include sisteme de cogenerare , sisteme eoliene și sisteme
fotovoltaice.
zonă deservită de sistemul de ventilare
grup de spații conectate la același sistem de ventilare
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
16
Energie
climatizare
mod de tratare a aerului prin care se controlează temperaturile maximă și minimă, posibil în
combinație cu reglarea ventilării, a umidității și a purității aerului
contur pentru evaluare
contur în funcție de care energia primită din exter ior și energia furnizată în exterior sunt
calculate/ măsurate
energie auxiliară
energie electrică utilizată de instalațiile aferente ale clădirii pentru a permite transformări
energetice în scopul satisfacerii unui anumit necesar de energie al clădirii
Nota 1 : Aceasta include energia electrică utilizată pentru ventilatoare, pompe, dispozitive electronice
etc. Energia electrică furnizată unei instalații de ventilare pentru transportarea aerului și recuperarea
căldurii nu este considerată energie auxiliară, ci consum de energie pentru ventilare.
automatizarea și reglarea /controlul instalațiilor aferente clădirii
produse, programe informatice și servicii tehnice pentru reglări automate, monitorizare și
optimizare, intervenți e umană și gestiune pentru a se obține o funcționare eficientă energetic,
economică și sigură a instalațiilor aferente clădirii
dezumidificare
proces de eliminare a vaporilor de apă din aer
energia primită din exterior
energie, exprimată prin vectorul energetic, furnizată instalațiilor aferente clădirii prin conturul
de evaluare, pentru a se asigura utilitățile considerate (necesarul de energie) sau pentru a se
produce energia furnizată în exterior (exportată)
Nota 1 : Energia primită din exterior poate fi calculată pentru un consum de energie determinat
sau poate fi măsurată.
vector energetic /agent energetic
substanță sau fenomen care poate fi utilizat pentru a produce lucru mecanic sau căldură , sau
pentru a realiza procese chimice sau fizice
energie din surse neregenerabile
energia dintr -o sursă care se epuizează prin exploatare
Nota 1 : un exemplu este energia obținută din combustibili fosili.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
17
energie din surse regenerabile
energia din surse regenerabile, nefosile, prec um energia vântului, solară, aerotermală,
geotermală, hidrotermală și energia oceanică, hidroenergia, biomasa, gaz ul din deșeuri, gaze le
obținute prin tratarea apelor uzate și biogazul
necesar de energie pentru apă caldă de consum
căldură care trebuie furnizată cantității necesare de apă caldă de consum pentru a fi încălzită de
la temperatura din rețeaua de apă rece până la temperatur a de furnizare prefixată la punctul de
livrare, fără pierderile termice ale instalației de preparare a apei calde de consum
necesar de energie pentru încălzire sau răcire
căldură care trebuie furnizată sau extrasă dintr -un spațiu climatizat pentru a s e menține condițiile
de temperatură dorite pe durata unei perioade de timp considerată
necesar de energie pentru umidificare sau dezumidificare
căldură latentă din vaporii de apă care trebuie furnizată sau extrasă dintr -un spațiu climatizat de
o instalație a clădirii pentru a se menține o umiditate minimă sau maximă precizat ă în interiorul
spațiului respectiv
sursă de energie
sursă din care poate fi extrasă sau recuperată energia utilizabilă, fie direct, fie prin intermediul
unui proces de conversie sau transformare
EXEMPLE: rezervele naturale de petrol sau de gaze, minele de cărbuni, soarele, vântul,
pământul (energia geotermală), oceanul (energia valurilor, energia termică a oceanului),
pădurile etc.
consum de energie pentru iluminat
energi a electrică consumată de o instalați e de iluminat
consum de energie pentru alte utilități
energi a electrică consumată de aparatele /echipamentele care furnizează utilități ne-incluse în
utilitățile PEC
EXEMPLU ascensoare , scări rulante, electrocasnice, televizoare, calculatoare etc. (dacă nu
sunt incluse în utilitățile PEC).
consum de energie pentru încălzirea sau răcirea spațiilor sau pentru prepararea apei calde
de consum
Energi consumată de instalațiile pentru încălzirea, răcirea sau prepararea apei calde de consum
cu scopul de a acoperi necesarul de energie pentru încălzirea, răcirea (inclusiv dezumidificarea)
sau, respectiv , prepararea apei calde de consum
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
18 consum de energie pentru ventilare
energi a electrică consumată de o instalație de ventilare pentru a transporta aerul și a recupera
căldura
energie furnizată în exterior /exportată
energia, exprimată pentru fiecare vector energetic, furnizată de către instalațiile aferente clădirii
prin conturul pentru evaluare , către exteriorul clădirii
Nota 1 : Aceasta poate fi exprimată prin modurile de generare (de exemplu cogenerare, efect fotovoltaic)
pentru a se putea aplica factori de ponderare diferiți.
Nota 2 : Energia furnizată în exterior poate fi calculată sau poate fi măsurată.
putere calorifică superioară
cantitate a de căldură degajată de o unitate de combustibil, atunci când aceasta este arsă complet
cu oxigen la o presiune constantă egală cu 101 320 Pa, și atunci când produsele de ardere sunt
restituite la temperatura ambiantă
Nota 1 : Această cantitate include că ldura latentă de condensare a tuturor vaporilor de apă conținuți în
combustibil și a vaporilor de apă formați din arderea hidrogenului conținut de combustibil.
putere calorifică inferioară
valoare a puterii calorifice în care nu se include căldura latentă de condensare a tuturor vaporilor
de apă conținuți în combustibil și a vaporilor de apă formați din arderea hidrogenului conținut
de combustibil
umidificare
proces de adăugare a vaporilor de apă în aer pentru a crește umiditatea acestuia
iluminat
proces de furnizare a luminii necesare
apropiat
<față de amplasamentul clădirii> la nivel local sau districtual ( de exemplu încălzire sau răcire
centralizată)
in situ / la fața locului
împrejurimile și parcela de teren pe care este amplasată clădirea (sunt amplasate clădirile) și
clădirea propriu -zisă
Nota 1 : Noțiunea de in situ definește o legătură puternică între sursa de energie (amplasare și
interacțiune) și clădire.
perimetru
<clasificare a conturului pentru evaluare> origine a energiei furnizate în exterior
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
19
energie primară
energia care nu a fost supusă nici unui proces de conversie sau de transformare
Nota 1 : Energia primară include energie primară din surse le neregenerabile și din sursele regenerabile.
Dacă ambele sunt luate în considerare, aceasta poate fi denumită energie primară totală.
răcire a spațiilor
proces de extragere a căldurii din spațiul unei clădiri în scopul obținerii și menținerii unei
temperaturi maxime date a spațiului
încălzire a spațiilor
proces de furnizare a căldurii în spațiul unei clădiri în scopul obținerii și menținerii unei
temperaturi minime date a spațiului
energie totală
energi a din surse regenerabile și neregenerabile
ventilare
proces de introducere și evacuare a aerului ȋntr -un/dintr -un spațiu, prin mijloace naturale sau
mecanice ȋn scopul obținerii unei calități corespunzătoare a aerului, din punct de vedere igienic
Performanță energetică
energie reală măsurată
energie măsurată, fără a fi corectată pentru condiții climatice și de exploatare standard
performanță energetică după execuție
performanță energetică calculată cu date despre clădir e, după finalizarea procesului de
construcție (înainte sau după începe rea exploatării) și cu date pentru modul de utilizare
standardizat
Nota 1 : Aceasta reprezintă consumul anual de energie al unei clădiri construite , calculat intrinsec în
condiții standard de utilizare . Este relevant în special pentru certificatul de perf ormanță energetică și
pentru verificarea conformității cu cerințele reglementate .
performanță energetică calculată
performanță energetică bazată pe calculul energiei nete ponderate furnizate pentru utilitățile
PEC
factor de emisii de CO 2
coeficient care definește cantitatea de CO 2 care este emisă în timpul desfășurării unei activități,
cum ar fi arderea unei tone de combustibil într -un cuptor
Nota 1 : În general, factorii de emisii echivalente de CO 2 pentru un anumit consum mixt de energi
(ISO 50001 :2011 , 3.7) sunt cuantificați prin ponderare pe baza factorilor de emisie de CO 2 pentru
diversele tipuri energie consumată .
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
20 Nota 2 : Factorii de emisii de CO 2 pot fi diferiți de la an la an.
Nota 3 asupra definitei: Factor ul de emisii de CO 2 poate include emisiile echivalente în CO2 ale altor
gaze cu efect de seră (de exemplul metanul).
performanță energetică de proiectare
performanța energetică calculată cu datele din proiectul clădirii și cu date pentru climatul
exterior și modul de utilizare standardizate .
Nota 1 : Este relevant ă în special pentru obținerea unei autorizații de construcție în faza de proiectare.
caracteristică energetică/caracteristică PEC
orice element, componentă sau prop rietate a unei clădiri sau a unei unități de clădire care,
singular sau în combinație, ar putea avea un efect asupra performanței energetice a obiectului
evaluat
Nota 1 : O caracteristică PEC s e poate referi la un singur element de clădire (de exemplu izolația termică
a unui perete) sau la orice combinație de elemente de clădire (de exemplu necesarul de căldură pentru
încălzire, performanța unui sistem de încălzire, performanța energetică globală etc.) până la nivelul
întregii clădiri.
Nota 2 : Oricare caracteristică PEC poate fi descrisă prin câțiva indicatori PEC posibili . De exemplu
izolația termică a unui perete poate fi cuantificată prin transmitanța sa termică, rezistența sa termică
globală, factorul său de temperatură etc. Pentru mai multe exemple, a se vedea SR EN ISO 52018 -1.
performanță energetică/performanță energetică globală
<a unui obiect evaluat> cantitate de energie calculată sau măsurată (ponderată) necesară pentru
a se acoperi necesarul de energie asociat utilizării tipice a obiectului evaluat, care include
cantitatea de energie utilizată pentru anumite utilități.
Nota 1 : A se vedea definiția termenilor utilități PEC și obiect evaluat.
Nota 2 : Este de asemenea denumită ca performanță energetică globală (pentru toate utilitățile) pentru
a o distinge de termenul de performanță energetică parțială (pentru o anumită utilitate).
Nota 3 : Metodologia românească de calcul a adoptat varianta performanței energetice calculate.
certificat de performanță energetică
<al unui obiect evaluat> certificat, recunoscut, de o țară sau de o persoană juridică desemnată
de aceasta, care indică performanța energetică a obiectului evaluat, calculată sau măsurată
conform uneia sau mai multor metodologii stabilite . Certificatul cuprinde valori calculate, în
conformitate cu reglementările tehnice în vigoare, cu privire la consumurile de energie și
emisiile de CO 2, care permit investitorului/proprietarului/administratorului c lădirii/unității de
clădire să compare și să evalueze performanța energetică a clădirii/unității de clădire.
indicator de performanță energetică/indicator PEC
mărime calculată sau măsurată, care definește o caracteristică energetică a unui obiect evalu at
Nota 1 : indicatorii PEC sunt utilizați pentru clasificarea performanței energetice, pentru cerințele de
performanță energetică și/sau pentru certificat. Un indicator PEC poate fi definit, de exemplu, prin
valoarea performanței energetice pe unitatea de suprafață.
Nota 2 : Această definiție se referă atât la performanța energetică globală (pentru toate utilitățile) cât
și la performanța energetică parțială (pentru o anumită utilitate).
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
21
cerință de performanță energetică
nivel maxim al con sumului de energie calculat (performanță energetică parțială sau globală)
care trebuie realizat pentru a se obține o autorizație sau un beneficiu; de exemplu: autorizația de
construcție, o dobândă la împrumut mai mică, o etichetă de calitate
clasificare energetică/clasificare PEC
evaluarea valorii unui indicator de performanță energetică prin compararea sa cu una sau mai
multe valori de referință, posibil incluzând și o vizualizare a poziției pe o scară continuă sau
discretă
Nota 1 : Această definiție se poate referi la performanța energetică globală sau la performanța
energetică parțială ..
utilitate PEC
utilitate furnizată clădirii, inclusă în evaluarea performanței energetice: încălzirea, răcirea,
umidificarea, dezumidificarea, prepararea apei calde de consum, ventilarea și iluminatul.
standard EPB /standard PEC
standard care este conform cu cerințe le stabilite în SR EN ISO 52000 -1, CEN /TS 16628 și
CEN /TS 16629
Nota 1 : Aceste trei standarde PEC de bază au fost elaborate printr -un mandat acordat CEN de către
Comisia Europeană și Asociația Europeană a Liberului Schimb (Mandatul M/480) și sprijină cerințele
esențiale ale Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor (DPEC). În cadrul
aceluiași mandat sunt elaborate sau revizuite mai multe standarde PEC și documente conexe.
performanță energetică parțială
<a unui obiect analizat> performanț a energetic ă a unui sau a unei combinații de elemente de
construcție sau componente sau alte caracteristici energetice ale obiectului evaluat
Nota 1 : Alte caracteristici energetice pot fi, de exemplu: necesarul de energie pentru încălzire și răcire
și etanșeitatea la aer.
valoarea de referință
valoarea reglementată sau calculată cu care se compară un indicator energetic
Nota 1 : Aceasta poate fi fixă pentru anumite tipuri de clădiri sau pentru anumite caracteristici
energetice, sau poate fi variabilă (o formulă sau o valoare pentru o clădire de referință) care ia în calcul
una sau mai multe date de la clădirea reală.
factor de energie primară din sursă regenerabilă
energia din sursă regenerabilă, asociată cuun vector energetic dat, aflat la distanță sau în
apropiere, incluzând energia consumată de clădire (energia finală) și energia suplimentară
consumată până la punctele de consum, împărțită la energia totală furnizată clădirii.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
22
indicator energetic standard
indicator de performanță energetică bazat pe performanța energetică pentru un set de condiții
standard
Nota 1 : Evaluat în condiții standard (dacă este calculat) sau corectat pentru condiții diferite de cele
standard (dacă este măsurat).
performanță energetică standard
performanță energetică obținută folosind date reale de la o clădire, un regim de exploatare
standard și un set de date climatice standard (dacă este calculată) sau corectată pentru condiții
diferite de cele standard (dacă este măsurată )
Nota 1 : Aceasta reprezintă consumul anual de energie intrinsec al unui obiect evaluat, în condiții
standard. Este relevant pentru certificarea performanței energetice standard.
Nota 2 : În cazul performanței energetice calculate aceasta poate fi de finită și ca “performanță
energetică estimată”.
factor de energie primară totală
suma factorilor de energie primară din surse regenerabil e și neregenerabil e pentru vectorul
energetic considerat
Calcul energetic
perioadă de evaluare
perioadă de timp în care este evaluată performanța energetică
Nota 1 : Perioada de evaluare este de obicei un an. Nu trebuie să aibă aceeași valoare ca și perioada
de calcul sau intervalul de calcul.
bin
clasă de temperatură statistică (uneori un in terval de clasă) pentru temperatura aerului exterior,
cu limitele clasei exprimate într -o unitate de măsură a temperaturii
Nota 1 : binul include de obicei intervale de timp neconsecutive cu aceleași condiții de temperatură
interval de calcul
interval discret de timp pentru calculul performanței energetice
EXEMPLU o oră, o lună, un sezon de încălzire și/sau răcire, un an, moduri de operare și binuri.
perioadă de calcul
perioadă de timp pentru care se efectuează calculul
Nota 1 : Perioa da de calcul poate fi împărțită într -un număr de intervale de calcul.
Nota 2 : Perioada de calcul este de obicei un an întreg pentru prepararea apei calde de consum și
ventilare și un sezon pentru răcire și încălzire.
Nota 3 : Durata perioadei de calcul [de exemplu un sezon de încălzire sau răcire] poate fi un rezultat al
calculului sau poate fi impusă în anumite situații
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
23
aport de căldură
căldură generată în interiorul spațiului climatizat sau care intră în spațiul climatizat din surse de
căldură altele decât cele utilizate în mod intenționat pentru încălzirea, răcirea sau prepararea
apei calde de consum
EXEMPLU Aporturi de căldură interne și aporturi solare de căldură. Extragerile de căldura
din clădire sunt exempl e de aporturi de căldură, cu semn negativ.
Nota 1 : Pentru condiții de vară aporturile de căldură cu semn pozitiv constituie o sarcină termică
suplimentară pentru spațiu.
sezon de încălzire sau răcire
perioadă a anului pe parcursul căreia este necesară o cantitate semnificativă de energie pentru
încălzire sau răcire
Nota 1 : Duratele sezoanelor sunt utilizate pentru a se determina perioada de funcționare a instalațiilor
respective.
aporturi interne de căldură
căldură furnizată în interiorul clădirii de către ocupanți (căldură metabolică sensibilă) și de la
echipa mente, precum corpurile de iluminat, aparatele electrocasnice, aparatura de birou etc.,
altele decât cele utilizate în mod intenționat pentru încălzirea, răcirea sau prepararea apei calde
de consum
Nota 1 : Acestea includ pierderile termice recuperabile a le instalațiilor, atunci când se alege abordarea
detaliată pentru calculul pierderilor termice recuperate ale instalației.
aporturi solare de căldură
căldura furnizată de radiația solară care pătrunde în clădire, în mod direct sau indirect (după
absorbția în elementele de clădire), prin ferestre, pereți opaci sau acoperișuri, sau echipamente
solare pasive , spații solare, izolație termică transparentă și pereți solari
aporturi utile de căldură
parte din aporturile termice interne și solare de căldură care contribuie la reducerea necesarului
de căldură pentru încălzire
funcționare alternantă
producerea de energie termică pentru sistemul de încălzire a spațiului și de producere de apă
caldă de consum de către un generator de căldură cu funcționare mixtă prin comutarea
generatorului de căldură fie pentru prepararea apei calde de consum, fie pentru încălzirea
spațiilor
energie auxiliară
energia electrică utilizată de instalațiile de încălzire, răcire, ventilare și/sau preparare a apei calde
de consum din clădire , în scopul transform ării energiei pentru a satisface cerințele energetice
Nota 1 : Aceasta include energia pentru ventilatoare, pompe, echipamente electronice, etc.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
24 Nota 2: Energia electrică consumată de sis temul de ventilare pentru transportul aerului și recuperarea
căldurii nu este considerată ca energie auxiliară, ci ca energie utilizată pentru ventilare Energia de
antrenare a pompelor de căldură cu acționare electrică în limita sistemului COP și a unui generator
electric de rezervă nu este considerată energie auxiliară.
generator de rezervă pentru încălzire
echipament care furnizează căldura care nu este acoperită de sistemul de pompe de căldură
coeficientul de performanță COP
eficiența energetică a unui echipament pentru producerea căldurii, definit ca raport între puterea
de încălzire și puterea absorbita efectiv de echipament
EER
eficiența energetic ă a unui echipament pentru producerea frigului , definit ca raport între puterea
de răcire și puterea absorbită efectiv de echipament
putere absorbită efectiv
puterea electrică medie absorbită de unitate în intervalul de timp definit, obținută din:
– puterea de intrare pentru funcționarea compresorului sau a arzătorului și orice altă sursă de
energie pentru dezghețare;
– puterea de intrare pentru toate dispozitivele de control și sigur anță ale unității; și
– puterea proporțională a dispozitivelor de transport (de exemplu, ventilatoare, pompe) pentru
asigurarea transportului agentului termic în interiorul unității pe baza duratei de funcționare a
pompei de căldură
pompă de căldură combinată
generator de căldură, care furnizează energie pentru două sisteme diferite, de ex. sistemul de
încălzire a spațiului și sistemul de apă caldă de consum în funcționare combinată alternativă sau
simultană
pomp ă de căldură
echipament care preia căldura la o anumită temperatură și eliberează căldură la o temperatură
mai ridicată
Nota 1: Atunci când funcționează pentru a furniza căldură (de exemplu, pentru încălzirea spațiului sau
pentru încălzirea apei), se spun e că aparatul funcționează în modul de încălzire; când funcționează
pentru a elimina căldura (de exemplu, pentru răcirea spațiului), se spune că funcționează în modul de
răcire.
agent termic
orice mediu (apă, aer etc.) care preia sau cedează căldură în schimbătoarele de căldură ale
pompei de căldură fără schimbarea stării; EXEMPLU: – fluidul răcit în vaporizator;
– fluid încălzit în condensator
puterea termică PHW;gen;out
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
25 fluxul de căldură emis de unitate a de agent termic raportat la unitatea de timp pentru încălzire
sau apă caldă de consum sau o combinație a acestora
Nota 1: În cazul în care căldura este îndepărtată din schimbătorul de căldură interior pentru
dezghețare, aceasta es te luată în considerare.
pompa de căldură monovalentă
unitate monobloc sau tip split folosind un singur vector energetic termic pentru transferul
căldurii, altul decât energia electrică numai pentru sistemele auxiliare
pompa de căldură bivalentă
ansamblu tip monobloc sau split folosind un agent termic pentru transferul căldurii și același
sau alt agent termic pentru pro ducerea căldurii prin conversie într -un dispozitiv auxiliar plasat
în același ansamblu, altul decât energia electrică numai pentru sistemele auxiliare
domeniu de funcționare
domeniu indicat de producător și limitat de limitele superioare și inferioare ale utilizării (de
exemplu, temperaturile, umiditatea aerului, tensiunea) în care unitatea este considerată adecvată
pentru utilizare și are caracteristicile publicate de producător
azimut
unghi dintre între mer idianul unui loc și planul ver tical al direcției respective,
intensitate a radiației solare
flux radiant pe suprafață, generat pe un plan oarecare, a radiației totale de la întreaga emisferă,
intensitate a radiatiei solare directe
intensitatea radiatiei solare generate prin receptarea radiației solare care provine dintr -un unghi
solid care înconjoară concentric discul solar aparent
intensitate a radiației solare difuze
intensitate a radiației solare generată prin receptarea radiației solare disperse dinspre întreaga
boltă cerească, cu excepția unghiului solid care este utilizat la măsurarea intensitații radiației
solare directe
intensitate radiației solare globală
intensitate totală a radiației solare, masurată pe un plan orizontal
intensitate radiației solare reflectate
intensitatea radiației generată prin receptarea radiației solare globale reflectată în sus de un plan
orientat în jos
putere maximă a captatorului
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
26 puterea maximă a captatorului, atunci cand intensitatea radiației solare pe planul captatorului
are valoarea de 1000W/m2
suprafaț ă echivalentă de captare a panoului
suprafaț ă totală a panoului care realizează transformarea energiei solare incidente în energie
electrică.
Simboluri
Simbol Denumire mărime Unitate de
măsură Capitole
coeficientul de absorbție al plăcii captatorului, – 4
coeficientul de transparență al elementului vitrat al captatorului – 4
A unghiul azimutal – unghiul între orientarea cardinală a
captatorului solar față de orientarea sud o 4
A unghiul azimutal – unghiul între orientarea cardinală a
captatorului solar față de orientarea sud o 4
CC randamentul buclei de captare solară, – este raportul între puterea
termică captată și intensitatea radiației solare; – 4
CC randamentul buclei de captare solară – 4
I unghiul de înclinare al captatorilor solari față de planul orizontal o 4
I unghiul de înclinare al captatorilor solari față de planul orizontal o 4
NEC0 necesarul de căldură de calcul al clădirii consumatorului W 4
REF parametrul termic sintetic la care este supus ansamblul compus
din bucla solară de captare și consumator – este raportul dintre
diferența temperaturilor de intrare în sistemul captare –
consumator și intensitatea radiației solare; – 4
REF parametrul termic sintetic la care este supus ansamblul compus
din bucla solară de captare și consumator m2.K/W 4
A arie m2 2,3,4,5,6
a parametru numeric pentru factorul de utilizare — 2
a difuzivitate termică m2/s 2
a debitul specific de agent termic în bucla solară m3/s.m2 4
a,b,c Parametrii de calcul – 3
Apanou Suprafața echivalentă de captare a panoului, m2; 4
asol coeficient de absorbție solară — 2
Atot aria totală a captatoarelor solare utilizate în sistem m2 4
b factor de corecție pentru coeficientul de transfer termic/factor de
reducere a temperaturii — 2,5,6
B dimensiune caracteristică a planșeului,lățime m 2
b lățime, perpendicular pe direcția fluxului termic m 2
B΄ Parametru geometric al plăcii planșeului m 3
C capacitate termică J/K 2,5,6
c capacitate termică masică J/(kg ⋅K) 2,3,5,6
C constantă din formula numărului Nusselt W/(m2·K4/3) 2
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
27 Simbol Denumire mărime Unitate de
măsură Capitole
C Capacitate de acumulare termică Wh/K 3
c Capacitate volumică de acumulare termică Wh/(m3·K) 3
C Cost € b 4
c Concentrație mg×m -3 4
c coeficient d diferite 5,6
CG Cost global € 5,6
CHR pondere a căldurii cogenerate – 4
CO Costuri € 5,6
cp căldură specifică masică a aerului la presiune constantă Wh/(kg·K), J×kg –
1×K-1 2,3,4
D adâncime, diametru m 2, 5,6
d distanță, grosime, grosime totală echivalentă, adâncime, paralel
cu direcția fluxului termic m 2,3,5,6
D zi zile/lună 3
d Diametru m 4
D_f Factor de reducere – 5,6
Dp Diferență de presiune Pa 4
Dq a Diferență de temperatură K 4
E emisivitate între suprafețe — 2
e Coeficient de performanță ¾ 4
E Consum de energie J, (kW·h) 4,5,6
e Exponent — 4
ɛ factor al consumului energetic – 4
ɛ factor de cheltuieli – 5,6
EATR Raport de transfer de aer evacuat ¾ 4
EC modului termic al suprafeței de captare și reprezintă un factor
sintetic care conține toate elementele constructiv -funcționale
aferente suprafeței de captare care condiționează captarea
energiei solare și transformare în energie termică – și este un
parametru univoc dependent de numărul de unități de transfer
termic aferent suprafeței de captare cu utilitate directă în
evaluările energetice; – 4
EC modulul termic al suprafeței de captare – 4
ECONS energia solicitată de consumator kWh 4
ECP energia termică captată de bucla solară kWh 4
ECS modului termic al buclei solare compuse din suprafața de
captare și schimbătorul de căldură imersat în rezervorul de
acumulare sau exterior acestuia și reprezintă un factor sintetic
care conține toate elementele constructiv -funcționale aferente
acestei secțiuni, care condiționează puterea termică captată și
transferată agentului termic secundar din rezervorul de
acumulare – și este un parametru stabilit pe baza modulilor
termici aferenți suprafeței de captare și a schimbătorului de
căldură din cadrul buclei cu utilitate directă în evaluările
energetice; – 4
ECS modulul termic al buclei de captare solară – 4
EER randament energetic pentru producerea frigului — 4
EI energia solară incidentă pe suprafața de captare kWh 4
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
28 Simbol Denumire mărime Unitate de
măsură Capitole
Einc,i energia totala incidenta in luna de calcul i kWh 4
El,i energia obtinuță în luna de calcul i kWh 4
Ep Utilizare a energiei primare specifică ventilării W h m -3 h a -1 4
EP indicator de performanță energetică, indicator energetic kW∙h/(m2·a), d 5,6
ES flux al radiației solare incidente, iradiație solară W/m² 2
ES modului termic al suprafeței schimbătorului de căldură dintre
suprafața de captare și rezervorul de acumulare și reprezintă un
factor sintetic care conține toate elementele constructiv –
funcționale aferente acestui schimbător de căldură care
condiționează puterea termică transferată agentului termic
secundar din rezervorul de acumulare – și este un parametru
univoc de pendent de numărul de unități de transfer termic
aferent suprafeței acestui echipament cu utilitate directă în
evaluările energetice; – 4
ES modulul termic al schimbătorului de căldură al buclei solare – 4
Et; Es Eficiență a filtrului (totală, pe treaptă) ¾ 4
Etot energia totală anuală kWh 4
ev Eficiență a ventilării ¾ 4
f factor de temperatură al suprafeței interioare, factor de
amortizare — 2
F factor de expunere — 2
F Sarcină de încălzire sau de răcire W 4
f Scurgere specifică m3×s -1×m-2 4
f factor (de exemplu factor de energie primară, …) – d 5,6
F sau f factor, fracție —, % 2,3,4
F’ Factorul geometric de corecție al fluxului termic – este o
caracteristică a captatorului solar care depinde de geometria
acestuia prin raportul între diametrul țevilor și lățimea aripioarei
longitudinale prin materialul plăcii absorbante etc; – 4
FC factorul caracteristic aporturi -pierderi al captatorului solar m2.K/W 4
fcap factor de corecție al intensității globale a radiației solare datorat
unghiului de înclinare al captatorilor solari și unghiului de
deviație de la orientarea SUD al captatorilor solari – 4
fcap factor de corecție al intensității globale a radiației solare datorat
unghiului de înclinare al captatorilor solari și unghiului de
deviație de la orientarea SUD al captatorilor solari – 4
FINC factor adimensional de corecție – 4
fP Factor de energie primară ¾ 4
fpv Factor de actualizare ¾ 4
FRB factor de corecție a fluxului termic captat aferent buclei solare –
suprafața de captare solară și schimbător de căldură; – 4
FRB factor de corecție a fluxului termic captat de bucla solară – 4
FRBC factor de corecție a fluxului termic captat de întreg sistemul
captare -consumator; – 4
FRBC factor de corecție a fluxului termic captat de sistemul compus
din bucla solară și consumator – 4
Ft Raport de temperatură ¾ 4
fu factorul de utilizare al energiei captate – 4
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
29 Simbol Denumire mărime Unitate de
măsură Capitole
G debit de umiditate kg/s 2
g factor de transmisie energetică solară totală — 2
g factor de ponderare a temperaturii — 2
g factor de transmisie a energiei solare totale (factor solar) — 2
G Gradient vertical de temperatură K/m 3
GAE gradul de acoperire energetică al buclei solare – 4
GAET gradul de acoperire energetică termic al buclei solare – 4
GC debitul de agent termic vehiculat în bucla solară l/h 4
GCONS debitul orar mediu zilnic de consum de apă caldă l/h 4
GINC debitul de agent termic vehiculat în instalația de încălzire m3/s 4
Gw Factor de corecție pentru apa subterană – 3
H coeficient de transfer termic W/K 2,3,5,6
h căldură latentă J/kg 2
h coeficient de transfer termic superficial W/(m2·K) 2,5,6
h înălțime a suprafeței planșeului deasupra nivelului solului
exterior m 2
h coeficient de transfer termic sau conductanță termică a unui
spațiu cu gaz W/(m² ⋅K) 2
h căldură latentă specifică kJ/kg sau Wh/kg 3
h Eficiență ¾ 4
H valoare calorifică kW∙h/kg 5,6
H transmitanța anvelopei clădirii – este un parametru care reflectă
atât transferul termic prin anvelopa clădiri cât și transferul
termic prin infiltrații sau prin ventilare, raportat la 1 grad
diferența de temperatura între spațiul interior și mediul exterior; W/K 4
H,h înălțime m 2,3,4
Hsol radiație solară (cumulată, lunară) kWh/m2 2
I flux radiativ standardizat — 2
i indicele condițiilor de sarcină parțială – 4
I Investiție inițială € b 4
I intensitate a radiației solare W/m2 5,6
I intensitatea globală a radiației solare pe planul suprafeței de
captare W/m2 4
I1000 radiația solară egală cu 1000 W/m2 W/m2 4
Icl Izolație termică a îmbrăcăminții clo 4
INT Rată a dobânzii % 5,6
IO intensitatea globala a radiației solare pentru un plan orizontal și
orientat spre direcția cardinală sud W/m2 4
IOi radiația solară totală în plan orizontal conform MC001 – anexa A W/m2 4
Isol intensitate a radiației solare W/m2 2
j unitate pe axa imaginară pentru un număr complex; — 2
k Parametru de calcul (factor) – 3
k treaptă de sarcină parțială -; % 4
k coeficient – d 5,6
K coeficient de emisii de CO2 kg/(kW∙h) 5,6
kC coeficientul global de transfer termic al captatorilor solari W/m2.K 4
kpk factor de putere de varf – 4
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
30 Simbol Denumire mărime Unitate de
măsură Capitole
kS coeficientul global de transfer termic al schimbătorului de
căldură al buclei solare W/m2.K 4
L coeficient de cuplaj termic W/(m·K) 2
l Lungime (a unei punți termice liniare ) m 3
l Lungime a conductelor m 3
L, l lungime m 2,4,5,6
L2D, L2D coeficient de cuplaj termic în calculul bidimensional W/(m·K) 2
L3D coeficient de cuplaj termic în calculul tridimensional W/K 2
Lmn conductanță termică periodică W/K 2
LR Raport de sarcină parțială – 3
LS Durată de viață, ciclu de viață sau durată de proiectare An – a 5,6
m numărul lunii (m = 1 pentru Ianuarie la m = 12 pentru
Decembrie) — 2
M Nivel metabolic (activitate) met 4
m masă (de exemplu cantitatea de emisii de CO2) kg 5,6
N număr de elemente (număr întreg) — 2,3,5,6
n număr de schimburi de aer h−1 2,3,5,6
n Durată de viață ani 4
n Număr de rotații min−1 4
n1…3 Parametri de calcul (exponent) – 3
Np numărul de panouri instalate – 4
nTap Profil de consum 1/h 3
Nu numărul Nusselt — 2
Nzl numărul de zile din lună zi/lună 4
Nzl numărul de zile lunar zi 4
O ocupare persoane 5,6
OACF Factor de corecție a aerului exterior ¾ 4
P perimetru m 2,3
P Putere a ventilatorului, putere în general, inclusiv putere
electrică W 4,5,6
p Presiune Pa 4,5,6
p putere specifică kW/kW 4
PB Perioadă de recuperare a investiției An – a 5,6
PCONS puterea termică solicitată de consummator W 4
PCP puterea termică captată și livrată consumatorului W 4
PEL puterea medie zilnică a pompei din bucla solară,; W 4
Pmax,1000 puterea maximă a captatorului pentru o radiație solară de 1000
W W 4
PP puterea pompei din bucla solară W 4
PSFP Putere specifică a ventilatorului W×m -3×s 4
PV Valoare actualizată € b 4
PVAL Valoare actuală € 5,6
PVAL_f Factor de actualizare – 5,6
Q cantitate de căldură, energie kWha 2,3,4,5,6
q densitate de flux termic W/m2 2,5,6
q Permeabilitate specifică la aer a anvelopei clădirii m3/(m2·h 3
Q în funcție de context, absolută sau dependentă de timp kWh/[unitate de
timp] 3
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
31 Simbol Denumire mărime Unitate de
măsură Capitole
q Temperatură °C 4
q(v) Debit de aer volumic m3/h 3
q, qv debit volumic de aer m3/h 2,5,6
q´ Pierdere de căldură pe unitatea de lungime a conductei W/m 3
qa Temperatură a aerului în încăpere °C 4
qm Debit masic kg×s -1 4
qo Temperatură de funcționare °C 4
qr Temperatură medie radiantă °C 4
qv Debit volumic m3×s -1 4
R rezistență termică m2⋅K/W 2,3,5,6
r distanță m 2
r Densitate kg×m -3 4
r Rată a dobânzii ¾ 4
r Căldură latentă de evaporare a apei kWh/kg 4
RAT Rată, rată a dobânzii, rată de actualizare, rată de evoluție a
prețurilor % 5,6
RER contribuția energiei din surse regenerabile – 5,6
RF Factor de radiație — 3
RINC rezistența termică a instalației de încălzire a consumatorului –
este inversul coeficientului global de transfer termic aferent
suprafeței instalației de încălzire a consumatorului; m2K/W 4
RINC rezistența termică a instalației de încălzire a consumatorului m2.K/W 4
S spațiu – 2
s lățime a unui spațiu m 2
S Pierderi de căldură în regim staționar [W] 3
S spațiu elementar – 5,6
S dimensiune – 5,6
SA zonă deservită (de sistem) – 5,6
Sc suprafața totală a captatoarelor solare utilizate de sistem m2 4
SINC suprafața instalației de încălzire centrală a consumatorului m2 4
SS suprafața schimbătorului de căldură din cadrul buclei solare m2 4
T temperatură termodinamică K 2,3,5,6
T supra temperatură cumulată sau sub temperatură cumulată K⋅h 2
t timp s sau h 2,4,5,6
T perioadă de variație s 2
t În funcție de context, o perioadă de timp sau un pas de timp (de
exemplu, 1 min) exemplu min. 3
t An pentru etapa de timp An 5,6
tc temperatura apei calde oC 4
te temperatura exterioară oC 4
te0 temperatura exterioară nominală oC 4
tem – temperaturi exterioare medii lunare oC 4
teq Diferență de timp între timpul solar aparent și timpul solar
mediu (formula de timp) h 3
tm media temperaturilor agentului termic din instalația de încălzire oC 4
tm0 media temperaturilor nominale ale agentului termic din
instalația de încălzire a consumatorului oC 4
tr temperatura apei reci oC 4
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
32 Simbol Denumire mărime Unitate de
măsură Capitole
tR temperatura agentului termic la ieșirea din instalația de încălzire
centrală a consumatorului oC 4
tR0 temperatura nominală a agentului termic la ieșirea din instalația
de încălzire centrala a consumatorului oC 4
tT temperatura agentului termic la intrarea in instalația de încălzire
centrală a consumatorului oC 4
tT0 temperatura nominală a agentului termic la intrarea în instalația
de încălzire centrală a consumatorului oC 4
tTC Perioadă de calcul An 5,6
U coeficient de transfer termic, transmitanță termică W/(m2 ⋅K) 2,5,6
U Transmitanța termică, valoare U W/(m2·K) 3
U Transmitanță termică (liniară) a conductelor W/mK 3
V volum m3 2,3,4,5,6
v Exponent de presiune pentru pierderile de aer – 3
v Viteză m/s 3,4
v Viteză a aerului m×s-1 4
Va volumul rezervorului de acumulare l 4
VAL Valoare € 5,6
vSUP Volum specific al aerului de introducere m3 kg -1 de aer
uscat 4
w factor de pondere – 2
w grosime a peretelui m 2
w Energie auxiliară kWh 4
W,w lățime,lățime (parțială) m 2
WHR pondere a căldurii reziduale – 4
x conținut de umiditate kg/kg de aer uscat 2,4
x distanță în interiorul elementului m 2
x Cantitate relativă de apă extrasă într -o anumită perioadă de timp – 3
x Conținut de umiditate kg kg -1 de aer uscat 4
X fracțiune din volum % 5,6
X, Y orice proprietate, sistem, … – 5,6
Ymm admitanță termică W/(m2 ⋅K) 2
Ymn transmitanță termică periodică W/(m2 ⋅K) 2
Z parametru de transmisie termică pentru pereți captatori solari W/(m2 ⋅K) 2
Z zonă — 2,5,6
z adâncime, adâncimea plăcii planșeului sub nivelul solului m 2,3
Z factor de pierdere de presiune — 2
z coordonată verticală m 2
Z matrice de transfer de la un mediu la altul — 2
Zmn element al matricei de transfer termic — 2
α factor de absorbție — 2
α coeficient de transfer termic W/(m2 K) 3
α factor de repartizare – 4
αe factor de absorbție solară directă — 2
αsol unghi de înălțime solară ° 2
β unghi de inclinare ° 2
β Sarcină parțială medie raportată la un pas de timp – 3
β factor de sarcină – 3
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
33 Simbol Denumire mărime Unitate de
măsură Capitole
γ unghi de azimut ° 2
γ raport de bilanț termic — 2
δ declinație (solară) ° 2
δ adâncime de penetrare periodică m 2
δ adâncime periodică de penetrare a undei termice în material m 2
Δ delta (diferență) prefix care se combină cu simboluri diverse 5,6
Δ… Delta/diferență – 3
Δt defazaj: avans de fază (dacă este pozitiv), sau întârziere de fază
(dacă este negativ) s sau h 2
Δθ diferență de temperatură K 2
ε emisivitate — 2
ε Factor de consum energetic – 3
ε randament – 3
ε Eficiență a recuperǎrii de căldură — 4
εPV eficiența captatorului fotovoltaic – 4
ζ raport de căldură — 4
η randament, factor de utilizare — 2,3,5,6
ηcaptare,i randamentul lunar de captare – 4
ηinv randamentul invertorului – 4
ηt randamentul captatorului în funcție de temperatura din anexa
națională, valori informative în anexa A2 – 4
θ temperatură °C 2,3,5,6
κ capacitate termică a suprafeței J/(m2 ⋅K) 2
λ conductivitate termică W/(m·K) 2,3
λ lungime de undă µm 2
ν umiditate volumică kg/m3 2
ξ raport între grosimea stratului și adâncimea de penetrare — 2
ρ densitate (masa volumică) kg/m3,kg/l 2,3,5,6
ρ factor de reflexie a feței orientate către radiația incidentă — 2
ρ' factor de reflexie a feței opuse radiației incidente — 2
ρe factor de reflexie solară directă — 2
ρv factor de reflexie luminoasă — 2
σ constanta Stefan -Boltzman 5,67 × 10-8
/(m² ⋅K4) 2
σ raportul dintre energia electrică și căldură – 4
σ raport între putere și căldură – 4
τ constantă de timp s,h 2,3,5,6
τe factor de transmisie solară directă — 2
τv factor de transmisie luminoasă — 2
φ umiditate relativă % 2,5,6
φ latitudine ° 2
Φ flux termic, sarcină termică, putere W 2
Φ Putere termică (pierderi termice, sarcină termică) W 3
φ Putere termică specifică W/m2 3
Φ Putere (putere termică) W 3,5,6
φ, ψ diferențe de fază rad 2
φsol unghi de azimut solar ° 2
χ transmitanță termică punctuală W/K 2,5,6
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
34 Simbol Denumire mărime Unitate de
măsură Capitole
Ψ transmitanță termică liniară W/(m ⋅K) 2,3,5,6
ω Raportul radiației solare totale – 2
ω frecvență unghiulară; rad/s 2
Indici
Indice Termen Capitol
energetic 4
0 fără punte termică 2
50 50 Pa (diferență de presiune) 2,3
a aer 2,3,4,5,6
A aparatea 2
a adiacent 2
a absorbit 2
a Ambient 3
A Debit extras 3
A alte aparate a 5,6
abs răcitor cu absorbție 4
ac răcire ambiantă 4
add suplimentar 3
adj potrivit/corectat 2
ahu, AHU unitate de tratare a aerului 2,4
air aer 2,3
al strat de aer 2
alt altitudine 2
an anual 2,5,6
ann anual 3
Apl Aparate 5,6
ATD Dispozitiv de transfer de aer; în lipsa mențiunilor contrare, se referă la
dispozitive de transfer de aer, montate în exterior 3
aux auxiliar 5,6
avg medie temporală 5,6
b subsol, sub nivelul solului; lățime 2
B jaluzea, stor, dispozitiv de protecție solară 2
b Necesar al clădirii 3
B clădire 5,6
BAC Reglare și automatizare clădiri 5,6
BE Indice de numerotare pentru unități de clădirea 3
bg subsol, inclusiv efectul solului 2
BG Clădire 5,6
bin bin 5,6
biv bivalent(ă) 3
bm biomasă 5,6
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
35 Indice Termen Capitol
boost Relansare a încălzirii 3
bottom Se referă la partea de sub clădire sau la o porțiune din aceasta 3
brm spațiul în care este instalat cazanul 3
bsf sub planșeul peste spațiu tehnic 2
bu rezervă 3
build Clădire 3
C răcirea 2,5,6
c structură, element de clădire 2
c convecție, convectiv, conductiv 2
c element opac 2
c componentă 2
c Rece; referitor la apa rece 3
calc calcul 2,5,6
Carnot Carnot 4
cch răcitor cu compresie 4
ce convectiv exterior (~c;e) 2
cgn cogenerare 4
CGN_CE eticheta aparatului 4
CGN_FUEL tipul de combustibil 4
CGN_NR numărul generatorului preferențial 4
CGN_TYPE tipul de aparat 4
CGN_USE serviciul 4
ch Horn / coș 3
ch Acumulare 3
chp producere combinată de căldură și energie electrică 4
ci convectiv interior (~c;i) 2
ci interval de calcul 3
cm regim de cogenerare 4
Cnd Condiționat 4
CO 2 emisii de CO 2 5,6
coal cărbune 4
Coil Baterie 4
comb Combustibil 3
Comp compresor 3
con convectiv 3
cond condensare 3
cond condensator 3
cont continuu 2,3
corr corectat(ă)/corecție 3
cr agent energetic 5,6
ctr reglare 5,6
Ctrl Reglare 4
cu de la o zonă climatizată la o zonă neclimatizată 2
cvd acoperit 4
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
36 Indice Termen Capitol
cw fațadă ușoară 2
cw perete cortină 2
CW răcire și preparare a apei calde de consum a 5,6
d direct; ușă 2
D ușă 2
d desfășurat 2
d difuzat 2
D direct 2
D (Coeficient de) descărcare 3
D Proiectare 3
d, day Pe zi, zilnic 3
day zilnic 2,5,6
dc răcire centralizată 5,6
del furnizat 5,6
des rețea de distribuție a energiei 4
Des Proiectare 4
design Se referă la o condiție de calcul (de proiectare) sau proprietăți tehnice 3
dgn proiectare 3
dh scădere a încălzirii 3
dh încălzire centralizată 5,6
DHU dezumidificarea 2
DHU dezumidificare a 5,6
DHU Dezumidificare 5,6
dhum (instalație de) dezumidificare 5,6
dif difuz 24
dir direct 2
dir Direcție, orientare 3
dis Distribuție 3,5,6
Disc Reducere 5,6
Disp Eliminare 5,6
distant la distanță 5,6
draw Extras, referitor la proprietățile apei furnizate la punctul de consum
(armătură) 3
dry gaze uscate 3
du Învechit 3
Du Conductă 4
e extern,exterior,mediul exterior 2,3,5,6
E Fotovoltaic, vânt 5,6
e,m Exterior mediu (anual) 3
ed margine 2
eff efectiv 2,3
EHA Aer evacuat 4
el element 2
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
37 Indice Termen Capitol
el electric 4
el electricitate 5,6
em emisie/emițător 5,6
emb integrat 3
emt emițător 3
EN, En Energie 5,6
eng motor 3
env anvelopă 3,5,6
EPus toate utilitățile clădirii incluse în evaluarea performanței energetice 5,6
EPus Servicii PEC 5,6
eq echivalent 2
equiv (Valoare U) Echivalentă 3
est estimat 5,6
ETA Aer extras 4
evap vaporizator 3
evap evaporare 4
exer exergie 3
exh Extras 3
exp exportat 5,6
f alcătuire a planșeului 2
f planșeu 2, 5,6
f ramă, cadru (al unei ferestre) 2, 3
f referitor la factorul de amortizare 2
fac Fațadă; perete exterior vertical 3
fan ventilator 3
fg placa pe sol a parterului, inclusiv efectul solului 2
fg produse de ardere 3
Fin Final, rezidual 5,6
fin, finl,
finr, fins ecran (lateral) (stânga, dreapta, amândouă) 2
fl pardoseală 2
floor Pardoseală 3
fr cadru 2
fr ramă adiacentă cutiei oblonului rulant 2
g sol 2, 3
g strat de aer, spațiu de aer (8.6) 2
g vitraj 2, 3
g gaz 2, 5,6
gain Aporturi de căldură 3
gb bară-distanțier 2
gen generare 5,6
gf combustibil gazos 4
gl vitraj, element vitrat 2
gn aporturi 2,5,6
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
38 Indice Termen Capitol
gr sol 2
grid de la rețeaua publică (rețea) 5,6
GW Apă subterană 3
H încălzire 2,5,6
h orar 2,3,5,6
H2O umiditate 3
Hc Circuit de încălzire 3
HC încălzire și răcire a 5,6
HCW încălzire, răcire și preparare a apei calde a 5,6
HE Schimbător de căldură 3
hem emisferic 2
HG Generator de căldură 3
HL Sarcină termică 3
hn rețeaua de încălzire 4
hr Recuperare de căldură 4
hr sistem de evacuare a căldurii 4
hru unitate de recuperare de căldură 2
Hs/Hi raport putere calorifică superioară/putere calorifică inferioară 3
ht transfer termic 2,5,6
HU umidificare a 2,5,6
hu Preîncălzire 3
Hu Uman 5,6
hum (instalație de) umidificare 5,6
HVAC încălzire, ventilare, climatizare 2
HW încălzire și preparare a apei calde a 5,6
hydr echilibrare hidraulică 3
i interior, mediul interior 2
i inferior (inferioară) 3
i Indice general de numerotare 3
i Ciclu / pas de calcul (un ciclu pentru fiecare minut al perioadei luate în
considerare); referitor la elemente cumulate 3
i, j Indici de numerotarea pentru spații încălzite; unde (i) este în mod normal
utilizat pentru spațiile încălzite analizate și (j) pentru alte spații încălzite în
relație cu (i), cum ar fi o încăpere alăturată etc. 3
i,j,k indici 5,6
i,j,k,z indici 2
ia între un spațiu climatizat și clădirea adiacentă, de la spațiul considerat (i) spre
un spațiu (încălzit) alăturat (a) 2,3
iaBE De la spațiul considerat (i) spre o unitate adiacentă de clădire (aBE), 3
iae De la spațiul considerat (i) spre exterior prin intermediul unui spațiu
neîncălzit alăturat (ae) 3
IDA Aer interior 4
ie de la interior la exterior 2,3
ig De la spațiul considerat (i) spre sol (g) 3
im intermitent 3
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
39 Indice Termen Capitol
in aport, intrare 5,6
inc creștere 3
inf Infiltrație 3
inf-add Infiltrație suplimentară 3
infra încorporată în infrastructură 4
ini inițial 3
INIT Inițial 5,6
innr Intern/interior, se referă la dimensiuni interioare 3
ins izolație 2
int intern sau interior 2,3,5,6
interm intermitent 2
Inv Investiție 5,6
iu între un spațiu climatizat/interior și un spațiu neclimatizat/neîncălzit 2
ix De la un spațiu (i) spre un alt spațiu; x fiind substituent pentru e, a, g etc. 3
j indice de însumare 2
j, k integral, număr al stratului sau spațiului 2
ju De la un spațiu (j) spre un spațiu (u) care este considerat ca nefiind încălzit,
deși, prin proiectare, (u) poate fi încălzit sau poate conține spații încălzite 3
k Indice de numerotare pentru elemente ale clădirii (pereți, ferestre, tavane,
etc.) 3
l scurgere 2
L iluminata 2
l Indice de numerotare pentru punți termice liniare 3
l Încărcare 3
L Iluminat 5,6
lag Decalaj (temporal) 3
lat latent 5,6
LC Ciclu de viață 5,6
ld sarcină 2
lea Scurgere 4
leak Scăpări 3
lf combustibil lichid 4
lf combustibil lichid 5,6
lim limitat,limită 2,3
lr radiație de lungime mare de undă 2
LRxx raport de sarcină xx% 3
ls pierdere 2
ls pierderi 5,6
lw inferior 3
m număr al lunii,lunar 2,5,6
m conductanță sau capacitata raportată la masă 2
m mijloc (de clădire) 2
m mediu 2, 3
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
40 Indice Termen Capitol
m element 2
m Indice de numerotarea pentru punți termice punctiforme 3
m, n pentru zonele termice 2
Ma Întreținere 5,6
max Maxim, limită superioară 3, 5,6
meas măsurat 5,6
measure Măsurat sau obținut pe bază de măsurări 3
mech mecanic (sistem de ventilare) 3
mig dispozitiv de generare cu mai multe intrări 4
min minim 2
min Minim, limită inferioară 3,5,6
mm, mn efectul sesizat pe fața m, determinat de o cauză ce acționează pe fața m,n 2
mn mediu 2
mn medie (temporală sau spațială) 5,6
mos sistem cu mai multe ieșiri 4
n perpendicular pe suprafață 2
n indice al radiatorului, nominal (nominală) 3
N Suprafața utilă a pardoselii 3
N,n Nominal 3,4
nc Necondiționat 4
ncm regim de non-cogenerare 4
ncv putere calorifică inferioară 4
nd necesar 2, 5,6
nEPus care nu are legătură cu instalațiile aferente clădirii considerate 5,6
nEPus servicii non -PEC 5,6
ngen fără generare 5,6
nlim nelimitat 2
noc perioadă de neocupare 2
nom Pierderi termice nominale 3
nom Nominal 4
nrbl nerecuperabil 5,6
nrby în apropiere 5,6
nren neregenerabil 5,6
nrvd nerecuperat 5,6
ntdel net furnizat 5,6
nused neutilizat (în același interval de calcul) 5,6
nut neutilizat 5,6
O2 Oxigen 3
obst obstacole 2
oc ocupanți 2
occ perioadă de ocupare 2
occup Ocupat; se referă la zona ocupată ca nivel de înălțime la care trebuie realizate
condițiile interioare de calcul 3
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
41 Indice Termen Capitol
ODA Aer exterior 4
oel element opac 2
OFF, off Punct de oprire; setare la care senzorul de temperatură oprește generatorul de
căldură, oprit 3,5,6
OH supraîncălzire 2
oil petrol, păcură 5,6
OL limită de funcționare 3
ON,on Punct de pornire; setare la care senzorul de temperatură pornește generatorul
de căldură (reîncălzirea) 3,5,6
op opac 2
op operativă 2
op, Op operațional (operațională), în funcționare 3,4,5,6
open Deschideri (de exemplu porți deschise) 3
out producție, ieșire 5,6
ovh consolă 2
p proiectat 2
p presiune constantă 2,3
p panou (opac) 2
P energie primară 5,6
P0 la sarcină nulă 3
pa suprafață elementară/parțială 3
Pdn la putere de calcul 3
pe coeficient de transfer termic periodic exterior 2
pe periodic extern 2
Per,per periodic, pentru o perioadă de timp 5,6
pi periodic intern 2
pilot lumină de veghe 4
Pint la sarcină intermediară 3
Pint la sarcină intermediară 3
pk vârf 5,6
pl plan, strat 2
PL sarcină parțială 4
pmp pompă 3
Pn la sarcină nominală 3
Pnren energie primară din surse neregenerabile 5,6
pol referitor la politici 5,6
pr produs 5,6
Pr Produse 5,6
prio prioritate 3
proc procedeu 2
Ptot energie primară totală 5,6
pv energie solară (fotovoltaică) 5,6
Px Sarcină reală 3
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
42 Indice Termen Capitol
Qw,dis,nom pierderea de căldură aferentă recirculării, între utilizări ale apei calde de
consum 3
QW,dis,stub pierderea de căldură aferentă sistemului de distribuție, în timpul utilizării apei
calde de consum 3
r radiație, radiativ 2
r radiant 2
rad radiant 3
rb corp negru radiant 2
rbl recuperabil 5,6
RCA Aer recirculat 4
Re Real 5,6
re, ri radiativ exterior, interior 2
rec Recuperare de căldură 3
red redus 2
red redus 5,6
ref reflectat 2
ref referință 3,4
Ref Poziție de referință 3
rej evacuat 4
ren energie din surse regenerabile 5,6
Rep Reparație 5,6
req Cerut/necesar 4
return retur 4
roomaut reglare automată în încăpere 3
rot Rotație 4
Rpl Înlocuire 5,6
RT Retur 3
Run Funcționare 5,6
rvd recuperat 5,6
s spațiu (spațiu de aer sau gaz) 2
s suprafață 2
s superior (superioară) 3
S stocare 3
sat saturație 3
saX zonă deservită (X este înlocuitor pentru C, H etc.) 5,6
sb cutia oblonului 2
sb Scădere 3
sb Rezervă, standby 3
sb în așteptare/regim stabilizat 4
se suprafață exterioară 2
seas sezonier 5,6
sens sensibil 5,6
sensor Senzor de temperatură al rezervorului de acumulare 3
Ser serviciu 5,6
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
43 Indice Termen Capitol
set setat 2
set fixat 5,6
setb Redus 3
sewage nămol de epurare 4
sf combustibil solid 5,6
sh oblon sau stor 2
sh umbrire 2
shield Protecție 3
sht oblon 2
si suprafață interioară 2
si,se Transmisie termică exterioară sau interioară (de exemplu: aerul interior spre
un element de clădire, element de clădire spre aerul exterior) 3
sim simultan (simultană) 3
sink disipare 3
small open deschideri mici 3
sog placă pe sol 2
sol solar 2,5,6
sos sistem cu o singură ieșire 4
sp spațiu 5,6
spec specifică 2
ss subsistem 2
st stoichiometric 3
st1..stn De la etapa 1 la etapa n 4
start Pornire; referitor la valorile inițiale (estimate) pentru calculul iterativ 3
stb în așteptare 3
stc spațiu climatizat 2
sto Acumulare 3
sto stocare 5,6
str stratificare 3
stub Racorduri deschise 3
sup alimentare, furnizare 2,3
sup Aer introdus 3
SUP Aer de introducere 4
supply aprovizionare 4
sur Mediu înconjurător 4
surf Suprafață 3
sus suspendat 2
sw perete solar 2
sys sistem 2
t punte termică inclusă (total) 2
t element transparent 2
T termic 2,5,6
t timp 2
T Transmisie (termică) 3
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
44 Indice Termen Capitol
t Pas de timp, un minut; referitor la elementele necumulate 3
t interval de calcul 5,6
TB, tb punte termică 2,3
te transmitanță termică exterioară 2
techn Tehnic, tehnic necesar sau datorat unor cauze tehnice 3
tel element transparent 2
test încercare 3
th radiație termică 2
th Generat(e) termic 3
th termic 4
tmp temporar 5,6
tot total 2,5,6
TOT total 5,6
total Total(e), global(e) 3
tr transmisie (transfer termic) 2,3,5,6
Tr Transport 5,6
transfer Se referă la debite volumice între încăperi 3
u necondiționat/neclimatizat 2
u Referitor la un spațiu (u) care este considerat ca fiind neîncălzit, deși prin
proiectare (u) poate fi un spațiu încălzit sau o unitate care conține spații
încălzite 3
U Se referă la o calitate sau o condiție relativă la transmitanța termică (valoare
U) 3
ub subsolul neîncălzit, inclusiv efectul solului 2
UC subdimensionarea unui sistem de răcire 2
ue între un spațiu neclimatizat/neîncălzit și mediul exterior 2,3
UH subdimensionarea unui sistem de încălzire 2
up superior 3
upstr partea de amonte a lanțului 4
us utilizare 5,6
use util 2
use utilă (aria pardoselii) 5,6
used utilizat în același interval de calcul 5,6
ut utilizat 5,6
v ventilat 2
v Volum sau debit volumic 3
V Ventilare 3,5,6
ve ventilare 2,3,5,6
vi virtual 2
w perete 2
W apă caldă (ca utilitate energetică)a 2,5,6
w Generat(ă) de vânt 3
W Apă 3,5,6
W preparare a apei calde de consum (DHW) a 5,6
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
45 Indice Termen Capitol
W,w fereastră 2
wb bulb umed 4
wd lemn 5,6
we evaporare de apă 2
we ponderare 5,6
wf îmbinare perete / planșeu 2
wfg apă în produsele de ardere 3
wg perete, inclusiv efectul solului 2
wk săptămânal 5,6
WS Deșeuri 5,6
WS, ws fereastră cu oblon închis 2
wte producere a energiei din deșeuri 4
WX,dis Regim de funcționare 3
x combinate (prin pereții spațiului tehnic de sub planșeu și prin ventilarea
spațiului tehnic de sub planșeu) 2
X oricare utilitate a clădirii considerată 5,6
Xc circuit al întregului sistem tehnic al clădirii considerate 3
xr Recuperare de umiditate 4
XY combinație de H, C, W 5,6
Y orice subsistem 5,6
z Indice de numerotare pentru zone ( de ventilare) 3
zt zonă termică 2,4,5,6
ztc zonă climatizată 2
ztu zonă neclimatizată 2
zv Zonă ventilată 4
Simboluri specifice
Indice Termen Capitol
^ amplitudine complexă 2
– valoare medie 2
| | modulul unui număr complex 2
arg argumentul unui număr complex 2
Abreviere
Abreviere Termen Capitole
GCV putere calorifică superioară 4
MIG unitate de generare multicombustibil 4
NCV putere calorifică inferioară 4
WTE producere a energiei din deșeuri 4
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
46
1.3. Cerințe ale parametrilor interiori pentru asigurarea confortului și calității aerului interior
Parametrii interiori de confort și de calitate a aerului interior, considerați ȋn calculele energetice
ale clădirilor, sunt aceiași cu cei utilizați pentru dim ensionarea sistemelor de ȋncălzire, ventilare și
climatizare.
Calitatea aerului interior se asigură prin ventilare, în funcție de destinația încăperii. Pentru zona
ocupată din încăperile civile, ȋn conformitate cu Normativul de proiectare, execuție și ex ploatare
a instalațiilor de ventilare și climatizare, se stabilesc patru categorii de calitate a aerului interior
(IDA1 – IDA4).
Pentru încăperi civile în care criteriile de ambianță sunt determinate de prezența umană, calitatea
aerului interior se va asi gura cu debitul de aer proaspăt, care se stabilește în funcție de destinația
încăperilor, de numărul și de activitatea ocupanților precum și de emisiile poluante ale clădirii (de
la elementele de construcție, finisaje, mobilier și sistemele de instalații).
Pentru încăperi fără o destinație precisă (de exemplu spații de depozitare), clasificarea calității
aerului și respectiv debitul de aer de ventilare introdus, care poate fi exterior sau transferat din alte
încăperi, se stabilește în funcție de aria util ă a pardoselii, conform Normativului de proiectare,
execuție și exploatare a instalațiilor de ventilare și climatizare.
Pentru încăperile civile și industriale în care există emisii de poluanți altele decât bioefluenții și
emisiile clădirii, calitatea aer ului interior trebuie asigurată prin respectarea valorilor de
concentrație admisă în zona ocupată.
Se va considera că echipamentele de birou (computere, imprimante, copiatoare, monitoare), se
caracterizează printr -un grad de emisie neglijabil (pentru subs tanțele ca de exemplu: TCOV,
HCHO, NH 3 și produse cancerigene).
Debitele minime de aer pentru ventilarea locuințelor prelate din Normaivul de proiectare, execuție
și exploatare a instalațiilor de ventilare și climatizare sunt cele din tabelul următor:
Număr de încăperi principale
1 2 3 4 5 6 7
debit total minim
[m3/h] 35 60 75 90 105 120 135
debit minim în
bucatarie [m3/h] 20 30 45 45 45 45 45
Confortul termic este determinat de următorii parametri:
– temperatura aerului interior,
– temperatura medie de radiație a suprafețelor cu care corpul uman schimbă căldură prin
radiație,
– umiditatea relativă a aerului,
– viteza aerului interior,
– izolarea termică a îmbrăcăminții,
– activitatea ocupanților care determină căldura degajată (metabolismul).
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
47 Confortul termic dintr -o încăpere se exprimă prin valoarea Votului Mediu Previzibil PMV, care
pentru fiecare categorie de ambianță trebuie să fie cuprins în plaja de valori din Normativul de
proiectare, execuție și exploatare pentru instalații de ventilare și climatizare și din Normativul de
proiectare, execuție și exploatare pentru instalații de ȋncălzire centrală.
In anumite condiții de activita te și îmbrăcăminte, tipice unor destinații de încăperi, considerând
umiditatea relativă a aerului de 50% și viteze scăzute ale aerului din încăperi, calculul valorilor
PMV poate fi înlocuit prin calculul temperaturii operative. Valorile de temperatură a ae rului
interior și valorile de temperatură operativă pentru diferite destinații și categorii de ambianță sunt
date de asemenea ȋn normativele menționate.
In conformitate cu Normativul de proiectare, execuție și exploatare a instalațiilor de ventilare și
climatizare, sunt stabilite patru categorii de ambianță interioară pentru care se indică valorile PMV
acceptate.
În privința confortului vizual, atât clădirile existente cât și cele noi sau renovate trebuie să fie
echipate, sau considerăm că sunt echipate cu sisteme de iluminat care respectă bunele practici și
cerințele de proiectare prezentate în:
• SR EN 12464 -1 pentru spațiile din clădirile nerezi dențiale noi sau renovate destinate
activităților lucrative
• SR EN 12193 pentru clădirile nerezidențiale noi sau renovate, destinate activităților
sportive
• SR EN 1838 pentru iluminatul de siguranță din clădirile nerezidențiale noi sau renovate
• SR EN 15193 -1 pentru sistemul de iluminat din clădirile rezidențiale.
Pentru înțelegerea completă și aplicarea corectă a procedurilor prezentate în acest capitol sunt utile
și următoarele documente tehnice aplicabile domeniului ”iluminat”:
• SR EN 12665 Lumină și ilumi nat.Termeni de bază și criterii pentru specificarea cerințelor
de iluminat
• SR EN 60598 (toate părțile) – Corpuri de iluminat
• SR EN 62722 -1 Performanța corpurilor de iluminat. Partea 1: Prescripții generale
• SR EN 50470 (toate părțile) Echipamente de măsurar e a energiei electrice (c.a.)
• ISO 10916. Calcularea impactului utilizării luminii naturale asupra rețelei electrice și
necesarul final de energie pentru iluminat.
1.4. Reglementări tehnice naționale și standarde europene referitoare la performanța energetică a
clădirilor.
Standardul SR EN ISO 52000 -1:2017 stabilește structura sistematică, completă și modulară pent ru
evaluarea performanței energetice a clădirilor noi și existente prin măsurare sau prin calcul și
calculul performanței energetice în funcție de energia primară. Lista standardelor europene
(pachetul EPBD) aplicabile domeniului PEC este prezentată schematic în figura 1.1.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplica re
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
48
DESC ST ST INCALZIRE CLIMA/RACIRE VENTILARE UMIDIFICARE DEZUMIDIFICARE ACC ILUMINAT BACS SURSE REGEN
sub 1 M1 sub 1 M2 sub 1 M3 M4 M5 M6 M7 M8 M9 M10 M11
ISO 52000-1 SR SR EN 16798-9SR SR EN 16798-3 (SR
SR EN 13779 rev.)SR EN 16798-3 (SR EN
13779 rev.)SR EN 16798-3 (SR EN
13779 rev.)SR EN 15232
ISO/TR 52000-2 CEN/TR 16798-10 CEN/TR 16798-4 CEN/TR 16798-4 CEN/TR 16798-4 CEN/TR 15232
ISO 52000-1 ISO 52016-1
ISO 52017-1
ISO/TR 52016-2
ISO 52000-1 ISO 52016-1
ISO 52017-1
ISO/TR 52016-2 CEN/TR 16798-12
ISO 52003-1 ISO 52018-1 SR EN 16798-9SR EN 16798-3 (SR EN
13779 rev.)SR EN 16798-3 (SR EN
13779 rev.)SR EN 16798-3 (SR EN
13779 rev.)SR EN 15193-1 SR EN 15232
ISO 52003-2 ISO/TR 52018-2 CEN/TR 16798-10 CEN/TR 16798-4 CEN/TR 16798-4 CEN/TR 16798-4 CEN/TR 15193-2 CEN/TR 15232
ISO 13789SR EN 15316-2 &
15316-6-2
ISO 13370 SR EN 15500
ISO 6946 CEN/TR 15500
ISO 10211 SR EN 12098-1
ISO 14683 CEN/TR 12098-1
ISO/TR 52019-2 SR EN 12098-3
ISO 10077-1 CEN/TR 12098-3
ISO 10077-2 SR EN 12098-5
ISO 12631 CEN/TR 12098-5
SR EN 12098-1
CEN/TR 12098-1
SR EN 12098-3
CEN/TR 12098-3
SR EN 12098-5
CEN/TR 12098-5 CEN/TR 16798-6-2
SR EN 15316-5
SR EN 12098-1
CEN/TR 12098-1
SR EN 12098-3
CEN/TR 12098-3
SR EN 12098-5
CEN/TR 12098-5
SR EN 12098-1
CEN/TR 12098-1
SR EN 12098-3
CEN/TR 12098-3 SR EN 15316-4-4 / 6-
SR EN 12098-5 SR EN 15316-4-5/6-
CEN/TR 12098-5
SR EN 15316-4-2 / 6-
SR EN 15316-4-3 / 6-
SR EN 15316-4-4 / 6-
SR EN 15316-4-5/6-8
SR EN 15316-4-6 / 6-
SR EN 15316-4-8 / 6-
ISO 52000-1 SR EN 15232
ISO/TR 52000-2 CEN/TR 15232
ISO 52000-1 SR EN 15193-1 SR EN 15232
ISO/TR 52000-2 CEN/TR 15193-2 CEN/TR 15232
SR EN 16798-17 SR EN 16798-17 SR EN 16798-17 SR EN 16798-17 SR EN 15198-1
CEN/TR 16798-18 CEN/TR 16798-18 CEN/TR 16798-18 CEN/TR 16798-18 CEN/TR 15193-2
SR EN 16798-1
CEN/TR 16798-2
(ISO 17772-1,
ISO/TR 17772-2)
ISO 52010-1
ISO/TR 52010-2
14 Calcul economic SR EN 15459-1CLADIREA
1 General –
2Termeni comuni si
definitii; simboluri, UM
si indiciISO/TR 52000-22
10Performanta energetica
masurata9Performanta energetica
calculataVariante de exprimare
a performantei
energetice4
6STANDARDE GENERALE
5Transfer termic
prin transmisieNecesar de
energie
3 Situatii de aplicare
ISO/TR 52000-23Conditii
interioare fara
prezenta
instalatii
Conditii climatice
exterioare13Inspectia instalatiilor – 11
Modalitati de
exprimare a
confortului interior12GENERAL 1
8 Zonarea cladirlor
ISO/TR 52000-27Agregarea serviciilor
energetice si agentilor
termiciOcuparea si conditiile
de utilizare a cladirilorFunctiile si contururile
cladirilorISO 52000-1
ISO/TR 52000-2
8 Aporturi solareISO 52022-3
ISO 52022-1SR EN 16798-1
CEN/TR 16798-2
(ISO 17772-1,
ISO/TR 17772-2)6Transfer termic
prin infiltratii
si ventilareISO 13789
ISO 52000-1
ISO/TR 52000-27
ISO 52000-1
12 -ISO/TR 52022-2
9Dinamica
cladirii (masa
termica)ISO 13786
10Performanta
energetica
masurata-CEN/TR 16798-14 SR EN 16798-5-2 SR EN 16798-5-24Variante de
exprimare a
performantei
energeticeSR EN 15316-1 &
15316-6-2
5Emisia de
energie si
sistemul de
controlSR EN 15316-2
SR EN 15500
CEN/TR 15500SR EN 16798-7
5INSTALATII
1 GeneralSR EN 15316-1 &
15316-6-2SR EN 15316-1 &
15316-6-2SR EN 15193-1
11Inspectia
instalatiilorStandarde
existente pentru
inspectia IR,
permeabilitate …Aporturi
interioare de
calduraSee M1-64Variante de
exprimare a
performantei
energeticeSR EN 12831-3 SR EN 15193-1 2 Necesar
SR EN 12831-3 3Incarcari si
puteri maximeSR EN 12831-1SR EN 16798-11
CEN/TR 16798-8
SR EN 15500
CEN/TR 15500
Distributia de
energie si
sistemul de
controlSR EN 16798-5-1
SR EN 16798-5-2
CEN/TR 16798-6-1SR EN 15316-3&
15316-6-3SR EN 15316-1 &
15316-6-2
SR EN 16798-5-1
SR EN 16798-5-2
CEN/TR 16798-6-1
CEN/TR 16798-6-2SR EN 16798-5-1
SR EN 16798-5-2
CEN/TR 16798-6-1
CEN/TR 16798-6-2
SR EN 15316-3&
15316-6-3
SR EN 15316-3& 15316-
6-3SR EN 15232
CEN/TR 15232
8Generarea de
energie si
sistemul de
controlSR EN 16798-13
SR EN 15316-4-2 / 6-5
SR EN 15316-4-5/6-8CEN/TR 15232
7Stocarea de
energie si
sistemul de
controlSR EN 16798-15
CEN/TR 16798-16SR EN 15316-5
SR EN 15316-4-3SR EN 15232
CEN/TR 15232
SR EN 16798-5-1
CEN/TR 16798-6-16
SR EN 16798-5-1
CEN/TR 16798-6-1
11Inspectia
instalatiilorSR EN 15378-1 SR EN 15378-1
12 BMS9Dispecerizarea
energetica si
conditii de
functionare
10Performanta
energetica
masurataSR EN 15378-3 SR EN 15378-3SR EN 15316-4-1 / 6-
4SR EN 15316-4-2 /
6-5
SR EN 15316-4-6 / 6-9CEN/TR 15232SR EN 15316-4-3 / 6-
6
SR EN 15316-4-5
SR EN 15316-4-8 / 6-
10SR EN 15232
SR EN 15232SR EN 15316-4-3 /
6-6
SR EN 15316-4-4 /
6-7
SR EN 15316-4-5 /
6-8SR EN 15316-4-1 /
6-4
SR EN 16798-5-2
CEN/TR 16798-6-2DESCRIERE DESCRIERE
SR EN 15316-4-10 CEN /TR 16798-6-2SR EN 16798-5-1
CEN/TR 16798-6-1
CEN/TR 16798-6-2
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
49
Nr.crt. Număr Titlul standardului
1. SR EN ISO 52000 -1 Performanța energetică a clădirilor. Evaluarea de
ansamblu a PEC. Partea 1: Cadru general și metode
2. SR EN ISO 52003 -1 Performanța energetică a clădirilor. Indicatori, cerințe,
evaluare și certificate. Partea 1: Aspecte generale și
aplicarea la performanța energetică globală
3. ISO 17772 -1 Performanța energetică a clădirilor – Calitatea mediului
interior – Partea 1: Parametri de intrare ai mediului
interior pentru proiectare și evaluarea performanței
energetic a clădirilor
4. EN 16798 –1
(în pregătire) Performanța energetică a clădirilor – Ventilarea
clădirilor. Partea 1: Parametrii ambientali pentru
proiectarea și evaluarea performanței energetice a
clădirilor, privind calitatea aerului interior, confortul
termic, iluminatul și acustica (Modulul M1 –6)
5. SR EN ISO 52010 -1 Performanța energetică a clădirilor. Condiții climatice
exterioare. Partea 1: Prelucrarea datelor climatice
pentru calculele energetice
6. SR EN 15459 -1 Performanța energetică a clădirilor. Procedură de
evaluare economică a sistemelor energetice din clădiri
Partea 1: proceduri de calcul, Modul M1 -14
7. SR EN ISO 52016 -1 Performanța energetică a clădirilor. Necesarul de
energie pentru încălzire și răcire, temperaturi interioare
și sarcini termice sensibile și latente. Partea 1: Metode
de calcul
8. SR EN ISO 52017 -1 Performanța energetică a clădirilor. Sarcini termice
sensibile și latente și temperaturi interioare. Partea 1:
Metode de calcul generale
9. SR EN ISO 52018 -1 Performanța energetică a clădirilor. Indicatori pentru
cerințe PEC parțiale referitoare la bilanțul termic
energetic și la caracteristicile elementelor de clădire.
Partea 1: Prezentare generală a opțiunilor
10. SR EN ISO 13789 Performanța termică a clădirilor. Coeficienți de transfer
termic prin transmisie și prin ventilare. Metodă de
calcul
11. SR EN ISO 13370 Performanța termică a clădirilor. Transfer termic prin
sol. Metode de calcul
12. SR EN ISO 6946 Componente și elemente de clădire. Rezistența termică
și transmitanța termică. Metode de calcul
13. SR EN ISO 10211 Punți termice în alcătuirea clădirilor. Fluxuri termice și
temperaturi superficiale. Calcule detaliate
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
50 Nr.crt. Număr Titlul standardului
14. SR EN ISO 14683 Punți termice în alcătuirea clădirilor. Transmitanța
termică liniară. Metode simplificate și valori implicite
15. SR EN ISO 10077 -1 Performanța termică a ferestrelor, ușilor și obloanelor.
Calculul transmitanței termice. Partea 1: Generalități
16. SR EN ISO 10077 -2 Performanța termică a ferestrelor, ușilor și obloanelor.
Calculul transmitanței termice. Partea 2: Metoda
numerică pentru profilurile de tâmplărie
17. SR EN ISO 12631 Performanța termică a fațadelor cortină. Calculul
transmitanței termice
18. SR EN ISO 13786 Performanța termică a elementelor de clădire.
Caracteristici termice dinamice. Metode de calcul
19. SR EN ISO 52022 -3 Performanța energetică a clădirilor. Proprietățile
termice, solare și de lumină naturală ale componentelor
și elementelor clădirii. Partea 3: Metodă de calcul
detaliată a cara cteristicilor solare și de lumină naturală
pentru dispozitive de protecție solară asociate vitrajelor
20. SR EN ISO 52022 -1 Performanța energetică a clădirilor. Proprietățile
termice, solare și de lumină naturală ale componentelor
și elementelor clădirii. Partea 1: Metodă de calcul
simplificată a caracteristicilor solare și de lumină
naturală pentru dispozitive de protecție solară asociate
vitrajelor
21. SR EN 15316 –1 Performanța energetică a clădirilor. Metodă de calcul al
necesarului de energie ș i al eficienței instalațiilor. Partea 1:
Generalități și exprimarea performanței energetice,
Modulele M3 -1, M3 -4, M3 -9, M8 -1, M8 -4
22. EN 12831 –1 Performanța energetică a clădirilor. Metodă de calcul al
sarcinii termice de dimensionare. Partea 1: Necesarul de
căldură pentru încălzire, Modul M3 -3
23. SR EN 15316 –2 Performanța energetică a clădirilor. Metodă de calcul al
necesarului de energie și al eficienței instalațiilor. Partea 2:
Sisteme de emisie (încălzire și răcire), Modulele M3 -5,
M4-5
24. SR EN 15316 –3 Performanța energetică a clădirilor. Metodă de calcul al
necesarului de energie și al eficienței instalațiilor. Partea 3:
Sisteme de distribuți e (apă caldă de consum, încălzire și
răcire), Modulele M3 -6, M4 -6, M8 -6
25. SR EN 15316 –5 Performanța energetică a clădirilor. Metodă de calcul al
necesarului de energie și al eficienței instalațiilor. Partea 5:
Sisteme de stocare aferente instalațiilor de î ncălzire și de
apă caldă de consum (nu de răcire), Modulele M3 -7, M8 -7
26. SR EN 15316 –4-1 Performanța energetică a clădirilor. Metodă de calcul al
necesarului de energie și al eficienței instalațiilor. Partea 4 –
1: Sisteme de producere a căldurii pentru încălzire și
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
51 Nr.crt. Număr Titlul standardului
prepararea apei calde de consum: instalații de ardere
(cazane, biomasă), Module le M3 -8-1, M8 -8-1
27. SR EN 15316 –4-2 Performanța energetică a clădirilor. Metodă de calcul al
necesarului de energie și al eficienței instalațiilor. Partea 4 –
2: Sisteme de producere a căldurii pentru încălzire: pompe
de căldură, Modulele M3 -8-2, M8 -8-2
28. SR EN 15316 –4-3 Performanța energetică a clădirilor. Metodă de calcul al
necesarului de energie și al eficienței instalațiilor. Partea 4 –
3: Sisteme de producere a căldurii: instalații termice solare
și fotovoltaice, Modulele M3 -8-3, M8 -8-3, M11 -8-3
29. SR EN 15316 –4-4 Performanța energetică a clădirilor. Metodă de calcul al
necesarului de energie și al eficienței instalațiilor. Partea 4 –
4: Sisteme de producere a căldurii: instalații de cogenerare
integrate în clădiri, Modulele M8 -3-4, M8 -8-4, M8 -11-4
30. SR EN 15316 –4-5 Performanța energetică a clădirilor. Metodă de calcul al
necesarului de energie și al eficienței instalațiilor. Partea 4 –
5: Încălzire și răcire centralizată. Modulele M3 -8-5, M4 -8-
5, M8 -8-5, M11 -8-5
31. SR EN 15316 –4-8 Performanța energetică a clădirilor. Metodă de calcul al
necesarului de energie și al eficienței instalațiilor. Partea 4 –
8: Sisteme de producere a căldurii pentru încălzire: panouri
radiante suspendate și instalații de încălzire cu aer cald,
inclusiv sobe (local) Modu l M3 -8-8
32. SR EN 15378 –3 Performanța energetică a clădirilor. Instalații de încălzire și
de apă caldă de consum în clădiri. Partea 3: Performanța
energetică măsurată, Modulele M3 -10, M8 -10
33. SR EN 15378 –1 Performanța energetică a clădirilor. Instalații de încălzire și
de apă caldă de consum în clădiri. Partea 1: Inspecția
cazanelor, a instalațiilor de încălzire și de apă caldă de
consum, Modulele M3 -11, M8 -11
34. SR EN 16798 –9 Performanța energetică a clădirilor. Ventilarea clădirilor.
Partea 9: Metode de calcul pentru necesarul de energie al
sistemelor de răcire (Modulele M4 -1, M4 -4, M4 -9).
Generalități
35. SR EN 16798 –15 Performanța energetică a clădirilor. Ventilarea clădirilor.
Partea 15: Calculul sistemelor de răcire. (Modul M4 -7).
Stocare
36. SR EN 16798 –13 Performanța energetică a clădirilor. Partea 13: Modul M4 -8.
Calculul sistemelor de răcire. Producere
37. SR EN 16798 –17 Performanța energetică a clădirilor. Ventilarea clădirilor.
Partea 3: Pentru clădiri nerezidențiale. Cerințe de
performanță pentru sistemele de ventilare și de climatizare a
încăperilor (Modulele M5 -1, M5 -4)
38. SR EN 16798 –3 Performanța energetică a clădirilor. Ventilarea clădirilor.
Partea 17: Ghid pentru inspecția instalațiilor de ventilare și
de climatizare (Modulele M4 -11, M5 -11, M6 -11, M7 -11)
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
52 Nr.crt. Număr Titlul standardului
39. SR EN 6798 –7 Performanța energetică a clădirilor. Ventilarea clădirilor.
Partea 7: Metode de calcul pentru determinarea debitelor de
aer în clădiri, inclusiv prin infiltrație (Modulul M5 -5).
40. SR EN 16798 –5–1 și SR
EN 16798 –5–2 Performanța energetică a clădirilor. Ven tilarea clădirilor –
Partea 5 -1:Metode de calcul pentru necesarul de energie al
sistemelor de ventilare și de climatizare. Modulele M5 -6,
M5-8, M6 -5, M6 -8, M7 -5, M7 -8. Metoda 1: Distribuție și
producere
Performanța energetică a clădirilor. Ventilarea cl ădirilor.
Partea 5 2: Metode de calcul pentru necesarul de energie al
sistemelor de ventilare (Modulele M5 -6, M5 8, M6 -5, M6 –
8, M7 -5, M7 -8). Metoda 2 – Distribuție și producere
41. SR EN 12831 –3 Performanța energetică a clădirilor. Metodă de calcul al
sarcinii termice de dimensionare. Partea 3: Necesarul de
căldură pentru prepararea apei calde de consum și
caracterizarea necesarului, Modulele M8 -2, M8 -3
42. SR EN 15193 –1 Performanța energetică a clă dirilor. Cerințe energetice
pentru iluminat. Partea 1: Specificații, Modul M9
43. SR EN 15232 –1 Performanța energetică a clădirilor. Partea 1: Impact al
automatizării, reglării și managementului tehnic al clădirii.
Module M10 -4,5,6,7,8,9,10
44. SR EN 16947 -1 Performanța energetică a clădirilor. Sistem de management
tehnic al clădirilor. Partea 1: Modul M10 -12
45. SR EN 16946 -1 Performanța energetică a clădirilor. Inspecția sistemelor de
automatizare, control și management tehnic al clădirilor.
Partea 1: Modul M10 -11
46. SR EN 15316 –4-10 Performanța energetică a clădirilor. Metodă de calcul al
necesarului de energie și al eficienței instalațiilor. Partea 4 –
10: Sisteme de generare a energiei eoliene. Modul M11 –8-3
Reglementările naționale care stau la baza Mc001 în forma actuală sunt:
• C107/2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcție ale clădirilor.
(publicat în Monitorul Oficial al României, nr.1124bis/13.12.2005 și B.C.*) nr.2-3/2007;
Ordinul MTCT nr.2055/2005); cu modificările si completările ulterioare;
• modificarea reglementării tehnice "Normativ privind calculul termotehnic al elementelor
de construcție ale clădirilor. indicativ C 107 -2005” aprobată prin Ordinul ministrului
transporturilor, construcțiilor și turismului nr.2055/2005, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.820/08.12.2010; Ordinul MDRT nr.2513/2010;
• modificarea și completarea "Părții a 3 -a-Normativ privind calculul performanțelor
termoenergetice ale elementelor de construcție ale clădirilor. indicativ C 107/3", din cadrul
reglementării tehnice "Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcție
ale clădirilor. indicativ C 107 -2005", aprobată prin Ordinul ministrului transporturil or,
construcțiilor și turismului nr.2055/2005, (publicat în Monitorul Oficial al României,
nr.650bis/12.09.2012; Ordinul MDRT nr.1590/2012); CATALOG CU PUNTI TERMICE
SPECIFICE CLADIRILOR, – anexa K (informativa) ;
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
53 • modificarea și completarea reglementării te hnice "Normativ privind calculul termotehnic
al elementelor de construcție ale clădirilor. indicativ C 107 -2005", aprobată prin Ordinul
ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr.2055/2005, (publicat în
Monitorul Oficial al României, nr. 306/21.04.2016 ; Ordinul MDRT nr.386/2016 ) HARTA
și nZEB;
• C 107/6 -2002 Normativ general privind calculul transferului de masă (umiditate) prin elemente
de construcție . (publicat în B.C. nr.14/2002; Ordinul MLPTL nr.1063/2002 );
• C107/7 -02 Normativ pentru proiectare la stabilitate termică a elementelor de închidere ale
clădirilor. (publicat în Buletinul Construcțiilor nr. 8/2003) ;
• Metodologie de calcul al perfo rmanței energetice a clădirilor, partea a VI -a – Parametrii
climatici necesari de terminarii performantei energetice a cladirilor noi si existente,
dimensionarii instalatiilor de climatizare a cladirilor si dimensionarii higrotermice a
elementelor de anvelopa ale cladirilor. (Ordin nr.2210/2013 din 26.06.2013 – MO Partea I
nr.561 din 4. 09.2013 );
• modificarea și completarea reglementării tehnice ”Metodologie de calcul al perfo rmanței
energetice a clădirilor” aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și
turismului nr. 157/2007 , (publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.252/11.04.2017 ;
Ordinul MDRT nr.2641/2017 ) – CERINTE MINIME DE PERFORMANȚĂ;
• I9-2015 – Normativ pentru proiectarea si executia instalatiilor sanitare ;
• I13-2015 Normativ pentru proiectarea, executar ea și exploatarea instalațiilor de încălzire
centrală
• I5-2010 N ormativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalafiilor de ventilare si
climatizare
• I7-2011 Normativul pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente
clădirilor
• SC 007 -2013 Soluții cadru privind reabilitarea termo -higro -energetică a anvelopei clădirilor de
locuit existente. (publicat în Monitorul Oficial al României, nr.540bis/27.08.2013 ; Ordinul
MTCT nr.2280/2013 );
• SC 006 -2001 Soluții cadru pentru reabilitarea și modernizarea instalațiilor de încălzire din
clădiri de locuit . (publicat în B.C.*) nr.5/2002; Ordinul MLPTL nr.1625/2001 );
• GP 123 -2013 Ghid privind proiectarea și executarea lucrărilor de reabilitare termică a blocurilor
de locuințe. ( publi cat în Monitorul Oficial al României, nr.538bis/26.08.2013 și B.C.*). nr.
1/2013; Ordinul MTCT nr.2211/2013) ;
• NP 060 – 02 Normativ privind stabilirea performanțelor termo -higro -energetice ale anvelopei
clădirilor de locuit existente în vederea reabilitării lor termice ;
• MP 019 -2002 Metodologie privind reabilitarea și modernizarea anvelopei și a instalațiilor de
încălzire și apă caldă de consum la blocurile de locuințe cu structura din panouri mari . (publicat
în B.C. nr.7/2004; Ordinul MTCT nr.1412/2002 )
• GP 109 -2004 Ghid privind reabilitarea și modernizarea termică a anvelopei și a instalațiilor de
încălzire și apă caldă de c onsum, la blocuri de locuințe cu structură mixtă, realizate după
proiecte tip. (publicat în B.C. nr.17/2005, Ordinul MTCT nr.278/2005)
• GP 110 -04 Ghid privind reabilitarea termică a blocurilor de locuințe cu regim de înălțime până
la P+9E, realizate după proiecte tip, prin transformarea acoperișurilor tip terasă în acoperișuri
înclinate, cu amenajarea de poduri neîncălzite sau mansarde. (publicat î n Monitorul Oficial al
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
54 României, nr.1177bis/27.12.2005 și B.C. nr.17/2005; Ordinul MTCT nr.364/2005 ) ;
• GT 039 -2002 Ghid de evaluare a gradului de confort higrotermic din unitățile funcționale ale
clădirilor existente. (publicat în B.C. nr.8/2003; Ordinul M LPTL nr.1579/2002 ) ;
• GP 122 -2014 Ghid privind reabilitarea utilitară și funcțională a acoperișurilor la clădirile
existente. indicativ, (publicat în Monitorul Oficial al României, nr.459bis/24.06.2014; Ordinul
MDRAP nr.799/2014) ;
• MP-037-04 Metodologie pri vind determinările termografice în construcții, ( publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr.405/06.05.2004 și B.C. nr.9/2007; Ordinul MTCT
nr.711/2004) ;
• NP 064 -02 Normativ pentru proiectarea mansardelor la clădiri de locuit;
• NP 135 -2013 Normativ privind proiectarea fațadelor cu alcătuire ventilată;
• GP120 -2013 Ghid privind proiectarea și execuția acoperițurilor verzi la clădiri noi și existente;
• GP 058 –2000 Ghid privind optimizarea nivelului de protecție termică la clădirile de locuit.
(publicat în B.C. nr. 13/2001 și B.C. nr.2/2002; Ordinul MLPAT nr.331/2000) ;
• NP 060 -2002 Normativ privind stabilirea performanțelor termo -higro -energetice ale anvelopei
clădirilor de locuit existente în vederea reabilitărilor termice. (publicat în B.C. nr.1 8/2003;
Ordinul MTCT nr.933/2002);
• MP 012 -2001 Metodologie privind stabilirea ordinii de prioritate a măsurilor de reabilitare
termică a clădirilor social -culturale și a instalațiilor aferente acestora. (publicat în B.C.
nr.7/2002; Ordinul MLPTL nr.1605/20 01);
• MP 013 -2001 Metodologie privind stabilirea ordinii de priorități a măsurilor de reabilitare termică a
clădirilor și instalațiilor aferente. Program cadru al programului național anual de reabilitare și
modernizare termică a clădirilor și instalațiilor aferente. (publicat în B.C. nr.5 /2002; Ordinul
MLPTL nr.1626/2001 );
• GEx 009 -2013 Ghid privind inspectia sistemelor de climatizare din cladiri
• GEx 010 -2013 Ghid privind inspectia energetica a cazanelor si a sistemelor de incalzire din
cladiri
• GEx 011 -2015 Ghid de buna practica pentru proiectarea instalatiilor de ventilare/climatizare in
cladiri
• GEx 012 -2015 Ghid de bună practică pentru proiectarea instalațiilor de iluminat/protecție în
clădiri
• Gex 013 -2015 Ghid privind utilizarea surselor regenerabile de energie la cladirile noi si
existente
• NP 008 -97 Normativ privind igiena compoziției aerului în spații cu diverse destinații, în funcție
de activitățile desfășurate în regim de iarnă -vară.
• GT 036 -02 Ghid pentru efectuarea expertizei termice și energetice a clădirilor existente și a
instalațiilor de încălzire și preparare a apei calde de consum aferente acestora.
• GT 032 -01 Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare analizării
termoenergetice a construcțiilor și instalațiilor aferente.
• GT 040 -02 Ghid de evaluare a gradului de izolare termică al elementelor de construcție la
clădiri existente în vederea reabilitării termice.
• GT 041 -02 Ghid privind reabilitarea finisajelor pereți lor și pardoselilor clădirilor civile.
• GT 043 -02 Ghid privind îmbunătățirea calităților termoizolatoare ale ferestrelor la clădirile
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
55 civile existente
• NP 121 -06 Normativ privind reabilitarea hidroizolațiilor bituminoase ale acoperișurilor
clădirilor
• NP 040 /2002 Normativ privind proiectarea, executarea și exploatarea hidroizolațiilor la clădiri;
• NP 069 -2014 Normativ privind proiectarea, execuția și exploatarea învelitorilor acoperișurilor
în pantă la clădiri;
• GT 058 -03 Ghid privind criteriile de performanță ale cerințelor de calitate conform legii
nr. 10/1995 privind calitatea în construcții pentru Instalații de Ventilare -Climatizare
• GT 060 -03 Ghid privind criteriile de performanță ale cerințelor de calitate conform legii
nr. 10/1995 privind calitatea in co nstructii pentru instalatiile de incalzire centrala
• noua generație de standarde europene elaborate în aplicarea Directivei 2010/31/UE privind
creșterea performanței energetice a clădirilor, inclusiv a sistemelor tehnice ale acestora;
• Legea nr. 372/2005 pri vind performanța energetică a clădirilor, cu modificările și
completările ulterioare; ***
• OG nr. 13/2016 – modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța
energetică a clădirilor
• Legea nr. 159/15 mai 2013 pentru modificarea si completarea Legii nr.372/2005 privind
performanta energetica a cladirilor
• Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare;
• Legea nr. 163/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în
construcții
• Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu
modificările și completările ulterioare;
• Hotărârea nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul -cadru al
documentațiilor tehnico -economice af erente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate
din fonduri publice
• HG nr. 363/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiții
finanțate din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare – Anexa nr. 2.4. –
“Standard de cost privind reabilitarea termică a blocurilor de locuințe” cu completările si
modificările ulterioare
• Hotararea Guvernului nr. 1090/14.11.2012 pentru completarea si modificarea HG nr.
363/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru obie ctive de investitii finantate din
fonduri publice , cu modificarile si completarile ulterioare – Anexa nr.2.4 – „Standard de
cost privind reabilitarea termica a blocurilor de locuinte” cu completarile si modificarile
ulterioare.
• Normativ privind proiectare a clădirilor civile din punct de vedere al cerinței de siguranța in
exploatare, Indicativ NP068/2002
• Normativ de siguranță la foc a construcțiilor, indicativ P 118 -1999;
• Regulamentul privind clasificarea și încadrarea produselor pentru construcții pe baza
performanțelor de comportare la foc aprobat cu ordinul MTCT -MAI nr. 1822/394/2004, cu
modificările și completările ulterioare;
• prEN 17237 Thermal insulation products for buildings — External Thermal Insulation
Composite Systems with rendering systems (ETIC S) — Specification – part 1: for use on mineral
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
56 substrates
• The draft EAD 040083 -00-0404 2018 : EXTERNAL THERMAL INSULATION
COMPOSITE SYSTEMS (ETICS) WITH RENDERINGS is the conversion of ETAG 004:2013
• Cellular plastic EPS EN 13163 ; XPS EN 13164 ; PU EN 13165 ; PF EN 13166 or mineral
wool MW EN 13162
• SR EN 13499: 2004 – Produse termoizolante pentru clădiri. Sisteme compozite de izolare
termică la exterior pe bază de polistiren expandat. Specificație;
• SR EN 13500: 2004 – Produse termoizolante pentru clădir i. Sisteme compozite de izolare
termică la exterior pe bază de vată minerală. Specificație;
• SR EN 14351 -1+Al :2010 – Ferestre și uși. Standard de produs, caracteristici de performanță;
• SR EN 13501 -1+A1:2010 – Clasificare la foc a produselor și elementelor de construcție. Partea
1 : Clasificare folosind rezultatele încercărilor de reacție la foc
• Ordonanța de Urgenta a Guvernului 18/2009 privind creșterea performantei energetice a
blocurilor de locuințe, cu modificări și completările ulterioare;
• Ordinul nr. 163/540/23 din 17 martie 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare
a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a
blocurilor de locuințe
• Hotararea Guvernului nr. 622/2004 privind stabi lirea conditiilor de introducere pe piata a
produselor pentru constructii , republicata , cu modificarile sicompletarile ulterioare;
• Ghid National pentru Analiza Cost –Beneficiu a Proiectelor Finantate din Instrumentele
Structurale elaborat de Ministerul E conomiei si Finantelor;
• Legea nr. 158/11 iulie 2011 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 18/2009
privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte.
• Ordonanta de Urgenta nr. 63 pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a
Guvernului nr. 18/2009 privind cresterea performantei energetice ablocurilor de locuinte.
• Programul Operațional Regional 2014 -2020, Condiții Specifice de accesare a fondurilor
în cadrul apelului de proiecte nr. POR/AP/2015/3/3.1/A – axa prior itara 3, prioritatea de
investitii 3.1, operațiunea A – clădiri rezidențiale
• Programul Operațional Regional 2014 -2020, Condiții Specifice de accesare a fondurilor
în cadrul apelurilor de proiecte cu titlu POR/2016/3/3.1/B/1/7 regiuni și
POR/2016/3/3.1/B/1/ BI axa prioritară 3, prioritatea de investiții 3.1, operațiunea B – clădiri
publice
***referințele de mai sus scrise cu font boldat trebuie actualizate/corectate/completate.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
57 CAPITOLUL 2. ANVELOPA CLĂDIRII
2.1 Elemente de clădire și parametrii termoenergetici asociați
2.1.1 Prevederi generale
Clădire – ansamblu de spații cu funcțiuni precizate, delimitat de elementele de construcție care
alcătuiesc anvelopa clădirii, inclusiv instalațiile aferente (incalzire/climatizare, apa calda de
consum, iluminare, ventilare) , în care energia este utilizată pentru asigurarea confortului interior
al persoanelor ce locuiesc sau îṣi desfașoară activitatea în aceste incinte. Termenul clădire
definește atât clădire a în ansamblu, cât și părți ale acesteia, care au fost proiectate sau modificate
pentru a fi utilizate separat (defini ție în acord cu legea 372/2005 cu completarile si actualizarile
ulterioare si cu SR EN 52000 -1:2017 ).
Anvelopa clădirii – totalitate a el ementelor de construcție perimetrale care delimitează spațiul
interior al unei clădiri de mediul exterior si de spatii neincalzite /neclimatizate sau mai putin
incalzite /climatizate .
Unitate a clădirii – o zonă/o parte a unei clădiri, un etaj sau un aparta ment dintr -o clădire, care este
concepută/conceput sau modificată/modificat pentru a fi utilizată/utilizat separat.
Element al clădirii – element al anvelopei clădirii sau un sistem tehnic al acesteia.
Performanța energetică a clădirii – energia efectiv consumată sau estimată pentru a răspunde
necesităților legate de utilizarea normală a clădirii, necesități care includ în principal: încălzirea,
prepararea apei calde de consum, răcirea, ventilarea și iluminatul. Performanța energetică a clădirii
se determ ină conform unei metodologii de calcul și se exprimă prin unul sau mai mulți indicatori
numerici care se calculează luându -se în considerare izolația termică, caracteristicile tehnice ale
clădirii și instalațiilor, proiectarea și amplasarea clădirii în rap ort cu factorii climatici exteriori,
expunerea la soare și influența clădirilor învecinate, sursele proprii de producere a energiei și alți
factori, inclusiv climatul interior al clădirii, care influențează necesarul de energie.
Cerințele minime de perfor manță energetică a clădirilor țin seama de condițiile generale de climat
interior pentru a preveni eventualele efecte negative, cum sunt ventilarea necorespunzătoare,
condițiile locale, destinația dată în proiect și vechimea clădirii.și se aplică diferențiat pentru diferite
categorii de clădiri, atât pentru clădirile noi, cât și pentru clădirile existente, după cum urmează:
a) locuințe unifamiliale;
b) blocuri de apartamente;
c) birouri;
d) clădiri de învățământ;
e) spitale;
f) hoteluri și restaurante;
g) construcții destinate activităților sportive;
h) clădiri pentru servicii de comerț;
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
58 i) alte tipuri de clădiri consumatoare de energie.
Cerințele stabilite în metodologie nu se aplică următoarelor categorii de clădiri:
a) clădir i și monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate, conform
legii, fie au valoare arhitecturală sau istorică deosebită, cărora, dacă li s -ar aplica cerințele, li s -ar
modifica în mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior;
b) clădiri utilizate ca lăcașuri de cult sau pentru alte activități cu caracter religios;
c) clădiri provizorii prevăzute a fi utilizate pe perioade de până la 2 ani, din zone industriale,
ateliere și clădiri nerezidențiale din domeniul agricol care neces ită un consum redus de energie;
d) clădiri rezidențiale care sunt destinate a fi utilizate mai puțin de 4 luni pe an;
e) clădiri independente, cu o suprafață utilă mai mică de 50 m².
Capitolul 2 se referă la evaluarea nivelului de protecție termică pentru anvelopa clădirilor noi
precum și a celor care fac obiectul unor lucrări de modernizare termică și energetică din sectorul
rezidențial – blocuri de apartamente sau locuințe unifamilia le – și din sectorul nerezidențial – clădiri
pentru instituții publice/birouri, clădiri de învățământ, clădiri spitalicești, clădiri pentru comerț,
clădiri social -culturale etc.
Pentru calculul higrotermic al elementelor componente ale anvelopei se vor re specta prevederile
din reglementarea tehnică C107 -2005 cu completările și modificările ulterioare, care a fost
elaborată pe baza prevederilor din standardele europene; în cele ce urmează se tratează numai
aspectele noi rezultate din revizuirile recente ale acestora și din observațiile semnalate de auditorii
energetici, de asociațiile profesionale, autoritațile publice implicate și de firmele de construcții.
Pentru caracteristicile termotehnice ale materialelor de construcție, vor fi utilizate tabelele cu
valori de calcul din reglementarea tehnică C107 -2005. Până la revizuirea reglementării tehnice
C107 -2005, pentru alte materiale, în privința valorilor tabelare pentru proiectare si a procedurilor
pentru determinarea valorilor termice declarate și de proiectare, se vor consulta standardele
europene SR EN ISO 10456:2008 + SR EN ISO 10456:2008/AC:2010 și SR EN 1745:2012
precum și reglementarea tehnică MP 022 -02.
Se remarcă câteva aspecte noi cuprinse în noile standarde SR CEN ISO:
– Este prezentat calculul transmitanței termice a elementelor vitrate, cu aspecte le noi față de cele
cuprinse în reglementările în vigoare (documente de referință SR EN ISO 10077 -1:201 8, SR EN
ISO 10077 -2:201 8). Au fost facute completări referitoare la influența dispozitivelor de umbrire și
protecție solară (parasolare cu diverse poziț ionări), conform prevederilor din SR EN ISO 52016 -1,
SR EN ISO 52022 -1:2018 .
– Au fost introduse prevederi referitoare la calculul specific pereților cortină (conform SR EN ISO
12631:2017 ).
– Este prezentat un calcul simplificat, în regim staționar, pentru elementele în contact cu solul
elaborat pe baza prevederilor din SR EN 12831 – 1: 2017 . Au fost revizuite prevederile din SR EN
13770: 2017.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
59 Au fost evidențiate cerințele minime de perform anță termică și energetică la nivelul anvelopei
clădirilor, pentru fiecare categorie de clădire -unitate -element al acesteia, inclusiv pentru clădirile
al căror consum de energie este aproape egal cu zero – nZEB.
Sunt prezentate: harta României cu zonele climatice pentru perioada de iarnă pentru calculele
termotehnice pe durata sezonului rece și parametrii de performanță pentru clădirile al căror consum
de energie este aproape zero – nZEB .
Clădire al cărui consum de energie este aproape egal cu zero înse amnă o clădire cu o performanță
energetică foarte ridicată. Necesarul de energie aproape egal cu zero sau foarte scăzut ar trebui să
fie acoperit, într -o foarte mare măsură, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din
surse regenerabile prod usă la fața locului sau în apropiere.
Figura 2. 1. Harta de zonare climatică în România pentru perioada de iarnă (conform Orin
nr. 386/28.03.2016 publicat in MO PI, nr. 306/21.04.2016)
În cadrul structurii modulare a ansamblului de standarde europene p rivind performanța energetică
a clădirilor (PEC/EPB), clădirea (ca atare) este poziționată în modulul M2, fiind recomandate
prevederile cuprinse în standardele menționate în tabelul 2.1.
Informațiile cuprinse în acest capitol, privind caracteristicile geometrice ale clădirii (aria
elementelor de anvelopă, lungimea punților termice, volumul de aer climatizat erc.), condițiile la
limita clădirii (temperaturi ale aerului), caracteristicile te rmice ale elementelor de clădire care
alcătuiesc anvelopa termică (conductivități termice, masa volumică, căldura specifică masică,
rezistențe termice, transmitanțe termice, coeficienți de transfer termic etc.) sunt utilizate pentru
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
60 calculele din capitolel e următoare, pentru determinarea necesarului de energie pentru încălzire
/răcire, conform standardelor menționate în tabelul urmator .
Tabel 2. 1. Tabel sintetic privind aspectele și calculele pentru care se utilizează prevederile din
capitolul 2 și standa rdele europene recomandate
Cladirea (ca atare)
Submodul 1 Descriere Standarde
M2
1 Generalitați –
2 Necesar de energie al clădirii SR EN ISO 52016 -1
SR EN ISO 52017 -1
SR CEN ISO/TR 52016 -2
3 Condiții interioare fără sisteme (liber) SR EN ISO 52016 -1
SR EN ISO 52017 -1
SR CEN ISO/TR 52016 -2
4 Modalități de exprimare a performanței energetice SR EN ISO 52018 -1
SR CEN ISO/TR 52018 -2
5 Transfer termic prin transmisie SR EN ISO 13789
SR EN ISO 13370
SR EN ISO 6946
SR EN ISO 10211
SR EN ISO 14683
SR CEN ISO/TR 52019 -2
SR EN ISO 10077 -1
SR EN ISO 10077 -2
SR EN ISO 12631
6 Transfer termic prin infiltrații și ventilare SR EN ISO 13789
7 Aporturi interne de căldură A se vedea M1 -6
8 Aporturi solare de căldură SR EN ISO 52022 -3
SR EN ISO 52022 -1
SR CEN ISO/TR 52022 -2
9 Dinamica clădirii (masa termică) SR EN ISO 13786
10 Performanța energetică măsurată –
11 Inspecție Standardele privind inspecția în
infraroșu, permeabilitatea….
2.1.2 Elemente componente ale anvelopei clădirii
Clasificare în raport cu poziția în cadrul sistemului clădire:
• elemente exterioare în contact direct cu aerul exterior (ex: pereți exteriori, inclusiv
suprafața adiacentă rosturilor deschise);
• elemente interioare care delimitează spațiile încălzite față de spatiile adiacente neîncălzite
sau mai puțin încălzite (ex: pereții și planșeele care separă volumul clădirii de spații
precum garaje, casa scării etc.), sau de spațiul rosturilor închise;
• elemente în contact cu solul;
Clasificare în funcție de tipul e lementelor de clădire:
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
61 • elemente opace;
• elemente vitrate – elemente al căror factor de transmisie luminoasă este egal sau mai mare
de 0,05 (componentele transparente și translucide ale pereților exteriori și acoperișurilor –
tâmplăria exterioară, pereții vitrați și luminatoarele);
Clasificare în funcție de poziția elementelor de clădire în cadrul anvelopei :
• verticale – elemente de clădire care fac un unghi cu planul orizontal mai mare de 60 grade
(ex: pereților exteriori);
• orizontale – elemente de clăd ire care fac un unghi cu planul orizontal mai mic de 60 grade.
2.1.3 Convenții de stabilire a caracteristicilor dimensionale ale elementelor de
anvelopă (parametri geometrici) necesare pentru calculul valorilor parametrilor de
performanță termică.
Anvelopa une i clădiri este alcătuită dintr -o serie de suprafețe prin care are loc fenomenul de
transfer termic.
Aria anvelopei clădirii – A – reprezentând suma ariilor tuturor elementelor perimetrale ale clădirii,
prin care are loc transfer termic, se calculează in funcție de Aj, ariile elementelor de construcție
care intră în alcătuirea anvelopei clădirii, Aj, cu relația:
A = ΣA j [m2] (2. 1)
Aria anvelopei se determină, conform convenție stabilite în reglementările românești, având în
vedere exclusiv suprafețele interioare ale elementelor perimetrale ale clădirii, ignorând existența
elementelor interioare (pereții interiori structurali și nestructurali, precum și planșeele
intermediare) – dimensiune interioar ă totală (Figura 2. 2).
Figura 2. 2. Sistem de dimensiuni
Volumul clădirii – V – reprezintă volumul delimitat de suprafețele perimetrale care alcătuiesc
anvelopa clădirii, având în vedere exclusiv suprafețele interioare ale elementelor perimetrale ale
clădirii, ignorând existența elementelor interioare (pereții i nteriori structurali și nestructurali,
precum și planșeele intermediare).
Volumul clădirii cuprinde atât încăperile încălzite direct (cu elemente de încălzire), cât și unele
încăperi adiacente, încălzite indirect (fără elemente de încălzire), dacă pereți i/planșeele nu au o
termoizolație semnificativă. Sunt incluse în volumul clădirii: cămări, debarale, vestibuluri, holuri
de intrare, casa scării încălzită, incinte cu destinație tehnologică (uscătorii, spălătorii etc.), precum
și mansarde și încăperile de la subsol, încălzite la temperaturi apropiate de temperatura
predominantă a clădirii (diferență de temperatură mai mică de 4oC).
Nu se includ în volumul încălzit al clădirii:
Legenda
1 Dimensiune interioară
2 Dimensiune interioară totală
3 Dimensiune exterioară
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
62 – încăperile cu temperaturi mult mai mici decât temperatura predominantă a clădiri i, de exemplu
la clădirile de locuit – camerele de pubele , casele de scară neîncălzite ;
– verandele, precum și balcoanele și logiile închise cu tâmplărie exterioară.
La clădirile cu acoperiș terasă, în cazul în care casa scării se ridică peste cota generală a planșeului
terasei, pereții exteriori ai acesteia se consideră ca elemente ale anvelopei clădirii.
La clădirile cu acoperiș înclinat, la care casa scării continuă peste cota generală a planșeului
podului, ca elemente delimitatoare, spre exterior, se co nsideră ca elemente ale anvelopei clădirii
pereții dintre casa scării și pod și planșeul sau acoperișul de peste casa scării.
Volumul util al clădirii – Vu – reprezintă volumul corespunzător ariei utile A u a spațiului
condiționat, direct sau indirect. al clădirii (aria utilă, A u, conform STAS 4908 -85, reprezintă aria
desfășurată A d, mai puțin aria pereților; nu cuprinde aria logiilor și balcoanelor).
Vu=ΣVj [m3] (2. 1)
Volumul încălzit al clădirii – Vînc – reprezintă volumul interior al spațiului condiționat (încălzit,
răcit) al clădirii, corespunzând ariei încălzite A înc a spațiului condiționat.
În cazul clădirilor de locuit A Înc reprezintă suma ariilor utile ale apartamentelor din compo nența
clădirii analizate, la care se adaugă aria suprafețelor cu destinație tehnologică la clădiri colective
(uscătorii, spălătorii etc.). Nu se cuprind în A Înc: casa scărilor la clădirile de tip condominiu,
windfangurile, casa liftului, coridoarele și hol urile de folosință comună, precum și suprafețele
spațiilor anexă.
Aria construită A c, aria desfășurată Ad și aria desfășurată construită la locuințe A dc a clădirii, se
consideră cu definițiile date în STAS 4908 -85, coroborat cu (Document recomandat ISO
9836:2017 ).
Ca principiu general, suprafețele elementelor de construcție perimetrale care alcătuiesc împreună
anvelopa clădirii, se delimitează față de mediile exterioare prin fețele interioare ale elementelor de
construcție (conform prevederilor din C107 – 2005 și SR EN ISO 13789:2017 – convenția de
măsurare a suprafețelor – total interior).
Lungimile punților termice liniare (l) se măsoară în funcție de lungimile lor reale, existente în
cadrul ariilor A determinate mai sus; în consecință ele sunt delimitate la extremități de conturul
suprafețelor respective.
Punțile termice liniare care trebuie în mod obligatoriu să fie luate în considerare la determinarea
parametrilor “ l” și “ ” sunt, în principal, următoarele:
− îmbinarea dintre pereții exteriori și planșeul de terasă (în zona aticului sau a cornișei);
− îmbinarea dintre pereții exteriori și planșeul de pod (în zona streșinii);
− îmbinarea dintre pereții exteriori și planșeul peste subsolul neîncălzit (în zona soclului) ;
− îmbinarea dintre pereții exteriori și placa pe sol (în zona soclului);
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
63 − colțurile verticale (ieșinde și intrânde) formate la îmbinarea dintre doi pereți exteriori
ortogonali;
− punțile termice verticale de la îmbinarea pereților exteriori cu pereții interio ri structurali (de
ex. stâlpișori din beton armat monolit protejați sau neprotejați, pereții din beton armat adiacenți
logiilor, ș.a);
− îmbinarea pereților exteriori cu planșeele intermediare (în zona centurilor și a consolelor din
beton armat monolit, ș.a. );
− plăcile continue din beton armat care traversează pereții exteriori la balcoane și logii;
− conturul tâmplăriei exterioare (la buiandrugi, solbancuri și glafuri verticale).
2.1.4 Parametrii definitorii pentru caracterizarea higrotermică a materialelor.
Parametrii de performanță caracteristici elementelor de anvelopă necesari la
evaluarea performanței energetice a clǎdirilor
Caracteristicile higrotermice ale materialelor de constr ucție utilizate la evaluarea performanțelor
energetice ale clădirilor sunt:
➢ conductivitatea termică, , în W/(m K);
➢ căldura specifică masică, c, în J/(kg K);
➢ factorul de permeabilitate la vapori de apă/rezistență la vapori de apă, .
Conductivitatea termică de calcul este valoarea conductivității termice a unui material sau produs
de construcție, în condiții specifice, care poate fi considerată ca fiind caract eristică pentru
performanța acelui material, atunci când este încorporat într -un element de clădire.
Conductivitatea termică de calcul se stabilește pe baza conductivității termice declarate, avându –
se în vedere condițiile reale de exploatare referitoare la temperatura și umiditatea materialului
(documente recomandate standardele europene SR EN ISO 10456:2008 + SR EN ISO
10456:2008/AC:2010, SR EN 1745:2012 precum și reglementarea tehnică MP 022 -02).
Pentru condițiile climatice din țara noastră conductivit atea termică de calcul este definită pentru o
temperatură medie de 100C și o umiditate de exploatare stabilită conform următoarelor convenții:
➢ pentru materialele nehigroscopice (care nu conțin sau nu păstrează apa de fabricație și nu
absorb umiditatea din aer), conductivitatea termică de calcul este conductivitatea termică a
materialului aflat în stare uscată;
➢ pentru materialele higroscopice, conductivitatea termică de calcul este conductivitatea termică
corespunzătoare umidității de echilibru a materialulu i aflat într -un mediu ambiant cu
temperatura de 230C și umiditatea relativă de 50%.
➢ pentru materialele termoizolante care conțin în pori alte gaze decât aerul, conductivitatea
termică de calcul este conductivitatea termică a materialului aflat în stare usc ată, după un
interval de timp de îmbătrânire, specific pentru fiecare tip de material.
Factorul rezistenței la permeabilitate la vapori , , al unui material este o mărime adimensională
care arată de câte ori stratul de material este mai puțin permeabil de cât un strat de aer de aceeași
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
64 grosime. Factorul rezistenței la permeabilitate la vapori este utilizat la verificarea elementelor de
construcție componente ale anvelopei clădirii la riscul de condens interstițial.
La evaluarea performanțelor termice ale clădirilor existente, caracteristicile higrotermice de calcul
ale materialelor de construcție se vor considera astfel:
− pentru materialele tradiționale aflate în regim normal de exploatare și la care, în urma
expertizei termice, nu s -au constatat degradări: conform datelor din anexa A din C107 –
2005 cu aplicarea coeficienților de majorare din tabelul următor:
Tabel 2. 2. Coeficienți de majorare a conductivității termice a materialelor de construcție în
funcție de starea și vechimea lor
Material Starea materialului Coeficient de
majorare
1 2 3
Zidărie din cărămidă sau
blocuri ceramice vechime 30 ani
în stare uscată
1,03
afectată de condens 1,15
afectată de igrasie 1,30
Zidărie din blocuri de b.c.a.
sau betoane ușoare vechime 20 ani
în stare uscată
1,05
afectată de condens 1,15
afectată de igrasie 1,30
Zidărie din piatră vechime 20 ani
în stare uscată
1,03
afectată de condens 1,10
afectată de igrasie 1,20
Beton armat afectat de condens/igrasie 1,10
Beton cu agregate ușoare vechime 30 ani
în stare uscată
1,03
afectat de condens 1,10
afectat de igrasie 1,20
Tencuială vechime 20 ani
în stare uscată
1,03
afectată de condens 1,10
afectată de igrasie 1,30
Pereți din paiantă sau
chirpici vechime 10 ani
în stare uscată, fără degradări vizibile
1,10
în stare uscată, cu degradări vizibile (fisuri,
exfolieri) 1,15
afectați de igrasie, condens 1,30
Vată minerală în vrac,
saltele, pâsle vechime 10 ani
în stare uscată
1,15
afectată de condens 1,30
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
65 în stare umedă datorită infiltrațiilor de apă (în
special la acoperișuri) 1,60
Plăci rigide din vată
minerală vechime 10 ani
în stare uscată
1,10
afectată de condens 1,20
în stare umedă datorită infiltrațiilor de apă
(în special la acoperișuri) 1,30
Polistiren expandat vechime 10 ani
în stare uscată
1,05
afectat de condens 1,10
în stare umedă datorită infiltrațiilor de apă
(în special la acoperișuri) 1,15
Polistiren extrudat vechime 10 ani
în stare uscată
1,02
afectat de condens 1,05
în stare umedă datorită infiltrațiilor de apă
(în special la acoperișuri) 1,10
Poliuretan rigid vechime 10 ani
în stare uscată
1,10
afectat de condens 1,15
în stare umedă datorită infiltrațiilor de apă
(în special la acoperișuri) 1,25
Spumă de poliuretan
aplicată in situ vechime 10 ani
în stare uscată
1,15
cu degradări vizibile datorită expunerii la
radiațiile UV 1,20
în stare umedă datorită infiltrațiilor de apă
(în special la acoperișuri) 1,25
Elemente din lemn vechime 10 ani
în stare uscată, fără degradări vizibile
1,10
în stare uscată, cu degradări vizibile (fisuri,
microorganisme) 1,20
în stare umedă 1,30
Plăci din așchii de lemn
liate cu ciment vechime 10 ani
în stare uscată
1,10
afectate de condens 1,20
în stare umedă datorită infiltrațiilor de apă (în
special la acoperișuri) 1,30
− pentru materialele la care, în urma expertizei termice, s -a constatat creșterea umidității
peste umiditatea de echilibru, conductivitatea termică de calcul se va stabili astfel:
o prin conversi a conductivității de calcul corespunzătoare regimului normal de
exploatare la condițiile reale constatate conform SR EN ISO 10456:2008 + SR EN
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
66 ISO 10456:2008/AC:2010 , MP 022 -02, atunci când se dispune de date privind
umiditatea reală a materialului;
o prin u tilizarea coeficienților de majorare a conductivității termice prezentați în
tabelul de mai sus atunci când nu se dispune de date privind umiditatea reală a
materialului;
− pentru alte materiale, care nu sunt cuprinse în Anexa A din C107 -2005, conductivitat ea
termică de calcul se va stabili pe baza conductivității termice declarate de producător
(documente recomandate standardele europene SR EN ISO 10456:2008 + SR EN ISO
10456:2008/AC:2010, SR EN 1745:2012 precum și reglementarea tehnică MP 022 -02),
luându -se în considerare condițiile reale de exploatare. Totodată, pentru a ține seamă de
influența asupra valorilor declarate a incertitudinii de măsurare, a reprezentativității
eșantioanelor pe care se fac măsurările, a modificării în timp a grosimii și a compoz iției
materialelor, pentru materialele termoizolante se recomandă majorarea cu 20% a
conductivităților termice declarate.
Parametrii de performanță caracteristici elementelor de anvelopă, necesari pentru evaluarea
performanței energetice a clădirilor sunt :
➢ rezistențe termice totale unidirecționale ( R), respectiv transmitanțe termice unidirecționale
(U),
➢ rezistențe termice ( R’), respectiv transmitanțe termice ( U’) totale corectate cu efectul
punților termice; raportul dintre rezistența term ică totală corectată și rezistența termică
totală unidirecțională este coeficientul de reducere a rezistenței termice totale,
unidirecționale (r),
➢ rezistențe termice corectate, medii, pentru fiecare tip de element de clădire perimetral, pe
ansamblul clădi rii (R’ m);
➢ rezistență termică corectată, medie, a anvelopei clădirii ( R’M); respectiv transmitanță
termică corectată, medie, a anvelopei clădirii ( U’M);
Alți parametri i utilizați sunt:
• indicele de inerție termică D,
• rezistența la difuzia vaporilor de apă,
• coeficienții de inerție termică (amortizare, defazaj),
• coeficientul de absorbtivitate a suprafeței corelat cu culoarea și starea suprafeței,
• factorul solar pentru vitraje,
• raportul de vitrare etc.
Se determină ur mătorii parametri i:
➢ Rezistențele termice corectate ale elementelor de construcție ( R’), respectiv transmitanțele
termice corectate ( U’) – cu luarea în considerare a influenței punților termice, permițând :
• compararea valorilor calculate pentru fiecare încă pere în parte, cu valoarile normate/de
referință: rezistențele termice, minime necesare din considerente igienico -sanitare și de
confort (R’nec);
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
67 • compararea valorilor calculate pe ansamblul clădirii (R’m), cu valoarile normate/de
referință: rezistențele termice minime, normate, stabilite în mod convențional, în scopul
economisirii energiei în exploatare (R’min); respectiv compararea valorilor calcul ate pe
ansamblul clădirii (U’m), cu transmitanțele termice maxime, normate/de referință, stabilite
în mod convențional, în scopul economisirii energiei în exploatare (U’max);
➢ Rezistența termică corectată, medie, a anvelopei clădirii ( R’M); respectiv transmitanței termice
corectate, medii, a anvelopei clădirii ( U’M); acești parametri se utilizează pentru determinarea
consumului anual de energie total și specific (prin raportare la aria utilă a spațiilor încălzite)
pentru încălzirea spațiilor la nivelul sursei de energie a clădirii – conform prevederilor din
Metodologie referitoare la Auditul și certificatul de performanță energetică ale clădirii
➢ Temperaturile pe suprafețele interioare ale elementelor de construcție, permițând :
• verificarea ris cului de condens superficial, prin compararea temperaturilor minime cu
temperatura punctului de rouă și calculul factorului de tempratură superficială f R;
• verficarea condițiilor de confort interior, prin asigurarea indicilor globali de confort termic
PMV ș i PPD, în funcție de temperaturile medii de pe suprafețele interioare ale elementelor
de construcție perimetrale.
Pentru evitarea riscului de apariție a unor fenomene legate de confortul interior și condițiile
minime igienico -sanitare, se atrage atenția a supra importanței efectuării următoarelor verificări :
• evaluarea comportării elementelor de construcție perimetrale la fenomenul de condens
superficial;
• evaluarea comportării elementelor de construcție perimetrale la difuzia vaporilor de apă;
• evaluarea sta bilității termice a elementelor de construcție perimetrale și a încăperilor.
Evaluarea indicilor globali de confort termic PMV și PPD și indicatorii disconfortului local –
determinarea cărora, la clădirile de locuit existente, este facultativă; oportunitatea efectuării acestei
verificări se va stabili de la caz la caz.
2.1.5 Regimuri de utilizare a clădirilor și influența acestora asupra per formanței
energetice
Clasificarea clădirilor în funcție de regimul lor de ocupare
În funcție de regimul de ocupare, clădirile se împart în două categorii:
• clădiri cu ocupare continuă – în care intră clădirile a căror funcționalitate impune ca
temperatura mediului interior să nu scadă, în intervalul “ora 0 – ora 7” cu mai mult de
70C sub valoarea normală de exploatare;
• clădiri cu ocupare discontinuă – în care intră clădirile a căror funcționalitate permite ca
abaterea de la temperatura normală d e exploatare să fie mai mare de 70C pe o perioadă
de 10 ore pe zi, din care 5 ore în intervalul “ora 0 – ora 7”.
Clasificarea tipurilor de funcționare ale instalațiilor de încǎlzire
Tipurile de funcționare ale instalațiilor de încălzire sunt:
• încălzire c ontinuă;
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
68 • încălzire intermitentă.
Clasificarea clădirilor funcție de inerția termicǎ inclusiv modul de stabilire a valorii acesteia
În funcție de inerția termică, clădirile se împart în trei clase:
• inerție termică mică;
• inerție termică medie;
• inerție termică mare.
Încadrarea clădirilor în una din clasele de inerție se face conform tabelului urmator, în funcție de
valoarea raportului:
[kg/m2] (2. 2)
în care:
mj – masa unitară a fiecărui element de clădire component j, care intervine în inerția termică
a acestuia, în kg/m2;
Aj – aria utilă a fiecărui element de clădire j, determinată pe baza dimensiunilor interioare ale
acestuia, în m2;
Ad – aria desfășurată a clădirii sau părții de clădire analizate, în m2.
Tabel 2. 3. Clase de inerție termică
Raportul Inerția termică
până la 149 kg/m2 mică
de la 150 până la 399 kg/m2 medie
peste 400 kg/m2 mare
La determinarea clasei de inerție se va avea în vedere următoarele:
– dacă aria desfășurată a spațiului încălzit aferent clădirii analizate este mai mică sau egală
cu 200 m2, calculul raportului dat de relația de mai sus se va face pe întreaga clădire;
– dacă aria desfășurată a spațiului încălzit aferent clădirii analizate este mai mare de 200 m2,
calculul raportului dat de relația anterioara se va face pe o porțiune mai restrânsă,
considerată reprezentativă pentru clădirea sau partea de clădire analizată.
În funcție de categoria de ocupare și de clasa de inerție, clădirile de împart în două categorii:
– clădiri de categoria 1, în care intră clădirile cu “ocupare continuă” și clădirile cu “ocupare
discontinuă” de clasă de inerție termică mare;
– clădiri de categoria 2, în care intră clădirile cu “ocupare discontinuă” și clasă de inerție
medie sau mică.
djj j
AAm
djj j
AAm
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
69 2.2 Cerințe minime de performanță termică și energetică la nivelul anvelopei
Cerințele minime de performanță energetică pentru elementele de construcție care fac parte din
anvelopa clădirii, precum și pentru ansamblul clădirii, denumite în continuare cerințe minime , sunt
stabilite diferențiat pentru clădirile noi și existente, precum și pentru diverse categorii de clădiri.
Aceste cerinte se grupeaza dupa schema urmatoare:
Figura 2. 3. Schema cerin ƫelor minime
A. Cerințe minime de performanță energetică pentru clădiri noi
A.1 Clădiri rezidențiale
Pentru clădirile rezidențiale, cerințele minime pentru proiectarea clădirilor din punct de vedere
energetic sunt structurate astfel:
• pe elementele de const rucție care fac parte din anvelopa clădirii, unde cerința minimă este
rezistența termică corectată minimă pentru fiecare element de clădire al clădirii,
R’min [m2K/W ], respectiv transmitanța termică corectată maximă a acestora, U’ max [W/(m2K)];
• pe ansambl ul clădirii, unde cerințele minime sunt:
a) coeficientul global de izolare termică, G [W/(m3K)] (valorile si modul de calcul se
regăsesc în C107/2005 cu modificările și completările ulterioare
b) consumul anual specific maxim de energie primară din surse neregenerabile pentru
încălzirea clădirii.
Tabel 2. 4. Rezistențe termice corectate minime (valori normate)
ELEMENT DE ANVELOPĂ R'min
[m2K/W] U'max
[W/m2K]
Pereți exteriori (exclusiv suprafețele vitrate, inclusiv
pereții adiacenți rosturilor deschise) 1,80 0,56
Tâmplărie exterioară 0,77 1,30
Planșee peste ultimul nivel, sub terase sau poduri 5,00 0,20
Planșee peste subsoluri neîncălzite și pivnițe 2,90 0,35
Pereți adiacenți rosturilor închise 1,10 0,90
Planșee care delimitează clădirea la partea inferioară, de
exterior (la bowindouri, ganguri de trecere, ș.a.) 4,50 0,22
Plăci pe sol (peste cota terenului sistematizat – CTS) 4,50 0,22
Plăci la partea inferioară a demisolurilor sau a subsolurilor
încălzite (sub CTS) 4,80 0,21
Pereți exteriori, sub CTS, la demisolurile sau la
subsolurile încălzite 2,90 0,35
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
70 Astfel, la proiectare, din punct de vedere energetic, a clădirilor rezidențiale, trebuie respectate,
cumulativ, următoarele:
a) R’m ≥ R’min pentru fiecare element de clădire, respectiv, U’ U'max [W/(m2K)],
b) G GN [W/m3K]
c) consumul anual specific de energie primară din surse neregenerabile pentru încălzirea
clădirii q an ≤ q an,max , unde pentru cladiri cu regim de înăltime supraterana P+4E,
qan,max =153kWh/m2an iar pentru pentru cladiri cu regim de înăltime supraterana ≥ P+4 E
qan,max =117kWh/m2an.
Tabel 2. 5. Valorile normate ale coeficientul global de izolare termică – GN
Numărul de
niveluri N A/V GN Numărul de
niveluri N A/V GN
[m2/m3] [W/m3K
] [m2/m3] [W/m3K]
1 0,80 0,55
4 0,25 0,33
0,85 0,58 0,30 0,36
0,90 0,61 0,35 0,39
0,95 0,63 0,40 0,42
1,00 0,66 0,45 0,44
1,05 0,67 0,50 0,46
≥1,10 0,68 ≥0,55 0,47
2 0,45 0,41
5 0,20 0,31
0,50 0,44 0,25 0,34
0,55 0,48 0,30 0,37
0,60 0,50 0,35 0,40
0,65 0,52 0,40 0,42
0,70 0,53 0,45 0,44
≥0,75 0,54 ≥0,50 0,45
3 0,30 0,35
≥10 0,15 0,30
0,35 0,38 0,20 0,32
0,40 0,41 0,25 0,35
0,45 0,44 0,30 0,38
0,50 0,47 0,35 0,40
0,55 0,48 0,40 0,42
≥0,60 0,49 ≥0,45 0,42
Notă: Pentru alte valori A/V și N, coeficientul global de izolare termică se interpolează liniar
A.2 Clădiri nerezidențiale
Pentru clădirile nerezidențiale, cerințele minime pentru proiectarea clădirilor din punct de vedere
energetic sunt structurate astfel:
• pe elementele de construcție care fac parte din anvelopa clădirii, unde cerința minimă este
rezistența termică corectată minimă pentru fie care element de clădire al clădirii,
R’min [m2K/W ], respectiv transmitanța termică corectată maximă a acestora, U’ max [W/(m2K)];
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
71 • pe ansamblul clădirii, unde cerințele minime sunt:
a) coeficientul global de izolare termică, G1 [W/(m3K)] (valorile și modul de calcul se
ragăsesc în C107/2005 cu modificările si completările ulterioare
b) consumul anual specific maxim de energie primară din surse neregenerabile pentru
încălzirea clădirii.
Tabel 2. 6. Consumul anual specific maxim qan,max de energie primară din surse
neregenerabile , pentru toate zonele climatice
Clădire nerezidențială Consumul anual specific
maxim a l energiei primare
qan,max [kWh/m²an]
Clădire de birouri 60
Spațiu comercial 101
Clădire de învățământ 123
Clădire pentru sănătate 149
Clădire pentru turism*) 81
Valorile de control – coeficienți de control – pe elementele de construcție, structurate diferențiat
pe zone climatice și categorii de clădiri, sunt prevăzute în tabelele urmatoare.
Tabel 2. 7. Valorile coeficienților de control pentru clădiri de categoria 1
Tipul de clădire Zona
climatică a
m2K/W b
m2K/W c
m2K/W d
W/mK e
m2K/W
Spitale, creșe și
policlinici I 1,70 4,00 2,40 1,40 0,77
II 1,75 4,50 2,50 1,40 0,77
III 1,80 5,00 2,90 1,40 0,77
IV 1,85 5,50 3,00 1,40 0,77
V 1,90 6,00 3,10 1,40 0,77
Clădiri de
învățământ și
pentru sport I 1,70 4,00 2,10 1,40 0,77
II 1,75 4,50 2,50 1,40 0,77
III 1,80 5,00 2,90 1,40 0,77
IV 1,85 5,50 3,00 1,40 0,77
V 1,90 6,00 3,10 1,40 0,77
Birouri,
clădiri comerciale și
hoteliere*) I 1,60 3,50 2,40 1,40 0,70
II 1,70 4,00 2,50 1,40 0,70
III 1,80 4,50 2,60 1,40 0,70
IV 1,85 5,00 2,70 1,40 0,70
V 1,90 5,50 2,80 1,40 0,70
Alte clădiri
(industriale cu
regim normal de
exploatare) I 1,10 3,00 1,10 1,40 0,60
II 1,10 3.00 1,20 1,40 0,60
III 1,10 3,00 1,30 1,40 0,60
IV 1,10 3,00 1,40 1,40 0,60
V 1,10 3,00 1,50 1,40 0,60
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
72 *) pentru partea de cazare se aplică prevederile pentru clădirile rezidențiale.
Notă: Clădirile nerezidențiale de categoria 1 sunt acele clădiri cu “ocupare continuă” și clădiri cu
“ocupare discontinuă” de clasă de inerție mare, a căror funcționalitate impun e ca temperatura
mediului interior să nu scadă (în intervalul “ora 0 – ora 7”) cu mai mult de 70C sub valoarea
normală de exploatare.
Tabel 2. 8. Valorile coeficienților de control pentru clădirile de categoria 2
Tipul de clădire Zona
climatică a
m2K/W b
m2K/W c
m2K/W d
W/mK e
m2K/W
Spitale, creșe și
policlinici I 1,50 4,00 2,00 1,40 0,77
II 1,55 4,50 2,30 1,40 0,77
III 1,60 5,00 2,60 1,40 0,77
IV 1,65 5,50 2,65 1,40 0,77
V 1,70 6,00 2,70 1,40 0,77
Clădiri de
învățământ și pentru
sport I 1,50 4,00 2,00 1,40 0,77
II 1,55 4,50 2,30 1,40 0,77
III 1,60 5,00 2,60 1,40 0,77
IV 1,65 5,50 2,65 1,40 0,77
V 1,70 6,00 2,70 1,40 0,77
Birouri, clădiri
comerciale și
hoteliere*) I 1,50 3,50 2,00 1,40 0,70
II 1,55 4,00 2,30 1,40 0,70
III 1,60 4,50 2,60 1,40 0,70
IV 1,65 5,00 2,65 1,40 0,70
V 1,70 5,50 2,70 1,40 0,70
Alte clădiri
(industriale cu
regim normal de
exploatare) I 1,50 2,90 1,00 1,40 0,60
II 1,55 2,90 1,10 1,40 0,60
III 1,60 2,90 1,20 1,40 0,60
IV 1,65 2,90 1,30 1,40 0,60
V 1,70 2,90 1,40 1,40 0,60
*) pentru partea de cazare se aplică prevederile pentru clădirile rezidențiale.
Notă: Clădirile nerezidențiale de categoria 2 sunt acele clădiri cu “ocupare discontinuă”, cu
excepția celor din clasa de inerție mare, a căror funcționalitate permite ca abaterea de la
temperatura normală de exploatare să fie mai mare de 70C pe o perioadă de 10 ore pe zi, din care
cel puțin 5 ore în intervalul “ora 0 – ora 7”.
Valorile normate ale coeficientului glo bal de izolare termică, G1 ref [W/(m3K)], se determină pe
baza coeficienților de control prevăzuți în tabelele 2.7 sau 2.8 și a suprafețelor aferente acestor
elemente, cu relația:
[W/(m3K)] (2. 3)
și a suprafețelor aferente acestor elemente, cu relația:
+•+ + + =eAPdcA
bA
aA
V1G14 3 2 1ref
[W/(m3K)] (2. 3)
+•+ + + =eAPdcA
bA
aA
V1G14 3 2 1ref
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
73
B. Cerințe minime de performanță energetică pentru clădiri existente
B.1 Clădiri rezidențiale
La renovarea/renovarea majoră din punct de vedere energetic a clă dirilor rezidențiale existente,
este obligatorie îndeplinirea cumulativă a condițiilor de la paragraful A1. Pentru clădirile
rezidențiale pentru care nu se pot realiza cerințele minime pentru unul sau mai multe elemente ale
clădirii, R’m ≥ R’min, este obli gatorie îndeplinirea condiției q an ≤ q an,max .
B.2 Clădiri nerezidențiale
La renovarea/renovarea majoră din punct de vedere energetic a clădirilor nerezidențiale existente,
este obligatorie îndeplinirea condiției prevăzut e la paragraful A2, respectiv, q an ≤ q an,max .
C. Cerințe minime de confort higrotermic în clădirile noi
C.1 Cerințele minime de confort higrotermic pentru elementele de construcție care fac parte din
anvelopa clădirii, precum și pentru ansamblul clădirilor noi și existente, sunt stabilite diferențiat
pentru diverse categorii de clădiri:
a) pe elementele de construcție care fac parte din anvelopa clădirii;
b) pe ansamblul clădirii.
C.2 Pentru clădirile rezidențiale și nerezidențiale, cerințele minime pentru elementele clădirilor, din
punct de vedere al confortului higrotermic, se referă la:
a. diferența maximă de temperatură admisă între temperatura interioară și temperatura medie
a suprafeței interioare – θi max pentru considerente de confort higrotermic. Pentru partea
opacă a clădirii, valorile normate θi max sunt prezentate în Tabelul VI din Partea 3 –
Normativ privind calculul performanțelor termoenergetice ale elementelor de construcție
ale clădirilor, indicativ C 107/3 pentru dive rse destinații și funcțiuni specifice. La
elementele de clădire ale încăperilor în care staționarea oamenilor este de scurtă durată (de
exemplu casa scării, holurile de intrare în clădirile de locuit, ș.a.) valorile θi max se măresc
cu 1 K.
b. rezistența termică corectată a elementului de clădire , calculată cu luarea în considerație a
influenței tuturor punților termice asupra acestuia, calculată pentru fiecare încăpere, sa fie
mai mare decât valoarea de control R’ nec – rezistența termică necesară din consid erente
igienico -sanitare, calculata conform art. 13.1 din Partea 3 – Normativ privind calculul
performanțelor termoenergetice ale elementelor de construcție ale clădirilor, indicativ C
107/3;
c. temperatura superficială minimă θsi min pentru evitarea riscului de condens superficial pe
suprafața interioară a elementelor d e construcție care alcătuiesc anvelopa clădirilor, pentru
care trebuie respectată condiția :
θsi,min ≥ θr [oC]
unde
valorile temperaturilor superficiale medii θ si min se limitează indirect prin normarea
indicatorilor globali de confort termic, precum și a indicatorilor specifici disconfortului
local .
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
74 Pentru cazurile și detaliile curente, temperaturile superficiale minime θsi min se dau în tabelele
cuprinse în cataloage le de valori precalculate pentru punți termice uzuale, prezentate în
Anexa K din Partea 3 – Normativ privind calculul performanțelor termoenergetice ale
elementelor de construcție ale clădirilor, indicativ C 107/3;
θr – temperatura punctului de rouă se poa te determina din anexa B din Partea 3 – Normativ
privind calculul performanțelor termoenergetice ale elementelor de construcție ale clădirilor,
indicativ C 107/3, în funcție de temperatura interioară convențională de calcul și de
umiditatea relativă a aeru lui interior.
C.3 Pentru clădirile rezidențiale și asimilate acestora , cerințele minime pe ansamblul clădirii, din
punct de vedere al confortului higrotermic, se referă la debitul minim de aer proaspăt. Numărul
mediu de schimburi de aer pe oră‚ [h-1] este prezentat pentru diverse categorii de clădiri în Anexa
I din Partea I – Normativ privind calculul performanțelor termoenergetice ale elementelor de
construcție ale clădirilor, indicativ C 107/1 . Cerința minimă se referă la numărul minim de
schimburi de aer corespunzător clasei medii de permeabilitate, dar care nu poate fi mai mic de 0,5
h-1.
C.4 Pentru clădirile nerezidențiale, cerințele minime pe ansamblul clădirii, din punct de vedere al
confortului higrotermic, se referă la:
a) debitul de a er proaspăt în cazul ventilării clădirilor cu prezența umană, pentru care sunt
prezentate valori, în funcție de clasa de ambianță, în Tabelele 5.4.1 și 5.4.2 din Normativ
pentru proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor de ventilare și climatiza re,
indicativ I 5 -2010.
b) permeabilitatea la aer a elementelor de închidere ale unei clădiri trebuie să fie astfel încât
rata de ventilare suplimentară în raport cu rata de ventilare specifică să nu fie mai mare, în
medie, de 0,2 schimburi pe oră, în sezonul de încălzire. Cerințele minime privind a sigurarea
calității aerului interior prin ventilare trebuie respectate în funcție de destinația încăperii,
tipul surselor de poluare și activitatea care se desfășoară în încăpere. Nivelul de CO 2 pentru
diferite cate gorii de calitate a aerului interior este prezentat în Tabelul 3.2 din Normativ
pentru proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor de ventilare și climatizare,
indicativ I 5 -2010 .
D. Cerințe minime de performanță energetică pentru clădiri cu consum de energie
aproape egal cu zero
Cerințele minime de performanță energetică pentru clădirile noi cu consum de energie aproape
egal cu zero privește consumul de energie primară și emisiile de CO 2, care sunt prezentate distinct,
în tabelul 2.11, pe categorii de clădiri și zone climatice, pentru orizontul de timp 01.01.2019 și
01.01.2021.
2.3 Rezistențe termice
2.3.1. Calculul rezistenței termice și a transmitanței termice ale elementelor de cl ădire
opace
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
75 Calculul rezistenței termice și a transmitanței termice ale elementelor de cl ădire opace se face
conform prevederilor din reglementarea termică C107 -2005 (2010), cu modificările, precizările și
completările făcute, în continuare, în prezentul subcapitol.
Calculul rezistenței termice unidirecționale, ține seama de prevederile din actele normative în
vigoare (document recomandat: SR EN ISO 6946).
Rezistența termică unidirecțională a unui element de clădire alcătuit din unul sau mai multe straturi
din materiale omoge ne, fără punți termice, inclusiv din eventuale straturi de aer neventilat, dispuse
perpendicular pe direcția fluxului termic, se calculează cu relația :
R = R si + Rj + Ra + R se [m2K/W] (2. 4)
Rezistențele la transfer termic superficial ( Rsi și Rse) se consideră în calcule în funcție de direcția
și sensul fluxului termic; Rsi =1/h i și Rse =1/h e.
Pentru calculul câmpului de temperaturi în vederea verificării temperaturilor superficiale, valoarea
rezistenței la transfer termic superficial interior Rsi, în cîmpul curent al elementului și pentru
îmbinări 2 -D sau 3 -D în anvelopă, se consideră diferențiat (documente recomandate: SR EN ISO
10211 ).
Tabel 2. 9. Coeficienți de transfer termic superficial h i și h e [W/(m2K)] și rezistențe termice
superficiale R si și R se [m2K/W]
DIRECȚIA ȘI SENSUL FLUXULUI
TERMIC Elemente de clădire în
contact cu:
• exteriorul
• pasaje deschise (ganguri) Elemente de clădire în
contact cu spații ventilate
neîncălzite:
• subsoluri și pivnițe
• poduri
• balcoane și logii închise
• rosturi închise
• alte încăperi neîncălzite
hi/Rsi he/Rse hi/Rsi he/Rse
0,1258
*)
0,04224
0,1258
0,08412
0,1258
*)
0,04224
0,1258
0,08412
i
e, u
i
e, u
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
76
Valorile rezistențelor termice superficiale interioare din tabelul anterior sunt valabile pentru
suprafețele interioare obișnuite, netratate (cu un coeficient de emisie = 0,9); valorile din tabel au
fost determinate pentru o temperatură interioară evalua tă la + 20 oC.
Valoarile acestor rezistențe termice superficiale exterioare corespund următoarelor condiții:
– suprafața exterioară netratată, cu un coeficient de emisie = 0,9 ;
– temperatura exterioară e = 0 oC
– viteza vântului adiacent suprafeței exterioare v = 4 m/s
Pentru alte viteze ale vântului rezistența termică superficială exterioară se poate considera orientativ
astfel:
Tabel 2. 10. Rezistenta de transfer termic superficial R se
v Rse
[m/s] [m2K/W]
1 0,08
2 0,06
3 0,05
4 0,04
5 0,04
7 0,03
10 0,02
Rezistențele termice ale straturilor de aer neventilat (Ra) se consideră, în funcție de direcția și
sensul fluxului termic și de grosimea stratului de aer ( document recomandat SR EN ISO 6946 ),
pentru toate elementele de construcție, cu excepția elementelor de construcție vitrate.
Pentru modul în care se pot considera în calculele termotehnice straturile de aer în care există un
oarecare grad de ventilare al spațiului de aer, deci o comunicare cu mediul exterior, se poate
consulta documentul recomandat este SR EN ISO 6946.
Relația de calcul a rezistenței termice se utilizează și pentru determinarea rezistenței termice în
câmp curent, a elementelor de construcție neomogene (cu punți termice).
În calculul unidirecțional, suprafețele izoterme se consideră că sunt paralele cu s uprafața
elementului de construcție.
0,1676
*)
0,04224
0,1676
0,08412
i
e, u
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
77 La elementele de construcție cu straturi de grosime variabilă (de exemplu la planșeele de la terase),
rezistențele termice se pot determina pe baza grosimilor medii ale acestor straturi, aferente
suprafețelor care se c alculează .
Transmitanța termică/coeficientul unidirecțional de transmisie termică prin suprafață se determină
cu relația :
[W/(m2K)] (2. 5)
Dacă valorile R și U reprezintă rezultate finale ale calculelor termotehnice, ele pot fi rotunjite la 3
cifre semnificative (2 zecimale).
Punțile termice la clădiri determină o modificare a fluxurilor termice și a temperaturilor
superficiale în comparație cu cele corespunzăt oare unei structuri fără punți termice. Aceste fluxuri
termice și temperaturi pot fi determinate cu un grad suficient de exactitate prin calcule numerice
(document recomandat: SR EN ISO 10211).
Pentru punțile termice liniare este mai operativ să se utili zeze metode simplificate pentru estimarea
transmitanțelor termice liniare (document recomandat: SR EN ISO 14683 ).
Rezistența termică corectată (cu influenta puntil or termice) se determină la elementele de
construcție cu alcătuire neomogenă; ea ține seama de influența punților termice asupra valorii
rezistenței termice determinate pe baza unui calcul unidirecțional în câmp curent, respectiv în zona
cu alcătuirea predominantă.
Rezistența termică corectată R‘ și respectiv transmitanța termică corectată U' se calculează cu
relația generală :
[W/(m2K)] (2. 6)
în care :
R rezistența termică totală, unidirecțională, aferentă ariei A;
l lungimea punților liniare de același fel, din cadrul suprafeței A.
Rezistența termică corectată se mai poate exprima prin relația :
R’ = r . R [m2K/W] (2. 7)
în care r reprezintă coeficientul de reducere a rezistenței termice totale, unidirecționale :
[ – ] (2. 8)
Transmitanțele termice liniare și punctuale aduc o corecție a calcului unidirecțional, ținând
seama atât de prezența punților termice const ructive, cât și de comportarea reală, bidimensională,
respectiv tridimensională, a fluxului termic, în zonele de neomogenitate a elementelor de
construcție.
R1U=
()
A Al
R1
R1U'' +
+ = =
()
Al R
11r +
+=
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
78 Punțile termice punctuale rezultate la intersecția unor punți termice liniare, de regulă, se negli jează
în calcule.
Transmitanțele termice liniare și punctuale nu diferă în funcție de zonele climatice; ele se
determină pe baza calculului numeric automat al câmpurilor de temperaturi. Pentru detalii uzuale
se pot folosi valorile precalculate din tabelele cuprinse în Cataloage cu valori precalculate ale
transmitanțelor termice liniare și punctuale (Anexa la ordinul nr. 1590/24.08.2015 precum si
C107).
2.3.2. Transmitanța termică a elementelor vitrate (ferestre și uși)
Transmitanța termic ă a elementelor vitrate se va calcula, fie utilizând metoda simplificată
(document recomandat SR EN ISO 10077 -1 Partea 1) fie metoda numerică bidimensională
(document recomandat SR EN ISO 10077 -2- Partea 2).
Calculul acestor elemente de clădire se face co nform prevederilor din reglementarea tehnică C107 –
2005, cu modificările și completările ulterioare .
Pentru pereții cortină documentul de referință este: SR EN ISO 12631
2.3.3. Stabilirea prin calcul a parametrilor de performanțǎ termicǎ a elementelor de
anvelop ǎ aflate în contact cu solul
Pentru stabilirea prin calcul a parametrilor de performanțǎ termicǎ a elementelor de anvelopǎ aflate
în contact cu solul se recomanda documentele C107/5 -2005, SR EN ISO 13370:2017, SR EN
12831 -1:2017.
Coeficientul de transfer termic prin sol, Hg, se poate calcula conform SR EN ISO 13370. În cazul
în care exist ă spații necondi ționate, Hg se calculeaz ă ca și cum nu ar exista spa țiile necondi ționate.
SR EN ISO 13370 stabile ște metode de calculul ale coefi cientului de transfer termic prin
transmisie pe baz ă lunar ă, Hg;an,m , luând în considerare iner ția termic ă a solului. Ace ști coeficien ți
lunari pot fi defini ți în funcție de coeficientul mediu anual, Hg, prin factori de corec ție, bm, unde
pentru fiecare lu na m:
bm = H g;an,m / Hg (2. 9)
Valorile lui bm pot fi stabilite lunar sau în func ție de anotimp, la nivel national. Valoarea lui b este
în mod obi șnuit mai mic ă de 1 în timpul iernii și mai mare de 1 în decursul verii, deoarece în
timpul iernii diferen ța efectiv ă de temperatur ă în pământ este mai mic ă decât diferen ța de
temperatur ă între mediul interior și mediul exterior, iar în timpul verii este mai mare. Dac ă media
lunar ă a temperaturilor exterioare este mai mare decât cea a temp eraturilor interioare, valoarea lui
b poate fi negativ ă.
Documentul recomandat SR EN ISO 13789, acceptă, pentru elementele de construcție în contact
cu solul, ipoteza utilizării condițiilor de calcul în regim termic staționar.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
79 2.3.4. Rezistența termică /transmitanța termică medie a anvelopei clǎdirii
Rezistența termică corectată medie ( R'm) a unui element de clădire al anvelopei clădirii/
transmitanța termică corectată medie a unui element de clădire al anvelopei clădirii, se calculează
cu relația :
𝑅′𝑚=1
𝑈′𝑐𝑙𝑎𝑑𝑖𝑟𝑒=∑𝐴𝑘
∑(𝐴𝑘∗𝑈′𝑘) [ m2K/W] (2. 10)
în care :
U'j transmitanțe termice corectate [W/(m2K)] aferente suprafețelor Aj .
Relația de calcul este valabilă și pentru determinarea rezistențelor termice medii ale unor elemente
de construcție alcătuite din două sau din mai multe zone cu alcătuire omogenă; în această situație
în această relație, în loc de U'j se introduce transmitanța termică unidi recțională Uj , obținându -se
rezistența termică medie Rm = 1/Um.
Rezistența termică corectată medie a anvelopei clădirii ( R'M) / transmitanța termică medie a
anvelopei clǎdirii (U'clădire), se calculează cu relația :
𝑅′𝑀=1
𝑈′𝑐𝑙𝑎𝑑𝑖𝑟𝑒=∑𝐴𝑘
∑(𝐴𝑘∗𝑈′𝑘) [ m2K/W] (2. 11)
Coeficientul de cuplaj termic ( L), aferent unui element de clădire se calculează cu relația generală:
𝐿𝑗=𝐴𝑗∗𝑈′
𝑗=𝐴𝑗
𝑈′𝑗 [ m2K/W] (2. 12)
în care indicele j se poate referi la o suprafață a elementului de construcție, la o încăpere, la un
nivel sau la ansamblul clădirii.
Pentru ansamblul mai multor elemente de construcție, valorile L se pot însuma.
2.4 Prevederi specifice pentru anvelopa clădirilor al căror consum de energie este
aproape egal cu zero (nZEB)
Document ele care define sc, în România nivelul de performanță al clădirilor nZEB sunt Ordinul
386/2016 si ”Planului național de acțiune în domeniul eficienței energetice” -versiunea 2014,
aprobat prin Hotărâre a Guvernului României nr.122/25.02.2015, publicată în MO, Partea I, nr.
169 bis/11.03.2015, cap.3.2 Masuri de eficiență în clădiri, Anexa C Performanța energetică a
clădiri nZEB (cu consum de energie aproape zero).
Clădirile reprezentative (existente /noi) se consideră a fi:
• clădiri de locuit de tip condominiu (blocuri de apartamente );
• clădiri de locuit unifamiliale;
• clădiri de birouri / administrative;
• clădiri din sistemul de educație și învățământ;
• clădiri din sistemul de sănătate.
Clădirea cu consum de energie aproape de ze ro este caracterizată de consum redus de energie
provenită din surse convenționale și utilizează surse regenerabile de energie într -o proporție
stabilită prin procedura de definire a cerințelor minime, în conformitate cu prevederile art. 4 și art.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
80 5 ale Di rectivei 2010/31/UE. Atât în cazul clădirilor noi cât și al celor existente incluse în programe
naționale și locale de modernizare energetică, se urmărește ca soluțiile tehnice adoptate să satisfacă
cerințele minime din punct de vedere al costurilor, deter minate în concordanță cu prevederile
Regulamentului delegat al UE nr. 244/2012.
Parametrii energetici și de mediu adaptabili clădirilor noi se definesc în raport cu cerințele minime
actuale impuse clădirilor noi și cu restricțiile climatice și tehnologice zonale. Definirea clădirii cu
consum energetic aproape de zero reprezintă rezultanta respectării a două componente care
condiționează performanța energetică a unei clădiri, după cum urmează:
– configurația arhitecturală a clădirii cu respectarea principiilor Dezvoltării Durabile și în
special cu minimizarea impactului asupra mediului natural, inclusiv asupra
microclimatului zonal;
– asigurarea necesarului de utilități energetice, în special din rețele districtuale urbane
/zonale cu condiția ca efici ența energetică a acestora să fie compatibilă cu performanța
energetică a clădirilor noi de tip NZEB.
Dotarea clădirilor cu surse de energie regenerabile – amplasate fie pe clădire, fie pe terenul aflat în
proprietatea clădirii, trebuie foarte atent anali zată, în stadiul de proiect zonal urban, din punct de
vedere al impactului asupra mediului natural, pe de o parte, și din punct de vedere propriu clădirii,
pe de altă parte.
Sursele de energie sunt de două categorii:
– Surse care sunt cuprinse în sistemul d e alimentare centralizată cu căldură care furnizează
energie clădirii respective (hidroenergetice, solare, cogenerare de înaltă eficiență,
geotermale, eoliene, etc.);
– Surse individuale, la nivelul proprietății care include clădirea (solare termice, solare,
electrice, pompe de căldură, eoliene, biomasă, pile de combustie, etc.).
Urmare a analizei soluțiilor de cladirii nZEB prin raportare la clădirile noi configurate conform
normativului în vigoare (C 107/2010) s -a determinat eficiența economică a soluțiilo r tehnice și
durata de recuperare a investițiilor față de clădirea convențională. Analiza a vizat, în special,
impactul sistemelor de asigurare a utilităților, al soluțiilor pasive de management energetic și al
dotării clădirii cu surse regenerabile de ene rgie (panouri solare termice, panouri fotovoltaice și
pompe de căldură apă -apă). S -a considerat la toate cele trei tipuri de clădiri care fac obiectul
analizei dotarea cu panouri fotovoltaice și cu echipamentul necesar utilizării în scopuri menajere
(220 V monofazat) a energiei electrice (invertor, sistem de acumulare etc.). Panourile fotovoltaice
au o eficiență de captare a energiei solare de 15 % și sunt amplasate pe acoperișul clădirilor. În
toate cazurile azimutul este Sud. Înclinarea panourilor în rapo rt cu planul orizontal s -a determinat
prin maximizarea energiei solare captate pe durata anului la nivel de suprafață unitară liber expusă.
Valorile intensității radiației solare globale rezultă din prelucrarea valorilor orare caracteristice
anului clima tic tip. Sinteza acestor rezultate se prezintă în tabelul 3.17 -Exemple de clădiri NZEB
– performanța energetică și economică (durata de recuperare a investițiilor față de clădirea
convențională realizată conf. C107/2010).
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
81
Nivelul de performanță energetic ă al clădirii trebuie să asigure îndeplinirea standardului de clădire
nZEB. In România, documentul Ordinul 386 din 2016 a stabilit nivelurile nZEB ce trebuie
îndeplinite până în anul 2020 pentru diferite tipuri de clădiri reprezentative pentru situația med iului
construit din România, dispuse în cele 5 zone climatice ale României (tabelul 2.11).
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplica re
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
82 Tabel 2. 11 Valorile limită maximum admise ale energiei primare și ale emisiilor de CO2 pentru cladirile al caror consum de energie este aproape zero
Zona
Orizont CLĂDIRI DE BIROURI CLĂDIRI DESTINATE
ÎNVĂȚĂMÂNTULUI CLĂDIRI DESTINATE
SISTEMULUI SANITAR CLĂDIRI DE LOCUIT
COLECTIVE CLĂDIRI DE LOCUIT
INDIVIDUALE
climatică Energie
primară Degajări
CO 2 Energie
primară Degajări
CO 2 Energie
primară Degajări
CO 2 Energie
primară Degajări
CO 2 Energie
primară Degajări
CO 2 [kW h/m2y] [kg/m2y] [kWh/m2y] [kg/m2y] [kWh/m2y] [kg/m2y] [kWh/m2y] [kg/m2y] [kWh/m2y] [kg/m2y]
I 31 dec. 2018 50 13 100 25 79 21 100 25 115 31
31 dec. 2020 45 12 92 24 76 21 93 25 98 24
II 31 dec. 2018 57 15 120 35 97 27 105 28 121 34
31 dec. 2020 57 15 115 30 97 26 100 27 111 30
III 31 dec. 2018 69 19 136 37 115 32 122 34 155 41
31 dec. 2020 69 19 136 37 115 32 111 30 145 40
IV 31 dec. 2018 89 24 172 48 149 42 144 36 201 51
31 dec. 2020 83 24 170 49 142 41 127 35 189 42
V 31 dec. 2018 98 28 192 56 174 49 152 38 229 57
31 dec. 2020 89 24 185 53 167 48 135 37 217 54
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
83 Obținerea unui nivel ridicat de performanță energetică al clădirilor se poate face, acordând
importanță unor aspecte, precum:
– Geometria și orientarea clădirii – geometria mai compactă poate să asigure un nivel de
performanță energe tică mai ridicat; Aceasta este identificată prin raportul suprafață
exterioară pe volum interior (A/V). Un nivel de compactitate optim este A/V≤0.7 m2/m3.
– Strategii de iluminat și soluții de umbrire – La proiectarea anvelopei clădirii se recomandă
crearea unei strategii de iluminare pentru a se asigure un control adecvat al nivelului de
lumină naturală cât și a aportului solar de căldură mai ales pe fațada sudică și vestică.
Funcțiunile clădirii care au nevoie de un nivel de iluminare mare se recomandă a fi dispuse
pe fațada sudică iar spațiile cu un nivel de iluminare mai scăzut pe fațada opusă. Suprafața
vitrată dispusă pe fațada sudică trebuie să asigure un raport optim suprafață vitrată –
suprafața opacă, respectiv suprafața vitrată să fie în proporție de 25%-35%. In ceea ce
privește suprafața interioară a peretelui în contact cu fereastra, se poate realiza o teșire care
să ofere posibilitatea pătrunderii unei cantități mult mai mari de lumină naturală, fără a
crește dimensiunea ferestrelor. Sistemele de um brire se aleg din faza inițială de proiectarea
clădirii, acestea având rolul de a reduce excesul de radiație solară care pătrunde în spațiile
clădirii în perioada caldă a anului, precum și pentru controlul distribuției luminii naturale
în încăpere. Sistemele de umbrire exterioare sunt cele mai eficiente în blocarea accesului
aport ului solar în spațiile clădirii, în timp ce sistemele interioare de umbrire nu sunt atât de
eficiente având în vedere că radiația solară traversează suprafața de s ticlă ajungând în
spațiul interior, astfel că acest sistem asigură doar un control al luminii naturale. Cerințele
funcționale ale sistemelor de umbrire se modifică în funcție de regiunea geografică și zona
climatică unde este amplasată clădirea. Pentru a n u adăuga un alt consum de energie și alte
costuri în funcționarea clădirii, sunt de preferat sistemele de umbrire create cu ajutorul
anvelopei clădirii și/sau cele acționate manual
– Strategii de ventilare naturală – Eficiența ventilării naturale depinde de o serie de factori:
amplasamentul clădirii, împrejurimile clădirii, microclimat, geometria clădirii,
dimensiunile ferestrelor, nivelul de zgomot exterior etc..)
– Materialele utilizate – Pentru a cuantifica impactul materialelor utilizate se impune
realizare a unei analize pe durata de viață a materialului (i.e. Life Cycle Assessment)
– Acustica clădirii – Acustica clădirii include: izolarea acustică definită prin izolarea la
zgomotul aerian și izolarea la zgomot de impact, tratarea fonică și stabilirea unui tim p de
reverberație adecvat funcțiunii clădirii. Acustica clădirii este influențeată seminificativ de
materialele utilizate la realizarea elementelor de clădire.
– Soluții constructive pentru anvelopa clădirii – O abordare corectă a proiectării soluțiilor
constructive pentru anvelopa clădirii prin utilizarea soluțiilor pasive de realizare a nivelului
de clădiri nZEB va a avea ca rezultat un nivel de consumuri energetice scăzut precum si
un confort interior adecvat funcțiunii clădirii
Proiectarea la nivel nZEB a anvelopei clădirii include următoarele aspecte:
(1) Realizarea unui nivel de izolare termică care să asigure valorile rezistențelor termice cerute
pentru nZEB – La nivel European nu există valori impuse ale rezistențelor termice pentru clădirile
nZEB. C u toate acestea, se recomandă ca valorile elementelor anvelopei clădirii să asigure nivelul
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
84 definit de valorile rezistențelor termice (i.e. transmitanțelor termice U), impuse de standardul de
proiectare pasivă.
(2) Minimizarea punților termice
(3) Utilizar ea unor suprafețe vitrate performante
(4) Evaluarea soluțiilor de anvelopă la transferul de masă
(5) Utilizarea inerției termice a clădirii
(6) Minimizarea infiltrațiilor prin zonele de neetanșeitate ale clădirii
În tabelul urmator se prezintă valorile pr opuse pentru transmitanța termică a elementelor care
alcătuiesc anvelopa termică a clădirilor nZEB în România.
Tabel 2. 12. – Valori medii U și R elemente anvelopei clădirii de locuit nZEB în România
Elementele anvelopei clădirii Valori medii
U R
Pereți exteriori 0,25 4,00
Ferestre 1,00* 1,00
Acoperiș 0,12 8,33
Planșeu peste subsol neîncălzit/ Placa pe sol 0,33 3,03
Notă: *ferestrele sunt de tipul vitraj triplu
2.5 . Permeabilitatea la aer a unei cladiri
Parametrul fizic care descrie permeabilitatea la aer a unei cladiri este rata de infiltratii sau numar
de schimburi de aer pe ora, notata cu na (h-1), reprezentand debitul de aer infiltrat raportat la
volumul cladirii. In calculele de certificare energetic a se va folosi valoarea acestui parametru, na,
corespunzatoare unei actiuni medii a vantului; aceasta se materializeaza printr -o diferenta de
presiune exterior -interior medie anuala de 4Pa (presiune mai mare la exteriorul caldirii). Pr incipalii
parametrii care influenteaza permeabilitatea la aer a cladirii sunt diferenta de presiune exterior –
interior si starea de degradare a tamplariei exterioare a cladirii. Alti parametrii precum expunerea
cladirii la actiunea vantului si adapostirea c ladiri fata de actiunea vantului au o influenta asupra
diferentei de presiune exterior -interior.
Pentru determinarea permeabilitatii la aer a unei cladiri se pot folosi metode experimentale
(metoda presurizarii – SR EN ISO 9972 ) sau se estimeaza acest pa rametru functie de principalii
factori ce influenteaza permeabilitatea la aer a cladirii. Pentru aceasta a doua cale de estimare a
permeabilitatii se vor determina mai intai clasele parametrilor care influenteaza permeabilitatea la
aer.
Clasa de expunerea unei cladiri fata de actiunea vantului se va determina functie de pozitionarea
ferestrelor pe anvelopa cladirii. Se vor considera trei clase de expunere: expunere simpla (ES),
expunere medie (EM) si expunere dubla (ED), diferentiate conform figurii de mai jos.
Clasa de adapostire a cladirii la actiunea vantului se va determina corespunzator pozitiei cladirii
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
85
Figura 2. 4. Clasa de adapostire a cladirii
Starea de degradare a tamplariei reprezinta principalul factor care influenteaza debitului de aer
infiltrat si permeabilitaii la aer a unei cladiri. Vizual se va estima starea de degradare a tamplariei.
Mai jos se prezinta o descriere a diferitelor stari de degradare pentru tamplarie (clasica de lemn,
metalica, PVC, aluminiu) si valorile medii de permeabil itate la aer.
Starile de degradare ale tamplariei clasice de lemn:
L1 – in stare buna, noua, cu garnituri de etansare
L2 – in stare buna, noua, fara garnituri de etansare
L3 – veche fara o stare de degradare vizibila
L4 – veche cu rama mobila putin curbata (trebuie ridicata rama pentru a fi inchisa fereastra)
L5 – veche cu rama mobila intrata in proces de degradare a lemnului (lemn putred) dar rostul nu
este vizibil
L6 – cu rama putreda cu rost vizibil (3 -4mm latimea rostului la partea opusa a balamalelor)
Stari de degradare ale tamplariei clasice cu rama metal ica (cornier) :
M1 – in stare buna, cu garnituri de etansate
M2 – in stare buna, fara garnituri de etansa re
M3 – vizibil a degradata, vopsea de zlipita
M4 – in stare ruginit ă
M5 – cu metal umflat de rugina in zona balamelelor (5mm latimea rostului la partea opusa
balamalelor)
Starile de degradare ale tamplariei de PVC (simplu/dublu/triplu vitraj):
P1 – cu garnitura noua, in stare buna, flexibila (min 0.5)
P2 – cu garnitura invechita, care nu mai este flexibila
P3 – cu rama deformata sub actiunea caldur ii
P4 – cu rama cazuta, din cauza degradarii feroneriei
Starile de degradare ale tâmplăriei de Aluminiu (simplu/dublu/triplu vitraj):
A1 – cu garnitura noua, in stare buna, flexibila
A2 – cu garnitura invechita
A3 – cu rama degradata din cauza degradarii feroneriei
Valoarea permeabilitatii la aer a unei cladiri, na, se va estima din tabelul de mai jos functie de:
categoria cladirii (cladire individuala / cu mai multe apartamente), c lasa de expunere, clasa de
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
86 adapostire si starea de degradare a tamplariei. Daca starea de degradare a tamplariei cladirii
existente nu se regaseste in starile de degradare mai sus mentionate , se recomanda folosirea
aceluiasi tabel, iar estimarea permeabili tatii se va realiza prin interpolare sau extrapolare dupa caz.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplica re
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
87 Tabel 2. 13. Alegerea permeabilitatii la aer a unei cladiri
Categoria
cladirii Clasa de
Expunere Clasa de
Adapostire Categorie de tamplarie
Lemn Metal PVC Aluminiu
L1 L2 L3 L4 L5 L6 M1 M2 M3 M4 M5 P1 P2 P3 P4 A1 A2 A3
Cladiri individuale
(unifamiliare, cuplate,
insiruite) NA 0,5 0,75 1 1,45 1,8 2,15 0,5 0,85 1,4 1,95 2,5 0,5 0,5 0,8 1,2 0,5 0,95 1,25
MA 0,5 0,7 0,9 1,25 1,5 1,75 0,5 0,75 1,2 1,7 2,1 0,5 0,5 0,7 1 0,5 0,8 1
A 0,5 0,65 0,8 1,05 1,2 1,35 0,5 0,65 1 1,4 1,7 0,5 0,5 0,6 0,8 0,5 0,65 0,8
Cladiri cu
mai multe
apartamente ED
Dubla NA 0,5 0,6 0,8 1,15 1,45 1,7 0,5 0,7 1,1 1,55 2 0,5 0,5 0,65 0,95 0,5 0,9 1
MA 0,5 0,55 0,7 1 1,2 1,4 0,5 0,6 0,95 1,32 1,7 0,5 0,5 0,55 0,8 0,5 0,75 0,85
A 0,5 0,5 0,65 0,85 0,95 1,1 0,5 0,5 0,8 1,1 1,4 0,5 0,5 0,5 0,65 0,5 0,6 0,7
EM
Medie NA 0,5 0,55 0,7 1,05 1,3 1,5 0,5 0,6 1 1,45 1,85 0,5 0,5 0,55 0,85 0,5 0,8 0,95
MA 0,5 0,5 0,65 0,9 1,1 1,25 0,5 0,55 0,85 1,2 1,55 0,5 0,5 0,5 0,7 0,5 0,7 0,8
A 0,5 0,5 0,6 0,75 0,85 1 0,5 0,5 0,7 0,95 1,25 0,5 0,5 0,5 0,6 0,5 0,57 0,65
ES
Simpla NA 0,5 0,5 0,65 0,95 1,2 1,45 0,5 0,55 0,95 1,35 1,75 0,5 0,5 0,55 0,8 0,5 0,7 0,9
MA 0,5 0,5 0,6 0,85 1 1,15 0,5 0,5 0,8 1,15 1,5 0,5 0,5 0,5 0,65 0,5 0,63 0,75
A 0,5 0,5 0,55 0,7 0,8 0,9 0,5 0,5 0,65 0,9 1,15 0,5 0,5 0,5 0,55 0,5 0,55 0,60
Metodele de alegere a valorii permeabilitatii sunt metode aproximativ e prin estimarea vizuala starii de degradare a rostului si a valorii ratei de infiltratii.
Este posibil ca pentru unele obiective aceaste metode sa nu fie suficient de precise , caz in care se vor adopta metode experimentale de determinare a
acestei caracter istici a cladirii (metoda presurizarii – SR EN ISO 9972 ).
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
88 In cazul cladirilor a caror fatada este caracterizata de mai multe tipuri de tamplari e se va estima
o permeabilitate medie ce caracterizeaza intreaga cladire sau intreaga fatada. In aceasta situatie,
estimare permeabilitatii la aer a cladirii se realizeaza in trei etape:
• Se vor determinarea din planuri suprafetele utile incalzite ale apart amentelor
corespunzatoare pentru fiecare tip de tamplarie Sui (m2) ;
• Se vor determina ratele de infiltratii pentru fiecare tip de tamplarie, nai (1/h), fie prin
metoda experimentala fie prin extimare in functie de starea de degradare a tamplariei);
• Se va calcula permeabilitatea medie pentru intreaga cladire, na (1/h), ca medie ponderata
cu suprafetele utile.
𝑛𝑎=∑𝑆𝑢𝑖
∑𝑆𝑢𝑖𝑛𝑎𝑖 𝑖 (2. 13)
În situația în care clădirea care trebuie certificată nu are o înălțime constantă într e nivele, atunci
ponderarea se va face cu volumele încălzite ale apartamentelor corespunzătoare pentru fiecare tip
de tâmplărie în loc de suprafețele utile.
2.6 Determinarea necesarului de energie pentru incalzirea si/sau racirea cladirilor
2.6.1. Procedură de calcu l
Etapele care trebuie urmate pentru a obține evaluarea necesarului de energie în clădirile dotate cu
sisteme de încălzire, răcire, umidificare, dezumidificare , climatizare ( ȋncălzire și răcire ) și
ventilare mecanică sunt prezentate succint în continuare, într-o ordine care asigură o abordare
rapidă și coerentă. Acestea sunt detaliate în această metodologie, în paragrafele specificate.
• Se definește clădirea (destinația principală și tipul clădirii : exemplu, școală, clădire nouă,
veche, reabilitată etc.) ;
• Se precizează caracteristicile geometrice și termice ale elementelor de anvelopa ale clădirii
exprimate prin suprafețe : exterioare, interioare, pe sol, volume, rezistențe termice, punți
termice, capacități termice ;
• Se stabilesc sistemele cu care este dotată clădirea ; în cazul în care acestea lipsesc, dar sunt
necesare din considerente minime de confort termic, se consideră dotări fictive, care
funcționează la parametrii corespunzători tipului de clădire ;
• Se stabil esc condițiile interioare de referinta (temperaturi, umidități, pentru sezonul de
încălzire și cel de răcire, după caz) – (date din proiect, SR 1907, Normativ I5 ) precum și
debitele de aer de ventilare necesare (proiect, Normativ I5) ;
• Se alege metoda de c alcul (orară, lunară, în funcție de tipul sistemului, de complexitatea și
de precizia urmărită a cal culelor ; în această metodologie, necesarul de energie pentru
încălzire , răcire , climatizare este evaluat cu o metodă de calcul lunar; pentru determinarea
temperaturii interioare în clădiri, care se stabilește în regim liber (fără sisteme), se detaliază
o metodă de calcul orar (vezi Anexa D );
• Se stabilesc parametrii climatici exteriori, în funcție de amplasarea clădirii și de metoda de
calcul aleasă (date lunare, orare) ;
• Se realizează zonarea termică a clădirii urmărind principiile din 2.6.2; această etapă este
foarte importantă, deoarece calculul termic și energetic se realizează pe zonă termică. De
asemenea, se alege dacă se adoptă modelul cu zone termic e cuplate sau necuplate termic;
doarece zonele cuplate termic necesită date suplimentare și procedura de calcul greoaie nu
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
89 este justificată în cazuri curente, ȋn particular acest model nu se recomandă pentru metoda
de calcul lunar ;
• Se stabilește perioada de calcul; pentru metoda lunară detaliată în continuare, perioada de
calcul este perioada de funcționare a instalațiilor – o metodǎ simplificatǎ este prezentatǎ în
2.6.10 .
• Pentru determinarea temperaturii interioare folosind metoda orară, la nivelul de tr atare din
această metodologie, se urmărește posibilitatea funcționării în regim liber, fără sisteme,
folosind o secvența climatică corespunzătoare (dorită de evaluator pentru a evita
climatizarea ȋn acea perioadă).
2.6.2. Zonarea termică
Pentru calcul ul perfor mantei energetic e, obiectul evaluat (clădire sau parte de clădire) este
considerat ca o zonă termică unică sau este împărțit în mai multe zone termice.
O privire de ansamblu a tuturor termenilor și regulilor adecvate pentru zonare, inclusiv zonele
termic e și zonele de utilități (deservite de un sistem tehnic), este dezvoltată SR EN ISO 52000 –
1:2017 (art. 3, 9, 10). O zonă termică este o parte a clădirii care constă dintr -un set de spații
elementare cărora li se efectuează același bilanț termic.
O zonă d eservită de un sistem tehnic este o parte a clădirii care constă dintr -un set de spații
elementare care împart, pentru calcul, un necesar uniform sau sunt deservite de o anumită parte a
unui sistem sau subsistem tehnic. În scopul zonării, un spațiu este de numit un “spațiu elementar”
dacă aparține unei zone deservite de instalații pentru fiecare utilitate și unei zone termice.
Un spațiu elementar este o parte a unei încăperi, o încăpere sau grup de încăperi adiacente care
aparțin unei zone termice și unei zone deservite de instalații pentru fiecare utilitate. Spațiul
elementar este utilizat pentru specificarea zonelor termice și a zonelor deservite de o instalație. Un
spațiu elementar nu poate aparține parțial unei zone termice și parțial unei alte zone ter mice; sau
parțial unei zone deservite de o instalație și parțial unei alte zone deservite de o instalație.
Pentru exemplificare, ȋn figura urmatoare, zona termică 1 cuprinde spațiile elementare
S1+S2+S3+S4+S5. Zona deservită de instalația de încălzire 1 cuprinde spațiile elementare
S1+S2+S3. Zona deservită de instalația de încălzire 2 cuprinde spațiile elementare S4+S5.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
90
Figura 2. 5. Exemplu cu o zonă termică și două zone deservite de instalația de încălzire
Zth1 Zonă termică 1; cuprinzând spațiile elementare S1+S2+S3+S4+S5
SAH1 Zona deservită de instalația de încălzire 1 (de exemplu radiatoare); cuprinzând spațiile
elementare S1+S2+S3
SAH2 Zona deservită de instalația de încălzire s (de exemplu încălzire în pardoseală); cuprinzând
spați ile elementare S4+S5
Alt exemplu : un spațiu elementar constă dintr -un grup de spații de birouri adiacente care sunt în
aceeași zonă termică, aceeași zonă deservită de instalația de preparare a apei calde de consum,
aceeași zonă deservită de sistemul de ventilare, aceleași zone deservite de instalațiile de încălzire
și răcire și subsistemele acestora și aceeași zonă deservită de instalația de iluminat.
Spațiul elementar este utilizat de asemenea pentru schimbul de anumite date de calcul între zonele
deservite de o instalație și zonele termice, utilizând regulile de împărțire și grupare. Suplimentar,
acest lucru furnizează posibilitatea atribuirii de date unui grup de spații elementare care formează
o unitate de clădire sau o anumită parte a clădirii.
Spațiul elementar nu este utilizat în calculele reale: calculele reale sunt realizate pe zonă termică
(calcule de bilanț termic) și suplimentar pe fiecare tip de zonă deservită de un sistem tehnic (pentru
calcule legate de sistem/instalații).
De aceea maj oritatea datelor de intrare, cum ar majoritatea proprietăților fizice, condiții la limită
și condiții de exploatare nu sunt culese la nivel de spații elementare, ci la nivel de zone termice și
(datele suplimentare legate de sisteme/instalații) zone deservi te de o instalație.
Pentru calculele efectuate conform acestui document, obiectul evaluat (clădire sau parte de
clădire) este considerat ca o zonă termică unică sau împărțit în mai multe zone termice.
În metoda pas cu pas, prezentată în continuare, spa țiile sunt combinate sau împărțite pentru a
constitui zone termice. Metoda permite să se aleagă alte proceduri pentru una sau mai multe etape.
Se disting următoarele etape:
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
91 a) – pentru fiecare spațiu, este specificată categoria de spațiu, ținând seama de procedurile globale
de evaluare a performanței energetice ;
b) – toate spațiile alăturate care aparțin aceleiași categorii de spațiu sunt grupate într -o zonă
termică;
c) – în cazul unor deschideri mari între spații, acestea sunt incluse în aceeași zonă ter mică;
d) – o zonă termică este împărțită astfel încât să nu conțină decât spații deservite de aceleași utilități;
e) – zonele încălzite, răcite , climatizate (conform definiției, zona climatizată este o zonă de clădire,
încălzită si răcită) alăturate pot să fie combinate, dacă condițiile termice de utilizare sunt identice
sau similare;
f) – în cazul unui calcul propriu (specific, -acest tip de calcul se va detalia ȋn continuare) al unui
sistem, o zonă termică poate să fie împărțită, cu scopul de a atinge o oarecare omogenitate în
sistemul sau subsistemul din interiorul unei zone termice;
g) – o zonă termică trebuie împărțită astfel încât să fie, într -o oarecare măsură, omogenă în bilanțul
termic; criteriile sunt mai stricte dacă este implicată și răcirea;
Pentru fiecare dintre criteriile următoare, sunt considerate două părți diferite ale zonei termice,
fiecare acoperind cel puțin 25% din suprafața utilă de pardoseală a zonei considerate. Ar fi
neproductiv să se efectueze calcule deta liate pentru a evalua dacă aceste criterii sunt satisfăcute.
Este deci suficient să se estimeze aproximativ proprietățile menționate, după criteriile de mai jos.
— se estimează că între cele două părți ale zonei termice, aporturile interne medii lunare
(inclusiv pierderile recuperabile ale sistemului) plus aporturile solare dintr -o lună rece
reprezentativă, sunt diferite de cel puțin trei ori. Aceasta nu se aplică dacă valoarea medie este mai
mică de 15W/m2 de suprafață utilă de pardoseală.
In plus, dacă e ste implicat calculul necesarului sau sarcinilor de răcire sau calculul de temperatură
interioară, zona termică trebuie împărțită dacă:
— se estimează că între cele două părți, capacitatea termică eficace interioară (metodă lunară),
diferă cu mai mult de d ouă clase,
— se estimează că între cele două secțiuni, aporturile interne medii lunare, inclusiv pierderile
recuperabile ale sistemului, plus aporturile solare ale unei unei luni calde reprezentative, diferă cu
mai mult decât de trei ori. Aceasta nu se apl ică dacă valoarea medie este inferioară valorii 30W/m2
de suprafață utilă de pardoseală.
h) – zonele neȋncălzite, nerăcite, neclimatizate alăturate pot să fie combinate ;
i) – o zonă termică mică poate fi (re)combinată cu o zonă termică adiacentă dacă are același
ansamblu de utilități, dar condiții de utilizare diferite;
j) – o zonă termică foarte mică poate fi (re)combinată cu o zonă termică adiacentă chiar dacă are
un ansamblu diferit de utilități.
Anumite spații neincalzite, neracite, neclimatizate pot a vea prin ipoteză, din motive de
simplificare, aceleași condiții de utilizare ca și spațiile climatizate alăturate, urmȃnd ca pe urmă sǎ
fie racordate la acestea. De exemplu : pod, scară, atrium și garaj.
Alegerea ipotezei că aceste spații neîncălzite, nerăcite, neclimatizate au aceleași condiții de
utilizare ca spațiile încălzite, răcite, climatizate alăturate, poate avea o influență foarte importantă
asupra performanței energetice calculate. De asemenea, alegerea de a include dimensiunea acestor
spații, cum ar fi suprafața utilă de pardoseală, suprafața de referință de pardoseală sau volumul de
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
92 referință, în dimensiunea clădirii poate avea o influență foarte importantă asupra indicatorului
numeric pentru p erformanța energetică.
Nu este posibil să se aleagă zonele numai pe baza considerentelor fizice și geometrice ale clădirii,
mai ales dacă sunt implicate infiltrații de aer, vitraje, punți termice și/sau suprafețe de pardoseală
pe sol.
Spațiile care treb uie să fie considerate întotdeauna ca neclimatizate sunt următoarele:
– spații puternic ventilate (ca de exemplu: garaj, parcare acoperită). Un spațiu puternic
ventilat este definit ca un spațiu cu un debit de ventilare permanentă de cel puțin 3 dm3/s pe m 2
de suprafață utilă de pardoseală ;
– spații cu deschidere mare spre exterior; un spațiu cu o deschidere mare spre aerul exterior
este definit ca un spațiu care are una sau mai multe deschideri permanente cu o suprafață totală de
cel puțin 0,003m2 pe m2 de suprafață utilă de pardoseală a acestui spațiu.
O categorie de spațiu este caracterizată printr -un ansamblu specific de condiții de utilizare. Toate
spațiile alăturate care aparțin aceleiași categorii de spațiu sunt deci inițial grupate într -o zonă
termică.
Spațiile neîncalzite, nerăcite, neclimatizate, alăturate spațiilor încălzite, răcite, climatizate, sunt în
general modelate în mod simplificat; totuși, dacă o zonă neîncălzita, nerăcită, neclimatizată are un
efect important asupra calculului global, ea poate fi considerată ca o zonă încălzita, răcită,
climatizată (a cărei putere de încălzire și de răcire este zero).
Aceste s pații, complet înconjurate de alte spații din anvelopa termică, sunt prin ipoteză, de aceeași
categorie ca și spațiul adiacent. În cazul unde există mai multe categorii alăturate, este aleasă
categoria cu cea mai mare suprafață de pardoseală.
In cazul deschiderilor mari, permanente între două spații, spațiile sunt combinate într -o zonă
termică. Ușile care pot ră mâne deschise frecvent sunt considerate ca deschideri mari permanente.
O deschidere mare într -un spațiu către unul sau mai multe spații din anvelopa termică este
considerat, ca și în cazul deschiderilor spre exterior, ca una sau mai multe deschideri perman ente
cu o suprafață totală de cel puțin 0,003 m2/m2 de suprafață utilă de pardoseală a acestui spațiu.
Dacă condițiile termice de utilizare sunt diferite între spații, se aplică condițiile cele mai severe,
cu excepția zonelor mici sau foarte mici, în care se aplică simplificările ultimelor două etape i) și
j) meționate mai sus.
Condițiile termice de utilizare sunt definite ca reglaje minimale și maximale de temperatură și/sau
de umiditate și perioada sau perioadele de reglare, ca număr de ore pe zi și de zile pe săptămână.
Zonele încălzite, răcite, climatizate alăturate pot fi combinate dacă au condiții termice de utilizare
identice sau dacă au condițiile termice de utilizare similare și anume când sunt îndeplinite
condițiile următoare:
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
93 — diferența dintre reglajele de temperatură pentru încălzire (dacă este cazul ) este mai mică
de4K și diferența dintre reglajele de conținut de umiditate minim și maxim (dacă este cazul ) este
inferioară valorii de 0,2 kg/kg aer uscat; și
— perioadele de funcționare zilnice nu diferă cu mai mult de trei ore ; aceasta implică faptul
că gruparea nu este permisă dacă o zonă termică este utilizată în timpul week -endului și cealaltă
nu este.
În cazul combinării zonelor climatizate alăturate, cu îndeplinirea condițiilor de mai su s, se aplică
valorile medii ponderate pentru condițiile termice. Ponderarea este realizată conform regulilor de
aplicare date în SR EN ISO 52000 -1, pentru subdivizarea zonelor termice.
Zonel e încălzite, răcite , climatizate alăturate pot fi de asemenea com binate, pentru clădirile
rezidențiale, dacă regula se aplică pentru media spațială a punctelor de calcul.
Impărțirea în funcție de proprietățile specifice sistemului sau subsistemului se face astfel : în cazul
calculului propriu (specific) al un sistem, ținând seama de proprietăți specifice de încălzire, răcire,
ventilare sau umidificare (dezumidificare) ale sistemului, s -ar putea să fie necesar ca o zonă
termică să fie împărțită, datorită regulilor din normele de sistem corespunzătoare, pentru a atige o
oarecare omogenitate în sistemul sau subsistemul unei zone termice.
Se disting două tipuri de zone neincalzite, neracite, neclimatizate , referitoare la evaluarea
proprietăților de transmisie termică și aprecierii corespunzătoare a transferului ter mic și a
aporturilor din zona neclimatizată:
o zonă neîncălzita, nerăcită, neclimatizată exterioară (ztue): închiderea interioară este luată
ca limită pentru transmisia termică;
o zonă neîncălzită, nerăcită, neclimatizată interioară (ztui): închiderea exterioa ră este luată
ca limită pentru transmisia termică.
Figura 2. 6. Reprezentarea schematică a zonelor neclimatizate exterioare și interioare
O zonă neîncălzită, nerăcită, neclimatizată exterioară, ztue, este un tip « prin lipsă ».
O zonă neîncălzită, nerăcită, neclimatizată interioară, ztui, este aplicabilă în cazul de situațiilor în
care:
– proprietățile termice și geometrice ale elementelor de construcție exterioare pot fi
determinate mai precis decât proprietățile elementelor de clădire interioare;
– aporturile interne și solare în spațiului adiacent nu sunt dominante (seră, atrium).
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
94 Pentru a avea suficientă omogenitate în bilanțul termic, divizarea se bazează pe trei criterii, „de
cea mai bună estimare a experților, și anume 4 W/m2 ap orturi interioare, plus 0,20 × 150 W/m2
aporturi solare” ceea ce conduce la diferențe maxime de 34 W/m2 ( conform SR CEN ISO/TR
52000 -2:2017 ).
Pentru a lua în considerare efectul unei zone neîncălzite, nerăcite, neclimatizate, adiacentă unei
zone încălzite , răcite, neclimatizate, este necesar un factor de corecție. În cazul mai multor zone
încălzite, răcite, neclimatizate, este necesar și un factor de distribuție. Calculul pentru acești factori
va fi detaliat ȋn continuare.
În standardul european sunt date diferite metode pentru a lua în considerare efectul unei zone
neîncălzite, nerăcite, neclimatizate asupra transferului termic prin transmisie și ventilare și asupra
aporturilor de căldură.
2.6.2.1. Temperatură calculată într -o zonă neîncălzită, nerăcită, neclimatizată
adiacentă
Temperatura în zona neîncălzită, nerăcită, neclimatizată este necesară pentru a evalua, de exemplu,
pierderile de căldură ale generatoarelor de căldură sau de frig, ale siste melor de stocare și de
distribuție (canale și conducte) situate în spațiul sau spațiile neclimatizate. Pentru simplificare, nu
se face distincție între temperatura aerului și temperatura operativă.
Temperatura medie lunară într -o zonă neîncălzita, nerăci tă, neclimatizată exterioară sau interioară
k, θztu,k;m, în °C, este dată de relația:
(2. 14)
unde, pentru fiecare lună m:
bztu,k;m este factorul de corecție pentru zona neîncălzită, nerăcită, neclimatizată adiacentă k,
în luna m, determinat ȋn continuare ;
θcalc;H/C;ztc, j;m este temperatura setată din zona încălzită, racită, climatizată adiacentă j pentru
încălzire/răcire, conform normativelor I13, I5, în °C;
θe;a;m este temperatura (aerului) medie lunară a mediului exterior, în °C.
In cazul zonelor încălzite, răcite, climatizate alăturate multiple, temperaturile sunt ponderate
conform factorului de distribuție pentru transferul termic dintre zona încălzită, răcită, climatizată
ztcj și zona neîncălzită, nerăcită, neclimatizată k, Fztc,j; ztu,k;m,
Temperatura din zona neîncălzită, nerăcită, neclimatizată nu ia în considerare efectul aporturilor
interne sau solare. Acestea (dacă este cazul), sunt atribuite zonei sau zonelor încălzite, răcite,
climatizate alăturate.
In cazul zonelor încălzite , răcite, climatizate aflate in contact cu mai zone neîncălzite, nerăcite,
neclimatizate (casa de scara+subsol+pod+anvelopa conditionata) sunt necesare bilanturi termice
pe toate zonele.
( ) = + −ztu, ;H/C; e;a; ztu, calc;H/C;ztc, ; e a ; ; ; k m m k m j m mb
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
95 2.6.2.2. Factori de corecție și de distribuție
Factorul de corecție pentru zona neîncălzită, nerăcită, neclimatizată în luna m, bztu,m, este dat de:
(2. 15)
(2. 16)
În cazul zonelor încălzite, răcite, climatizate multiple, factorul de distribuție este dat de figura
urmatoare:
Figura 2. 7. Determinarea factorului de distribuție
unde
Fztc,i;ztu;m este factorul de distribuție pentru transfer termic între zona încălzită, răcită,
climatizată i și o zonă neîncălzită, nerăcită, neclimatizată adiacentă ztu, pentru luna
m;
bztu;m este factorul de corecție pentru zona neîncălzită, nerăcită, neclimatizată adiacentă ztu,
pentru lună m;
Hztu;e;m este coeficientul de transfer termic dintre zona neîncălzită, nerăcită, neclimatizată ztu
și mediul exterior pentru luna m, în W/K;
Hztu;tot;m este suma transmitanțelor termice între zona neîncălzită, nerăcită, neclimatizată ztu,
și zonele incalzite, racite, climatizate alăturate și mediul exterior pentru luna m,
în W/K;
Hztc,j;ztu;m este coeficientul de transfer termic dintre zona încălzită, răcită, climatizată ztc,j și
zona neîncălzită, nerăcită, neclimatizată ztu pentru luna m, în W/K;
ztc,j este indicele pentru oricare zonă încălzită, răcită, climatizată adiacentă zonei
neîncălz ite, nerăcite , neclimatizat e ztu.
(2. 17)
unde, pentru o zonă neîncălzită, nerăcită, neclimatizată k, în lună m:
Hztu;e ;k;m este coeficientul de transfer termic între zona neîncălzită, nerăcită, neclimatizată și
mediul exterior, în W/K;
Htr;uek;m este coeficientul de transfer termic prin transmisie între zona neincalzita, neracita,
neclimatizată și mediul exterior, în W/K;
cztu;ve este un coeficient pentru a exprima contribuția prin lipsă a ventilării în coeficientul
de transfer termic prin închiderea exterioară, Valoare indicată, cztu;ve = 0,5.
=;e
;tot;
;
;ztu m
ztu m
ztu mH
b
H
( ) =+ ;tot ztc, ; ;e; ; ; ztu m j ztu m ztu m
jH H H
( ) = + ztu;e; ; ztu;ve tr;ue; ;1k m k mH c H
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
96 2.6.2.3. Clădiri sau unități de clădiri rezidențiale, corecții pentru temperatura medie
interioară a spațiului
Pentru clădirile sau unitățile de clădiri rezidențiale, unde părți importante nu sunt încălzite, răcite,
climatizate (de exemplu dormitoare principale și/sau camere pentru oaspeți, birouri, poduri, spații
«moderat climatizate»), temperatura setată pentru încălzir e trebuie corectată. Sunt trei opțiuni
pentru corecția temperaturii, care « ajustează » temperatura setată .
• zonă unică, fără corecție:
Atunci când clădirea sau unitatea de clădire rezidențială este calculată ca o zonă unică, ztc:
temperatura setată pentru clădirea sau unitatea de clădire, calculată ca o singură zonă ztc, este
egală cu temperatura setată a spațiilor complet incalzite, racite, climatizate conform normativelor
I13, I5.
• zonă unică, cu corecție:
Pentru încǎlzire
Atunci când clădirea sau unit atea de clădire rezidențială este calculată ca o singură zonă ztc,
temperatura setată ajustată pentru toată clădirea sau unitatea de clădire, calculată ca o zonă unică
ztc, este egală cu temperatura setată a spațiilor complet climatizate (conform normative lor I13, I5 ),
din care se deduce Δ θint;set;H, m:
(2. 18)
unde, pentru clădirea sau unitatea de clădire ca zonă unică, ztc, în lună m.
HH;e;spec; ztc;m este coeficientul de transfer termic specifică prin transmisie și prin ventilare în luna
m, în W/(m2·K) determinată cu:
(2. 19)
HH;tr; ztc;m este coeficientul de transfer termic global prin transmisie, în W/K;
HH;ve; ztc;m este coeficienul global de transfer termic prin ventilare, în W/K;
Ause;ztc este suprafața utilă a pardoselii, în m2;
fmod;t este fracția adimensională (fixă) considerată prin ipoteză, ca timpul în care partea
climatizată moderat (în medie) este utilizată mai curând la un nivel de confort moderat
decât la nivelul de confort maxim ; ca valoare prin lipsă se poate considera : fmod;t =
0,8 ;
fmod;sp este fracția adimensională (fixă) considerată prin ipoteză ca spațiul din partea clădirii
climatizată moderat, ca valoare prin lipsă se poate considera : fmod;sp = 0,5 ;
HH;int;spec este coeficientul de transfer termic interior global, considerat prin ipoteză pe m2 de
suprafață utilă de pardoseală în W/(m2⋅K), ca valoare prin lipsă se poate considera :
HH;int;spec = 2 ;
θint;set;H;stc este temperatura setată pentru spațiul sa u spațiile complet climatizate , în °C;
θe;a;m este temperatura medie lunară a aerului exterior, în °C.
Pentru răcire
( )( )( )
( )
mod;t mod;sp mod;sp H;e;spec;ztc;m int;set;H ;stc e;a;m
int;set;H;ztc;m
mod;sp H;e;spec;ztc;m H;int;spec× × –
=
×+f f f H
f H H
+
=H;tr H;ve
H;e;spec
use;;
;ztc m ztc m
ztc m
ztcHH
H
A;;
;
;
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
97 Temperatura setată pentru o clădire întreagă sau o unitate de clădire, calculată ca o zonă unică ztc,
este prin ipoteză egală cu temperatura setată din spațiile climatizate conform SR1907, I5 .
• zone termice necuplate: Calculul se efectueazǎ pentru zone dife rite, necuplate din punct
de vedere termic. În această opțiune, schimbul termic interior prin transmisie termică,
ventilare și circulația aerului între zone, este ignorat.
2.6.3. Calculul necesarului de energie pentru climatizare (încălzire și răcire)
folosind m etoda de calcul lunar
Metoda de calcul lunar se aplică pentru determinarea necesarului de energie (sensibilă și latentă),
în situația de încălzire și de răcire a clădirilor.
Există două categorii de calcul: al necesarului de bază și al necesarului propriu (specific) al
sistemului.
Calculul necesarului de energie lunar de bază pentru încălzire, răcire și pentru umidificare,
dezumidificare, se face fără a lua în considerare inf luența sistemelor tehnice ale clădirii. Acest
calcul se efectuează în situația în care, pentru categoria de spațiu dată, condițiile interioare necesită
un sistem de încălzire și/sau de răcire, dar acesta este absent sau subdimensionat. Face excepție
unitat ea de recuperare de căldură din sistemul de ventilare care trebuie de obicei inclusă în
calculele necesarului de bază, pentru a evita o diferență majoră a calculului, față de modul de
funcționare și pentru a evita contradicții la alegerea unei unități de r ecuperare de căldură.
Calculul necesarului de căldură propriu al sistemului ia în considerare influența sistemelor asupra
căldurii necesare. Printre acestea sunt :
• pierderi termice recuperabile ;
• corectarea temperaturii setate ;
• limitarea sezonului de încălzire sau de răcire pentru calcul ;
• în absența unui sistem de încălzire sau de răcire, calcul cu un sistem de încălzire sau de
răcire fictiv.
Durata sezonului de încălzire, de răcire și de umid ificare (dezumidificare) este definită ca timp de
funcționare al sistemelor tehnice respective. Ea trebuie să fie luată în considerare în calculul
propriu al sistemelor. Durata sezonului poate fi mai scurtă decât cea rezultată din calculul
necesarului de b ază, datorită suprimării necesarului în afara sezonului sau din cauza luării în
considerare a pierderilor referitoare la sistem, în perioadele în care acesta nu este necesar.
In cazul aplicării acestei categorii de calcul, uneori este necesară repetarea calculelor lunare
datorită interacțiunii dintre cerințele calculelor cu caracteristicile specifice și de reglare ale
sistemelor tehnice ale clădirii.
În cazul unui sistem de încălzire sau de de răcire subdimensionat sau absent, nu există nicio situație
echitabilă pentru compararea performanței energetice cu cea a altor clădiri; această situație se poate
finaliza print -un avertisment clar sau o penalitate.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
98 2.6.3.1. Calculul necesarului de bază și al necesarului propriu (specific) al sistemului,
pentru spații climat izate (încălzite/răcite)
Necesarul de energie pentru încălzire, răcire și umidificare/dezumidificare sunt calculate în ipoteza
unei puteri infinite a sistemelor.
Din cauza pasului de timp de calcul lunar, interacțiunile variabile în timp cu sistemele tehn ice din
clădire sunt modelate într -un mod simplificat, introducând coeficienți de corelare. Valorile acestor
coeficienți sunt funcții de climat, de comportamentul utilizatorului, de tipul de sistem și de modul
de reglarea sistemului.
Încălzirea și răcirea în cursul aceleiași luni sunt stabilite făcând două calcule separate, fiecare cu
valori corespunzătoare pentru diferitele variabile și parametri, în condiții reprezentative pentru
încălzire sau răcire (de exemplu, pentru ventilare, recuperarea de căldură, protecție solară, etc.).
Necesarul de energie pentru încălzirea sau răcirea aerului de ventilare într -o unitate centrală sau
locală de tratare a aerului, nu sunt incluse în această metodă.
2.6.3.1.1. Transferul termic total și aporturile totale de căldură – formul e generale
Calculul include componentele energiei care traverseazǎ lunar anvelopa clădirii (sau a zonei
termice), între interior și exterior și energia provenită de la sursele interioare de căldură și
umiditate. Acestea sunt reprezentate sintetic în figur a urmatoare
Figura 2. 8. Componente ale energiei care intră/ies din clădire, incluse în calculul necesarului
de energie pentru încălzire/răcire
Notă: In figură s -au folosit aceleași notații cu cele din relațiile de calcul, unde însă, sunt date separat pentru încălzire
(H), respectiv răcire (C) și includ în plus indicii pentru zonă termică (ztc) și lună (m).
Pentru fiecare zonă și pentru fiecare lună, transferul termic total pentru încălzire și pentru răcire,
QH;ht; ztc;m și QC;ht; ztc;m, în kWh, sunt calculate cu formulele din schema urmatoare:
Figura 2. 9. Transferul termic total
unde, pentru fiecare zonă climatizată ztc și lună m:
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
99 QH;tr; ztc;m este transferul termic prin transmisie pentru încălzire, în kWh;
QH;ve; ztc;m este transf erul termic prin ventilare pentru încălzire, în kWh;
QC;tr;ztc;m este transferul termic prin transmisie pentru răcire, în kWh;
QC;ve; ztc;m este transferul termic prin ventilare pentru răcire, în kWh.
Aporturile termice totale pentru încălzire și pentru răcire, QH;gn; ztc;m și QC;gn; ztc;m, în kWh, sunt
calculate cu următoarele două relatii :
Figura 2. 10. Aporturile termice totale
unde, pentru fiecare zonă climatizată ztc și lună m:
QH;int; ztc;m este suma aporturilor interne pentru încălzire, în kWh;
QH;sol; ztc;m este suma aporturilor solare pentru încălzire, în kWh;
QC;int; ztc;m este suma aporturilor interne pentru răcire, în kWh;
QC;sol; ztc;m este suma aporturilor solare pentru răcire, în kWh.
Transferul termic total prin transmisie pentr u încălzire și pentru răcire, QH;tr;ztc;m și QC;tr;ztc;m,
în kWh, este calculat cu următoarele relatii :
Figura 2. 11. Transferul termic total prin transmisie
unde, pentru fiecare zonă climatizată ztc și lună m:
HH/C;tr(excl.gf); ztc;m este coeficientul de transfer termic global prin transmisie pentru încălzire,
respectiv răcire, pentru toate elementele de clădire cu excepția celor în legătură
cu solul, în W/K;
θint;calc;H/C; ztc;m este temperatura setată din zona, pentru încălzire, respectiv răcire, în °C;
θe;a;m este temperatura aerului medie lunară a mediului exterior, în °C;
Hgr;an; ztc;m este coeficientul de transfer termic al solului pentru elementele de clădire în
contact termic cu solul, inclusiv pardoselile pe pământ, pardoselile pes te subsol
tehnic și subsol, pentru zona termică ztc și luna m, bazat pe diferența de
temperatură anuală, în W/K;
θe;a;an este temperatura medie anuală a mediului exterior, în °C;
Δtm este durata lunii m, în ore.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
100 NOTA 1 Prin convenție, transferul termic prin transmisie și prin ventilare este pozitiv de la interior către exterior
pierdere de cǎldurǎ). Transferul termic sau o parte din transferul termic poate prezenta un semn negativ pentru o
anumită perioadă și în acest caz, căldura este adăugată zonei.
NOTA 2 Coeficientul de transfer termic prin transmisie a elementelor de clădire în contact termic cu solul, Hgr;ztc;m se
bazează pe diferența medie anuală de temperatură (vezi capitolul 2.3).
Coeficientul de transfer termic global prin transmisie pentru încălzire, respectiv răcire, pentru toate
elementele de clădire cu excepția elementelor în legătură cu solul, pentru zona climatizată ztc și
luna m, HH/C;tr(excl.grnd flr); m, în W/K, este calculat cu :
(2. 20)
unde, pentru fiecare lună m:
HH/C;el, k;m este coeficientul global de transfer termic prin transmisie (coeficientul de transfer
termic) pentru încălzire, res pectiv răcire, pentru elementul de clădire k, în luna m,
determinat ca mai jos, în W/K;
Htr;tb; ztc este coeficientul de transfer termic globală a punților termice în zona încălzită/răcită
ztc, în W/K.
Coeficientul global de transfer termic prin transmisie pentru încălzire, respectiv răcire, pentru
elementul de clădire k, în luna m, HH/C;el; k;m, în W/K, este calculat conform schemei următoare:
Figura 2. 12. Coeficientul global de transfer termic prin transmisie
Coeficientul de transmisie termică pentru fiecare element de clădire fără legătură cu solul, UH/C; m,
este obținut separat: pentru elementelor d e clădire opace, UH/c;op, pentru ferestre și uși, Uw și Ud.
Pentru situații particulare, cum este cazul ferestrelor cu obloane, coeficientul de transfer termic al
unei ferestre cu obloanele închise, Uwsht, în W/(m2·K), se determină pe baza standardului SR EN
ISO 13789. Acest standard permite și calculul c oeficientului de transfer termic pentru fațade
ușoare, Ucw. Valoarea medie lunară ponderată pentru coeficientul de transfer termic cu obloanele
deschise și închise se stabilește ȋn continuar e.
Coeficientul de transfer termic global pentru punțile termice, Htr;tb; zt, în W/K, este calculat cu
relația următoare:
(2. 21)
unde, pentru zona termică zt:
ltb;k este lungimea unei punți termice liniare k, în m;
Ψtb;k este transmitanța termică a unei punți termice linare k, în W/(m ⋅K).
( ) =+ H/C;tr(excl.gf); ; H/C;el, tr;tb; ; ztc m k m ztc
kH H H
( ) = tr;tb; tb; tb; zt k k
kHl
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
101
Transferul termic prin ventilare se determina cu metoda care ia în considerare separat, toate
fluxurile de aer care pătrund în î ncăpere/zonă, din exterior sau din spații adiacente, natural sau
mecanic, cu sau fără tratare prealabilă. Fiecare flux de aer este considerat o componentă „k” a
debitului total de aer care ventilează încăperea/zona. In cazul tratării aerului introdus, cons umul
de energie pentru tratarea și vehicularea aerului nu este inclus în acest calcul .
In cazul în care o componentă a sistemului de ventilare are o temperatură de introducere diferită
de temperatura aerului exterior netratat, temperatura de introducere a debitului de aer al
componentei k, θsup;k;H/C; m, trebuie determinată în funcție de concepția sistemului de
ventilare/climatizare.
Aceasta nu se aplică la încălzire sau la răcire cu aer (sisteme numai aer), unde temperatura de
introducere este reglată pe baza temperaturii interioare.
Un factor de corecție dinamică pentru elementul de flux de aer k, fve;dyn; k;m corectează diferențele
semnificative între scenariile adoptate.
Pentru fiecare zonă climatizată ztc și pentru fiecare lună m, transfer ul termic total prin ventilare,
pentru încălzire și pentru răcire, QH/C;ve; ztc;m, în kWh, este calculat cu relatia urmatoare
QH/C;ve ;ztc;m = HH/C;ve; ztc;m ·(θint;calc;H/C; ztc- θe;a;m) ·Δt m (2. 22)
unde, pentru fiecare zonă climatizată ztc și lună m:
HH/C;ve; ztc;m este coeficientul de transfer termic global prin ventilare pentru încălzire/răcire, în
W/K;
θint;calc;H/C; ztc este temperatura interioară setată pentru încălzire/răcire a zonei, în °C;
θe;a;m este temperatura (aerului) medie lunară a mediului exterior,
Δtm este durata din luna m, în h.
Deoarece în metoda de calcul lunar adoptată, se consideră că zonele termice nu sunt cuplate,
debitul de aer dinspre spațiul adiacent este ignorat.
Coef icientul de transfer termic prin ventilare pentru zona ztc și luna m, pentru încălzire și răcire,
HH/C;ve; ztc;m, trebuie obținut conform uneia din următoarele două metode.
Valoarea coeficientului de transferul termic global prin ventilare, HH/C;ve; ztc;m, în W/K, este
calculată cu relația următoare:
(2. 23)
unde, pentru fiecare lună m:
HH/C;ve; ztc;m este coeficientul de transferul termic global prin ventilare pentru încălzire/răcire,
pentru zona climatizată ztc, în W/K;
ρa·ca este capacitatea termică volumică a aerului, în J/(m3·K);
qV;k;H/C;, m este media temporală lunară a debitului de aer pentru componenta k a debitului de aer
care pătrunde în zona termică, pentru încălzire/răcire, în m3/s; aceste debite sunt tratate
în detaliu în SR EN 16798 -7;
( ) = H/C;ve; ; a a ve H/C V ;H/C; ve dyn , ; ; , , ; ; ztc m k m k m k m
kH c b q f
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
102 bve,,k;H/C; m este factorul adimensional de corec ție a temperaturii pentru componenta k a debitului
de aer, pentru încălzire/răcire, determinată ca mai jos ;
fve;dyn; k;m este factorul de corecție dinamică pentru componenta k a debitului de aer;pentru
metoda de calcul lunar, fve;dyn; k;m=1 ;
k reprezintă fiecare din componentele distincte ale debitului de aer cum sunt : infiltrația
aerului, ventilarea naturală, ventilarea mecanică și/sau ventilarea suplimentară pentru
răcire nocturnă.
In general, factorul de corecție de temperatură, bve,k;H/C; m, pentru debitul de aer k este determinat
cu:
(2. 24)
unde, pentru fiecare lună m:
θcalc;H/C; ztc;m este temperatura setată a zonei pentru încălzire/răcire, în °C;
θsup,k;H/C; m este temperatura de introducere a debitului de aer k, pentru încălzire/răcire, în °C;
θe;a;m este temperatura medie lunară a aerului din mediul exterior, în °C.
Valoarea bve,k;H/C; m ≠ 1 dacă temperatura de introducere, θsup,k;H/C; m, nu este egală cu tem peratura
mediului exterior; aceasta poate apare în cazul în care aerul intră din spații alăturate sau dacă trece
printr -un recuperator, fără a mai fi tratat suplimentar; pentru oricare alte situații.
Pentru ventilare, inclusiv pentru infiltrația aerului d intr-un tip de zonă neclimatizată, exterioară
sau interioară, factorul de corecție de temperatura, bve,k;H/C; m, pentru debitul de aer k este egal cu
factorul de corecție pentru zonele neclimatizate:
(2. 25)
unde, pentru fiecare lună m:
bve,k;H/C ;m este factorul de corecție de temperatură pentru debitul de aer k, pentru încălzire/răcire;
bztu;m este factorul de corecție pentru zona neclimatizată ztu ( cf. relația de determinare
bztu,k;m,).
2.6.3.1.2. Aporturi de căldură interne
A. Aporturi de căldură interne globale
Pentru o zonă incalzita, racita, climatizată ztc, aporturile de căldură din surse termice interne,
pentru încălzire/răcire, QH/C;int;ztc;m , în kWh, sunt calculate cu relația următoare:
(2. 26)
Dar, în cazul uneia sau mai multor zo ne neincalzite, neracite, neclimatizate alăturate :
(2. 27)
unde, pentru fiecare zonă climatizată ztc și lună m:
QH/C;int;dir; ztc;m reprezintă aporturile interne lunare în zona climatizată ztc, pentru încălzire/răcire,
în kWh;
( )
( )
−
=
−calc;H/C; sup H/C
ve H/C
calc;H/C; e;a;, ; ;
, ; ;m k m
km
mmb
=ve H/C, ; ; ;k m ztu mbb
=H/C;int; ; H/C;int;dir; ; ztc m ztc mQQ
( )
== + − H/C;int; ; H/C;int;dir; ; ztu, ;ztu, gn;max;H; ztu, H/C;int;dir;ztu,
11; ; ;n
ztc m ztc m k m ztc k m k m k
kQ Q b F f Q
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
103 bztu,k;m este factorul de corecție pentru zona neclimatizată adiacentă k;
Fztc;ztu,k;m este factorul de distribuție a aporturilor în zona neclimatizată k care influențează
zona climatizată adiacentă ztc;
fgn;max;H;ztu, k;m este factorul de reducere pentru a evita supraestimarea aporturilor în zona
climatizată k pentru modul de încălzire, în W/K;
QH/C;int;dir;ztu, k;m reprezintă aporturile interne lunare de tipul interior sau exterior din zona
neincalzita, neracita, neclimatizată adiacentă k, pentru încălzire/răcire, în kWh.
Aporturile interne în zona neclimatizată ztu, Qint;dir; ztu;m, în kWh, pentru luna m, se
calculea ză la fel cu cele dintr -o zonă incalzita, racita, climatizată.
A1. Surse de aporturi de căldură interne
Pentru fiecare zonă climatizată sau neclimatizată zt și pentru fiecare lună m, aporturile de căldură
al surselor de căldură interne într -o zonă, pentru încălzire/răcire, climatizată sau nu, Qint;dir; zt, în
kWh, sunt calculate cu relația următoare:
(2. 28)
unde, pentru zona termică zt și luna m:
QH/C;spec;int;oc; zt;m reprezintă aporturile de căldură interne specifice de la căldura metabolică a
ocupanților, pentru încălzire/răcire, detaliate în modul PEC M1 -6, în kWh/m2;
QH/C;spec;int;A; zt;m reprezintă aporturile de căldură interne specifice de la căldura disipată de
aparate, pentru încălzire/răcire, detaliate în modul PEC M1 -6, în kWh/m2;
QH/C;spec;int;L; zt;m reprezintă aporturile de căldură interne specifice din pierderile recuperabile de
la iluminat, pentru încălzire/răcire, detaliate în modul PEC M9 -1, în kWh/m2;
QH/C;spec;int;WA; zt;m reprezintă aporturile de căldură interne specifice din pierderilor recuperabile
ale sistemelor de apă, apă caldă și ape uzate, pentru încălzire/răcire, detaliate
în module PEC M3 -1 și M8 -1, în kWh/m2;
QH/C;spec;int;HVAC; zt;
m reprezintă aporturile de căldură interne specifice din pierderilor recuperabile
ale sistemelor de încălzire, răcire și ventilare sau către acestea, pentru
încălzire/răcire, în kWh/m2; pentru calculul necesarului de energie propriu al
sistemului, se vor fo losi valori specifice sistemului;
QH/C;spec;int;proc; zt;m reprezintă aporturile de căldură interne specifice de la pierderilor recuperabile
din procedee și mărfuri sau către acestea, pentru încălzire/răcire, conform
norm ei indicate în modulul PEC M1 -6.
Ause;zt este suprafața utilă de pardoseală a zonei, în m2.
Pentru necesarul de energie propriu al sistemului : valorile lunare ale diferitelor componente
QH/C;spec;int;x ,zt;m ale aporturilor interne, pentru încălzire/răcire, sunt determinate conform surs elor
disponibile. Pot apare următoarele două situații:
1. dacă sursa dă direct valoarea lunară cumulată a unui aport, valoarea este direct utilizată ca
intrare pentru metoda de calcul lunar;
2. dacă sursa furnizează numai valori orare, trebuie aplicată pro cedura următoare:
a. se consideră o subperioadă din lună care se repetă ;
b. se calculează valoarea cumulată a tuturor aporturilor orare pentru subperioadă ;
H/C;spec;int;oc; H/C;spec;int;A; H/C;spec; int;L;
H/C;int;dir; use;
H/C;spec;int;WA; H/C;spec;int;HVAC; H/C;sp ec;int;proc;Q + Q + Q
Q = × A+Q + Q + Qzt;m zt;m zt;m
zt;m zt
zt;m zt;m zt;m
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
104 c. se convertește valoarea subperioadei la durata completă a lunii respective (luând în
considerar e durata variabilă a lunillor).
In tabelul urmator sunt date valori „prin lipsǎ” de fluxuri de căldură degajate la interior sunt
conform standardul SR EN 15316 -1.
Tabel 2. 14. Valori «prin lipsă» pentru aporturi interne – din SR EN 15316 -1
Categorie a clădirii Aporturi de căldură interne constante Φg,ev
Rezidențială (colectivă) 3,1·W/m2
Rezidențială (unifamilială) 2,4·W/m2
Administrativă 3,3·W/m2
Școli 2,3·W/m2
Spitale 4,0·W/m2
Dacă sunt cunoscute sursele de căldură și durata lor emisie, se recomandă să se calculeze energia
disipată de aceste surse pe perioada pasului de timp de calcul (lunar sau orar ȋn calculele folosite
ȋn această metodologie).
Calculul se poate efectua cu ușurință, folosind exemplul din tabelele următoare, pen tru un birou
tip peisaj și pentru o sală de clasă .
Tabel 2. 15. Energia disipată de surse pe perioada pasului de timp de calcul
Parametrii
Birou tip peisaj Valoare UM Calcul energetic Durată de funcționare Ora de pornire 7 ora Estimat In timpul
săptămânii Week -end
Ora de oprire 18 ora Estimat
Ocupanți
Aparate
Iluminat
Ocupanți
Aparate
Iluminat Defecțiune ȋn
perioada de
funcționare 0 ore Estimat
zile/săptămână 5 zile
ore/zi 11 ore h
ore/an 2 868 ore Calculat Aporturi interne Ocupanți 17 m2/pers Estimat 1 0 0 0 0 0 0
Ocupanți (Total) 7,0 W/m2 Calculat 2 0 0 0 0 0 0
Ocupanți (Sec) 4,7 W/m2 Calculat 3 0 0 0 0 0 0
Aparate 12 W/m2 Estimat 4 0 0 0 0 0 0
Iluminat 5 0 0 0 0 0 0
Degajare umiditate 3,53 g/(m2,
h) Calculat 6 0 0 0 0 0 0
Degajare CO 2 1,10 l/(m2, h) Calculat 7 0 0 0 0 0 0 Valori
de
reglare Min T,op
(temperatură
operativă ȋn 16 °C Estimat 8 0,2 0,2 0,2 0 0 0
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
105 Parametrii
Birou tip peisaj Valoare UM Calcul energetic
perioada de
neocupare)
Max T,op ȋn
perioada de
ocupare 32 °C Estimat 9 0,6 0,6 0,6 0 0 0
Min T,op,
ȋncălzire/iarna 20 °C 10 0,6 0,6 0,6 0 0 0
Max T,op,
răcire/vara 26 °C 11 0,7 0,7 0,7 0 0 0
Debit de ventilare
(min.) 0,8 l/(s m2) 12 0,7 0,7 0,7 0 0 0
Concentrație
Max CO 2 (peste
concentrația
exterioară) 450 ppm 13 0,4 0,4 0,4 0 0 0
Umiditate relativă
min. 25 % 14 0,6 0,6 0,6 0 0 0
Umiditate relativă
max. 60 % 15 0,7 0,7 0,7 0 0 0
Iluminat ȋn zona de
activitate 500 lux 7.5 – B.4.1 16 0,7 0,7 0,7 0 0 0
Consum de apă
caldă 17 0,6 0,6 0,6 0 0 0 Alte 18 0,2 0,2 0,2 0 0 0
19 0 0 0 0 0 0
20 0 0 0 0 0 0
21 0 0 0 0 0 0
22 0 0 0 0 0 0
23 0 0 0 0 0 0
24 0 0 0 0 0 0
A2. Aporturi solare
Pentru o zonă incalzita, racita, climatizată ztc, aporturile solare, pentru încălzire/răcire, QH/C;sol;ztc;m ,
în kWh, sunt calculate cu relația următoare:
(2. 29)
Dar, în cazul uneia sau mai multor zone neclimatizate alăturate:
(2. 30)
unde, pentru fiecare zonă climatizată ztc și lună m:
QH/C;sol;dir; ztc;m reprezintă aporturile solare lunare din zona climatizată ztc, în kWh;
=H/C;sol; ; H/C;sol;dir; ; ztc m ztc mQQ
( )
== + − H/C;sol; ; H/C;sol;dir; ; ztu, ;ztu, gn;max;H; ztu, H/C;sol;dir;ztu,
11; ; ;n
ztc m ztc m k m ztc k m k m k
kQ Q b F f Q
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
106 bztu,k;m este factorul de corecție pentru zona neclimatizată adiacentă k;
Fztc;ztu,k;m este fact orul de distribuție a aporturilor din zona neclimatizată k care
influențează zona climatizată adiacentă ztc, conform;
fgn;max;H;ztu, k;m este un factorde reducere pentru a evita supraestimarea aporturilor în zona
climatizată k pentru modul de încălzire, în W/K;
QH/C;sol;dir;ztu, k;m reprezintă aporturile solare lunare din zona alăturată, neclimatizată k, de tip
exterior sau interior, în kWh.
Pentru fiecare zonă climatizată sau neclimatizată zt și pentru fiecare lună m, aporturile solare
într-o zonă climatizată sau nu, pentru încălzi re/răcire, Qsol;dir; zt, în kWh, sunt calculate cu relația
următoare:
(2. 31)
unde, pentru fiecare element k și lună m:
QH/C;sol;wi; k;m reprezintă aporturile solare lunare prin elementul transparent wi, k, pentru
încălzire/răcire, determinate în continuare, în kWh;
QH/C;sol;op; l;m reprezintă aporturile solare lunare prin elementul opac k, pentru încălzire/răcire,
determinate ȋn continuare, în kWh.
Fluxul termic datorat aporturilor solare prin elementul de anvelopă transparent (fereastră) wi,
QH/C;sol, wi;m, în kWh, este calculat cu relația următoare:
(2. 32)
unde, pentru fiecare fereastră wi și lună m:
ggl;wi;H/C; m este coeficientul adimensional, mediu lunar eficace de transmisie a energiei solare totale,
pentru încălzire/răcire – vezi relația urmatoare;
Awi este suprafața ferestrei wi, determinată cu proprietățile de transmisie termică, în m2; în
cazul elementelor debordante, trebuie utilizată suprafața proiectată;
Ffr,wi este fracția de suprafață a cadrului ferestrei wi, deci raportul dintre suprafața proiectată
a cadrului și suprafața proiectată totală a elementului vitrat wi; în lipsă de date reale,
se consideră Ffr,wi = 0,25;
Fsh;obst;wi;m este factorul de umbrire adimensional pentru obstacole exterioare, detaliat în
standardul SR EN ISO 5201 6-1, Anexa F;
Hsol;wi;m este intensitatea radiației solare lunare pe suprafața elementului, înclinatǎ cu un unghi
de înclinare fațǎ de orizontalǎ β wi și un unghi de orientare γ wi, în W/m2; se obține din
date climatice pentru suprafețe vericale cu diferite orientări și pentru suprafețe
orizontale; pentru alte unghiuri de înclinare βwi, intensitatea trebuie calculată – o
metodă este dată în M1-13 (SR EN ISO 52010 -1);
Qsky;wi;m este fluxul termic suplimentar lunar dato rat radiației termice către cer , în kWh;
βwi este unghiul de înclinare al ferestrei wi (măsurat de la orizontală în sus), obținut din
datele geometrice ale elementului de clăd ire, în grade;
γwi este unghiul de orientare al ferestrei wi, obținut din datele geometrice ale elementului
de clădire, în grade (exprimat ca unghi de azimut geografic al proiecției orizontale a
===+ H/C;sol;dir; ; H/C;sol;wi, H/C;sol;op,
11zt m k k
kkQ Q Q
( ) = − −H/C;sol; gl; ;H/C; fr; sh;obst; ; sol; ; sky; ;1wi wi m wi wi wi m wi m wi mQ g A F F H Q
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
107 normalei la suprafața înclinată; convenția este: orientare sud (γ wi =0), orientare est –
pozitiv (γ wi = 900), orientare vest – negativ (γ wi = – 900)).
Coeficientul de transmisie a energiei solare totale depinde de unghiul de incidență (înălțime și
azimut) al radiației solare incidente. Valoarea medie ponderată în timp, necesară calculelor, este
puțin inferioară lui ggl;n. Pentru corecție, se utilizeazǎ f actorul Fw, introdus în relația următoare:
(2. 33)
unde
ggl;wi este coeficientul de transmisie a energiei solare totale (corectat după unghiul de
incidență);
Fw este un factor de corecție ; pentru vitraj nedifuzant , Fw este dat în tabelul urmator.
Tabel 2. 16. Factori relativi la transmisia energiei solare
Factori de corecție și de ponderare pentru vitraje transparente nedifuzante și difuzante și storuri
Fw ag altg
0,90 0,75 45
Valori prin lipsă ale coeficientului total de transmisie a energiei solare la o incidența normală, gn,
pentru tipurile obișnuite de sticlă presupunând o suprafață curată și un geam normal, necolorat și
nedifuzant
Tip gn
Vitraj simplu 0,85
Vitraj dublu 0,75
Vitraj dublu, acoperire selectivă cu emisivitate redusă 0,67
Vitraj triplu 0,7
Vitraj triplu, două acoperiri selective cu emisivitate redusă 0,5
Fereastră dublă 0,75
Valori prin lipsă ale factorului de reducere, pentru tipurile obișnuite de storuri
Tip de stor Proprietăți optice ale storului Factor de reducere cu
absorbție transmisie stor la interior stor la exterior
Storuri venețiene albe 0,1 0,05 0,25 0,10
0,1 0,30 0,15
0,3 0,45 0,35
Perdele albe 0,1 0,5 0,65 0,55
0,7 0,80 0,75
0,9 0,95 0,95
Textile colorate 0,3 0,1 0,42 0,17
0,3 0,57 0,37
0,5 0,77 0,57
Textile acoperite cu
aluminiu 0,2 0,05 0,20 0,08
=gl; w gl n; ; wi wig F g
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
108 Pentru ferestre cu geam difuzant sau cu dispozitive de umbrire, factorul de transmisie a energiei
solare pentru radiația perpendiculară pe vitraj (incidență normală), ggl;n, poate să subestimeze în
mod semnificativ factorul de transmisie a energiei solare mediat în timp. Factorul de tran smisie a
energiei solare totale, corectat în funcție de unghiul de incidență, este calculat conform sumei
ponderate ca în relația următoare:
(2. 34)
ggl;wi este coeficientul total de transmisie a energiei solare a vitrajului ferestrei wi;
agl este un factor de ponderare, reprezentativ pentru poziția (orientare, înclinare) ferestrei,
climat și sezon, valori prin lipsă sunt date cu titlu informativ în tabelul de mai sus;
ggl,alt;wi este factorul de transmisie a energiei solare a vitrajului pentru radiație solară, în funcție
de înălțimea solară, altgl, reprezentativ pentru poziția (orientare, înclinare) ferestrei,
climă și sezon, obținut din tabelul de mai sus;
ggl,dif este factorul de transmisie a energiei solare pentru o radiație solară difuză izotropă,
care se obține pe baza metodei din standardul ISO 15099, tabel C1. Acest factor este o
simplificare care regrupează radiația difuză provenind de la ce r și radiația reflectată de
sol.
Dacă există dispozitive de protecție solară ,factorul de transmisie a energiei solare totale pentru
vitraj, care să includă efectul acestora , ggl;sh, se calculează conform SR EN ISO 52022 -3.
Valori prin lipsă ale factorului de reducere pentru factorul de transmisie a energiei solare totale,
pentru tipurile obișnuite de storuri, date cu titlu informativ, respectiv în tabelul de mai sus. Acești
factori de reducere trebuie să fie înmulțiți cu fac torul de transmisie a energiei solare totale a
vitrajului, pentru a obține valoarea g a vitrajului cu un stor.
Dacă o fereastră este combinată cu un oblon, valoarea U efectivă medie lunară a ferestrei wi, Uw;m,
pentru luna m, este dată de:
(2. 35)
unde :
Uw;m este transmitanța termică pentru energia solare totală efectivă medie lunară a vitrajului;
Uw estetransmitanța termică a fereastrei dacă oblonul nu este utilizat, în W/(m2·K);
Uw;sht este transmitanța termică a ansamblului fereastră și oblon, dacă oblonul este utilizat,
obținut pe baza standardului SR EN ISO 13789, în W/(m2·K);
fsht;with este fracția ponderată (în funcție de climat și de sezon) de timpul de utilizare a oblonului,
de exemplu în funcție de durata în ore din zi și din noapte, luând în considerare diferența
medie de temperatură interioară – exterioară (inclusiv efectul de reducere de temperatură
noaptea). Un exemplu este dat în tabelul urmator
( ) = + − gl; gl gl gl gl dif;1 , ; , wi alt wi wig a g a g
( ) = − + w sht;with w sht with w;sht1;;mU f U f U
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
109 Tabel 2. 17. Factor de reducere pentru obloanele amovibile, fsht;with , și factor de umbrire amovibil fsh;with
Lună Țară (Franța)
fsht;with fsh;with
N E S V
1 0,5 0,00 0,15 0,58 0,09
2 0,5 0,00 0,19 0,52 0,13
3 0,5 0,00 0,53 0,76 0,44
4 0,5 0,00 0,32 0,50 0,26
5 0,5 0,00 0,31 0,44 0,27
6 0,5 0,00 0,42 0,47 0,38
7 0,5 0,00 0,51 0,59 0,40
8 0,5 0,00 0,37 0,54 0,31
9 0,5 0,00 0,28 0,52 0,20
10 0,5 0,00 0,13 0,53 0,16
11 0,5 0,00 0,08 0,47 0,09
12 0,5 0,00 0,07 0,46 0,08
Anual 0,5 0,00 0,36 0,55 0,30
Dacă vitrajul este combinat cu un dispozitiv de umbrire amovibil, factorul de transmisie a energiei
solare totale, efective, medie lunară, a părții vitrate a ferestrei ggl;wi;m, pentru luna m, este dat de:
(2. 36)
unde
ggl;wi;m este factorul de transmisie a energiei solare totale efective medie lunară a vitrajului;
acesta reprezintă raportul între energia care traversează fereastra și energia incidentă,
ggl;wi este factorul de transmisie a energiei solare totale a vitrajului, fǎrǎ u mbrire;
ggl;sh; wi este factorul de transmisie a energiei solare totale al combinației dintre vitraj și elementul
de umbrire, obținut conform SR EN ISO 52022 -3;
Notă Aceste relații pot fi valabile de asemenea pentru copertine.
Dacă se iau ȋn considerare obstacole exterioare care umbresc, factorul de umbrire al suprafeței k
pentru obstacolele exterioare, Fsh;obst; k;m, în luna mse va calcula cu:
(2. 36)
unde, pentru fiecare suprafață umbrită k și pentru fiecare lună m:
Fsh;obst; k;m este factorul de umbrire adimensional pentru obstacole exterioare;
Fsh;dir; k;m este factorul de umbrire pentru intensitatea radiației solare directe, determinat conform
anexei F din SR EN ISO 52016 -1;
fsol;dir; m este fracția de radiație solară directă din radiația totală, obținută în funcție de datele
climatice și de orientare ; un exemplu cu valori prin lipsă date cu titlu informativ în
tabelul urmator ; mai multe date se pot obține din anexa F, SR EN ISO 52016 -1.
( ) = − + gl sh;with gl; sh with gl;sh;1; ; ;wi m wi wig f g f g
=sh;obst; ; sh;dir; ; sol;dir; k m k m mF F f
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
110 Factorul de umbrire directă, Fsh;dir; k;t, este determinat de unghiul de înălțime solară mediu lunar sau
factori de corelație simplificați (pentru obiecte simple care umbresc) și de geometria suprafeței
umbrite, k, și de cea a obiectelor care umbresc .
Intensitatea radiației solare totale pe suprafața k, Htot;sh; k;m, inclusiv efectul de umbrire, este suma
dintre intensitatea radiației solare totale calculate, corectată în funcție de umbrirea produsă de
obiecte, cu ajutorul factorului de umbrire pentru intensitatea radiației solare directe și a fracției de
radiație solară directă în radiația totală:
Tabel 2. 18. Parametri pentru umbrirea lunară datorată obstacolelor (din SR EN ISO 52016 -1)
Poziție 40° latitude nord
Perioadă: iarna: octombrie – mai
Orientare Pondere, wobst; m;i
pe sector Înălțime solară, αsol;m;i
pe sector Fracție de
intensitate a
radiației solare
directe
fsol;dir; m
1 2 3 4 1 2 3 4
N 0 0 0 0 – – – – 0
NE 0 0 0 1,00 – – – 7,6 0,10
E 0 0 0,31 0,69 – – 9,0 20,8 0,50
SE 0 0,14 0,58 0,28 – 9,2 22,2 24,0 0,70
S 0,06 0,40 0,47 0,07 9,4 22,8 22,6 9,7 0,75
SV 0,22 0,63 0,15 0 24,2 22,0 9,6 – 0,70
V 0,70 0,30 0 0 20,6 9,5 – – 0,50
NV 1,00 0 0 0 8,7 – – – 0,10
Poziție 40° latitude nord
Perioadă: vara: iunie – septembrie
Orientare Pondere, wobst; m;i
pe sector Înălțime solară, αsol;m;i
pe sector Fracție de
intensitate a
radiației solare
directe
fsol;dir; m
1 2 3 4 1 2 3 4
N 0 0 0 1,00 – – – 17,4 0,10
NE 0 0 0,62 0,38 – – 20,9 50,2 0,30
E 0 0,48 0,48 0,04 – 21,8 52,5 74,4 0,45
SE 0,33 0,53 0,10 0,03 23,2 54,0 74,4 74,4 0,55
S 0,30 0,20 0,21 0,29 60,5 74,4 74,4 60,7 0,50
SV 0,03 0,11 0,52 0,34 74,4 74,4 54,2 23,1 0,55
V 0,04 0,47 0,49 0 74,4 52,7 21,8 – 0,45
NV 0,37 0,63 0 0 50,3 20,9 – – 0,30
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
111
Zonă neclimatizată cu aporturi interne sau solare (inclusiv seră sau atrium)
Aceste proceduri de calcul se aplică unei zone neclimatizate cu aporturi interne și/sau solare,
adiacentă la una sau mai multe zone climatizate, ca o verandă sau o seră sau un atrium alăturate,
separată de zona sau zonele climatizate de una sau mai mulți pereți.
Metoda de calcul cuantifică efectul pozitiv în timpul sezonului de încălzire (rece). În același timp,
aceeași procedură trebuie să fie utilizată pentru a calcula aporturile în timpul la sezonului de răcire
(cald), luând în considerare protecția solară (sezonieră) suplimentară și dispozitivele de ventilare,
dacă este cazul.
Altfel, pot să fie utilizate valorile prin lipsă ale factorului de corecție, bztu;m, de exemplu în funcție
de tipul și/sau de dimensiunea spațiului neclimatizat adiacent, care includ implicit efectul
aporturilor.
Pentru aporturile solare, în metod a de calcul lunar, într -o primă aproximare, se ia ca ipoteză, că
suprafețele absorbante sunt toate umbrite în aceeași proporție de obstacolele exterioare și de
anvelopa exterioară a zonei neclimatizate.
Factorul de reducere pentru radiația solară prin înc hiderea exterioară a unei zone neclimatizate
ztu, pentru încălzire/răcire, Fsol;ue,ztu;H/C;t, este calculat cu relația :
(2. 38)
unde
ggl;ue; ztu;H/C; m este valoarea eficace a factorului de transmisie a energiei solare totale a vitrajului
închiderii exterioare a zonei neclimatizate ztu, pentru încălzire/răcire, pentru luna
m,
Ffr;ue, ztu este fracția de suprafață a cadrului închiderii exterioare, calculată ca raport între
aria totală a zonelor opace și aria totală a zonelor opace plus transparente ale
închiderii exterioare a zonei neclimatizate ztu. În cazul elementelor debordante,
trebu ie utilizată suprafața proiectată.
Notă: Factorul de transmisie a energiei solare totale este o valoare medie lunară, incluzând
corecția, de exemplu în cazul unui dispozitiv de umbrire amovibil sau cu intrerupere.
Aporturile solare la interior, din zona neclimatizată ztu, pentru încălzire/răcir e, QH/C;sol; ztu;m, în
kWh, la luna m, sunt calculate adunând aporturile solare a fiecărei suprafațe opace, j, în zona
neclimatizată:
(2. 39)
unde, pentru fiecare lună m:
Fsol;ue, ztu;H/C; m este factorul de reducere a radiației solare care traversează închiderea exterioară
a zonei neclimatizate ztu, pentru încălzire/răcire,
Aj este aria fiecarei suprafațe opace j în interiorul zonei neclimatizate ztu, în m2;
în cazul elementelor debordante, trebuie utilizată suprafața proiectată;
( ) = −sol;ue; ;H/C; gl;ue; H/C fr;ue;1 ;; ztu m ztu m ztuF g F
( ) = H/C;sol; sol;ue; H/C sh;obst ; sol sol;
(opaque); ; ; ; ; ;ztu m ztu m ztu m j j j m
jQ F F a A H
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
112 αsol;j este coeficientul mediu de absorbție solară a suprafeței opace j în interiorul zonei
neclimatizate ztu, (vezi relația 39);
Fsh;obst; ztu;m este factorul de umbrire a obstacolelor exterioare pentru închiderea exterioară a
zonei neclimatizate, ztu;
Hsol;j;m este intensitatea radiației solare lunare totale pe elementul transparent j, cu un
unghi de orientare și de înclinare, obținută pe baza standardului corespunzător
indicat în modulul PEC M1 -13, în kWh/m2.
Pentru elemente transparente și dinamice, calculul coeficientului g gl:wi;H/C;m necesită să fie stabilit
printr -o procedură specială, conform din standardul SR EN ISO 52016 -1, anexa G, care
furnizează metodele de calcul al energiei, al sarcinii și al temperaturii interioare pentru
elementele de clădire transparente și dinamice ( care au proprietăți termice, solare și/sau vizuale
care variază cu condițiile la limită) .
Proprietățile principale pentru elementul dinamic de clădire k, cu diferite valori pentru fiecare
stare i, sunt:
• Udyn;k;I, , în W/(m2·K);
• gdyn;k;I, factorul total;
• τsol; dyn; k;I, factorul de transmisie solară;
• τvis; dyn; k;I, factorul de transmisie vizuală.
Aceste proprietăți pot să varieze în mod pasiv sau să fie reglate în mod activ, în funcție condițiile
la limită particulare.
Pentru metoda de calcul lunar, se det aliază ȋn continuare calculul pentru transmitanța termică,
pentru factorul total de transmisie a energiei solare și pentru factorul de transmisie solară;
calculul se face în două etape:
1) Dacă sunt cunoscute condițiile la limităcare determină stările element ului transparent, de
exemplu ocuparea, temperatura exterioară sau intensitatea radiației solare și iluminatul
natural, se face o aproximare de ordinul întâi, calculând în prealabil proprietatea medie
ponderată, obținută luând suma pe toți pașii de timp (or e) Δth din lună:
(2. 40)
(2. 41)
(2. 42)
( )
( ); ;;
;t ki
kmt
t
tU
U
i dyn
dyn; ;nt -e
int-e
=
( )
=
dyn; ; ;m sol; n
dyn
;;
l;
sot km
kmt
t
tgI
g
I
( )
=
sol;dyn; ; ;mn
sol;dyn;s
;ol;
sol;km
kt
t
tm
tI
I
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
113 unde
Um;mn este valoarea U medie lunară, cu diferite valori Ui pentru diferite stări i, în W/(m2·K);
gm;mn este valoarea g medie lunară cu diferite valori gi pentru diferite stări i;
τsol m;mn este valoarea medie lunară a proprietății τsol, cu diferite valori τsol;i pentru stări i;
Δθint-e este aproximarea diferenței dintre temperatura interioară și temperatura exterioară, în
K; în acest ecart de temperatură, temperatura interioară este temperatura setată, dacă
este posibil, corectată pentru intermitență, sub formă de valoare ponderată în timp sau
cu o valoare diferită pentru perioada de intermitență;
Isol;tot; t este intensitatea radiației solare totale (directe + difuze) pe elementul transparent, în
W/m2;
Ev;t este iluminarea naturală globală pe elementul transparent, în Lx;
Δth este pasul de timp, în h;
i este un indice pentru diferitele stări care pot să fie orar diferite, în funcție de una sau
mai multe condiții la limită.
Intensitatea radiației solare totale și iluminatul natural global, depind de orientarea și de unghiul
de înclinare al elementului transparent și de obstacole exterioare (umbrirea).
2) După aceea, pot fi adăugați factori de corecție, luând în considerare efectele dinamice
datorate inerției clădirii și/sau datorate interacțiunilor dinamice cu alte procese fizice.
Acești factori de corecție pot să fie obținuți comparând rezultate ale calculel or orare, pentru
o serie de cazuri reprezentative.
Datorită diferențelor de climat, de funcționare și de utilizare a clădirii, aceste cazuri și deci
factorii de corecție, sunt în general tratați la nivel național.
Fluxul termic din aporturile solare pri n elementul de anvelopă opac k, pentru
încălzire/răcire, QH/C;sol, k;m, în kWh, la lună m, este calculat cu relația următoare:
(2. 43)
unde, pentru fiecare element opac k și lună m:
αsol;k este coeficientul de absorbție adimensional pentru radiația solară, considerat cu valorile
0,3 pentru culoare deschisă. 0,6 -culoare intermediară și 0,9 – culoare închisă
Rse;k este rezistența termică superficială exterioară, Rse = (1/ hce+ 1/hre), cu coeficienții de
transferul termic superficiali la exter ior hce și hre indicați în cap 2.
Uc;op; k transmitanța termică, în W/(m2·K);
Ac;k este suprafața proiectată, în m2;
și cu celelalte variabile declarate în formulele precedente (înlo cuind indicele wi cu indicele k).
Dacă elementul de clădire conține un strat ventilat (de exemplu natural) cu aer exterior și valoarea
U este calculată în ipoteza că rezistența termică între acest strat ventilat și mediul exterior poate fi
neglijată, aportul solar transmis va fi supraestim at. Pentru a evita acest fapt, se convine să se
utilizeze o valoare U corectată, în care stratul ventilat nu este considerat ca un scurt circuit ci ca
un mecanism fizic ce permite să se elimine o parte din căldura solară. Valoarea U corectată poate
fi calc ulată pe baza metodelor din SR EN ISO 52016 -1, anexa E.
= −H/C;sol;op; ; sr; se; c;op; c; sh;obst; ; sol; ; s ky; ; k m k k k k k m k m k mQ R U A F H Q
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
114 Factor de reducere pentru evitarea supraestimării aporturilor, metodă lunară
Pentru metoda de calcul lunar, în cazul unei zone neclimatizate exterioare, se aplică un factor de
reducere pentru a evita supraestimarea aporturilor în modul de încălzire, bazat pe raportul dintre
transfer termic și aporturi:
în cazul unei zone climatizate adiacente unice:
(2. 44)
în cazul mai multor zone climatizate alăturate:
(2. 45)
unde, pentru luna m:
fgn;max;H; ztu;m este factorul de reducere pentru a evita supraestimarea aporturilor dinspre zona
neclimatizată ztc, pentru modul de încălzire, în W/K;
bztu;m este factorul de corecție pentru zona neclimatizată adiacentă ztu,;
Hztc;ztu;m este coeficientul de transfer termic dintre zona neclimatizată ztu și zona climatizată
adiacentă ztc, în W/K;
θint;set;H; ztc;m este temperatura setată de zona climatizată adiacentă ztc pentru încălzire; în cazul
unor zone climatizate alăturate multiple, temperaturile sunt ponderate conform
unui factor de distribuție Fztc;ztu;m pentru transfer termic între zona climatizată ztc și
zona neclimatizată ztu;
θe;a;m este temperatura medie a aerului exterior, în °C;
QH;int;ztu, k;m reprezintă aporturile interne pentru modul de încălzire, în zona neclimatizată
exterioară ztu, în kWh;
QH;sol; ztu;m reprezintă aporturile solare pentru modul de încălzire, în zona neclimatizată
exterioară ztu, în kWh;
tm este durata din luna m, în h.
NOTA 1 Această formulă are ca efect faptul că, la calculul în modul de încălzire,
aporturile care intră în zona neclim atizată nu sunt superioare transferului de căldură din zona
neclimatizată.
Pentru metoda de calcul lunar, în cazul unei zone neclimatizate interne, deoarece acest tip de zonă
este aplicabil numai în cazul aporturilor nesemnificative, factorul de reducere pentru evitarea
supraestimării aporturilor în modul de încălzire, este unitar:
(2. 46)
Pentru metoda de calcul lunar, se poate utiliza ca o aproximare conservativă , procedura
următoare. Pentru modul de încălzire, nu se consideră aporturile (indirecte) suplimentare din
spațiul de seră, în zona de calcul: Φsol;ztu;m = 0.
Pentru modul de răcire, se procedează la fel ca pentru modul de încălzire: Φsol;ztu,m = 0, dar în
plus, se ignoră spațiul de seră pentru calculul aporturilor solare în zona de calcul. Aceasta
( )
( ) −
=
+; int;set;H; ; e;a;
gn;max;H; ;
H;int; ; H;sol; ;0 001;;,ztu m ztc ztu m ztc m m m
ztu m
ztu m ztu mb H t
f
QQ
( ) ( )
( ) −
=
+ tuz, ; int;set;H; ; e;a;
gn;max;H; ;
H;int; ; H;sol; ;0 001;;,k m ztc ztu m ztc m m m
ztc
ztu m
ztu m ztu mb H t
f
QQ
=gn;max;H; ;1ztu mf
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
115 implică ignorarea reducerii factorului de transmisie a energiei solare prin anvelopa serei,
exceptând măsurile de umbrire aplicate în permanență pe toată durata s ezonului de răcire.
2.6.4. Radiația termică către cer
Fluxul termic suplimentar lunar datorat radiației termice către cer, Qsky;m, a unui element specific
al anvelopei clădirii, k, pentru luna m, în kWh, este dat pe relația următoare:
(2. 47)
unde, pentru fiecare element k și lună m:
Fsky;k este factorul de formă între element și cer: pentru suprafețe orizontale, fără umbrire
Fsky;k =1, pentru suprafețe verticale, fără umbrire, Fsky;k = 0.5 ;
Rse;k este rezistența termică superficială exterioară a elementului, Rse = (1/ hce+ 1/hre), cu
coeficienții de transferul termic superficiali exteriori hce și hre ;
Uc;k este coeficientul de transfer termic a elementului, în W/(m2·K);
Ac;k este suprafața proiectată a elementului, în m2;
hlr;e;k este coeficientul de transfer termic exterior prin radiație de lungime mare de undă, în
W/(m2·K);
Δθsky;m este diferența medie între temperatura aparentă a cerului și temperatura aerului, pentru
condiți ile din România se poate considera Δ θsky;m = 11 K, în K;
Δtm este durata din luna m, în h.
2.6.5. Capacitate termică eficace interioară a zonei
Metoda de calcul lunar necesită capacitatea termică interioară eficace a zonei termice (aer,
mobilier și elemente de clădire). Această cantitate reprezintă capacitatea termică totală, văzută de
la interior.
In standardul SR EN ISO 52016 -1 sunt date două metode pentru stabilirea capacitătii termice
interioare a zonei termice: o metodă detaliată care ia în considerare detaliile fiecărui element de
clădire, și o metodă simplă care furnizează valori prin lipsă în funcție de suprafața utilă de
pardoseală. In această metodologie a fost adoptată metoda simplă. In tabelele urmatoare sunt date:
capacitate termică specifică a elementelor opace și a pardoselii pe sol și respectiv clasele de tipuri
de clădiri cu valori prin lipsă pentru capacitatea termică interioară .
Tabel 2. 19. Capacitate termică specifică a elementelor opace și a parterului
Clasa κm;op
J/(m2·K) Specificarea clasei
Foarte ușoară 50 000 Clădirea nu conține nicio componentă de masă, de exemplu o placă de
plastic și/sau un înveliș de lemn, sau echivalent
Ușoară 75 000 Clădirea nu conține nicio componentă de masă decât cărămizi sau beton
ușor de 5 cm 10 cm, sau echivalent
Medie 110 000 Clădirea nu conține nicio componentă de masă decât cărămizi sau beton
ușor de 10 cm 20 cm, sau cărămizi sau beton greu de 7 cm, sau
echivalent
= sky; ; sky; se; c; c; lr;e; sky;0 001,k m k k k k k m mQ F R U A h t
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
116 Clasa κm;op
J/(m2·K) Specificarea clasei
Masivă 175 000 Clădire care conține cărămizi pline sau beton greu de 7 cm până la
12 cm, sau echivalent
Foart e masivă 250 000 Clădire care conție cărămizi pline sau beton greu de mai mult de 12 cm,
sau echivalent
Tabel 2. 20. . Clasele de tipuri de clădiri cu valori prin lipsă pentru capacitatea termică
interioară
Clasa Metodă lunară
Cm;int;eff; ztcJ/K [J/(K·m2) m2]
Foarte ușoară 80 000 × Ause;ztc
Ușoară 110 000 × Ause;ztc
Medie 165 000 × Ause;ztc
Masivă 260 000 × Ause;ztc
Foarte masivă 370 000 × Ause;ztc
unde
Ause;ztc este suprafața utilă de pardoseală a zonei termice ztc, determinată, în m2.
Capacitatea termică interioară este calculată incluzând rezistența superficială interioară.
2.6.6. Factori de utilizare
În metoda lunară, efectele dinamice sunt luate în considerare prin introducerea factorului de
utilizare a aporturilor pentru încălzire și a factorului de utilizare a transferulului termic pentru
răcire. În cazul unei încălziri sau unei răciri intermitente sau în cazul unei opriri, efectul de inerție
este luat în considerare separat.
Factor de utilizare a aporturilor pentru încălzire
Factorul de utilizare a aporturilor pentru încălzire, adimensional, ηH,gn, este funcție de raportul de
bilanț termic, γH, și de un parametru numeric, aH, care depinde de inerț ia clădirii. El este calculat
pentru fiecare zonă și pentru fiecare lună cu formulele din figura urmatoare, unde, pentru fiecare
zonă climatizată ztc și lună m:
γH;ztc;m este raportul de bilanț termic adimensional pentru modulde încălzire;
aH;ztc;m este un parametru numeric adimensional, determinat ca mai jos ;
QH;ht;ztc;m este transferul termic total pentru modul de încălzire, în kWh;
QH;gn;ztc;m reprezintă aporturile termice totale pentru modul de încălzire, în kWh.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
117
Figura 2. 13. Factorul de utilizare a aporturilor pentru încălzire
Parametrul numeric adimensional aH;ztc;m este calculat cu relația :
(2. 48)
unde, pentru fiecare zonă climatizată ztc și lună m:
aH;0 este un parametru numeric de referințăadimensional, ( aH;0 =1) ;
τH;ztc;m este constanta de timp a zonei, pentru încălzire, determinatămai jos, în h;
τH;0 este o constantă de timp de referință, ( τH;0 = 1), în h.
NOTA Pentru aplicarea corectă a inegalităților, se precizează că p rin convenție, semnul este
pozitiv dacă fluxul termic iese de spațiul considerat (pierdere de căldură). De asemenea, fluxul
termic transferat prin ventilare este pozitiv când temperatura aerului introdus este mai mică decât
temperatura interioară. Aporturi le de căldură solare și interne sunt considerate negative
Factor de utilizare a transferului termic pentru răcire
Factorul de utilizare a transferul ului termic adimensional pentru răcire, ηC;ht; ztc;m, este o funcție
de raportul de bilanț termic pentru r ăcire, γC;ztc;m, și de un parametru numeric, aC;ztc;m, care
depinde de inerția termică a clădirii. El este calculat pentru fiecare zonă și pentru fiecare lună
conform formulelor din figura următoare, unde, pentru fiecare zonă climatizată ztc și lună m:
γC;ztc;m este raportul de bilanț termic adimensional pentru modul de răcire;
aC;ztc;m este un parametru numeric adimensional, determinat ca mai jos;
QC;ht;ztc;m este transferul ul termic total prin transmisie și ventilare pentru modul de răcire, în
kWh;
=+H
H H;0
H;0;;
;;ztc m
ztc maa
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
118 QC;gn;ztc;m reprezintă aporturile termice totale pentru modulde răcire, în kWh.
Figura 2. 14. Factorul de utilizare a transferul ului termic adimensional pentru răcire
Parametrul numeric adimensional aC;ztc;m este calculat cu relația :
(2. 49)
unde, pentru fiecare zonă climatizată ztc și lună m:
aC;0 este un parametru numeric adimensional de referință, ( aC;0 =1);
τC;ztc;m este constanta de timp a unei zone răcite, determinată mai jos,în h;
τC;0 este o constantă de timp de referință, ( τC;0 = 1), în h.
Figur ile urmatoare ilustreaza grafic variația factorilor de utilizare a aporturilor pentru metoda de
calcul lunarăși pentru diferite constantede timp, pentru încălzire , precum si variația factorilor de
utilizare a aporturilor pentru metoda de calcul lunară și pentru diferit e constante de timp, pentru
răcire.
Legendă
1 constanta de timp pentru 8 h (inerție joas ă)
2 constanta de timp pentru 1 z
3 constanta de timp pentru 2 z
4 constanta de timp pentru 7 z
=+C C;0
C;0;;
;;C ztc m
ztc maa
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
119 5 constanta de timp infinit ă (inerție ridicat ă)
Figura 2. 15. Factorul de utilizare a aporturilor pentru încălzire (din SR CEN ISO /TR 52016 –
2)
Legendă
1 constanta de timp pentru 8 h (inerție micǎ)
2 constanta de timp pentru 1 d
3 constanta de timp pentru 2 d
4 constanta de timp pentru 7 d
5 constanta de timp infinita (inerție ridicată)
Figura 2. 16.Factorul de utilizare a transferului de căldură, pentru răcire (din SR CEN
ISO/ TR 52016 -2)
Constanta de timp a unei zone
Constanta de timp a unei zone climatizate ztc, τ, în ore, caracterizează inerția termică interioară a
zonei climatizate. Ea poate fi diferită în calculele pentru încălzire și răcire și să varieze de la o lună
la alta, în funcție de variația mărimilor care o determină, în particular Htr și Hve. Ea este calculată
cu următoarele două formule:
(2. 50)
(2. 51)
unde, pentru fiecare zonă climatizată ztc și lună m:
Cm;eff; ztc este capacitatea termică interioară eficace a zonei, în J/K;
HH/C;tr(excl.grflr); ztc;m este coeficientul global de transferul prin transmisie pentru încălzire, respectiv
răcire, fără pardoseala de jos, în W/K;
HH/C;ve ztc;m este coeficientul global de transferul prin ventilare pentru încălzire, respectiv
răcire, în W/K;
=
++m;eff;
H; ;
H;tr(excl. grfl); ; H;gr;adj; H;ve; ;3600ztc
ztc m
ztc m ztc ztc mC
H H H
=
++m;eff;
C; ;
C;tr(excl. grfl); ; C;gr;adj; C;ve; ;3600ztc
ztc m
ztc m ztc ztc mC
H H H
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
120 HH/C;gr;adj ztc este coeficientul de transfer termic globală medie sezonieră pentru transmisia
prin pardoseala de jos, raportată la diferența de temperatură sezonieră, pentru
sezonul de încălzire, respectiv de răcire, în W/K.
Temperatură setată și moduri de intermitență
Sunt considerate diferite moduri de încălzire și de răcire :
— încălzire și/sau răcire la temperatură setată constante;
— încălzire sau răcire intermitentă: temperatură setată redusă și/sau oprire în timpul zilei,
noaptea ș i/sau în week -end:
— perioade de neocupare (de exemplu vacanțe).
În caz de intermitență, este posibilă o simplificare presupunând o temperatură setată constantă
echivalentă.
Pentru fiecare lună, profilul de temperatura operativă interioară setată pentru încălzire, θint;set;H; ztc,
și răcire, θint;set;C; ztc, pentru fiecare zonă climatizată, ztc, trebuie obținut pentru zilele din săptămână,
zilele de week -end și perioadele de neocupare.
Se identifică mai întâi dacă există o perioadă de neocupare sau nu. Se determină după aceea
(separat pentru perioadele de ocupare și de neocupare, dacă este cazul) dacă temperatura setată
este constantă sau nu.
Dacă regula se aplică la media spațială de temperatură setată pentru clădirile rezidențiale ,
temperatura setată pentru încălzire trebuie ajustată corespunzător.
2.6.7. Particularități ale calculului necesarului de necesar de energie propriu
sistemului
Pentru calculul necesarului de energie propriu al sistemului pentru încălzire și răcire, se poate
aplica o ajustare a val orilor temperaturilor setate și/sau a perioadelor (conform numărului de ore
pe zi și de zile pe săptămână), în funcție de caracteristicile specifice ale sistemului tehnic din
clădire.
2.6.7.1. Încălzire sau răcire cu temperatură setată constantă
Pentru încălzire continuă la temperatură setată constantă toată luna, temperatura setată pentru
încălzire, θint;H;set; ztc, în °C, trebuie utilizată ca temperatură setată de zonă, θint;calc;H , în °C.
Pentru un răcire continuă cu temperatură setată constant ă toată luna, temperatura setată pentru
răcire, θint;C;set; ztc, în °C, trebuie utilizată ca temperatură setată de zonă, θint;calc;C , în °C. Valoarea
factorului de reducere pentru răcire intermitentă, aC,red; ztc;m = 1.
2.6.7.2. Corecție pentru încălzire intermitent ă
În cazul încălzirii la temperaturi setate variabile și/sau cu periode de oprire, temperatura setată
pentru zona de încălzire, θint;calc;H; m, în °C, este calculată cu relația :
(2. 52)
( ) int;calc;H; ; H;red; ; int;set;H; e;a; e;a;= a × – +ztc m ztc m ztc mm
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
121 unde, pentru fiecare zonă climatizată ztc și lună m:
θint;set;H; ztc este temperatura setată normală de încălzire («nivel de confort termic») a zonei, în °C;
θe;a;m este temperatura medie lunară a aerului din mediul exterior, în °C;
aH;red;ztc;m este fact orul de reducere pentru un încălzire intermitentă, determinat ca mai jos .
Factorul de reducere adimensional pentru încălzire intermitentă, aH,red; ztc;meste calculat utilizând
relația :
(2. 53)
cu :
(2. 54)
cu
(2. 55)
unde, pentru fiecare zonă climatizată ztc și lună m:
aH;red;y; ztc;m este factorul de reducere pentru încălzire intermitentă la temperatură setată
redusă, cu y = zi, noapte sau week -end;
fH;red;y ;ztc este partea relativă de timp (y = zi, noapte, sau week -end) la punct setat redus
pentru încălzire;
nrep;H;red;y; ztc este numărul de repetiții ale perioadei de reducere y, într -o săptămână. De
exemplu: nrep;H;red;y; ztc = 7 pentru o reducere de temperatură ziua sau noaptea ; sau
5 dacă se combină cu o red ucere de temperatură sau cu o oprire în week -end.
dθH;red;mn;y; ztc;m este reducerea (relativă) medie a diferenței de temperatură în timpul perioadei cu
temperatură setată redusă, determinată ca mai jos;
ΔtH;red;y; ztc este durata perioadei cu o temperatură setată redusă (y = zi, noapte sau week –
end), în h.
Formulele se aplică,dacă este cazul, pentru fiecare perioadă de intermitență (y = zi, noapte sau
week -end).
Pentru a calcula reducerea (relativă) medie a diferenței de temperatură în timpul perioadei cu
temperatură setată redusă, dθH;red;mn; ztc;m, se determină următoarele trei mărimi suplimentare .
Reducerea (relativă) adimensională a punctului setat privind ecartul față de temperatura
exterioară, dθset;H;low;y; ztc;m, care este dată de:
dacă ( θint;set;H; ztc – θe;a;m) ≤ 0: dθset;H;low;y; ztc;m = 1 (2. 56)
dacă ( θint;set;H;low;y; ztc – θe;a;m) ≤ 0: dθset;H;low;y; ztc;m = 0 (2. 57)
Dacă nu:
(2. 58)
Unde :
( )( )( ) H;red; ; H;red;day; ; H;red;night; ; H;red;wkn d;ztc;= 1 – 1 – – 1 – – 1 -ztc m ztc m ztc m ma a a a
H;red;y; ;m H;red;y; H;red;y; H;red;mn;y; ;m= 1 – + dztc ztc ztc ztca f f θ
H;red;y; rep;H;red;y;
H;red;y;n
=
24 × 7ztc ztc
ztct
f
−
=
−int;set;H;low y e;a;
set;H;low;y
int;set;H e;a;ztc m
ztc m
ztc md;;
;;
;
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
122 θint;set;H;low;y; ztc este temperatura setată redusă de încălzire («nivel economic») din zonă, în timpul
perioadei de int ermitență y,
Reducerea (relativă) adimensională a diferenței dintre temperatura interioare și temperatura
exterioară, în condiții libere (fără încălzire), , care este dată de:
Dacă ( θint;set;H; ztc – θe;a;m) ≤ 0:
În acest caz, nu este nevoie de încălzire. (2. 59)
Dacă nu:
(2. 60)
cu valoare maximă : dθfloat;m = 1 și valoare minimă : dθfloat;m =0
unde, pentru fiecare zonă climatizată ztc și lună m:
QH;gn; ztc;m reprezintă aporturile termice totale pentru modul de încălzire, în kWh;
HH;tr; ztc;m este coeficientul global de transfer termic prin transmisie pentru încălzire, în W/K;
HH;ve; ztc;m este coeficientul global de transfer termic prin ventilare pentru încălzire, în W/K.
Nota: Membrul drept al ecuației este identic celui din ecuația relativă la r aportul de bilanț termic
pentru modul de încălzire, γ H;ztc;m, dar utilizarea acestei mărimi aici, ar crea un calcul în buclă.
Durata (relativă), adimensională a perioadei, până la atingerea punctului redus setat :
Dacă: ( dθset;H;low; ztc;m – dθfloat; ztc;m) ≤ 0 sau în cazul unei opriri a încălzirii
fH;red;low;y; ztc; m = 1. (2. 61)
dacă : dθfloat; ztc;m = 1: fH;red;low;y; ztc;m = 0. (2. 62)
Dacă nu:
(2. 63)
cu :
(2. 64)
si unde:
τH;ztc;m este constanta pentru modul de încălzire, în h.
Reducerea (relativă) medie a diferenței de temperatură în timpul perioadei temperatura setată
redusă, dθH;red;mn;y; ztc;m, este egală cu:
Dacă fH;red;low; ztc;m ≥ 1:
(2. 65)
În alte cazuri:
−
=
−int;float e;a;
float
int;set;H e;a;ztc m m
ztc m
ztc md;;
;;
;
=float1ztc md;;
( )( )
=
+ − H;gn;
float
H;tr H;ve int;set;H e;a;ztc m
ztc m
ztc m ztc m ztc m mQ
d
H H t;
;;
; ; ; ; ;
=
H;red;low H
H;red;low
H;red Hztc m ztc m
ztc m
ztc m ztc mt
f
t;y; ; ; ;
;y; ;
;y; ; ; ;
−
=− −H;red;low set;H;low float
H floatln
1ztc m ztc m ztc m
ztc m ztc mt d d
d;y; ; ;y; ; ; ;
; ; ; ;
( )
− − = + − H;red;y; H; ; float; ;
H;red;mn; ; float;y; ;
H;red;y; ; H; ;1
1eztc ztc mtztc m
ztc m ztc m
ztc m ztc md
dd
t
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
123 (2. 66)
2.6.7.3. Corecții pentru răcire intermitentă
Corecțiile în caz de răcire la temperaturi setate variabile și/sau cu perioade de oprire sunt aplicate
la necesarul de răcire și nu la temperatura de calcul. Temperatura setată a zonei pentru răcire,
θint;calc;C; m, în °C, rămâne aceeași ca pen tru răcire continu.
Factorul adimensional de reducere pentru răcire intermitentă, aC;red, este calculat folosind metoda
următoare:
În această metodă, reducerea necesarului de răcire este luată în considerare numai dacă răcirea este
redusă sau oprită în t impul întregului week -end (deci minim 48 ore/săptămână). Dacă această
condiție nu este îndeplinită, atunci aC;red; ztc;m = 1.
Factorul de reducere adimensională pentru răcire intermitentă, aC,red; ztc;m, în cazul unei reduceri sau
unei opriri în week -end, este calculat așa cum indică relația următoare:
(2. 67)
cu
(2. 68)
unde, pentru fiecare zonă climatizată, ztc:
fC;red;wknd; ztc este partea relativă a săptămânii cu o intermitență;
nrep;C;red;wknd; ztc este numărul de repetiții ale acestei intermitențe într -o săptămână; de exemplu:
nrep;C;red;wknd; ztc = 1 pentru reducerea sau oprirea în week -end și nrep;C;red;wknd; ztc = 0
fără reducere sau oprire în week -end.
ΔtC;red;wknd; ztc este durata week -endului cu o temperatură setată redusă pentru răcire sau o
întrerupere, în h;
bC;red;wknd este un factor de corelație empirică, cu valoarea prin lipsă bC;red = 0,3.
Valoarea aC;red;wknd; ztc;m este influențată numai de durata de reducere sau de oprire în week -end, și
nu de temperatura setată « redusă ».
2.6.7.4. Corecții pentru perioada de neocupare
Pentru calculul necesarului de energie lunar pentru încălzire, trebuie făcută distincție între lunile
cu și fără perioade lungi de neocupare. Pentru fiecare zonă climatizată ztc și pentru fiecare lună
m, necesarul de energie lunar pentru încălzire, QH;nd; ztc;m, în kWh, este calculat conform unuia din
cele două cazuri următoare:
a) pentru lunile fără perioadă lungă de neocupare, QH;nd; ztc;m este calculat cu următoarele două
formule :
( )
−
= +
+ − set;H;low
H;red;mn H;red;low float
H;red H
H;red;low set;H;low1
1ztc m
ztc m ztc m ztc m
ztc m ztc m
ztc m ztc md
d f d
t
fd;y; ;
;y; ; ;y; ; ; ;
;y; ; ; ;
;y; ; ;y; ;
( ) = = − + C;red C;red;wknd C;red;wknd C;red;wknd C;red ;wknd1ztc m ztc m ztc ztca a f b f; ; ; ; ; ;
C;red;wknd;ztc rep;C;red;wknd;ztc
C;red;wknd;ztc×n
=
24 × 7t
f
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
124
Figura 2. 17. Necesarul de energie lunar pentru încălzire
unde , pentru fiecar e zonă climatizată ztc și lună m:
γH;ztc;m este raportul de bilanț termic adimensional pentru modul de încălzire,
QH;ht;ztc;m este transferul termic total pentru modul de încălzire, în kWh;
ηH;gn;ztc;m este factorul adimensional de utilizare a aporturilor
QH;gn;ztc;m reprezintă aporturile termice totale pentru modul de încălzire, în kWh;
b) în caz de perioadă lungă de neocupare , QH;nd; ztc;m este calculat cu indici de corecție.
În anumite categorii de clădire sau de spații, ca școlile, perioadele de neocupare în timpul sezonului
de încălzire sau de răcire (cum sunt perioadele de vacanță), antrenează o diminuare a consumului
de energie pentru încălzirea sau răcirea încăperilor.
Necesarul pentru încălzire și răcire, ținând seama de perioa dele de neocupare, QH;nd; ztc;m și
QC;nd; ztc;m, în kWh, sunt calculate după cum urmează. Dacă o lună cuprinde o perioadă de
neocupare, se efectuează calculul de două ori: a) pentru încălzire/răcire calculate în perioadă de
ocupare (normale) și b) pentru cal culele în perioadă de neocupare, pe urmă se realizează o
interpolare liniară pe baza rezultatelor, în funcție de fracția de timp în regim de neocupare în raport
cu regimul de ocupare, așa cum indică cele două formule următoare:
(2. 69)
(2. 70)
unde, pentru fiecare zonă climatizată ztc și lună m:
QH/C;nd;occ; ztc;m este necesarul de energie pentru încălzire/răcire, calculat presupunând pentru toate
zilele din lună, reglaje ale automatizării și ale termostatului, pentru perioada de
ocupare, în kWh;
QH/C;nd;nocc; ztc;m este necesarul de energie pentru încălzire/răcire, calculat presupunând pentru toate
zilele din lună, automatizarea și reglarea termostatului din perioada de neocupare,
în kWh;
fH/C;nocc; ztc;m este fracția din lună care corespunde perioadei de neocupare (încălzire/răcire) (de
exemplu 10/31).
Temperatură calculată într – o zonă climatizată, ca variabilă de ieșire
Temperatura în zona climatizată este necesară ca variabilă de ieșire, de exemplu pentru a evalua
pierderile de căldură ale generatoarelor de căldură sau de frig, ale sistemelor de stocare și de
distribuție (tubulatură și conducte) situate în spațiul sau spațiile climatizate .
Pentru modul de încălzire, temperatura medie lunară a zonei θint;op;H; ztc;m, în °C, est e egală cu
temperatura de calcul, θint;calc;H; ztc;m, în °C.
( ) = − + H;nd H,nocc H;nd;occ H,nocc H;nd;nocc1ztc m ztc m ztc m ztc m ztc mQ f Q f Q; ; ; ; ; ; ; ; ; ;
( ) = − + C;nd C,nocc C;nd;occ C,nocc C;nd;nocc1ztc m ztc m ztc m ztc m ztc mQ f Q f Q; ; ; ; ; ; ; ; ; ;
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
125 Pentru răcire, temperatura medie lunară a zonei, θint;op;C; ztc;m, în °C, este dată de formulele
următoare:
(2. 71)
cu: (2. 72)
unde
θe;a;m este temperatura medie lunară a aerului din mediul exterior, obținută pe baza normei
corespunzătoare indicată în modulul PEC M1 -13, în °C;
QC;nd; ztc;m este necesarul de energie lunar pentru răcire pentru zona climatizată ztc și luna m,
determinat după cum urmează, în kWh;
QC;gn; ztc;m reprezintă aporturile termice totale pentrumodulde răcire, în kWh;
QC;ht; ztc;m este transferul ul termic total prin transmisie și ventilare pentru modulde răcire, în
kWh;
θint;calc;C; ztc;m este temperatura setată în zona pentru răcire, determinată, în °C;
Δtm este durata lunii m, în h.
NOTA Formulele sunt o expresie a bilanțului termic lunar, în care este luat în considerare
efectul intermitenței și al pierderilor termice inutilizate.
Dacă utilizând această temperatură ca intrare, nu poate fi făcută nicio distincție între modul cald
și modul rece, temperatura pentru modul cald și modul rece trebuie ponderată lunar, respectiv cu
necesarul de încălzire și de răcire.
2.6.7.5. Indicator de supraîncălzire
Riscul de supraîncălzire este evaluat numai la nivel ul unei zone termice. In funcție de reguli
specifice pentru zonare, o zonă termică poate să conțină spații cu diferite proprietăți termice și cu
diferite sarcini termice. În acest caz, indicatorul de supraîncălzire poate subestima riscul de
supraîncălzire.
Indicatorul de supraîncălzire al zonei termice ztc este egal cu supratemperatura cumulată anuală,
așa cum este exprimată prin cele două formule următoare:
(2. 73)
(2. 74)
unde, pentru fiecare zonă climatizată, ztc:
IOH;ztc;an este indicatorul de supraîncălzire anual, în K ∙h;
TOH;ztc;m este supratemperatura cumulată lunară , în K ∙h;
QOH;gn; ztc;m reprezintă aporturile termice totale pentru calculul la supraîncălzire, pentru luna m,
determinate conform celor de mai jos , în kWh;
( )
( )+
=+
C;nd; ; C;gn; ;
int;op;C; ; e;a;
C;ht; ;0,001
ztc m ztc m
ztc m m
ztc m mQQ
Ht
( ) =
−C;ht; ;
C;ht; ;
int,calc,C; ; e;a; ztc m
ztc m
ztc m mQ
H
==12
OH; an OH;
1;;ztc ztc m
mIT
( ) −
=
+OH gn; OH ht;
OH;
OH tr; OH ve;1 000; ; ; ;
;
; ; ; ;ztc m ztc m
ztc m
ztc m ztc mQQ
T
HH
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
126 QOH;ht; ztc;m reprezintă transferul termic total ptin transmisie și ventilare pentru calculul la
supraîncălzire, pentru luna m, determinate conform celor de mai jos, în kWh;
HO;tr; ztc;m este coeficientul global de transfer termic prin transmisie pentru calculul la
supraîncălzire, pentru luna m, determinat conform celor de mai jos, în W/K;
HO;ve; ztc;m este coeficientul de transfer termic prin ventilare pentru calculul de la supraîncălzire,
pentru luna m, determinat conform décrit mai jos , în W/K.
Calculele respectă aceeași metodologie și aceleași formule pentru calculul de răcire,dar cu
diferențele următoare:
— în absența unui punct setat de răcire, calculul trebuie efectuate cu punct setat de răcire
θint;set;C; ztc = 26°C;
— condițiile la limită sunt diferi te, antrenând valori numerice diferite pentru toate variabilele
din aval corespunzătoare, de unde utilizarea indicelui OH mai curând decât indicele C.
— valoarea coeficientului de transfer termic global prin transmisie, HOH;tr; ztc;m, este luată egală
cu valoarea sa pentru răcire, HC;tr;ztc;m;
— coeficientul global de transfer termic prin ventilare, HOH;ve ztc;m, este determinat luând în
considerare dispoziții pentru ventilare intensivă (ziua și/sau la noaptea) (de exemplu deschiderea
sigură a ferestrelor ) pentru a evacua căldura în exces.
— valorile aporturilor interne și solare sunt definite egale cu valorile lor pentru răcire.
Durata sezonului de încălzire și de răcire pentru funcționarea dispozitivelor care depind de durata
sezonului
Dacă timpul de fun cționare a dispozitivelor sezoniere, ca de exemplu pompe pentru sistemul de
încălzire, trebuie evaluat și în absența datelor mai detaliate, durata sezonului de încălzire poate fi
aproximată ca sumă a lunilor cu necesar de încălzire mai mare ca zero.
Dacă timpul de funcționare a dispozitivelor sezoniere, ca de exemplu ventilatoare pentru sistemul
de răcire, trebuie evaluat și în absența de date mai detaliate, durata sezonului de răcire poate fi
aproximată prin suma lunilor cu necesarul de răcire mai m are ca zero.
2.6.8. Umidificare și dezumidificare
2.6.8.1. Umidificare
Necesarul lunar de energie latentă pentru umidificare este dat de:
(2. 75)
unde, pentru fiecare zonă climatizată ztc și lună m:
QHU;nd; ztc;m este necesarul de umidificare, în kWh;
fHU;m este fracția lunară a necesarului de energie pentru umidificare, obținută pentru
fiecare lună m:
fHU;m = QH;nd; m/QH;nd;an
unde QH;nd; m/an este necesarul de energie lunar/anual pentru încălzire, în kWh
hwe este la căldură latentă de vaporizare a apei, în J/kg;
ηHU;rvd; ztc este eficiența recuperării de căldură latentă în zona termică de deservire a
sistemului ztc. Pentru roată desicantă se recomandă ηHU;rvd; ztc = 0,55
( ) ( ) = HU;nd; ; HU; we HU;rvd; a V;mech; ;a;sup; ;an1-ztc m m ztc ztc mztcQ f h q x t
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
127 ρa este densitatea aerului, în kg/m3;
qV;mech;z tc;m este debitul mediu lunar de aer de introducere mecanică care intră în zonă, conform
normativ I5 -2010, în m3/s;
(Δx·t)a;sup; ztc;an este cantitatea cumulată anuală de umiditate ce trebuie furnizată pe kg de aer uscat
produs, în kg h/kg.
Tabel 2. 21. Cantitate cumulată anuală de umiditate ce trebuie furnizată pe kg de aer uscat
introdus (metodă lunară)
Categorie de spațiu Cantitate cumulată anuală de umiditate ce trebuie furnizată pe
kg de aer uscat introdus Δx∙ta;sup(kg h/kg)
Rezidențe individuale, colective 0,17
Birouri 4,2
Cladiri pentru educație 4,2
Spitale 4,2
Hoteluri, restaurante 0,17
Bucătării 0
Teatre, auditorii 0,17
Servere 0
Sali de sport condiționate 0,17
Idem necondiționate 0
Magazine en gros sau en detail 0,17
Garaje 0
2.6.8.2. Dezumidificare
Necesarul de energie latentă lunar, pentru dezumidificare este :
(2. 76)
unde, pentru fiecare zonă climatizată ztc și lună m:
QDHU;nd; ztc;m este necesarul de energie pentru dezumidificare, în kWh;
QC;nd; ztc;m este necesarul de energie pentru răcire (sensibilă), în kWh;
fDHU;C; ss este fracția necesarului de energie sensibilă care trebuie adăugată pentru
dezumidificare, pe tip de sistem de răcire ss, (obținută pe baza normei de sistem
corespunzătoare indicată în modulul PEC M7 -1).
2.6.9. Necesarul anual de energie pentru încălzire, răcire și latent
Necesarul anual de energie pentru încălzire , QH;nd; ztc;an, în kWh, pentru zona climatizată ztc, este
calculat cu relația următoare:
(2. 77)
unde
QH;nd; ztc;m este necesarul de căldură lunar pentru încălzire pentru zona climatizată ztc și luna m,
în kWh.
=DHU;nd; ; DHU;C C;nd; ; ztc m ztc mQ f Q
==12
H;nd; ;an H;nd; ;
1ztc ztc m
mQQ
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
128 Pentru calculul necesarului de energie lunar pentru încălzire, se face distincție între lunile cu și
fără o perioadă lungă de neocupare. Pentru fiecare zonă climatizată ztc și pentru fiecare lună m,
necesarul de energie lunar pentru încălzire, QH;nd; ztc;m, în kWh, este calculat pentru unul din cele
două cazuri următoare:
a) pentru o lună fără o perioadă mare de neocupare, QH;nd; ztc;m este calculat cu formulele
urmatoare, unde, pentru fiecare zonă climatizată ztc și lună m:
γH;ztc;m este raportul de bilan ț termic adimensional pentru modul de încălzire,
QH;ht;ztc;m este transferul termic total pentru modul de încălzire, în kWh;
ηH;gn;ztc;m este factorul adimensional de utilizare a aporturilor;
QH;gn;ztc;m reprezintă aporturile termice totale pentru modul de încălzire, în kWh;
Figura 2. 18. Necesarul de energie lunar pentru încălzire
b) în cazul unei perioade lungi de neocupare, QH;nd; ztc;m este calculat conform capitolului de
calcul al corecțiilor pentru perioadade neocupare.
Pentru fiecare zonă, necesarul de energie anual pentru răcire , QC;nd; ztc;an, în kWh, este calculat cu
relația următoare:
(2. 78)
unde
QC;nd; ztc;m este necesarul termic lunar pentru răcire pentru zona climatizată ztc și luna m,
determinat ca mai jos , în kWh.
Necesarul de energie lunar pentru răcire, QC,nd; ztc;m, în kWh, este calculat conform unuia din cele
trei cazuri următoare , în funcție de cel care se aplică.
pentru o lună fără o perioadă lungă de neocupare, QC;nd; ztc;m este calculat cu ce le două formule care
urmează:
Figura 2. 19. Necesarul de energie lunar pentru răcire
unde, pentru fiecare zonă climatizată ztc și lună m:
QC;ht; ztc;m este transferul ul termic total pentru modul de răcire, în kWh;
ηC;ht; ztc;m este factorul adimensional de utilizare a transferulului termic,
==12
C;nd; ;an C;nd; ;
1ztc ztc m
mQQ
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
129 QC;gn; ztc;m reprezintă aporturile termice totale pentru modul de răcire, în kWh;
aC;red ztc;m este factorul de reducere adimensional pentru răcire intermitentă,
QC;nd; ztc;m este determina t special în caz de perioadă lungă de neocupare.
Necesarul de energie latent anual pentru umidificare (dezumidificare) este calculat ca sumă a
necesarului lunar:
(2. 79)
unde, pentru fiecare zonă climatizată, ztc:
QHU/DHU;nd; ztc;an este necesarul anual de umidificare (dezumidificare), în kWh;
QHU/DHU;nd; ztc;m este necesarul lunar de umidificare (dezumidificare), în kWh.
2.6.10. Calcul simplificat al duratei perioadelor de încălzire/răcire
In lipsa unor date naționale, bazate pe anul climatic mediu, se recomandă utilizarea metodei bazate
pe temperatura de echilibru.
O soluție simplă este de a reprezinta grafic variația temperatu rii medii lunare (pe ordonată), pentru
diferite luni ale perioadei calde sau reci și de tranziție (pe abscisă). Se calculează „temperatura de
echilibru” θemz care reprezintă valoarea temperaturii exterioare la care aporturile de căldură de la
sursele inter ioare și exterioare (soare) sunt egale cu pierderile prin transfer ( prin transmisie Q T și
prin ventilare Q V), calculate pentru temperatura interioară de calcul pentru ȋncălzire, respectiv
pentru răcire. In figurile urmatoare este un exemplu de reprezentare pentru stabilirea perioadei de
răcire; similar pentru stabilirea perioadei de ȋncălzire.
Figura 2. 20. Stabilirea grafică a perioadei anuale de răcire
Se calculează temperatura exterioară medie zilnică emz care satisface relația:
(2. 80)
în care: i – temperatura interioară de calcul pentru climatizare, Q surse,z – energia de la soare și
surse interioare, calculată pentru o zi medie din luna respectivă (de început sau sfârșit de sezon de
răcire), H T – coeficientul total de pierderi/aporturi de căldură al încăperii, l – factor de utilizare a
= HU/DHU;nd; ;an HU/DHU;nd; ; ztc ztc m
mQQ
zTz surse
i emztHQ, 1 −=
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
130 aporturilor pierderilor de căldură (pentru ȋncălzire) calculat pentru = 1, respectiv factorul de
utilizare a transferului de căldură, pentru răcire, t z – durata unei zile (24 ore).
Pe grafic, trasează valorile calculate care se intersectează cu dreptele care unesc temperaturile
medii lunare; abscisa punctului de intersecție marchează ȋnceputul sau sfârșitul periodelor de
ȋncălzire, respectiv răcire. Reprezentarea se face la scară, pentru a citi pe abscisă numărul de zile.
Figura 2. 21. Stabilirea grafică a perioadei anuale de ȋncălzire
2.6.11. Calculul temperaturii interioare ȋn regim liber
Calculul temperaturii interioare a unei încăperi (zone termice) folos ind metoda de calcul orar
1. Prezentarea metodei
Metoda de calcul orar, în comparație cu metoda de calcul lunar, permite un calcul mult mai detaliat
și mai apropiat de fenomenele fizice; rezultatele obținute vor fi de asemenea mai corecte. In această
parte a metodologiei este detaliatǎ numai o aplicație a metodei.
Scopul acestui calcul este determinarea temperaturii care se realizează în interiorul unei
clǎdiri/zone, în perioada de vară, în absența sistemului de climatizare (răcire) – regim liber. Acest
calcul permite studiul supraîncălzirii încăperilor In absența climatizării. Modificând diferite
scenarii de utilizare a elementelor de umbrire, a ventilării (inclusiv ventilarea nocturnă), de
densitate de ocupare a spațiunlui – cu oameni, lumină și/sau aparatură electronică, se poate stabili
necesitatea u tilizării sau nu, a unei instalații de climatizare (răcire) pentru asigurarea confortului
termic al ocupanților în perioada de vară, ȋn perioada climatică ce se alege pentru verificare,
obținând astfel o economie importantă de energie.
2. Modelul de cal cul
Metoda de calcul se bazează pe analogia electrică pentru modelarea proceselor de transfer termic
care au loc la interiorul și exteriorul unei clădiri. Structura fiecărui element al clădirii este împărțită
în straturi, în care au loc fenomenele termice de transfer și de acumulare a căldurii. La limita
straturilor sunt fixate noduri în care se scriu ecuații de bilanț termic, analoage formulelor lui
Kirchof pentru rețele electrice.
Ipotezele principale luate în considerare la elaborarea modelului de calcu l sunt:
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
131 – încăperea este un spațiu închis, delimitat de elementele de construcție,
– temperatura aerului este uniformă în întreg volumul încăperii,
– suprafețele elementelor de construcție sunt considerate izoterme,
– proprietățile termofizice ale materialelor elementelor de construcție sunt constante în timp,
– conducția căldurii prin fiecare element de construcție este unidimensională (cu excepția
transferului către sol, unde se aplică metoda fluxului termic echivalent),
– distribuția spațială a părții radiative a fluxului de căldură datorat surselor interioare este uniformă,
– este neglijată contribuția punților termice și a elementelor vitate la f enomenul de stocare a
căldurii,
– punțile termice (liniare și punctuale) sunt cuplate direct cu temperatura aerului interior și exterior,
– volumele de aer sunt considerate ca lame de aer delimitate de suprafețe izoterme și paralele,
– densitatea fluxului termic datorat radiației de lungime scurtă de undă absorbită de un element
vitrat este tratată ca un termen sursă,
– coeficienții de schimb de căldură prin convecție și prin radiație (lungime de undă mare) pentru
fiecare suprafață interioară, sunt consider ați în mod separat,
– dimensiunile fiecărui element de construcție sunt considerate pe partea interioară, pentru fiecare
element de delimitare a încăperii,
– valorile coeficienților de schimb de căldură sunt: coeficient de schimb de căldură prin convecție
la interior: hci = 2,5 W/m2K; coeficient de schimb de căldură prin radiație (lungime de undă mare)
la interior: hri = 5,5 W/m2K; coeficient de schimb de căldură prin convecție la exterior: hce = 8
W/m2K; coeficient de schimb de căldură prin radiație (lung ime mare de undă) la exterior: hre =
5,5 W/m2K
Etapele principale ale aplicării metodei sunt următoarele:
– definirea condițiilor de calcul privind datele climatice (în funcție de amplasarea clădirii),
– stabilirea încăperii/zonei pentru care se studiază temp eratura interioară,
– stabilirea elementelor de construcție care delimitează încăperea studiată (suprafețe,
orientare, condiții la limită)
– calculul parametrilor termofizici (în regim permanent și în regim dinamic) și al
parametrilor optici (pentru elementele de construcție opace și transparente)
– definirea scenariului de ventilare și a scenariului de umbrire a suprafețelor,
– calculul degajărilor de căldură de la surse interioare (inclusiv scenarii),
– stabilirea schemei analogice de calcul,
– scrierea ecuațiilor d e bilanț termic pentru fiecare nod de temperatură, tratat prin analogie
cu un nod al unei rețele electrice care conține rezistențe, capacități și generatoare de curent
(prin analogie: rezistențe și capacități termice și fluxuri de căldură care intră/ies în noduri,
de la aporturi interioare și solare, transfer termic etc),
– scrierea ecuației de bilanț termic la nivelul încăperii,
– tratarea sistemului de ecuații și punerea lui sub formă matricială, ușor de rezolvat cu un
solver de ecuații liniare,
– determinarea temperaturii operative interioare, a temperaturii aerului interior și a
temperaturii medii de radiație pentru încăperea simulată.
In continuare sunt prezentate pentru exemplificare, bilanțuri termice la moment de timp t:
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
132 – ecuația de bilanț termic global la nivelul încăperii (1)
– ecuația de bilanț termic într -un nod de la suprafața interioară a unui perete exterior masiv (Figura
1a)
– ecuația de bilanț termic într -un nod de la suprafața exterioară a unui perete exterior masiv (Figura
1b)
– ecuația de bilanț termic într -un nod dintre straturi (Figura 1c).
Pentru a modela transferul în regim dinamic, în noduri se introduc fluxurile spre sau dinspre
elementele capacitive. Modelul analogic pentru un perete, așa cum a fost dezvoltat în S R EN ISO
52016 -1, cu 5 noduri capacitive este reprezentat în Figura 2.
Extinzând acest model la toate elementele de anvelopă și scriind ecuația de bilanț termic al
încăperii în regim nestaționar (2), se obține sistemul de ecuații exprimat sintetic prin ec uația
matricialǎ (9).
Urmărind schemele din figuri, fluxurile termice se exprimă în funcție de legile transferului de
căldură conductiv, convectiv sau radiativ. Elementele componente ale anvelopei unei clădiri sunt
considerate în funcție de rezistența și inerția termică, de transparență și de poziție.
Din punct de vedere al inerției termice și al transparenței, elementele anvelopei de delimitare la
exterior ale unei încăperi, se clasifică în: elemente exterioare opace ușoare, sau grele, elemente
transpare nte (ferestre, luminatoare, uși vitrate).
3. Ecuația bilanțului termic al încǎperii (cǎldurǎ sensibilǎ) și temperatura aerului interior (din SR
EN ISO 52017 -1). Ecuația este scrisǎ pentru o încǎpere/zonǎ și conduce la stabilirea temperaturii
aerului inter ior.
(E1)
unde:
N numărul de suprafețe interioare care delimitează volumul de aer interior;
Aj aria elementului de clădire j, în m2;
qc;i Densitatea fluxului de căldură convectiv la fața interioară, în W/m2;
Φv fluxul termic transferat prin ventilare , în W;
Φint;c fracția convectivă a fluxului termic de la sursele interioare de căldură , în W;
ΦHC;ld;c fluxul termic convectiv din sarcina termică sensibilă de încălzire/răcire a spațiului , în
W;
Φsa fluxul termic preluat de aer din aporturile solare, în W;
Φva fluxul termic care intră în încăpere prin lamele de aer ale elementelor dalimitatoarea, în
W;
Φtb fluxul termic transferat prin punțile termice, în W;
ca capacitatea calorifică masică a aerului, în J/(kg·K);
ρint;a masa volumică (densitatea) aerului uscat interior, în kg/m3;
Vint;a volumul aerului interior, în m3;
θint;a temperatura aerului interior, în °C;
t timpul, în s.
( )int;a
c;i V int;c HC;ld;c sa va tb a int;a int;a
1d
d jjN
A q c V
t
= + + + + + + =
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
133 Se remarcă faptul că bilanțul se referă la aerul interior din încǎpere și din acest motiv se
consideră doar fluxurile convective. Membrul drept al ecuației poate fi considerat egal cu zero
datorită capacității termice foarte mici a aerului din zonă.
Acest bilanț energetic pentru zona ztc și timpul t, scris cu luarea în considerare a capacității
termice interioare a zonei de calcul și integrat prin metoda diferențelor finite pentru intervalul de
timp Δt, devine :
(E2)
Cint;ztc capacitatea termică interioară a zonei, în J/K;
Δt lungimea pasului de timp t, în s;
θint;a;ztc;t temperatura aerului interior la timpul t, în °C;
θint;a;ztc;t -1 temperatura aerului interior din zonă la timpul precedent (t -Δt), în °C;
Aeli suprafața elementului de clădire eli, în m2;
hci;eli coeficientul de transfer termic prin convecție, la suprafața interioa ră a elementului de
clădire eli, determinat pe tip de element de clădire, în W/(m2·K);
θpln;eli;t temperatura pe suprafața interioară a elementul de clădire eli, în °C;
Hve;k;t coeficientul de transfer termic global prin ventilare, pentru elementul de fl ux de
ventilare k, în W/K;
θsup;k;t temperatura de introducere a fluxului de ventilare k, ce intră în zonă, în °C;
θe;a;t temperatura aerului exterior,
Htr;tb;ztc transmitanța globală a punților termice, în W/K;
fint,c;ztc fracția convectivă a aporturilor interne, valoare informativă fint,c;ztc=0,40 (se
poate diferenția pe tipuri de surse)
fsol,c ztc fracția convectivă a radiației solare, valoare informativă fsol,c ztc= 0,1 ;
fH/C,c ztc fracția convectivă a sitemului de încălzire/răcire, va loare informativă fH/C,c ztc =
0,40; pentru calculul necesarului de energie propriu al sistemului, se pot aplica
valori specifice ;
Φint;ztc;t aportul de căldură intern total pentru zona ztc, în W;
ΦHC;ztc;t sarcina de încălzire(dacă este pozitivă) sau sarcina de răcire (dacă este negativă) în
zona de calcul ztc, la timpul t, în funcție de tipul de aplicație de calcul, în W ;
Φsol;ztc;t aportul solar direct transmis în zonă, totalizat pentru toate ferestrele wi, conform, în
W.
Ecuații de bilanț termic în noduri la suprafața interioară a unui element exterior de clădire
Temperatura pe fața interioară a unui element de clădire j este obținută din ecuația de bilanț în care
fluxurile către suprafața interioară sunt considerate pozitive, cu e xcepția fluxului qc,j.
(E3)
( ) ( )
( )
= = =
−
=
+ + + −
=+
++
int
ci; ve tr;tb int;a ci pln
1 1 1
int
int;a 1 ve sup tr;tb e;a
1
int,c i;
; ; ; ; ; ; ; ;
;
; ; ; ; ; ; ; ;eln ven eln
ztc
eli eli vei t ztc ztc t eli eli eli t
eli vei eli
ven
ztc
ztc t vei t vei t ztc t
veiC
A h H H A h
t
C
HH
t
f ++nt; sol,c sol; H/C,c HC; ; ; ;ztc t ztc t ztc tff
lr, sol, c, cd, i;r HC;ld;r0j j j jq q q q q q + + + + + =
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
134 unde:
qlr densitatea fluxului termic radiativ de lungime mare de undă schimbat cu celelalte
suprafețe interioare în W/m2;
qsol densitatea fluxului termic datorat radiației solare de lungime mică de undă, în W/m2;
qc densitatea fluxului termic prin convecție, în W/m2;
qcd densitatea fluxului termic par conduction, în W/m2;
qi;r densitatea fluxului termic radiativ de la aporturile interioare, în W/m2;
qHC;ld;r densitatea fluxului termic radiativ al sarcinii sensibile de încălzire/răcire a spațiului, în
W/m2.
Figura E1. Scheme de calcul pentru nodurile de calcul plasate pe suprafața unui
element al clădirii sau între straturi (din SR EN ISO 52017 -1); la suprafața unei lame
de aer; 1 -lamă de aer b) la fața exterioară c) între straturi
Relațiile de calcul pentru fluxurile termice luate în considerare sunt exemplificate în paragraful
6.4.5, din SR EN ISO 52017 -1
Dacă în ecuația de bilanț (3) de mai sus se introduce fluxul capacitiv și se integrează folosind
metoda diferențelor finite, pentru pli = pln (nod la suprafața interioară – spre zona de calcul ztc),
se obține relația:
(E4)
unde, pentru fiecare element eli și la timpul t:
Aelk suprafața unui element de clădire elk, în zona ztc, în m2;
Atot suma suprafețelor Aelk a tuturor elementelor de clădire elk = 1, .., eln, în m2;
θpli;eli;t temperatura în nodul pli, în °C;
θpli-1;eli;t temperatura în nodul pli -1, în °C;
θint;a;ztc;t temperatura aerului interior în zonă, în °C;
( )
−−
−−
=
=−
++
+
+
− −
+ =
11
int;a
1ci ri; 1
tot 1
ci ri;
tot 1
1;
; ; ;
;;
;
;;; ; ; ;
; ; ;
pli eli
pli eli pli eli t
zt t
pli eli
pli eli teln
elk
eli eli pli eli pli eli t
elk
eln
elk
eli eli pli elk t
elkh
t
tA
h h h
A
A
hh
A
( ) ( ) ( ) − + − + − totint,c int sol,c sol; H/C,c HC;1 1 1; ; ; ; ztc t ztc t ztc tAf f f
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
135 hpli-1;eli este conductanța între nodul pli și nodul pli -1, determinată pe tip de element de
clădire, în W/(m2·K);
κpli;eli capacitatea termică pe suprafață a nodului pli, în J/(m2·K);
hci;eli coeficientul de transfer termic superficial convectiv interior, determinat pe tip de
element de clădire, în W/(m2·K);
hri;eli coeficientul de transfer termic superficial prin radiație la fața interioară, determinat pe
tip de element de clădire, în W/(m2·K);
θpli;eli;t -1 temperatura în nodul pli la pasul de timp precedent (t -Δt), în °C
Conform convenției internaționale, numerotarea straturilor (noduri) în elementele de clădire se
face de la exterior (număr de nod pli = 1) către interior (număr de nod pli = pln).
Relațiile de calcul detaliate pentru coefi cienții de transfer și capacitatea termică din formula (4)
sunt date în standardul SR EN ISO 52016 -1, paragraf 6.5.
4. Bilanț termic într -un nod interior
In nodul pli și nodul pli+1 ecuația de bilanț este:
qcd,j -1 + qcd,j+1 + qso1,j=0 (E5)
unde
qcd, j − 1 densitatea fluxului termic conductiv de la suprafața j−1, în W/m2;
qcd, j + 1 densitatea fluxului termic conductiv de la suprafața j+1, în W/m2;
qsol, j densitatea fluxului termic de la suprafață, datorată radiației solare absorbită de s uprafața
j, în W/m2. (numai dacă una dintre suprafețe a fost transparentă ; altfel, qsr, j=0)
Pentru pli = 2, …, pln -1 (fiecare nod dintre straturi), procedura este asemănătoare.
Introducerea fluxului capacitiv și integrarea temporală conduce la relația de bilanț la momentul
de timp t, care se scrie:
(E6)
unde, pentru fiecare element de clădire eli la timpul t:
θpli+1;eli este temperatura în nodul pli+1, în °C;
hpli;eli este conductanța între nodul pli+1 și nodul pli, determinată pentru fiecare tip de
element de clădire , în W/(m2·K);
5. Bilanțul termic la un moment t în nodul exterior, la suprafața unei lame de aer – figura 3.2.4a,
(pli=1) se scrie :
(E7)
unde :
qc densitatea fluxului termic total emis către lama de aer, în W/m2;
qlr densitatea fluxului termic prin radiație de lungime mare de undă prin lama de aer, în
W/m2;
qcd densitatea fluxului termic prin conducție, în W/m2;
;;
; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ;pli eli pli eli
pli eli pli eli t pli eli pli eli pli eli t pli eli pl i eli t pli eli th h h h
tt
1 1 1 1 1− − − + −−
+ + − =
+
c, lr, cd, sol,0j j j jq q q q+ + + =
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
136 qsol este densitatea fluxului termic absorbit de element din radiația solarǎ, în W/m2.
Nota : Densitățile fluxurilor conductiv, convectiv și radiativ sunt cele cunoscute și sunt tratate pe
larg în standardul SR EN ISO 52017 -1, § 6.4.
Pentru calcul dinamic, ca și în cazurile precedente, se poate scrie ecuația în care se ia în
considerare flu xul capacitiv din nodul exterior.
In modelul dezvoltat în standardul SR EN ISO 52016 -1. fiecare element de clădire este împărțit
(discretizat) într -un număr de straturi paralele, separate prin noduri interioare. Pentru elementele
masive ale unei clădiri, în contact cu aerul exterior, numărul de noduri este de 5 (nod pli = 1…5),
respectiv un nod de suprafață exterior, trei noduri la interiorul elementului de clădire și un nod de
suprafață interior (cu fața către zonă) – Figura 2.
Pentru elemente le în contact cu solul, numărul de noduri este de asemenea 5, utilizate pentru o
combinație de straturi (model detaliat în modulul PEC M2 -5.2): Pentru pardoselile pe pământ,
coeficienții de transfer termic la suprafața exterioară sunt înlocuiți prin condu ctanța termică a
stratului virtual de sol.
Figura E2 – Rețea electricǎ analogică de calcul pentru transferul de cǎldurǎ într -un perete
exterior.
Pentru ferestre și uși, numărul de noduri este de 2, respectiv nodul de suprafață exterior și nodul
de supr afață interior (către zonă). Pentru simplificare, efectul radiației solare absorbite este luat
în considerare ca radiație solară transmisă direct.
Pereții interiori ai elementelor de clădire alăturate din alte clădiri sau alte zone climatizate sunt
model ate ca elemente de clădire opace sau pot fi neglijați.
6. Temperatura aerului interior în zona ztc la timpul t, θint;a;ztc;t, se determină rezolvând sistemul
de ecuații format din ecuațiile prezentate pentru acest pas de timp. Pentru cazul tratat la acest
capitol, fluxurile generate de sistemele interioare de încǎlzire/rǎcire sunt nule (regim termic liber).
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
137 De asemenea, din rezolvarea sistemului pentru acest pas de timp, rezultǎ temperatura superficială
interioarǎ pe fața fiecǎrui unui element de clădire eli din zona ztc la timpul t, care este temperatura
în nodul interior pli = pln.
In ecuația matricială (8) se dă expresia generală a sistemului de formule care rezută :
(E8)
unde
N numar de elemente de clădire care delimitează zona, pentru car e se va determina temperatura
la fața interioară ;
Π coeficienți relativi la temperaturile necunoscute (de 1 la N pentru suprafețele interioare,
N + 1 pentru aerul interior);
Γ coeficienți relativi la termenii necunoscuți (de 1 la N pentru suprafețele in terioare, N + 1
pentru aerul interior);
θ temperaturile necunoscute (de 1 la N pentru suprafețele interioare, N + 1 pentru aerul
interior);
Termenii «Π» și «Γ» se obțin din ecuațiile scrise pentru fiecare element de clădire și pentru bilanțul
energetic al zonei (număr total de ecuații N+1).
Standardul SR EN ISO 52016 -1 detaliază la § 6.5, formulele scrise pentru o zonă termică ztc la
timpul t, cu introducerea fluxului capacitiv și integrarea temporală prin metoda diferențelor finite
pentru pasul de tim p Δt. (de forma ecuațiilor 4 și 6). In fiecare nod se introduc după caz, fluxuri
termice de la exterior (radiație solară, cu elementul umbrit sau nu, radiația către cer etc.) sau la
interior (aporturi interioare). Aceste formule, care cuprind toate ecuați ile din noduri (interioare și
exterioare de suprafațǎ și interioare dintre straturi), se scriu sub forma ecuației matriciale:
[Matrice A] × [Vector X de temperatură în noduri] = [Vector de stare B] (E9)
unde :
[Matrice A] reprezintă coeficienții (cunoscuți) din partea stângă a formulelor de bilanț
energetic;
[Vector B] reprezintă termenii (cunoscuți) din partea dreaptă a formulelor de bilanț energetic;
[Vector X de
temperatură
în noduri] este un vecteur de stare; temperaturile (necu noscute) de calculat (pli=1…pln,
eli=1…eln): (θ1;1;ztc;t, …θ1;eli;ztc;t, …θpli;1;ztc;t, …, θpli,eli;ztc,t, …,
θpln,eli;ztc,t,…, θpli,eln;ztc,t, …, θpln,eln;ztc,t, θint;a;ztc;t) – include temperatura
interioară a aerului, θint;a;ztc;t ; eli – indicativ al e lementului de clădire ; pli –
indicativ al nodului din elementul de clădire (de exemplu, 5 noduri pentru fiecare
element la pereții exteriori ; pentru 2 pereți exteriori vor fi 2×5=10 noduri)
Ecuațiile din sistemul (9) sunt ecuații diferențiale ordinare care trebuie integrate temporal, pentru
un pas de timp orar. Pentru fiecare pas se introduc datele reale referitoare la aporturile interioare
1 1 1 2 1 1 1 is,1 1
2 1 2 2 2 2 1 is,2 2
1 2 1 is,
1 1 1 1 2 1 1 1 aNN
NN
N N N N N N N N
N N N N N N N
+ + = + + + + + + + , , , ,
, , , ,
, , , ,
, , , , ,
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
138 și exterioare, la scenariile de ocupare, de umbrire și de ventilare. Datele climatice folosite,
referitoare la tem peraturǎ și radiație solarǎ sunt de asemenea valori orare, considerate constante pe
perioada pasului de timp. Pentru aplicația consideratǎ, nu se introduc fluxuri de cǎldurǎ generate
de sisteme de încǎlzire/rǎcire.
Perioada de calcul reală trebuie precedată de o perioadă de inițializare care este suficient de lungă,
pentru a face neglijabilă influența temperaturilor existente în fiecare nod la începutul calculului,
când demarează perioada de calcul reală. Pentru a ceastă aplicație, perioada de inițializare se
recomandă să fie de minim două săptămâni, care preced perioada reală.
Din calcul rezultă valorile necunoscute ale temperaturilor la un moment t, în toate nodurile
sistemului și temperatura aerului interior; acestea sunt stocate și calculul se reia pentru pasul de
timp următor, pentru temperatura aerului interior și pentru fiecare nod (E10).
θint;a;ztc;(t+1) -1 = θ int;a;ztc;t θpli;eli;(t+1) -1 = θ pli;eli;t (E10)
Pentru calculul tratat la acest paragraf, la fiecare pas de timp se determină temperatura operativă
în regim liber, θint;op;0; ztc;t, după cum urmează.
7. Temperatură operativă
Temperatura operativă în zona ztc la timpul t este dată cu expresia simplifi catǎ de medie aritmeticǎ
a temperaturii aerului și a temperaturii medii de radiație, astfel:
(E11)
unde, pentru o zonă termică ztc la timpul t:
θint;op;ztc;t este temperatura operativă interioară, în °C;
θint;a;ztc;t este temperatura aerului inte rior, în °C;
θint;r;mn;ztc;t este temperatura medie de radiație, determinată ca în formula de mai jos , în °C.
Temperatura medie de radiație este media ponderată a temperaturilor suprafețelor interioare ale
elementelor de clădire eli = 1…eln în zona ztc și este dată de:
(E12)
unde
θint;r;mn;ztc;t este temperatura medie de radiație calculatǎ, în °C;
Aeli este suprafața elementului de clădire eli, în m2;
θpli=pln;eli;t este temperatura în nodul pli = pln al elementului de clădire eli (temperaturǎ pe
suprafața elementului), care rezultată din integrarea sistemului de ecuații (98), în °C.
Scopul anunțat al calculului a fost să se verifice dacă în încǎperi, se poate asigura temperatura
interioară necesară de confort (aici temperatura op erativă), fără participarea sistemelor de
+
=int;a int;r;mn
int;op2; ; ; ;
;;ztc t ztc t
ztc t
( )
=
=
=
=
1
int;r;mn
1;;
;;
eln
eli pli pln eli t
eli
ztc teln
eli
eliA
A
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
139 încălzire/răcire și dacǎ da, în ce condiții de climǎ și/sau de utilizare. Se pot considera diferite
scenarii de umbrire, limitare a aporturilor interioare, ventilare nocturnă etc., care se vor transcrie
prin modifi carea fluxurilor luate în considerare în nodurile exterioare/interioare, ceea ce va
conduce la modificări ale temperaturii interioare. In urma calculului se poate decide dacă pentru
situațiile analizate, poate fi evitată dotarea clădirii cu un sistem de ră cire.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
140 CAPITOLUL 3. EVALUAREA CONSUMURILOR DE ENERGIE
PENTRU SISTEME DE INSTALAȚII FĂRĂ SURSE
REGENERABILE
3.1. Instalații de încălzire
Determinarea consumului de energie se bazează pe ecuația de bilanț în care intervine energia
introdus ă în sistem precum și pierderile de energie ce apar pe parcursul acestui sistem (Figura
3.1).
Figura 3. 1.Schema de calcul a consumului de energie pentru încălzire
Aceasta schemă de calcul se particularizează în funcție de instalația studiată (încălzire, apă caldă
de consum) -X precum și de fiecare subsistem, după caz, Y.
Termenii, definițiile, simbolurile și abrevierile sunt în concordanță cu SR EN ISO 52001 -1:2017
și SR EN 15316 -2:2017.
Particularizând schema prezentată în Figura 3.1 , trebuie menționat faptul că pierderile de energie
ce pot apărea în orice sistem de încălzire sunt pierderi datorate sistemelor de emisie, sistemului de
distribuție a agentului termic precum și sistemului de generare a energiei termice, după caz (Figura
3.2).
Figura 3. 2.Schema de calcul a pierderilor de energie într -un sistem de încălzire
consum de energie
𝑄𝑖𝑛=𝑄𝑜𝑢𝑡+𝑄𝑙𝑠−𝑄𝑙𝑠
energie furnizată
𝑄𝑜𝑢𝑡pierderi de energie
𝑄𝑙𝑠energie recuperată
𝑄𝑙𝑠
pierderi de energie
𝑄𝐻,𝑙𝑠=𝑄𝐻,𝑒𝑚,𝑙𝑠+𝑄𝐻,𝑑𝑖𝑠,𝑙𝑠+𝑄𝐻,𝑔𝑒𝑛 ,𝑙𝑠
emisie
𝑄𝐻,𝑒𝑚,𝑙𝑠distributie
𝑄𝐻,𝑑𝑖𝑠,𝑙𝑠generare
𝑄𝐻,𝑔𝑒𝑛 ,𝑙𝑠
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
141 3.1.1. Determinarea pierderilor de energie pentru emisie, 𝑸𝑯,𝒆𝒎,𝒍𝒔
Metoda de calcul propusă pentru stabilirea consumului suplimentar de energie corespunzător
sistemelor de emisie utilizează o formă indirectă de calcul, prin evaluarea modificării temp eraturii
interioare ca urmare a pierderilor termice ale sistemelor de emisie pentru încălzire/răcire.
Caracteristicile sistemului de emisie încălzire/răcire, incluzând automatizarea și controlul ce
trebuie luate in considerare sunt
– distribuția neuniform ă a temperaturii în încăpere,
– caracteristici ale corpurilor de încălzire,
– caracteristici ale sistemelor înglobate în elementele de construcție,
– precizia controlului temperaturii interioare,
– funcționarea sistemului de automatizare și control,
– controlul sistemului de emisie
Consumul de energie al sistemului de emisie se calculează atât pentru energia termică cat și pentru
energia electrică, pentru a stabili corect energia finală și energia primară consumată de clădire.
Calculul se p oate face în două variante:
a) utilizând caracteristici anuale ale funcționării sistemului de emisie și efectuând calculele cu
valori medii anuale;
b) divizând anul într -un număr de perioade de calcul (luni, săptămâni, zile, ore) și efectuând
calculele pen tru fiecare perioadă în parte, cu valori corespunzătoare intervalului, însumând în final
rezultatele pentru a obține consumul anual.
Valorile de calcul utilizate în această metodologie, sunt furnizate de producători ca urmare a
certificării produselor conf orm standardelor europene în vigoare sau pot fi conform valori lor
convenționale(implicite) din standarde și reglementări europene sau naționale pentru produsele
necertificate.
Întrucât, la nivel național nu există date disponibile se vor utiliza ca date d e intrare valorile
specificate în SR EN 15316 -2:2017.
Acest consum de energie al sistemului de emisie se determina printr -o metodă implicită de
evaluare a consumurilor de căldură și eficiența energetică prin modificarea temperaturii interioare
de calcul, l uând în considerare pierderile de căldură și eficiența sistemului de emisie si utilizând
conceptul de temperatură interioară echivalentă. Pierderile de căldură ale sistemului de emisie
pentru frig se consideră pierderi de căldură cu semn negativ.
Pentru c alculul temperaturii interioare trebuie ținut cont de mai mulți factori, determinarea acestei
temperaturi interioare echivalente θ int,inc, luând în considerare performanța sistemului de emisie
(Figura 3.3 ).
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
142
Figura 3. 3.Parametrii temperaturii interioare
Pierderile de energie datorate sistemului de emisie al căldurii de determina cu relația
QH,em,ls=QH,em,out∗ΔθH,int,inc
( θH,int,inc – θH,e,comb ) (kWh) (3. 1)
unde
Δθint,inc este variația de temperatură ca urmare a pierderilor de căldură, ( C)
θint,inc este temperatura interioară pentru încălzire, ( C)
θe,comb este temperatura exterioara medie pe intervalul de calcul de încălzire, ( C)
QH,em,out este emisia de căldură a sist emului de încălzire, (kWh)
Pentru determinarea temperaturii interioare se utilizează schema din Figura 3.4 .
Temperatura
interioarăvariația temperaturii spațial, ca urmare a stratificării, în funcție de emițător
variația temperaturii ca urmare a pierderilor de căldură suplimentare ale unor sisteme
înglobate în elementele de construcție
variația temperaturii în funcție de tipul de emițător
variatia temperaturii ca urmare a transferului de căldură prin radiație a emițătorului
variatia temperaturii ca urmare a funcționării cu intermitență a emițătoarelor și a sistemului
de control
variația temperaturii ca urmare a capacității limitate a dispozitivelor de control de a asigura
o temperatură interioară constantă și omogenă
variația temperaturii ca urmare a dezechilibrului hidraulic al sistemului de încălzire/răcire
variația temperaturii ca urmare a funcționării sistemului de automatizare în incăpere
variația temperaturii ca urmare a funcționării sistemului de control individual sau în rețea
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
143
Figura 3. 4.Determinarea temperaturii interioare
Pe baza valorilor calculate privind pierderile de căldură ale sistemului de emisie se poate stabili
factorul de eficiență anual, ɛ em, pentru funcționarea sistemului de emisie încălzire/răcire:
𝜀𝐻,𝑒𝑚=(𝑄𝐻,𝑒𝑚,𝑎𝑢𝑡 ,𝑎𝑛+𝑄𝐻,𝑒𝑚,𝑙𝑠,𝑎𝑛)
𝑄𝐻,𝑒𝑚,𝑎𝑢𝑡 ,𝑎𝑛 (-) (3. 2)
unde necesarul anual de energie la intrarea în sistemul de emisie, Q em,in,an se determină:
𝑄𝐻,𝑒𝑚,𝑖𝑛,𝑎𝑛=𝑄𝐻,𝑒𝑚,𝑎𝑢𝑡 ,𝑎𝑛+𝑄𝐻,𝑒𝑚,𝑙𝑠,𝑎𝑛 (kWh) (3. 3)
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
144 3.1.2. Determinarea consumului de energie auxiliară, W em,ls,aux
Consumul de energie auxiliară este necesar pentru a spori procesele de emisie a căldurii în
încăperile încălzite, considerând că nu au fost luate în calcul anterior. Aceste consumuri se referă
în special la utilizarea ventilatoarelor, integrate sau nu corpu rilor emisive de căldură. Energia
auxiliară total consumată, Wem,ls,aux se calculează utilizând relațiile din Figura 3.5.
Figura 3. 5.Determinarea energiei auxiliare
Durata de funcționare a ventilatoarelor, incluzând sistemul de control, se consideră egală cu durata
de funcționare a sistemului de încălzire.
Calculul orar al pierderilor de căldură al sistemelor de emisie pentru încălzire/răcire are același
principiu și respectă aceleași etape de calcul și aceleași ecuații ca și metoda prezentată anterio r,
utilizând ca interval de timp ora. Detalii suplimentare privind calculul orar al pierderilor de căldură
se găsesc în standardul SR EN 15316 -2:2017 .
3.1.3. Determinarea consumului de energie și eficiența energetică a sistemelor de distribuție
a agentului termic apă, pentru încălzire/răcire, Q HC,dis,ls
Această metodă de calcul se referă la pierderile suplimentare de căldură și frig și la calculul
consumului de energie al sistemelor de distribuție a apei calde, necesar evaluării consumului total
de energie al clădirii.
Prin sistem de distribuție se înțelege ansamblul circuitelor de alimentare cu apă caldă sau răcită
pentru încălzire/răcire a clădirilor, împreună cu pompele care asigură circulația fluidului și
dispozitivele și sistemele de automati zare și control aferente. Din aceste circuite fac parte
distribuția orizontală, coloanele și racordurile la emițătorii de căldură.
Metoda de calcul este utilizată pentru următoarele aplicații:
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
145 – calculul pierderilor suplimentare de energie termică a siste melor de distribuție pentru
încălzire/răcire;
– calculul consumului auxiliar de energie electrică pentru acționarea pompelor;
Termenii, definițiile, simbolurile și abrevierile sunt în concordanță cu SR EN ISO 52001 -1:2017
și SR EN 15316 -3:2017. Detalii su plimentare privind funcționarea sistemelor de control se găsesc
în standardul SR EN 15232 Performanta energetică a clădirilor. Partea 1: Impactul automatizării,
reglării și managementului tehnic al clădirii.
Pierderea de căldură a unui sistem de distribuț ie a agentului termic pentru încălzire/răcire, se obține
in funcție de temperatura ambiantă a zonei j, lungimea conductei de distribuție, în zona j, lungimea
echivalentă a conductei(vane, flanșe, armături, etc),în zona j, intervalul de calcul și timpul tot al de
încălzire/răcire cu schema din Figura 3.6.
Figura 3. 6.Determinarea energiei pierdute pe rețeaua de distribuție
Pierderile termice recuperabile ale sistemului de distribuție pentru încălzire/răcire, Q HC,dis,rbl , se
calculează numai pentru lungimea conductelor care traversează spații climatizate(încălzite sau
răcite). Aceste pierderi se calculează aplicând din schema următoare ( Figura 3.7 ), în care lungimea
L, este lungimea conductelor de distribuție din spațiile climatizate, L condispace (lungimea
conductelor de distribuție din spațiile climatizate):
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
146
Figura 3. 7. Determinarea energiei pierdute (recuperabilă) pe rețeaua de distribuție
Calculul consumului de energie auxiliară a sistemului de distribuție se bazează pe puterea
proiectată a po mpelor de circulație, pe pierderile de sarcină în sistem, pe debitele de fluid
proiectate, pe factorul de utilizare a energiei corespunzător funcționării pompelor și pe timpul de
funcționare. Consumul auxiliar de energie reprezintă consumul electric al pom pelor de circulație
care asigură debitele de fluid în rețeaua de distribuție.
Puterea proiectată a pompelor de circulație, P HC,hydr,des , este dată de relația următoare:
PHC,hydr ,des = ∆pHC,des ∗VˈHC,des
3600 (kW) (3. 4)
unde:
∆pHC,des – pierderea de sarcină pe circuitul de distribuție cel mai dezavantajat,(înălțimea de pompare
furnizată de pompă, la proiectare), (kPa);
VˈHC,des – debitul de agent termic la proiectare, (m3/h).
Pierderea de sarcină a unui sistem de conducte în circuit închi s, ∆p HC,des, se calculează cu relația
3.5:
∆pHC,des = (1 + fcomp ) ∙ RHC,max ∙∗ Lmax + ∆pHC,add (kPa) (3. 5)
unde:
fcomp- este factorul de rezistență al componentelor în sistemul de distribuție, ( -), conform SR EN
15316 -3:2017 .
• pentru rețele de distribuție obișnuite, fcmp = 0,3
• pentru rețele de distribuție cu multe schimbări de direcție, fcmp = 0,4
RHC,max – este pierderea de sarcină lineară pe circuitul cel mai dezavantajat, (kPa/m), conform SR
EN 15316 -3:2017, tabel B8;
Lmax – este lungimea maximă a circuitului de distribuție cel mai dezavantajat, (m);
∆pHC,add – este pierderea de sarcină indusă de rezistențe hidraulice adiționale locale, (kPa), conform
SR EN 15316 -3:2017, tabel B9;
Necesarul de energie al pompei de circulație, W HC,dis,hydr,an , este dat de relația 3.6:
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
147 𝑾𝑯𝑪,𝒅𝒊𝒔,𝒉𝒚𝒅𝒓 ,𝒂𝒏 = 𝑷𝑯𝑪,𝒉𝒚𝒅𝒓 ,𝒅𝒆𝒔 ∙𝜷𝑯𝑪,𝒅𝒊𝒔 ∙ 𝒕𝑯𝑪,𝒐𝒑,𝒂𝒏 ∙ 𝒇𝑯𝑪,𝒄𝒐𝒓𝒓 (kWh) (3. 6)
unde:
βHC,dis – este factor de funcționare la sarcina parțială a sistemului de distribuție, cu valori între
(0….1);
tHC,op,an – este timpul de funcționare a sistemului de distribuție, (h);
fHC,corr – factorul de corecție pentru condiții speciale de proiectare a sistemului de distribuție
conform Figura 3.8 .
Figura 3. 8. Determinarea energiei pierdute (recuperabilă) pe rețeaua de distribuție
Consumul de energie auxiliară, W HC,dis,hydr,an , este determinat conform relației 3.7:
𝑾𝑯𝑪,𝒅𝒊𝒔,𝒂𝒏 = 𝑾𝑯𝑪,𝒅𝒊𝒔,𝒉𝒚𝒅𝒓 ,𝒂𝒏 ∙𝜺𝑯𝑪,𝒅𝒊𝒔 (kWh) (3. 7)
unde:
εHC,dis – este factorul de utilizare a energiei al pompelor de distribuție, ( -)
Factorul de utilizare a energiei al pompelor de distribuție, ε HC,dis , se calculează astfel (relația 3.8):
εHC,dis = fHC,e ∙ (CP1 + CP2 ∙ βHC,dis−1) ∙ EEI
0,25 (-) (3. 8)
unde:
fHC,e- factor de eficiență, ( -);
CP1, CP2 – constante în funcție de sistemul de control al pompei, pentru încălzire, ( -),conform Anexa
B, SR EN 15316 -3:2017, tabel B5, 6;
EEI- indexul eficienței energetice (cu valoarea 0,25 pentru pompele de circulație și pentru pompele
de pe rețeaua de distribuție 0,23) (-)
Factorul de eficiență, f HC,e, este dat în general, de raportul următor (relația 3.9) :
𝒇𝑯𝑪,𝒆 = 𝑷𝑯𝑪,𝒓𝒆𝒇
𝑷𝑯𝑪,𝒉𝒚𝒅𝒓 ,𝒅𝒆𝒔 (-) (3. 9)
unde:
PHC,ref – este puterea de referință a pompei, (kW)
factorul de corecție pentru condiții speciale de proiectare a sistemului de
distribuție (Anexa C, SR EN 15316 -3/2017) ,
fHC,corr = fHB*fspecial
factor pentru echilibrarea hidraulică ,
fHB
factor pentru corecție , fspecial
sistemul este echilibrat
hidraulic
fHB=1,0
sistemul este
dezechilibrat hidraulic
fHB=1,15
pentru distribuție
fspecial = 1,0
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
148 Pentru pompe de circulație cu puterea hidraulică proiectată (P HC,hydr,des ) cuprinsă între 0,001 și 2,5
kW, puterea de referință este, conform EU – Regulation Nr. 622/2012, calculată cu relația 3.10:
𝑷𝑯𝑪,𝒓𝒆𝒇 = [𝟏,𝟕∗𝑷𝑯𝑪,𝒉𝒚𝒅𝒓 ,𝒅𝒆𝒔+𝟏𝟕∗(𝟏−𝒆−𝟎,𝟑∗𝑷𝑯𝑪,𝒉𝒚𝒅𝒓 ,𝒅𝒆𝒔)]∗𝟏𝟎−𝟑 (-) (3. 10)
În cazul instalațiilor existente se poate cons idera valoarea puterii de referință a pompei ca fiind ce
înscrisă pe etichetă (P HC,ref= Pel,pmp).
În cazul pompelor non -controlled, cu mai mult de o treaptă de viteză puterea de referință a pompei
va fi egala cu valoarea înscrisă pe etichetă corespunzătoa re treptei de viteză cu care aceasta
funcționează. Astfel, în acest caz, factorul de eficiență se determină raportând puterea pompei
înscrisă pe etichetă și corespunzătoare treptei de viteză de funcționare la puterea hidraulică
proiectată a pompei.
În situația funcționării cu intermitență a pompelor de circulație se înregistr ează trei moduri de
consum auxiliară (modul regulat – WHC dis,hydr,an , modul redus – WHC dis,serb , perioade de impuls –
WHC dis,boost ) consumul de energie auxiliară finală fiind suma celor trei.
În situația în care nu se cunoaște eficiența reală a funcționă rii reduse, se consideră puterea utilizată
ca fiind constantă 30% din puterea electrică proiectată, consumul de energie auxiliară în acest mod
calculându -se prin luarea în considerare a unei eficiență medie a pompei de 30%, astfel
WHC,dis,serb = 0,3∗PHC,dis,serb ∗𝑡𝑐𝑖 (-) (3. 11)
tci este timpul de funcționare în modul redus (h)
Pentru modul de funcționare în impuls, puterea pompei se consideră puterea electrică de proiectare.
Consumul de energie auxiliară ia în considerare eficiența medie a pompei dar și timpul de
funcționare alocat acestui mod (t ci), acesta determinându -se cu relația 3.1 2.
WHC,dis,boost = 3,3∗PHC,hydr ,des∗𝑡𝑐𝑖 (-) (3. 12)
3.1.4. Energii auxiliare recuperabile și recuperate
Energia auxiliară recuperabilă pentru sistemul de distribuție al instalațiilor de încălzire, este
considerat un flux termic către zona ambiantă și se calculează în funcție de factorul de recupera re
al energiei auxiliare în sistemul de distribuție(f rbl,dis), astfel:
QH,dis,rbl = 𝑓𝑟𝑏𝑙,𝑑𝑖𝑠∗WH,dis (kWh ) (3. 13)
Energia auxiliară recuperată de sistemul de distribuție pentru încălzire, Q H,dis,rvd , ca flux termic
către fluid, este dată de ecuația:
QH,dis,rvd = (1−𝑓𝑟𝑏𝑙,𝑑𝑖𝑠)∗WH,dis (kWh) (3. 14)
Valoarea factorului de recuperare f rbl,dis, este conform din Anexa B, SR EN 15316 -3, tabel B11,
astfel:
➢ pentru pompe cu izolație termică: f rbl,dis = 0,10
➢ pentru pompe fără izolație termică: f rbl,dis = 0,25
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
149 3.1.5. Metodă de calcul privind consumul de energie și eficiența energetică a sistemelor de
preparare agent termic pentru încălzire prin arderea combustibilului fosil și biomasă (SR
EN 15316 -4-1 :2018 )
Metoda de calcul prezentată în acest subcapitol stabilește modul de evaluare a performanței
energetice a sub -sistemului de preparare a agentului termic apa caldă utilizat pentru alimentarea
cu căldură a instalațiilor de încălzire și de preparare a apei calde de cons um. Generatoarele de
căldură (cazanele) utilizează arderea combustibililor fosili convenționali dar și combustibili
regenerabili. Cazanele pot furniza agent termic numai pentru încălzire sau unor sisteme combinate
de încălzire, apă caldă de consum, ventila re și climatizare. Generatoarele de căldură numai pentru
prepararea apei calde de consum sunt studiate cu o metodă de calcul particulară.
Această metodă de calcul nu se recomandă pentru proiectarea surselor de căldură și nici pentru
inspecția acestora.
Prin aplicarea acestei metode se obțin următoarele informații:
– pierderile de căldură ale sistemului de preparare agent termic pentru încălzire;
– pierderile de căldură recuperabile pentru spațiul încălzit de la sistemul de preparare agent
termic;
– energ ia auxiliară consumată de sistemul de preparare a agentului termic.
Valorile rezultate reprezintă date de intrare pentru calculul consumului total de energie al unei
clădiri.
Prin sub -sistemul de preparare(generare) a agentului termic se înțelege ansambl ul de echipamente
format din: cazane, sistemul de combustie, sistemul de evacuare a gazelor de ardere împreună cu
dispozitivele de automatizare și control.
Termenii, definițiile, simbolurile și abrevierile sunt în concordanță cu SR EN ISO 52001 -1:2017
și SR EN 15316 -4-1:2018.
Prezenta metoda ia în calcul pierderile de căldură și recuperarea acestora corespunzător
următoarelor componente:
– pierderi de căldură pe coș sau la evacuarea gazelor de ardere;
– pierderi de căldură prin mantaua cazanelor sau a vas elor de stocare, dacă este cazul, pe
întreaga perioadă de funcționare (activ sau stand -by);
– energia auxiliară.
Calculele sunt independente de intervalul de timp.
În ceea ce privește datele de intrare utilizate pentru calculul eficienței energetice a sistemului de
generare, teoretic există trei surse:
– valori convenționale specificate în standarde și reglementări;
– valori furnizate de producători, care trebuie să respecte cerințe europene de agrementare a
produselor;
– valori obținute pr in măsurări asupra instalațiilor existente.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
150
Metodologia rom ânească privin d calculul performanței energetice a clădirilor se bazează pe
ipoteza utilizării clădirii în condiții normale și normate conform destinației acesteia. În consecință,
datele de intrar e vor fi cele indicate în reglementările europene și naționale. Pentru calculul
performanței energetice a sistemelor de generare a căldurii se vor utiliza indicațiile din standardul
SR EN 15316 –4–1:2018. Întrucât nu avem valori de referință reglementate pr in documente
naționale se vor utiliza cele din Anexa B a standardului.
3.1.5.1. Eficiența energetică a generatorului la sarcină integrală și la sarcină parțială în
funcție de puterea nominală furnizată
Eficiența energetică a unui cazan la sarcină nominală se calculează cu schema următoare:
Figura 3. 9.Determinarea eficienței energetice a unui cazan
Factorul pierderilor de căldură în stand -by se calculează in functie de puterea nominala si
coeficientii c 5,6 din SR EN 15316 –4–1:2018 Anexa B, tabel B3 , cu rela tia:
𝑓𝑔𝑒𝑛 ,𝑙𝑠,𝑃0=[𝑐5∗(𝑃𝑛)𝑐6]
100 (3. 15)
Factorul pierderilor de căldură în stand -by reprezintă suma pierderilor prin manta și prin coș:
𝑓𝑔𝑒𝑛 ,𝑙𝑠,𝑃0=𝑓𝑔𝑒𝑛 ,𝑒𝑛𝑣+𝑓𝑐ℎ,𝑜𝑓𝑓 (3. 16)
unde:
𝑓𝑔𝑒𝑛 ,𝑒𝑛𝑣 este factorul pierderilor de căldură prin manta
𝑓𝑐ℎ,𝑜𝑓𝑓 este factorul pierderilor de căldură prin coș la funcționarea în stand -by.
Dacă nu există indicații ale producătorilor sau măsurări, parte din pierderile de căldură ale
generatorului în stand -by sunt atribuite pierderilor prin manta, 𝑓𝑔𝑒𝑛 ,𝑒𝑛𝑣 , valorile lui fiind date în
SR EN 15316 -4-1:2018, Anexa B, tabel B7.
Valorile convenționale, corespunzătoare pierderilor prin coș având arzătorul în stan -by, 𝑓𝑐ℎ,𝑜𝑓𝑓 ,
se regasesc în SR EN 15316 -4-1:2018, Anexa B, tabel B11.
3.1.5.2. Pierderile de căldură în stand -by, P gen,ls,P0 , în funcție de puterea n ominală furnizată
Factorul pierderilor de căldură în stand -by reprezintă suma pierderilor prin manta și prin coș:
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
151
Figura 3. 10.Determinarea pierderilor de caldura ale unui cazan
unde
fch,off se determina din t abel A11 si B11 din SR EN 15316 –4–1:2018
Pgen,del se determina conform EN 15316 –4–1:2018.
Pierderile totale de caldura sunt
𝑃𝑔𝑒𝑛 ,𝑙𝑠,𝑐ℎ,𝑃0=𝑓𝑔𝑒𝑛 ,𝑒𝑛𝑣+𝑓𝑐ℎ,𝑜𝑓𝑓
100𝑃𝑔𝑒𝑛 ,𝑑𝑒𝑙 (3. 17)
3.1.5.3. Energia auxiliară consumată
Energia electrică consumată de echipamentele aux iliare pentru a asigura furnizarea agentului
termic la nivelul sursei de căldură, se calculează cu relația următoare:
𝑃𝑎𝑢𝑥 ,𝑃𝑥=𝑐7+𝑐8
100𝑃𝑛,𝑛 [kW] (3. 18)
unde: c7, c8, n – sunt coeficienți prezentati în SR EN 15316 -4-1:2018, Anexa B, tabel B6.
3.1.5.4. Factorul de utilizare a energiei la nivelul cazanelor
Pentru a demonstra eficiența energetică a surselor de căldură se calculează un factor de utilizare,
εgen, in functie de căldura furnizată de cazan si de căldura introdusă în cazan prin arderea
combustibilului, cu relația generală următoare:
𝜀𝐻,𝑔𝑒𝑛=𝑄𝐻,𝑔𝑒𝑛 ,𝑜𝑢𝑡
𝐸𝐻,𝑔𝑒𝑛 ,𝑖𝑛 (3. 19)
Necesarul de căldură obținut prin arderea combustibilului rezultă din bilanțul energetic al
cazanului care se calculează in functie de căldura furnizată de cazan , de pierderile de căldură
recuperate , de pierderi de căldură ale generatorului si de pierderi le de căldură auxiliare recuperate
cu relația următoare:
𝐸𝐻,𝑔𝑒𝑛 ,𝑖𝑛=𝑄𝐻,𝑔𝑒𝑛 ,𝑜𝑢𝑡−𝑄𝐻,𝑔𝑒𝑛 ,𝑎𝑢𝑥 ,𝑟𝑣𝑑+𝑄𝑔𝐻,𝑒𝑛,𝑙𝑠−𝑄𝐻,𝑔𝑒𝑛 ,𝑟𝑒𝑛 (3. 20)
Pentru cazane ce produc căldură din surse regenerabile, 𝑄𝐻,𝑔𝑒𝑛 ,𝑟𝑒𝑛 este zero.
3.1.5.5. Energia auxiliară consumată de sub -sistemul de generare
Energia auxiliară total consumată este suma consumurilor electrice ale echipamentelor auxiliare
de automatizare și control care aparțin sub -sistemului de generare:
𝑊𝐻,𝑔𝑒𝑛=∑𝑊𝐻,𝑔𝑒𝑛,𝑖 𝑖 +∑𝑊𝑋𝑌,𝑔𝑒𝑛 ,𝑖 𝑖 [kWh] (3. 21)
unde,H se referă la încălzire și indexul XY se referă la: climatizare C, ventilare V, apă caldă de
consum DHW.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
152
3.1.5.6. Pierderi de căldură ale sub -sistemului de generare
Pierderile de căldură însumează pierderile tutu ror componentelor sub -sistemului:
𝑄𝑔𝑒𝑛 ,𝑙𝑠=𝑄𝐻,𝑔𝑒𝑛 ,𝑙𝑠+∑𝑄𝑋𝑌,𝑔𝑒𝑛 ,𝑙𝑠+𝑄𝑊,𝑆,𝑙𝑠 𝑖 [kWh] (3. 22)
unde:
QH,gen,ls sunt pierderi de căldură aferente încălzirii
𝛴QXY,gen,ls sunt pierderi de căldură aferente altor consumatori
QW,S,ls sunt pierderi de căldură ale sistemului de stocare, dacă există.
Pentru fiecare cazan, factorul de sarcină specifică pentru încălzire, β H,gen, se calculează cu relația:
𝛽𝐻=𝑄𝐻,𝑔𝑒𝑛 ,𝑜𝑢𝑡
𝑃𝑛∗𝑡𝐻 (3. 23)
unde timpul timpul de încălzire pentru fiecare pe perioada de încălzire este:
𝑡𝐻=𝑄𝐻,𝑔𝑒𝑛 ,𝑜𝑢𝑡
𝑃𝑛 [h] (3. 24)
Dacă 0 ≤ β H,gen≤ β Pint, Pint fiind puterea la sarcină intermediară, pierderile de căldură ale cazanului
aferente încălzirii, P H,gen,ls,Px , se calculează cu relația următoare:
𝑃𝐻,𝑔𝑒𝑛 ,𝑙𝑠,𝑃𝑥=𝛽𝐻,𝑔𝑒𝑛
𝛽𝑃𝑖𝑛𝑡(𝑃𝐻,𝑔𝑒𝑛 ,𝑙𝑠,𝑃𝑛−𝑃𝐻,𝑔𝑒𝑛 ,𝑙𝑠,𝑃𝑖𝑛𝑡)+𝑃𝐻,𝑔𝑒𝑛 ,𝑙𝑠,𝑃𝑖𝑛𝑡 [kW] (3. 25)
In caz contrar, daca βPint < β H,gen ≤ 1, pierderile de căldură ale cazanului P H,gen,ls,Px , se calculează
cu relația următoare:
𝑃𝐻,𝑔𝑒𝑛 ,𝑙𝑠,𝑃𝑥=𝛽𝐻,𝑔𝑒𝑛 −𝛽𝑃𝑖𝑛𝑡
𝛽𝑃𝑛−𝛽𝑃𝑖𝑛𝑡(𝑃𝐻,𝑔𝑒𝑛 ,𝑙𝑠,𝑃𝑛−𝑃𝐻,𝑔𝑒𝑛 ,𝑙𝑠,𝑃𝑖𝑛𝑡)+𝑃𝐻,𝑔𝑒𝑛 ,𝑙𝑠,𝑃𝑖𝑛𝑡 [kW] (3. 26)
Pierderile de căldură ale cazanului, Q H,gen,ls , pe perioada de timp de funcționare pentru încălzire,
tH,use , se calculează cu relația:
𝑄𝐻,𝑔𝑒𝑛 ,𝑙𝑠=𝑃𝐻,𝑔𝑒𝑛 ,𝑙𝑠,𝑃𝑥∗𝑡𝐻,𝑢𝑠𝑒 [kWh] (3. 27)
3.1.5.7. Pierderi de căldură recuperabile și recuperate
Pierderile de căldură totale, recuperabile de la sub -sistemul de generare de căldură, Q gen,ls,rbl , se
calculează cu ecuația următoare:
𝑄𝑔𝑒𝑛 ,𝑙𝑠,𝑟𝑏𝑙=𝑄𝐻,𝑔𝑒𝑛 ,𝑙𝑠,𝑟𝑏𝑙+𝑄𝑋𝑌,𝑔𝑒𝑛 ,𝑙𝑠,𝑟𝑏𝑙+𝑄𝐻,𝑔𝑒𝑛 ,𝑎𝑢𝑥 ,𝑟𝑏𝑙 [kWh] (3. 28)
unde indexul XY se referă la: climatizare C, ventilare V, apă caldă de consum DHW și aux,
consumuri auxiliare .
Pierderile de căldură recuperabile din cele aferente ma ntalei cazanului, 𝛴QH,gen,ls,env,rbl, se
calculează, în funcție de factorul de reducere a temperaturii, f brm și partea de pierderi de căldură
atribuită mantalei cazanului, f gen,env :
𝑄𝐻,𝑔𝑒𝑛 ,𝑙𝑠,𝑒𝑛𝑣 ,𝑟𝑏𝑙=𝑃𝐻,𝑔𝑒𝑛 ,𝑙𝑠,𝑃0,𝑐𝑜𝑟𝑟 ∗(1−𝑓𝑏𝑟𝑚)∗𝑓𝑔𝑒𝑛 ,𝑒𝑛𝑣∗𝑡𝐻,𝑢𝑠𝑒 [kWh] (3. 29)
Valorile factorilor fgen,env și fbrm, se găsesc în SR EN 15316 -4-1:2018, Anexa B, tabel B7
respectiv B8.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
153 Valoarea convențională pentru partea de energie auxiliară transmisă sub -sistemului de distribuție
de la sistemul de generare, ca energie recuperată, f aux,rvd , este specificată în Anexa B.1.3, cu
valoarea f aux,rvd = 0,75.
Partea de energie auxiliară transmisă spațiului încălzit faux,rbl, se calculează cu relația :
𝑓𝑎𝑢𝑥 ,𝑟𝑏𝑙=1−𝑓𝑎𝑢𝑥 ,𝑟𝑣𝑑 (3. 30)
Energia auxiliară recuperată transmisă agentului termic, Q H,gen,aux,rvd , se calculează:
𝑄𝐻,𝑔𝑒𝑛 ,𝑎𝑢𝑥 ,𝑟𝑣𝑑=𝑊𝐻,𝑔𝑒𝑛∗𝑓𝑎𝑢𝑥 ,𝑟𝑣𝑑 (3. 31)
Energia auxiliară recuperabilă transmisă spațiului încălzit, Q H,gen,aux,rbl , se calculează astfel:
𝑄𝐻,𝑔𝑒𝑛 ,𝑎𝑢𝑥 ,𝑟𝑏𝑙=𝑊𝐻,𝑔𝑒𝑛∗(1−𝑓𝑏𝑟𝑚)∗𝑓𝑎𝑢𝑥 ,𝑟𝑏𝑙 (3. 32)
Recuperarea totală de energie auxiliară de la sub -sistemul de generare se calculează ca sumă între
recuperările pentru alimentarea sistemului de încălzire și alimentarea altor tipuri de consumatori
de căldură, dacă există și sunt alimentați de la aceeași s ursă:
𝑄𝑔𝑒𝑛 ,𝑎𝑢𝑥 ,𝑟𝑣𝑑=∑𝑄𝐻,𝑔𝑒𝑛 ,𝑎𝑢𝑥 ,𝑟𝑣𝑑+∑𝑄𝑋𝑌,𝑔𝑒𝑛 ,𝑎𝑢𝑥 ,𝑟𝑣𝑑 (3. 33)
3.1.5.8. Energia auxiliară
Puterea medie a energiei auxiliare pentru fiecare cazan, P H,aux,Px , se calculează printr -o interpolare
lineară, corespunzător factorului de sarcină specifică, β H,gen, calculat conform relației prezentate
anterior, astfel:
Dacă 0≤β H,gen≤ β Pint, P int fiind puterea la sarcină intermediară, puterea auxiliară necesară
cazanului a cazanului, P H,gen,ls,Px , se calculează cu relația u rmătoare:
𝑃𝐻,𝑔𝑒𝑛 ,𝑙𝑠,𝑃𝑥=𝛽𝐻,𝑔𝑒𝑛
𝛽𝑃𝑖𝑛𝑡(𝑃𝑎𝑢𝑥 ,𝑃𝑖𝑛𝑡 −𝑃𝑎𝑢𝑥 ,𝑃0)+𝑃𝑎𝑢𝑥 ,𝑃0 [kW] (3. 34)
In caz contrar, daca β Pint < β H,gen ≤ 1, pierderile de căldură ale cazanului P H,gen,ls,Px , se calculează
cu relația următoare:
𝑃𝐻,𝑔𝑒𝑛 ,𝑙𝑠,𝑃𝑥=𝛽𝐻,𝑔𝑒𝑛 −𝛽𝑃𝑖𝑛𝑡
1−𝛽𝑃𝑖𝑛𝑡(𝑃𝑎𝑢𝑥 ,𝑃𝑛−𝑃𝑎𝑢𝑥 ,𝑃𝑖𝑛𝑡)+𝑃𝑎𝑢𝑥 ,𝑃𝑖𝑛𝑡 [kW] (3. 35)
unde:
𝛽𝑃𝑖𝑛𝑡 =𝑃𝑖𝑛𝑡
𝑃𝑛 (3. 36)
Energia auxiliară totală, W H,gen , pe perioada de timp de funcționare pentru încălzire, t H,use , se
calculează cu relația:
𝑊𝐻,𝑔𝑒𝑛=𝑃𝐻,𝑎𝑢𝑥 ,𝑃𝑥∗𝑡𝐻,𝑢𝑠𝑒 [kW] (3. 37)
3.1.5.9. Timpul de funcționare și factorul de sarcină specifică, β
Dacă la sistemul de generare sunt racordați mai multe tipuri de consumatori (încălzire, climatizare,
ventilare, DHW) care funcționează cu priorități diferite, se poate calcula timpul de încălzire pentru
fiecare pe perioada de încălzire, astfel:
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
154
Figura 3. 11.Determinarea timpului pe utilitati
Dacă funcționează consumatorii în paralel cu aceeași prioritate, timpul de funcționare al cazanului
se calculează cu relațiile următoare:
𝑡𝐻,𝑜𝑝=𝑡𝐻,𝑢𝑠𝑒∗𝛽𝐻−𝑡𝐶,𝑢𝑠𝑒∗𝛽𝐶−𝑡𝑉,𝑢𝑠𝑒∗𝛽𝑉−𝑡𝑊,𝑢𝑠𝑒∗𝛽𝑊 (3. 38)
unde:
Figura 3. 12.Determinarea și factorulu i de sarcină specifică
Energia termică furnizată de cazan este suma necesarului de energie a sistemelor de distribuție
pentru diferiți consumatori, racordate la cazan:
𝑄𝑔𝑒𝑛 ,𝑜𝑢𝑡=𝑓𝑐𝑡𝑟,𝑙𝑠∗∑𝑄𝐻,𝑑𝑖𝑠,𝑖𝑛,𝑖 𝑖 +∑𝑄𝑋𝑌,𝑑𝑖𝑠,𝑖𝑛,𝑗 𝑗 [kWh] (3. 39)
Valorile factorului de control, f ctr,ls, sunt date în SR EN 15316 -4-1:2018 , Anexa B, tabel B16.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
155 3.2.Instalații de ventilare hibridă, mecanică si climatizare; cuplarea cu celelalte instalații
3.2.1. Domeniu de aplicare
Acest paragraf tratează:
• Necesarul de energie al sistemelor de ventilare simplă
• Consumul de energie aferent ventilării mecanice simple și climatizării numai aer;
diferențele esențiale dintre cele două sisteme fiind precizate mai jos
• Calculul consumului de energie în sistemele de climatizare aer – apă
• Calculul energetic al sistemelor de stocare a energiei pentru răcire
• Calculul energetic al sistemelor de generare a frigului.
Diferențierea dintre ventilarea mecanică simplă și climatizarea numai aer (figura urmatoare)
rezultă din următoarele considerente:
• debitul de aer din sistemele de ventilare mecanică simplă este debitul de aer proaspăt necesar,
determinat din condiții igienice (sistemul funcționează numai cu aer proaspăt; din acest motiv nu
exită recirculare); acest debit se stabilește pe baza Normativului I5; pentru diminuarea sarcinii
termice necesată tratării aerului, se recomandă recuperarea prin recuperatoare a căldurii/frigului
din aerul extras din încăperi sau preîncălzire/ prerăcire sau folosind alte diferite soluții (conducte
în sol, fațade transparente ventilate etc.); aerul de ventilare este introdus în încăperi la temperatura
necesară aerului interior și nu contribuie la acoperirea sarcinii termice a încăperii;
• debitul de aer din sistemele de climatizare n umai aer se determină din condițiile de acoperire a
sarcinii de răcire/încălzire a încăperilor/zonei climatizate; acest debit poate fi mai mare sau egal
cu cel necesar de ventilare (în cazul în care din calcul, debitul de climatizare rezultă mai mic decât
cel de ventilare, se adoptă debitul de ventilare din condiții igienice); pentru diminuarea sarcinii
termice se recomandă recuperarea căldurii/frigului din aerul extras, inclusiv prin recirculare.
Tratarea aerului din sistemele de ventilare/climatizare num ai aer se realizează în Centrala de tratare
a aerului, CTA. In figura urmatoare se prezintă schema sistemului tratat. Notațiile utilizate pentru
tipurile de aer sunt cele din Normativul I5 și din normele PEC.
Complexitatea și diversitatea sistemelor depi nde de modul de tratare a aerului, de procesele și de
aparatura aleasă, inclusiv cea de automatizare. In această parte a Metodologiei sunt detaliate
problemele referitoare la consumul de energie în aceste sisteme și aparate, la posibilitățile de
recuperare a căldurii, la pierderile de aer și de căldură din sistem; nu sunt urmărite variantele de
tratare a aerului, nu sunt calculate temperaturile și debitele de aer necesare, probleme care se
rezolvă la proiectare. In funcție de sistemele alese, nu toate calcu lele prezentate în continuare vor
fi necesare, sau pot fi necesare și calcule suplimentare pentru anumite sisteme, mai ales cele care
utilizează surse regenerabile de energie. De asemenea, se face observația dependenței puterii și
energiei consumate din si steme, de modul de reglare/control.
Metoda dezvoltată ȋn continuare, acoperă calculul pentru :
• consumul de căldură pentru încǎlzire, (inclusiv pentru umidificare și reîncălzire în caz de
umidificare adiabatică) și de frig al centralei de tratare a aerului de ventilare/climatizare;
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
156 • energia recuperată la nivelul CTA, prin recircularea aerului sau folosind recuperatoare de
căldură;
• puterea consumată de generatoarele de ventilare (energia electrică necesară ventilatoarelor) ;
• puterea de intrare (necesară) pentru generarea umidității;
• pierderi de căldură sau de frig recuperabile de la sistemul de ventilare/climatizare pentru
încălzire sau răcire ;
• pierderi de aer în sistem ;
• energia auxiliară pentru ventilare (energie electrică pentru antrenare, de exemplu, a
dispozitivelor de recuperare de căldură rotative sau a pompelor, a dispozitivelor de reglare, a
acționărilor, etc.) ;
• energia electrică necesară pentru umidificare (numai pentru tipuri specificate de umidificator) ;
• energia auxiliară de umid ificare.
Metodele de calcul se aplică pentru intervale de timp de calcul orar și bin. Pentru utilizarea
acestora, se aplicǎ indicii și acronimele din tabelul urmator
Figura 3. 13. Schema instalației de ventilare mecanică/climatizare numai aer
Pentru t ipurile de aer se folosesc acronimele din Tabelul 3.3.1, aceleași cu cele din Normativul
I5, identificabile pe schemǎ dupǎ cum urmeazǎ:
1 – ODA: 2 – IDA;4 , 8 – SUP; 9 – ETA;12 – EHA; 10 – RCA
3.2.2. Calculul energetic al generării (al CTA)
Incălzire
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
157 • Energia necesară pentru bateria de încălzire, fără recuperare de căldură, în intervalul de
calcul considerat tci, este egală cu :
QH;ahu;in;req = ρa⋅ca⋅qv;SUP;ahu ⋅ (ϑSUP;H;req + ΔϑSUP;HU – ϑe) ⋅tci (3. 40)
unde:
QH;ahu;int;req energia necesară pentru bateria de încălzire, fără recuperare de căldură, în kWh
qV;SUP;ahu debitul volu mic de aer tratat al centralei de tratare a aerului , în m3/h
ρa densitatea aerului, ȋn kg/m3
c a căldura specifică a aerului, ȋn kJ/kg grd
ϑSUP; H;req temperatura necesarǎ a aerului tratat (încǎlzit) care iese din centrala de tratare a
aerului, în°C
ΔϑSUP;HU creștere suplimentarǎ de temperaturǎ a aerului necesarǎ în cazul umidificǎrii
adiabatice, în °C
ϑe temperatura aerului exterior corespunzǎtoare pasului de timp tci
tci pasul de timp de calcul, în ore
Pentru o perioadǎ de timp oarecare (o sǎptǎmȃnǎ, o lunǎ etc.) se vor însuma valorile orare
calculate cu relația (1).
Recuperare de căldură
• Energia transferată prin recuperarea de căldură, sensibilǎ și latentǎ, în intervalul de calcul
considerat, este egală cu :
(3. 41)
unde, în plus fațǎ de relația precedentǎ:
fODA este fracția de aer exterior din aerul tratat (dacǎ nu existǎ recirculare fODA=1 ;
ϑODA,pre
h Temperatura aerului exterior preîncǎlzitîn recuperatorul de cǎldurǎ, în °C
ϑSUP,hr Temperatura aerului tratat la ieșire din recuperatorul de cǎldurǎ, în °C
xSUP,hr Conținutul de umiditate al aerului tratat la ieșire din recuperatorul de cǎldurǎ, în kg/kg
XODA,pre
h Conținutul de umiditate al aerului exterior preȋncălzit în recuperatorul de cǎldurǎ, în
kg/kg
Recirculare
• Energia transferată prin recirculare, dacă es te cazul, în intervalul de calcul considerat, este egală
cu :
QRCA = ρa⋅ca⋅qv;ETA;ahu ⋅ (1-fODA) ⋅ (ϑETA;hr;in – ϑe) ⋅tci (3. 42)
unde:
qv;ETA;ahu – debitul volumic de aer tratat al centralei de evacuare a aerului , în m3/h
ϑETA;hr;in – temperatura aerului extras la intrare ȋn recuperatorul de căldură (sau ȋn recirculare)
Dacǎ ventilarea este echilibratǎ, qv;ETA;ahu = qv;SUP;ahu .
Notǎ. Indici i care caracterizeazǎ starea aerului :temperaturǎ, conținut de umiditate pot fi diferiți
de cei menționați, în funcției de schema de tratare complexǎ a aerului adoptatǎ la proiectare (cu
( ) ( )
= − + −
; ; ; ; ; ;
;w
hr a a V SUP ahu ODA SUP hr ODA preh SUP hr ODA preh ci
parQ c q f x x tc
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
158 sau fǎrǎ recirculare, cu recuperare a cǎldurii în CTA sau prin alte s isteme cu pompǎ de cǎldurǎ, cu
schimbǎtoare cu agent intermediat etc.).
Răcire și dezumidificare
• Energia care trebuie extrasă de bateria de răcire. în intervalul de calcul tci, este egală cu :
(3. 43)
• Energia care trebuie extrasă pentru dezumidificare, în intervalul de calcul tci, este egală cu :
(3. 44)
Notǎ. Semnificația termenilor este aceeași ca în relațiile precedente, dar indicii sunt diferiți,
conform celor din Tabelul 3.3.1.
Umidificare
• Energia furnizată pentru umidificarea în intervalul de calcul considerat, este egală cu :
— Dacă umidificatorul funcționează cu abur
(3. 45)
— dacă nu :
EHU;gen;in;cr = 0 (3. 46)
Pierderi de căldură la generare
• Pierderile de căldură în centralele de tratare a aerului se calculează după cum urmează :
— Dacă încăperea în care este montată CTA este condiționată ,
QV;ls;gen = [(A·U)ahu;SUP (ϑSUP;hr – ϑIDA;zt) + (A·U)ahu;ETA (ϑETA;hr;in – ϑIDA;zt)
+ q V;lea;ahu;SUP ρaca (ϑSUP;hr – ϑIDA;zt)] · t ci (3. 47)
— dacă nu :
QV;ls;gen = [(A·U)ahu;SUP (ϑSUP;hr – ϑsur;nc) + (A·U)ahu;ETA (ϑETA;hr;in – ϑsur;nc)
+ q V;lea;ahu;SUP ρaca (ϑSUP;hr – ϑsur;nc) + q V;lea;ahu;ETA ρaca (ϑETA;hr;in – ϑsur;nc)] · t ci (3. 48)
unde
Aahu;SUP m2 este suprafața centralei de tratare a aerului de introducere;
Uahu;SUP kW/m2 K este transmitanțacentralei de tratare a aerului de introducere; valoare
prin lipsă Uahu;SUP = 1 W/m2 K
Aahu;ETA m2 este suprafața centralei de tratare a aerului recirculat ;
Uahu;ETA kW/m2 K este transmitanța centralei de tratare a aerului recirculat ;valoare prin
lipsă Uahu;ETA = 1 W/m2 K
ϑsur;nc °C Temperatură a spațiului necondiționat din jurul conductei
tci h interval de calcul
Valorile coeficienților de pierderi de căldură în funcție de clasele din standardul SR EN 1886.
Pierderi de căldură recuperabile la generare
• Pierderile de căldură recuperabile din centrala de tratare a aerului sunt egale cu :
( ) ( ) = − + − ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ;C ahu out req V SUP ahu a a SUP RCA SUP C req a w SUP RCA SUP C req ci Q q c r x x t
( )
( )
− =
+ − −; ; ; ; ;
; ; ; ; ;
; ; ;min ;a a SUP RCA SUP ahu req SUP C req
DHU ahu out req V SUP ahu ci
a w SUP RCA C SUP C reqc
Q q t
r x x x
( ) = − ; ; ; ; ; ; ;HU gen in cr V SUP ahu a w SUP HU SUP C ciE q r x x t
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
159 — Dacă CTA este amplasată în zona condiționată
QV;ls;gen;rbl = Q V;ls;gen (3. 49)
— dacă nu :
QV;ls;gen;rbl = 0 (3. 50)
Ventilatoare
• Creșterea de temperatură în ventilator ϑfan
Temperatura aerului la trecere prin ventilator este majorată astfel :
— pentru sistemele dublu flux echilibrate, de ventilare a clădirilor,
ϑfan;SUP/ETA = 0 (3. 51)
— dacă nu
(3. 52)
unde
pfan;SUP / ETA Pa este diferența de presiune a ventilatorului de introducere/extragere,
fan;SUP / ETA – este randamentul ventilatorului de introducere/extragere ;
ffan;rd – este gradul de recuperare a puterii ventilatorului. Valorile trebuie definite
în funcție de poziția motorului; pentru motor în curentul de aer ffan;rd =1 ;
pentru motor în afara curentului, ffan;rd = 0,6.
• Temperatura aerului care intră în dispozitivul de recirculare și de recuperare de căldură este :
— Dacă ventilatorul de extragere este poziționat în amonte de dispozitivul de recuperare a
căldurii sau a recirculării :
ϑETA:hr;in = ϑ ETA;dis;out + Δϑ fan;ETA (3. 53)
— dacă nu
ϑETA:hr;in = ϑ ETA;dis;out (3. 54)
• Consumul de energie al ventilatorului pentru intervalul de calcul considerat, este consumul de
energie pentru ventilare ; este calculat după cum urmează :
(3. 55)
• Randamentul ventilatorului de introducere/extragere, în intervalul de calcul considerat este :
ηfan;SUP/ETA = ηfan;SUP/ETA;nom f(qV) (3. 56)
unde:
ηfan;SUP/ETA;nom – este randamentul nominal al ventilatorului de introducere/extragere,
provenind din datele de fabricație
f(qV) – este o funcție de dependență a randamentului ventilatorului de
introducere/extragere, de debitul volumic, provenind din datele de
fabricație.
• Diferențele de presiune ale ventilatoarelor de introducere și de extragere sunt :
— Dacă sistemul deservește o zonă
=
; / ;
;/ 6
;/.
3,6 10fan SUP ETA fan rd
fan SUP ETA
a a fan SUP ETApf
c
( )
= + = + ; ; ; ;
; ; ; ; ; ; ; ; ; 6;; 3.6 10V SUP ahu V ETA ahu ci
V gen in el el fan SUP el fan ETA ci fan SUP fan ETA
fan SUP fan ETAqq tE P P t p p
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
160 Dacă nu există control al funcționării
Δpfan;SUP = Δpfan;SUP;nom fΔp (qV) (3. 57)
Δpfan;ETA = Δpfan;ETA;nom fΔp (qV) (3. 58)
dacă nu, pentru control direct al funcționării:
(3. 59)
(3. 60)
— Dacă sistemul deservește mai multe zone:
Dacă nu există control al funcționării:
Δpfan;SUP = Δpfan;SUP;nom fΔp(qV) (3. 61)
Δpfan;ETA = Δpfan;ETA;nom fΔp(qV) (3. 62)
dacă nu, pentru control funcționării la presiune constantă:
(3. 63)
(3. 64)
dacă nu, pentru control funcționării la presiune minimă:
(3. 65)
(3. 66)
unde
ΔpSUP/ETA;des Pa este diferența de presiune de proiectare a ventilatorului de
introducere/extragere ;
Δpfan;SUP/ETA;nom Pa este diferența de presiune nominală a ventilatorului, provenind din
datele de fabricație, furnizată conform SR EN ISO 5801 ;
fΔp(qV) – este o funcție de dependență a diferenței de presiune a ventilatorului
de introducere/extragere, de debitul volumic, pro venind din datele de
fabricație, furnizate conform SR EN ISO 5801 ;
fΔp;SUP/ETA;ctrl – este partea controlată a diferenței de presiune totală de
introducere/extragere de proiectare.
Preîncălzire și prerăcire prin sol
= 2
;;
;,
; ; ;V SUP ahu
fan SUP SUP des
V SUP ahu nomqppq
= 2
;;
;;
, ; ;V ETA ahu
fan ETA ETA des
V ETA ahu nomqppq
( ) = − + 2
;;
; , ; ; ; ;
; ; ;1V SUP ahu
fan SUP SUP des p SUP ctrl p SUP ctrl
V SUP ahu nomqp p f fq
( ) = − + 2
;;
; , ; ; ; ;
; ; ;1V ETA ahu
fan ETA ETA des p ETA ctrl p ETA ctrl
V ETA ahu nomqp p f fq
( ) = − + 2
;; 2
; , ; ; ; ; ;max
; ; ;1V SUP ahu
fan SUP SUP des p SUP ctrl p SUP ctrl V
V SUP ahu nomqp p f f fq
( ) = − + 2
;; 2
; , ; ; ; ; ;max
; ; ;1V ETA ahu
fan ETA ETA des p ETA ctrl p ETA ctrl V
V ETA ahu nomqp p f f fq
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
161 • Energia transferată la preîncălzire prin sol, dacă este cazul, în intervalul de calcul considerat,
este egală cu :
Qgnd = ρa⋅ca⋅qv;SUP;ahu⋅fODA⋅ (ϑODA,preh – ϑe) ⋅tci (3. 67)
Energia auxiliarelor
• Energia auxiliară cerută de sistemul de ventilare în intervalul de calcul considerat este egală cu :
WV;aux = WV;aux;hr + WV;preh + WV;aux;ctrl (3. 68)
• Energia auxiliară cerută de sistemul de recuperare de căldură în intervalul de calcul
considerat e ste egală cu :
— Dacă recuperatorul de cǎldurǎ este de tip r otativ , indiferent de modul de reglare:
(3. 69)
— dacă nu, recuperatorul de cǎldurǎ este de tipul cu pompe de circulație,
(3. 70)
— dacă nu
WV;aux;hr = 0 (3. 71)
unde
nrot,max min−1 este viteza de rotație maximă ;
Phr;rot;max kW este la puterea maximă de antrenare prin rotor, la viteza de rotație
maximă ;
pel;hr;pu;max kWh/m3 este puterea absorbită de pompă, relativă la debitul volumic
transportat, la viteza maximă ;
Φhr;max kW este puterea maximă de transfer de căldură a dispozitivului de
recuperare de căldură ;
fpl;hr;min – este factorul minim de sarcină parțială a recuperării de căldură.
• Fracția din consumul de energie al ventilatorului, pentru pierderea de sarcină în dispozitivul
de recuperare de căldură, în intervalul de calcul considerat, este egală cu :
(3. 72)
unde
ΔpSUP+ETA;des;hr Pa este diferența de presiune de proiectare între introducere și extragere,
pentru dispozitivul de recuperare de căldură, în condiții de proiectare.
• Energia furnizată pentru protecția la îngheț, în intervalul de calcul considerat, este egală cu :
— dacă tipul de dispozitiv este cu preîncǎlzire,
WV;preh = [ρa⋅ca⋅qv;SUP; ahu⋅fODA⋅ (ϑODA,fp – ϑe)] ⋅tci (3. 73)
— dacă nu
WV;preh = 0 (3. 74)
• Consumul de energie auxiliară al componentelor de reglare în intervalul de calcul este :
WV;aux;ctrl = ΣPel;V;ctrl fop;ctrl tci (3. 75)
=; ; ; ;max
;maxrot
V aux hr hr rot ci
rotnW P tn
= 2.5
; ; ; ; ; ; ;max ; ;min
;maxmax ;hr
V aux hr V SUP ahu ODA el hr pu ci pl hr
ci hrQW q f p t ft
+
= + ; ; ; ; ;
; ; ; ;
;;V gen in el SUP ETA des hr
V gen in el hr
SUP des ETA desEp
Epp
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
162 unde
Σ
Pel,V;ctrl kW este puterea electrică consumată a dispositivelor de reglare (captori, elemente
de acționare, regulatoare ) ;
fop;ctrl – este factorul de funcționare a dispozitivelor de reglare.
• Consumul de energie al pompei de umidificare, în intervalul de calcul considerat, este egal cu :
— Dacă umidificarea se face cu abur,
WHU;aux = 0 (3. 76)
— dacă nu
WHU;aux = qV;SUP;HU;des pel;HU,des fpl;HU tci (3. 77)
unde
qV;SUP;HU;des m3/h este debitu l volumic de aer de proiectare din sistemul de umidificare;
pel,HU,des Wh/m3 este consumul specific de energie al pompei de umidificare, raportat la
debitul volumic.
• Factorul de sarcină parțială este calculat în funcție de reglarea pompei. Dependența dintre
reglare și tipul de umidificator, cu o valoare prin lipsă dată în tabelul urmator .
Funcționare fără reglare sau cu reglare cu ventil :
Figura 3. 14. Factorul de sarcină parțială
unde
qm;w;HU,des kg/h este debitul masic de apă evaporată, de proiectare a umidificatorului.
Tabel 3. 1. Consum de energie specific al pompei pentru umidificare pentru diferite tipuri de
umidificator și strategii de reglare
Tip de
umidificator Controlul
umidificării Energie specifică pel,HU,des kWh/m3 qm;w;HU,des
kg/h
prin contact Fǎrǎ control 0,01
din proiectare
sau inspecție cu pulverizare Fǎrǎ control 0,20
Control
închis/deschis 0,20
Control al debitului 0,20
de presiune
ridicatǎ Control al vitezei 0,04
hibrid Control
închis/deschis 0,02
altele — — —
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
163 3.2.3. Calcul energetic al distribuției
3.2.3.1. Pierderi de aer în conducte și ȋn centrala de tratare a aaerului
• Factorul de scăpări pentru conducte este dat de :
(3. 78)
• Debitul de aer care trece prin neetanșeitățile conductei este calculat după cum urmează :
(3. 79)
unde
qV;lea;du este debitul volumic de aer care trece prin neetanșeitățile conductei, ȋn m3/h;
Adu este suprafață conductei, ȋn m2;
Δpdu este diferența de presiune între conductă și aerul ambiant, ȋn Pa. Dacă nu există
prevederi contrare, această valoare corespunde :
în rețelele de conducte de aer tratat: mediei între diferența de presiune la ieșire din
centrala de tratare a aerului și diferența de presiune exact în amonte de gura de aer ;
în rețelele de conducte de aer recirculat : mediei între diferența de presiune exact în
aval de gura de aer și diferența de presiune la intrare în centrala de tr atare a
aerului ;
clea,du este factorul de etanșeitate la aer a rețelei de conducte, ȋn m3/(s⋅m2)
pentru 1 Pa
ep este exponent al diferenței de presiune ; valoare prin lipsă: 0,65.
În lipsa unor informații detaliate, factorii de scăpări din conducte pot fi utilizați după clasa de
etanșeitate aerului pentru conducte, conform tabelului urmator .
Tabel 3. 2Factori de scăpări pentru conducte
Clasa de etanșeitate pentru conducte flea;du
necunoscută 1,45 a
A 1,18
B 1,06
C 1,02
D 1,0 b
a Conform SR EN 16798 -3, 5 x A.
b Aplicații speciale (camere curate)
• Factorul de scăpări al centralei de tratare a aerului este calculat după cum urmează :
(3. 80)
unde
qV;lea;ahu este debitul de scăpări de aer al centralei de tratare a aerului determinat
după SR EN 1886, ȋn m3/h ;
=+,,
,
,,1v lea du
lea du
v dis reqqfq
= , , , 3600pe
V lea du du lea du duq A c p
= + 0,65
/ ;;
;
; ; /1SUP ETA v lea ahu
lea ahu
v dis in out testp qfqp
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
164 qV;dis;in/out este debitul volumic de aer tratat sau recirculat care intră sau care iese
din sistemul de distribuție, ȋn m3/h ;
pSUP / ETA este diferența de presiune între partea cu aer tratat sau recirculat și
mediul centralei de tratare a aerului, ȋn Pa ;
ptest este presiunea de încercare, ȋn Pa, după SR EN 1886.
În lipsa unor informații detaliate, factorii de scăpări pentru condu cte pot fi utilizați conform
clasei de etanșeitate aer a centralei de tratare a aerului, conform tabelului urmator.
Tabel 3. 3Factori de scăpări pentru centrale de tratare a aerului
Clasa de etanșeitate a centralei de tratare a aerului flea;ahu
L3 1,1
L2 1,04
L1 1,01
• Debitele volumice necesare de introducere furnizate de centrala de tratare a aerului, sistemului
de conducte de distribuție sunt :
(3. 81)
(3. 82)
unde
qV;SUP;dis;zv;req;i m3/h este debitul volumic necesar pentru zona ventilată i ;
qV;ETA;dis;zv;req;i m3/h este debitul vo lumic necesar pentru zona ventilată i.
NOTA Normele PEC M5 -5 consideră aerul recirculat cu valori negative.
• Debitul volumic de aer tratat care intră într – o zonă ventilată specifică i deservi tă de sistem
este:
(3. 83)
• Debitul volumic de aer extras dintr -o zonă ventilată specifică i deservită de sistem este :
(3. 84)
• Debitul volumic de scăpări de aer tratat care intră în la zona specifică i este :
qV;lea;SUP;dis;z;i = (flea;du;z −1) · qV;SUP;dis;z;i (3. 85)
• Debitul volumic de scăpări de aer recirculat extras din zona specifică i este :
qV;lea;ETA;dis;z;i = (flea;du;z −1) · qV;ETA;dis;z;i (3. 86)
NOTA 2 În formulele (8) și (9), zona z poate fi o zonă ventilat ă zv sau o zonă thermică zt.
• Debitul volumic de scăpări care pătrunde în spațiul necondiționat este :
qV;lea;dis;nc = (flea;du;nc −1) · qV;SUP;dis;in (3. 87)
• Factorul maxim de sarcină parțială a debitului volumic de aer pentru o zonă este :
= V;SUP;dis;in;req lea;du;SUP V;SUP;dis;zv;r eq;i
iq (f q )
; = -V;ETA;dis out;req lea;du;ETA V;ETA;dis;zv;r eq;i
iq (f q )
=; ; ; ; ;
; ; ; ; ; ; ;
; ; ; ;V SUP dis zv req i
V SUP dis zv i V SUP dis in
V SUP dis in reqq
qqq
= − ; ; ; ; ;
; ; ; ; ; ; ;
; ; ; ;V ETA dis zv req i
V ETA dis zv i V ETA dis out
V ETA dis out reqq
qqq
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
165 (3. 88)
unde
⎯ ⎯ qV;SUP;dis;zv;max;des;i m3/h este debitul volumic maxim de proiectare pentru zona
ventilată i.
Calcul simplificat
Pentru acest calcul, în locul debitelor volumice individuale de aer tratat și de aer recirculat în și
din zonele termice specifice, sunt luate ca date de intrare necesare, numai factorul de sarcină
parțială și diversitatea debitelor pentru intervalul de calcul considerat.
Debitele volumice ce trebuie tratate în centrala de tratare a aerului necesare în conductele de
distribuție sunt :
qV;SUP;dis;in;req = fpl · qV;SUP;ahu;nom (3. 89)
qV;ETA;dis;out;req = fpl · qV;ETA;ahu;nom (3. 90)
unde
qV;SUP/ETA;ahu;nom m3/h este debitul volumic de a er de introducere și de aer recirculat de
proiectare al sistemului.
Factorul maxim de sarcină parțială a debitelor volumice de aer din zonă este :
fV;max = fpl + Δf V (3. 91)
unde
fpl ⎯ este factorul de sarcină parțială pentru debitul volumic total de aer (total pe toate
zonele, dată de intrare) ;
ΔfV ⎯ este diversitatea debitului volumic pentru intervalul de calcu l considerat (dată de
intrare).
3.2.3.2. Pierderi de căldură în conductele de aer
• Pierderi de căldură pe distribuție
(din SR EN 16798 -5-1 par 6.4.2.2) Pierderile de căldură în rețelele de conducte sunt egale cu :
(3. 92)
• Pierderile de căldură recuperabile provenind din rețeau de conducte, către o zone termică
specifică i sunt egale cu :
QV;ls;dis;rbl;zt;i = [qV;SUP;zt;i ńaca ÄϑSUP;du;cnd + qV,SUP,lea,du;zt;i ńaca (ϑSUP,dis,in – ϑIDA;zt;i )] tci (3. 93)
unde
qV,SUP,zt ;i m3/h este debitul volumic de aer introdus în zona termică i ;
qV,SUP,lea,du;zt ;i m3/h este debitul volumic de scăpări de aer care intră în zona
termică i.
= ; ; ; ;
;max
; ; ; ;max; ;maxV SUP dis zv i
ViV SUP dis zv des iqfq
( ) ( )
= + +
+ − + −
; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ;
; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ;V ls dis a a V SUP dis in SUP du nc SUP du zt i V ETA dis o ut ETA du
i
V SUP lea du zv j SUP dis in IDA zv j V lea dis nc SUP di s in sur nc ci
jQ c q q
q q t
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
166 NOTA Pierderile de căldură recuperabile sunt recuperate într -o zonă termică.
3.2.3.3. Exemplu de calcul
EXEMPLU DE CALCUL – Cap. 3.2.1, 3.2.2, 3.2.3. Calculul energetic al generării (al CTA) și
Calculul energetic al distribuției.
din cadrul lui 3.2. Instalații de ventilare hibridă, mecanică și climatizare
Se consideră o instalație de ventilare mecanică pr ecum cea prezentată în Figura 3.13.
Se va realiza calculul energetic al generării pentru o centrală de tratare a aerului cu toate
echipamentele componente (din fig. 3.13) și calculul energetic al distribuției aerului în conducte.
În exemplul prezentat s e folosesc următoarele date :
Date de descriere calitative :
– Tip de recuperator de căldură: rotativ, higroscopic.
– Tip de protecție la îngheț: temperatura de intrare în recuperatorul de căldură crește la trecerea
aerului printr -o baterie de preîncălzire (PREH)
– Tip de umidificator: umidificator prin contact.
Date de proiectare a sistemului :
– Poziționarea ventilatorului de introducere: în amonte de dispozitivul de recuperare a căldurii
sau al recirculării
– Poziționarea ventilatorului de e vacuare/extragere: în amonte de dispozitivul de recuperare a
căldurii sau al recirculării
– Poziționarea motorului ventilatorului: motorul ventilatorului este poziționat în exteriorul
curentului de aer
– Tip de sistem pentru calculul energiei unui ventil ator cu debit volumic de aer variabil: Sistemul
deservește o singură zonă (sau este reglat în funcție de o zonă pilot)
– Amplasare CTA: centrala de tratare a aerului este poziționată într -o zonă neclimatizată.
Date privind reglarea:
– Reglare a debitului volumic: reglare continuă a debitului volumic variabil
– Reglare de temperatură a aerului introdus: Punct de reglare variabil cu compensare de
temperatura exterioară (ODA_COMP)
– Reglarea recuperării de căldură: Reglare prin schimbarea vitezei de rotație (SPEED)
– Reglarea protecției contra înghețului: înghețul este împiedicat, reglând temperatura de ieșire a
recuperatorului de căldură
– Reglarea ventilatorului: nicio reglare, ventilatorul răspunde la debitul variabil în funcție de
caracteristicile sale.
– Reglarea umidificatorului: Pornit/oprit (ON/OFF).
Se folosesc datele de intrare din tabelul următor:
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
167
Denumire Simbol Unitate de
măsură Valoare Domeniu Origine
Date privind condițiile de funcționare
Interval de calcul tci h 1 0…8760 M1-9
Temperatură exterioară în intervalul de calcul e °C 33,2 -50…+50 M1-13
Conținut de umiditate a aerului exterior de intervalul de
calcul xe kg/kg aer
uscat 0,01229 0…∞ M1-13
Temperatură a zonei termice către care au loc pierderile
conductei sau ale centralei de tratare a aerului IDA;zt °C 26 -50…+50 M2-2
Temperatură a spațiului necondiționat din jurul conductei sur;nc °C 28 -50…+50 M2-2
Conținut de umiditate al spațiului necondiționat din jurul
conductei xsur;nc kg/kg aer
uscat 0,01229 0…∞ M2-2
Putere de intrare a bateriei de încălzire a centralei de tratare
a aerului QH;ahu;in kWh 3,323 0…∞ M3-1
Putere de ieșire a bateriei de răcire a centralei de tratare a
aerului QC;ahu;out; kWh 1,805 0…∞ M4-1
Temperatură de intrare în bateria de răcire a centralei de
tratare a aerului C;ahu;in °C 11,113 0…25 M4-1
Semnal de necesitate de funcționare fop;V – 1,00 0…1 M5-5
Debit volumic al aerului de introducere necesar ȋn zonă de
ventilare i qV;SUP;dis;zv;req;i m3/h 2400,00 M5-5
Debit volumic al aerului extras necesar ȋn zonă de ventilare
i qV;ETA;dis;zv;req;i m3/h -2400,00 M5-5
Debit volumic al aerului exterior de introducere, necesar ȋn
zonă de ventilare i qV;ODA;zv;req;i m3/h 2400,00 M5-5
Temperatură a aerului de introducere necesară ȋn zona de
ventilare SUP;req;zv °C 21,00 0…∞ M5-5
Conținut de umiditate minim al aerului de introducere
necesar ȋn zona de ventilare xSUP;zt;min;req kg/kg aer
uscat 0,007 0…∞ M6-2
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
168 Denumire Simbol Unitate de
măsură Valoare Domeniu Origine
Conținut de umiditate maxim al aerului de introducere
necesar în zona de ventilare xSUP;zt;max;req kg/kg aer
uscat 0,011 0…∞ M7-2
Temperatură a aerului extras pentru zona de ventilare ETA;zv °C 21,00 0…+50 M5-5
Conținut de umiditate al aerului extras din zona termică xETA;zv kg/kg aer
uscat 0,01301 0…100 M6-2,
M7-2
Factor de sarcină parțialǎ al debitul volumic total de aer (pe
toate zonele) fpl – 0,9 Local
Diferență de sarcină parțială (pe toate zonele) fV – 0,9 Local
Factor de funcționare a dispozitivelor de reglare fop;ctrl – 1 Local
Date privind produsul
Date de descriere a produsului
Tip de recuperator de căldură HEAT_REC_TYPE ROT_HYG Listă Local
Rezidențial
Tip de protecție la îngheț DEFR_TYPE PREH Listă Local
Tip de umidificator HUM_TYPE CONTACT Listă Local
Tip de agent energetic pentru umidificarea cu abur GEN_CRHU;gen –
Date tehnice ale produsului
Factor de scurgeri pentru conducte flea;du;SUP – 1,02
Factor de scurgeri pentru conducte flea;du;ETA – 1,02
Factor de scurgeri pentru conducte flea;du;zv – 1,02
Factor de scurgeri pentru conducte flea;du;nc – 1,02
Factor de scurgeri pentru CTA flea;ahu;SUP – 1,04
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
169 Denumire Simbol Unitate de
măsură Valoare Domeniu Origine
Factor de scurgeri pentru CTA flea;ahu;ETA – 1,04
Debit volumic nominal de aer de introducere al centralei de
tratare a aerului qV;SUP;ahu;nom m3/h 5000
Debit volumic de aer de introducere al centralei de tratare a
aerului în etapa 1..n qV;SUP;ahu;st1..stn m3/h 3000
Debit volumic nominal de aer extras al centralei de tratare
a aerului qV;ETA;ahu;nom m3/h 5000
Debit volumic de aer extras al centralei de tratare a aerului
în etapa 1..n qV;ETA;ahu;st1..stn m3/h 3000
Număr de etape nst – 1
Grad de recuperare din puterea ventilatorului ffan;rd – 0,6
Eficiență nominală de temperatură a recuperării de căldură,
la viteza aerului (de proiectare) hr;nom – 0,67
Debit maxim de aer de introducere (de proiectare) al
sistemului qV;SUP;hr;nom m3/h 5000
Viteză nominală a aerului pentru recuperarea de căldură vhr;nom m/s 3,5
Constantă pentru dependența de viteză, a eficienței de
recuperare a căldurii C1 s/m -0,0684
Constantă pentru dependența de viteză a eficienței de
recuperare a căldurii C2 – 1
Factor de corecție al numărului de rotații pentru
schimbătorul de căldură rotativ fn – 1,0045
Eficiență nominală de recuperare a umidității, la viteza
aerului de proiectare xr;nom – 0,42
Eficiență nominală de recuperare a umidității, la viteza
aerului de proiectare xODA;nom kg / kg aer
uscat 0,005
Factor de corecție pentru influența diferenței de umiditate
asupra eficienței de recuperare de umiditate a
dispozitivelor rotative fΔx;x – -0,2504
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
170 Denumire Simbol Unitate de
măsură Valoare Domeniu Origine
Factor de corecție pentru influența debitului masic asupra
eficienței de recuperare de umiditate, a dispozitivelor
rotative fq;x – 0,9003
Factor de corecție pentru influența vitezei aerului asupra
eficienței de recuperarea umiditǎții, a dispozitivelor
rotative fv;x – 1,5320
Factor de corecție pentru influența vitezei de rotație asupra
eficienței de recuperarea umiditǎții a dispozitivelor rotative fn;x – 1,0000
Factor de corecție pentru alte tipuri de recuperare de
căldură fxr;other – 0,4000
Eficiență de recuperare a căldurii, redusă din cauza
operației de dezgheț la ϑe = − 15°C D;-15 – 0,4
Eficiență de recuperare a căldurii, redusă din cauza
operației de dezgheț la ϑe = − 7°C D;-7 – 0,7
Constantă pentru conținutul de umiditate în bateria de
răcire CC;1 – 11,91
Constantă pentru conținutul de umiditate în bateria de
răcire CC;2 – 4110,34
Constantă pentru conținutul de umiditate în bateria de
răcire CC;3 – 235,0
Factor de derivație pentru bateria de răcire fC;bp – 0,1
Randament al bateriei de răcire coil;C – 0,8
Eficiență în temperatură a bateriei de încălzire coil;H – 0,8
Randament nominal al ventilatorului de introducere, din
datele de fabricație, furnizate conform EN ISO 5801 ηfan;SUP;nom – 0,72
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
171 Denumire Simbol Unitate de
măsură Valoare Domeniu Origine
Diferență de presiune nominalăa ventilatorului de
introducere, provenind din datele de fabricație, după
EN ISO 5801 Δpfan;SUP;nom Pa 600,0
Randament nominal al ventilatorului de extragere,
provenind din datele de fabricație, furnizate conform
EN ISO 5801 ηfan;ETA;nom – 0,8
Diferență de presiune nominală a ventilatorului de
introducere, provenind din datele de fabricație, după
EN ISO 5801 Δpfan;ETA;nom Pa 600,0
Funcție de dependență a randamentului ventilatorului de
introducere/extragere, de debitul volumic, rezultat din
datele producătorului, furnizate conform EN ISO 5801 f(qV) – 0,728
Funcție de dependență a randamentului ventilatorului de
introducere/extragere, de debitul volumic, rezultat din
datele producătorului, furnizate conform EN ISO 5801 f(qV) – 0,714
Funcție de dependență a diferenței de presiunea
ventilatorului de introducere/extragere, de debitul volumic,
rezultat din datele producătorului, furnizate conform
EN ISO 5801 fΔp(qV) – 1,240
Funcție de dependență a diferenței de presiunea
ventilatorului de introducere/extragere, de debitul volumic,
rezultat din datele producătorului, furnizate conform
EN ISO 5801 fΔp(qV) – 1,247
Suprafața centralei de tratare a aerului de introducere Aahu;SUP m2 35
Transmitanță pentru pierderilede căldură ale centralei de
tratare a aerului de introducere Uahu;SUP kW/m2 K 0,0005
Suprafață a centralei de tratare a aerului extras Aahu;ETA m2 35
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
172 Denumire Simbol Unitate de
măsură Valoare Domeniu Origine
Coeficient de pierderi de căldură ale centralei de tratare a
aerului extras Uahu;ETA kW/m2 K 0,0005
Putere maximă de transfer de căldură a dispozitivului de
recuperare a căldurii Φhr;max kW 0,50
Viteză maximă de rotație a dispozitivului de recuperare a
căldurii, rotativ nrot;max min-1 20
Putere de antrenare a rotorului, la viteza maximă de rotație Phr;rot;max kW 0,05
Putere absorbită de pompă, relativă la debitul volumic
transportat, la viteză maximă pel;hr;pu;max kWh/m3 0,00001
Factor minim de sarcină parțială a recuperării de căldură fpl;hr;min – 0,00001
Eficiență a umidificatorului cu răcire adiabatică hu;ac – 0,9
Consum de putere electrică a dispozitivelor de reglare
(senzori, dispozitive de acționare, regulatoare) Pel;V;ctrl kW 0,1
Debit volumic de aer de proiectare al sistemului de
umidificare qV;SUP;HU;des m3/h 5000
Consum de energie specific al pompei de umidificare,
raportat la debitul volumic pel;HU;des kWh/m3 2,00E -04
Debit masic de apă evaporată, de proiectare, al
umidificatorului qm;w;HU,des kg/h 13,5
Date de proiectare ale sistemului
Date de Proiectare
Poziționarea ventilatorului de introducere SUP_FAN_LOC UP_HR Listă Local
Poziționarea ventilatorului de evacuare/extragere ETA_FAN_LOC UP_HR Listă Local
Poziționarea motorului ventilatorului FAN_MOT_LOC OUTS_AIR Listă Local
Tip de sistem pentru calculul energiei unui ventilator cu
debit volumic de aer variabil SYS_TYPE SINGLE_ZONE Listă Local
Amplasare CTA AHU_LOC NC Listă Local
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
173 Denumire Simbol Unitate de
măsură Valoare Domeniu Origine
Coeficient de transfer termic al conductei de introducere
către mediul înconjurător necondiționat Hdu;SUP;nc kW/K 0,01
Coeficient de transfer termic al conductei de introducere
către o zonă termică condiționată specifică i Hdu;SUP;zt;i kW/K 0,01
Coeficient de transfer termic al conductei de extragere
către mediul înconjurător necondiționat Hdu;ETA;nc kW/K 0,01
Debit volumic maxim de aer de introducere necesar, de
proiectare, pentru zona ventilată i qV;SUP;dis;zv;max;des;i m3/h 2000,00 M5-5
Debit volumic de aer exterior de introducere de proiectare
pentru zona ventilată i qV;ODA;zv;req;des;i m3/h 2000,00 M5-5
Număr de zone ventilate nzv – 1
Punct de reglare a temperaturii aerului de introducere
(pentru reglarea temperaturii de introducere constantă) SUP;set °C 18
Punct de reglare a temperaturii maxime a aerului de
introducere pentru opțiunea de reglare ODA_COMP SUP;set;max °C 23 0…∞
Punct de reglare a temperaturii minime a aerului de
introducere pentru opțiunea de reglare ODA_COMP SUP;set;min °C 19 0…∞
Factor de pantă pentru opțiunea de reglare ODA_COMP fe – -0,4 0…∞
Compensare de temperatură pentru opțiunea de reglare
ODA_COMP off K 29
Viteza aerului de proiectare, pentru unitatea de recuperare
a căldurii vhr;des m/s 3,5
Limita 1 de temperatură a aerului exterior pentru calculul
unei operații de dezgheț e;lim1 °C -10
Limita 2 de temperatură a aerului exterior pentru calculul
unei operații de dezgheț e;lim2 °C -5
Limita de temperatură a aerului evacuat după recuperarea
căldurii EHA;hr;lim °C -5
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
174 Denumire Simbol Unitate de
măsură Valoare Domeniu Origine
Diferență de presiune de proiectare, pentru ventilatorul de
introducere pSUP;des Pa 600
Diferență de presiune de proiectare, pentru ventilatorul de
extragere pETA;des Pa 600
Pierdere de sarcină în dispozitivul de recuperarea căldurii
pe circuitul de aer de introducere și extragere, în condiții
de proiectare pSUP+ETA;des;hr Pa 500
Parte reglată a diferenței de presiune de introducere de
proiectare fp;SUP;ctrl – 0,8
Parte reglată a diferenței de presiune de extragere de
proiectare fp;ETA;ctrl – 0,8
Date privind reglarea
Reglare a debitului volumic AIR_FLOW_CTRL VARIABLE Listă Local
Reglare de temperatură a aerului introdus SUP_TEMP_CTRL ODA_COMP
Reglarea aerului recirculat RCA_CTRL ZONE_BASED
Reglarea recuperării de căldură HEAT_REC_CTRL SPEED Listă Local
Reglarea protecției contra înghețului DEFR_CTRL INDIRECT Listă Local
Reglarea ventilatorului FAN_CTRL – Listă Local
Reglarea umidificatorului HUM_CTRL ON_OFF Listă Local
Constante
Presiunea atmosferică patm Pa 101325
Densitatea aerului a kg/m3 1,204
Căldura specifică a aerului la presiune constantă ca kWh/(kg K) 0,00028
Căldura latentă de vaporizare a apei rw kWh/kg 0,68
Corecții ale densității
Altitudine deasupra nivelului mării h m 400
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
175 Denumire Simbol Unitate de
măsură Valoare Domeniu Origine
Densitatea aerului la altitudinea h deasupra nivelului mării ρa kg/m3 1,158
255.4
;28800651,01
− =h
seaa a
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
176
Etape de calcul : A – Calculul energetic al distribuției aerului
B – Calculul energetic al generării (pentru toate echipamentele din CTA)
Descriere Simbol Unitate
de
măsură Valoare Ref
formulă
în SR
EN
16798 –
5-1 Formula
A. CALCULUL DISTRIBUȚIEI –
A.1. Calculul condițiilor de funcționare
Calcul detaliat
Debitele volumice necesar a fi furnizate de
centrala de tratare a aerului, sistemului de
conducte de distribuție qV;SUP;dis
;in;req m3/h 2448 (4a)
Debitele volumice necesar a fi furnizate de
centrala de tratare a aerului, sistemului de
conducte de distribuție qV;ETA;dis
;out;req m3/h 2448 (5a)
Debitul volumic de aer de introducere care
intră într -o zonă ventilată specifică i
deservită de sistem qV;SUP;dis
;zv;i m3/h 2400 (6)
Debitul volumic de aer extras dintr -o zonă
ventilată specifică i deservită de sistem qV;ETA;dis
;zv;i m3/h 2400 (7)
Debitul volumic de scurgeri, de aer de
introducere, care intră în zona specifică i qV;lea;SUP
;dis;zv;i m3/h 48,0 (8) qV;lea;SUP;dis;zv;i = (flea;du;zv -1) qV;SUP;dis;zv;i
Debitul volumic de scurgeri de aer extras
din zona specifică i qV;lea;ETA
;dis;zv;i m3/h 48,0 (9) qV;lea;ETA;dis;zv;i = (flea;du;zv -1) qV;ETA;dis;zv;i
izv;req;i V;SUP;dis; lea;du;SUP in;req V;SUP;dis; ) q (f q =
izv;req;i V;ETA;dis; lea;du;ETA out;req V;ETA;dis ) q (f q – = ;
reqindis SUPVireqzvdis SUPV
indis SUPV izvdis SUPVqqq q
;;; ;;;;; ;
;; ; ;;; ; =
reqoutdis ETAVireqzvdis ETAV
outdis ETAV izvdis ETAVqqq q
;;; ;;;;; ;
;; ; ;;; ; −=
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
177 Descriere Simbol Unitate
de
măsură Valoare Ref
formulă
în SR
EN
16798 –
5-1 Formula
Debitul volumic de scurgeri care pătrunde
în spațiul necondiționat qV;lea;dis;n
c m3/h 48,96 (10)
qV;lea;dis;nc, = (flea;du;nc -1) qV;SUP;dis;in
Factorul maxim de sarcină parțială a
debitului volumic de aer pentru o zonă fV;max – 1,20 (11a)
Calcul simplificat
Debitele volumice ce trebuie furnizate de
centrala de tratare a aerului, necesare în
conductele de distribuție qV;SUP;dis
;in;req m3/h – (4b) qV;SUP;dis;in;req = fpl qV;SUP;ahu;nom
Debitele volumice ce trebuie furnizate de
centrala de tratare a aerului, necesare în
conductele de distribuție qV;ETA;dis
;out;req m3/h – (5b) qV;ETA;dis;out;req = fpl qV;ETA;ahu;nom
Factorul maxim de sarcină parțială a
debitelor volumice de aer din zonă fV;max – – (11b) fV;max = fpl + fV
Variația de temperatură și umiditate a aerului în rețeaua de conducte
Temperatura aerului de introducere cerută
este modificată în conductă SUP,dis,in
;req °C 20,9 (12)
Temperatura aerului reală de introducere
este modificată în conductă SUP,dis,o
ut °C 33,1 (13)
Căderea de temperatură datorată pierderilor
de căldură în conducta de introducere, către
spațiul necondiționat SUP;du;
nc °C -0,088 (14)
=
ides zvdis SUPVizvdis SUPV
iVqqf
; max;;;; ;;;; ;
max; max
+ + =
kkcnddu SUP
jjncdu SUP zvreq SUP reqindis SUP , ;; ,;; ;; ;;;
− − =
kiiztkdu SUP
jjncdu SUP indis SUP outdis SUP
,,;,; ,;; ;; ;;
− − = −
indis SUPVajnc SUPdu
qcH
ncsur jindu SUP jncdu SUP e;; ;,; ;
.)(
; ,;; ,;; 1) (
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
178 Descriere Simbol Unitate
de
măsură Valoare Ref
formulă
în SR
EN
16798 –
5-1 Formula
Căderea de temperatură datorată pierderilor
de căldură în conducta de introducere către
o zonă condiționată SUP;du;
cnd °C -0,062 (15)
Conținutul de umiditate real al aerului de
introducere xSUP,dis,ou
t kg/kg
aer
uscat 0,00946 (16) xSUP,dis,out = xSUP,dis,in
Conținutul de umiditate cerut al aerului de
introducere xSUP,dis,in
;min;req kg/kg
aer
uscat 0,007 (17) xSUP,dis,in;req = xSUP,dis,out;req
Conținutul de umiditate cerut al aerului de
introducere xSUP,dis,in
;max;req kg/kg
aer
uscat 0,011 (17) xSUP,dis,in;req = xSUP,dis,out;req
Temperatura aerului extras ETA,dis,o
ut °C 21,05 (18)
Diferența de temperatură datorată
pierderilor de căldură în conducta de
extragere către spațiul necondiționat du;ETA K -0,088 (19)
Conținutul de umiditate al aerului extras xETA,dis,o
ut kg/kg
aer
uscat 0,01326 (20) xETA,dis,out = xETA,zv + (flea,du – 1)xsur;nc
A.2. Calculul energetic
− − = −
indis SUPVaiztk SUPdu
qcH
izt IDA kindu SUP iztkdu SUP e;; ;;;, ;
.)(
;; ,;; ,;,; 1) (
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
179 Descriere Simbol Unitate
de
măsură Valoare Ref
formulă
în SR
EN
16798 –
5-1 Formula
Pierderi de căldură pe distribuție
Pierderile de căldură în rețelele de conducte Qls,V,dis kWh –
0,00313 (21)
Pierderi de căldura recuperabile pe
distribuție
Pierderile de căldură recuperabile
provenind din rețeaua de conducte, către o
zona termică specifică i Qls,V,dis;rb
l;zt;i kWh -0,4520 (22) QV;ls;dis;rbl;zt;i = [qV;SUP;zt;i ⋅ ρa ⋅ ca ⋅ ΔϑSUP;du;cnd
+ qV,SUP,lea,du;zt;i ⋅ ρa ⋅ ca ⋅ (ϑSUP,dis,in – ϑIDA;zt;i)]
tci
B. CALCUL AL GENERĂRII –
B.1. Calculul condițiilor de funcționare
Debite de aer în CTA
Debitul volumic de aer introdus (nicio
reglare debit volumic, funcționare
continuă) qV;SUP;dis
;in m3/h – (23a) qV;SUP;dis;in = qV;SUP;ahu;nom
Debitul volumic de aer introdus (reglarea
debitului volumic în funcție de timp,
funcționare continuă în perioada de
ocupare) qV;SUP;dis
;in m3/h – (23b) qV;SUP;dis;in = fop;V qV;SUP;ahu;nom
Debitul volumic de aer introdus (reglare
multi -nivel, debitul volumic variabil) qV;SUP;dis
;in m3/h – (23c) if qV;SUP;dis;in;req < qV;SUP;ahu;st1:
qV;SUP;dis;in = fop;V × qV;SUP;ahu;st1
( ) ( )ci ncsur indis SUP ncdisleaV
jjzv IDA indis SUP jzvdulea SUPVdu ETA outdis ETAV
iiztdu SUP ncdu SUP indis SUPV a a dislsV
t q qq qc Q
− + − + +
+ =
; ;; ;;; ;; ;; ;;;; ;; ;; ; ;;; ;; ;; ; ;;
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
180 Descriere Simbol Unitate
de
măsură Valoare Ref
formulă
în SR
EN
16798 –
5-1 Formula
qV;SUP;dis
;in else if qV;SUP;dis;in;req < qV;SUP;ahu;st2:
qV;SUP;dis;in = fop;V × qV;SUP;ahu;st2
Debitul volumic de aer introdus (reglare
debitul volumic variabil continuu) qV;SUP;dis
;in m3/h 2448 (23d) qV;SUP;dis;in = fop;V qV;SUP;dis;in;req
Debitul volumic de aer extras (fără reglare) qV;ETA;dis
;out m3/h – (24a) qV;ETA;dis;out = qV;ETA;ahu;nom
Debitul volumic de aer extras (reglare
ON/OFF) qV;ETA;dis
;out m3/h – (24b) qV;ETA;dis;out = fop;V qV;ETA;ahu;nom
Debitul volumic de aer extras (reglare
multi -nivel, debit volumic variabil) qV;ETA;dis
;out
m3/h – (24c) if qV;ETA;dis;out;req < qV;ETA;ahu;st1:
qV;ETA;dis;out = fop;V × qV;ETA;ahu;st1
qV;ETA;dis
;out else if qV;ETA;dis;out;req < qV;ETA;ahu;st2:
qV;ETA;dis;out = fop;V × qV;ETA;ahu;st2
Debitul volumic de aer extras (variabil) qV;ETA;dis
;out m3/h 2448 (24d) qV;ETA;dis;out = fop;V qV;ETA;dis;out;req
Debitul de aer transportat de ventilatorul de
introducere în centrala de tratare a aerului qv;SUP;ahu m3/h 2647,76 (25) qv;SUP;ahu = flea;ahu;SUP flea;hr;SUP qv;SUP;dis;in
Debitul de aer transportat de ventilatorul de
extragere în centrala de tratare a aerului qv;ETA;ahu m3/h 2545,92 (26) qv;ETA;ahu = flea;ahu;ETA flea;hr;ETA
qv;ETA;dis;out
Debitul de scurgeri de aer de introducere qv;lea;ahu;S
UP m3/h 97,92 (27) qv;lea;ahu;SUP = (flea;ahu;SUP -1) qv;SUP;dis;in
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
181 Descriere Simbol Unitate
de
măsură Valoare Ref
formulă
în SR
EN
16798 –
5-1 Formula
Debitul de scurgeri de aer de extragere qv;lea;ahu;E
TA m3/h 97,92 (28) qv;lea;ahu;ETA = (flea;ahu;ETA – 1) qv;ETA;dis;out
Reglarea temperaturii aerului introdus
Temperatura aerului introdus (temperatură
de introducere constantă) SUP;ahu;r
eq °C – (29a) SUP;ahu;req = SUP;set – fan;SUP
Temperatura aerului introdus (punct de
reglare variabil cu compensare a
temperaturii exterioare) SUP;ahu;r
eq °C 18,834 (29b) SUP;ahu;req = min[ SUP;set;max;; max( SUP;set;min ;
fe e + off)] – fan;SUP
Temperatura aerului introdus (punct de
reglare variabil și compensare care depinde
de sarcină) SUP;ahu;r
eq °C – (29c) SUP;ahu;req = SUP,dis,in;req – fan;SUP
Creșterea de temperatură în ventilator
Creșterea temperaturii aerului în ventilator,
pentru sisteme conform EN 13141 fan;SUP K – (30a) fan;SUP/ETA = 0
fan;ETA – fan;SUP/ETA = 0
Creșterea temperaturii aerului în ventilator,
alte sisteme fan;SUP
K 0,17
(30b)
fan;ETA 0,16
Temperatura aerului după ventilatorul de
extragere (dacă ETA_FAN_LOC =
UP_HR) ETA:hr;in °C 21,21 (31a) ETA:hr;in = ETA;dis;out + fan;ETA
6
/ ;; / ;
/ ;106,3.
=
ETA SUPfan a ardfan ETA SUPfan
ETA SUPfancf p
6
/ ;; / ;
/ ;106,3.
=
ETA SUPfan a ardfan ETA SUPfan
ETA SUPfancf p
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
182 Descriere Simbol Unitate
de
măsură Valoare Ref
formulă
în SR
EN
16798 –
5-1 Formula
Temperatura aerului după ventilatorul de
extragere (dacă nu) ETA:hr;in °C – (31b) ETA:hr;in = ETA;dis;out
Preîncălzire și prerăcire a aerului prin sol
Temperatura aerului după preîncălzirea din
sol, dacă SUP_FAN_LOC = UP_HR, dacă
GND_PREH_CTRL = NONE sau
SUP_TEMP_CTRL = NO_CTRL ODA;preh °C 33,366 (32a) ϑODA;preh = ϑe + Δϑgnd + ΔϑODA;du + Δϑfan;SUP
Temperatura aerului după preîncălzirea din
sol, dacă SUP_FAN_LOC = UP_HR, dacă
nu, și dacă SUP;ahu;req > e ODA;preh °C – (32b) ϑODA;preh = min(ϑSUP;ahu;req ; ϑe + Δϑgnd +
ΔϑODA;du + Δϑfan;SUP)
Temperatura aerului după preîncălzirea din
sol, dacă SUP_FAN_LOC = UP_HR, dacă
nu ODA;preh °C – (32c) ϑODA;preh = max(ϑSUP;ahu;req ; ϑe + Δϑgnd +
ΔϑODA;du + Δϑfan;SUP)
Temperatura aerului după preîncălzirea din
sol (dacă nu, dacă GND_PREH_CTRL =
NONE sau SUP_TEMP_CTRL =
NO_CTRL) ODA;preh °C – (32d) ϑODA;preh = ϑe + Δϑgnd + ΔϑODA;du
Temperatura aerului după preîncălzirea din
sol, dacă nu, dacă SUP;ahu;req > e ODA;preh °C – (32e) ϑODA;preh = min(ϑSUP;ahu;req ; ϑe + Δϑgnd +
ΔϑODA;du)
Temperatura aerului după preîncălzirea din
sol, dacă nu, dacă nu ODA;preh °C – (32f) ϑODA;preh = max(ϑSUP;ahu;req ; ϑe + Δϑgnd +
ΔϑODA;du)
Continutul de umiditate al aerului după
preîncălzirea din sol xODA;preh kg/kg
aer
uscat 0,01229 (33) xODA;preh = xe + Δxgnd + ΔxODA;du
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
183 Descriere Simbol Unitate
de
măsură Valoare Ref
formulă
în SR
EN
16798 –
5-1 Formula
Recirculare
Temperatura aerului introdus cerută după
recuperarea de căldură (dacă RCA_CTRL
= FIX) SUP;hr;re
q °C – (34a)
Temperatura aerului introdus cerută după
recuperarea de căldură (else if
SUP_AIR_TEMP_CTRL = NO_CTRL) SUP;hr;re
q °C – (34b) SUP;hr;req = [1 – (1 – hr) fODA;min] ETA;hr:in +
fODA;min (1 – hr) ODA;preh
Temperatura aerului introdus cerută după
recuperarea de căldură (else if ODA;preh
< ETA;hr:in and ODA;preh <
SUP;ahu;req) SUP;hr;re
q °C – (34c) SUP;hr;req = min{ SUP;ahu;req ; [1 – (1 – hr)
fODA;min] ETA;hr:in + fODA;min (1 – hr)
ODA;preh}
Temperatura aerului introdus cerută după
recuperarea de căldură (else if ODA;preh
> ETA;hr:in and ODA;preh >
SUP;ahu;req) SUP;hr;re
q °C 24,405 (34d) SUP;hr;req = max{ SUP;ahu;req ; [1 – (1 – hr)
fODA;min] ETA;hr:in + fODA;min (1 – hr)
ODA;preh}
Temperatura aerului introdus cerută după
recuperarea de căldură (else) SUP;hr;re
q °C – (34e) SUP;hr;req = ODA;preh
Fracția minimă de aer exterior
(if RCA_CTRL = VARIABLE) fODA;min – 1 (35a)
Fracția minimă de aer exterior
(else if RCA_CTRL = FIX) fODA;min – – (35b)
( )
min;;; min; ; ;
;;1
ODAinhr ETA ODA req ahu SUP
reqhr SUPff −−=
=
izvdis SUPVireqzv ODAV
ihr ODA ODAqqf f
;;; ;;;; ;
; min; max ; min
=
nom ahu SUPVidesreqzv ODAV
hr ODA ODAqqf f
; ; ;;;;; ;
; min; ; min
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
184 Descriere Simbol Unitate
de
măsură Valoare Ref
formulă
în SR
EN
16798 –
5-1 Formula
Fracția minimă de aer exterior (else) fODA;min – – (35c) fODA;min = fODA;hr
Temperatura aerului introdus după
recirculare (If HEAT_REC_CTRL =
NO_CTRL or SUP_AIR_TEMP_CTRL =
NO_CTRL) SUP;RCA °C – (36a) SUP;RCA = (1 – fODA;min) ETA;hr:in + fODA;min
SUP;hr
Temperatura aerului introdus după
recirculare (else) SUP;RCA °C 24,405 (36b) SUP;RCA = SUP;hr;req
Conținutul de umiditate al aerului introdus
după recirculare xSUP;RCA kg/kg 0,01215 (37) xSUP;RCA = (1 – fODA) xETA;hr;in + fODA xSUP;hr
Fracția de aer exterior pt intervalul de
calcul considerat fODA – – (38a)
if SUP;hr = ETA;hr:in fODA = fODA;hr
Fracția de aer exterior pt intervalul de
calcul considerat fODA – 1 (38b) else
Recuperare de căldură
Temperatura aerului de introducere după
recuperarea de căldură (fără reglarea
recuperării de căldură) SUP;hr °C – (39a) SUP;hr = ODA;preh + hr (ETA;hr;in – ODA;preh)
Temperatura aerului de introducere după
recuperarea de căldură (else if ODA;preh
< ETA;hr:in and ODA;preh <
SUP;ahu;req) SUP;hr °C – (39b) SUP;hr = min[ SUP;hr;lim ; ODA;preh + hr
(ETA;hr;in – ODA;fp)]
−−=
inhr ETA hr SUPinhr ETA RCA SUP
hr ODA ODA ODA f f f
;; ;;; ;
; min; ; min ; max
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
185 Descriere Simbol Unitate
de
măsură Valoare Ref
formulă
în SR
EN
16798 –
5-1 Formula
Temperatura aerului de introducere după
recuperarea de căldură (else if ODA;preh
> ETA;hr:in and ODA;preh >
SUP;ahu;fp) SUP;hr °C 24,405 (39c) SUP;hr = max[ SUP;hr;req ; ODA;preh + hr
(ETA;hr;in – ODA;fp)]
Temperatura aerului de introducere după
recuperarea de căldură (else) SUP;hr °C – (39d) SUP;hr = ODA;fp
Eficiența recuperării căldurii (ca
temperatură) hr – 0,737 (40)
hr = hr;nom fq fv fn
Factorul de corecție al raportului de debit
masic diferit de 1 fq – 0,984 (41)
Factor de corecție a vitezei aerului fv – 1,113 (42) fv = C1 (vhr;eff – vhr;nom) + C2
Viteza aerului vhr;eff m/s 1,85 (43)
Conținutul de umiditate al aerului de
introducere după recuperarea de căldură xSUP;hr kg/kg
aer
uscat 0,01215 (44) xSUP;hr = xODA;preh + xr (xETA;hr;in – xODA;preh)
Eficiența recuperării de umiditate a
schimbătoarelor de căldură rotative xr – -0,145 (45a) xr = xr;nom fx;x fq;x fv;x fn;x
4.0
min; ; ;; ; ; ;1
+−=
ODA ahu SUPVahu SUPV ahu ETAV
qf qq qf
om V;SUP;hr;nODA ahu SUPV deshr
effhrqf q vvmin; ; ; ;
; =
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
186 Descriere Simbol Unitate
de
măsură Valoare Ref
formulă
în SR
EN
16798 –
5-1 Formula
Eficiența recuperării de umiditate a
schimbătoarelor de căldură, dacă
HEAT_REC_TYPE = OTHER xr – – (45b) ηxr = ηxr;nom ⋅ fxr;other
Eficiența recuperării de umiditate a
schimbătoarelor de căldură, dacă nu xr – – (45c) xr =
Protecție la îngheț
Efectul de protecție la îngheț la
recuperatorul de căldură, dacă
DEFR_CTRL = DIRECT ηhr
– –
(46) if e < e;lim1: ηhr = εD; -15
ηhr – else if e < e;lim2: ηhr = εD; -7
ηhr – else ηhr = ηhr
ODA;fp °C – (47a) ODA;fp = ODA;preh
SUP;hr;li
m °C – (48a) SUP;hr;lim = SUP;hr;req
Efectul de protecție la îngheț pentru aerul
exterior, dacă DEFR_CTRL = INDIRECT,
if DEFR_TYPE = PREH ODA;fp °C 33,366 (47b)
Efectul de protecție la îngheț pentru aerul
exterior, if DEFR_CTRL = INDIRECT, if
DEFR_TYPE = PREH SUP;hr;li
m °C 24,405 (48b) SUP;hr;lim = SUP;hr;req
( )min; ; ; ; ;min; ; ; ;
;; ;1ODA ahu SUPV ahu ETAVODA ahu SUPV hr ETA
reqhr SUP fp ODAf q qf q
− − − =
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
187 Descriere Simbol Unitate
de
măsură Valoare Ref
formulă
în SR
EN
16798 –
5-1 Formula
Efectul de protecție la îngheț pentru aerul
exterior, if DEFR_CTRL = INDIRECT,
else ODA;fp °C – (47c)
ODA;fp = ODA;preh
Efectul de protecție la îngheț pentru aerul
exterior, if DEFR_CTRL = INDIRECT,
else SUP;hr;li
m °C – (48c)
Diferența maximă de temperatură la
recuperatorul de căldură ETA;hr K 26,21 (49) ETA;hr = max(0; ETA;hr;in – EHA;hr;lim)
Răcire adiabatică
Temperatura aerului recirculat introdus SUP;RCA °C 18,834 (50) SUP;RCA = min( SUP;ahu;req; SUP;hr)
Temperatura aerului extras care intră în
recuperatorul de căldură ETA;hr;in °C 21,005 (51)
Conținutul de umiditate al aerului extras
care intră în recuperatorul de căldură xETA;hr;in kg/kg
aer
uscat 0,01326 (52)
Răcire și dezumidificare
Temperatura necesară a aerului de
introducere, după bateria de răcire, în
intervalul de calcul considerat
If SUP_AIR_TEMP_CTRL = NO_CTRL SUP;C;req °C – (53a) SUP;C;req = SUP;RCA
Temperatura necesară a aerului de
introducere, după bateria de răcire, în
intervalul de calcul considerat, else SUP;C;req °C 16,098 (53b) SUP;C;req = min( SUP;DHU;req; SUP;ahu;req;
SUP;RCA)
( )min; ; ; ; ;min; ; ; ;
; lim;;1ODA ahu SUPV ahu ETAVODA ahu SUPV hr ETA
preh ODA hr SUPf q qf q
− − + =
( )
− − +−=outdis ETAwb outdis ETA achu outdis ETA preh ODA
hrpreh ODA reqindis SUP
inhr ETA ;; ; ;; ; ;; ;; ;;;
;; ; max
( )( )
outdis ETAwb outdis ETAinhr ETA outdis ETA outdis ETA outdis ETAwb
outdis ETA inhr ETAx xx x
;; ; ;;;; ;; ;; ;; ;
;; ;;
−− −+ =
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
188 Descriere Simbol Unitate
de
măsură Valoare Ref
formulă
în SR
EN
16798 –
5-1 Formula
Conținutul de umiditate al aerului de
introducere, după bateria de răcire, în
intervalul de calcul considerat xSUP;C;req kg/kg
aer
uscat 0,011 (54) xSUP;C;req = min(xSUP;dis;in;req; xSUP;RCA – xC)
Diferența de conținut de umiditate datorată
unei dezumidificări necontrolate în bateria
de răcire xC kg/kg
aer
uscat 0,00115 (55) xC = max[0; (xSUP;RCA – xC;coil;req) (1-fC;bp)]
Conținutul de umiditate necesar la
suprafața bateriei de răcire xC;coil;req kg/kg
aer
uscat 0,01087 (56)
Temperatura pe suprafața bateriei, necesară
pentru răcire ϑC;coil;req °C 15,175 (57)
Conținutul de umiditate la suprafața
bateriei, necesar pentru dezumidificare xDHU;coil kg/kg
aer
uscat 0,01087 (58)
Temperatura la suprafața bateriei, necesară
pentru dezumidificare DHU;coil °C 15,175 (59)
Temperatura aerului de introducere care
rezultă în caz de dezumidificare SUP;DHU
;req °C 16,098 (60) If xSUP;zt;max;req < xSUP;RCA: SUP;DHU;req =
fC;bp SUP;RCA + (1 – fC;bp) DHU;coil;req
else: SUP;DHU;req = SUP;RCA
Temperatura aerului, necesară la intrare în
bateria de răcire în intervalul de calcul
considerat C;ahu;in;r
eq °C 14,022 (61)
3 ; ;2
1
; ;C req coilCC
CCCC
req coilC e x+−
=
bpCRCA SUP bpC reqC SUP
req coilCff
;; ; ;;
; ;1− −=
bpCRCA SUP bpC req indis SUP
coil DHUfx f xx
;; ; max;;;;
;1− −=
( )3
; 12
;lnC
coil DHU CC
coil DHU Cx CC−−=
( ) ; ; ; ;
; ; ;
;1SUP C req SUP RCA coil C
C ahu in req
coil C
−−
=
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
189 Descriere Simbol Unitate
de
măsură Valoare Ref
formulă
în SR
EN
16798 –
5-1 Formula
Temperatura reală a aerului de introducere
după bateria de răcire, în intervalul de
calcul considerat SUP;C °C 28,858 (62)
Conținutul de umiditate real al aerului de
introducere după bateria de răcire, în
intervalul de calcul considerat xSUP;C kg/kg
aer
uscat 0,00946 (63)
Temperatura reală a bateriei de răcire ϑC;coil °C 12,59 (64)
Umidificare
Conținutul de umiditate al aerului de
introducere după umidificator xSUP;HU kg/kg
aer
uscat 0,00946 (65) xSUP;HU = max[xSUP;dis;in;min;req; xSUP;C]
Variația de temperatură a aerului de
introducere în umidificator, if HUM_TYPE
= STEAM SUP;HU K – (66a) SUP;HU = 0
Variația de temperatură a aerului de
introducere în umidificator, else SUP;HU K 0 (66b)
Încălzire
Temperatura necesară a aerului de
introducere după bateria de încălzire SUP;H;req °C – (67a) SUP;H;req = SUP;C;req
Temperatura necesară a aerului de
introducere după bateria de încălzire SUP;H;req °C 18,834 (67b) SUP;H;req = max ( SUP;ahu;req; SUP;C;req)
( )
−+ =+−
RCA SUPCCC
bpC RCA SUP bpC coilC x e f x f xC coilCC
C
; ; ; ; ; ; 1 min3 ;2
1
( )
RCA SUP
bpCRCA SUP inahuC c coil
coilCf;
;; ;; ;
;1 +−−=
( )RCA SUP C SUP
aw
a a ahu SUPVoutahuC
RCA SUP C SUP x xcr
c qQ
; ;
; ;;;
; ; − −− =
( )
− = C SUP HU SUP
aw
HU SUP x xcr
; ; ; ;0 max
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
190 Descriere Simbol Unitate
de
măsură Valoare Ref
formulă
în SR
EN
16798 –
5-1 Formula
Temperatura necesară a aerului la intrare în
bateria de încălzire H;ahu;in;r
eq °C 19,518 (68)
Temperatura reală a aerului de introducere
după bateria de încălzire SUP;H °C 32,742 (69)
Ventilator
Temperatura aerului de introducere, după
ventilatorul de introducere, furnizată în
sistemul de distribuție SUP;dis;in °C 32,91 (70) SUP;dis;in = SUP;H + fan;SUP
Conținutul de umiditate al aerului de
introducere, furnizat în sistemul de
distribuție xSUP;dis;in kg/kg
aer
uscat 0,00946 (71) xSUP;dis;in = xSUP;HU
B.2. Calcule energetice
Ventilator
Consumul de energie al ventilatorului
pentru intervalul de calcul considerat, este
consumul de energie pentru ventilare EV;gen;in;e
l kWh 0,43384 (72)
Randamentul ventilatorului de introducere ηfan;SUP – 0,524 (73) ηfan;SUP/ETA = ηfan;SUP/ETA;nom f(qV)
Randamentul ventilatorului de extragere ηfan;ETA – 0,557 (73) ηfan;SUP/ETA = ηfan;SUP/ETA;nom f(qV)
Diferența de presiune a ventilatorului de
introducere (o zonă, fără control) Δpfan;SUP Pa – (74a) Δpfan;SUP = Δpfan;SUP;nom fΔp(qV)
Diferența de presiune a ventilatorului de
extragere (o zonă, fără control) Δpfan;ETA Pa – (75a) Δpfan;ETA = Δpfan;ETA;nom fΔp(qV)
( )
H coilH coil C SUP reqH SUP
reqinahuH
;; ; ;;
;;;1
− −=
HU SUP
a a ahu SUPVinahuH
C SUP H SUPc qQ
;
; ;;;
; ; −+ =
( )6 ;
;; ;
;
;; ;
;; ;; ;;;106.3
+ = + =ci
ETAfan
ETAfanahu ETAV
SUPfan
SUPfanahu SUPV
ci ETAfanel SUPfanel elingenVtpqpqt P P E
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
191 Descriere Simbol Unitate
de
măsură Valoare Ref
formulă
în SR
EN
16798 –
5-1 Formula
Diferența de presiune a ventilatorului de
introducere (o zonă, direct) Δpfan;SUP Pa 168,25 (74b)
Diferența de presiune a ventilatorului de
extragere (o zonă, direct) Δpfan;ETA Pa 155,56 (75b)
Diferența de presiune a ventilatorului de
introducere (multi zonă, fără reglare) Δpfan;SUP Pa – (74c) Δpfan;SUP = Δpfan;SUP;nom fΔp (qV)
Diferența de presiune a ventilatorului de
extragere (multi zonă, fără reglare) Δpfan;ETA Pa – (75c) Δpfan;ETA = Δpfan;ETA;nom fΔp (qV)
Diferența de presiune a ventilatorului de
introducere (multi zonă, pres. const) Δpfan;SUP Pa – (74d)
Diferența de presiune a ventilatorului de
extragere (multi zonă, pres. const) Δpfan;ETA Pa – (75d)
Diferența de presiune a ventilatorului de
introducere (multi zonă, pres. min) Δpfan;SUP Pa – (74e)
Diferența de presiune a ventilatorului de
extragere (multi zonă, pres. min) Δpfan;ETA Pa – (75e)
2
;; ;; ;
, ;
=
nomahu SUPVahu SUPV
des SUP SUPfanqqp p
2
;; ,; ;
; ;
=
nomahu ETAVahu ETAV
des ETA ETAfanqqp p
( )
+
− = ctrl SUPp
nomahu SUPVahu SUPV
ctrl SUPp des SUP SUPfan fqqf p p; ;2
;; ;; ;
; ; , ; 1
( )
+
− = ctrl ETAp
nom ahu ETAVahu ETAV
ctrl ETAp des ETA ETAfan fqqf p p; ;2
; ; ;; ;
; ; , ; 1
( )
+
− = 2
max; ; ;2
; ; ;; ;
; ; , ; 1V ctrl SUPp
nom ahu SUPVahu SUPV
ctrl SUPp des SUP SUPfan f fqqf p p
( )
+
− = 2
max; ; ;2
; ; ;; ;
; ; , ; 1V ctrl ETAp
nom ahu ETAVahu ETAV
ctrl ETAp des ETA ETAfan f fqqf p p
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
192 Descriere Simbol Unitate
de
măsură Valoare Ref
formulă
în SR
EN
16798 –
5-1 Formula
Preîncălzire și prerăcire prin sol
Energia transferată la preîncălzire prin sol,
dacă este cazul Qgnd kWh 0,14171 (76) Qgnd = a ca qv;SUP;ahu fODA (ODA,preh – e)
tci
Recuperator de căldură
Energia transferată prin recuperarea de
căldură Qhr kWh –
7,66803 (77)
Energia necesară furnizată de bateria de
încălzire, fără recuperare de căldură QH;ahu;in;t
ot;req kWh 0 (78) QH;ahu;in;tot;req = max[0 ; ac a qv;SUP;ahu
(SUP;H;req + SUP;HU – e) tci ]
Recirculare
Energia transferată prin recirculare, dacă
este cazul, în intervalul de calcul considerat QRCA kWh 0 (79) QRCA = aca qv;ETA;ahu
-fODA
(ETA;hr;in –
e)tci
Răcire și dezumidificare
Energia care trebuie extrasă de bateria de
răcire QC;ahu;out;
req kWh 9,50584 (80)
Energia care trebuie extrasă pentru
dezumidificare QDHU;ahu;
out;req kWh –
5,35994 (81)
Umidificare
Energia furnizată pentru umidificare (abur) EHU;cr kWh – (82a)
( ) ( )ci preh ODA hr SUP
apw
preh ODA hr SUP ODA ahu SUPV a a hr t x xcrf qc Q
− + − =; ;
;; ; ; ;
( ) ( ) ci reqC SUP RCA SUP wa reqC SUP RCA SUP aa ahu SUPV reqoutahuC t x xr c q Q − + − =;; ; ;; ; ; ; ;; ;
( )
( )ci
reqC SUP C RCA SUP wareqC SUP reqahu SUP RCA SUP aa
ahu SUPV reqoutahu DHU tx x xrc
q Q
−− +−
=
;; ;;; ;; ;
; ; ;;;; min
( )ci C SUP HU SUP wa ahu SUPV crHU t x xr q E − =; ; ; ; ;
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
193 Descriere Simbol Unitate
de
măsură Valoare Ref
formulă
în SR
EN
16798 –
5-1 Formula
Energia furnizată pentru umidificare (alt
agent) EHU;cr kWh 0 (82b) EHU;cr = 0
Consumul de apă pentru umidificare mw;HU kg 0 (83)
Încălzire
Energia necesară, furnizată de bateria de
încălzire QH;ahu;in;r
eq kWh 2,34135 (84) QH;ahu;in;req = ac a qv;SUP;ahu (SUP;H;req +
SUP;HU – SUP,C) tci
Pierderi de căldură la generare
Pierderile de căldură în centralele de tratare
a aerului (cond) Qls;V;gen kWh – (85a) Qls;V;gen = [(A U)ahu;SUP ( SUP;hr – IDA;zt) +
(AU)ahu;ETA ( ETA;hr;in – IDA;zt) + qV;lea;ahu;SUP
(c)a (SUP;hr – IDA;zt)] tci
Pierderile de căldură în centralele de tratare
a aerului (else) Qls;V;gen kWh –
0,51038 (85b) Qls;V;gen = [(A U)ahu;SUP ( SUP;hr – sur;nc) +
(AU)ahu;ETA ( ETA;hr;in – sur;nc) + qV;lea;ahu;SUP
(c)a (SUP;hr – sur;nc) +qV;lea;ahu;ETA ( c)a
(ETA;hr;in – sur;nc)] tci
Pierderi de căldură recuperabile la generare
Pierderile de căldură recuperabile din
centrala de tratare a aerului (cond) QV;ls;gen;r
bl kWh – (86a) QV;ls;gen;rbl = QV;ls;gen
Pierderile de căldură recuperabile din
centrala de tratare a aerului (else) QV;ls;gen;r
bl kWh 0 (86b) QV;ls;gen;rbl = 0
ENERGIA AUXILIARELOR
Ventilare
( )ci C SUP HU SUP a ahu SUPV HUw t x x q m − =; ; ; ; ;
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
194 Descriere Simbol Unitate
de
măsură Valoare Ref
formulă
în SR
EN
16798 –
5-1 Formula
Energia auxiliară cerută de sistemul de
ventilare WV;aux kWh 0,29171 (87) WV;aux = WV;aux;hr + WV;preh + WV;aux;ctrl
Recuperare de căldură
Energia auxiliară cerută de sistemul de
recuperare de căldură
(ROT_NH or ROT_HYG or ROT_SORP) WV;aux;hr kWh 0,05 (88a)
Energia auxiliară cerută de sistemul de
recuperare de căldură (PUMP_CIRC) WV;aux;hr kWh – (88b)
Energia auxiliară cerută de sistemul de
recuperare de căldură (else) WV;aux;hr kWh – (88c) WV;aux;hr = 0
Fracția din consumul de energie al
ventilatorului, pentru pierderea de sarcină
în dispozitivul de recuperare de căldură EV;gen;in;e
l;hr kWh 0,18077 (89)
Protecție la îngheț
Energia furnizată pentru protecția la îngheț
(Preh) WV;preh kWh 0,142 (90a) WV;preh = [ a ca qv;SUP;ahu fODA (ODA,fp –
e)] tci
Energia furnizată pentru protecția la îngheț
(else) WV;preh kWh – (90b) WV;preh = 0
Reglare
Consumul de energie auxiliară al
componentelor de reglare WV;aux;ctrl kWh 0,1 (91) WV;aux;ctrl = Pel;V;ctrl fop;ctrl tci
max;max; ;;
rotrot
ci hr hrauxVnnt P W =
5.2
max;min;; max;;; ; ; ;; ; max
=
hr cihr
hrpl ci puhrel ODA ahu SUPV hrauxVtQf t p f q W
des ETA des SUPhrdes ETA SUP elingenV
hrelingenVp pp EE
; ;;; ;;;
;;;;+ =+
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
195 Descriere Simbol Unitate
de
măsură Valoare Ref
formulă
în SR
EN
16798 –
5-1 Formula
Umidificare
Consumul de energie al pompei de
umidificare (abur) WHU kWh – (92a) WHU = 0
Consumul de energie al pompei de
umidificare (alt agent) WHU kWh 0 (92b) WHU = qV;SUP;HU;des pel;HU,des fpl;HU tci
Factorul de sarcină parțială al pompei de
umidificare (fără reglare) fpl;HU – – (93a) fpl;HU =1
Factorul de sarcină parțială al pompei de
umidificare (on -off) fpl;HU – 0 (93b)
Factorul de sarcină parțială al pompei de
umidificare (speed) fpl;HU – – (93c)
După realizarea calculelor, conform etapelor indicate, vor rezulta următoarele date de ieșire :
Denumire Simbol Unitate de
măsură Valoare Destinație
(ca modul)
Date privind fluxurile energetice
Putere de intrare la generatorul de ventilare EV;gen;in;el kWh 0,434 M1-9, M5 -4
Putere de intrare la generatorul de umidificare EHU;cr kWh 0,00 M1-9, M5 -4
Agent energetic de generare a umidificării (alegere) GEN_CRHU;gen – – M1–9, M5 –4
Energie auxiliara pentru ventilare WV;aux kWh 0,292 M1-9, M5 -4
( )
des HUwmC SUP HU SUP a ahu SUPV
HUplqx x qf
; ;;; ; ; ;
;− =
( )5.2
; ;;; ; ; ;
;
− =
des HUwmC SUP HU SUP a ahu SUPV
HUplqx x qf
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
196 Denumire Simbol Unitate de
măsură Valoare Destinație
(ca modul)
Energie auxiliara pentru umidificare WHU;aux kWh 0 M1-9, M5 -4
Pierderi de căldură recuperabile ale conductelor QV;ls;dis;rbl;zt;i kWh -0,452 M2-2
Pierderi de căldură recuperabile ale CTA QV;ls;gen;rbl kWh 0,000 M2-2
Căldura ce trebuie furnizată CTA pt încălzire QH;ahu;in;req kWh 2,341 M3-1
Căldura ce trebuie extrasă în CTA pt răcirea aerului QC;ahu;out;req kWh 9,506 M4-1
Căldura transferată prin recuperatorul de căldură Qhr kWh -7,668 M5-4
Căldura cerută aerului de introducere, fără recuperare de
căldură QH;ahu;in;tot;req kWh 0,000 M5-4
Energia electrică absorbită pt a acoperi pierderea de
sarcină legată de recuperarea de căldură EV;gen;in;el;hr kWh 0,181 M5-4
Date privind condițiile de funcționare
Temperatura apei cerută la intrare în bateria de încălzire H;ahu;in;req °C 19,52 M3-1
Temperatura apei cerută la intrare în bateria de răcire C;ahu;in;req °C 14,02 M4-1
Temperatura necesara a aerului introdus SUP;C;req °C 16,10 M4-1
Debit volumic de aer introdus furnizat într -o zonă
ventilată qV;SUP;dis;zv;i m3/h 2.400 M5-5
Debit de aer extras dintr -o zonă ventilată qV;ETA;dis;zv;i m3/h -2.400 M5-5
Debit volumic de scurgeri din conducta ce intră în zona
ventilată i qV;lea;SUP;dis;zv;i m3/s 48 M5-5
Debit volumic extras din zona ventilată i, prin
neetanșeități ale conductei qV;lea;ETA;dis;zv;i m3/s 48 M5-5
Fracția de aer exterior în aerul introdus fODA – 1,000 M5-5
Temperatura aerului introdus SUP;dis;out °C 33,06 M5-5
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
197 Denumire Simbol Unitate de
măsură Valoare Destinație
(ca modul)
Conținut de umiditate al aerului introdus xSUP;dis;out kg/kg aer
uscat 0,0095 M6-2, M7 -2
Date privind asigurarea calității
Energia transferată la preîncălzire/răcire prin sol Qgnd kWh 0,142
Energia transferată prin recirculare QRCA kWh 0,000
Pierderile de energie prin conducte Qls;V;dis kWh -0,003
Pierderile de energie ale CTA Qls;V;gen kWh -0,510
Energia cerută a fi extrasă pentru dezumidificare QDHU;ahu;out;req kWh -5,360
Cantitate de apă pentru umidificare mw;HU kg 0,000
Obs : Acest exemplu este aplicabil și în cazul sistemelor de climatizare numai aer (conform Fig. 3.13), centrala de tratare a aer ului fiind echipată cu
diverse echipamente.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
198
3.2.4. Consumuri energetice pentru stocarea căldurii/frigului
3.2.4.1. Generalitǎți, metode de calcul
Metodele de calcul din acest document se referă la performanța energetică a sistemelor de stocare
a energiei de răcire. Sunt prezentate:
▪ metodă detaliatǎ de calcul orar , care poate fi adaptată pentru orice alt pas de timp, în funcție de
scenariile utilizate pentru determinarea consumului de energie și energia de răcire furnizată,
▪ metodă simplificată, pentru calcule lunare sau anuale.
Metodele se referă la calculul cons umului de energie pentru următoarele tehnologii:
– stocarea energiei fără schimbare de fază (utilizarea puterii termice sensibile a materialului – de
obicei apa)
– stocarea energiei prin utilizarea puterii termice latente a apei/gheții : gheața se formeaz ă la
exteriorul conductelor prin care circulă fluidul frigorific primar.
– stocarea energiei prin utilizarea puterii termice latente a unui material cu schimbare de fază, altul
decât apa.
Sistemul de stocare care intră în alcătuirea unui sistem de răcir e este format din : a) circuitul primar
dintre unitatea de producere a frigului (generator) și unitatea de stocare, b) unitatea de stocare și
c) sistemul de distribuție (format din pompa de circulație si conducte) .
3.2.4.2. Date de intrare
• Datele de intrare ale e chipamentelor trebuie furnizate de fabricanți; în absența lor, se pot utiliza
valorile „prin lipsă” indicate în tabelul urmator , conform SR CEN/TR 16798 -16 sau valori
determinate la nivel național.
Tabel 3. 4. Valori pentru diferite tipuri de sisteme de stocare
Caracteristici Simbol Unitate de
măsură Stocare apă sau
Stocare gheață Cu materiale
PCM
Volumul de lichid utilizat pentru
transferul de căldură VC;sto;tot l în funcție de concepția
sistemului
Coeficientul de pierderi de
căldură HC;sto;tot;ls W/K 0,01 W.K−1.L−1
Temperatura de tranziție lichid –
solid ϑsto,tr °C 0 0
Densitatea în faza lichidă ρsto;lqd kg/m3 1 000 560
Capacitatea termică latentă Qlat kWh/kg 93 27,1
Capacitatea termică sensibilă în
fază solidă Cp,sens,sld kWh/K.kg 0,54 0,392
Capacitatea termică sensibilă în
fază lichidă Cp,sens,lqd kWh/K.kg 1,16 0,616
Conductanța pentru procesul de
cristalizare Kv,cr λ (apă) kW/K.m3 0,55 1,15
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
199 Caracteristici Simbol Unitate de
măsură Stocare apă sau
Stocare gheață Cu materiale
PCM
Conductanța pentru topiturǎ Kv,fu λ (apă) kW/K.m3 2,1 1,85
Densitatea în fază solidă ρsld kg/m3 900 560
Grosimea maximă (gheață) dsto,C,max m 0,035 –
• Date privind sistemele de stocare a frigului: stocare apă rece, stocare gheață sau stocare
folosind un material cu schimbare de fază (PCM).
• Date privind concepția procesului și locul de amplasare a sistemului de stocare: într -un spațiu
răcit, într -un spaț iu nerăcit sau la exterior.
• Date privind sistemul de reglare a stocării frigului: stocare continuă, stocare programată în
timp, stocare dependentă de temperatura exterioară, stocare bazată pe previziunea necesarului
de frig.
3.2.4.3. Metoda de calcul orar; procedurǎ de calcul, mărimi de ieșire
• Calculul condițiilor de funcționare
• Cantitatea de căldură necesară a fi extrasă din sistemul de distribuție a frigului se determină
din proiect; (vezi și SR EN 16978 -9). Sistemul de reglare dete rmină modul de funcționare
pentru stocarea energiei, furnizarea energiei de răcire sau o combinație între acestea.
Temperatura necesară a fluidului la intrarea în sistemul de stocare este:
Dacă QC;sto;in < 0 atunci ϑC;sto;in;req = ϑC;sto – ΔϑC;sto;gen; flw
Dacă nu : ϑC;sto;in;req = ϑC;dis;in;req (3. 94)
unde:
ϑC;sto [°C] temperatura de stocare
ΔϑC;sto;gen;flw [K] Diferența de temperatură între circuitul primar și temperatura
de tranziție (de fază)
ϑC;dis;in;req [°C] Temperatura necesară pentru răcire
Calculul energetic – etape de calcul
• Etapa 0 – Inițializarea
În condiții initiale, toate temperaturile în interiorul unității (unităților) de stocare termică sunt
egale cu temperatura setată.
• Etapa 1 – Determinarea e nergiei stocate
Energia stocată este suma dintre energia sensibilă stocată (în fază lichidă și solidă) și energia
latentă, pentru tipul de mediu de stocare considerat (apă sau PCM).
Energia sensibilă stocată (fază lichidă) este:
[kWh] (3. 95)
unde
mC;sto;lqd [kg] Masa mediului de stocare în fază lichidă
Cp;sens;lqd [kWh.kg−1.K−1] Masa calorifică specifică ;
ρsto;med [kg.m−3] Densitatea mediului de stocare ;
( )stoC; exhsto;C; medsto;p; medsto, medsto, lqd p,sens, lqdsto,C; lqd sens;sto;C; ) ( − + = C V C m Q
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
200 Vsto;med [m3] Volumul mediului ;
Cp;sto;med [kWh.kg−1.K−1] Masa calorifică specifică a mediului de stocare ;
ϑC;sto;exh [°C] Temperatura medie la iesirea din sistemul de stocare
Energia latentă stocată este:
[kWh] (3. 96)
Unde:
mC;sto;sld [kg] Masa mediului de stocare în fază solidă;
Cp;lat [kWh.kg−1.K−1] Puterea calorifică latentă
Energia sensibilă stocată (în fază solidă):
[kWh] (3. 97)
unde:
Cp;sens;sld [kWh.kg−1.K−1] Căldura sensibilă în fază solidă;
ϑsto;tr [°C] Temperatura de tranziție ;
ϑC;gen;out [°C] Temperatura de ieșire din unitatea de răcire.
Energia stocată totală este:
[kWh] (3. 98)
Notă: Valoarea maximă Q C;sto;max se atinge atunci când întreaga masă disponibilă a fost
transformată în fază solidă și când temperatura la interiorul fazei solide nu poate fi micșorată.
Factorul de comandă pentru operațiunea de stocare se stabilește în funcție de opțiunile de
reglare:
Figura 3. 15. Factorul de comandă pentru operațiunea de stocare
• Etapa 2 – Bilanțul energetic după furnizarea energiei de răcire
Energia este furnizată în funcție de comanda sistemului de reglare. Energia furnizată sistemului
de distribuție este limitată la energia stocată (5), precum și la energia de intrare în sistem ul de
generare a frigului.
Pierderile de căldură în porțiunea generare a sistemului de distribuție sunt :
[kWh] (3. 99)
unde:
HC;sto;out;ls [W.K−1] Coeficientul de pierderi de căldură ale circuitului de generare a
frigului ;
ϑsto;amb [°C] Temperatura ambiantă ;
sldsto;C; latp; latsto;C; m c Q =
( )
2out gen;sto;C; trsto;
sld sens;p; sldsto;C; sld sens;sto;C; + = c m Q
( ) reqtot;out;dis;C; ctrlsto;C; sld sens;sto;C; latsto;C; lqd sens;sto;C; outsto;C; ; min Q f Q Q Q Q + + =
( )ci out gen;C; ambsto; lsout;sto;C; lsout;sto;C; t H Q − =
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
201 ϑC;gen;out [°C] Temperatura de intrare în sistemul de stocare, de la sistemul de
generare frig ;
tci [h] Durata intervalului de calcul.
Pierderile de căldură ale sistemului de distribuție, spre sistemul de emisie a frigului sunt :
[kWh] (3. 100)
Unde:
HC,sto,,in,ls [W.K−1] Coeficientul de pierderi de căldură în circuitul de distribuție ;
ϑC;sto,in [°C] Temperatura din sistemul de stocare către sistemul de emisie a frigului
Pierderile de căldură ale unității de stocare:
[kWh] (3. 101)
Unde:
HC,sto;tot;ls [W.K−1] Coeficientul de pierderi de căldură al unității de stocare.
• Etapa 3 – Evoluția în faza lichidă și solidă după furnizarea energiei de răcire (stocarea gheții
și a PCM) și energia absorbită pentru unitatea de generare a frigului
Principiu : Transferul de masă solidǎ (solid -lichid) este folosit pentru a echilibra en ergia utilizată
și energia absorbită.
Energia considerată este suma diferitelor fluxuri energetice:
[kWh] (3. 102)
O variație pozitivă semnifică o diminuare a masei fazei solide.
Cazul 1 – Stocare gheață
Ipoteza 1 : grosimea stratului de gheață este constantă pe toată lungimea conductei
Ipoteza 2 : distribuția de temperatură în faza solidă este liniară.
Grosimea inițială a stratului de gheață se determină cu relația următoare:
[m] (3. 103)
unde:
dC,sto;0 [m] Grosimea de gheață la începutul intervalului de calcul;
DC,sto [m] Diametrul exterior al conductei utilizată în schimbul de căldură;
LC,sto [m] Lungimea conductei;
mC,sto,sld;0 [m] Masa de gheață la începutul intervalului de calcul;
ρsld [kg/m3] Densitatea gheții (fază solidă).
Diferența de masă a gheții pentru intervalul de calcul curent este :
[kg] (3. 104)
unde:
ΔQ C,sto [kWh] Variatia de energie în interiorul rezervorului de stocare;
( )ci insto;C; ambsto; lsin;sto;C; lsin;sto;C; t H Q − =
( )ci stoC; ambsto; lstot;sto;C; lssto;C; t H Q − =
out gen,sto;C; lsout;sto;C; lssto;C; insto;C; stoC; Q Q Q Q Q − + + =
2 4stoC,2
stoC, sldsld;0sto,C,2
stoC,
sto;0C,..D
Lm Dd −
+ =
− +−=
) (
2flwout; gen;sto;C; trsto;
sldp; latp;stoC;
sldsto;C; C CQm
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
202 Cp,lat [kWh.kg−1.K−1] Caldura latentă a gheții/apei ;
Cp,sld [kWh.kg−1.K−1] Caldura sensibilă în faza solidă (gheață) ;
ϑsto,tr [°C] Temperatura de tranzitie a gheții (0°C) ;
ϑsto,gen,out [°C] Diferența de temperatură de intrare de la generatorul de frig.
La finalul acestei etape de calcul, grosimea dC,sto se determină cu relația :
[m] (3. 105)
unde
DC,sto [m] Diametrul exterior al conductei;
mC,sto;sld [kg] Masa solidă la începutul perioadei de calcul;
Δm C,sto;sld [kg] Variația de masă a gheții ;
dC,sto;max [m] Diametrul maxim al stratului de gheață format.
Masa solidă corespunzătoare este:
[kg] (3. 106)
Cazul 2 – Stocare cu materiale PCM
Transferul de masă se realizează la interiorul celulei ce conține PCM.
Ipoteza 1 : toate celulele de PCM sunt în stare identică (nu există stratificare termică)
Ipoteza 2 : nu se consideră niciun efect histerezis datorat gradientului de temperatură pe du rata
schimbului de energie.
Transferul de masă între faza lichidă și cea solidă se calculează astfel:
(creșterea de masă solidă) :
[kg] (3. 107)
[kg] (3. 108)
unde
Δm C;sto;sld [kg] Variatia de masă în faza solidă ;
Cp;lat [kWh.kg−1] Căldura latentă a PCM ;
Cp;sld [kWh.kg−1.K] Căldura sensibilă a PCM în faza solidă ;
ϑsto;tr [°C] Temperatura de tranziție a PCM.
Temperatura medie în faza solidă se determină astfel :
[°C]
(3. 109)
[°C] (3. 110)
Partea de energie provenită de la generarea frigului, utilizată pentru stocare în formă sensibilă
este:
−++ =
2 40 max minstoC;2
stoC; sldsldsto;C; sldsto;C;2
stoC;
maxsto;C, stoC,..(; ;D
Lm m Dd d
) ;(sldsto;C; sld,0sto;C; sldsto;C; 0 Max m m m + =
0stoC, Q
( )trsto; sldp; latp;stoC;
sldsto,C, lqd;0sto;C; sldsto;C;atunci dacă += c cQm m m
0 et atunci dacălqdsto;C; lqd;0sto;C; sldsto;C; lqd,0sto;C; sldsto;C; = = m m m m m
trsto; sldsto;C; =
0 atunci dacăsldsto;C; sld;0sto;C; sldsto;C; sldsto;C; sldsto;C; = = m m m m m
) 😉 () ((flwout; gen;C;
sldsto;C; sldsto;C; sld sens;p;sldsto;C; trsto; sld;0sto;C; sld sens;p; stoC;
sld,0sto;C; sldsto;C; Max m m cm c Q
+ − − + =
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
203 [kWh] (3. 111)
Această valoare trebuie să fie pozitivă sau egală cu 0; dacă rezultatul formulei (18) este negativ,
partea de energie de intrare este limitată la:
[kWh] (3. 112)
(diminuarea masei solide) :
[kg] (3. 113)
Variația masei este limitată la cantitatea de material PCM stocat la începutul intervalului de
calcul. Temperatura medie în faza lichidă se obține cu relația:
[°C] (3. 114)
unde
Cp;sens;lqd [kWh.kg−1.K−1] Caldura sensibilă a PCM în faza lichidă ;
ϑC;sto;lqd [°C] Temperatura PCM în fază lichidă.
Energia consumată de echipamentele auxiliare se determină pe baza timpului de funcționare a
pompelor utilizate pentru energia extrasă din sistemul de distribuție (dacă nu a fost cuantificată
la sistemul de distribuție), precum și al pompei pentru energia extrasă din sistemul de stocare, de
sistemul de generare și furnizat stocării (dacă nu a fost cuantificată la sistemul de generare).
[h] (3. 115)
unde
qC;sto;v;pmp, in [m3.h−1] Debitul de fluid din sistemul de distribuție ;
Cp;sto;sens;med [kWh.kg-1K−1] Căldura sensibilă a mediului utilizat la stocare ;
ρsto,med [kg.m−3] densitatea mediului utilizat la stocare .
Energia furnizată W C;sto,aux,in se obține în funcție de puterea electrică a pompei:
[kWh] (3. 116)
unde
ΦC;sto;pmp;in [kW] Puterea pompei.
Dacă nu a fost considerat la partea de generare a frigului, modul de calcul se repetă similar
pentru pompa utilizată la extragerea energiei de la unitatea de stocare (generare a frigului).
[h] (3. 117)
unde:
qC;sto;v;pmp;out [m3.h−1] Debitul de fluid în sistemul de generare ;
Cp;sto;sens;med [kWh.kg-1K−1] Căldura sensibilă a mediului utilizat pentru stocare ;
) (trsto; flwout; gen;sto;C; sld sens;p; sldsto;C; stoC; sld sens;sto;:C − − = C m Q Q
flwout; gen;sto;C; senssld;p; sldsto;C; stoC; = c m Q
0stoC, Q
( )trsto; sld sens;p; lat sens;p;stoC;
sldsto,C, sld;0sto,C, sldsto,C,atunci dacă += C CQm m m
tr lqdsto;C; sldsto;C;0; dacă = m
) () (
sldsto;C; lqd;0sto;C; lqdp;lqdsto;C; trsto; sldsto;C; sldp, stoC;
lqd;0sto;C; lqdsto;C;m m cm c Q
+ − − + =
( )stoC; insto;C; in pmp;,v;sto;C; medsto; med sens;sto;p;indis;sto;
in aux;sto;C; − =q cQt
in pmp;sto;C; in aux;sto;C; in aux;sto;C; =t W
( )ret out;sto;C; flw out;sto;C; out pmp;v;sto;,C; medsto; med sens;sto;p;outsto;C;
out aux;sto;C; − =q CQt
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
204 ρsto,med [kg.m−3] densitatea mediului utilizat pentru stocare ;
ϑC;sto,out,ret [°C ] Temperatura de întoarcere în unitatea de răcire.
Cantitatea de energie furnizată W sto,gen,aux,out se obține în funcție de puterea electrică a pompei.
[kWh] (3. 118)
unde
ΦC;sto;pmp;out [kW] Puterea pompei din sistemul de generare.
Energia auxiliară totală :
[kWh] (3. 119)
Pierderi de căldură recuperabile
Pierderile de căldură recuperabile ale unității de stocare reprezintă o combinare a pierderilor de
căldură recuperabile ale unității de stocare și e nergia termică recuperabilă de la echipamentele
auxiliare.
[kWh] (3. 120)
[kWh] (3. 121)
[kWh] (3. 122)
Notă: Dacă temperatura de stocare este inferioară temperaturii ambiante, pierderile de căldură
vor avea semn negativ.
3.2.4.4. Metoda de calcul lunar
Se aplică pe o perioadă de timp lunară sau anuală. Energia care trebuie stocatǎ EC;sto;in , este o
datǎ de proiectare.
Pentru calculul lunar și anual, se consideră următoarele ipoteze:
– Pierderile de căldură sunt constante, și
– Utilizarea zilnică a energiei corespunde unei valori medii a necesarului de energie pentru
intervalul de calcul considerat.
Pierderile de căldură sunt constante atât timp cât unitatea de stocare conține masă solidă.
Perioada d e timp corespondentă ( toff;max ) este calculată și considerată separat pentru bilanțul
energetic.
• Bilanțul energetic pentru intervalul de calcul
Bilanțul energetic este :
[kWh] (3. 123)
este variația energiei stocate în intervalul de timp co nsiderat. Această variație este limitată
la diferența dintre energia stocată la începutul intervalului de timp (E sto = 0) și diferența dintre
capacitatea maximă a unității de stocare și energia stocată la începutul acestui interval.
[kWh] (3. 124)
out pmp;sto;C; out aux;sto;C; out aux;sto;C; =t W
in aux;sto;C; out aux; gen;sto;C; auxsto;C; W W W + =
rblaix; auxsto;C; rblls;aux;sto;C; f W Q −=
rblsto;C; lsin;sto;C; lssto;C; lsout;sto;C; rblls;sto;C; ) ( f Q Q Q Q + + −=
rblls;sto;C; rblls;aux;sto;C; rbltot;ls;sto;C; Q Q Q + =
lsout;sto;C; lssto;C; lsin;sto;C; outsto;C; stoC; out gen;sto;C; Q Q Q Q Q Q + + + + −=
stoC;Q
)( )(stoC; maxsto;C; stoC; stoC; t Q Q Q t Q − −
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
205 Pierderile de căldură corespunzătoare părții de generare a sistemului de distribuție:
[kWh] (3. 125)
Pierderile de căldură în sistemul de distribuție:
[kWh] (3. 126)
Pierderile de căldură în unitatea de stocare:
[kWh] (3. 127)
Energia extrasă din sistemul de distribuție :
(este calculată pe baza mediei zilnice a energiei utilizate pentru pasul de calcul considerat)
• Calculul energiei auxiliare
Acest calcul se realizează pe baza duratei de funcționare a pompei:
[h] (3. 128)
Unde:
nday – numărul de zile din intervalul de timp considerat.
Cantitatea de energie furnizată se obține în funcție de puterea electrică a pompei:
[kWh] (3. 129)
Acelasi tip de calcul se aplică în cazul pompei utilizată pentru intrarea energiei d e răcire în unitatea
de stocare.
[h] (3. 130)
Energia corespunzătoare furnizată se obține în funcție de puterea electrică a pompei:
[kWh] (3. 131)
Energia auxiliară totală este :
[kWh] (3. 132)
• Pierderile de căldură recuperabile
Pierderile de căldură recuperabile ale unității de stocare reprezintǎ pierderile de căldură
recuperabileproprii unității de stocare și energia termică recuperabilă din energia auxiliară,
exprimate prin relațiile urmǎtoare:
[kWh] (3. 133)
[kWh] (3. 134)
[kWh] (3. 135)
( )ci outsto;C; ambsto; outls;sto;C; lsout;sto;C; t H Q − =
( )ci insto;C; ambsto; inls;sto;C; lsin;sto;C; t H Q − =
( )ci stoC; ambsto; lsstb;sto;C; lsstb;sto;C; t H Q − =
outsto;C;Q
( )day
stoC; outsto;C; senssto;p; out pmp;sto;v;C; medsto;insto;C;
out aux;sto;C; nC qQt − =
out pmp;sto;C; out aux; gen;sto;C; out aux; gen;sto;C; =t W
( )day
retout;sto;C; flwout;sto;C; in pmp, gen,sto, medsto, senssto,p,outsto;C;
in aux; gen;sto;C;'nV CQt − =
in pmp;sto;C; in aux; gen;sto; in aux; gen;sto;C; =t W
inaux;sto;C; outaux;gen;sto;C; auxsto;C; W W W + =
rblls;aux;C; auxsto;C; rblls;aux;sto;C; f W Q −=
rblls;sto;C; lsin;sto;C; lssto;C; lsout;sto;C; rblls;sto;C; ) ( f Q Q Q Q + + −=
rblls;sto;C; rblls;aux;sto;C; rbltot;ls;sto;C; Q Q Q + =
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
206 3.2.4.5. Exemplu de calcul
Acest exemplu se refera la determinarea c onsumuri lor energetice pentru stocarea căldurii/frigului .
Se consideră următoarele date de intrare pentru un sistem de stocare a gheții cu funcționare
continuă (CONT):
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
207
Denumire Simbol Unitate de
măsură Valoare Domeniu Origine
Date privind condițiile de funcționare
Intervalul de calcul tci h 1 0…8760 M1-9
Ora din zi nnd h 12 0…8760 M1-9
Temperatura aerului ambiant e °C 20 0…8760 M1-13
Energia necesară pentru răcire QC;dis;out;tot;req kWh 48.29 0 – ∞ M4-9
Temperatura medie necesară pentru răcire ϑC;gen:out;req °C 11.4 -100,100 M4-9
Diferența de temperatură a circuitului primar vs temperatura de
tranziție (intrarea în stocare) C;gen;flw °C -4 0…∞ M4-9
Temperatura ambiantă sto;amb °C 15 -100,100 M2-2
Temperatura mediului în sistemul de stocare C;sto °C 0 -100,100
Temperatura medie a schimbătorului de căldură C;sto;exh °C 4 0…∞ Local
Masa în faza solidă mC;sto;sld kg 50 0…∞ Local
Masa în fază lichidă (PCM) mC;sto;lqd kg 0 0…∞ Local
Reglarea stocării frigului CLG_STO_CTRL – CONT Listă Local
Factor de funcționare a reglării stocării fC;sto;ctrl – 1 0…1 M10 -12
Date privind produsul
Producerea frigului
Performanța sezonieră a producerii de frig COP C;sto;gen – 3.25
Marcaj CE COP C;gen;stoDATA logic 1.00
Pierderi de energie (conducte, schimbător de căldură) HC;sto;out;ls W/K 5.80 0-1000
Puterea pompei (generare) C;sto;pmp;out kW 0.00 0-100 Local
Debitul prin pompă qC;sto;v;pmp;out m3/h 0.65 0-500 Local
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
208 Denumire Simbol Unitate de
măsură Valoare Domeniu Origine
Date tehnice privind stocarea
Volum VC;sto;tot l 1200.00 0…100000 Local
Diametrul conductei DC;sto m 0.03 0-0,1 Local
Lungimea conductei LC;sto m 40.00 0-10000 Local
Procentul din volum utilizat de PCM VC;sto;PCM % 60.00 0_100 Local
Caldura specifică sensibilă a fluidului pentru transferul de căldură Cpsto;sens kWh/°C.m3 1.16
Densitatea fluidului sto;lqd kg/m3 1000.00
Coeficientul de pierderi de căldură al unității de stocare HC;sto;tot;ls W/K 5.80 0-1000 Local
Tipul de stocare (PCM, gheață, apă) TYPE_STO_MAT – Apă 1
Temperatura de tranziție (lichid -solid) tr °C 0
Capacitatea termică latentă Qlat kWh/kg 93
Capacitate termică sensibilă în faza solidă Cpsens,sld kWh/°C.kg 0.54
Capacitate termică sensibilă în faza lichidă Cpsens,lqd kWh/°C.kg 1.16
Conductanță pentru procesul de cristalizare Kv,cr W/m.°C 0.55
Conductanță pentru fontă Kv,fu W/m.°C 2.1
Densitate (fază lichidă) lqd kg/m3 1000
Densitate (fază solidă) sld kg/m3 900
Volum utilizat de capsulele PCM Vsto,pcm l 720
Partea din pierderile de căldură recuperabile frvd,ls 1 0… 1 Local
Partea din energia auxiliară recuperabilă frvd,aux – 0.75 0…1 Local
Partea din puterea electrică nominală netransmisă către
subsistemul de distribuție frbl,aux – 0.25 0.1 Local
Date privind sistem distribuție stocare
Puterea pompei (în sistemul de distribuție) C;sto;pmp;in kW 0.00 0-100 Local
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
209 Denumire Simbol Unitate de
măsură Valoare Domeniu Origine
Debitul pompei qC;sto;v;pmp;in m3/h 0.90 0-500 Local
Diferența de temperatură a circuitului primar vs temperatura de
tranziție (intrarea în stocare) C;sto;flw;in °C 11.4 -100,100
Pierderi de energie (conducte, schimbător de căldură) HC;sto;ls;in W/K 5.80 0-1000
Date privind sistemul proiectat
Proiectarea procesului
Temperatura ambiantă (încăperea de stocare) sto;amb theta_sto_amb 15 -50…+50 Local
Tipul de reglare
Termostat Tsto,C,set T_C_sto_set 0 -50…+50 Local
d_C_sto_max 0.035 0-1 Local
Constante
Căldura specifică a apei Cp;w Cp_w 1.16
Informații privind modelul
Număr de straturi pentru modelul de stocare NSTO,vol N_STO_vol 1
Calculul energetic – Etape de calcul
Descriere Simbol Unitate
de
măsură Valoare Ref
formulă în
SR EN
16798 -15 Formula
Energia necesară pentru răcire în
sistemul de distribuție QC;in;tot;req kWh 48.29 –
Energie netă folosită pentru
distribuție QC;sto;dis;in kWh 0
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
210 Descriere Simbol Unitate
de
măsură Valoare Ref
formulă în
SR EN
16798 -15 Formula
Energie disponibilă din unitatea
de producere a frigului QC;sto;gen;out kWh 0 –
Tip de material de stocare STO_TYPE – Apă
Un singur sistem de stocare și
calcul monozonă
Etapa 1 – Energie stocată
Masa de lichid mC;sto;lqd,0 kg 0
Energia sensibilă stocată (lichid) QC;sto;sens;lqd kWh 15.87 (2)
Energia latentă disponibilă QC;lat kWh 4.65 (3)
Energia sensibilă stocată (faza
solidă) QC;sto;lat kWh -0.2 (4)
Energia stocată satisface
necesarul pentru energia
utilizată logic Adevărat (5)
Variația de energie la stocare QC;sto;in kWh 20.3
Etapa 2 – Bilanț energetic când
capacitatea de stocare este
furnizată schimbătorului de
căldură QC;gen;out
Temperatura inițială în unitatea
de stocare sto,C °C 0.00 –
QC;sto;sens;lqd=(mC;sto;lqd´Cp;sens;lqd+rsto;med´Vsto;med´Cp;sto;med)´JC;gen;out;req-JC;sto ( )
QC;sto;lat=Cp;lat´mC;sto;sld
QC;sto;sens;sld=mC;sto;sld´Cp;sens;sld´Jsto;tr+JC;sto;gen;flw ( )
2
QC;sto;out=minQC;sto;sens;lqd+QC;sto;lat+QC;sto;sens;sld ( );QC;dis;in;tot;req-QC;sto;gen;out ( )éëùû
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
211 Descriere Simbol Unitate
de
măsură Valoare Ref
formulă în
SR EN
16798 -15 Formula
Pierderi de căldură în partea de
generare a sistemului de
distribuție Qsto,C,out,ls kWh 0.11 (7)
Pierderi de căldură în sistemul
de distribuție către sistemul de
emisie a frigului QC;sto;in;ls kWh 0.02 (8)
Pierderi de căldură ale unității
de stocare (standby) QC;sto;ls kWh 0.09 (9)
Durata de funcționare a pompei
(schimbător de căldură) tC;sto;aux;in h 0.00 (23)
Etapa 3. Caz 1 – Evoluția fazei
lichide și solide după
alimentarea cu energie pentru
răcire (APĂ)
Energie posibil a fi transformată QC;sto kWh 20.53 (10)
Etapa 3. Caz 1 Apă (gheață și
apă răcită)
Energie transformată QC;sto;in,tmp1 kWh 0.80
Masa maximă a fi stocată m_ C;sto;sld;max kg 93.965
QC;sto;out;ls=HC;sto;out;ls´Jsto;amb-JC;sto;flw ( )´tci
QC;sto;in;ls=HC;sto;in;ls´Jsto;amb-JC;sto;in ( )´tci
QC;sto;ls=HC;sto;tot;ls´Jsto;amb-JC;sto ( )´tci
tC;sto;aux;in=Qsto;dis;in
Cp;sto;sens;med´rsto;med´qC;sto;v;pmp;in´JC;sto;in-JC;sto ( )
mC;sto;sld;max=rsld´LC;sto´P´DC;sto+dC;sto;max ( )2-DC;sto( )2 é
ëù
û
DQC;sto=QC;sto;in+QC;sto;in;ls+QC;sto;ls+QC;sto;out;ls
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
212 Descriere Simbol Unitate
de
măsură Valoare Ref
formulă în
SR EN
16798 -15 Formula
Grosimea inițială a stratului de
gheață în jurul conductei dC;sto;0 m 0.011 (11)
Variația masei de gheață pentru
intervalul curent de calcul mC;sto;sld,tmp1 kg -7.40 (12)
Masa solidă nu trebuie să
depășească valoarea limită mC;sto;sld;tmp2 kg -7.40 Dm sto,C,sld,tmp1+ msto,C,sld, >0
Masa solidă nu poate avea o
valoare negativă mC;sto;sld kg -7.40 Dm sto,C,sld,tmp1+ msto,C,sld, >0
Corecție a energiei de intrare
dacă masa maximă este atinsă QC;sto kWh 0.76 (12)
Grosimea stratului de gheață dC;sto m 0.010 (12)
Masa în faza solidă după modul
'use' mC;sto;sld kg 42.60 (14)
Temperatura de stocare (lichid) C;sto °C 0.00
Dmsto,C,sld=-DQC;sto
Cp;lat+Cp;sld´(Jsto;tr-JC;sto;gen;out;flw
2)æ
èçö
ø÷
Dmsto,C,sld=-DQC;sto
Cp;lat+Cp;sld´(Jsto;tr-JC;sto;gen;out;flw
2)æ
èçö
ø÷
mC;sto;sld;max=Max(0;mC;sto;sld,0+DmC;sto;sld)
dC,sto;0=DC,sto
42
+mC,sto,sld;0
rsld.P.LC,stoæ
èççö
ø÷÷2 -DC,sto
2
dC,sto=mindC,sto;max ; max0 ; DC;sto
42
+mC;sto;sld+DmC;sto;sld
rsld.P.LC;stoæ
èççö
ø÷÷2 -DC;sto
2é
ëê
êù
ûú
úì
íï
îïü
ýï
țï
DQC;sto=DmC;sto;sld´Cp;lat+Cp;sld´(Jsto;tr+JC;sto;gen;out;flw
2)æ
èçö
ø÷
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
213 Descriere Simbol Unitate
de
măsură Valoare Ref
formulă în
SR EN
16798 -15 Formula
Etapa 3. Caz 2 Material cu
schimbare de fază
Evoluția masei solide mC;sto;sld,tmp1 kg 0.00 (15)
Limitare în faza solidă mC;sto;sld;tmp1 kg 0.00 (16)
then and
Limitare a energiei pentru
transformare în faza solidă 0.00 (17)
If then and
Masa (fază solidă) mC;sto;sld kg 50.00
Temperatura (fază solidă) − °C 0.00 (18)
Masa (fază lichidă) mC;sto;lqd kg 0.00
Temperatura (fază lichidă) mC;sto;lqd °C – (22)
JC;sto;sld=Max(JC;sto;sld;0+DQC;sto-Cp;sens;sld´DmC;sto;sld;0´(Jsto;tr-JC;sto;sld)
Cp;sens;sld´(mC;sto;sld+DmC;sto;sld);JC;gen;out;flw)
DmC;sto;sld=DQC;sto
Cp;lat+Cp;sld´Jsto;tr ( )
JC;sto;lqd=JC;sto;lqd;0+DQC;sto-Cp,sld´DmC;sto;sld´(Jsto;tr-JC;sto;lqd)
Cp;lqd´(mC;sto;lqd;0+DmC;sto;sld)
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
214 Descriere Simbol Unitate
de
măsură Valoare Ref
formulă în
SR EN
16798 -15 Formula
Energia totală introdusă de
unitatea de răcire QC;gen;sto;out kWh -0.58 (1)
Timp de operare a
echipamentelor auxiliare (circuit
primar) tC;sto,aux;out h 0.00 (25)
Energie auxiliară (intrare) WC;aux;sto;out kWh 0.00 (26)
Masa (faza solidă) MC;sto;sld kg 42.60
Masa (faza lichidă) MC;sto;lqd kg 0.00
Total energie auxiliară WC;aux;sto kWh 0.00 (27)
Pierderi de energie aferente
stocării și distribuției QC;sto;ls kWh 0.108 (6)+(7)+(8)
Pierderi de energie recuperabile
aferente stocării și distribuției QC;sto;ls;rbl kWh 0.11 (29)
Pierderi de energie recuperabile
ale echipamentelor auxiliare QC;sto;aux;ls;rbl kWh 0.00 (28)
lsoutstoC lsstoC lsinstoC outstoC genstoC stoC Q Q Q Q Q Q,,, ,, ,,, ,, ,, , − − − − =
tC;sto;aux;out=QC;sto;out
Cp;sto;sens;med´rsto;med´qC;sto;v;pmp;out´qC;sto;out;flw-qC;sto;out;ret ( )
WC;sto;aux;out=tC;sto;aux;out´FC;sto;pmp;out
WC;sto;aux=WC;sto;gen;aux;out+WC;sto;aux;in
QC;sto;ls;rbl=-(QC;sto;out;ls+QC;sto;ls+QC;sto;in;ls)´fC;sto;rbl
QC;sto;ls;rbl=-(QC;sto;out;ls+QC;sto;ls+QC;sto;in;ls)
QC;sto;aux;ls;rbl=-WC;sto;aux´faux;rbl
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
215 Descriere Simbol Unitate
de
măsură Valoare Ref
formulă în
SR EN
16798 -15 Formula
Total pierderi de energie
recuperabile QC;sto;ls;tot;rbl kWh 0.11 (30)
Temperatura de stocare C;sto °C 0.00 (1)
Energie extrasă din sistemul de
distribuție QC;sto;in kWh 48.29 (1)
Metoda de calcul aplicată furnizează următoarele mărimi ca date de ieșire :
Denumire Simbol Unitate de
măsură Valoare Destinație
(modul)
Date privind fluxul de energie
Căldură extrasă din sistemul de distribuție QC;sto;in kWh 48.29 M4-1
Pierderi de căldură (recuperabile) QC;sto;ls;tot;rbl kWh 0.11 M2-2
Energie auxiliară totală WC;sto;aux kWh 0.00 M4-1; M4 -4
Date privind condițiile de funcționare
Temperatura mediului de stocare din unitatea de stocare C;sto;out oC 0 M4-1
Alte date
Masa (faza solidă) mC;sto;sld kg 43 local
Masa (faza lichidă) mC;sto;lqd kg 0 local
Tipul de material pentru stocare STO_TYPE Listă Apă –
QC;sto;ls;tot;rbl=QC;sto;aux;ls;rbl+QC;sto;ls;rbl
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
216
3.2.5. Consumul de energie și eficiența energetică a sistemelor de climatizare de tip aer –
apă sau aer – refrigerent (clasificare după Normativul I5 – 2010)
3.2.5.1. Tipuri de sisteme
Metoda se aplică pentru următoarele tipurilor de sisteme de climatizare din tabelul urmator. O
reprezentare a unui sistem aer -apă cu ventiloconvectoare, cu 4 conducte este dată ȋn figura
urmatoare
Figura3. 16. Sistem de răcire (climatizare aer -apă) cu ventiloconvectoare cu 4 conducte de
apă
Tabel 3. 5. Tipuri de sisteme de răcire (climatizare aer -apă sau aer -refrigerent)
Cod Tip sistem
B Sisteme aer -apă
B1 Sistem cu ventiloconvectoare, cu 2 conducte
B2 Sistem cu ventiloconvectoare, cu 3 conducte
B3 Sistem cu ventiloconvectoare, cu 4 conducte
B4 Sistem cu inducție, 2 conducte, fără comutare
B5 Sistem cu inducție, 2 conducte, cu comutare
B6 Sistem cu inducție, 3 conducte
B7 Sistem cu inducție, 4 conducte
B8 Panou de răcire radiant cu 2 conducte (plafoane de răcire și grinzi de răcire pasive)
B9 Panou de răcire radiant cu 4 conducte (plafoane de răcire și grinzi de răcire pasive)
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
217 Cod Tip sistem
B10 Sisteme de răcire integrate (sol, pereți, tavan)
B11 Sistem de tavan cu grinzi active, cu 2 conducte
B12 Sistem de tavan cu grinzi active, cu 4 conducte
B13 Sistem cu pompă de căldură în buclă
C Sisteme aer -refrigerent
C1 Unități pentru o încăpere (inclusiv unități cu o conductă)
C2 Sisteme mono -split cu detentă directă
C3 Sisteme multi -split cu detentă directă (inclusiv sistemele cu debit de agent
frigorific variabil)
Metoda prezentată tratează calculul performanței energetice a sistemelor de răcire complete.
Metoda de calcul descrie pe de o parte modul de colectare a parametrilor ce intră în calculul
energiei de răcire a diferitelor zone termice și a centralelor de tratare a aerului conectate la sistemul
de distribuție a frigului, precum și modul de a reuni sistemele de distribuție multiple, într -un
demers energetic g lobal al sistemului.
Metoda înglobează calculul pierderilor de căldură datorate emisiei și distribuției de frig, precum
și energia echipamentelor auxiliare.
Este luatǎ în considerare și energia de răcire care trebuie sǎ fie extrasă de sistemul de genera re a
frigului și stocarea energiei de răcire.
Metoda indică de asemenea modul de distribuție a energiei de răcire furnizată de generatorul de
frig diferitelor sisteme de distribuțieși eventualele priorități în funcționare.
Totodată, metoda de calcul de finește indicatorii de performanță energetică ai sistemelor de răcire.
Procedura prezentată în continuare cuprinde metodele de calculpentru:
• temperatura de ieșire cerută de generatorul de frig,
• temperaturile apei (tur -retur) în sistemele de distribuție a frigului, pe baza valorilor cerute,
• debitele volumice în sistemul de distribuție a frigului
• energia de răcire care trebuie sǎ fie extrasă de sistemul de generare a frigului, pe baza
exigențelor fiecărei zone termice și a centralelor de tratar e a aerului,
• energia de răcire extrasă de sistemele de distribuție, în fincție de energia de răcire extrasă
de sistemul de generare și a efectelor stocării (vezi cap.9), ținând seama de eventuale
priorități.
• energia de răcire extrasă de diferite zone term ice și de centralele de tratare a aerului, ținând
seama de pierderile de căldură datorate emisiei și distribuției de frig.
• indicatorii de performanță ai sistemului de răcire.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
218
Majoritatea datelor de ieșire calculate reprezintǎ date de intrare pentru diferi te module ale normelor
PEC, dedicate eficienței energetice a clǎdirilor și sunt foarte importante inclusiv la utilizarea foilor
de calcul din normele PEC.
Pasul de timp de calcul utilizat poate fianual, lunar sau orar.
O imagine de ansamblu asupra legăt urilor dintre diferite module (așa cum sunt definite ȋn normele
PEC), asupra limitelor și indicilor necesari în ecuații, este prezentată în figura urmatoare.
Figura 3. 17. Legătura dintre module, limite și indici utilizați
Calculul simplificat prezen tat în continuare, permite evitarea calculelor detaliate pe bază de
factori, și poate fi aplicat pentru clădiri existente și la începutul fazei de proiectare a sistemelor.
Este folosit cu precădere pentru intervale mari de timp, lunar sau anual.
Metoda furnizează calculul următoarelor mărimi ( tabelul urmator ):
Tabel 3. 6. Mărimi de ieșire ale metodei de calcul simplificat
Descriere Simbol Unitate
măsură
Energia electrică de intrare în generatorul de frig EC;gen;el;in kWh
Energia echipamentelor auxiliare pentru emisia de frig WC;aux;em kWh
Energia echipamentelor auxiliare pentru distribuția de frig WC;aux;dis kWh
Energia echipamentelor auxiliare pentru generarea de frig WC;aux;gen kWh
Energia de răcire extrasă din zona termică j QC;out;zt,j kWh
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
219 Descriere Simbol Unitate
măsură
Temperatura de ieșire necesară la generat or ϑC;gen:out;req °C
Energia de răcire cerută de sistemul de generare a frigului QC;gen;in;req kWh
Energia furnizată de bateria de răcire din centrala de tratare a
aerului pentru sistemul de climatizare k QC;ahu;out;k kWh
3.2.5.2. Date de intrare
• Date privind concepția sistemului de răcire
În tabelul urmator sunt precizate datele referitoare la concepția procesului de răcire.
Tabel 3. 7. Date privind concepția procesului
Caracteristici Simbol Unitate
măsură
Temperatura de ieșire setată pentru generarea de frig ϑC;gen;out;set °C
Temperatura de intrare setată pentru întreg ansamblul sistemului de
distribuție, pentru o temperatură furnizată constantă ϑC;dis;flw;set °C
Temperatura de intrare maximă setată pentru întreg ansamblul
sistemului de distribuție, pentru punct de reglare variabil cu
compensarea temperaturii exterioare ϑC;dis;flw;set;m
ax °C
Temperatura de intrare minimă setată pentru întreg ansamblul
sistemului de distribuție, pentru punct de reglare variabil cu
compensarea temperaturii exterioare ϑC;dis;flw;set;m
in °C
Factor de pantă pentru întreg ansamblul sistemului de distribuție,
pentru punct de reglare variabil cu compensarea temperaturii
exterioare fe —
Temperatura offset pentru întreg ansamblul sistemului de
distribuție, pentru punct de reglare variabil cu compensarea
temperaturii exterioare Δϑoff K
Factor al pierderilor de căldură în sistemul de distribuție a frigului
(calcul simplificat) fC;ls;dis —
Factor privind energia ec hipamentelor auxiliare din sistemul de
distribuție a frigului (calcul simplificat) fC;aux;dis —
Factor de ponderare pentru energia termică fW;th —
Factor de ponderare pentru energia electrică fW;el —
• Date privind opțiunile de reglare a procesului
– reglarea temperaturii de ieșire pentru generarea de frig: temperatură constantă în unitatea
de generare a frigului sau temperatură variabilă în unitatea de generare a frigului,
– reglarea temperaturii de ieșir e a apei răcite din sistemul de distribuție: temperatură
furnizată constantă sau punct de reglare variabil cu compensarea temperaturii exterioare.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
220 • Date privind condițiile de funcționare sau condițiile limită
Datele privind condițiile de funcționare necesa re în calculul consumului de energie sunt reunite
în tabelul urmator.
Tabel 3. 8. Date privind condițiile de funcționare
Mărimea Simbol Unitate
măsură
Intervalul de timp de calcul tc,i h
Temperatura aerului ambiant ϑe °C
Necesarul energetic sensibil pentru răcire, pentru zona termică j QC;nd;zt;j kWh
Energia cerută la ieșirea din bateria de răcire a CTA k QC;ahu;out;req,k kWh
Temperatura necesară/cerută a aerului introdus ϑSUP;C;req °C
Pierderi de căldură asociate emisiei frigului în zona termică j QC;em,ls;j kWh
Energia auxiliară pentru sistemul de emisie a frigului în zona termică
j WC;aux;em;j kWh
Temperatura interioară echivalentă ϑint;inc °C
Partea de energie auxiliară pentru distribuția frigului corespunzătoare
apei răcite fwat;C;dis;aux —
Energia de răcire extrasă de sistemul de generare a frigului QC;gen;in kWh
Temperatura apei răcite la ieșire din generatorul de frig ϑC;gen;out °C
Energia electrică la intrare în sistemul de generare frig EC,gen,el;in kWh
Aportul de căldură pentru generarea de frig prin absorbție QH;C;gen;abs;in kWh
Energia auxiliară în sistemul de generare a frigului WC;aux;gen kWh
3.2.5.3. Calculul mărimilor de ieșire ale metodei
Calculul condițiilor de funcționare
• Sisteme cu detentă directă
Emisia de căldură în funcție de zona termică
Extragerea căldurii se face direct din zonele răcite. Temperatura de ieșire cerută de sistemul de
generare este chiar temperatura interioară pentru zona considerată.
(3. 136)
Distribuție re alizată prin sistemul de aer
Extragerea căldurii se face direct de fluxul de aer considerat. Temperatura de ieșire cerută de
sistemul de generare este chiar temperatura aerului introdus :
(3. 137)
• Sisteme aer -apă
Temperatura de ieșire cerută de sistemul de generare pentru intervalul de calcul considerat este:
— dacă controlul se face cu temperatură constantă atunci:
(3. 138)
dacă nu
(3. 139)
incint;C; reqout; gen;C, =
reqC; SUP; reqout; gen;c, =
setout; gen;C; reqout; gen;C, =
reqflw;in;dis;C; reqout; gen;C, =
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
221 Unde:
[°C] Temperatura de ieșire cerută/setată de sistemul de generare ;
valoare prin lipsă = 6°C.
Temperatura de intrare cerută de ansamblul sistemului de distribuție se determină astfel:
— dacă controlul se face cu temperatura de intrare constantă:
(3. 140)
Valoare prin lipsă ϑC;dis;flw;set; i = 6°C.
— dacă controlul se face cu punct de reglare variabil, cu compensarea temperaturii
exterioare:
(3. 141)
unde
°C Temperatura de intrare în sistemul de distribuție, stabilită pentru o
temperatură furnizată constantă(la intrare) ;
°C Temperatura maximă de intrare în sistemul de distribuție, stabilită
pentru punct de reglare variabil cu compensarea temperaturii
exterioare (la intrare) ;
°C Temperatura minimă de intrare în sistemul de distribuție, stabilită
pentru punct de reglare variabil cu compensarea temperaturii
exterioare (la intrare) ;
— Factor de pantă al sistemului de distribuție pentru punct de reglare
variabil cu compensarea temperaturii e xterioare (la intrare) ;
°C Valoarea offset de temperatură a sistemului de distribuție pentru punct
de reglare variabil cu compensarea temperaturii exterioare (la intrare).
Calculul consumului de energie
• Energia extrasă din zonele termice și centralele de tratare a aerului
Energia reală extrasă din zona termică j și din centrala de tratare a aerului k, pentru un interval de
calcul, este:
(3. 142)
(3. 143)
unde:
kWh Necesarul de energie sensibilă pentru răcire, al zonei termice j
kWh Pierderile de căldură datorate emisiei de frig în zona termică j
kWh Energia de răcire cerută de centrala de tratare a aerului k
kWh Energia extrasă de sistemul de generare a frigului, în intervalul de calcul
considerat.
• Sisteme cu detentă directă
Energia necesar a fi extrasă de sistemul de generare a frigului în intervalul de calcul considerat,
este:
setout; gen;C;
setout; gen;C;
setflw;dis;C; reqflw;in;dis;C; =
( ) ff e e minset;flw;dis;C; maxset;flw;dis;C; reqflw;in;dis;C; ; ;max mino f + =
setin;dis;C;
maxset;in;dis;C;
minset;in;dis;C;
ef
ffo
=in gen;C;
reqin; gen;C;zt,nd;C;
zt,nd;C; zt,C; ; min QQQQ Qj
j j
=ingen;C;
reqin;gen;C;reqout;; ahu,C;
reqout;; ahu,C; out; ahu,C; ; min QQQQ Qk
k k
j Qzt,nd;C;
j Qls;em,C;
reqout;; ahu,C; k Q
in gen;C;Q
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
222 (3. 144)
• Sisteme aer -apă
Energia necesar a fi extrasă de sistemul de generare a frigului în intervalul de calcul considerat,
este:
(3. 145)
unde
— Partea de energie a echipamentelor auxiliare destinate vehiculării apei
răcite.
Notă : Această metodă simplificată nu ține seama de stocarea frigului și realizează calculul
pentru un singur sistem de distribuție.
Pierderile de căldură datorate distribuției frigului și energia echipamentelor auxiliare se
determină ca o fracție din necesarul de energie de răcire:
(3. 146)
Unde
— Factor al pierderilor de căldură datorate distribuției de frig;
Valori prin lipsă pentru calculul simplicat al pierderilor de căldură ale sistemului de distribuție :
fC;ls;dis = 0,05 ; fC;aux;dis = 0,02 .
și
(3. 147)
unde
— Factor de energie al echipamentelor auxiliare necesare distribuției de frig;
3.2.5.4. Generarea frigului
3.2.5.4.1 Introducere
Metoda se referă la calculul parametrilor de funcționare și la consumul de energie al sistemelor
de generare a frigului.
Generarea frigului este realizată în:
• generatoarele de frig – grupuri frigorifice cu apă răcită cu comprimare mecanică sau cu
absorbție,
• diverse tipuri de generatoare (denumite generice) – apa subterană, apa de suprafață sau
utilizarea directă a căldurii solului pri n foraje,
• diferite tipuri de căldură degajată (uscată, umedă, hibridă cu aerul exterior, alte tipuri de surse
de căldură).
Metoda acoperă calculul pentru:
• Temperatura apei de răcire (la răcirea cu apă), ϑC,wat,hr,in , ϑC,wat,hr,out
+ + =
kk
jj
jj Q Q Q Qreq out;; ahu,C; ls,em;C; zt,nd;C; reqin; gen;C;
dis aux;C; dis aux;C; wat; lsdis;C; req out;; ahu,C; ls,em;C; zt,nd;C; reqin; gen;C; W f Q Q Q Q Q
kk
jj
jj + + + + =
dis aux;C; wat;f
+ + =
kk
jj
jj Q Q Q f Qreq out;; ahu,C; ls,em;C; zt,nd;C; disls;C; disls;C;
disls;C;f
+ + =
kk
jj
jj Q Q Q f Wreq out;; ahu,C; ls,em;C; zt,nd;C; dis aux;C; dis aux;C;
disaux;C;f
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
223 • Căldura consumată pentru generarea frigului (la sistemele cu absorbție), QH;C,gen;in
• Energia electrică necesară pentru generarea frigului (la sistemele cu compresie), EC,gen,el;in
• Energia termică extrasă de sistemul de răcire, QC,gen,in
• Consumul de energie auxiliară(de exemplu, puterea sistemului de evacuare a căldurii, consum
pentru reglare, sonde și regulatoare), WC;aux,gen;in
• Energia termică recuperabilă, QC,gen,out,rbl
• Căldura evacuată, Qhr;out
• Temperatura la care este evacuată căldura, ϑC,gen,out,rbl
• Factorul de sarcină parțială a necesarului de energie de răcire asigurată, fC,PL,cvd
Pasul de timp de calcul utilizat poate filunar sau orar.Efectele dinamice nu sunt luate în
considerare. In acest document, se dezvoltă metoda de calcul pentru un pas de ca lcul lunar sau
orar,pentru grupurile cu apă răcită, pentru sistemele split și multi -split și sistemele cu agent
frigorific cu debit variabil (VRF), conform standardul SR EN 16798 -132018.
Metoda tratează întregul circuit termodinamic, referindu -se cu pre cădere la generatoarele de frig
(cu comprimare și absorbție), dispozitivele de evacuare a căldurii și sistemelor de comandă .
3.2.5.4.2. Date de intrare
• Datele tehnice necesare în calculul consumului de energie sunt date în tabelul 3.3.10.
Tabel 3. 9. Date tehnice de intrare ale echipamentelor
Denumire Simbol Unitate
măsură
Puterea termică nominală a sistemului de răcire ΦC;gen;n kW
Puterea termică nominală a sistemului de evacuare a căldurii Φhr;n kW
Puterea termică nominală a sistemului de evacuare a căldurii hibrid, la
funcționare în regim uscat Φhr;n;dry kW
Randamentul energetic nominal pentru producerea de frig EER n —
Temperatura ambiantă pentru un randament energetic nominal pentru
generarea d e frig cu un sistem răcit cu aer ϑe;n °C
Temperatura interioară pentru un randament energetic nominal pentru
generarea de frig cu un sistem răcit cu aer ϑi;n °C
Raport nominal pentru un sistem cu absorbție ζn —
Temperatura la intrare a apei de răcire pt sistemul de evacuare a
căldurii ϑC;wat;hr;in;n °C
Temperatura la ieșire a apei de răcire pt sistemul de evacuare a căldurii ϑC;wat;hr;out;n °C
Energia electrică specifică pt sistemul de evacuare a căldurii phr;el kW/kW
Energia electrică specifică pt sistemul de distribuție pdist;el kW/kW
Puterea electrică pentru sistemul de reglare Pctrl;el;j kW
Diferența de temperatură în vaporizator Δϑevap K
Diferența de temperatură în condensator Δϑcond K
Coeficient a0 —
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
224 Denumire Simbol Unitate
măsură
Coeficient a1 1/°C
Coeficient a2 1/°C
• Date privind descrierea sistemelor de generare a frigului sunt:
– Date privind tipul sistemului frigorific (climatizoare răcite cu aer, grup de apă răcită, răcit
cu aer, grup de apă răcită, răcit cu apă
– Tipul de generator de frig (cu compresie, cu absorbție),
– Tipul de compresor și modul de reglare al acestuia
3.2.5.4.3. Calculul mărimilor de ieșire ale metodei
Calculul condițiilor de funcționare
• Funcționarea în sarcină parțială
Valoarea în sarcină parțială se determină pentru fiecare interval de calcul cu relația:
(3. 148)
unde :
fC;PL;k – Factor de sarcină parțială al generatorului de frig
fhr;PL – Factor de sarcină parțială al sistemului de evacuare a căldurii
fhr;fc – Factor de răcire gratuită
fC;mult – Factor pentru generatoare de frig multiple
În absența unei baze de date naționale, pentru sistemele frigorifice cu absorbție, se poate adopta
valoarea prin lipsă PLV = 0,95.
• Funcționarea generatorului de frig la sarcină parțială a sistemului de răcire
Pentru fiecare interval de calcul, se consideră factorul la sarcină parțială:
(3. 149)
unde :
ΦC;gen;in Puterea termică nominală extrasă din sistemul de distribuție, în kW
QC;gen;in;req Energia termică necesară a fi extrasă de generatorul de frig în intervalul de calcul
considerat , în kWh
tC;gen;op Intervalul de funcționare a sistemului de generare a frigului, în h
Factorii de sarcină parțială fC;PL sunt asociați diferitelor treptede funcționare în sarcină parțială k,
după cum urmează:
(3. 150)
Factorul de sarcină parțială specific generatorului de frig, pentru o anumită treaptă k de sarcină
parțială, este:
dacă fC;PL < 0,05, fC;PL,k = 1 (3. 151)
PLV
multC; fchr; PLhr; kPL,C; f f f f PLV =
ngen;C; opgen;C;reqin;gen;C;
PLC;=tQf
;0,1 95,0;2,0 25,0 15,0;1,0 15,0 05,0
PLC;PLC;PLC;
= → = → = →
k fk fk f
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
225 sau, în funcție de tipul de sistem de răcire, se pot adopta valorile prin lipsă din SR EN 16798 -13,
reproduse în tabelul 3.3.10.
Factorii de sarcină partială fC;PL,k pot fi obținuți și din baze naționale de date; trebuie subliniat
faptul că acești factori fC;PL,k sunt definiți în condiții nominale de temperatură. Alte temperaturi
sunt luate în considerare prin factorul fhr;PL.
Dacă fC;PL ≤ 1 (3. 152)
sau
(3. 153)
unde
QC;gen;in Energia termică extrasă de unitatea de răcire în intervalul de timp considerat, în
kWh.
• Factorul de sarcină parțială aferent necesarului de energie de răcire asigurat, este:
(3. 154)
Factorul fC;PL,cvd poate fi utilizat pentru a cara cteriza calitatea și controlul cererii de frig.
• Corecția de temperatură pentru randamentul energetic al producerii de frig la generator
Randamentul energetic al producerii frigului EER n , pentru o unitate de generare a frigului, se
definește în condiții particulare de temperatură ϑC;gen;req;out;n și ϑC;gen;req;in;n conform SR EN
14511. Pentru valori diferite de temperatură, se va folosi factorul de corecție următor:
, (3. 155)
unde
T0;abs Temperatura absolută de referință K
ϑC;gen;req;out Temperatura de ieșire cerută pentru producerea de frig (temperatura cerută
de apă sau de aerul răcit la ieșirea din vaporizator) °C
ϑC;gen;hr;req;in;ref Temperatura de intrare, de referință, cerută pentru evacuarea căldurii
(temperatura cerută de apa de răcire sau de aerul ambiant la intrarea în
condensator) °C
ϑC;gen;req;out;n Temperatura de ieșire cerută pentru generarea de frig în condiții nominale
(temperatura cerută de apă sau de aerul răcit la ieșirea din vaporizator) °C
ϑC;gen;hr;req;in;n Tempe ratura de intrare pentru evacuarea de căldură în condiții nominale
(temperatura cerută de apa de răcire sau de aerul ambiant la intrarea în
condensator) °C
Δϑevap Diferența de temperatură în vaporizator K
Δϑcond Diferența de temperatură în condensator
K
Notă: Atunci când temperaturile reale sunt egale cu cele din condiții nominale, relația (97)
devine fEER;corr = 1,0.
reqin;gen;C; ingen;C; Q Q =
ngen;C; opgen;C; ingen;C; =t Q
=
reqin;gen;C;ingen;C;
cvdPL;C; ; 0,1 minQQf
( )( )
( )( )evap nout;req;gen;C; abs;0 cond nin;req;hr;gen;C; abs;0evap nout;req;gen;C; abs;0evap outreq;gen;C; abs;0 cond refin;req;hr;gen;C; abs;0evap outreq;gen;C; abs;0
corr;
− + − + +− +− + − + +− +
=
T TTT TT
fEER
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
226
Tabel 3. 10 Factori de sarcină parțială fC;PL;k pentru climatizoare de cameră, răcite cu aer
Tip de sistem Etaj (treaptă) de sarcină parțială
0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0
Sistem split 1,34 1,34 1,34 1,34 1,27 1,23 1,16 1,09 1,02 0,95
Sistem multi – split, cu
comandă camerei de
evacuare sau cu închidere
a cricului 0,68 0,73 0,77 0,80 0,86 0,93 0,95 0,97 0,94 0,90
Sistem multi – split 1,52 1,54 1,57 1,69 1,45 1,31 1,21 1,09 1,03 0,95
Sistem multi -split sau
sistem cu fluid refrigerent
cu debit variabil 0,77 1,18 1,42 1,55 1,54 1,46 1,35 1,19 1,06 0,92
Tabel 3. 11. Factori de sarcină parțială fC ;PL ;kpentru grupuri de apă răcită, răcite cu aer
Funcționare
compresor Treaptă de sarcină parțială
0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0
compr esor cu piston
fix 0,83 0,87 0,92 0,95 0,98 1,00 1,01 1,02 1,01 1,00
programat 0,87 1,03 1,05 1,06 1,03 1,08 1,09 1,07 1,03 1,00
Inverter -variabil Nu există date disponibile
alt tip variabil Exemple în Raport tehnic al SR EN 16798 – 13
compresor cu spirală
fix 0,83 0,87 0,92 0,95 0,98 1,00 1,01 1,02 1,01 1,00
programat 0,87 1,03 1,05 1,06 1,03 1,08 1,09 1,07 1,03 1,00
inverter variabil 0,43 0,54 0,65 0,75 0,84 0,91 0,97 1,01 1,02 1,00
alt mod variabil Exemple în Raport tehnic al SR EN 16798 – 13
compresor cu șurub
fix inadecvat
programat Nu există date disponibile
inverter variabil 1,19 1,19 1,13 1,08 1,05 1,04 1,03 1,03 1,02 1,00
alt mod variabil Exemple în Raport tehnic al SR EN 16798 – 13
compresor centrifugal
fix inadecvat
k
k
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
227 programat Nu există date disponibile
inverter variabil 1,40 1,40 1,32 1,24 1,18 1,13 1,09 1,06 1,03 1,00
alt mod variabil Exemple în Raport tehnic al SR EN 16798 – 13
.
Tabel 3. 12. Factori de sarcină parțială fC ;PL ;kpentru grupuri de apă răcită, răcite cu apă
Funcționare compresor Etaj (treaptă) de sarcină parțială
0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0
compresor cu piston
fix 0,96 0,94 0,92 0,90 0,90 0,90 0,92 0,94 0,96 1,00
programat 1,14 1,17 1,19 1,20 1,18 1,16 1,13 1,10 1,05 1,00
inverter variabil Nu există date disponibile
alt tip variabil Exemple în Raport tehnic al SR EN 16798 – 13
compresor cu spirală
fix 0,96 0,94 0,92 0,90 0,90 0,90 0,92 0,94 0,96 1,00
programat 1,14 1,17 1,19 1,20 1,18 1,16 1,13 1,10 1,05 1,00
inverter variabil Nu există date disponibile
alt tip variabil Exemple în Raport tehnic al SR EN 16798 – 13
compresor cu șurub
fix inadecvat
programat Nu există date disponibile
inverter variabil 0,62 0,77 0,88 0,95 0,98 1,00 1,00 0,99 0,99 1,00
alt tip variabil Exemple în Raport tehnic al SR EN 16798 – 13
compresor centrifugal
fix inadecvat
programat Nu există date disponibile
inverter variabil 1,42 1,41 1,38 1,34 1,29 1,24 1,18 1,12 1,06 1,00
alt tip variabil Exemple în Raport tehnic al SR EN 16798 – 13
Temperaturile utilizate sunt stabilite astfel:
– Pentru climatizoare de cameră și grupuri de apă rece răcite cu aer, dacă evacuarea de căldură se
face cu aer, la temperatura aerului esterior:
și (3. 156)
– sau dacă evacuarea de căldură se face cu aer, la temperatura aerului interior:
și (3. 157)
sau dacă dacă evacuarea de căldură se face cu apă,
k
refe; refin;req;hr;gen;C; =
ne; nin;req;hr;gen;C; =
refe; refin;req;hr;gen;C; =
ni; nin;req;hr;gen;C; =
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
228 și . (3. 158)
Unde
ϑC;wat;hr;in;ref Temperatura de intrarea a apei de răcire în sistemul de evacuare a căldurii, în
condiții de referință. °C
ϑC;wat;hr;in;n Temperatura apei de răcire ce sosește în sistemul de evacuare a căldurii, la
puterea nominală. °C
Valorile prin lipsă ale Δϑevap și Δϑcond, precum și ale ϑC;wat;hr;in;ref, sunt indicate în tabelele
următoare:
Tabel 3. 13 Date privind derularea procesului de răcire
Simbol Valoare Condiția UM
Δϑcond 4 grup de apă răcită cu răcire cu apă 0C
Δϑcond 10 climatizoare de cameră și grup de apă răce, răcit cu aer exterior 0C
Δϑcond 20 grup de apă rece, răcit cu aer interior 0C
Δϑevap 6 grup de apă rece, răcit cu aer sau cu apă 0C
Δϑevap 20 climatizoare de cameră răcit cu aer 0C
Tabel 3. 14 Temperaturi de referință pentru sistemul de evacuare a căldurii
Situația sistemul ϑC;gen:hr;req;i
n;ref ϑC;gen:hr;req;out
;ref
climatizor de cameră, sau
grup de apă răcită fără
reglare 32 Nu este
cazul
grup de apă răcită, cu
răcire cu aer cu comandă
compresor și destindere
comandată termostatic sau
electric generator cu compresie și
compresor cu piston sau cu spirală 32 Nu este
cazul
generator cu compresie și
compresor cu șurub sau compresor
centrifugal 32 Nu este
cazul
grup de apă răcită cu
răcire cu apă
și
cu comandă compresor și
destindere comandată
termostatic sau electric generator cu compresie și
evacuare de căldură – umedă
(33/27°C) ϑC;wat:hr;in;ref =
33 ϑC;wat:hr;out;ref
= 27
generator cu compresie și
compresor cu piston sau compresor
centrifugal și evacuare de căldură –
uscată (45/40°C, 30 % glycol) ϑC;wat:hr;in;ref =
45 ϑC;wat:hr;out;ref
= 40
generator cu compresie și
compresor cu șurub și evacuare de
căldură – uscată (45/40°C,
30 % glycol) ϑC;wat:hr;in;ref =
45 ϑC;wat:hr;out;ref
= 40
• Evacuarea de căldură la funcționarea în sarcină parțială
refin;:hrwat;C; refin;req;hr;gen;C; =
nin;hr;wat;C; nin;req;hr;gen;C; =
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
229 Factorul de sarcină parțială mediu al energiei termice degajate de sistemul de evacuare a căldurii,
caracterizează degajarea de căldură în funcție de condițiile ambiante. Este determinat
pentru fiecare interval de calcul astfel:
(3. 159)
Valorile coeficienților a0, a1 și a2 , precum și temperaura ϑ depind de sistem. Date privind acești
coeficienți sunt indicate în tabelul 3.3.14. Dacă fC,PL;k nu este definit în condiții nominale de
temperatură, fhr,PL = 1,0.
Tabel 3. 15 Valori ale coeficienților și temperatura din relația factorului de sarcină parțială
pentru sistemul de evacuare a căldurii
Tip de sistem Sistemul ϑ a2 a1 a0 Validitate
grup de apă răcită
cu răcire cu
aer,fără reglarea
temperaturii — 0 0 1 permanent
grup de apă răcită
cu răcire cu
aer,cu reglarea
temperaturii generator cu
compresie și
(compresor cu piston
sau ϑe 0,0008
3 −0,07753 2,64 12°C ≤ ϑe ≤
35°C
generator cu
compresie și
(compresor cu
șurubsau compresor
centrifugal) ϑe 0,0007
1 −0,08224 2,91 12°C ≤ ϑe ≤
35°C
grup de apă răcită
cu răcire cu apă
și cu reglarea
temperaturii generator cu
compresie și evacuare
de căldură umedă
(33°C/27°C) ϑC;wat:hr;in 0 −0,0307 2,016
4 12°C ≤
ϑC;wat:hr;in ≤
40°C
generator cu
compresie și
(compresor cu piston
sau compresor
centrifugal) și
evacuare de căldură –
uscată (45/40°C,
30 % glycol) ϑC;wat:hr;in 0 −0,0249 2,118
1 15°C ≤ ϑC;wa
t:hr;in ≤ 50°C
generator cu
compresie și
compresor cu șurub și
evacuare de căldură – ϑC;wat:hr;in 0 −0,0486 3,185
1 15°C ≤ ϑC;wa
t:hr;in ≤ 50°C
PLhr,f
0 12
2 PLhr; a a a f + + =
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
230 uscată (45/40°C,
30 % glycol)
Calculul pentru grup de apă răcită cu răcire cu aer sau apă
În relația (101), temperatura este :
dacă evacuarea de căldură prin aer = cu aer exterior
. (3. 160)
sau (de exemplu, evacuarea de căldură prin aer = cu aer interior)
. (3. 161)
unde,
ϑe °C Temperatura exterioară (ambiantă)
ϑi °C Temperatura interioară.
• Energia termică recuperabilă este:
QC;gen;out;rbl = 0 (3. 162)
• Nivelul temperaturii căldurii recuperabile este:
ϑC;gen;out;max = nedefinit. (3. 163)
• Energia termică degajată prin sistemul de evacuare a căldurii este :
dacă generatorul este cu compresie
(3. 164)
Dacă nu:
(3. 165)
Calculul pentru grup de apă răcită cu răcire cu apă
În relația (101), temperatura este :
ϑ = ϑC;wat;hr;in
Temperaturile apei de răcire ϑC;wat;hr;in și ϑC;wat;hr;out trebuie calculate în mod repetat, cu relația:
(3. 166)
și una dintr e formulele (108), (109), în funcție de sistemul de evacuare a căldurii.
Acronimele au semnificația modului de reglare a evacuării căldurii: – fără reglare,
– cu temperatură constantă a apei de răcire și – cu temperatură
variabilă a apei de răcire.
Termenii din formule au semnificația următoare:
e=
i=
+ =
corr; kPL;C;ningen;C; outhr;11
EERf f EERQ Q
+ =
kPL;C;ningen;C; outhr;11fQ Q
( )
( )
−+−+
=
VAR_TEMP , maxCNST_TEMPNO_CTRL
refout;:hrwat;C; refin;hr;wat;C;
nhr; opgen;C;outhr;
outhr;wat;C; limitin;hr;wat;C;refin;hr;wat;C;refout;hr;wat;C; refin;hr;wat;C;
nhr; opgen;C;outhr;
outhr;wat;C;
inhr;wat;C;
tQtQ
NO_CTRL
CNST_TEMP
VAR_TEMP
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
231 ϑC;wat;hr;out Temperatura apei de răcire ce revine din sistemul de evacuare a căldurii,
în intervalul de calcul considerat. °C
ϑC;wat;hr;in Temperatura apei de răcire ce ajunge în sistemul de evacuare a căldurii,
în intervalul de calcul considerat °C
ϑC;wat;hr;in;ref Temperatura de referință a apei de răcire ce ajunge în sistemul de
evacuare a căldurii °C
ϑC;wat;hr;out;ref Temperatura de referință a apei de răcire ce revine din sistemul de
evacuare a căldurii °C
ϑC;wat;hr;in;limit Limita inferioară a temperaturii de intrare a apei în sistemul de evacuare a
căldurii °C
Φhr;n Puterea nominală a sistemului de evacuare a căldurii kW
Qhr;out Energia transferată a sistemului de evacuare a căldurii, în intervalul de
calcul considerat definit prin (55). kWh
• Temperatura de ieșire a apei din sistemul de evacuare a căldurii se calculează după cum
urmează:
dacă evacuare de căldură – umedă sau hibridă cu control umed
(3. 167)
sau dacă evacuare de căldură – uscată sau hibridă cu control uscat
(3. 168)
sau pentru evacuare de căldură – hibridă
dacă :
și evacuarea este hibridă și cu control umed (se poate utiliza relația (49)
sau :
și evacuarea este hibridă și cu control uscat(se poate utiliza relația (50)
unde
ϑe;wb Temperatura umedă medie a aerului exterior, pentru intervalul de calcul
considerat °C
ϑe Temperatura medie a aerului exterior pentru intervalul de calcul considerat °C
ηe Raportul temperaturii de vaporizare –
Φhr;n;dry Puterea nominală a sistemului d e evacuare a căldurii, la funcționarea în regim
uscat kW
• Energia termică recuperabilă se calculează astfel:
Dacă generaratorul este cu compresie
(3. 169)
sau
(3. 170)
• Temperatura căldurii evacuate se obține cu aproximație cu relația:
(3. 171)
( )wbe; inhr;wat;C; e outhr;wat;C; inhr;wat;C; − − =
( )e inhr;wat;C; e outhr;wat;C; inhr;wat;C; − − =
opgen;C; dryn;hr; outhr; t Q
+ =
corr; kPL;C;ningen;C; rblout;gen;C;11
EERf f EERQ Q
+ =
kPL;C;ningen;C; rblout;gen;C;11fQ Q
inhr;wat;C; maxout;gen;C; =
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
232 • Energia termică degajată/eliminată prin sistemul de evacuare a căldurii este:
(3. 172)
unde
QC;gen;out;req Energia termică necesară recuper ării, în kWh
• Funcționarea în regim de răcire gratuită
Pentru factorii de răcire gratuită, valorile prin lipsă sunt fhr;fc=1 și fhr;fc;el =1
• Funcționarea de generatoare de frig multiple
În situația funcționării de generatoare de frig multiple, factorul fC,mult este precizat în tabelul
urmator.
Tabel 3. 16 Factorul fC;mult pentru generatoare de frig multiple, pentru diferite clase de reglare
în sarcină parțială
Opțiune de reglare Număr de generatoare Clase de reglare în sarcină parțială
A B C D
unic 1 1,0
secvențial 2 1,31 1,14 1,03 0,93
≥ 3 1,38 1,16 1,03 0,91
paralel ≥ 2, dacă
1,10 1,07 1,01 0,96
≥ 2, dacă
1,28 1,12 1,02 0,94
a Dacă distribuția sarcinii este inegală, se reglează funcție de generatorul cel mai mic
b Dacă distribuția sarcinii este inegală, se reglează funcție de generatorul cel mai mic.
c Dacă generatoarele sunt egale, fc;mult = 1,0.
d Valori prin lipsă dacă puterile nominale nu sunt cunoscute .
Calculul energiei consumate
• Puterea furnizată pentru generarea frigului
Intrarea de energie de generare a frigului este:
Pentru generatoare cu compresie
. (3. 173)
Sau, pentru generatoare prin absorbție,
(3. 174)
unde
( )0 ; maxreqout;gen;C; rblout;gen;C; outhr; Q Q Q − =
25,0max,ngen,C,min,ngen,C,
25,0max,ngen,C,min,ngen,C,
corr ; ningen;C;
inel;gen;C;
EERf EER PLVQE =
ningen;C;
inabs;gen;C;H;=PLVQQ
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
233 QC;gen;in Energia termică extrasă de unitatea de răcire kWh
EC;gen;el;in Energia electrică necesară pentru răcire (antrenarea compresorului) kWh
EER n Randamentul energetic nominal pentru producerea de frig –
QH;C;gen;abs;in;req Energia calorifică necesară pentru generarea de frig prin absorbție kWh
ζn Raportul de căldură nominal
–
• Energia echipamentelor auxiliarelor
Energia echipamentelor auxiliare pentru evacuarea căldurii se calculează după cum urmează :
Dacă grup de apă răcită cu răcire cu aer
Whr;el;in = 0 (3. 175)
sau
Whr;el;in = Qhr;out⋅phr;el⋅fhr;PL;el ⋅fhr;fc;el (3. 176)
unde
phr;el kW/kW Cererea de energie electrică specifică în sistemul de evacuare a căldurii
fhr;PL;el – Factor de sarcină parțială pentru evacuarea căldurii
fhr;fc;el – Factor de răcire gratuită, electric.
Valorile prin lipsă pentru factorii phr;el, fhr;PL;el și fhr;fc;el sunt indicate în tabelele urmatoare .
Tabel 3. 17. Valori ale consumului de energie electrică pentru evacuarea căldurii
Sistemul de evacuare a căldurii Consumul de putere electrică specifică phr;el în kW/kW
Pentru sistem umed (include pompele
pentru pulverizarea apei) Pentru sistem
uscat Circuit deschis Circuit închis
Fără atenuator de zgomot
suplimentar (ventilatoare axiale) 0,033 0,018 0,045
Cu atenuator de zgomot
suplimentar (ventilatoare radiale) 0,040 0,021 —
Tabel 3. 18. Factor de sarcină parțială aferent evacuării căldurii, pentru electricitate, fhr;PL;el
Controlul evacuării căldurii Tip de evacuare de căldură sau control pt evacuare
hibridă
Uscat sau hibrid uscat Umed sau hibrid umed
Fără control 1 1
Cu temperatura apei de răcire,
constantă 0,1 0,1
Cu temperatura apei de răcire,
variabilă 0,45 0,8
Cererea de energie electrică pentru comandă, regulatoare, sonde, etc, se determină cu relația:
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
234 , (3. 177)
unde
Pctrl;el, j Cererea de putere electrică a sistemului de comandă j, în kW
• Necesarul de energie pentru distribuția apei aferentă evacuarii caldurii se calculează astfel:
Dacă grupul de apă răcită este cu răcire cu aer
Wdis;hr;el;in = 0 (3. 178)
sau
Wdis;hr;el;in = Qhr;out⋅pdis;el (3. 179)
unde
pdis;el Cererea de energie electrică specif ică sistemului de distribuție, în kW
Cererea de energie auxiliară este:
. (3. 180)
• Randamentul energetic al generării de frig
dacă generatorul este cu compresie, randamentul este :
(3. 181)
sau
(3. 182)
3.2.5.4.4. Exempl e de calcul
1. Exemplul 2 se referă la consumul de energie și eficiența energetică a sistemelor de climatizare
de tip aer -apă sau aer -refrigerent (Clasificare după Normativul I5 -2010)
Se consideră un sistem de răcire c u detentă directă cu unități de climatizare compacte, având
caracteristicile următoare:
– Emisia căldurii/frigului se realizează în mai multe zone termice j = 1…4
(ZONE_BASED).
– Reglarea temperaturii de ieșire pentru generarea de frig : temperatură variabilă în unitatea
de generare a frigului (VARIABLE)
– Reglarea temperaturii de ieșire a apei răcite din sistemul de distribuție : punct de reglare
variabil cu compensare a temperaturii exterioare (ODA_COMP).
– Metoda de calcul: simplificată.
Datele de intrare utilizate sunt reunite în tabelul următor:
=
jj P t Wel;ctrl; opgen;C; inel;ctrl;
inel;ctrl; inel;hr;dist; inel;hr; inel;aux; W W W W + + =
inel;aux; inel;gen;C;ingen;C;
W EQEER+=
inabs;gen;C;H;ingen;C;
QQ=
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
235
Denumire Simbol Unitate
de
măsură Valoare Origine
Date privind condițiile de funcționare
Interval de timp de calcul tc,i h 744 M1-9
Temperatură a aerului ambiant ϑe °C 19 M1-13
Necesar energetic sensibil pentru răcire, pentru zona termică j=1 QC;nd;zt;j kWh 72.81108 M2-2
Necesar energetic sensibil pentru răcire, pentru zona termică j=2 QC;nd;zt;j kWh 25.59999 M2-2
Necesar energetic sensibil pentru răcire, pentru zona termică j=3 QC;nd;zt;j;i kWh 66.13037 M2-2
Necesar energetic sensibil pentru răcire, pentru zona termică j=4 QC;nd;zt;j;i kWh 22.00564 M2-2
Energie la ieșirea din bateria de răcire a centralei de tratare a aerului (CTA)
necesară pentru sistemul de ventilare k=1 QC;ahu,k;out;req;i kWh 0 M5-8
Energie la ieșirea din bateria de răcire a centralei de tratare a aerului (CTA)
necesară pentru sistemul de ventilare k=2 QC;ahu,k;out;req;i kWh 0 M5-8
Temperatura necesară a aerului de răcire de introducere SUP;C;req °C 16 M5-8
Pierderi de căldură asociate emisiei frigului în zona termică j=1 QC;em,ls;zt,j kWh 3.64055 M4-5
Pierderi de căldură asociate emisiei frigului în zona termică j=2 QC;em,ls;zt,j kWh 1.28000 M4-5
Pierderi de căldură asociate emisiei frigului în zona termică j=3 QC;em,ls;zt,j kWh 3.30652 M4-5
Pierderi de căldură asociate emisiei frigului în zona termică j=4 QC;em,ls;zt,j kWh 1.10028 M4-5
Energie auxiliară pentru sistemul de emisie a frigului în zona termică j=1 WC;aux;em;j kWh 0.72811 M4-5
Energie auxiliară pentru sistemul de emisie a frigului în zona termică j=2 WC;aux;em;j kWh 0.25600 M4-5
Energie auxiliară pentru sistemul de emisie a frigului în zona termică j=3 WC;aux;em;j kWh 0.66130 M4-5
Energie auxiliară pentru sistemul de emisie a frigului în zona termică j=4 WC;aux;em;j kWh 0.22006 M4-5
Parte de energie auxiliară pentru distribuția frigului corespunzătoare apei
răcite fwat;C;dis;aux – 0.5 M4-6
Temperatura interioară echivalentă int;inc °C 26 M4-5
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
236 Denumire Simbol Unitate
de
măsură Valoare Origine
Energie de răcire extrasă de sistemul de generare a frigului QC;gen;in kWh 195.87443 M4-8
Temperatură a apei răcite la ieșire din generatorul de frig ϑC;gen;out °C 26 M4-8
Energie electrică de intrare în sistemul de generare a frigului EC,gen,el;in kWh 48.96861 M4-8
Intrare de căldură pentru generarea frigului prin absorbție QH;C;gen;abs;in kWh 0 M4-8
Energia auxiliară în sistemul de generare a frigului WC;aux;gen kWh 0 M4-8
Date privind proiectarea sistemului
Proiectarea procesului
Reglarea temperaturii de ieșire din generarea de frig DX_CLG_DIS_TYPE ZONE_BASED
Temperatura de ieșire setată pentru generarea de frig ϑC;gen;out;set °C 6 local
Temperatura de intrare maximă setată pentru ansamblul sistemului de distribuție,
pentru opțiunea de reglare ODA_COMP ϑC;dis;flw;set;max °C 16 local
Temperatura de intrare minimă setată pentru întreg ansamblul sistemului de
distribuție, pentru opțiunea de reglare ODA_COMP ϑC;dis;flw;set;min °C 8 local
Factor de pantă pentru ansamblul sistemului de distribuție, pentru opțiunea de
reglare ODA_COMP fe – -0.8 local
Temperatura de echilibru pentru ansamblul sistemului de distribuție, pentru
opțiunea de reglare ODA_COMP off K 28.0 local
Factor pentru pierderile de căldură în sistemul de distribuție a frigului (calcul
simplificat) fC;ls;dis – 0.1 local
Factor pentru energia echipamentelor auxiliare din sistemul de distribuție a frigului
(calcul simplificat) fC;aux;dis – 0.01 local
Factor de pondere pentru energia termică fW;th – 1 local
Factor de pondere pentru energia electrică fW;el – 1 local
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
237 Denumire Simbol Unitate
de
măsură Valoare Origine
Date privind tipul de reglare
Reglarea temperaturii de ieșire pentru generarea de frig CLG_GEN_TMP_CTRL VARIABLE
Reglarea temperaturii de ieșire a apei răcite din ansamblul sistemului de
distribuție CLG_DISTR_TMP_CTRL ODA_COMP
Constante
Densitatea apei wat kg/m3 1000
Căldura specifică a apei cwat kWh/kg
K 1.16E -03
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
238
Etapele de calcul descrise în continuare se pot aplica tuturor tipurilor de sisteme de răcire prezentate în Tabelul 3.5. (sisteme de climatizar e aer -apă și
sisteme aer –refrigerent). În exemplul prezentat se tratează un sistem cu detentă directă.
Descriere Simbol Unitate
de
măsură Valoare Ref
formulă
în SR
EN
16798 –
9 Formula
Calculul condițiilor de funcționare
Sisteme cu detentă directă
Temperatura de ieșire necesară generării
pentru emisia căldurii în funcție de zona
termică C,gen;out;req °C 26.0 (1a) C,gen;out;req = C;int;inc
Temperatura de ieșire necesară generări i
pentru distribuție realizată prin sistemul de
aer C,gen;out;req °C – (1b) C,gen;out;req = SUP;C;req
Sisteme aer -apă
Temperatura de ieșire necesară generării
dacă CLG_GEN_TMP_CTRL = CONST C,gen;out;req °C – (1c) C,gen;out;req = C;gen;out;set
Temperatura de ieșire necesară generării ,
condiția dacă nu C,gen;out;req °C – (1d) C,gen;out;req = C;dis;in;flw;req
Temperatura de intrare necesară pentru
ansamblul sistemului de distribuție , dacă
CLG_DISTR_TMP_CTRL = CONST ϑC;dis;in;flw;req °C – (2a) ϑC;dis;in;flw;req = ϑ C;dis;flw;set
Temperatura de intrare necesară pentru
ansamblul sistemului de distribuție , dacă
CLG_DISTR_TMP_CTRL = ODA_COMP ϑC;dis;in;flw;req °C 12.8 (2b) ϑC;dis;in;flw;req = min[ϑ C;dis;flw;set;max; ; max(ϑ C;dis;flw;set;min ; fe e + off)]
Calcul energetic
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
239 Descriere Simbol Unitate
de
măsură Valoare Ref
formulă
în SR
EN
16798 –
9 Formula
Energia reală extrasă din zona termică j=1
pentru sisteme cu detentă directă QC;zt;j kWh 72.81 (3)
Energia reală extrasă din zona termică j=2
pentru sisteme cu detentă directă QC;zt;j kWh 25.60 (3)
Energia reală extrasă din zona termică j=3
pentru sisteme cu detentă directă QC;zt;j kWh 66.13 (3)
Energia reală extrasă din zona termică j=4
pentru sisteme cu detentă directă QC;zt;j kWh 22.01 (3)
Energia reală extrasă din centrala de tratare
a aerului k =1 QC;ahu;k;out kWh – (4)
Energia reală extrasă din centrala de tratare
a aerului k =2 QC;ahu;k;out kWh – (4)
Sisteme cu detentă directă
Energia necesară care trebuie extrasă de
sistemul de generare a frigului , pt sistem cu
detentă directă QC;gen;in;req kWh 195.87 (5a)
Energia necesară care trebuie extrasă de
sistemul de generare a frigului , pt sistem cu
detentă directă QC;gen;in;req kWh – (5b)
Sisteme aer -apă
Energia necesară care trebuie extrasă de
sistemul de generare a frigului QC;gen;in;req kWh – (6)
=ingenC
reqingenCjztndC
jztndC jztC QQQQ Q;;
;;;,;;
,;; ,; ; min
=ingenC
reqindisCreqoutkahuC
reqoutkahuC outkahuC QQQQ Q;;
;;;;;, ;
;;, ; ;, ; ; min
+ =
jjlsemC
jjztndC Q Q Q,;; ,;; req gen;in;C;
=
kreqoutkahuCQ Q;;,; req gen;in;C;
disauxC disauxCwat lsdisC
kreqoutkahuC
jjlsemC
jjztndC W f Q Q Q Q Q;; ;;; ;; ;;,; ,;; ,;; reqin;gen;C; + + + + =
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
240 Descriere Simbol Unitate
de
măsură Valoare Ref
formulă
în SR
EN
16798 –
9 Formula
Pierderile de căldură datorate distribuției
frigului QC;ls;dis kWh – (7)
energia echipamentelor auxiliare pentru
răcire WC;aux;dis kWh – (8)
Calculul performanței energetice
Randamentul anual al întregului sistem de
răcire C;tot;an – 3.56 (25)
Energia totală a echipamentelor auxiliare
pentru emisia de frig WC;aux;em kWh 1.87 (26)
Eficiența anuală a sistemului de generare a
frigului C;gen;an – 3.88 (28)
Datele de ieșire ale calculului simplificat adoptat sunt prezentate în tabelul de mai jos.
+ + =
kreqoutkahuC
jjlsemC
jjztndC dislsC dislsC Q Q Q f Q;;,; ,;; ,;; ;; ;;
+ + =
kreqoutkahuC
jjlsemC
jjztndC disauxC disauxC Q Q Q f W;;, ; ,;; ,;; ;; ;;
=
i jijemauxC emauxC W W;;;; ;;
=
iidisauxC disauxC W W;;; ;;
( )
+ + =
cici
tgenauxC elw inabsgenCH thw inelgenC elwtingenC
angenCW f Q f E fQ
;; ; ;;;; ; ;;; ;;;
;;
( )
+ + + + +
+
=
cici
temauxC elw disauxC elw stoauxC elw genauxC elw inabsgenCH thw inelgenC elwt i kikoutahuC
jijztC
antotCWf Wf Wf Wf Q f E fQ Q
;; ; ;; ; ;; ; ;; ; ;;;; ; ;;; ;;;, ; ;,;
;;
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
241 Denumire Simbol Unitate
de
măsură Valoare Destinație
(modul)
Energie electrică de intrare la generarea frigului EC;gen;el;in kWh 48.969 M1-9
Energie a echipamentelor auxiliare pentru emisia de
frig WC;aux;em kWh 1.865 M1-9
Energie a echipamentelor auxiliare pentru distribuția
de frig WC;aux;dis kWh 0.000 M1-9
Energie a echipamentelor auxiliare pentru generarea
de frig WC;aux;gen kWh 0.000 M1-9
Energie de răcire extrasă din zona termică j=1 QC;out;zt,j kWh 72.811 M2-2, M4 -5
Energie de răcire extrasă din zona termică j=2 QC;out;zt,j kWh 25.600 M2-2, M4 -5
Energie de răcire extrasă din zona termică j=3 QC;out;zt,j kWh 66.130 M2-2, M4 -5
Energie de răcire extrasă din zona termică j=4 QC;out;zt,j kWh 22.006 M2-2, M4 -5
Temperatură de ieșire necesară pentru generare ϑC;gen:out;req °C 26.0 M4-8
Energie de răcire necesară în sistemul de generare a
frigului QC;gen;in;req kWh 195.874 M4-8
Energia furnizată de bateria de răcire din centrala de
tratare a aerului (CTA) pentru sistemul de ventilare
k=1 QC;ahu;out;k kWh – M5-8
Energia furnizată de bateria de răcire din
centrala de tratare a aerului (CTA) pentru
sistemul de ventilare k=2 QC;ahu;out;k kWh – M5-8
Expresia performanței energetice
Randamentul anual al întregului sistem de
răcire C;tot;an – 3.56
Randamentul anual al sistemului de generare a
frigului C;gen;an – 3.88
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
242
2. Exemplul 2 se referă la un sistem de climatizare a încăperii cu o zonă de răcire cu aer, cu
capacitate fixă (sistem split sau sistem cu debit de refrigerent variabil – VRV/VRF).
Exemplul de calcul tratează următorul caz:
⎯ sistem de climatizare a spațiilor cu o zonă de răcire cu reglare la capacitate fixă,
⎯ funcționare la sarcină intermediară,
⎯ sistem de generare a frigului cu comprimare,
⎯ compresor considerat: cu piston,
⎯ zonarea sistemului de climatizare: o singură zonă,
⎯ sistem de evacuare a căldurii: în regim uscat,
⎯ reglarea temperaturii de generare a frigului: compresor comandat și supapă de expansiune
termostatică sau electrică (TRUE),
⎯ generatoare de frig: unul singur,
⎯ reglarea eliminării căldurii: temperatura apei de ră cire variabilă.
Cele mai importante date de intrare sunt prezentate în tabelul următor:
Denumire Simbol Unitate de
măsură Valoare
Date privind condițiile de funcționare
Energia termică necesară pentru extracție de către unitatea
frigorifică QC,gen,in,req kWh 10,0
Energie termică necesară pentru recuperare QC,gen,out,req kWh 0
Intervalul de timp de funcționare a generării frigului tC,gen,op h 1
Temperatura aerului înconjurător/exterior ϑe °C 32
Temperatura aerului înconjurător după termometrul umed ϑe;wb °C 21
Temperatura de ieșire necesară la generarea răcirii ϑC;gen;req;out °C 6
Temperatura interioară a aerului ϑi °C 20
Puterea electrică pentru reglare, acționări, senzori etc. Pctrl;el;j kW 0,1
Factor de încărcare parțială la o anumită fază de sarcină
parțială fC,PL,k – 1,27
Factor de răcire liberă fhr,fc – 1
Factor electric de răcire liberă fhr,fc,el – 1
Factor de generator multiplu fC,mult – 1
Factor electric de sarcină parțială de eliminare a căldurii fhr,PL,el – 1
Valoarea sarcinii parțiale a tipului de sistem de absorbție PLV abs – 1
Date despre produs
Date de descriere a produsului
Tipul sistemului de refrigerare REFR_TYPE AIR_CLG
_RAC
Tipul sistemului de generare a răcirii GEN_TYPE COMP
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
243 Denumire Simbol Unitate de
măsură Valoare
Tipul compresorului COMP_TYPE PSTN
Tipul de reglare a compresorului COMP_CTRL
_TYPE FIXED
Zonarea sistemului de climatizare AIR_CLG_RA
C_ZONE_TY
PE SINGLE
Eliminarea căldurii prin răcire cu aer AIR_CLG_HE
AT_REJ EXTERN
AL
Tipul sistemului de eliminare a căldurii HEAT_REJ_T
YPE: DRY
Date tehnice ale produsului
Puterea termică nominală a unității frigorifice ΦC;gen;n kW 20
Putere termică nominală a sistemului de eliminare a căldurii Φhr;n kW 25
Puterea termică nominală a sistemului de eliminare a
căldurii în modul de funcționare uscată Φhr;n;dry kW 25
Raport de eficiență energetică nominală EER n – 3,5
Proporția de căldură nominală (sisteme cu absorbție) ζn – –
Temperatura ambiantă pentru raportul de eficiență
energetică nominal al sistemului răcit cu aer ϑe;n °C 35
Temperatura interioară pentru raportul de eficiență
energetică nominal al sistemului răcit cu aer ϑi;n °C 20
Temperatura de ieșire de generare a ră cirii necesară în
condiții nominale ϑC;gen;req;out;n °C 7
Temperatura ambiantă de referință pentru sistemul răcit cu
aer ϑe;ref °C 32
Apă de răcire de intrare de referință pentru eliminarea
căldurii ϑC;wat;hr;in;ref °C 45
Apă de răcire de ieșire de referință pentru eliminarea
căldurii ϑC;wat;hr;out;ref °C 40
Apă de răcire de intrare nominală pentru eliminarea căldurii ϑC;wat;hr;in;n °C 45
Apă de răcire de intrare de referință pentru eliminarea
căldurii ϑC;wat;hr;in;limit °C 20
Diferența de temperatură a vaporizatorului Δϑevap °C 20
Diferența de temperatură a condensatorului Δϑcond °C 10
Energie electrică specifică pentru eliminarea căldurii phr;el kW/kW 0,018
Energie electrică specifică pentru distribuție pdist;el kW/kW 0,025
Coeficient a0 – 1
Coeficient a1 1/°C 0
Coeficient a2 1/°C^2 0
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
244 Denumire Simbol Unitate de
măsură Valoare
Coeficient pentru eliminarea căldurii b0 – 0,417
Coeficient pentru eliminarea căldurii b1 1/°C 0
Date de proiectare a sistemului
Proiectarea procesului
Reglarea temperaturii de generare a răcirii CLG_GEN_T
MP_CTRL TRUE
Dispozitiv multiplu generator de răcire CLGL_GEN_
ARR SINGLE
Reglarea eliminării căldurii HEAT_REJ_C
TRL VAR_TE
MP
Date privind tipul de reglare
Reglarea eliminării hibride de căldură HBRD_HEAT
_REJ_CTRL –
Constante
Temperatura absolută T0,abs K 273,15
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
245 Etapele de calcul pentru acest exemplu sunt sintetizate în tabelul de mai jos.
Descriere Simbol Unitate de
măsură Valoare Ref formulă
în SR EN
16798 -13 Formula
Calculul condițiilor de funcționare
Valoarea de sarcină parțială PLV 1,270 29
Funcționare de sarcină parțială de generare a
răcirii
Factorul de sarcină parțială al cerinței de
energie de răcire necesară fC;PL 0,500 30
Fază de sarcină parțială k 0,500 31
Factor de sarcină parțială fC;PL;k 1,270 32
Energia termică extrasă de unitatea frigorifică QC;gen;in kWh 10,000 33, 34
Factor de sarcină parțială al cerinței de energie
de răcire acoperită fC;PL;cvd 1,000 35
Corecția de temperatură a raportului de
eficiență energetică al generatorului de răcire
=C,PL,k hr,PL hr,f C,mult cPLV f f f f
=C,gen,in,req
C,PL
ci C,gen,nΦQ
f
t
→ =0 15 0 01 05C PLf k,. . . ;
→ =0 25 1 02 05C PLf k,. . . ;
0 95C PLf,.
→ =10k .;
→ =0 05 1C PL C PLff,,.
=C,gen,in C,gen,in,reqQQ
=C,gen,in C,gen,op C,gen,nΦ Qt
=C,gen,in
C,gen,in req10C PL cvdQ
f
Q,,
,min . ;
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
246 Descriere Simbol Unitate de
măsură Valoare Ref formulă
în SR EN
16798 -13 Formula
Factorul de corecție a temperaturii a raportului
de eficiență energetică al generatorului de
răcire fEER;corr
1,032 36
Relația logică pentru răcirea cu aer TRUE
Relația logică pentru răcirea cu apă FALSE
Temperatura de intrare necesară pentru
eliminarea căldurii ϑC;gen;hr;req;in;ref °C 32,000 37–39
Temperatura de intrare necesară pentru
eliminarea căldurii la condiții nominale ϑC;gen;hr;req;in;n °C 35,000 37–39
Funcționare în sarcină parțială de eliminare a
căldurii
Factorul de sarcină parțială al sistemului de
eliminare a căldurii fhr,PL 1,000 40
Temperatura care trebuie introdusă în formula
de calcul (34) ϑ °C 32,000 41, 47
Sisteme răcite cu aer
Energie termică recuperabilă QC;gen;out;rbl kWh 0,000 43
Nivelul de temperatură al căldurii recuperabile ϑC;gen;out;rbl °C nu este definită 44
−
+ − −
−
++
++ =
+
++ − evapC,gen,req,out
condC,gen,hr,req,in,ref C,gen,req,out eva0 abs
0,abs p
C,gen,req,out,n evap
C,gen,hr, req,in,n con0,abs
0,abs
0,abs d 0,a C,gen, q bs re,corrΔ
ΔΔ
Δ
ΔEERT
TT
f
T
TT,
− ,out,n evapΔ
= e,refC,gen,hr,req,in,ref
= e,refC,gen,hr,req,in,ref
= C, wat,hr,in,refC,gen,hr,req,in,ref
= e,nC,gen,hr,req,in,n
= i,nC,gen,hr,req,in,n
= C, wat,hr,in,nC,gen,hr,req,in,n
+ +=22
10 hr PLf a a a,
= e
= C,wat,hr,out
=C,gen,out,rbl0 Q
=C,gen,out,rblnot defined
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
247 Descriere Simbol Unitate de
măsură Valoare Ref formulă
în SR EN
16798 -13 Formula
Energia termică ce trebuie transferată prin
sistemul de eliminare a căldurii Qhr;out kWh 12,181 45, 46
Sisteme răcite cu apă – nu este cazul în acest
exemplu
Temperatura de admisie a apei de răcire
(HEAT_REJ_CTRL = ”NO_CTRL” ϑW;hr;in °C nu este
disponibilă 48
Temperatura de admisie a apei de răcire
(HEAT_REJ_CTRL = ”CNST_TEMP” ϑW;hr;in °C nu este
disponibilă 48
Temperatura de admisie a apei de răcire
(HEAT_REJ_CTRL = ”VAR_TEMP”) ϑW;hr;in °C nu este
disponibilă 48
Temperatura de admisie a apei de răcire ϑW;hr;in °C nu este
disponibilă 48
Temperatura de admisie a apei de răcire ϑW;hr;out °C nu este
disponibilă 49, 50
Relația logică pentru eliminarea căldurii uscate HEAT_REJ_TYPE = WET sau (HEAT_REJ_TYPE = HBRD și
HBRD_HEAT_REJ_CTRL = HBRD_WET)
Relația logică pentru eliminarea căldurii umede HEAT_REJ_TYPE = DRY sau (HEAT_REJ_TYPE = HBRD și
HBRD_HEAT_REJ_CTRL = HBRD_DRY)
Modulul de reglare a eliminării hibride de
căldură 51
Diferența de temperatură la evacuarea apei de
răcire
Temperatura de admisie a apei de răcire ϑW;hr;in °C 20,000
=+hr.out C,gen,in
n C,PL,k11 QQ
f
=+hr,out C,gen,in
n C,PL,k ,corr11
EERQQ
EER f f
( ) = − − W,hr,out W,hr,in e W,hr,in e,wb
( ) = − − W,hr,out W,hr,in e W,hr,in e
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
248 Descriere Simbol Unitate de
măsură Valoare Ref formulă
în SR EN
16798 -13 Formula
Energia termică recuperabilă QC;gen;out;rbl kWh
52, 53
Nivelul de temperatură al căldurii recuperabile ϑC;gen;out;rbl °C nu este
disponibilă 54
Energia termică ce trebuie transferată prin
sistemul de eliminare a căldurii Qhr;out kWh 55
Proporția de temperatură a evaporării ηe Tabelul B.9
Calculul energiei: pe interval de timp
Intrare de energie de răcire electrică (pentru
sistemele de tip compresie) EC;gen;el;in kWh 2,181 56
Intrare de energie de răcire termică (pentru
sistemele de tip absorbție) QH;C;gen;in kWh nu este
disponibilă 57
Cerință de energie pentru eliminarea căldurii Whr,el,in kWh 0,000 58, 59
Cerință de energie pentru reglare, acționări,
senzori etc. Wctrl,el,in kWh 0,100 60
Cerință de energie pentru distribuția apei de
eliminare a căldurii Wdist,hr,el,in kWh 0,000 61, 62
Cerință de energie auxiliară Waux,el,in kWh 0,100 63
Raport de eficiență energetică EER – 4,385 64
=+C,gen,out,rbl C,gen,in
n C,PL,k corr11
EERQQ
EER f f,
=+C,gen,out,rbl C,gen
n C,PL,k11 QQ
f,in
= C,gen,out,max C,wat,hr,in
( ) =−hr,out C,gen,out,rbl C,gen,out,req0 Q Q Q max ;
=C,gen,in
C,gen,el,in
n corr EERQ
E
PLV EER f,
=hr,el,in hr,out hr,el hr,PL,el hr,fc,eW Q p f f
=hr,el,in0 W
= ctrl,el,in ctrl,el, c i j
jW t P,
=dist,hr,el,in0 W
=dist,hr,el,in hr,out dist,elW Q p
= + +aux,el,in hr,el,in dist,hr,el,in ctrl,el,inW W W W
=
+C,gen,in
C,gen,el,in aux,el,inQ
EER
EW
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
249 Descriere Simbol Unitate de
măsură Valoare Ref formulă
în SR EN
16798 -13 Formula
Proporția de căldură ς – nu este
disponibilă 65
=C,gen,in
H,C,gen,inQ
Q
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
250
Datele de ieșire sunt rezumate în tabelul următor:
Denumire Simbol Unitate
de
măsură Valoare Destinație
prevăzută
Date privind fluxul de energie
Energia termică ce trebuie extrasă prin
sistemul frigorific QC,gen,in kWh 10,00 M4–6
Intrarea de energie electrică de
generare a frigului EC,gen,el;in kWh 2,181 M1–9,
M4–4
Energie termică recuperabilă QC,gen,out,rbl kWh 0,00 M4–1
Nivel de temperatură al căldurii de
evacuat ϑC,gen,out,max °C – M3–1
Intrarea de căldură de generare a răcirii QH;C,gen;abs;in;req kWh – M3–1
Intrarea de energie electrică auxiliară WC;aux,gen;in kWh 0,10 M1–9,
M4–4
Căldură de eliminat Qhr;out kWh 12,181 M4–1
Raportul de eficiență energetică EER — 4,385 M4–1
Date privind condițiile de funcționare
Factor de sarcină parțială al cerinței de
energie de răcire acoperită fC,PL,cvd — 1,00 M4–1
Reglarea eliminării hibride de căldură HBRD_HEAT_REJ_CTRL – M4–1
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
251 3.3. Instalații pentru apa caldă de consum
3.3.1. Obiect, domeniul de aplicare, acte normative conexe, terminologii, notații
3.3.1.1. Obiectul metodologiei și domeniul de aplicare
Aceste prevederi cuprind metode de evaluare a performanței energetice a sistemelor de încălzire
și de alimentare cu apă caldă de consum a clădirilor și își propune să precizeze metodele pentru
calculul necesarului de energie și de eficiență a sistemelor. Metodologia tratează, pe de o parte,
atât pierd erile de energie (căldură) aferente sistemului de distribuție cât și cele corespunzătoare
unităților de acumulare a apei calde, respectiv energia utilizată de generatoarele pentru producerea
apei calde de consum.
3.3.2. Clasificarea instalațiilor de alimentare cu apǎ caldǎ de consum
Instalațiile de alimentare cu apă caldă pot fi clasificate în funcție de următoarele criterii:
• numărul de surse de energie utilizate pentru prepararea apei calde de consum și a numărului
de zone de distribuție ;
• sistemele de încǎlzire adoptate pentru clădire;
• combustibilul utilizat .
3.3.2.1. Sisteme de preparare a apei calde de consum în funcție de numărul de surse
de energie și de zone de distribuție
Instalațiile de alimentare cu apă caldă de consum sunt constituite, în general, dintr -un echip ament
de preparare a apei calde de consum, eventual un rezervor de acumulare, un sistem de conducte de
distribuție (eventual recirculare a apei calde de consum) și din puncte de consum (armături
sanitare).
Energia corespunzătoare instalațiilor de alimenta re cu apă caldă de consum poate fi apreciată,
separat, pentru fiecare din cele patru sisteme constitutive importante ale instalației de alimentare,
respectiv:
• sistemul de furnizare a apei calde de consum (respectiv punctele de consum – bateriile
amestecăto are etc);
• sistemul de distribuție a apei calde de consum, inclusiv recircularea;
• sistemul de preparare/acumulare a apei calde de consum;
• sistemul de producere a energiei termice necesare preparării apei calde de consum (ex:
cazane, panouri solare, pompe de căldură, unități de cogenerare).
3.3.2.2. Zonarea instalațiilor de alimentare cu apă caldă de consum
În cazul în care clădirea are mai multe funcțiuni sau instalația de alimentare cu apă caldă de consum
servește mai mulți utilizatori, atunci calculul performanței energetice poate fi aplicat întregii
clădiri sau unei părți a clădirii, după caz. În vederea realizării acestor calcule, clădirile sunt
clasificate în funcție de numărul zonelor de consum existente în clădire, precum și în funcție de
numărul instalațiilor de alimentare cu apă caldă corespunzătoare acestor zone.
O zonă este definită ca o clădire s au o parte a clădirii cu funcțiune distinctă, pentru care se
calculează necesarul de energie utilizată pentru prepararea apei calde de consum.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
252 Conform SR EN ISO 52000 -1, tabel 10, criteriile de definire a zonelor pot fi stabilite în funcție
de:
• Condiții d iferite pentru consum, în funcție de destinația spațiilor;
• Sisteme si subsisteme pentru instalații de alimentare cu apă, diferite, utilizate în clădire.
• Tipuri diferite de sisteme pentru instalații de alimentare a apei calde de consum
Figura 3. 18. Mod de impartire a unei clădiri, în funcție de destinația diferită a spaților, in
vederea calculului pentru necesarul de apa calda (e.g. apartamente, spații pentru birouri,
spații comerciale etc); S1…S21 – spatii; A1…A3 – apartamente; O1…O2 – spatii birouri; M C
– zona Sali conferinte; SC – casa scarii; DHWZ 1… 7 – zone pentru consum apa calda.
In figura de mai sus este exemplificat un mod de definire a zonelor, in funcție de destinația
spațiilor, cu consumuri diferite .
3.3.3. Schemele de preparare a apei calde de co nsum adoptate în cazul utilizării centralelor
termice locale sau centrale
Din punct de vedere al schemei de preparare a apei calde de consum, nu există nici o diferență
între schemele de preparare cu centrala termică pentru ansambluri de clădiri și cele cu centrala
pentru o singură clădire. Echipamentele pentru prepararea apei calde de consum sunt:
• cu acumulare cu serpentină de tip boilere;
• fără acumulare de tip schimbătoare tubulare, schimbătoare cu plăci;
• cu acumulare fără serpentină (rezervor de acumulare fără serpentină) și schimbătoare de
căldură de tip recuperativ ( tubulare sau cu plăci).
Utilizarea schimbătoarelor de căldură cu acumulare determină creșterea pierderilor de căldură în
perioada în care apa caldă este acumulată.
3.3.4. Regimul de alimentare cu apă rece
Regimul de furnizare a apei reci poate fi continuu sau intermitent. In consecință, și regimul de
furnizare al apei calde poate fi asigurat cel puțin în aceleași condiții ca și pentru apa rece.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
253 În condițiile furnizării int ermitente a apei calde de consum (între anumite ore din timpul zilei), s –
a constatat o creștere a debitului de apă caldă consumată în regim de furnizare intermitentă
comparativ cu regimul de furnizare continuu.
In ceea ce privește temperatura apei reci, a ceasta este cuprinsă între 5 și 18 C .
3.3.5. Energia utilă pentru instalatiile de alimentare cu apă caldă de consum
Energia utilă corespunzătoare instalațiilor de alimentare cu apă caldă de consum reprezintă suma
energiilor utile pentru fiecare din cele patru s isteme constitutive importante ale instalației de
alimentare, respectiv:
– sistemul de furnizare a apei calde de consum (respectiv punctele de consum – bateriile
amestecătoare etc);
– sistemul de distribuție a apei calde de consum, inclusiv recircularea;
– sistemul de preparare/acumulare a apei calde de consum;
– sistemul de producere a energiei termice necesare preparării apei calde de consum (ex:
cazane, panouri solare, pompe de căldură, unități de cogenerare).
–
3.3.6. Perioadele de calcul
In final, se urmărește stabilirea consumului anual de energie pentru instalația de alimentare cu apă
caldă de consum.
Acest obiectiv poate fi atins în două moduri, după cum urmează:
– utilizând informații privind perioada de funcționare anuală a instalație i, care permit
determinarea unor valori medii globale (metodă aplicabilă clădirilor existente pentru care
există date privind consumurile facturate de apă caldă de consum etc);
– împărțind anul într -un număr de perioade de calcul (ex: luni, săptămâni), și de terminând
consumul total prin însumarea energiilor corespunzătoare pentru fiecare perioadă (metodă
utilizabilă pentru clădiri noi și pentru cele existente).
3.3.7. Recuperarea pierderilor de căldură
Când se analizează o clădire sau o parte a clădirii, nu toate p ierderile de căldură ale instalației de
alimentare cu apă caldă de consum reprezintă pierderi efective; acest fapt se datorează
recuperărilor parțiale. De exemplu, pierderile de căldură ale conductelor sunt pierderi efective în
cazul în care conductele sun t amplasate în exteriorul clădirii. Dacă conductele sunt amplasate în
interiorul spațiilor încălzite, degajarea de căldură de la conducte poate contribui la încălzirea
spațiului; în acest caz, pierderile de căldură sunt considerate recuperate, și pot fi lu ate în
considerare pentru reducerea necesarului de căldură pentru încălzire. In mod similar, în cazul în
care clădirea studiată are un sistem de răcire, pierderile de căldură ale instalației de alimentare cu
apă caldă de consum pot majora sarcina de răcire corespunzătoare.
3.3.8. Energia auxiliară totală necesară pentru instalația de alimentare cu apă caldă de
consum
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
254 Energia auxiliară este energia necesară echipamentelor electrice prezente în instalația de
alimentare cu apă caldă, respectiv pompele de distribuți e, circulație, vanele și echipamentele de
control și automatizare. Necesarul de energie auxiliară se calculează pentru fiecare sistem
component al instalației de alimentare cu apă caldă de consum. Totalul energiei auxiliare se obține
prin însumarea energie i utilizate în fiecare element component a instalației. Energia auxiliară este
exprimată în kWh/an sau în kWh/lună. O parte din energia auxiliară poate fi recuperată sub formă
de căldură.
3.3.9. Necesarul de căldură pentru prepararea apei calde de consum (energi a utilă netă)
În acest capitol se descriu metode de calcul a energiei termice necesare pentru furnizarea apei calde
la consumatori.
Există situații în care clădirea analizată nu deține instalații de alimentare cu apă caldă de consum.
In acest caz se va considera o dotare standard, teoretică, cu instalații de alimentare cu apă, care să
fie considerată în calcul.
3.3.9.1 Necesarul de căldură pentru prepararea apei calde de consum, pe baza volumului de
apă furnizat la consumator
Necesarul de căldură pentru prepar area apei calde de consum corespunde energiei necesare
încălzirii apei calde de consum, cerută de consumator, la temperatura dorită.
In cazul în care există un sistem de contorizare al volumului de apă caldă consumată, atunci
necesarul de apă caldă poate f i determinat direct .
In cazul lipsei unui sistem de contorizare, necesarul de apă caldă de consum poate fi determinat în
funcție de numărul și de tipul consumatorilor. Energia totală pentru încălzirea necesarului de apă
caldă de consum se determină prin însumarea cerințelor in dividuale.
Necesarul de energie pentru apa caldă de consum furnizată utilizatorului Q W depinde de volumul
livrat și de temperaturile apei. Necesarul de energie se detemină cu relația :
[kWh/h] (3. 183)
daca se realizeaza calculul pentru valori medii zilnice, sau
, daca se determina valori orare.
in care
QW;nd Energia termică necesară, determinată un pas de timp egal cu o ora [kWh/h]
Vt Volumul de apă caldă de consum, pe durata pasului de timp t [l/h]
VW,day Volumul zilnic de apă caldă de consum, cu temperatura stabilită [l/zi]
cW Caldura specifică a apei [kWh/kgK]
ρW Densitatea apei (se poate considera valoarea 1000 kg/m3) [kg/m3]
( ) , ; ;1
1.000W nd t W W W draw W cQ V c = −
, t W day hV V x=
, t W day hV V x=
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
255 W,draw Temperatura de utilizare a apei calde la punctul de consum, rezultată în
urma amestecului apei reci cu apa caldă, la punctul de furnizare (e.g.
baterie) [°C]
W;c Temperatura apei reci de consum [°C]
xh Coeficient de repartiție orară a consumului de apă caldă, conform
specificatiilor din anexa B, tabel B.2. din SR EN 12831 -3:201 7; acest tabel
conține coeficienți de repartiție orarǎ pentru clǎdiri de locuit individuale,
apartamente, cǎmin pentru bǎtrȃni, cǎmine de studenți, spital. %
3.3.9.2 Temperatura de utilizare a apei calde de consum, W,draw
Temperatura de preparare a apei calde de consum W,draw se diferențiază față de temperatura de
utilizare a apei calde; pentru preparare, se adoptă temperaturi de 40 -60oC, iar pentru utilizare,
temperaturile se încadrează în intervalul 35 și 60 oC, după cum urmează:
• pentru igienă corporală – 35 – 40 oC;
• pentru spălat / degresat – 50-60 oC.
Conform SR EN 12831 -3, anexa B, tabel B.6, se poate considera la punctul de consum o
temperatur ă de utilizare a apei calde de consum de 42oC.
3.3.9.3 Temperatura de alimentare cu apă rece pentru consum
În mod convențional , temperatura apei reci de consum se consideră egală cu 10oC, conform SR
EN 12831 -3, anexa B, tabel B.6.
Se poate considera, pentru temp eratura apei reci de consum, ca variantă alternativa , valoarea
temperaturii medii anuale a aerului exterior.
3.3.9.4 Volumul necesar de apă caldă de consum calculat cu debite specifice [e.g. l/om,zi,
l/unitate consum,zi ]
Volumul teoretic de apă caldă necesară consumului se determină în funcție de destinația clădirii,
de tipul consumatorului de apă caldă de consum si de numărul de utilizatori / unități de folosință,
conform următoarelor relații de calcul:
[l/zi] (3. 184)
[l/zi] (3. 185)
ȋn care
VW;day volumul zilnic de apă caldă de consum, la temperatura specificată
de utilizare W,draw [l/zi]
VW;P;day necesarul specific de apă caldă de consum, la temperatura de
utilizare, W,draw , pentru o persoană, pe durata unei zile [l/om, zi]
, , ,W day W P day PV V n =
, , ,W day W f dayV V f =
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
256 VW;f;day necesarul specific de apă caldă de consum, la temperatura de
utilizare, W,draw , pentru unitatea de utilizare/folo sință, pe
durata unei zile [l/ unitate, zi]
nP numărul de persoane, consumatori în cladirea/zona analizată [ – ]
f numărul de unități de utilizare în cladirea/zona analizată [ – ]
Valorile necesarurilor specifice de apă caldă de consum aferente persoanelor sau unităților
de consum , precum si numărul de consumatori/ unități de consum (n p, ) depind de:
• tipul și destinația clădirii;
• tipul activității desfășurate în clădire;
• tipul ac tivităților, pe zone ale clădirii, atunci când în clădire există mai multe activități care
diferențiază volumele de apă caldă consumate în clădire;
• standardele sau clasa de activitate, ca de exemplu numărul de stele pentru hoteluri sau
categoria restaurant elor;
• necesarul specific de apǎ caldǎ de consum este considerat la temperatura de 60oC, iar
temperatura apei reci utilizată pentru alimentarea cu apă a echipamentelor preparatoare de
apă caldă de consum este de 10oC. Numǎrul de unitǎți de consum se stabile ște ȋn urma
analizei clǎdirii.
3.3.9.5 Necesarul specific de apă caldă de consum aferente persoanelor VW,P,day ȋn clădiri de
locuit, metodǎ de calcul
Necesarul specific de apă caldă de consum, , aferente persoanelor, ȋn clădiri de locuit,
poate fi stabilit prin calcul, ȋn funcție de suprafața locuibilǎ si numǎrul de persoane echivalente,
conform prevederilor din normativul I9 si SR EN 12831 -3, anexa B.2.2, aplicȃnd urmǎtoarea
metodologie:
Etapa 1 – se determinǎ numǎrul echivalent de persoane n P, eq; acest numar se determina ȋn funcție
de n P, eq,max ; nP, eq,max se determinǎ ȋn funcție de aria locuibila A h
A. Calculul n P, eq,max pentru locuinte unifamiliale
In primă fază, suprafața (aria) locuibilă A h este utilizată pentru determinarea termenului ,
cu relația de calcul următoare :
(3. 186)
Ulterior, numărul total de persoane echivalente se stabileste astfel cu relatia urmatoare:
(3. 187)
,,W P dayV
,,W f dayV
f
,,W P dayV
, ,maxP eqn
( )2
22
, ,max
21 if 30 m
{ 1,75 0,018 75 70 if 30 m 70 m
0,025 if 70 mh
P eq h h
hhA
n A A
AA
= − −
( ), ,max max
,
, ,max maxif 1,75
{1,75 0,3 1,75 if 1,75P eq
P eq
P eqnn
nnn
=+ −
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
257 B. Calculul nP, eq,max pentru pentru apartamente
Suprafața (aria) locuibilǎ A h este utilizată, pentru început, pentru determinarea termenului
, dupǎ cum urmeazǎ:
(3. 188)
Ulterior se determina numărul total de persoane echivalente definit cu relația :
(3. 189)
Etapa 2 – se determinǎ valoarea necesarului specific de apǎ caldǎ de consum, cu urmǎtoarea
relație de calcul:
(3. 190)
ȋn care:
Ah Suprafața (arie) locuibilǎ [m2]
nP,eq Numǎrul de persoane echivalente, utilizate pentru determinarea necesarului
specific de apǎ caldǎ de consum, pentru clǎdiri individuale, ȋnșiruite sau apartamente
nP,eq,max Numǎrul max de persoane echivalente, corespunzǎtor zonei sau a unei pǎrți din
zona alimentatǎ cu apǎ caldǎ de același echipament de preparare a apei calde de consum
(echipament pentru preparare individuala sau preparare comunǎ pentru locuințe colective)
x, y Coeficienti; valori implicite sunt: x = 40,71; y = 3,26
3.3.9.6 Necesarul de apă caldă de consum, mediu zilnic, aferente persoanelor, V W,day ȋn clădiri
de locuit, metodă de calcul
Cu datele calculate anterior, pentru determinarea necesarului de apă caldă de consum, se aplică
relația de calcul :
[l/zi] (3. 191)
In care nP este reprezentat de termenul nP,eq, respectiv numărul echivalent de persoane pentru un
apartament.
3.3.9.7 Necesarul de apă caldă de consum aferente persoanelor VW;day ȋn clădiri de locuit,
metodă alternativă
Conform SR EN 12831 -3, poate fi utilizată o procedură de calcul simplificată, ȋn care se consideră
direct numărul de ocupanți ai locuinței analizate nP (dacă această valoare este cunoscuta), precum
si valoarea pentru necesarul specific de apă caldă de consum, considera tă direct din SR EN 12831 –
3:201 7, tabel B.5.
Aceste valori vor fi utilizate ȋn următoarea relație de calcul ( unde debitul specific de apǎ caldǎ de
consum se va considera din SR EN 12831 -3:201 7, tabel B.5.) :
(3. 192)
, ,maxP eqn
( )2
22
, ,max
21 if 10 m
{ 1,75 0,018 75 50 if 10 m 50 m
0,035 if 50 mh
P eq h h
hhA
n A A
AA
= − −
( ), ,max , ,max
,
, ,max , ,maxif 1,75
{1,75 0,3 1,75 if 1,75P eq P eq
P eq
P eq P eqnn
nnn
=+ −
,,
,min ;h
W P day
P eqAV x yn
=
, , ,W day W P day PV V n =
, , ,W day W P day PV V n =
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
258 3.3.9.8 Necesarul de apă c aldă de consum VW;day pentru clădiri terțiare, în funcție de
numărul de unități de consum
Se aplicã relația de calcul :
[l/zi] (3. 193)
În care:
VW;f;day necesarul specific de apă caldă de consum, la temperatura de utilizare, ϑW,draw ,
pentru unitatea de utilizare/folosință, pe durata unei zile, [l/ unitate, zi] , valorile se obtin din SR
EN 12831 -3:201 7, anexa B, tabel B4. Aceste valori sunt exprimate pentru o temperatură de 60oC,
iar temperatura apei reci cu care se alimentează echipamentele preparatoare de apă caldă este de
10oC. Numǎrul de unitǎți de consum se stabilește ȋn urma analizei clǎdirii.
f numărul de unități de utilizare în cladirea/zona anali zată, [ – ]
3.3.9.9 Necesarul de energie aferentă preparării volumului de apă caldă de consum, în
funcție de suprafață
Alternativ , suprafața poate fi utilizată ca număr de unități de consum.
In acest caz, necesarul de energie aferentă preparării volumului de apă caldă de consum se poate
determina cu relația :
[l/zi] (3. 194)
În care:
QW energia necesară pentru DHW, pe o interval de n zile [kWh/interval n zile]
QW,A,day energia specifică necesară pentru DHW, exprimată pe unitatea
de suprafață și zi, considerând o temperaturi definite pentru apa
caldă de consum (e.g. 42 oC) cat si pentru apa rece, utilizată
pentru alimentarea echipamentelor preparatoare (10 oC) [kWh/zi/m2]
A aria suprafeței analizate [m2]
nday numarul de zile considerate în calcul [zi]
Valorile pentru energia specifică necesară pentru consumurile de apă caldă de consum, exprimate
în kWh/zi/m2, sunt prezentate în SR EN 12831 -3:201 7, anexa B, capitol B.2.1, tabel B3,
considerând o temperatură de 42oC pentru apa caldă si 10 oC pentru apa rece de consum.
3.3.10. Metoda de calcul a pierderilor de căldură pentru conductele de distribuție a apei
calde de consum
Această metodă de calcul se referă la pierderile suplimentare de căldură și la calculul consumului
de energie al sistemelor de distribuție a apei calde de consum, necesar evaluării consumului total
de energie al clădirii.
Prin sistem de distribuție se înțelege ansamblul traseelor de alimentar e cu apă caldă de consum,
inclusiv conductele de recirculare, împreună cu pompele care asigură circulația fluidului și
, , ,W day W f dayV V f =
,, W W A day dayQ Q A n=
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
259 dispozitivele și sistemele de automatizare și control aferente. Din aceste circuite fac parte
distribuția orizontală, coloanele și racord urile către consumatorii de apă caldă de consum, inclusiv
conductele de recirculare.
Metoda de calcul este utilizată pentru următoarele aplicații:
calculul pierderilor suplimentare de energie termică a sistemelor de distribuție pentru apa caldă de
consum ;
calculul consumului auxiliar de energie electrică pentru acționarea pompelor.
Termenii, definițiile, simbolurile și abrevierile sunt în concordanță cu SR EN ISO 52001 -1:2017
și SR EN 15316 -3:2017. Detalii suplimentare privind funcționarea sistemelor de control se găsesc
în standardul SR EN 15232 -1, Performanta energetica a cladirilor. Partea 1 Impact al
automatizarii, reglarii si managementului tehnic al cladirii .
3.3.10.1 Calculul pierderilor de căldură si a energiei auxiliare aferente sistemului de
distribuție a apei calde de consum
In urma aplicării procedurilor de calcul, se vor obține următorii termeni, după cum urmează:
pierderile de căldură ale sistemelor de distribuție pentru apa caldă de consum: Q W,dis,ls (kWh);
pierderile de căldură recuperabile ale si stemelor de distribuție pentru apa caldă de consum: Q W,dis,rbl
(kWh);
• energia auxiliară consumată pentru distribuția apei calde de consum: W W,dis (kWh);
• energia auxiliară recuperabilă la distribuția agentului termic pentru încălzire: Q H,dis,rbl
(kWh);
• energia auxiliară recuperabilă aferentă distribuției apei calde de consum: Q W,dis,rbl (kWh);
• energia auxiliară recuperată aferentă distribuției apei calde de consum: Q W,dis,rvd (kWh) .
•
Intervalul de timp, considerat pentru analiză, poate fi orar, l unar sau anual, în funcție de modul de
introducere a parametrilor de intrare.
Toate valorile de intrare și de ieșire sunt valori medii pe intervalul de timp utilizat. Această metodă
de calcul este o metodă staționară și nu ia în considerare niciun efect dinamic. Această metodă nu
este recomandabilă pentru simulări dinamice ale fenomenelor de transfer de căldură.
In cazul in care nu se cunoaște lungimea conductelor din instalația de distribuție a apei calde de
consum, se pot face aproximări ale aces tor lungimi pornind de la elementele caracteristice
clădirii/unității analizate, conform anexei B2.3 din SR EN 15316 -3:2017.
3.3.10.2 Determinarea condițiilor de calcul
A. Calculul pierderilor de căldură
Determinarea pierderilor de căldură ale unui sistem de distribu ție se bazează pe temperatura medie
a agentului vehiculat, pe temperatura zonei ambiante, pe transmitanța termică a conductelor, pe
lungimea conductelor și pe timpul de funcționare.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
260 B. Calculul temperaturii medii a apei vehiculate
Temperatura medie a apei in sistemul de distribuție a apei calde de consum
este dată de
relația:
[°C] (3. 195)
In care
ϑW [°C] Temperatura apei calde de consum ȋn rețelele de distribuție, valoare medie
aferentă pasului de timp adoptat. Pasul de timp adoptat poate fi cuprins in
intervalul 1 -8760 h.
[°C] Diferența de temperatură intre temperatura apei calde de consum furnizată
la punctul de consum, si temperatura de întoarcere a apei calde de consum
pe traseul de recirculare, valoare medie, pentru pasul de timp considerat
Se face distincția intre o conductă de distribuție apă caldă de consum însoțită de o conductă de
recirculare, făcând parte dintr -un sistem inelar, și o conductă de distribuție neînsoțită de
recirculare, ca de exemplu legătura de la rețeaua inelară (compusa din distribuție si recirculare)
către consumatorul de apă caldă, denumită, ȋn standardele europ ene, „stub”, denumire care se
menține ca indice, ȋn notații, al termenilor corespunzători acestor tipuri de conducte.
C. Calculul transmitanței termice a conductelor
Transmitanța termică liniară pentru țevi izolate, Ψ, amplasate în spații deschise, cu un coeficient
total de transfer termic incluzând convecția și radiația pe partea exterioară, se ca lculează cu relația
următoare:
Ψ=𝜋
1
2𝜆𝐷𝑙𝑛𝑑𝑎
𝑑𝑖+1
ℎ𝑎𝑑𝑎 [W / mK] (3. 196)
în care:
di, da – sunt diametrul interior și diametrul exterior al țevii fără izolație, [m];
ha – este coeficientul global de transfer termic (convecție și radiație), [W/m2K];
𝛌D – este conductivitatea termică a izolației, [W/m K]
Transmitanța termică liniară pentru țevi îngropate, Ψ em, este:
Ψ=𝜋
1
2[1
𝜆𝐷𝑙𝑛𝑑𝑎
𝑑𝑖+1
𝜆𝑒𝑚𝑙𝑛4𝑧
𝑑𝑎] [W / mK] (3. 197)
unde:
z – este adâncimea de îngropare a țevii față de suprafața terenului, [m];
𝛌em – este conductivitatea termică a materialului de îngropare, [W/mK]
Transmitanța ter mică liniară pentru țevi neizolate, Ψ non, se calculează:
Ψ𝑛𝑜𝑛 =𝜋
1
2[1
𝜆𝑝𝑙𝑛𝑑𝑝,𝑎
𝑑𝑝,𝑖+1
ℎ𝑎𝑑𝑝,𝑎] [W / mK] (3. 198)
unde:
dp,i, dp,a- sunt diametrul interior și diametrul exterior al țevii neizolate, [m];
ha – este coeficientul global de transfer termic (convecție și radiație), [W/m2K];
W,mean2W
W=−
W
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
261 𝛌p – este conductivitatea termică a țevii, [W/mK]
Un calcul aproximativ pentru transmitanța termică liniară a țevilor neizolate, Ψ non , se poate face
cu relația următoare:
Ψnon = h a ∙𝛑 ∙dp,a [W/ mK] (3. 199)
Anexa B a standardului SR EN 15316 -3, tabel B4, indică valori convenționale ale transmitanței
termice liniare a țevilor, în funcție de vechimea clădirii și caracteristicile de montaj ale rețelei de
distribuție.
D. Calculul pierderilor de cǎldurǎ aferente conductelor de distribuție cu recirculare
DHW, Q W,dis,ls
Pierderea de căldură aferentă unor conducte de distribuție a apei calde de consum însoțite de
recirculare se obține cu ecuația următoare:
QW,dis,ls =1
1000∑ ∑𝜓𝑗(θW,mean −θamb ,j)(𝐿+𝐿𝑒𝑞𝑢𝑖𝑝 )𝑗𝑡𝑐𝑖 𝑗𝑡𝑤,𝑜𝑝
0 [kWh] (3. 200)
unde:
θW,mean – temperatura medie a apei in conductele de distribuție și recirculare a apei calde de consum
j – index pentru zona ambiantă pentru conducta de distribuție (zona climatizată sau
neclimatizată);
θW,amb,j –temperatura ambiantă ȋn ȋncǎpere sau ȋn spațiul zona de amplasare a conductei de
distribuție apǎ caldǎ de consum [oC];
L – lungimea conductei de distribuție, în zona j (zona climatizată sau neclimatizată), valoare
medie pentru pasul de timp considerat [m];
Lequi – lungimea echivalentă a conductei, în zona j (zona climatizată sau neclimatizată),
corespunzatoare pierderilor de sarcinǎ locale (vane, flanșe, armături,etc), [m];
tci – intervalul pasului de timp de calcul , [h];
tW,op – timpul total de operare pentru recirculare a apei calde de consum, [h]
Ψ – transmitanța termică liniară pentru conducta j, [W/mK]
E. Calculul pierderilor de cǎldurǎ aferente conductelor de distribuție fara recirculare DHW,
QW,dis,ls,stub
Pierderea de căldură aferentă porțiunii de conducte de distribuție a apei calde de consum neînsoțite
de recirculare, Q W,dis,ls,stub , considerată pentru pasul de timp, pe durata furnizării apei la punctul de
consum, se determină cu relația de calcul :
𝑄𝑊,𝑑𝑖𝑠,𝑙𝑠,𝑠𝑡𝑢𝑏 =(∑𝑉𝑠𝑡𝑢𝑏 𝑗∗𝜌𝑤∗𝑛𝑡𝑎𝑝 ,𝑗 𝑗 )∗𝑐𝑤∗(𝜃𝑤−𝜃𝑤,𝑎𝑚𝑏 ,𝑗)∗𝑡𝑐𝑖 [kWh] (3. 201)
În care:
cW [kWh/kgK] Căldura specifică a apei
mW,dis,stub [kg/h] Debitul de apă caldă furnizat la punctul de consum, pe durata
pasului de timp considerat
Vstub,j [m3] Volumul conductelor din circuitul deschis, pentru fiecare zonǎ j
definitǎ (zone cu notația „stub”);
W [kg/m3] Densitatea apei
ntap,j [1/h] Numărul de utilizări la punctul de consum, pentru fiecare zonã j
si pas de timp;
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
262 Pierderea de căldură aferentă unui sistem de distribuție a apei calde de consum cu recirculare, in
absența consumului de apă caldă Qw,dis,nom , se determină cu relația de calcul
[kWh] (3. 202)
Relația este similară cu relația calcului QW,dis,ls,stub dar în care apare temperatura W,avg ȋn locul
termenului W,mean .
ϑW,avg [°C] Valoarea medie a temperaturii apei calde de consum intr -un sistem de distribuție
si recirculare a apei calde, fără consum de apă, pe durata pasului de timp
consid erat.
Determinarea temperaturii ϑW,avg, dupa un interval de timp de neutilizare a instalației
Caz 1 – Determinarea temperaturii ϑW,avg
Etapa 1 – Se calculează qi, pierderea de căldură specifică liniară, cu relația:
[W/m] (3. 203)
Etapa 2 – Se determină valoarea coeficientului exponențial Ci, cu relația:
Exponentul C i , necesar evaluării scăderii temperaturii apei calde de consum după o operație de
utilizare, este dat de relația :
(3. 204)
Vi [m3] Volumul de apã conținut de tronsonul i al sistemului de distribuție apã caldã de
consum
cP [kg/m3] Cãldura specificã a materialului din care este realizatǎ conducta
mP,i [kg] Masa efectivã a tronsonului i al rețelei de distribuție apã caldã de consum,
exclusiv apa conținutã
tatap [h] Durata între utilizãri (furnizãri ale apei calde de consum) (1 h)
qi [W/m] Pierderea de cãldurã specificã pe lungime unitarã (calculatǎ la etapa 1)
Etapa 3 – Cu ajutorul coeficientului exponențial Ci se determină valoarea temperaturii apei calde
de consum, dupa un interval de timp de neutilizare a instalației, ϑ W,dis,atap :
[°C]
(3. 205)
Caz 2 – Determinarea temperaturii W,avg considerând cunoscute pofilele de consum DHW
Această metodă poate fi utilizată in cazul în care se cunoaște profilul de consum pentru apa caldă.
In acest caz, valoare medie a temperaturii apei calde de consum ϑ W,avg utilizata in relația de
determinare a pierderii de căldură aferentă unui sistem de distribuție a ap ei calde de consum cu
recirculare, in absența consumului de apă caldă, poate fi determinată cu relația:
[°C] (3. 206)
( )( ),
, , , , ,
01
1000W opt
W dis nom j W avg W amb j equi cijjQ L L t = − +
( ) ,, i i W W amb jq = −
( ) , ,,atap ii
i
W W i p p i W W amb it qLCc V c m = + −
( ) , , , , , , , ,iC
W dis atap i W ah j W avg begin W amb j e −= + −
, , ,
,2W avg begin W dis atap
W avg+=
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
263 in care temperatura medie a apei calde de consum W,mean este dată de relația:
[°C] (3. 207)
Această metodă simplificată poate fi adoptată dacă se adopta o metodă de calcul cu un pas de timp
orar.
Pierderea de căldură aferentă unui sistem de distribuție a apei calde de consum cu recirculare se
determină cu relația:
[kWh] (3. 208)
in care:
• QW,dis,ls – pierderea de căldură aferentă recirculării, în timpul furnizării apei calde de
consum;
• Qw,dis,nom – pierderea de căldură aferentă recirculării, între utilizări ale apei calde de consum;
• QW,dis,stub – pierderea de c ăldură aferentă sistemului de distribuție, în timpul utilizării apei
calde de consum.
3.3.10.3 Calculul pierderilor de căldură recuperabile
Pierderile termice (de căldură) recuperabile ale sistemului de distribuție pentru apă caldă de
consum, Q W,dis,rbl se calcule ază numai pentru lungimea conductelor care traversează spații
climatizate(încălzite sau răcite).
Aceste pierderi se calculează aplicând relația pentru pierderea de căldură aferentă unor conducte
de distribuție a apei calde de consum însoțite de recirculare , în care lungimea L, este lungimea
conductelor de distribuție din spațiile climatizate, L condispace :
QW,dis,condispace =1
1000∑ ∑𝜓𝑗(θW,mean −θw,amb ,j)(𝐿𝑐𝑜𝑛𝑑𝑖𝑠𝑝𝑎𝑐𝑒 +𝐿𝑒𝑞𝑢𝑖𝑝 )𝑗𝑡𝑐𝑖 𝑗𝑡𝑤,𝑜𝑝
0[kWh]
(3. 209).
În aceste condiții, se poate calcula un factor de recuperare a pierderilor de căldură, f W,dis,rbl , astfel:
fW,dis,rbl = Q W,dis,ls,condispace /QW,dis,ls,total [-] (3. 210)
Energia termică recuperabilă din pierderile de căldură ale distribuției pentru apă caldă de consum
este:
QW,dis,rbl = fW,dis,rbl ∙ QW,dis,ls,total [kWh] (3. 211)
3.3.10.4 Calculul consumului de energie auxiliară
Calculul consumului de energie auxiliară a sistemului de distribuție se bazează pe puterea
proiectată a pompelor de recirculare, pe pierderile de sarcină în sistem, pe debitele de fluid
proiectate, pe factorul de utilizare a energiei corespunzător funcționării pompelor și pe timpul de
funcționare. Consumul auxiliar de energie reprezintă consumul electric al pompelor de recirculare
care asigură debitele de fluid în rețeaua de distribuție (cu recirculare).
Determinarea puterii proiectate a pompelor de recirculare, P W,hydr,des
0,2
, 25W mean−=
, , , , , , , , ,W dis ls total W dis ls W dis nom W dis stubQ Q Q Q = + +
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
264 In primul rând, se determină puterea proiectată a pompelor de recirculare, P W,hydr,de s, care este dată
de relația următoare:
PW,hydr,des = ∆pW,des ∙ V̇W,des/3600 [kW] (3. 212)
unde:
∆pW,des – pierderea de sarcină pe circuitul de distribuție si recirculare apă caldă de consum, cel mai
dezavantajat (înălțimea de pompare furnizată de pompă, valoare proiectată), [kPa];
V̇W,des – debitul de apă caldă de consum, valoare proiectată [m3/h].
Pierderea de sarcină a unui sistem de conducte în circuit închis, ∆p W,des
Pierderea de sarcină a unui sistem de conducte în circui t închis, ∆p W,des, se calculează cu relația:
∆pW,des = (1 + fcomp) ∙ RW,max ∙ Lmax + ∆pW,add [kPa] (3. 213)
unde:
fcomp – este factorul de rezistență al componentelor în sistemul de distribuție, ( -), conform Anexa
B.5.2.2, SR EN 15316 -3:2017, respectiv
pentru rețele de distribuție obișnuite, f comp = 0,3
pentru rețele de distribuție cu multe schimbări de direcție, f comp = 0,4
RW,max – este pierderea de sarcină liniară pe circuitul cel mai dezavantajat, [kPa/m], conform Anexa
B.5.2.1, SR EN 15316 -3:2017, tabel B8;
Lmax – este lungimea maximă a circuitului de distribuție cel mai dezavantajat, (m);
∆pW,add – este pierderea de sarcină loc ală aferentă rezistențelor hidraulice suplimentare locale,
[kPa], conform Anexei B, SR EN 15316 -3:2017, tabel B9;
Necesarul de energie al pompei de recirculare, W W,dis,hydr,an
Necesarul de energie al pompei de recirculare, W W,dis,hydr,an , este dat de rela ția:
WW,dis,hydr,an = P W,hydr,des ∙βW,dis ∙ tW,op,an ∙ fW,corr [kWh] (3. 214)
unde:
PW,hydr,des – puterea pompelor proiectate, de recirculare, determinată anterior
βW,dis – este factor de funcționare (încărcare) la sarcina parțială a sistemului de distribuție,
cu valori între (0….1);
tW,op,an – este timpul de funcționare a sistemului de distribuție, [h];
fW,corr – factorul de corecție pentru condiții speciale de proiectare a sistemului de distribuție,
conform Anexa C, SR EN 15316 -3:2017; fW,corr = fHB ∙ fspecial
fHB – este factor pentru echilibrarea hidraulică și valoarea lui este:
fHB = 1,0 dacă sistemul este echilibrat hidraulic
fHB = 1,15 dacă sistemul este dezechilibrat hidraulic
fspecial = 1,0 pentru distribuție
Consumul de ene rgie auxiliară, W W,dis,hydr,an , este:
WW,dis,an = W W,dis,hydr,an ∙εW,dis [kWh] (3. 215)
unde:
WW,dis,hydr,an – calculat anterior
εW,dis – este factorul de utilizare a energiei al pompelor de distribuție, [ -]
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
265 Factorul de utilizare a energiei al pompelor de distribuție , εW,dis, se calculează astfel:
εW,dis = fW,e ∙ (C P1 + C P2 ∙ βW,dis-1) ∙ EEI/0,25 [-] (3. 216)
unde:
fW,e – factor de eficiență, [ -];
CP1, CP2 – constantă în funcție de sistemul de control al pompei, pentru distribuție apă caldă
de consum, [ -],conform Anexei B, SR EN 15316 -3:2017, tabel B7;
EEI – indexul eficienței energetice, [ -], din anexa B
Factorul de eficiență, f W,e
Factorul de eficiență, fW,e, este dat în general, de raportul următor:
fW,e = P W,ref/ PW,hydr,des [-] (3. 217)
unde:
PW,ref – este puterea de referință a pompei, [Kw]
Pentru pompe de recirculare (wet running meter) cu puterea hidraulică proiectată 0,001
<PW,hydr,des < 2,5 kW, puterea de referință este, conform EU – Regulation Nr. 622/2012, calculată
cu:
PW,ref = [1,7 ∙ P W,hydr,des + 17∙(1 – e-0,3∙ PW,hydr,des)]∙ 10-3 [kW] (3. 218)
Pentru instalații existente, se poate considera ca putere de referință, P W,ref , puterea electrică
înscrisă pe etichetă, P el,pmp.
Energie auxiliară pentru cablurile incălzitoare
Consumul de energie auxiliară aferentă cablurilor încălzitoare aferente distribuțiilor din instalațiile
de alimentare cu apă caldă de con sum, QW,dis,rbl este dat de relația de calcul:
(3. 219)
in care:
QW,dis,ls =1
1000∑ ∑𝜓𝑗(θW,mean −θw,amb ,j)(𝐿+𝐿𝑒𝑞𝑢𝑖𝑝 )𝑗𝑡𝑐𝑖 𝑗𝑡𝑤,𝑜𝑝
0 [kWh] (3. 220)
considerându -se doar lungimea conductelor pentru apa calda de consum.
Energii auxiliare recuperabile și recuperate
Energia auxiliară recuperabilă pentru sistemul de distribuție al instalațiilor de distribuție apă caldă
de consum este considerat un flux termic către zona ambiantă și se calculează astfel:
QW,dis,rbl = frbl,dis ∙WW,dis [kWh] (3. 221)
Unde f rbl,dis este factor de recuperare a energiei auxiliare în sistemul de distribuție.
Energia auxiliară recuperată de sistemul de distribuție pentru apă caldă de consum, Q W,dis,rvd , ca
flux termic cătr e fluid, este dată de ecuația:
QW,dis,rvd = (1 – frbl,dis )∙W W,dis [kWh] (3. 222)
Valoarea factorului de recuperare f rbl,dis, este menționată în Anexa B.6, SR EN 15316 -3, tabel B11,
astfel:
– pentru pompe cu izolație termică: f rbl,dis = 0,10
– pentru pompe fără izolație termică: f rbl,dis = 0,25
, , , ,W dis rib W dis lsWQ =
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
266 3.3.11. Pierderi de caldurǎ aferente rezervoarelor de acumulare
Informații referitoare la metodă
In scopul calculului, rezervorul de acumulare este împărțit în volume care reflectǎ stratificarea
termicǎ a apei in rezervor. Ipoteza considerǎ o temperatură ambientalǎ constantǎ ȋn spațiul de
amplasare a rezervorului.
Sursa de agent termic primar aferent rezervorului poate fi amplasată în afara rezervorului de
acumulare (e.g. cazane, po mpe de căldură) sau în interior pentru cazuri specifice (e.g. rezistențe
electrice).
Temperatura oricărui volum de calcul din rezervor reprezintă rezultatul bilanțului energetic pentru
volumul considerat (consum de energie, transfer de masă, pierderi term ice prin anvelopă).
Pierderi de energie termică la nivelul rezervorului de acumulare.
Calculul pierderilor de energie termicǎ aferentǎ rezervorului poate fi realizatǎ considerȃnd metode
detaliate, care considerǎ condiții de calcul dinamic, cu variația in timp a temperaturii in rezervor,
cu volume de calcul multiple sau metode simplificate, care utilizeaza un model cu volum unic si
temperatura uniforma (fǎrǎ stratificare termicǎ). Aceastǎ metodǎ simplificatǎ este descrisǎ in
continuare.
Metoda anuală (met oda B, modelul cu un volum unic)
Numărul volumelor de calcul din rezervor poate fi redus la 1 (model fără stratificare termică) când
temperatura la nivelul întregului rezervor este considerată omogenă. Nu se considerǎ o variație a
temperaturii in functie d e timp.
In aceste ipoteze, pierderile de cǎldurǎ la nivelul mantalei rezervorului se calculeazǎ cu relația:
(3. 223)
Semnificația termenilor este
următoarea:
– coeficient de corecție ale cărui valori depind de tipul de automatizare și de
dimensiunile rezervorului de acumulare. Acest coeficient de corecție ține cont de faptul că, în
interiorul rezervorului de acumulare, apa se va stratifica, ceea ce duce la dimi nuarea pierderilor de
căldură către mediul exterior deoarece în anumite zone ale rezervorului temperatura apei este
maiscăzută. Acest coeficient de corecție poate avea valori între 0 și 1. Pentru modelul ce presupune
un volum unic de acumulare și avînd o t emperatura uniformă, este considerat egal cu
1. Se utilizează valori mai mici decît 1 ale , dacă acest parametru este calculat cu
procedura prezentată în Anexa D din SR CEN/TR 15316 -6-10:2017 .
– coeficient de corecție ce ține cont de pierderile termice aferente distributiei agentului
termic primar. Acest coeficient depinde de numărul de racorduri ale rezervorului, de tipul de
fsto;bac;acc
fsto;bac;acc
fsto;bac;acc
fsto;dis;ls
( )ci ambsto setstolssto
lsdissto accbacsto totlssto tHf f Q − =; ;;
;; ;; ;;1000
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
267 conexiune al acestora, tipurile izolației termice la nivelul conductelor și al vanelor; acest coeficient
poate lua valori între 1 și 5.
– egal cu 1, in situația in care nu există întreruperi ale izolației și nu există pierderi de
agent termic pe traseul către rezervorul de acumulare. In acest caz ideal, pierderile de energie
termică sunt prezente doar pe distribuție.
– egal cu 3 (valoare recomandată pentru calcule) corespunde situației celei mai des
întâlnită în realitate, anume izolația este prezentă doar pe traseele rectilinii ale conductelor de agent
termic primar, nu si pe celelalte racorduri, iar teurile, coturile și vanele n u sunt izolate.
– reprezintă transmitanța la nivelul pereților rezervorului de acumulare, exprimată în W/K
și poate lua orice valoare de la 0 la infinit. Acest parametru va fi specificat de către furnizorul /
producătorul rezervorului.
– reprezintă tem peratura apei in interiorul rezervorului de acumulare în °C
considerat ca volum de calcul unic, cu temperatură constantă (poate avea valori până la 110 °C, în
funcție de aplicație).
– temperatura mediului înconjurător în °C (de exemplu 15 °C).
– timpul considerat în calcul, respectiv numărul de ore dintr -un an, 8760 de ore.
ANEXA 3.3.A Necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de consum , Q W,nd
Acest exemplu de calcul se va realiza pentru o zona a unei cladiri. O zonă este definită ca o clădir e
sau o parte a clădirii cu funcțiune distinctă, pentru care se calculează necesarul de energie utilizată
pentru prepararea apei calde de consum. Criteriile de definire a zonelor sunt stabilite Conform SR
EN ISO 52000 -1, tabel 10.
Pasii pentru stabilirea necesarului de caldura aferent prepararii apei calde sunt prezentati mai jos.
A. CLADIRI REZIDENTIALE
Relati generala este urmatoarea:
[kWh/h]
Semnificatia termenilor este prezentata mai jos.
daca se realizeaza calculul pentru valori medii zilnice, sau
, daca se determina valori orare.
cW Caldura specifică a apei [kWh/kgK]
ρW Densitatea apei (se poate considera valoarea 1000 kg/m3) [kg/m3]
fsto;dis;ls
fsto;dis;ls
Hsto;ls
Jsto;set
Jamb
tci
( ) , ; ;1
1.000W nd t W W W draw W cQ V c = −
, t W day hV V x=
, t W day hV V x=
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
268 W,draw Temperatura de utilizare a apei calde la punctul de consum, rezultată în
urma amestecului apei reci cu apa caldă, la punctul de furnizare (e.g.
baterie) [°C]
W;c Temperatura apei reci de consum [°C]
Pasul 1
Pornind de la aria locuibila Ah (mp) se calculeaza termenul n P, eq,max (numar maxim de persoane
echivalente) utilizand relatiile de mai jos:
– locuinte unifamiliale
– imobil colectiv
(apartamente)
Exemplu:
Pentru un imobil de apartamente cu suprafata de 100 mp se calculeaza nP, eq,max (numar maxim de
persoane echivalente) utilizand varianta corespunzatoare situatiei in care aria locuibila este mai
mare de 50mp.
Rezulta: nP, eq,max, = 3,50.
Pasul 2
Pornind de la valoarea lui n P, eq,max se calculeaza n P, eq (numărul total de persoane echivalente)
utilizand relatiile de mai jos:
– locuinte unifamiliale
– imobil colectiv
(apartamente)
Exemplu:
Pentru un imo bil de apartamente cu suprafata de 100 mp se calculeaza nP, eq utilizand relatia
corespunzatoare.
Rezulta: nP, eq = 2,275.
Pasul 3
Se stabilesc temperaturile:
( )2
22
, ,max
21 if 30 m
{ 1,75 0,018 75 70 if 30 m 70 m
0,025 if 70 mh
P eq h h
hhA
n A A
AA
= − −
( )2
22
, ,max
21 if 30 m
{ 1,75 0,018 75 70 if 30 m 70 m
0,025 if 70 mh
P eq h h
hhA
n A A
AA
= − −
( )2
22
, ,max
21 if 10 m
{ 1,75 0,018 75 50 if 10 m 50 m
0,035 if 50 mh
P eq h h
hhA
n A A
AA
= − −
( )2
22
, ,max
21 if 10 m
{ 1,75 0,018 75 50 if 10 m 50 m
0,035 if 50 mh
P eq h h
hhA
n A A
AA
= − −
( ), ,max , ,max
,
, ,max , ,maxif 1,75
{1,75 0,3 1,75 if 1,75P eq P eq
P eq
P eq P eqnn
nnn
=+ −
( ), ,max , ,max
,
, ,max , ,maxif 1,75
{1,75 0,3 1,75 if 1,75P eq P eq
P eq
P eq P eqnn
nnn
=+ −
( ), ,max , ,max
,
, ,max , ,maxif 1,75
{1,75 0,3 1,75 if 1,75P eq P eq
P eq
P eq P eqnn
nnn
=+ −
( ), ,max , ,max
,
, ,max , ,maxif 1,75
{1,75 0,3 1,75 if 1,75P eq P eq
P eq
P eq P eqnn
nnn
=+ −
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
269 – temperatura de utilizare W,draw si
– temperatura apei reci la nivelul consumatorului, W;c.
Temperatura de utilizare este obtinuta prin amestecul apei reci si al apei calde in baterie. Pentru
igiena corporala se alege o temeratura in intervalul 35 – 40șC.
Pentru spalat / degresat se alege o temeratura in intervalul 50 – 60șC.
Temperaturile se aleg conform SR EN 12831 -3, Anexa B, tabelul B.6. In lipsa altor informatii
se poate considera o valoare de 42șC la nivelul consumatorului.
Temperatura apei reci la consumator se poate alege egala cu 10șC conform SR EN 12831 -3,
anexa B, tabel B.6. De asemenea, temperatura apei reci se poate considera egala cu temperatura
medie anuala a aerului exterior.
Pasul 4
Se stabileste volumul teoretic necesar pentru apǎ caldǎ de consum. Se utilizeaza r elatia:
ȋn care:
Ah Suprafața (arie) locuibilǎ [m2]
nP,eq Numǎrul de persoane echivalente, utilizate pentru determinarea necesarului
specific de apǎ caldǎ de consum, pentru clǎdiri individuale, ȋnșiruite sau apartamente
nP,eq,max Numǎrul max de persoane echivalente, corespunzǎtor zonei sau a unei pǎrți din
zona alimentatǎ cu apǎ caldǎ de același echipament de preparare a apei calde de consum
(echipament pentru preparare individuala sau preparare comunǎ pentru locuințe colective)
x, y Coeficie nti; valori implicite sunt: x = 40,71; y = 3,26
Exemplu:
Pentru un imobil de apartamente cu suprafata de 100 mp s -a stabilit la Pasul 2 numarul totat de
persoane echivalente, nP, eq = 2,275. Se calculeaza produsul:( y Ah/np, eq), se obtine o valoare de
165,06. Minimul dintre x=40,71 si produsul ( y Ah/n p, eq)=165,06 este 40,71. Se considera volumul
teoretic zilnic V W, P, day =40,71 (l/om, zi).
Pasul 5
Se calculeaza necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de consum utilizand relatia:
[kWh/h]
B. CLADIRI TERTIARE
,,
,min ;h
W P day
P eqAV x yn
=
( )100011042 1000 187,4 275,271,40, − =ndWQ
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
270 Pentru stabilirea volumului teoretic necesar aferent apei calde de consum se aplicã relatia generala
de calcul :
[l/zi]
În care:
VW;f;day necesarul specific de apă caldă de consum, la temperatura de utilizare, ϑW,draw,
pentru unitatea de utilizare/folosință, pe durata unei zile, [l/ unitate, zi], valorile se obtin din SR
EN 12831 -3:2017, anexa B, tabel B4. Aceste valori sunt exprimate pentru o temperatură de 60oC,
iar temperatura apei reci cu care se alimentează ec hipamentele preparatoare de apă caldă este de
10oC. Numǎrul de unitǎți de consum se stabilește ȋn urma analizei clǎdirii.
f numărul de unități de utilizare în cladirea/zona analizată, [ – ]
Exemplu:
Pentru o cladire de sanatate cu spatii de cazare si fara spalatorie, ce contine 100 de paturi
valoarea necesarului specific de apa este 56 l /persoana, zi.
56 x 100 = 5600 l/zi.
Aceasta valoare va fi introdusa in relatia generala prezentata la punctul A.
ANEXA 3.3.B Determinarea pierderilor de caldura aferente conductelor de distribuție
Etapa 1
Se selecteaza date privind cladirea si reteaua de distributie pentru incalzire/racire sau apa calda de
consum.
Nume parametru Simbol Unitate de
masura Valoare
adoptata in
exemplul de
calcul Interval de valori
recomandat
Date de intrare
Lungimea cladirii LL m 15 4…100
Latimea cladirii LW m 10 4…20
Numar de niveluri Nlev – 3 1…10
Inaltimea nivelului hfl m 2.9 2…5
Lungime (conform
B1.1 – din SR EN
15316 -3:2016) lc m 0 0 / 6
Transmitanta
termica liniara
pentru conducte
izolate, in interiorul
cladirii W/(m∙K) 0.2 0,05..0,5
, , ,W day W f dayV V f =
, , ,W day W f dayV V f =
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
271 Nume parametru Simbol Unitate de
masura Valoare
adoptata in
exemplul de
calcul Interval de valori
recomandat
Diametrul interior al
conductei (fara
izolatie) di m 0.02 0,01…1,00
Diametrul exterior al
conductei (cu
izolatie) da m 0.06 0,01…1,00
Conductivitatea
termica a izolatiei D W/(m∙K) 0.04 0,01..0,08
Conductivitatea
termică a
materialului de
îngropare em W/(m∙K) 1 0,01….5,0
Adâncimea de
îngropare a țevii față
de suprafața
terenului z m 0.15 0,05..2,0
Conductivitatea
termica a
materialului
conductei P W/(m∙K) 380 10..500
Diametrul interior al
conductei dp,i m 0.019
Diametrul exterior al
conductei dp,a m 0.022
Caldura specifica a
materialului
conductei cp kWh/(kg∙K) 0.106 0,02…0,25
Densitatea
materialului
conductei p kg/m³ 8900 1000…20000
Etapa 2 –
In cazul in care nu se cunosc traseele exacte ale distributiei, se pot adopta lungimi aproximative,
obtinute cu formula de calcul care utilizeaza geometria cladirii.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplica re
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
272
Instalatia analizata Simbol Unitate
de
masura Valoare
adoptata in
exemplul de
calcul Formula de calcul Explicatii suplimentare
Incalzire/racire spatiu
Lungimea conductelor de
legatura de la radiator
(echipament) la coloane; lA m 247.50
Lungimea coloanelor; lS m 32.63
Lungimea
distributiei/colectorului
inferioare a
conductelor; lV m 54.38
Lungimea maxima a traseului
de la generatorul de caldura
catre cel mai indepartat corp de
incalzire/racire Lmax m 57.40
Apa calda de consum
Lungimea conductelor din
circuitul deschis (denumit cu
indicele „stub”) lA m 22.50
Lungimea conductelor verticale lS m 97.88
Lungimea conductelor
verticale, insotite de
recirculare
Sau * (0,5) Lungimea
conductelor verticale, fara
recirculare
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
273 Instalatia analizata Simbol Unitate
de
masura Valoare
adoptata in
exemplul de
calcul Formula de calcul Explicatii suplimentare
Lungimea conductelor aferente
distributiei lV m 31.88
Lungimea conductelor
verticale, insotite de
recirculare
Sau * (0,5) Lungimea
conductelor verticale, fara
recirculare
Lungimea maxima a
conductelor, intr -un circuit
inchis (distributie si
recirculare) Lmax m 57.40
Etapa 3 –
Se determina o serie de parametrii, care caracterizeaza pierderile de caldura de -a lungul distributiei. Acesti parametrii sunt utilizati ulterior in calcul.
Parametru Simbol Unitate
de masura Valoare
adoptata in
exemplul
de calcul Referinta
formula Formula de calcul Explicatii suplimentare
Factorul de corecție
pentru condiții
speciale de proiectare
a sistemului de
distribuție fX,corr 1.00
Anexa
Transmitanta termica
liniara pentru
conducte izolate, in
interiorul cladirii W/(m∙K) 0.20 Formula
(3)
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
274 Parametru Simbol Unitate
de masura Valoare
adoptata in
exemplul
de calcul Referinta
formula Formula de calcul Explicatii suplimentare
Transmitanta termica
liniara pentru
conducte ingropate em W/(m∙K) 0.21 Formula
(4)
Transmitanta termica
liniara pentru
conducte neizolate non W/(m∙K) 0.97 Formula
(5)
Formula de calcul exact
Transmitanta termica
liniara pentru
conducte neizolate non W/(m∙K) 0.97 Formula
(6)
aproximare
Volumul conductelor
din circuit deschis,
definit pe zone VP m³ 0.0064
Masa conductelor mP kg/m³ 56.75
Factor de eficiență,
pentru instalatia X
(incalzire/racire, apa
calda de consum) fX,e 4.332 Formula
(23)
Factor utilizat in
selectia pompei b 1 constant
constanta care
depinde de sistemul
de control CP1 0.90 HEAT_DISTR_CTRL_PMP
0 / 3 / 4
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
275 Parametru Simbol Unitate
de masura Valoare
adoptata in
exemplul
de calcul Referinta
formula Formula de calcul Explicatii suplimentare
(automatizare) a
pompei
constanta care
depinde de sistemul
de control
(automatizare) a
pompei CP2 0.10
HEAT_DISTR_CTRL_PMP
0 / 3 / 4
factor de cheltuieli
pentru energia
pompelor de
distribuție X,dis 4.80 Formula
(22)
Factor f EEI fEEI 0.43 Formula
(28)
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
276
Valori pentru coeficientul eficienta
energetica EEI
Incalzire 0.25
Racire 0.25
Apa calda de consum 0.30
Etapa 4 –
Determinarea si adoptarea altor parametrii, necesari in calculul termic
Nume marime Simbol Unitate
de
masura Valoare
conside –
rata in
calcul Interval
optim Modul
de
calcul Marime
variabila Nota
Conditii initiale
Temperatura
agentului termic, de
intrare in
echipaǎmentul de
emisie energie
termica (incalzire) H,em,in °C 68 0..110 M3-5 Da
Temperatura
agentului termic, de
iesire din
echipamentul de
emisie energie
termica (incalzire) H,em,out °C 58 0..110 M3-5 Da
Debit, in circuitul
de incalzire 𝑉𝐻̇ m³/h 3.5 0….. µ M3-5 Da
Temperatura
agentului termic, de
intrare in
echipamentul de
racire (e.g
ventiloconvector) C,em,in °C 6 0..110 M4-5 Da
Temperatura
agentului termic, de
iesire din
echipamentul de
racire C,em,out °C 12 0..110 M4-5 Da
Debit in circuitul de
racire 𝑉𝐶̇ m³/h 0.8 0….. µ M4-5 Da
Temperatura DHW
(a apei calde
deconsum) W °C 50 30..70 M8-1 Da
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
277 Nume marime Simbol Unitate
de
masura Valoare
conside –
rata in
calcul Interval
optim Modul
de
calcul Marime
variabila Nota
Diferenta de
temperatura intre
temperatura de
consum a apei calde
si temperatura pe
conducta de
recirculare W K 5 2..10 M8-1 Da Doar pentru
distributii
insotite de
recirulare
Intervalul de calcul,
pas de timp tci h 1 1…876
0 M1-9 Da
Durata de operare
totala top h 1 0…876
0 M1-6 Da Suma
intervalelor
de calcul, a
pasilor de
timp
Temperatura
mediului ambiant,
pe durata
intervalului de
calcul, pe durata de
incalzire ah,H °C 13 –
30…+3
0 M2-2 Da
Temperatura
mediului ambiant,
pe durata
intervalului de
calcul, pe durata de
racire ah,C °C 22 –
30…+3
0 M2-2 Da
Temperatura
mediului ambiant,
pe durata
intervalului de
calcul, pe durata de
consum apa calda ah,W °C 13 –
30…+3
0 M2-2 Da
Intervalul de timp
intre doua utilizari
ale armaturii, in
vederea consumului tatap h 2 0..24 M8-1 Da
Timpul de operare a
sistemului de
distributie tX,op h 1 0…876
0 Da
Date utilizate in
proiectarea
sistemului
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
278 Nume marime Simbol Unitate
de
masura Valoare
conside –
rata in
calcul Interval
optim Modul
de
calcul Marime
variabila Nota
Date considerate
in documentatia
tehnica aferenta
instalatiei
Profil consum,
exprimat prin
frecventa de
utilizare a
armaturilor pentru
apa calda ntap 1/h 0.5 1..30 M8-1 Da
Numar de operatii
(utilizari) ale
pompei de
recirculare nnom 1/d 2 0…24 M8-1 Da
Temperatura medie
a apei calde de
consum in sistem
inchis, fara
utilizare,
considerata pentru
pasul de timp θW,avg °C 25 20…70 M8-1 Da Se
determina
prin calcul
Factorul de
rezistență al
componentelor în
sistemul de
distribuție fcomp 0.3 0…0,8 Se aplica
LOCAL
Pierderea de sarcină
liniară unitara RX,max kPa/m 0.1 0,05…0
,50
Pierderea de sarcină
locala pX,add kPa 3 0…100 Da
Sarcina termica
determinata prin
calcul, pentru
incalzire (H) pentru
o zona FH,em.out kW 50 1….. µ
Sarcina termica
determinata prin
calcul, pentru racire
(C), pentru o zona FC,em.out kW 50 1….. µ
Diferenta de
temperatura, de
calcul, pentru
circuitul de
incalzire H,dis,de
s K 15 1…50
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
279 Nume marime Simbol Unitate
de
masura Valoare
conside –
rata in
calcul Interval
optim Modul
de
calcul Marime
variabila Nota
Diferenta de
temperatura, de
calcul, pentru
circuitul de racire C,dis,d
es K 6 1…20
Diferenta de
temperatura, de
calcul, pentru
circuitul aferent
apei calde de
consum (distirbutie
+ recirculare) DW,circ K 5 1…10
Factor de energie
primara, pentru
transport energie
termica fX,Y 1.1
Factor de energie
primara, pentru
transport energie
electrica fX,Z 2.4
Tipul de control
al sistemului
type of flow
rate control – tipul
de
control/automatizar
e a debitului HEAT_D
ISTR_CT
RL_PMP 0, 3, 4
type of speed
control – tipul de
control/automatizar
e a turatiei HEAT_D
ISTR_CT
RL 0, 2, 3
Constante
(caldura specifica x
densitatea) apei cw∙w kWh/(m³
·K) 1.15
Caldura specifica a
apei cw kWh/(k
g∙K) 1.163
Densitatea apei w kg/m³ 990
Factor de selectie a
pompei b – 1 Selectie la
parametrii
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
280 Nume marime Simbol Unitate
de
masura Valoare
conside –
rata in
calcul Interval
optim Modul
de
calcul Marime
variabila Nota
calculati ai
instalatiei
b – 2 Selectie la
parametrii
diferiti de
cei calculati
ai instalatiei
Coeficientul global
de transfer termic
(convecție și
radiație) ha W/(m²K
) 8 Local NU Valoare
pentru
conducte
izolate
ha W/(m²K) 14 Valoare
pentru
conducte
neizolate
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplica re
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
281 Etapa 5 –
Se determina, prin calcul, parametrii necesari, cuprinsi in tabelul urmator, respectiv pierderile de caldura aferente sistemului de distributie.
Descriere termen
calculat Simbol Unitate
de
masura Valoare
obtinuta in
urma
calculului Formula
utilizata din
SR EN 15316 –
3 Formula Note suplimentare
Temperatura
medie a apei, in
sistemul de
distributie pentru
incalzire θH,em,mean °C 63.0 Formula (1) Indice X:
incalzire H, racire C, apa calda de
consum W
Temperatura
medie a apei, in
sistemul de
distributie pentru
racire θC,em,mean °C 9.0 Formula (1) Indice X:
incalzire H, racire C, apa calda de
consum W
Temperatura
medie a apei, in
sistemul de
distributie pentru
apa calda de
consum θW,em,mean °C 47.5 Formula (2)
Pierderile de
caldura aferente
sistemelor de
distribuție a
agentului termic QH,dis,ls kWh 0.54 Formula (7)
Pierdere de caldura in pasul de timp t ci
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
282 Descriere termen
calculat Simbol Unitate
de
masura Valoare
obtinuta in
urma
calculului Formula
utilizata din
SR EN 15316 –
3 Formula Note suplimentare
apă, pentru
încălzire
Pierderile de
caldura (aporturi)
aferente
sistemelor de
distribuție a
agentului termic
apă, pentru
racirea spatiilor QC,dis,ls kWh -0.64 Formula (7)
Pierdere (aport) de caldura in pasul de
timp t ci
Pierderile de
caldura aferente
sistemelor de
distribuție apa
calda de consum QW,dis,ls kWh 0.225 Formula (7) Pierdere de caldura in pasul de timp t ci
pentru lungimea conductelor de
distributie si recirculare
Debit masic
pentru apa calda
de consum, in
sistem deschis (de
la circuitul
distributie –
circulatie catre
armaturi, neinsotit
de circulatie mw,dis,stub kg/h 3.16 Formula (9)
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
283 Descriere termen
calculat Simbol Unitate
de
masura Valoare
obtinuta in
urma
calculului Formula
utilizata din
SR EN 15316 –
3 Formula Note suplimentare
Pierderi
suplimentare de
caldura pentru
conductele de
distributie
neinsotite de
recirculare QW,dis,stub kWh 135.8 Formula (8)
Debit masic
pentru conductele
de recirculare mw,dis,nom kg/h 0.53 Formula (11)
Pierderi de
caldura in sisteme
de recirculare, in
absenta
consumului Qw,dis,nom kWh 7.3 Formula (10)
Temperatura apei
calde de consum,
pe perioada lipsei
de consum, intre
utilizarile apei
calde W,dis,atap °C 31.9 Formula (12)
Exponent C i
utilizat pentru
calculul scaderii
temperaturii apei
calde in conducte
de distributie, Ci 0.674 Formula (13)
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
284 Descriere termen
calculat Simbol Unitate
de
masura Valoare
obtinuta in
urma
calculului Formula
utilizata din
SR EN 15316 –
3 Formula Note suplimentare
dupa o utilizare,
in sectiunea i
Flux de caldura
specific liniar qi W/m 7.4 Formula (14)
Factor / pondere a
energiei termice
recuperabile
aferente
sistemului de
distributie fH,dis,rbl 0.65 Formula (17)
ipoteza
Pierderi de
caldura
recuperabile ale
sistemului de
distributie pentru
incalzirea in zona
de amplasare a
distributiei QH,dis,rbl kWh 0.35 Formula (18)
Energie termica
necesara la
intrarea in
sistemul de
emisie QX,em kWh 40.25 Formula (37)
Indice X:
incalzire H, racire C, apa calda de
consum W
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
285 Descriere termen
calculat Simbol Unitate
de
masura Valoare
obtinuta in
urma
calculului Formula
utilizata din
SR EN 15316 –
3 Formula Note suplimentare
Factor de cost
pentru energie X,dis 1.014 Formula (36) Indice X:
incalzire H, racire C, apa calda de
consum W
Factor de cost
pentru energia
primara PX,dis 0.018 Formula (38) Indice X:
incalzire H, racire C, apa calda de
consum W
Energie termica
necesara la
intrarea in
sistemul de
distributie QH,dis,in kWh 40.794 Formula(39)
or
Indice X:
incalzire H, racire C, apa calda de
consum W
Temperatura
medie a apei
calde de consum W,avg °C 40.93 Formula(15)
Temperatura
medie a apei
calde de consum,
in sisteme
deschise, forma
simplificata W,em,mean °C 34.49 Formula(16)
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
286 Etapa 6 –
Se determina, prin calcul, parametrii necesari, cuprinsi in tabelul urmator, respectiv energiile auxiliare consumate, aferent e sistemului de distributie.
Descriere termen
calculat Simbol Unit
ate
de
mas
ura Valoare
obtinuta
in urma
calculului Formula
utilizata din SR
EN 15316 -3 Formula Note suplimentare
Diferenta de presiune
aferenta unei zone
din sistemul de
distributie pX,des kPa 10.46 Formula (20)
Indice X:
incalzire H, racire C, apa
calda de consum W
Debit volumic
utilizat in proiectarea
sistemelor de
incalzire si racire m³/h 7.25 Formula (21) Indice X:
incalzire H, racire C
Debit volumic
utilizat in proiectarea
sistemelor de
distributie apa calda
de consum
m³/h 0.04 Formula (22)
Puterea proiectata a
pompelor de
recirculare a apei
calde de consum PX,hydr,des kW 0.021 Formula (19) Indice X:
incalzire H, racire C, apa
calda de consum W
Energie auxiliara
necesara pentru
cabluri electrice
incalzitoare WW,dis,aux,rib kWh 0.225 Formula (19)
Se calculeaza cu lungimea
conductelor de apa calda si
pe durata unui an
Factor de incarcare la
sarcina partiala a X,dis 0.483 Formula (25) 𝛽𝑋,𝑑𝑖𝑠=𝑉̇𝑋,𝑑𝑖𝑠
𝑉̇𝑋,𝑑𝑒𝑠 Indice X:
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
287 Descriere termen
calculat Simbol Unit
ate
de
mas
ura Valoare
obtinuta
in urma
calculului Formula
utilizata din SR
EN 15316 -3 Formula Note suplimentare
sistemului de
distributie incalzire H, racire C, apa
calda de consum W
Necesar de energie al
pompei din reteaua
de distributie WX,dis,hydr kWh 0.01 Formula (24)
Indice X:
incalzire H, racire C, apa
calda de consum W
Necesarul de energie
auxiliara WX,dis,aux kWh 0.049 Formula (26)
Indice X:
incalzire H, racire C, apa
calda de consum W
Energia auxiliara
recuperabila aferenta
distributiei, utilizata
pentru incalzirea
zonei considerate QX,dis,aux,rb
l kWh 0.012 Formula (34)
Indice X:
incalzire H, racire C, apa
calda de consum W
Energia auxiliara
recuperata aferenta
distributiei, utilizata
pentru incalzirea
zonei considerate QX,dis,aux,rv
d kWh 0.037 Formula (35)
Indice X:
incalzire H, racire C, apa
calda de consum W
Energie auxiliara,
consumata pe durata
de functionare in
mod redus (setback
operation) WX,dis,aux,set
b kWh 0.021 Formula(30)
HEAT_DISTR_CTRL = 2
Energie auxiliara,
consumata pe durata WX,dis,aux,set
b kWh 0.069 Formula(31)
HEAT_DISTR_CTRL = 3
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
288 Descriere termen
calculat Simbol Unit
ate
de
mas
ura Valoare
obtinuta
in urma
calculului Formula
utilizata din SR
EN 15316 -3 Formula Note suplimentare
de functionare in
mod impuls (boost
mode operation)
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
289 3.4. Instalații pentru iluminatul artificial; cuplarea cu iluminatul natural
3.4.1. Informații generale ; alte referințe tehnice aplicabile
Metoda de calcul prezentată în acest capitol și care are ca obiectiv determinarea consumului global
sau specific de energie pentru iluminarea unei cl ădiri/zone de clădire rezidențială sau
nerezidențială urmează procedurile prezentate în standardul SR EN 15193 -1 Performanța
energetică a clădirilor. Cerințe energetice pentru iluminat. Partea 1: Specificații, Modul M9 și SR
EN 15193 -1.
Se presupune că atât clădirile existente cât și cele noi sau renovate sunt echipate cu sisteme de
iluminat care respectă bunele practici și cerințele de proiectare prezentate în:
• SR EN 12464 -1 pentru spațiile din clădirile nerezidențiale noi sau renovate dest inate
activităților lucrative
• SR EN 12193 pentru clădirile nerezidențiale noi sau renovate, destinate activităților
sportive
• SR EN 1838 pentru iluminatul de siguranță din clădirile nerezidențiale noi sau renovate
• SR EN 15193 -1 pentru sistemul de iluminat din clădirile rezidențiale.
Pentru înțelegerea completă și aplicarea corectă a procedurilor prezentate în acest capitol sunt utile
și următoarele documente tehnice aplicabile domeniului ”iluminat”:
• SR EN 12665 Lumină și iluminat.Termeni de bază și criteri i pentru specificarea cerințelor
de iluminat
• SR EN 60598 (toate părțile) – Corpuri de iluminat
• SR EN 62722 -1 Performanța corpurilor de iluminat. Partea 1: Prescripții generale
• SR EN 50470 (toate părțile) Echipamente de măsurare a energiei electrice (c.a.)
• ISO 10916. Calcularea impactului utilizării luminii naturale asupra rețelei electrice și
necesarul final de energie pentru iluminat.
Metoda de calcul ia în considerare cuplarea în orice proporție a luminii provenite de la sistemul de
iluminat artificial c u cea naturală.
3.4.2. Metode de calcul al indicatorului LENI (Lighting Energy Numeric Indicator)
Se vor prezenta în continuare metoda complexă și respectiv cea simplificată de calcul pentru
determinarea performanței energetice a sistemelor de iluminat în diverse situații. Ambele metode
țin cont de puterea electrică instalată pentru iluminat, nivelul de ocupare și nivelul iluminatului
natural.
Notă: cu ajutorul proceduril or de estimare prin calcul al consumului de energie pentru iluminat se
pot determina suplimentar valorile cu care sistemul de iluminat contribuie la necesarul de energie
pentru încălzire și respectiv răcire (WL din anexa P obținut cu formula P.4 din SR EN 15193 -1
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
290 care semnifică q int,L din modulele M1 -9, M2 -7 și M4 -3 din setul de standarde EPB) în vederea
stabilirii performanței energetice totale a unei clădiri /zone dintr -o clădire .
3.4.2.1. Metoda complexă de calcul
Această metodă se aplică pentru determinarea consumului de energie al sistemelor de iluminat din
clădirile /zone din clădirile rezidențiale și nerezidențiale , existente, noi sau renovabile, în cazul în
care există informații detaliate despre aceste sisteme de iluminat.
Calculul se poate realiza anual, lunar sau orar în f uncție de pasul de timp al setului de date necesare
utilizate ca intrări în fomulele de calcul. Rezultatul final al calculului este consumul de energie
pentru pasul de timp ales, exprimat in kWh/an ,pas de timp , respectiv coeficientul de performanță
al sist emului de iluminat, coeficientul LENI sub (LENI pentru o zonă și/sau un pas de timp subanual)
sau LENI, exprimat în kWh/an,m2 (consumul total normalizat la suprafața unitară utilă a clădirii).
Datele de intrare necesare calcului atât pentru clădirile noi s au renovate cât și pentru clădirile
existente, sunt:
• tipul de corpuri de iluminat, identificate fiecare cu un cod unic și respectiv caracterizate
de date tehnice
• numărul din fiecare tip de corp de iluminat
• tipul de dispozitive de control al nivelului de i luminat
• factorul de mentenanță MF utilizat în procesul de proiectare sau în planul de întreținere
Pentru fiecare tip de corp de iluminat sunt necesare următoarele valori declarate de producător în
baza standardelor aplicabile și ajustate ulterior în funcț ie de regimul de operare al sistemului de
iluminat :
• putere a electrică Pi (W) – valoare conform documentați ei tehnic e a corpurilor de iluminat
utilizate sau anexa B , tabelul B.10 din SR EN 15193 -1 pentru cazul clădirilor rezidențiale
• puterea electrică Pci ( W) absorbită în mod standby de către dispozitivele de control
• puterea electrică Pei (W) necesară încărcării bateriilor pentru iluminatul de siguranță .
În cazul corpurilor de iluminat din clădirile existente pentru care nu sunt disponibile datele tehnice
de mai sus, se va folosi metoda de testare in situ descrisă în anexa D a SR EN 15193 -1.
Determinarea consumului total anual de energie al unui sistem de iluminat (pentru o zonă de
clădire sau întreaga clădire) se face utilizând ecuațiile 1… 13 din SR EN 15193 -1 prin care se
determină , în ordinea indicată mai jos :
1. timpul tD în care se asigură iluminatul clădirii/zonei de clădiri utilizând și lumină naturală ,
conform anexei B, tabel B.2 din SR EN 15193 -1
2. timpul tN în care se asigură iluminatul clădirii/zonei de clădiri utilizând doar lumină
artificială, conform anexei B, tabel B.2 din SR EN 15193 -1
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
291 3. puterea electrică instalată totală a corpurilor de i luminat (include puterea lămpilor, a
balastului și altor componente când funcționează la putere maximă), Pn conform ecuației
(1)
(1)
4. puterea electrică totală instalată pentru încărcarea bateriilor din corpurile de iluminat de
siguranță, Pem confo rm ecuației (2) și anexa eventual H din SR EN 15193 -1
(2)
5. puterea electrică totală a dispozitivelor de automatizare a funcționării corpurilor de
iluminat, Ppc conform ecuației (3) și eventual anexa H din SR EN 15193 -1
(3)
6. factorul de ocupare a spațiilor Fo, conform ecu ațiilor 4 -6 și anexei E din SR EN 15193 -1
7. factorul de utilizare al lumin ii natural e FD, conform ecuației 7 și anexei F din SR EN
15193 -1
(7)
8. factorul de dependență de nivelul constant de iluminare FC, conform ecuației (8) și anexei
G din SR EN 15193 -1
(8)
9. consumul de energie electrică necesară pentru îndeplinirea funcției de iluminare într -o zonă
a clădirii, pentru pasul de timp utilizat ts, WL,t (kWh/ts) , conform ecuației (10) din SR EN
15193 -1
(10)
10. consumul de energie electrică necesară în perioadele în care nu este necesar iluminatul
pentru bateriile corpurilor de iluminat de siguranță și pentru menținerea activă a
dispozitivelor de control dispozitivielor pentru într -o zonă a clădirii, pentru pasul de timp
utilizat ts, WL,t (kWh/ts) , conform ecuației (1 1) din SR EN 15193 -1
(11)
11. consumul total de energie pe intervalul de timp ts pentru corpurile de iluminat, bateriile
corpurilor de iluminat de siguranță și dispozitivelor de control dintr -o clădire/zonă a
clădirii, conform ecuației (9) din SR EN 15193 -1
(9)
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
292 12. consumul anual total de energie electrică W (kWh/an) pentru iluminatul unei clădiri,
conform ecuației (12) din SR EN 15193 -1
(12)
13. LENI (kWh/m2xan), conform ecuației (13) din SR EN 15193 -1.
(13)
Notațiile utilizate ȋn formule,ȋn afara celor mențuinate sunt ….
– Fc Factor de iluminare constantă
– Fcc Factor pentru eficiența sistemului de control al iluminării constante
– FD Factor de dependență de iluminat natural
– FD,C Factor al sistemului de control al iluminatului
– FD,S Factor de acces la il uminat natural
– Fo Factor de dependență de ocupare
– Pci Putere în așteptare a sistemului de control al aparatului de iluminat W
– Pei Putere în așteptare a sistemului de iluminat de urgență al aparatului de iluminat
W
– Pi Putere a aparatului de iluminat pent ru iluminare W
– Pj Densitate de putere a zonei W/m2 3
– tN Timp de utilizare în absența iluminatului natural h
– ts Perioada de timp Oră / lună / an
– W energie auxiliară (electrică) (kWh)
– WL,t Energie totală pentru iluminat kWh
– WP,t Energie totală pentru așteptare kWh
3.4.2.2. Metoda simplificată de calcul
Această metodă se aplică doar în faza conceptuală a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale , noi
sau renova te, pentru determinarea consumului de energie al sistemelor de ilumin at, în cazul în care
există doar informații sumare despre aceste sisteme de iluminat.
Calculul se realiz ează doar pentru pas de timp anual , utilizează valori prestabilite, r ezultatul final
fiind consumul acoperitor anual de energie exprimat in kWh/an, respectiv coeficientul de
performanță al sistemului de iluminat, coeficientul LENI, exprimat în kWh/an,m2 (consumul total
normalizat la suprafața unitară utilă a clădirii).
Metoda simplificată folosește valori predefinite fie la nivel național (an exa normativă A), fie
conform propunerilor din anexa B a standardului SR EN 15193 -1 și urmărește etapele de mai jos:
1. se estimează puterea instalată totală a corpurilor de iluminat, Pn, pentru o clădire/zonă de
clădire; se poate folosi procedura din anexa C a standardului SR EN 15193 -1 pentru
clădirile nerezidențiale, iar pentru clădirile rezidențiale valorile din tabelul B.10, anexa B
a standardului SR EN 15193 -1
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a IV -a noiembrie 2018
293 2. se utilizează valori predefinite pentru Wpe (energia consumată de corpurile de iluminat de
siguranță) și Wpc (energia consumată de dispozitivele de control) conform anexei B,
tabelul B.1 din standardul SR EN 15193 -1
3. se determină factorul de ocupare Fo conform anexei B, tabel B.7 din standardul SR EN
15193 -1
4. se calculează factorul de utilizare a lumi nii naturale FD conform formulelor 25…31 din
standardul SR EN 15193 -1 și anexelor F și B ( F.2, F.3.1 , tabele B.3, B.4 și B.5) din
standardul SR EN 15193 -1
5. se alege factorul de dependență de nivelul constant de iluminare FC din anexa B, tabelul
B.8 din stan dardul SR EN 15193 -1
6. se calculează factorul LENI pentru clădire/zona de clădire conform ecuațiilor (32) și (34)
din SR EN 15193 -1.
(32)
(34)
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Redct1 Fz1 Reviz4 Mc001 12112018 P1 [612269] (ID: 612269)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.