Redactați un dialog de 10 – [621824]

PORTOFOLIU DIDACTIC

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC : ABSOLVENT: [anonimizat]. univ. dr. SAVIN PETRONELA
COTU (OLARU) I. -L. MARIA -ANCUȚA
FACULTATEA DE LITERE
SPECIALIZAREA: CLR (Cultură și literatură română)
NIVELUL DE CERTIFICARE II – MASTER

BACĂU
2020

CUPRINS

Pagina
C.V…………………………………………………………………….. ………………. 3
Fișa psihopedagogică a unui elev……………………………………… ………………. 6
Proiect didactic………………………………………………………… ………………. 11
Prezentarea unei metode de predare -învățare inclusă în proiectul
didactic………………………………………………………….. …………………………. ………………. 28
Declarație de autenticitate…………………………………………… …………… 34

Curriculum vitae

3 INFORMAȚII
PERSONALE Olaru Maria -Ancuța

Aleea Oțelarilor nr. 1, 600338 Bacău (România)
[anonimizat]
[anonimizat] ; [anonimizat]

EXPERIENȚA
PROFESIONALĂ

01/09/2019 – prezent
Profesor documentarist
Centrul de Documentare și Informare „Mihai Eminescu” Cleja și Centrul de
Documentare și Infor mare „Grigore Tăbăcaru” Hemeiuș
01/09/2018 – 31/08.2019
Secretar -Bibliotecar
Școala Gimnazială Vultureni, localitatea Vultureni, județul Bacău (România)
08/09/2017 – 31/08/2018 Profesor de Limba și literatura română
Școala Gimnazială Vultureni, localitatea Vultureni, județul Bacău (România)
09/09/2016 – 31/08/2017

Profesor de Limba și literatura română
Școala Gimnazială Helegiu, localitatea Helegiu, județul Bacău
(România)
01/09/2015 –31/08/2016 Profesor de Limba și literatura română
Școala Gimnazială Ungureni, localitatea Ungureni, județul Bacău (România)
01/09/2014 –31/08/2015 Profesor de Limba și literatura română
Școala Gimnazială Vultureni, localitatea Vultureni, județul Bacău (România)
13/09/2013 –31/08/2014 Profesor de Limba și literatura română
Școala Gimnazială Horgești, localitatea Horgești, județul Bacău (România)

4
EDUC AȚIE ȘI
FORMARE

Octombrie 2018 – prezent
Studii universitare de m aster – Cultură și literatură română
Universitatea „V asile Alecsan dri” Bacău/Facultatea de Litere
Iulie 2018 Certificat de atestare a Cursului postuniversitar de Profesor –
Documentaris t
Universitatea ”Babeș -Bolyai”/Facultatea de Istorie și Filosofie
Decembrie 2017
Certificat de absolvire a cursului "Psihopedagogie – actualizări,
conexiuni, perspective"
Casa Corpului Didactic Bacău – 25 de credite
Aprilie 2017 Certificat de acorda re a Definitivării în învățământul
preuniversitar
26/02/2016
Certificat de participare la sesiunile de formare -informare
„Abordare pozitivă a comportamentului copilului” – Proiect de
incluziune socială prin furnizarea de servicii sociale integrate la
nivelul comunității/ Asociația HoltIS, Unicef
01/02/2016
Adeverință de participare la programul de formare continuă
„Ateliere de comunicare cu copiii” – 24 de ore, Casa Co rpului
Didactic Bacău
06/05/2015 Diplomă de participare la Forumul Educațional Magister
Casa Corpului Didactic Bacău
20/02/2015 –30/03/2015 Certificat de absolvire a cursului TIC în educație
Casa Corpului Didactic Bacău – 60 de ore
2008 –2011 Certifi cat de absolvire DPPD
Universitatea ”Babeș -Bolyai” – Nivelul 1 (Filologie), Cluj -Napoca
2008 –2011 Licențiat în Filologie
Universitatea ”Babeș -Bolyai”/Facultatea de Litere, Cluj -Napoca
2005 –2008 Certificat de absolvire DPPD
Universitatea ”Babeș -Bolyai ”/ Nivelul 1 (Teologie), Cluj -Napoca
2005 –2008 Licențiat în Teologie
Universitatea ”Babeș -Bolyai”/Facultatea de Teologie Ortodoxă,
Cluj-Napoca

Curriculum vitae

5
COMPETENȚE
PERSONAL E

2001 –2005 Absolvent de Filologie
Colegiul Național ”George Coșbuc”, Năsăud, jud. B -N

Alte limbi străine cunoscute ÎNȚELEGERE VORBIRE SCRIERE
Ascultare Citire Participare la
conversație Discurs oral
engleză B2 B2 B1 B1 B1
franceză B1 B2 B1 B1 B1
spaniolă C1 C1 B1 B1 B2
Niveluri: A1 și A2: Utilizator elementar – B1 și B2: U tilizator independent –
C1 și C2: Utilizator experimentat
Cadrul european comun de referință pentru limbi străine
Competențe de
comunicare – comunicare și inte racțiune c u copiii, dobândite în urma activității didactice ;

Competențe
organizaționale/
manageriale – bune competențe organizaționale, dobândite în urma activității didactice;
Competențe dobândite la
locul de muncă – bune abilități de comunicare și int eracțiune;
Competență digitală Cunoștințe PC: Microsof Office, programe editare foto&video, Protcall,
internet, utilizarea programelor și a site -urilor specifice secretariatului.

6 FIȘĂ PENTRU CARACTERIZAREA PSIHOPEDAGOGICĂ A
ELEVULUI

Numele și prenumele studentului /cursantului care a realizat fișa:
COTU (OLARU) I. -L. MARIA -ANCUȚA
Universitatea ,,Vasile Alexandri ” din Bacău
Facultatea de LITERE
Programul de studii: MASTER
Specializarea: Cultură și literatură română

I. Date despre elev

Numele și prenumele elevului caracterizat (se vor trece inițialele ) A.M.
Sexul: ○ băiat ○ fată

Vârsta: 15 ani Mediul de rezidență: ○ rural ○ urban

Instituția școlară în care elevu l învață: Colegiul Național „Vasile Alecsandri” Bacău
Elevul este în clasa: ○ a V-a ○ a VI-a ○ a VII -a ○ a VIII -a ○ a IX-a ○ a X-a ○ a
XI-a ○ a XII -a
Profilul și/sau specializarea (doar pentru elevii de clasele IX -XII): filologie

II. Date despre familia elevului :

Acasă, elevul locuiești alături de (se va bifa un ,,X” în dreptul persoanelor care se potrivesc cu
situația elevului):

 mama  tata  unul sau mai mulți frați  una sau mai multe surori
Alte persoane (precizează care sunt acestea) ______ –
________________ __________ _________________________
Părinții sunt: ○ naturali ○ adoptivi ○ copilul nu are familie (provine dintr -un centru de
plasament /rezidențial )

Dacă unul dintre părinții este plecat sau ambii sunt plecați la muncă în străinătate, se va
indica de cât timp (se va completa în spațiul alăturat):
tata de _____ -_____ ani sau____ -luni
mama de ____ -______ ani sau______ -____luni

Dacă unul dintre părinții este decedat sau ambii sunt decedați, se va indica de cât timp (se va
completa în spațiul alăturat):
tata de ____ -_____ ani sau_____ -_____luni
mama de ____ -_____ ani sau____ -______luni

7 Dacă părinții au divorțat, se va indica de cât timp (se va completa în spațiul alăturat ):
de ____ -_____ani sau___-______ luni

Statutul socio -economic al familiei: ○ scăzut ○ mediu ○ bun

III. Date medicale:

 stare a de sănătate fizică: ○ precară ○ bună
 antecedente medicale semnificative : ○ DA ○ NU
IV. Rezultate ale activit ății școlare a elevului:

 discipline de studiu preferate : Limba și literatura română, Arte plastice, Arte
muzicale, Sportul.
 discipline de studiu cu rezultate bune : cele menționate
 performanțe extrașcolare (de exemplu, participări la concursuri școlare, sportive ):
Olimpiada de lectură (OLAV ); Olimpiada națională de argumentare, dezbatere și
gândire critică („Tinerii dezbat”); diverse competiții sportive etc.
 discipline de studiu cu rezultate slabe: –
 elevul este corigent la una sau la mai multe discipline de studiu: ○ DA ○ NU

V. Aspecte ale orientării școlare și profesionale:

a) Aspirațiile părinților privitoare la traseul educativ al elevului

Relațiile din cadrul familiei sunt armonioase, organizate, bazate pe dragoste,
înțelegere, oferind condiții favorabile pentru creștere și dezvoltare echilibrată. Părinții sunt
mereu preocupați și interesați de e voluția copilului și de edu cația primită în școală, acesta
fiind susținut și stimulat pentru a îndeplini sarcinile cerute de profesori. Părinții sunt deschiși
la opțiunile copilului, lăsându -i libertatea de a -și alege cariera.

b) Aspirațiile elevului (de ex emplu, profesia sau profesiile la care s -a gândit )

Eleva își dorește o carieră artistică (în teatru, te leviziune sau arte plastice). Este
înscrisă la Palatul copiilor, secțiile „Desen/Pictură/Iconografie”; ”Redacție presă/Radio/Tv” și
„Judo”.

VI. Nivelul global al inteligenței elevului: Inteligență lingvistică

VII. Stilul de muncă al elevului:

a) Cum lucrează elevul ?

8 Sistematic,
temeinic Organizat, ritmic
(în limitele
programei) Inegal, cu fluctuații
(când conștiincios,
când delăsător) Neglijent, copiază
temele,
speculează not ele În salturi , pentru
a obține not e de
trecere
X

b) Independenț a în muncă , creativitate

Inventiv, creativ Ocazional creativ Lucrează după șabloane Nu manifestă inițiativă
X

VIII . Conduita în timpul lecțiilor și în colectivul școlar:

a) Calitatea participării la lecții și la alte activități extrașcolare

Participă activ Manifestă interes inegal Numai dacă este solicitat Inactiv, parcă absent
X

b) Atitudinea în timpul orelor, disciplina la lecții

Disciplinat, receptiv Disciplinat numai atunci
când este supravegheat Nedisciplinat, turbulent Fuge de la ore,
absent ează frecvent
X

c) Particip area la viața colectivului

Retras, izolat Lucrează din
obligație Strictul necesar,
fără inițiativă Bun executant, fără
opinie proprie Leader , bun
organizator
X
d) Aprecierile din partea colegi lor

Bun coleg, sensibil
la probleme le
altora Individualist, egoist Prețuit pentru
rezultatele la
învățătură Apreciat pentru
poziția în colectiv Prețuit pentru
activitatea
extrașcolară
X

IX. Trăsături temperamentale și afective

a) Introvertit/extrovertit

Deschis, comunicativ, sociabil Închis, rezervat, puțin sociabil
X

b) Temperament

Impulsiv, nestăpânit,
brutal Energic, vioi, ușor
adaptabil Liniștit, domol, reținut Rezistență redusă la
efort, sensibilitate
X

c) Dispoziție afectivă generală

Visător cu tendințe
romantice Realist, cu înclinații
practice Vesel, optimist Înclinat spre
meditație,
singuratate Deprimat,
melancolic
X

9 X. Trăsături de caracter dominante

 Pozitive : sociabilitate, compasiune, respect, conștiinciozitate, creativitate, cumpătare,
credință, determinare, entuziasm, generozitate, onestitate, gândire critică etc.

 Negative : naivitate, njeglijență, nemulțumire.

XI. Măsuri și acțiuni pentru îmbunătățirea situației școlare a elevului:

Nu sunt necesare.
Scurtă caracterizare descriptivă:
A.M. este o elevă -model, disciplinată, cu un înalt potențial artistic. Are rezultate bune
și foarte bune la învățătură, fiind un copil perseverent și competitiv. Eleva are un vocabular
bogat, prezintă coerență și cursivitate în e xprimare, având bune abilități de comunicare. Este
perseverentă, își pregătește lecțiile cu conștiinciozitate, învață sistematic, logic. Se remarcă
calitățile sale de lider prin ajutorul acordat colegilor mai slabi la învățătură și prin organizarea
grupelor și echipelor atunci când este necesar. Eleva este foarte apreciată de cadrele didactice,
având rezultate deosebite la concursurile școl are și la competițiile sportive. Aspirațiile sale
sunt înalte, pe măsura calităților și aptitudinilor.
Memoria
Are o capacitate extraordinară de stocare a informațiilor, reușind într -un timp scurt să rețină
aproape toată cantitatea de date transmise. Memo ria de lunga durată este foarte bună.
Gândirea
Surprinde legăturile dintre cunoștințele anterioare și cele care trebuie asimilate. Găsește
soluții ingenioase pentru rezolvarea unor situații noi.
Imaginația
Are o imaginație reproductivă, înțelege conținuturi cu un grad ridicat de abstractizare,
construind suportul imagistic al acestora.
Afectivitatea
Capacitatea de autocontrol este foarte bună. Exprimarea adecvată a propriilor emoții : își
exteriorizează într-o manieră plăcută trăirile .
Personalitatea
– Temperamentul :

10 Are un temperament preponderent extrovert, sangvinic. Se adaptează ușor situațiilor noi, este
optimistă și trăirile emoționale sunt adecvate împrejurărilor.
– Aptitudinile :
Predominante sunt competențele și aptitudi nile artistice (desen și pictură , muzică, teatru etc.)
– Caracterul :
Este sociabilă, exprimă respect și apreciere pentru ceilalți, este amabilă, politicoasă, și își
îndeplinește sarcinile în mod corespunzător .
– Creativitatea :
Întotdeauna este creativă, independentă în gândire și acțiune .

11 PROIECT DIDACTIC
Vizat,

PROFESOR : COTU ( OLARU) I. -L. MARIA -ANCUȚA
ARIA CURRICULARĂ : Limbă și comunicare
DISCIPLINA : Limba și literatura română
UNITATEA DE INVATARE : Aventură, călătorie
CLASA : a IX-a
TIPUL LECȚIEI : Mixtă
SUBIECTUL LECȚIEI : Situația de comunicare. Tipuri de comunicare
COMPETENȚE GENERALE:
1.Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în receptarea și în producerea mesajelor, în diferite situații de comunicare ;
2.Folosirea modalităților de analiză tematică, structurală și stilistică în receptarea diferitelor texte literare și nonliter are;
3.Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situații de comunicare;

12 COMPETENȚE SPECIFICE:
1.2. Receptarea adecvată a sensului/sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise;
1.3. Folosirea adecvată a strategiilor și a regulilor de exprimare orală în monolog și în dialog;
1.5. Utilizarea, în exprimarea proprie, a normelor ortograf ice, ortoepice, de punctuație, morfosintactice și folosirea adecvată a unităților lexico –
semantice, compatibile cu situația de comunicare;
3.2. Compararea unor argumente diferite pentru formularea judecăților proprii;
COMPETENȚE DERIVATE:
La sfârșitul orei elevii vor fi capabili:
Cognitive:
– cunoașterea conceptului de comunicare ;
– recunoașterea elementelor componente ale situației de comunicare;
– distingerea unor diverse tipuri de comunicare (verbală/nonverbală/paraverbală);
– înțelegerea factorilor care pot pe rturba actul comunicării;
– adaptarea dialogului la situații speciale de comunicare impuse de elemente nonverbale și/sau paraverbale.
Afective:
– participarea cu interes la actul comunicării;
– introducerea noilor cunoștințe în propriul sistem de valori;
– dovedir ea nivelului de receptivitate afectiv ă;
– manifestarea unui spirit de colegialitate , completivitate și cooperare în cadrul echipei.

13 Psiho motorii:
– alegerea registrului de limbă potrivit;
– utilizarea corectă a elementelor nonverbale în comunicarea orală;
– relaționarea în fraze, paragrafe, mesaje în mod logic, coerent.
STRATEGIA DIDACTICĂ
Metode și procedee : expunerea didactică ( explicația), conversația didactică ( euristică ), exercițiul , rebusul, metoda ciorchinelui, brainstormingul .
Mijloace didactice : fișe de lucru , manual, portofoliul .
Resurse : spațiul de lucru, timpul de l ucru;
Modalități de evaluare : evaluare formativă , evaluare scrisă , observarea sistematică a elevilor , aprecieri verbale .
Forme de organizare a activității: activitate frontală; activitate individuală.
BIBLIOGRAFIE
a) de specialitate:
– Costache, Adrian; Ioniță, Florin; Lascăr, M.N.; Săvoiu, Adrian , Limba și literatura română. Manual pentru clasa a IX -a, Editura Art,
București, 2004.
– Dobra, Sofia, Limba română. Exerciții de comuni care, Ed. Humanitas, București, 2008.
– Dună, Ion; Dună, Raluca, Limba și literatura română. Manual pentru clasa a IX -a, Editura Didactică și Pedagogică , București, 2014.
– Grif, Anda, Olah, Diana, Enescu, Ioana, Șerban, G abriela Comunicare ficțională și nonficțională, Editura Diversitas, București, 2003.
– Lazăr, M., Paicu, L., Columban, M., Gal, V. – Limba și literatura română, culegere pentru clasa a IX -a. Portofoliul elevului, București,
Editura Art, 2007.

14 – Programa de limba și literatura română pentru c iclul inferior , 2009.
b) metodică și psihopedagogie :
– Cabin, Philippe; Dortier, Jean -François (coordonatori), Comunicarea , Editura Polirom, Iași, 2010.
– Mâță, Liliana, Ghid de pregătire psihopedagogică pentru gradele didacti ce, Editura Alma Mater, Bacău, 201 0.
– Pamfil, Alina, Limba și literatură română în gimnaziu. Structuri didactice deschise , Editura Paralela 45, 2007 .
– Parfene, C., Metodica predării limbii și literaturii române , Editura Polirom, Iași, 1999.

15 SCENARIU L DIDACTIC
Etapele lecției Activitatea de învățare
Timp Forme de
organizare Metode Mijloace Evaluare
1. Moment
organizatoric Organizarea contextul ui educativ în vederea
bunei desfășurări a lecției. 1’ Frontal
Conversația
2. Verificarea
cunoștințelor
anterioare și a
temei Profesorul verifică tema atât cantitativ cât și
calitativ. Verificarea se face selectiv; elevii sunt
solicitați , prin sondaj, să citească, să motiveze,
antrenându -se, pr in întrebări, întreaga clasă. 2’
Frontal,
Individual
Conversația
Caietele
elevilor
Observare
sistematică
Aprecieri
verbale
3. Captarea
atenției Profesorul le propune elevilor dezlegarea unui
rebus folosindu -se de cunoștințele anterioare
(basm și nuvelă). Pe coloana evidențiată elevii
vor descoperi cuvântul COMUNICARE. (Anexa
1) 7’ Frontal,
Individual
Conversația
Observarea
Rebus
Observare
sistematică
Aprecieri
verbale
4. Enunțarea
temei și a
obiectivelor Se enunță tema lecției : Situa ția de comunicare.
Tipuri de comunicare și obiectivele urmărite. 1’ Frontal
Conversația Tabla
Caietele
elevilor Observare
sistematică

16 5. Realizarea
sensului Profesorul le cere elevilor să exprime fiecare la
ce se gândește când aude cuvântul
COMUNICARE. (Anexa 2)
Dirijarea învățării continuă cu o serie de
întrebări adresate elevilor despre situația de
comunicare, întrebări ce îi vor conduce la cele
mai potrivite răspunsuri.
Ce este comunicarea?
Comunicarea înseamnă transmiterea
intenționată a datelor, a informației.
Care sunt elementele componente ale situației
de comunicare?
Elevii numesc factorii comunicării:
Emițător (transmite un mesaj)
Receptor (destinatarul mesajului)
Mesajul ( ideile, sentimentele transmise)
Codul ( codificarea mesajului în semnale verbale
sau/și nonverbale)
Canal (mediul în care se realizează
comunicarea) 32’ Individual

Frontal

Frontal

Brainstormingul

conversația
euristică

Fișe de
lucru

Observare
sistematică
Aprecieri
verbale
Observare
sistematică
Aprecieri
verbale

17 Context (fizic, temporal, social, psihologic,
cultural, etc.)
În acest timp profesorul realizează pe tablă, iar
elevii în caiete s chema comunicării de Roman
Jakobson, cu funcțiile corespunzătoare. (Anexa
3)
Profes orul distribuie elevilor o fișă de lucru pri n
care se urmărește completarea unui desen cu
tipurile comunicării și elementele de realizare a
acestora (Anexa 4 ).
Se notează în caiete: Comunicarea
interpersonală presupune doi participanți
(emițătorul și receptorul) și se realizează prin
cele trei form e:
 comunicarea verbală – prin cuvinte
grupate în structuri lingvistice
purtătoare de sens ( enunțuri ); poate fi
orală sau scrisă;
 comunicarea nonverbală – se
realizează cu ajutorul mimicii și
gesturilor;
Frontal

Frontal
Individual

Activitate
frontală

Metoda ciorchinelui

Conversația
Explicația

Tabla
Caietele
elevilor

Caietele
elevilor

Observare
sistematică

18  comunicarea paraverbală – transpare
dincolo de cuvinte și se realizează prin
sunete, combinații de sunete, exclamații
etc. ale căror semnificații se pot deduce
din context; poate fi observată pe baza
unui set de indicatori: volumul
(intensitatea), ritmul și fluența, înălțimea
(tonalitatea vocii), modul de articulare a
cuvintelor, intonația, accentul. 1
Profesorul întreabă elevii care sunt factorii care
pot perturba comunicarea?
Barierele de limbaj, emoțiile , lipsa de
cunoaștere , lipsa de interes, zgomotul etc.
Factorii perturbatorii ai comunicării pot fi
clasificați în două categorii:
 interni
 externi

Activitate
frontală

Conversația
Explicația

Tabla

Caietele
elevilor
Tabla
Aprecieri
verbale

Observare
sistematică

Aprecieri
verbale

1 Mâță, Liliana, Ghid de pregătire psihopedagogică pentru gradele didacti ce, Editura Alma Mater, Bacău, 2010 , pag. 164-170.

19 A. Factori interni
 Barierele de limbaj : deficien țe verbale,
auditive.
 Barierele semantice : vocabular sărac,
conotații emoționale ale unor cuvinte;
 Emoțiile
 Timiditatea
 Lipsa de cunoaștere
 Lipsa de interes
B. Factori externi
 Canalele de comunicare
 Climatul de comunicare – atmosfera,
condițiile în care se realizează procesul
comunicării .
 Perturbațiile fizice
 Interferențele – zgomote
 Locul și momentul

20  Zvonul
Elevii își notează în caie te explicațiil e
profesoru lui și îi cer lămuriri acolo unde au
neclarități.
6. Obținerea
performanței și
asigurarea
feedbackului Se realizează pe tot parcursul orei. Frontal
Individual
Conversația
Explicația Evaluare
frontală
Aprecieri
verbale
7. Evaluarea
procesului
educativ Se dă individual fișa de evaluare (Anexa 5) și
apoi se discută. Se recapitulează verbal noțiunile
învățate. 4’ Individual
Frontal
Exercițiul
Fișă de
lucru Evaluare
scrisă
Aprecieri
verbale
8. Asigurarea
retenției și a
transferului
Profesorul notează elevii care au contribuit la
desfășurarea orei.
Se comunică tema: Redactați un dialog de 10 –
15 replici din care să reiasă conflictul dintre
generații .
3’ Frontal Conversația
Explicația Caietele
elevilor Aprecieri
verbale

21 Anexa1: Rezolvând corect rebusul de mai jos, v eți afla pe coloan a evidențiată cuvântul cheie al lecției:

1. Conul F ănică era un ……………..
2. Hanul a fost purificat datorită ………………
3. Numele hangiței cu ochi strașnici este ………………..
4. Ca specie literară La hanul lui Mânjoală este o …………………..
5. Scopul drumului conului Fănică era………………. cu fiica polcovnicului
Iordache.
6. Cotoiul și iedul întruchipează ……………………
7. Povestea lui Harap Alb este scrisă de Ion …………………..
8. Povestea lui Harap Alb este un …… ……………
9. Pentru a depăși probele la care este supus Harap Alb este ajutat de
……….……….
10. Întotdeauna în basme iese învingător ………………….
11. Este demascat de către fiica împăratului Roș.
1
2
3
5
9 6
7
8
10
11 4

22 Anexa1: Rezolvând corect careul de mai jos, veți afla pe coloana evidențiată, cuvântul cheie al lecției :

C A L A T O R
F O C U L U I
M A R G H I O A L A
N U V E L A
L O G O D N A
D I A V O L U L
C R E A N G A
B A S M
P R I E T E N I
B I N E L E
S P A N U L

1. Conul F ănică era un ……………..
2. Hanul a fost purificat datorită ………………
3. Numele hangiței cu ochi strașnici este ………………..
4. Ca specie literară La hanul lui Mânjoală este o …………………..
5. Scopul drumului conului Fănică era………………. cu fiica pocovnicului
Iordache.
6. Cotoiul și iedul întruchipează ……………………
7. Povestea lui Harap Alb este scrisă de…………………..
8. Povestea lui Harap Alb este un …… ……………
9. Pentru a depăși probele la care este supus Harap Alb este ajutat de
……….……….
10. Întotdeauna în basme iese învingător ………………….
11. Este demascat de către fiica împăratului Roș.
1
2
3
5
9 6
7
8
10
11 4

23 Anexa 2: Notați la ce vă gândiți când auziți cuvântul COMUNICARE :

COMUNICAREA

24 Anexa 3
SCHEMA COMUNICĂRII VERBALE – R. Jakobson2

Funcția referențială
limbajul este orientat spre
context Funcția poetică
orientează limbajul asupra
lui însuși; efecte stilistice Funcția fatică
stabilirea, prelungirea sau
întreruperea comunicației Funcția metalingvistică
centrată pe cod , constă în
reglarea propriului discurs Funcția expresivă
„traduce” emoțiile, limbajul
centrat pe emițător Funcția conativă
orientarea limbajului
spre destinatar

2 Pamfil, Alina, Limba și literatură română în gimnaziu. Structuri didactice deschise , Editura Paralela 45, 2007, pag. 59 -61. CONTEXT
(funcția referențială,
denotativă sau cognitivă)
MESAJ
(funcția poetică )
CANAL
(funcția fatică )
COD
(funcția metalingvistică ) EMIȚĂTOR
sau destinator
(funcția expresivă sau
emotivă) RECEPTOR
sau destinatar
(funcția conativă )

25 Anexa 4 :
FIȘĂ DE LUCRU
Tipuri de comunicare

COMUNICAREA
VERBALĂ NONVERBALĂ
PARAVERBALĂ

26 Anexa 4 :

Tipuri de comunicare – metoda ciorchinelui

COMUNICAREA
VERBALĂ NONVERBALĂ
PARAVERBALĂ
ENUNȚURI
ORALĂ SCRISĂ
CARACTERSTICILE
VOCII INTENSITATEA
VORBIRII
PRONUNȚIA
GESTURI ÎNFĂȚIȘARE
MIMICĂ POSTURĂ
MIȘCARE

27 Anexa 5

Fișă de evaluare

Bifați în căsuțele corespunzătoare situațiile în care se desfășoară un act de comunicare și identificați factorii comunicării :

1.  doi elevi discută în pauză;
2.  un aparat de radio transmite într -o încăpere goală;
3.  mama citește scrisoarea de la fiul ei;
4.  în parc are loc un spectacol la care participă mulți tineri;
5.  un japonez ține un discurs în limba sa în fața voastră;
6.  un copil telefonează acasă, dar cel care răspunde nu -l aude;
7.  un tânăr se destinde navigând pe internet;
8.  doi muncitori discută, în timp ce, lângă ei, se sparge asfaltul cu picamerul.
9.  cloșca, găsind o râmă, își cheamă puii;
10.  tatăl își ceartă copilul pentru greșeala transmisă;
11.  la o galerie de artă un vizitator privește tablourile expuse;
12.  un copil citește romanul său preferat.

28 METODA CIORCHINELUI

Metoda ciorchinelui este o tehnică de predare -învățare menită să încurajeze elevii să
gândească liber, deschis și creator, stimulând conexiunea de idei. E ste o metodă de
brainstorming neliniară , fiind o modalitate de a realiza asociații de idei sau de a oferi sensuri
ideilor însușite anterior. Această metodă încurajează căutarea propriilor cunoștințe, evidențiind
înțelegerea unui conținut. De asemenea, poat e fi văzută ca o metodă de învățare schematică,
extrem de utilă în studiul individual, putând fi aplicată pentru orice disciplină. Metoda este
antrenantă, dând posibilitatea fiecărui elev să participe: „ Aplicată în cadrul muncii în grup,
metoda Ciorchinelu i valorifică activitatea comună și cooperarea în rezolvarea unor sarcini de
instruire, îmbină învățarea individuală cu cea în grup, urmărind dezvoltarea comportamentului
social al elevului. Copiii gândesc, răspund la întrebări, cooperează, comuni că, fac asocieri,
fac conexiuni, argumentează, completează. Sunt solicitate și dezvoltate operațiile gândirii,
capacitățile creatoare; contribuie la integrarea școlară elevilor cu tulburări de învățare .”1
Etapele metodei (generale)
1. Se începe pri n scrierea, la mijlocul tablei (sau pe mijlocul foii) a un ui cuvânt
sau propoziție nucleu.
2. Elevii spun/scriu tot c eea ce știu despre această temă sau, după caz,
cuvinte/sintagme care le vin în minte în legătură cu tema propusă.
3. Pe măsură ce se exprimă idei le, le ordonăm prin categorizare, legându -le de
noțiunea centrală, subliniind diversele tipuri de relații logice, de dependență
conceptuală. Fiecare informație se înscrie într -un cerc, pe sistemul ideilor –
satelit. Elevii lucrează individual sau în grupe.
4. Se realizează o reprezentare grafică. Se analizează fiecare „ciorchină” și se
efectuează una comună pe tablă dirijată de profesor.
5. După completarea ciorchinelui, li se cere elevilor să spună care sunt punctele
în care au nevoie de mai multe informații. Elevii vor folosi noțiunile și
legăturile create pentru a dezvolta idei despre conceptul propus 2

1 http://www.ecoleinclusiveeurope.eu/pdf/pdf -fichespeda -ro/metoda -ciorchinelui.pdf , consultat la data de
2.05.2020, ora 19:15.
2 Pavelescu, Marilena, Metodica pre dării limbii și literaturii române: ghid pentru susținerea examenelor de
definitivare și de acordare a gradelor, Editura Corint, București, 2010, pag. 277.

29 Fiind o formă de hartă mentală, a ceastă metodă poate fi aplicată și sub forma unei fișe
de lucru, unde schema este deja realizată, iar nucleul și câteva reper e sunt notate, așa cum este
prezentat modelul în partea aplicativă. Metoda poate fi folosită cu succes în recapitularea unor
noțiuni deja învățate.
Avantajele metodei
– se încurajează participarea întregii clase ;
– poate fi folosită cu succes la evaluarea unei unități de conținut , dar și pe parcursul
predării, făcându -se apel la cunoștințele dobândite de elevi ;
– stimulează conexiunile dintre idei;
– pune în evidentă modul propriu de a înțelege o temă anume ;
– realizează asociații noi de idei sau relevă noi sensuri ale ideilor ;
– caută căi de acces spre propriile cunoștințe.3
Utilizarea hărților conceptuale
Hărțile conceptuale (cognitive, mentale) se definesc ca fiind o imagine a modului de
gândire, simțire și înțelegere ale celui sau celor care le elaborează. Acestea îi ajută pe elevi să-
și sistematizeze informațiile din manuale, ușurând astfel înțelegerea și memorarea lor.
Întocmirea acestor hărți reprezintă un exercițiu de sistematizare a gândirii care stimulează
dezvoltar ea competențelor la nivel superior, fiindcă le cere elevilor să sesizeze conexiunile care
se pot stabili între idei și producerea unora no i. În aceleași timp se pot folosi ca o modalitate de
evaluare. Folosirea acestor hărți are la bază capacitatea individ ului uman de a interioriza și
comunica informații prin simboluri și prin imagini, într -o manieră condensată. Hărțile cognitive
sunt reinterpretări bazate pe analogii personale , scheme, legături între idei, imagini și simboluri,
care concentrează o cantitat e mare de informație. Stăpânirea și utilizarea acestora îi ajută pe
elevi să sesizeze esențialul, dar și să refacă procesul invers : convertirea abstracțiunilor în
concretizări și ilustrarea acestora prin exemple concrete.4
Schemele, hărțile cognitive dev in eficiente când sunt realizate chiar de elevi sau
împreună cu ei.
O altă variantă a metodei ciorchinelui este metoda cluster , o strategie care îi încurajează
pe elevi să gândească liber și deschis. Ea poate fi folosită a mijloc de stimulare a gândirii înainte

3 http://www.matestn.ro/mate/Matematica%20in%20judet/Comunicari/Calin%20Ramona –
Metoda%20ciorchinelui .pdf, consultat la data de 2.05.2020, ora 19:30.
4 Pavelescu, Marilena, Metodica predării limbii și literaturii române: ghid pentru susținerea examenelor de
definitivare și de acordare a gradelor , Editura C orint, București, 2010, pag. 276 .

30 de a studia un concept nou sau de rezumare a ceea ce s -a studiat, ca modalitate de a construi
asociații noi sau de a prezenta noi sensuri. Metoda reprezintă o strategie de găsire a căii de acces
la propriile cunoștințe, înțelegeri sau convingeri le gate de o anumită temă; poate fi folosită atât
ca activitate individuală, cât și de grup. Realizarea unui cluster presupune scrierea unui cuvânt
sau a unei propoziții -nucleu în mijlocul unei pagini, identificarea și scrierea a cât mai multe
cuvinte sau sin tagme legate de tema respectivă și trasarea unor linii, săgeți între ideile care se
leagă în vreun fel. Câteva reguli pe care elevii trebuie să le respecte: să scrie tot ce le trece prin
minte (precum în metoda brainstorming) în timpul alocat, să noteze id eile; nu trebuie limitat
numărul ideilor, acestea putând fi cât mai multe. Se poate desfășura în etape: scrierea pe foi
separate a noțiunile asociate; scrierea caracteristicilor asociate; transcrierea pe o altă coală de
hârtie. 5
Avantajele hărților conceptuale:
 ușurează procesul de învățare;
 organizează cunoștințele existente în mintea elevului;
 pregătește noile asimilări;
 ajută la organizarea planificării sau proiectării unei activități;
 elimină memorizarea și simpla reproducere a unor definiții sau algoritmi de rezolvare a
unei probleme;
 învățarea devine activă și constantă;
 se pretează foarte bine la teoria constructivistă a învățării, conform căreia noua
cunoaștere trebuie integrată în structura existentă de cunoștințe;
 permit vizualizarea relații lor dintre cunoștințele elevului ;
 evaluarea pune în evidență modul cum gândește elevul și cum folosește ceea ce a
învățat;
 stimulează explozia de idei;
 creează soluții alternative ale aceleiași probleme date;
 ușurează înțelegerea;
 atrag elevii în acțiuni de căutare, cunoaștere, învățare;
Dezavantaje:
o solicită mult timp, deci un alt mod de organizare a învățării, în special dacă nu au mai
fost utilizate anterior;

5 Pavelescu, Ma rilena, Metodica predării limbii și literaturii române: ghid pentru susținerea examenelor de
definitivare și de acordare a gradelor , Editura C orint, București, 2010, pag. 278 .

31 o nivelul standardelor este ridicat, deci evaluarea se face pe finalități ale curriculumului;
o elevul trebuie să respecte rigoarea și ordinea acestor metode.6

BIBL IOGRAFIE :
 Pavelescu, Marilena, Metodica predării limbii și literaturii române: ghid pentru
susținerea examenelor de definitivare și de acordare a gradelor , Editura C orint,
București, 2010.
 ***Programul național de dezvoltare a competențelor de evaluare ale cadrelor
didactice (DeCeE ) – suport de curs, CNCEIP, 2008,
WEBGRAFIE :
 http://www.ecoleinclu siveeurope.eu/pdf/pdf -fichespeda -ro/metoda -ciorchinelui.pdf
(consultat la data de 2.05.2020, ora 19:15 ).
 http://www.matestn.ro/mate/Matematica%20in%20judet/Comunicari/Calin%20Ramo
na-Metoda%20ciorchinelui.pdf (consultat la data de 2.05.2020, ora 19:30 ).

6 ***Programul național de dezvoltare a competențelor de evaluare ale cadrelor d idactice (DeCeE ) – suport de
curs, CNCEIP, 2008, pag. 72 -73.

32 FIȘĂ DE LUCRU
Tipuri de comunicare

COMUNICAREA
VERBALĂ NONVERBALĂ
PARAVERBALĂ

33
Tipuri de comunicare – metoda ciorchinelui

COMUNICAREA
VERBALĂ NONVERBALĂ
PARAVERBALĂ
ENUNȚURI
ORALĂ SCRISĂ
CARACTERSTICILE
VOCII INTENSITATEA
VORBIRII
PRONUNȚIA
GESTURI ÎNFĂȚIȘARE
MIMICĂ POSTURĂ
MIȘCARE

34

DECLARA ȚIE DE AUTENTICITATE
privind elaborarea portofoliului didactic

Subsemnatul/subsemnata COTU ( OLARU) I. -L. MARIA -ANCUȚA declar pe
propria răspundere că:
a) lucrarea a fost elaborată personal și îmi aparține în întregime;
b) nu au fost folosite alte surse decât cele menționate în bibliografie;
c) nu au fost preluate texte, date sau elemente de grafică din alte lucrări sau din alte surse
fără a fi citate și fără a fi precizată sursa preluării, inclusiv în cazul în care sursa o
reprezintă alte lucrări ale mele;
d) lucrarea nu a mai fost folosită în alte contexte de examen sau de concurs.

Data,

5.06.2020 ABSOLVENT,

COTU ( OLARU) I. -L. MARIA -ANCUȚA

Semnătura,

F394.10/Ed.01