Recuperarea hipertensiunii arteriale Coordonator stiintific Absolvent Lect. Univ.Dr. Silviu CIOROIU Bianca Maria CIONTU MAFNRSS Brașov 2020… [608830]

Universitatea Transilvania
Facultatea de Educație fizică și Sporturi Montane

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Recuperarea hipertensiunii arteriale

Coordonator stiintific Absolvent: [anonimizat]. Univ.Dr. Silviu CIOROIU Bianca Maria CIONTU
MAFNRSS

Brașov
2020

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 2

CUPRINS:
Introducere………………………….………………………..pag. 5
Moti vația …………………………………………………….pag. 7
Obie ctive……………………………………………………..pag. 8
Ipoteză……………………………………………….. ……. ..pag.9
Anamneză…………………………………………..………pag. 10

Capitolul I : FUNDAMENTAREA TEORETICĂ
I.1. Ce este hipertensiunea arterială ?…………………… …………………….pag. 11
1.1. Defini ția hipertensiunii arteriale …………….. ………………………… …pag. 11
1.2. Clasificare …………………………………………………. ……………………..pag.1 2
1.3 Factori de risc …………………………………………………………………..pag . 16
1.4. Cauze ……………………………………………….. ……………. pag. 16
1.5. Semne și simptome ………………………………………………………….. pag. 19
1.6. Anatomie patologică …………………………………………… pag.20
1.6.1. Etiologia ………………………………………………. pag.20
1.6.2. Epidemiologie ………………………………………… pag.21

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 3

1.9. Studii …………………………………………………………… .pag.23
1.9.1. Studiul FRAMINGHAM …………………………… ..pag. 23
1.9.2 Studiul S HEEP …………………………………… .……pag. 25
1.9.3 Studiul FEVER ………………………………… ..…….pag. 25

Capitolul II : STUDIU DE CAZ
2.1 Anamneza …………………………………………… ….……….pag. 26
2.2. Culegerea datelor de nevoi ……………………… ….………….pag. 29
2.3. Diagnostic ……………………………………… ..…………….pag. 31
2.4. Organizarea și desfășurare a lucrării …………… ..…………….pag. 34
A. Diagnosticul HTA………… …………. ……………….pag. 34
B. Măsurarea Tesnisunii articulare… …………………………… pag.35
C. Schimbarea stilului de viață pentru a scădea tesniunea
articulara. ………………………………………………………………….. .. pag. 36
D. Teste și analize… …………………………………………………… pag.38
E. Obiective stabilite.. ………………………………………………. . pag. 39
F. Tratament medicamentos.. ……………………………………… pag.40
G. Exerciții de recuperare a hipertensiunii articulare. ……… pag. 41
H. Rezultat………………………………………………………… ……… pag.53

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 4

2.5. Programul kinetic propus …… ………………………………… .pag. 54
2.6. Exercitii sugerate………………………………………………..pag.61
A. Metoda Jacobson.. ……………………………………………… . pag. 62
B. Metoda Shultz. ……………………………………………….. …. pag.63
C. Metoda I. Parow… ………………………………… …………… .pag.70
D. Metoda A. Macango. …………………………… ……………. .. pag. 71

2.7. Rezutatele studiului ………………… ………………… ………..pag. 72

CONCLUZII …………………………. ……………………………. ………pag .74
BIBLIOGRAFIE ……………………………………… …………………. pag.75

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 5

INTRODUCERE

Kinetoterapia reprezintă o formă de terapie realizată prin mișcare,
care are ca scop refacerea funcțiilor diminuate, creșterea nivelului
funcțional în diverse suferințe prin intermediul unui program de exerciții
fizice statice sau dinamice (gimnastica medicală) și creează forme
terapeutice individualizate.

Din punct de vedere științi fic, kinetoterapia sau numită și „terapie
prin mișcare „ , ea se ocupă cu studiul mișcării organismelor vii și al
structurilor care participă la aceste mișcări!

Studiile științificilor arată că afecțiunea de hipertensiune arterială
afectează 25% din popul ația adultă și este responsabilă pentru aproximativ
13% din totalul deceselor. Pentru tratarea aceste afecțiuni necesită
identificarea cauzelor, datorate de regulă, de stilul de viață și eliminarea
acestora cu ajutorul unei terapii medicamentoase potrivite .

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 6

Hipertensiunea este un fenomen cantitativ și are o definire
arbitrară și pragmatică. Aceasta este definită ca o creștere a tensiunii
arteriale sistolice ≥140 mmHg și/sau o presiune diastolică ≥90 mmHg. Cu
toate acestea riscul de accident vascular c erebral (AVC) și de boală
coronariană (BC) este prezent la valori ale tensiunii arteriale >115/75
mmHg.

La nivel mondial hipertensiunea arterială afectează 26,4%
din populația adultă (aproximativ 1 miliard de oameni). Se estimează că
până în 2025 această va afecta aproximat 1,5 miliarde de oameni. În plus,
s-a raportat că prevalența hipertensiunii a crescut de la 23,9%, în 1994, la
29% în 2008 (în SUA). Hipertensiunea arterială este mult mai prezentă în
Europa, aceasta ajungând la 40% în rândul populației adulte.

Prevalenta HTA crește proporțional cu vârsta, astfel, în timp ce în
intervalul de vârstă 35 -65 de ani 30 -40% sunt hipertensivi, între 60 -75 de
ani peste 50% sunt hipertensivi. Cea mai afectată categorie de grupă este
cea a persoanelor peste 70 de ani, unde HTA depășește 70%.

Dacă împărțim pe sexe prevalenta HTA, în categoria celor sub 50 de
ani, cel mai afectat este sexul masculin. După vârsta de apariție a
menopauzei raportul se inversează.

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 7

Motivația și scopul lucrării:

Scopul prezentării ac estei lucrări este de a observa comportamentul
valorilor tensiunii arteriale, fiind controlată terapeutic. Se va verifica prin
monitorizare a tensiunii arteriale – TA – pe 24 h, în repaus și în timpul
unui efort fizic, cum ar fi mersul pe bicicletă ergonom ică etc.
Motivul pentru care am ales această temă este să promovez și să
organizez organizez activități de educație medicală continuă în acest
domeniu pe hipertensiunea arteriale și al patologiei acesteia.
Fiind cea mai frecventă boală care afectează o mas ă mare din
populație, doresc să contribui la îmbunătățirea stilului de viață, a prevenirii
și a diminuării acestei afecțiuni.
Unul dintre cele mai mari pericole ale hipertensiunii arteriale – HA-
este dezvoltarea cardiopatiei ischemice cu instalarea infar ctului miocardic.
Hipertensiunea arterial, nu trebuie lăsată netratată, deoarece aceasta se
poate dezvolta în afecțiuni mult mai grave. Din acest motiv, pacientul
trebuie supravegheat și îndreptat spre o recuperare stabilită în funcț ie de
stadiul afecțiuni .

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 8

Obiectivele :

Obiective cognitive:
1. Cunoașterea noțiunilor aprofundate de anatomie, fiziologie, patologie a
aparatului cardio -vascular
2. Cunoașterea protocolului testelor de efort care stau la baza evaluării și
orientării kinetoterapiei afecțiunilor cardiovasculare
3. Cunoașterea și aplicarea metodelor, tehnicile și mijloacele
kinetoterapiei, care fac posibilă efectuarea cu succes a programelor de
profilaxie, recuperare, reeducare, în afecțiunile cardio -vasculare
4. Deținerea unor noțiuni de psihoterapie, absolut obligatorii în bordarea
pacientului, în vederea obținerii unei colaborări benefice

Obiective emoționale:
1. Să prezinte capacități de selecție a celor mai eficiente metode de
recuperare, ținând cont de diagnosticul prezent, afecț iunile asociate, de
particularitățile pacientului (vârsta, sex, etc), alte cerințe legate de stadiul
bolii sau de gravitate.
2. se va ține cont de situații care pot constitui contraindicații ale
kinetoterapeutului
3. se va încerca o abordare a pacientului care să -i trezească acestuia
interesul pentru activitatea fizică, în vederea obțineri unei colaborări cât
mai eficiente.

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 9

4. Folosirea metodelor de refacere a capacității funcționale în vederea
reintegrării sociale și profesionale a pacientului
5. Menține rea unei colaborări armonioase și permanente cu medicul
specialist

Obiective practice:
1. Stabilirea obiectivelor de scurtă și de lungă durată, ținându -se cont de
cerințele medicului specialist și în conformitate cu obiectivele propuse de
acesta
2. Aleger ea metodelor, mijloacelor cele mai adecvate și cu cea mai mare
eficiență în vederea scurtării perioadei de spitalizare și recuperare.
3. Să aplice și în unele situații să prezinte abilități de modificare a
programelor alese, în funcție de evaluările interm ediare pe care le
efectuează, evaluări care indică direcția de evoluție a terapiei și involuție la
testul de efort, care nu trebuie să lipsească din metodologia de lucru.

Ipoteza
Ipoteza acestei lucrări este o recuperare pe tema aleasă. Aceasta
necesită o cercetare detaliată utikizand multiple surse de informare pentru
a analiza, e prelucra și a concluzina informațiile „culese” din cele mai bune
materiale ale medicilor și a studiilor străine, formând astfel cea mai bună
recuperare pentru fiecare stadiu.

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 10

Anamneza:
Cum bine știm, kinetoterapia este o știință complexă ce cuprinde
elemente de bază a anatomiei, fiziologiei, biomecanicii, biochimiei și nu în
ultimul rând al psihologiei.
Programele de kinetoterapie sunt special concepute ținând cont de
anamneza care cuprinde:
Date personale: ~ nume
 ~ vârstă
 ~ familie
Tipul de activitate pe care îl desfășoară
Constituția pacientului
Afecțiunile antecedente
Afecțiunile prezente
Stadiul evoluției bolii
Existența altor afecțiuni
Kinetoterapia este cheia recupe rării. Cheile reușitei sunt dăruirea și o
cât mai bună cunoaștere a cazului cu care ne confruntăm, punând în
aplicare cunoștințele în psihologie și patologie. Recuperarea se face pe o
persoană de vârstă medie, cu afecțiune pe hipertensiune arterială.

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 11

Capitolul I : FUNDAMENTAREA TEORETICA
1.1 Ce este hipertensiunea arteriala ?

Hipertensiunea arterială e un sindrom caracterizat prin creșterea
presiunii sistolice și a celei diastolice peste valorile normale. După O.M.S
se consideră valori normale pentru presiunea maximă 140 – 160 mm HG,
interpretate în raport cu vârsta, sexul și greutatea, iar presiunea minimă
este 90 – 95 mm Hg.

Tensiunea arterială are două componente:
 tensiunea arterială sistolică (numărul mai mare) care reprezintă presiunea
inimii generată pentru a pompa sângele de la inimă spre celelalte organe
 tensiunea arterială diastolică (numărul mai mic) care reprezintă
presiunea vaselor sangvine în momentul în care inima se umple cu sângele
venit din restul corpulu i.

De obicei, presiunea sistolică crește odată cu vârsta. Cu toate acestea,
după vârsta de 60 de ani, presiunea diastolică începe să scadă lent,
deoarece vasele sangvine își pierd din elasticitate și devin rigide.

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 12

1.2. Clasificare :

Tabel 1: Definirea si clasificarea nivelelor presiunii arteriale
Categoria PAS (mm Hg ) PAD (mm Hg)
Optimă < 120 <80
Normală 120 – 129 80 – 84
Normală înaltă 130 – 139 85 – 89
HTA ușoară (grad I ) 140 – 159 90 – 99
HTA moderată (grad II ) 160 – 179 100 – 109
HTA severă (gradul III ) > = 180 >= 110
HTA sistolică izolată > 140 <90

Tensiunea arterială se măsoară în
milimetri de coloană de mercur (mm col Hg).

Tensiunea arterială este considerată normală
atunci valoarea sistolică este mai mică de 140
mm col Hg, iar cea diastolică mai mică de 80
mm col Hg.

Valorile tensiunii sistolice între
120-139 mm col Hg și a celei diastolice
între 80 -89 mm col Hg sunt considerate prehipertensive.
( https://www.cardioportal.ro/wp -content/uploads/2015/01/HTA.pdf )

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 13

In 2017, ACC/AHA (Ghidul American de Hipertensiune arterială)
lansează un nou ghid de profilaxie și management al hipertensiunii arteriale
care schimbă definiția bolii.

Tabel 2: J.N.C 7 , prop une o noua clasificare a
presiunii arteriale

Clasificarea presiunii arteriale (PA) pentru adultii
cu varsta mai mare de 18 ani.

În cazul persoanelor cu hipertensiune
nediagnosticată sau tratată incorect, riscul de a
face infarcte miocardice, accidente vasc ulare
cerebrale, insuficiență renală sau posibilitatea
de a orbi, este mai mare .

Clasificare PAS (mm Hg ) PAD (mm Hg)
Normală < 120 < 80
Prehipertensiune 120 – 139 80 – 90
HTA grad I 140 – 159 90 – 99
HTA grad II > = 160 > = 100

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 14

Dacă facem referire la etiologia hipertensiunii, aceasta poate fi
esențială (primară) – fără o cauză bine cunoscută, acest lucru întâmplându –
se în peste 90% din cazuri ș i HTA secundară, când are o cauză
demonstrată.

Importanța diagnosticării și tratării hipertensiunii arteriale constă în
complicațiile majore ce apar în această boală, afectând:
– inima -vasele cerebrale (accidente vasculare), – ochii – creierul
– rinichii (nefroangioscleroza cu insuficiență renală cronică ),

În mod uzual, criteriile de clasificare a HTA se referă la nivelul
valorilor tensionale, la vârsta pacienților și respectiv la cauzele care au dus
la apariția hipertensiunii. Severitatea hipertensiunii se definește cu ajutorul
valorilor TAS (tensiunii arte riale sistolice) și TAD (tensiunii arteriale
diastolice).

Forma esențială de hipertensiune cuprinde 3 variante:
-Hipertensiunea sistolică a adultului tânăr;
– Hipertensiunea diastolică a vârstei mijlocii (30 -50 ani);
– Hipertensiunea sistol ică a vârstnicului (după vârsta de 60 de ani), când
TAS>140 mmHg și TAD<90 mmHg.

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 15

Pe lângă toate aceste forme hipertensiunii i se mai descriu și alte
forme:

1. HTA de, ” halat alb” – se întâlnește la 15 -20% din pacienți și se
manifestă prin valori crescute ale tensiunii arteriale doar în cadrul
consultației medicale (TAS>140 mmHg și TAD>90 mmHg), în
restul timpului pacientul având valori normale ale tensiunii arteriale;

2. HTA, ” mascată” – reprezintă opusul formei amintite mai sus.
Valorile normale se constată în timpul consultației, în restul timpului
valorile tensionale ale pacientului fiind mari. Singura explicație
plauzibilă până în acest moment o reprezintă abandonarea unui stil
de viață nesănătos (fumat, consum excesiv de alcool ori cafea) chiar
înaintea vizitei pacientului la medic.

3. HTA, “malignă” – valorile tensionale sunt foarte mult crescute și nu
răspund la tratament. De asemenea sunt afectate și organele țintă și
pot apărea hemoragiile retiniene și edemul papilar. Dacă nu este
tratată HTA malignă are un timp de supraviețuire foarte mic pe
termen scurt

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 16

1.3 . Factori de risc cardiovascular :

La cei mai mulți pacienți determinanții hipertensiunii arteriale
primare(esențiale) sunt:
 nicotina din țigări (crește TA cu 10 – 20 mmHg),
 alcoolul în cantități crescute (150ml alcool 12%, mai mult de
trei ori pe zi),
 cafeina mai ales în asociere cu bău turile dulci din comerț,
 sedentarismul,
 consumul crescut de carbohidrați sau sodiu.

1.4. Cauzele HTA :

În alte situații, bolile renale (insuficiență renală, cancer renal,
glomerulonefrită) sau cardiace (boala valvulară aortică, ateroscleroză,
îngustarea aortei) pot fi de vină pentru instalarea hipertensiunii arteriale,
caz în care această poartă denumirea de HTA secundară.

La 10% dintre pacienți totuși, hipertensiunea are o cauză; ea este
atunci calificată ca simptomatică. În aceste cazuri, ea poate fi pusă pe
seama unei boli:
– a rinichiului , – unei boli a glandelor suprarenale

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 17

Cu ocazia primelor sarcini , mai ales dacă este vorba de gemeni, unele
femei tinere prezintă o hipertensiune , în general, tranzitorie,
denumită hipertensiune arterială gravidic ă. Ea dispare după naștere și
sarcinile ulterioare nu mai sunt afectate de această tulburare .
1. În ceea ce privește HTA esențială (primară), prezentă în peste
95% din cazuri, sunt incriminate mai multe mecanisme:
 Predispoziția genetică (sindromul LIDDLE);
 Sistemul nervos simpatic;
 Sistemul renină -angiotensină -aldosteron;
 Rinichiul, sodiul și calciul;
 Sistemul vascular (disfuncția endotelială, rigiditatea și remodelarea
vasculară);

Se asociază și alți factori care au rol în întreținerea și progresia
hipertensiunii:
 Aportul crescut de sare
 Obezitatea – persoanele cu un index mai mare corporală >30/m2
(greutatea raportată la suprafața corporală) au o probabilitate mare de
a dezvolta TA crescută. Scăderea ponderală re duce valorile TA.
 Sindromul de apnee în somn;
 Diabetul zaharat;
 Cantități crescute în grăsimi saturate în dietă
 Stresul – deși frecvent menționat, nivelul de stress este dificil de
măsurat și răspunsurile la stres variază de la o persoană la alta .
 Febră;
 Carență de potasiu;

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 18

2. HTA secundară poate fi de cauză:
 Renovasculară;
 Parenchimatoasă;
 HTA prin coarctație de aortă
 HTA de cauză endocrină (feocromocitom, hiperaldosteronism primar
– sindrom Conn, Sindromul Cushing, hipertiroidia,
hiperparatiroidismul);

Complica ții :
Principalele complicații sunt
reprezentate de:
 Boala cardiacă ischemică;
 Insuficientă cardiacă (principala
cauză de spitalizare pentru
populația de peste 65 de ani);
 Tulburările de ritm (aritmiile atrile, ventricularea și moartea subită,
aritmiile supraventriculare – fibrilația atrială, aritmiile ventriculare –
extrasistole ventriculare și tahicardiile ventriculare complexe);
 Boala cerebrovasculara (A VC);
 Boala renală cronică;
 Boală vasculară periferică;

( Romanian journal of Cardiology – Managementul hipertensiunii , Vol. 23, 2013 )

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 19

1.5. Semne si simptome
Hipertensiunea arterială (HTA) este o "boală tăcută" , fără simptome
specifice, doar creșterile bruște și importante ale tensiunii arteriale
(salturile hipertensive) se pot manifesta prin:
– cefalee, – amețeli, – zgomote în urechi (acufene) – grețuri,
– tulburări de vedere – "muște zburătoare" (fosfene),
– stare de rău general.

Cel mai frecvent revelatoare sunt simptomele cerebrale :
 dureri de cap, mai ales în cea de a doua jumătate a nopții sau la
trezire,
 dezechilibru în picioare și la mers,
 pierderi de memorie ,
 oboseală,
 tulburări oculare (orbiri de moment, pierderi trecătoare ale vederii
etc.)

Dar, tot în aceeași măsură, hipertensiunea arterială nu provoacă nici
un semn: ea este, în general, descoperită cu ocazia unui examen de rutină.
Printre complicațiile unei hipert ensiuni arteriale netratate, se
găsesc accidentul vascular cerebral, hemoragia meningeana, insuficiență
cardiacă, leziunile renale și o retinopatie .

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 20

1.6. Anatomie patologică:
În aparatul circulator rinichiul îndeplinește rolul unui regulator
specific, ce determină mărimea presiunii arteriale sistolice și asigură după
mecanismul legăturii inverse stabilizarea ei la un anumit nivel pe un
termen lung.
Legătura inversă în sistem este realizată de mecanismele neural și
endocrine de reglare a tensiunii arteriale; sistemul nervos autonom cu baro –
și chemoreceptori și central vasomotor din trunchiul cerebral, sistemul
neuroendocrin.
Astfel o condiție obligatorie pentru dezvoltarea hip ertensiunii
arteriale cornice devine devierea curbei dependenței funcției excretoare a
rinichilor de mărimea tensiunii arteriale sistolice spre valori mai înalte ale
indicilor ei.

1.6.1 Etiologie:
În dezvoltarea bolii hipertensive, în afară de supraîncord area
psihoemoțională, care duce la tulburările activității nervoase superioare de
tipul nevrozei și la dereglarea tonusului vascular, are o mare importanță
factorul ereditar și abundenț a sării de bucătărie în alimentație.

( A. Strukov , V. Serov – Anatomie patologică , Editura Medicina , Chișinău, 1999 )

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 21

Fig. Patogenia bolii hipertensive (după V. Postinov și S.N. Orlov cu
modificări)

1.6.2 Epidemiologia hipertensiunii arteriale:
• Răspândirea – Hipertensiunea arterială este o boală foarte frecventă,
care afectează de la 10% la 15% din populație și, prin urmare, o
adevărată problemă de sănătate publică.
Este un factor de risc cardiovascular în sine, iar diagnosticul și
tratamentul său sunt o o portunitate de a analiza alți factori de risc
cardiovascular .
Mortalitatea – Rata mortalității atribuită direct hipertensiunii arteriale
esențiale este scăzută: 4,6/100 000 locuitori.

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 22

Grupa cu risc scăzut
o Bărbați < 55 ani și femei < 65 ani cu HTA de gradul I
o Fără factori de risc
o Riscul de eveniment CV major în următorii 10 ani este de 15 %

Grupa cu risc mediu
o Pacienți cu HTA de niveluri diferite
o Prezența mai multor factori de risc
o Risc de eveniment CV major în următorii 10 ani este de 15% – 20%

Grupa de risc înalt
o Pacienți de gradul I și ÎI care au 3 sau mai mulți factori de risc asociați,
diabet sau afectarea organelor țintă
o Pacienți cu HTA severă fără factori de risc asociați
o Risc de evenimente CV major la 10 ani este de 20 % – 30 %

Grupa de risc foarte înalt
o Pacienți cu HTA gradul III și unul sau mai mulți factori de risc asociați
o Toți pacienții cu BCV clinic major sau boala renală
o Risc de evenimente CV major de circa ≥30% în 10 ani.

( A. Strukov , V. Serov – Anatomie patologică , Editura Medicina , Chișinău, 1999 )

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 23

Prevalența HTA din România în raport cu sexul și mediul de proveniență.
BĂRBAȚI FEMEI
URBAN RURAL URBAN RURAL
46,6% 54,9% 38% 45,42%

Prevalența HTA pe grupe de vârstă .
18-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55-64 ani ≥65 ani
8,75% 15% 28,12% 51,4% 65,54% 75,06%
(Sursă – Prevalence, Awareness, Treatment, and Control of Hypertension în România: Results of the
SEPHAR Study, Internațional Journal of Hypertension, vol. 2010)

1.7. Studi i
A. Studiul FRAMINGHAM
În studiul FRAMINGHAM (SUA), tratamentul hipertensiunii arteriale
a dus la o reducere cu 30% a mortalității cauzale și 60% a mortalității
cardiovasculare . Scopul cercetării era de a determina factorii comuni și
caracteristicile care determină apariția acestor boli.
 Motivație și argumentative
În perioada aceea se știau puține lucruri despre cauzele generale ,în
timp ce ratele de deces inregistrau o creștere constantă de la începutul
secolului, devenind o adevărată epidemie .

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 24

 Ipoteza de cercetare
Studiul, așa cum a fost conceput, a avut un obiectiv principal și două
obiective secundare (Dawber și Moore, 1952). Primul obiectiv a fost
major. Celelalte două au fost privite ca obiective secundare.
 Scorul de risc Framingham
Scorul de risc Framingham este un algoritm specific în funcție de
sex, utilizat pentru a estima riscul unui individ de a dezvolta o BCV pe o
perioadă de 10 ani.
Datele culese și tipuri prelucrare
La fiecare examinare din cadrul Framingham Heart Study
(aproximativ la fiecare doi ani), pentru toți participații la studiu se
efectuau: – anamneza, – examenul fizic, – radiografia toracelui,
– electrocardiograma cu 12 electrozi, – analiza sângelui (hemoglobina)
Consultațiile și internările pentru BCV care aveau loc în acest interval se
raportau și se înregistrau manual la fiecare 12 luni.
o Concluzii
În concluzie, Studiul Framingham a reprezentat un moment crucial î n
analiza epidemiologică a bolilor cardiovasculare, stând la baza dezvoltării
unor metode noi de cercetare.
O variantă on line care permite calcularea acestui risc poate fi accesată
la:http://cvdrisk.nhlbi.nih.gov/

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 25

B. Studiul SHEEP
Studiul SHEE P a constatat că tratamentul hipertensiunii sistolice
izolate (> 160 mmHg) la subiecții cu vârsta de 60 de ani sau mai mult a
redus incidența accidentului vascular cerebral cu 36% – hipertensiunea
cerebrală (hipertensiunea arterială este responsabilă de 56% accident
vascular cerebral la bărbați și 66% la femei).
Investigatorii din SHE EP au evaluat rolul tensiunii arteriale
diastolice sub tratament la pacienț ii cu hip ertensiune sistolică izolată. Ei au
concluzionat că ob ținerea unei tensiuni diastolice sub 70 mmHg și în
special sub 60 mmHg, identifică un grup la risc înalt care are un prognostic
mai nefavorabil.

C. Studiul FEVER
Rezultatele studiului FEVER asupra efectului protector al scăderii
tensiunii arteriale sistolice la < 140 mmHg fa tă de valori ușor peste > 140
mmHg, chiar și la pacienți i hipertensivi cu risc moderat, conduce la
recomandarea de a lua în considerare intervenț ia antihipertensivă când
tensiunea arterială sistolică es te > 140 mmHg .
Analizele ulterioare ale studiului FEVER au confirmat un beneficiu
semnifi cativ ca urmare a reducerii mai marcate a TA la pacienții cu TAS
randomizată sub medie (153 mmHg), după excluderea pacienților cu
istoric de boală CV sau diabe t.

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 26

Capitolul II : STUDIU DE CAZ
2.1. Anamneza
Nume: D.
Prenume: S.
Sex: masculin
Domiciliu: –
Data nașterii: 15.08.1975
Vârsta: 45 ani
Diagnistic clinic: HTA std. I – II

Date despre subiect :
 Pacientul acuza dureri de :
– cefalee occipital
– dispnee
– palpitații
– insomnia
– dureri precordiale
– grețuri

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 27

 Antecedente :
– boli ale copilăriei
– spondiloză cervical
– ulcer duodenal
– HTA

 Antecedente în
familie :
Mama : Hipertensivă
Tatăl: Hipertensiv

 Condiții de mediu:
– Locuință salubră
 Gusturi:
– Fumează 10 -12 țigări pe zi
– Nu abuză de alcool
– Îi place mâncarea condimentată

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 28

Istoricul bolii:

Pacientul are
hipertensiune de aproximativ 3
ani, cu ascensiune maximă
până la 190 mmHg.
A urmat tratament ambulatoriu și internare în spital în urma unui an
și jumătate. Înainte de internare cu câteva săptămâni (3 saptamâni) a avut
dureri de cap mari, cu amețeli și tulburări de echilibru.

În urma examinării i -a fost prescris un tratament. Tensiunea scade
ușor, pacientul își reîncepe activitatea, dar TA rămâne crescută, Pacienta
are în continuare perioade de amețeli, instalizare emoțională și cefalee.

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 29

2.2. Culegerea datelor de nevoi

* Nevoi afectate : * Probleme întâmpinate :
– Respirație – Insomnie
– Bună circulație – Vulnerabil față de pericole
– Alimentare și hidratare – Durere
– Odihnă – Circulație inadecvată
– Bună postură – Dificultate de a urma dieta
– Îngrijire – Disconfort
– Carențe de igienă
* Manifestări
– Neliniște , oboseală
– Creșterea valorilor de TA
– Mese neechilibrate de alimentație
– Dependent de statul la pat
– Oboseală la efort
– Grețuri și vărsături

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 30

Pacientul nu reușește să se stabilizeze emoțional la aflarea veștii ;
reacțiile răspândite sunt :
– negare – rușine – anxietate – stricarea relațiilor interpersonale
– abuzul de substanțe chimice – supărare – comportament de evitare
Kubler – Ross (1969) consideră că persoanele care se confruntă cu
bolile cornice parcurg următoarele stadii:
– Negare și izolare (nu, nu eu)
– Furie și revoltă (de ce eu?)
– Negociere (bine eu, dar…)
– Depresie (da, eu)
– Acceptare (viața merge mai departe)

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 31

2. 3. DIAGNOSTIC
Ghidul ESC/ESH 2019 pentru managementul hipertensiunii arteriale
( Romanian Journal of Cardiology Vol. 29, No. 1, 2019 )
Schimbări în recomandări
2013 2018
Diagnostic Diagnostic
Măsurarea tensiunii arteriale la cabinet este
recomandată pentru screening -ul și
diagnosticul hipertensiunii. Se recomandă ca diagnosticul de hipertensiune să se
bazeze pe:
 Măsurători repetate în cabinet ale TA; sau
 Măsurătoarea TA în afara cabinetului prin
MATA și/sau MDTA dacă logistic sau
economic e fezabil.
Praguri terapeutice Tensiunea arterială
normal -înaltă (130 -139/85 -89mmHg): Cu
excepția situației în care dovezile vor
dovedi contrariul, nu este recomandată
inițierea medicației antihipertensive la
valori normal -înalte ale TA. Praguri terapeutice Tensiune a arterială normal -înaltă
(130-139/85 -89mmHg): Tratamentul medicamentos
poate fi luat în considerare când riscul CV este foarte
înalt datorită prezenței bolii cardiovasculare, în special
a bolii coronariene.
Praguri terapeutice
Tratamentul HTA grad 1 cu risc scăzut:
Inițierea tratamentului antihipertensiv ar
trebui luată în considerare și la pacienții cu
hipertensiune arterială grad 1 cu risc scăzut
– moderat, când valorile TA sunt în acest
interval la vizite repetate sau sunt crescute
conform criteriilor de ambulator de
măsurare a TA și rămân în acest interval în
pofi da unei perioade rezonabile de Praguri terapeutice
Tratamentul HTA grad 1 cu risc scăzut: La pacienții
cu hipertensiune arterială grad 1 cu risc scăzut –
mode rat și fără dovezi de AOTMH, medicația
antihipertensivă este recomandată dacă pacientul
rămâne hipertensiv după o perioadă de schimbare a
stilului de viață.

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 32

schimbare a stilului de viată.
Praguri terapeutice Pacienții vârstnici
Medicația antihipertensivă poate fi luată în
considerare la pacienții vârstnici (cel puțin
la pacienții cu vârstă sub 80 ani) când TAS
este în intervalul 140 -159mmHg, dacă
tratamentul antihipertensiv este bine tolerat Praguri terapeutice Pacienții vârstnici Medicația
antihipertensivă și modifi cările stilului de viață sunt
recomandate pentru pacienții vârstnici cu formă fi zică
bună (>65 ani dar nu >80 ani) când TAS este în
intervalul stabilit pentru gradul 1 (140 -159 mmHg),
dacă tratamentul este bine tolerat.
Valori țintă ale TA Valori țintă ale TA
Este reco mandată atingerea unei TAS țintă  Este recomandat ca primul obiectiv terapeutic
să fi e scăderea TA < 140/90 mmHg pentru toți
pacienții și dacă tratamentul este bine tolerat,
valorile TA ar trebui scăzute la 130/80 mmHg
sau chiar mai jos pentru majoritatea pacienților
 La majoritatea pacienților < 65 este
recomandată scăderea TAS în intervalul 120 –
129 mmHg

Valori țintă ale TA la pacienții vârstnici
(65-80 ani) Valori țintă ale TA la pacienții vârstnici (65 -80 ani)
Este recomandată atingerea unei TAS țintă
între 140 -150 mmHg pentru pacienții în
vârstă (65 -80 ani) Pentru pacienții vârstnici (≥65 ani) este recomandată o
valoare țintă pentru TAS de 130 -139 mm Hg
Valori țintă ale TA la pacienții cu vârsta
peste 80 ani Valori țintă ale TA la pacienții cu v ârsta peste 80 ani
Ar trebui luată în considerare o valoare țintă
a TAS între 140 -150 mmHg pentru
pacienții cu vârstă peste 80 ani cu o valoare O valoare țintă a TAS între 130-139 mmHg este
recomandată pentru persoanele peste 80 ani, dacă este
tolerată.

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 33

inițială a TAS ≥160mmHg, dacă sunt într -o
stare fi zică și mentală corespunzătoare.
Valori țintă pentru TAD Valori țintă pentru TAD
O valoare ținta a TAD <90 mmHg este
întotdeauna recomandată, cu excepția
pacienților cu diabet, la care se recomandă
o valoare a TAD <85 mmHg O valoare ținta a TAD <80 mmHg ar trebui luată în
considerare pentru toți pacienții hipertensivi,
independent de nivelul de risc și comorbiditații
Inițierea tratamentului farmacologic Inițierea tratamentului farmacologic
Inițierea tratamentului antihipertensiv cu o
combinație de două medicamentpoate fi
luată în considerare la pacienții cu TA
marcat crescută bazal sau la cei cu risc CV
înalt. Se recomandă inițierea tratamentului antihipertensiv
cu o combinație de două medicamente, pr eferabil cu o
CTU. Excepție fac bătrânii fragili și cei cu HTA grad
1 cu risc scăzut (mai ales dacă TAS.
Hipertensiunea rezistentă Hipertensiunea rezistentă
Antagoniștii de receptori
mineralocorticoizi, amiloridul și blocantul
de receptori alfa -1 doxazos in ar trebui luate
în considerare dacă nu există
contraindicații. Tratamentul recomandat pentru HTA rezistentă constă
în adăugarea spironolactonei în doză mică sau
adăugarea altor diuretice în caz de intoleranță la
spironolactonă, fi e cu eplerenonă, amilo rid, creșterea
dozei de diuretic tiazidic/ tiazidic -like sau un diuretic
de ansă sau adăugarea de bisoprolol sau doxazosin.
Tratamentul hipertensiunii bazat pe
dispozitive medicale Tratamentul hipertensiunii bazat pe dispozitive
medicale
În cazul inefi cacității tratamentului
farmacologic, proceduri invazive ca
denervarea renală și stimularea
baroreceptorilor pot fi luate în considerare Până nu vor fi disponibile noi dovezi referitoare la
siguranța și efi cacitatea terapiei bazată pe dispozitive,
aceasta nu este recomandată de rutină, cu excepția
studiilor clinice și a RCT.
Clase de recomandări :

Gradul I Gradul IIa Gradul IIb Gradul III

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 34

2.4. Organizarea și desfășurare lucrării
a. Diagnosticul hipertensiunii arteriale b. Măsurarea tensiunii arteriale
c. Schimbarea stilului de viață pentru a scădea tensiunea arterial
d. Teste și analize obligatorii e. Obiectivele stabilite
f. Tratament medicamentos g. Exerciții de recuperare a HTA
h. Rezultat

a. Diagnosticul hipertensiunii arteriale
Se stabilește după măsurări repetate ale tensiunii arteriale când
valorile sunt egale sau depășesc frecvent nivelul normal al tensiunii
arteriale sistolice de 140 mmHg și al tensiunii arteriale diastolice de 90
mmHg. Fiecare dintre aceste nivelu ri este important atât pentru diagnostic,
cât și pentru controlul eficacității tratamentului.
Când tensiunea arterială depășește constant valoarea normală
rezulta hipertensiunea arteriale.
Acesta este un factor important, deoarece c u cât este mai înaltă
tensiunea arterială, cu atât este mai mare riscul de afectare a organelor
țintă:
– De atac de cord – De atac vascular – De insuficiență renală
– De orbire

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 35

b. Măsurarea tensiunii arteriale:

 Pentru început permitem pacientului să se așeze pentru câteva
minute într -o zonă liniștită înainte de a începe măsurarea TA.
 Apoi vom efectua minim 2 măsurări la interval de 1 – 2 minute,
precum și măsurări suplimentare dacă cele două sunt diferite.
 Utilizăm o manșetă standa rd (12 -13 cm lungime și 35 cm lățime),
dar să dispunem și de o manșetă mai mare și de alta mai mică pentru
brațele mai groase și respective mai subțiri. În cazul nostru vom folosi una
standard.
 Poziționam manșeta la nivelul cordului, in diferent de pozi ția
pacientului
 Utilizăm faza I și V (apariția/dispariția) a zgomotelor korotkoff
pentru identificarea TA sistolice și diastolice.
 Măsurăm TA bilateral la prima consultative, pentru a detecta
posibilele diferențe datorate unei afecțiuni vasculare periferice. În acest
caz, considerăm ca valoare de referință pe cea mai mare.
 Măsurăm TA la 1 și la 5 minute după trecerea în ortostatism la
subiecții vârstnici, la pacienții diabetici și în orice altă situație în care
hipertensiunea posturală poate f i frecventă sau suspectă
 Măsurăm frecvența cardiacă prin palparea pulsului (minim 30
secunde) după cea de -a doua măsurare în poziție șezând.

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 36

Valori ale TA pentru definirea HTA:
TAs = 140 mmHg
TAd = 90 mmHg
Monitorizare 24 h: TAs = 125 -130 mmHg Tad = 80 mmHg
Ziua: TAs = 130 – 135 mmHg TAd = 85 mmHg
Noaptea: TAs = 120 mmHg TAd = 70 mmHg

c. Schimbarea stilului de viață pentru a scădea tensiunea arterial

o Dietă și exerciții
Discut ăm cu pacientul despre alimentația acestuia și despre programul
de exerciții pe care îl are în prezent. Trebuie să îl informăm cum poate o
dietă sănătoasă și exercițiile fizice regulate să scadă tensiunea arterială.
o Alcool ul
In cazul pacientului n ostru nu este cazul deoarece acesta nu consum ă
alcool .
O unitate de alcool este egală cu o jumătate de halbă (300 ml) de bere,
un pahar mic (150 ml) de vin sau un păhărel de 50 ml de băuturi spirtoase
tari. Reducerea cantității de alcool poate să s cadă tensiunea arterială și este
în general bună pentru sănătatea.

( https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4391258/ )

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 37

o Cafea și alte băuturi cu cafeină
Pacientul consumă cafea în fiecare dimineață și uneori și la prânz, pe
lângă această sunt zile când consumă și alte băuturi carbogasoase precum
cola, în cazul acesta îl vom învăța și convinge cum să micșoreze doza.
Consumul a mai mult de patru căni de cafea pe zi poate să măreas că
tensiunea arterială.
o Sarea
Pentru a scădea tensiunea arteriale trebuie să consumăm în mâncare
sub 6 g/zi. Putem reduce pe cât este posibil cantitatea de sare din mâncare
sau să o înlocuim cu un substituent de sare (care conține o cantitate ma i
mică de sodiu decât sarea normală).
o Suplimentele de calciu, magneziu sau potasiu
Unii consideră că suplimentele de calciu, magneziu și potasiu ajută la
scăderea tensiunii arteriale înalte. Cu toate acestea, nu au fost obținute
dovezi în favoarea efectului lor hipotensiv, astfel că aceste suplimente nu
mai sunt recomandate.
o Fumatul
Pacientul nostru fumează aproximativ jumătate de pachet pe zi (10 -12
țigări). În acest caz trebuie să îl ajutăm pe pacient să renunțe la fumat.
Fumatul sporește semnificativ riscul de a dezvolta boli de inimă sau
plămâni.

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 38

o Terapiile de relaxare
Terapia de relaxare și exercițiile fizice pe care le vom introduce în
program au rolul de a reduce tensiunea arterială. Aceste terapii includ:
– Managementul stre sului. – Meditarea – Sau yoga – Terapia cognitivă
(care se axează pe modul în care gândurile și convingerile pot să afecteze
felul în care ne simțim și cum ne rezolvăm problemele).

d. Teste și analize obligatorii
Analizele trebuie să includă:
– O analiză de urină.
– Analiza sângelui (dintr -o probă de sânge)
– ECG (un test care înregistrează cât de bine lucrează inima – ECG
înseamnă electrocardiogramă).
După obținerea rezultatelor testelor și analizelor comunicam
pacientulu i rezultatele obținute și analiza pentru a stabili posibilitatea
dezvoltării în viitorul apropiat a unei boli de inimă sau a unui accident
vascular cerebral și pentru recuperarea acestei probleme.

Riscul poate fi determinat prin utilizarea une i diagrame a riscului
cardiovascular sau cu ajutorul unui program computerizat.

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 39

e. Obiectivele stabilite :

 Cunoașterea protocolului testelor de efort care stau la baza evaluării
și orientării kinetoterapiei afecțiunilor cardiovasculare
 Cunoașterea și aplicarea metodelor, tehnicile și mijloacele
kinetoterapiei, care fac posibilă efectuarea cu succes a programelor de
profilaxie, recuperare, reeducare, în afecțiunile cardio -vasculare
 Trezirea interesului pentru activitatea fizică, în vederea obțineri unei
colaborări cât mai eficiente.
 Reintegrarea sociala și profesional a a pacientului
 Echilibrarea sistemului nervos și influențarea pozitivă a centrilor
vasomotori
 Favorizarea vasodilatației periferice și a decongestionării unor
 Segmente ale corpului
 Atingerea și menținerea unei greutăți corporale optime
 Prevenirea fenomenelor de ateroscleroză
 Obținerea vasodilatației locale și scăderea rezistenței periferice
 Relaxare musculară și neuro -psihică

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 40

f. Tratament medicamentos

Scopul tratam entului medicamentos este de a scădea tensiunea
arterială sub 140/90 mmHg.
În funcție de vârsta pacientului (45 în cazul pacientului nostru),
primul medicament recomandat este un inhibitor ECA (enzima de
conversie a angiotenzinei II). Unele pers oane încep să tușească când iau un
inhibitor ECA și de aceea li se modifica medicamentul cu altul numit
antagonist al receptorului angiotenzinei. (ARA).

În cazul în care pacientul ar fi avut peste vârsta de 55 ani prima
alegere pentru tratamentul medicamentos este cel numit antagonist al
canalelor de calciu sau un diuretic tiazidic.
1. Medicamente simpatolitice
2. Medicamente vasodilatatoare: Hidralazina, Minoxid, Diazoxidul,
Fenoldopam (vasodilatatoare arteriale); nitroprusiatul de sodium
(vasodilatatoare mixte)
3. Medicamente blocante ale canaleleor de calciu (BCC)
4. Medicamente inhibitoare ale enzimei de conversie (IEC)
5. Medicamente blocante ale receptorilor de angiotensina II (BRA)
6. Medicamente diuretice
( https://dokumen.tips/documents/lucrare -practica -15-medicatia -aparatului -cardiovascular -1-medicatia -hta.html )

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 41

g. Exerciții de recuperare a HTA
Efectul exercițiului fizic și în special exercițiul aerobic este:
a. Să reducă: – Tensiunea Arterială prin reducerea tonusului simpatico
– Frecvența Cardiacă
b. Să corecteze mulți factori ale sindromului metabolic

Prescrie rea exercițiului fizic trebuie să fie bazată pe:
– Cunoașterea schimbărilor induse de antrenament
– Evaluarea riscului cardiovascular și cardiovascular al subiecților
hipertensivi

În general este acceptat pentru preventive și tratamentul HTA:
– 3-4 sesiuni pe săptămâna de exerciții aerobic pentru 30 min la 50 -70%
din capacitatea maximă de efort
– Activitățile recomandate sunt:
* Plimbarea * Programe de exerciții aerobic
* Alergarea * Mersul pe bicicletă
* Persoanele cu HTA trebuie să urmeze înclinații personale pentru
alegerea unui sport

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 42

Exerci ții :

Exercițiile fizice
1) Exerciții pentru intensificarea moderată a metabolismului în toate
grupele musculare scheletice, în vederea obținerii vasodilatației locale și
scăderii rezistenței periferice.

A) – exerciții de mobilizare analitică a tuturor segmentelor corpului. Ele
au un rol de „încălzire” și trebuie executate în ritm lent, cu intensitate
moderată a contracțiilor musculare, asociate cu respirația, cu perioade
lungi de relaxare între contracții. Trebuie evitat ritmul rapid, care la unii
hipertensivi poate să producă salturi mari ale TA, chiar dacă exercițiile se
execută cu grupe musculare mici, solicit area generală a aparatului cardio –
vascular este neînsemnată.
B) – contracții musculare analitice izometrice săi „intermediare” cu
durata a contracției de 6 – 10 secunde, cu pauze de cel puțin 10 – 15
secunde între contracții și intensitate moderată.

Este de așteptat ca astfel de exerciții să producă o vasodilatație
apreciabilă, atât în timpul contracției musculare, cât și în timpul relaxării.
Trebuie avut în vedere însă că, efortul static intens este însoțit de creșteri
mari a le TA, de aceea intensitatea contracției trebuie să fie moderată și

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 43

durata ei să nu depășească 10 secunde. aibă o durată cel puțin dublă.
Trebuie evitată blocarea respirației.

Pentru individualizarea exercițiilor este necesar controlul TA în
timpul sau imediat după executarea lor.

2) Exerciții de relaxare:

A) – exerciții de relaxare musculară; constau în balansări ale
membrelor, scuturări de membre executate de pacient sau scuturări pasive
executate de către kinetoterapeut. De asemenea au un efect relaxant
răsucirile de trunchi sau unele poziții cu răsucirea trunchiului că, de
exemplu, decubit lateral drept cu răsucirea umărului stâng și a trunchiului
spre înapoi.
Exercițiile de respirație prelungită au un efect de rel axare musculară
și neuropsihică.

Poziția initial :
Ele se execută, de preferință, din decubit dorsal, cu genunchii
flectați. Se începe inspirația pe nas prin coborârea diafragmului însoțită de
proeminarea abdomenului.

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 44

Pentru dirijarea efortului în acest sens, se pune pe abdomen o
mână sau un obiect (carte, săculeț cu nisip). Se continuă cu dirijarea
efortului respirator către lărgirea diametrului transversal al toracelui.

Execu ție :
Amplitudinea inspirulu i trebuie să fie moderată, încât să nu
producă senzația de creștere a presiunii intracraniene. Se trece la expir lent,
pe gură, cu buzele ușor strânse, fără a se face pauză între sfârșitul
inspirului și începutul expirului.
În tot timpul inspi rului și expirului se numără în gând, în ritmul
secundelor. Se începe cu o durată a inspirului de 6 – 8 secunde și o durată
a expirului de 8 – 12 secunde și se mărește treptat durata lor, în funcție de
particularitățile bolnavului, putând să ajungă la 10 – 12 secunde pentru
inspir și 18 – 20 secunde pentru expir. Se pot executa 3 – 5 cicluri
consecutive cu pauze de 15 – 30 secunde între ele.

Efectele exercițiului respirator se înregistrează la:

– Nivelul inimii, descriindu -se reduceri ale HVS (hipertensiunea
ventriculară stânga), creșterea contractilității miocardului.
– Asupra metabolismului glucidic, acțiunea este bipolara: periferica și
pancreatica, cu ameliorarea sintezei de insulina.
– Asupra metabolismului lipidic și protidi c.

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 45

– Asupra aparatului respirator: ajuta la dezobstrucția bronhiolara,
combate stază sanguină pulmonară, crește capacitatea vitală și VEMS – ul,
întărește și energizeaza mușchii respiratori.
– Produce o dezastenizare a bolnavului hipertensiv, crește capacitatea de
efort și de muncă.

B) Exerciții de relaxare neuro -psihica.

Metodele de relaxare generală realizează atât o scădere a
concentrației plasmatice de catecolamine și a componentelor sistemului
renina – angiotensina, cât și diminua rea răspunsului organelor receptoare și
a tonusului musculaturii netede vasculare la noradrenalina circulantă.

Cele mai cunoscute și mai eficiente sunt metoda autotraining -ului a
lui Schultz și a lui Edmund Jacobson, care au la b aza relaxarea progresivă
pe baza principiului de identificare kinestezica a stării de tensiune –
contracție musculară, prin antiteză cu lipsa contracției – relaxarea.

o Metoda Schultz preconizează obținerea relaxării centrale care
induce apoi, prin autoc ontrol mental imaginativ, relaxarea periferică.
o E. Gindler și N S toltze recomanda o gimnastică colectivă relaxantă
prin executarea unor mișcări absolut libere, neimpuse, un fel de dezordine
de mișcări.
o Parow recomanda repaus absolut, nemișcat la pat 20 de minute, în
care bolnavul nu își va urmări decât respirația liberă, neforțată.

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 46

o Macagno propune ca pacientul, în decubit dorsal, să se întindă la
maximum posibil, cu membrele superioare pe lângă cap și membrele
inferioare întinse.

Programele de gimnastică medicală se pot executa zilnic sau de 2 – 5
ori pe săptămână, în funcție de particularitățile clinice și funcționale ale
bolnavului, precum și de includerea sau nu în programul de mișcare, a
ședințelor de antrenament de rezistență, a p limbărilor, grădinăritului sau
altor forme de activitate fizică.

3) Antrenamentul de rezistență

Pentru a obține temperarea activității simpato -adrenergice, care este
exagerată la unii dintre hipertensivi și pentru a obține o funcționare cardio –
vasculară mai economică, este recomandabil antrenamentul de rezistență.

El este indicat în primul rând pentru hipertensivii tineri sau în
primele stadii de evoluție a bolii, când există o predominantă simpatico –
adrenergica și nu sunt pr ezente semne de visceralizare.

Este necesară stabilirea unei limite a valorilor tensionale de repaus
care permit accesul la antrenamentul de rezistență. Unii autori recomanda

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 47

să nu se facă restricții ale efortului la hipertensivi dacă nu este pre zentă
suferința cardiacă sau renala. S -a stabilit că limită pentru admiterea la
antrenamentul de rezistență valoarea de 170 mmHg pentru TAS și 110
mmHg pentru TAD.

De asemenea, trebuie stabilită limita valorilor tensionale până la care
este permis să se ajungă în timpul efortului în cadrul programului de
antrenament.
Deșii unii cercetători afirma că nu au remarcat accidente sau
complicații după eforturi care au produs creșteri ale tensiunii sistolice până
la 200 mmHg sau chiar mai mult, nu s -au permis creșteri mai mari de 180
mm Hg în eforturi de antrenament.
Este recomandabil că antrenamentul de rezistența să fie precedat de
un program de gimnastică „de încălzire” care să angreneze toate grupele
musculare, cu o durată de 10 – 20 de minute. Atunci când programul se
desfășoară în grup, se pot introduce și jocuri de atenție și mișcare.
Pentru bolnavi cu hipertrofie ventriculară stânga evidențiată
radiologic sau electrocardiografic sau cu alte semne de visceralizare,
programul de antrenament trebuie limitat la exerciții ușoare de mobilizare
– tonifiere, gimnastică respiratorie, plimbări, eventual tehnici de relaxare.

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 48

Metodele antrenamentului de rezistență sunt diverse. Dintre cel e mai
comune și accesibile :

 Mersul – cel mai recomandat pentru începerea antrenamentului.
Este un exercițiu simplu, fiziologic, cu automatism vechi, nu cere explicație
tehnică, pune în mișcare grupe musculare mari.

Dozajul este relativ : dozarea ritmului pașilor, distanță de mers ș i
durată, înclinarea pantei. În stațiunile balneare se poate aplica sub forma
„curei de teren”.
Este recomandat ca înainte și după ședințele de mers să se măsoare
frecventa cardiacă și TA iar frecventa pulsului, pe durata mersului să se
determine să 4 – 5 minute, orientând frecventa pașilor spre a atinge 60 –
70% din FCMx (frecvența cardiacă maximala), în mod progresiv. Se poate
aplica zilnic, luni și ani de zile.

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 49

 Alergarea (jogging) este metodă care se introduce imediat după ce
s-a ajuns la o anumită capacitate de efort.

Dozarea se va face prin modelarea ritmului de alergare (viteza),
nivelul de ridicare a genunchilor, distanta și durata alergării. Se va urmări
atingerea a 75% din FCMx și se va controla TA înainte și după alergare.
Se va face într -un mediu nepoluat, în parcuri, st adioane etc. Se va aplica de
3 ori pe săptămână, cu o durată de 20 de minute.

 Alergarea pe loc, săritura ce coarda sau că mingea au efecte la fel de
bune.
 Urcatul scărilor si pantelor este simplu: se va face în mod progresiv
ca număr de trepte și sau că durată. Dozarea se va face prin aprecierea FC
și a TA.
 Bicicleta ergometrică sau covorul rulant au avantajul posibilității
dozării cu multă precizie a efortului și de urmărire a pacientului în timpul
efortului.

Ședințele de antrenament vor fi î n număr de 3 – 5 pe săptămână, cu
durata de 15 – 20 de minute, la o FC între 60 – 80% din FCMx, atinsă în
timpul probei de efort. Peste acest prag organismul este în anaerobioza și
valorile TA cresc.

Studiile au arătat că scăderea cu câțiva mm Hg a TA este suficientă
pentru scăderea semnificativă a mortalității. În aceste condiții

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 50

antrenamentul de rezistență constituie un veritabil medicament
antihipertensiv.

Pentru menținerea îndelungată a acestui efect, trebuie că
antrenamentul să fie susținut, o întrerupere a exercițiilor pe o perioadă mai
lungă de timp ducând la creșterea TA la nivelul anterior.

 Înotul în piscina în apă caldă (termala sau mezotermala) este
deosebit de apreciat, cu multe avantaje: plăcerea bolnavului în contact cu
apă, efectele benefice ale apei calde asupra valorilor TA și a performanței
cardiace, a circulației periferice, a presiunii hidrostatice și a descărcării de
greutate (conform principiului lui Arhimede, asupra mușchilor și
articulațiilor, mișcarea se des fășoară în condiții plăcute, cu descărcar e
gravitațională, cu o circulație generală și periferică îmbunătățită, cu un
randament bun).
Se va măsura FC și TA înainte și după ședința de înot. FC nu va depăși
75% din FCMx.

Se vor exclude de la înotul terapeutic:
* bolnavii hipertensivi cu valori mari ale TA,
* din grupa hipertensiunii medii și severe
* insuficientă cardiacă severă, infarctul miocardic recent (sub 6 luni),
* angină pectorală instabilă,

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 51

* cardiopatii valvulare severe,
* miocarditele,
* cardiomiopatiile obstructive,
* fibrilația atrială netratata,
* extrasistolele ventriculare polifocale,
* episoadele de tahicardie paroxistica ventriculară,
* blocuri atrio -ventriculare d e grad Înalt,
* cei cu alte boli inclusiv dermatologice.

Sportul terapeutic își are denumirea în însuși scopul urmărit, cel
terapeutic și nu de performanță. De aceea se va evita practicarea unor
sporturi dure sau la intensități de efort mari. Se va urmări și aici FC și TA
înainte, în pauze și la sfârșit, având c a limită superioară 75% din FCMx.

Alegerea unei discipline va ține cont și de aptitudinile psihomotrice,
de cunoștințele privind disciplină, de interesul pacientului, de posibilitățile
bazei materiale, de vârstă, sex și gradul de antrenament ale pacientului.

Antrenamentul fizic al bolnavilor sub tratament medicamentos
hipotensor

Pentru aplicarea exercițiilor fizice la bolnavii hipertensivi care
primesc tratament medicamentos hipotensor, este necesar de luat în
considerare mecanismul de acțiune al acestor medicamente, deoarece ele

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 52

modifica funcția unor sisteme regulatoare care au un rol important în
adaptarea organismului la efort.

Cea mai mare parte dintre medicamentele hipotensoare au ca efect
hemodinamic sc ăderea debitului cardiac, fenomen foarte important dacă
avem în vedere necesitatea de oxigen crescută în timpul efortului.

La acești bolnavi se recomandă moderație, îndeosebi la executarea
antrenamentului de rezistență. Pentru cei care au semne de visceralizare
sau primesc doze mari de hipotensoare, el trebuie chiar evitat, recurgându –
se numai la programele de exerciți fizice generale și plimbări.

Activitate fizică adecvată
Activitatea fizică moderată, dar obișnuită, de 2 -4 ori pe
săptămână, este mai eficientă în scăderea tensiunii arteriale decât
exercitarea viguroasă doar o dată pe săptămână. Obiectivul este să cheltuiți
2.000 de calorii, ceea ce corespunde la 60 de minute de activitate ușoară
sau 20 -30 de minute de activitate intensă.

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 53

h. Rezultat
Atingerea nivelului ținta :
În momentul în care am atins și putem menține nivelul tensiunii
arteriale, vom face în continuare un examen obligatoriu anual. În timpul
acestei vizite/ședințe se acordă sprijin și se discută eventualele simptome
sau efecte secundare care au fost observate de către pacient.

DE REȚINUT :
Prin urmare, la toți oamenii hipertensivi, este important să :

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 54

 Să respire complet în timpul exercițiului;
 Sa evite eforturile scurte și violente;
 Pentru a respecta cele trei faze ale unei sesiuni de antrenament (efort cald
perioadă de recuperare);
 De a nu depăși limitele sale;
 Să se încălzească;
 Pentru a îmbrăca în mod corespunzător pentru sport ;
 Pentru a mânca suficient și să bea multă înainte și după exercițiu

2.5. Programul kinetic propus
Ședința 1:
Durata: 50 min
Scop: Testarea la efort al pacientului

Există 2 tipuri de teste de efort:
1. Test cu efort submaximal standardizat cu intensitate constantă – Testul
Master
2. Test cu efort submaximal, cu intensitate progresivă pe covor rulant sau
cicloergometru

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 55

Testarea la efort cardiovascularilor reprezintă o completare a
diagnosticului clinic. Este necesară pentru:
– Cunoașterea severității bolii
– Monitorizarea evoluției sale
– Individualizarea programului de antrenament fizic
– Monitorizarea efectelor obținute prin aplicarea diferitelor măsuri
terapeutice
– Evaluarea toleranței la efort în cadrul activității profesionale

Se determină :
Frecven ța cardiac ă și a tensiunii arteriale:
– În clinostatism
– În ortostatism
– În timpul exercitării unui efort fizic
– După terminarea lui
Înregistrarea electrocardiogramei
– În repaus
– În timpul efortului
Scopul testului de efort este:

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 56

– Stabilirea capacității de efort (deficitul aerobic funcțional – DAF, clasa
NYHA)
– Stabilirea pragului anginos (deficitul aerobic miocardic – DAM)
Testul de efort – în cicloergometru
Durerea:
Deși în depistarea cardiopatiei ischemice, sensibilitatea durerii,
chiar tipică, este inferioară celei subdenivelării ST, la coronarianul
cunoscut, durerea de tip anginos are o importanță deosebită în interpretarea
testului de efort.

Intensitatea dure ros poate fi diferită în cursul testării și în general
ea este progresivă. Oprirea testului în momentul apariției unei jene
precordiale este unul dintre motivele principale ale absenței, într -un proces
semnificativ de cazuri, a modificărilor ST îndeosebi l a coronienii
cunoscuți .
Kattus concepe o scală în patru trepte de evaluare subiectivă a
durerii
– Treaptă 1: durere abia perceptibilă
– Treaptă 2: durere persistent
– Treaptă 3: durere intense la care bolnavul obișnuiește să -și întrerupă
activitatea
– Treaptă 4: durere intolerabilă

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 57

Se recomandă ca testarea la efort să se întrerupă doar în momentul
apariției gradului 3 al durerii, mai frecvența în acest caz fiind și însoțirea
acesteia de modificări ale ECG -ului.

Oboseală fizică șu epuizantă nu este de neglijat, din punct de
vedere al stabilirii capacității de efort al unui individ. Momentul de apariție
a simptomelor de epuizare și oboseală fizică percepute de acestea,
indiferent de simptomatologia obiectivă care o acompaniază.

Borg concepe o scală ce se referă la perceperea subiectivă a
greutății efortului:
– Treptele 7 -8: efort foarte foarte ușor
– Treaptă 9: efort foarte ușor
– Treptele 10 – 12: efort destul de ușor
– Treptele 13 -14: efort o arecum ușor
– Treptele 15 -16: efort greu
– Treptele 17 -18: efort foarte greu
– Treptele 19 -20: efort epuizant
Oprirea efortului este realizată spontan de pacient în momentul în
care efortul devine foarte greu, când de regulă apar și alte simptome ca
dispneea sau durerea angioasa.

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 58

SCALA BORG SCALA KATTUS
Foarte , fo arte u șor 7
8 1 Durere abia
Foarte u șor 9 perceput ă
10
Destul de u șor 11 2 Durere persistent ă
12
Oarecum greu 13
14
Greu 15 Durere intens ă la care
16 3 pacientul intrerupe
Foarte greu 17 de obicei activitatea
18
Epuizant 19 4 Durere intolerabil ă
20

Deficitul aerobic funcțional (DAF)
– Între 0 -25% – considerat minim (valori notate inclusive la individual
sănătos sedentar)
– Între 25 -30% – ușor
– Între 50 -75% – important
– Peste 75% – considerat sever
Consul de O2 se calculează pornind de la nivelul efortului
realizat, iar prin ciclorgonometru, și de greutate corporal ă a individului. Se
știe că un anumit nivel de efort necesită un anumit consum de oxigen pe
unitatea de timp, consum de oxigen identic atât pentru individul sănătos cât
și pentru cel bolnav.

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 59

Ședinț a 2:
Durata: 60 min
Obiective:
– Echilibrarea sistemului nervos și influență pozitivă a centrilor vasomotori
– Favorizarea vasodilatației periferice și a decongestionării unor segmente
ale corpului
– Atingerea și menținerea unei greutăți corporale optime
– Prevenirea fenomenelor de ateroscleroza
– Obținerea vasodilatației locale și scăderea rezistenței periferice
– Relaxare musculară și neuro -psihică
020406080100120140160180200
0 100 200 300 400 500Presiunea arteriala (mmHG)
Intensitate (Watt)Evolutia TA in tipul unui test cu intensitate
crescand
TA sistolica
TA diastolica

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 60

Perioada de încălzire: (10 min)
1. Mers cu ridicarea a fiecărui genunchi pe rând la piept
2. Sărituri ușoare ca mingea cu aterizări pe vârf uri, genunchii fiind ușor
îndoiți
3. Urcarea din alergare ușoară cu genunchii îndoiți a 5 -6 trepte de scări
4. Coborârea a 5 -6 trepte de scări prin sărituri ușoare ale ambelor membre
inferioare

Exercițiile propriu zice:
1. Poziția inițial: Șezând pe scaun, cu un baston în mâini, sprijinit pe
genunchi
Executare: Ridicarea brațelor cu antepulsia umărului în inspirație și
revenire cu expirație Durata: 3 x Repetări

2. Poziția inițială: Șezând pe scaun, cu un baston în mâini, sprijinit pe
genunchi
Executare: Ridicare în ortostatism cu ridicarea membrelor superioare în
sus și antepulsia umărului în inspire, revenire cu expir Durata: 3 x Repetări

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 61

3. Poziția inițială: În ortostatism, cu picioarele depărtate și mâinile în șold
Executare: Rotirea trunchiului spre dreapta și apoi rotirea trunchiului spre
stânga
Durata: 3 rotiri pe fiecare parte

4. Poziția inițială: în ortostatism cu picioarele ușor depărtate
Execuție: Ridicarea genunchiului drept la piept, coborâre
Ridicarea genunc hiului stâng la piept, coborâre
Durata: 3 x Repetări cu fiecare picior

5. Poziție inițială: așezat cu picioarele întinse
Execuție: Menține corpul în poziție răsucită lateral
Durata: 3x Repetări a câte 30 secunde

6. Poziție inițială: Ortostatism
Execuție: scuturări de membre inferioare și superioare
Durata: 3 x Repetări pe fiecare segment
Se face pauză în urma fiecărui exercițiu de câte 10 – 20 secunde.

2.6 Exercitiile sugerate

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 62

Fiecare ședință începe cu încălzirea iar apoi se fac exerciții
bazându-se pe următoarele (exemple):

– Exerciții de membre inferioare din decubit cu capul ridicat
– Exerciții de trunchi sub formă de circumducție
– Exerciții de respirație cu accent pe expirație
– Exerciții de membre superioare pentru derivarea circulației toracice
– Exerciții de mobilizare analitică a tuturor segmentelor
– Contracții musculare analitice izomotrice sau intermediare

– Exerciții de relaxare:
* balansări ale membrelor
* scuturări de membre executate de pacient sau pasive
* răsuciri de trunchi sau poziții cu răsuciri ai trunchiului
– Exerciții de relaxare neuro -psihică:
*metoda autotraining -ului a lui Schultz și a lui Edmund Jacobson

A . Meto da Jacobson
Linia fiziologică, introdusă de Eduard Jacobson, se bazează pe
identificarea kinestezică a stării de tensiune musculară, în antiteză cu lipsa
contracției (re laxarea). Durata metodei Jacob son (numită și metoda
relaxării progresive) este între 20 -40 min.

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 63

Tehnica de lucru cuprinde următoarele 3 părți:

A) Prologul respirator, ce durează 2 -4 min și constă în respirații ample,
complete (“în val”), liniștite (inspir pe nas, expir pe gură).
B) Antrenamentul propriu -zis – în inspirație MS se ridică lent de pe pat,
doar până când nu mai atinge patul, menținându -se poziția pe apnee timp
de 15 -30 sec. Apoi brusc, se lasă MS să cadă, pe expirație (cu un “uufff”),
realizând o liniște kinetică totală pe timp de 1 min.

C) Revenirea, constă la reîntoarcerea la tonusul muscular normal, prin
menținerea de câteva ori pe apnee, a unei contracții izometrice puternice a
mușchilor feței și mâinilor (“Strânge fata și pumnii”!).

Într-o etapă superioară se urmărește realizarea unei relaxări
diferențiate, pe grupe de mușchi, printr -un control al mușchilor în timpul
activităților cot idiene, atât în statică cât și în dinamică. După luni de
antrenament, se ajunge perceperea și anihilarea tensiunilor musculare, care
sunt generate de (sau care generează) tensiuni emoționale și implicit de
stres.

*metoda Schultz

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 64

B. Metoda Schult z
Metoda se aplică individual sau în grup, specialistul conducând doar
primele ședințe de relaxare.Metoda are la bază faptul că toate funcțiile
organismului sunt dirijate și controlate de creier și că o parte din funcțiile
controlate, conștiente, sunt învățate pe parcursul existenței noastre.

Astfel, scrisul, cititul, mâncatul, conducerea automobilului pot
deveni deprinderi. Multe persoane au reușit să învețe cum să dirijeze unele
funcții ale sistemu lui nervos (chiar și a sistemul nervos vegetativ).

Prima condiție pentru această realizare este obținerea decuplării
sistemului nervos central de la impulsurile neuromusculare posturale.
Acest lucru este posibil numai într -o poziție corectă, comodă, relaxantă, a
întregului corp; deci se va trece la luarea unor poziții confortabile (vizitiu
de birjă sau poziția de cadavru), pe un pat sau într -un fotoliu, suficient de
mare.

Primul ciclu cuprinde opt exerciții ce urmăr esc: introducerea
calmului, decontracturarea musculară segmentară și progresivă, obținerea
senzației de greutate într -unul din segmente sau într -unul din membre,
realizarea senzației de căldură, obținerea senzației de rărire a bătăilor
inimii și dobândirea controlului asupra inimii, obținerea senzației de calm
respirator și reglarea fazelor respirației, obținerea de calm digestiv și de

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 65

obținere de căldură la nivelul plexului solar, obținerea senzației de frunte
proaspătă răcorită.

Durata ac estui ciclu este de la trei luni aproximativ până la șase
luni, dar de multe ori poate fi și de un an, frazele (formulele) standard
putându -se înregistra pe benzi. După însușirea perfectă și sesizarea
obținerii senzațiilor de mai sus, se va trece la însuși rea ciclului ÎI, ce constă
în tehnici de hipnoză sub stricta îndrumare și supraveghere a unui
specialist (psiholog), durata lui fiind de câțiva ani.

Două elemente materializeză eficiența deconexiunii obținută prin
starea hipnoidă: starea de greutate și senzația de căldură. La început
metodă s -a bazat pe trei idei fundamentale:

1. Sunt calm;
2. Brațele și picioarele îmi sunt grele;
3. Brațele și picioarele mele sunt calde.

Metoda poate fi aplicată individual, în grup, în colectivități mici
sau mări, ca și metodă de autorelaxare, deci fără specialist, dacă este
nevoie (primele cicluri).

Se desfășoară primul ciclu și cuprinde opt exerciții .

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 66

Se începe cu convorbirea introductivă care cuprinde următoarele afi rmații:

o Toate funcțiile organismului sunt dirijate și controlate de creier,
S.N.C;
o Parte din funcțiile controlate, conștient sunt învățate pe parcursul
existenței noastre
o Cu toții învățăm să scriem, să citim, să dansăm, să mâncăm, să
conducem un automobil etc, acestea pot deveni deprinderi
o Multe persoane au reușit să învețe să dirijeze unele funții ale
sistemului nervos vegetativ.

Exercițiul numărul 1 – urmărește introducerea calmului prin frazele
rostite în gând:

 Sunt calm, sunt calm, sunt calm, etc
 liniște plăcută mă cuprinde, o liniște plăcuta mă cuprinde, etc
 Întregul meu corp este relaxat, întregul meu corp este relaxat, etc
 dată cu obținerea atmosferei de calm, liniște, se trece la exercițiul de
decontracturare musculară pe segmenți în mod progres iv.

Exercițiul numărul 2 – urmărește obținerea senzației de greutate într -unul
dintre segmente sau într -unul din membre, ca de exemplu:

Pentru membrele superioare

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 67

1. Brațul, mâna dreaptă (stângă) începe să fie mai grea (repetat de 3 ori)
2. greutate plăcută cuprinde brațul, mâna dreaptă, stângă (repetat de 2 -3
ori)
3. Brațul, mâna dreaptă (stângă) este ca plumbul (repetat de 2 -3ori)
4. Se va executa cu ambele brațe pe rând, deodată, se poate începe cu
partea mai îndemânatică sau cu mâna mai îndemânatică.

Pentru membrele inferioare
1. Piciorul meu începe să fie mai greu (repetat de 3 -4 ori)
2. greutate plăcută cuprinde piciorul meu drept sau stâng (repetat 3 -4
ori)
3. Piciorul meu drept (stâng) este mai greu și așa mai departe (repetat
de 3-4 ori)

Ca și concluzie d e generalizare a relaxării musculare se poate continua cu
formulări ca:
4. Întregul meu corp este mai greu (repetat de 3 -4 ori)
5. greutate plăcută cuprinde întregul corp (repetat 2 -3 ori)
6. Sunt calm și relaxat, sunt calm și relaxat, etc (repetat de 2 -3 ori)
7. liniște plăcută mă cuprinde (repetat de 2 -3 ori)

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 68

Se va trece la exercițiul numărul 3 – care se execută pentru realizarea
senzației de căldură pentru mână, braț, picior, membru inferior ori superior
etc:

1. Brațul drept începe să fie mai cald (repetat 2 -3 ori)
2. Brațul meu drept este mai cald (repetat 2 -3 ori)
3. căldură plăcută cuprinde brațul meu drept (repetat de 2 -3 ori)
4. Brațul meu drept este cald

La fel se va proceda și cu membrele inferioare, după care exercițiul
de căldură se va încheia cu formulele generale ca:

 Sunt calm, relaxat
 liniște plăcută mă cuprinde
 Orice senzație neplăcută a dispărut
 Mă simt ca după un somn lung, odihnitor

Exercițiul numărul 4 – este pentru obținerea senzației de rărire a bătăilor
inimii, de dobândire a controlul ui asupra bătăilor inimii. Formule, fraze
stereotipice sunt:

1. Inima bate liniștit și puternic (repetat de 2 -3 ori);
2. Pulsul meu devine rar, profund (repetat de 2 -3 ori);

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 69

3. Pulsul meu se liniștește și el (repetat de 2 -3 ori);
4. Orice senzație neplăcută a dispărut (repetat de 2 -3 ori);

Exercițiul numărul 5 – urmărește obținerea senzației de calm respirator,
reglarea fazelor respirației:

1. Respir calm, respir calm, etc
2. Respir liniștit, respir liniștit, etc
3. Respir adânc și liniștit (repetat de 2 -3 ori)
4. Respir liniștit și normal (repetat de 2 -3 ori)

Exercițiul numărul 6 – se execută pentru obținerea de calm digestiv,
senzație ce succede, de obicei, senzațiilor anterioare și în special acela de
reglare a ritmului respirator și cardiac și de obținere a căldurii la nivelul
abdomenului:

 Abdomenul meu este cald, iradiază de căldură
 Plexul meu solar este încălzit
 Plexul meu solar funcționează regulat, calm, liniștit

Exercițiul numărul 7 – se execută pentru obținerea senzației de frunte
proaspătă, răcorită, sau pen tru declanșarea acesteia:

 Fruntea mea este răcoroasă
 răcoare plăcută îmi cuprinde fruntea

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 70

Exercițiul numărul 8 – se poate executa în cazul în care se dorește
combaterea unei insomnii, prevenirea stării de moleșeală, etc:

 Sunt calm și relaxat
 liniște plăcută mă cuprinde
 Pleoapele mele sunt grele ca de plumb
 oboseală plăcută mă cuprinde
 Un somn plăcut mă cuprinde
Sau:

 Respir adânc, îmi încordez brațele, picioarele, etc, și îmi deschid
pleoapele, ochii.
Sau:

 Orice senzație de frică a trecut
 Orice senzație neplăcută a dispărut
 Respirația este normală

Durata acestui ciclu este de la 3 la 6 luni, dar de multe ori poate fi
și un an. După însușirea și sesizarea perfectă a tehnicilor, obținerea
senzațiilor de mai sus, se va trece la însușir ea ciclului II care se face strict
sub supravegherea unui specialist.

* gimnastica colectiva relaxanta

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 71

*metoda I. Parow

C. Metoda I. Parow

I. Parow recomand ă ca pacientul să stea în pat absolut nemișcat timp
de 20 de minute, tim p în care să nu -și urmărească decât respirația, care
trebuie să fie liberă, neforțată, dar cu o expirație șuierată. Treptat, s -ar
instala relaxarea generală.

D . metoda A. Macango
Pacientul, în decubit dorsal, se „întinde” la maximum posibil, cu
mâinile în sus pe lângă cap și cu membrele inferioare de asemenea întinse.
Se relaxează și din nou se întinde.

Un loc aparte în tehnicile de relaxare îl ocupă în ultimul timp
feed-back -ul, tehnica prin care se obține relaxarea cu expunere de
concomitente funcționale fiziologice. Ideea de bază este ca pacientul însuși
să își observe, să -și verifice și să -și impună starea de relaxare musculară.

Astfel, aplicarea de electrozi ai unui electromiograf pe câteva
grupuri musculare dă posibilitatea, vizual sau acustic, pacientului să -și
aprecieze starea de tensiune musculară și să încerce treptat relaxarea.

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 72

-antrenamentul de rezisten ță :
*mersul
*alergarea
*urcatul scărilor și pantelor
* bicicleta ergonomică
* covor rulant
* înotul în piscine în apă caldă (termala sau mezotermala )
*sportul terapeutic

TA sistolică , respective diastolică maximală la efort pe bicicletă vs covor
rulant la o persoana cu tensiunea normal ă

020406080100120140160180
TA sistolica maximala TA diastolica maximalaBicicleta
Covor rulant

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 73

2.7. Rezutatele studiului

Hipertensiunea arterială la pacienții mai în vârstă este o patologie
frecvența, care abordată și tratată corect atât de medic, dar mai ales de
pacient poate preveni apariția unor complicații neplăcute ce afectează
semnificativ calitatea vieții.
Cu toate că tensiunea arterială are după recuperare o valoare normală
de 135/85mmHg, asta nu înseamnă că vom neglija dietă și noul stil de
viață.

TA sistolica inainteTA sistolica dupaTA diastolica inainteTA diastolica dupa
050100150200
Tensiunea Arteriala inainte si dupa recuperareTA sistolica inainte
TA sistolica dupa
TA diastolica inainte
TA diastolica dupa

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 74

Înainte de a începe recuperarea pacientul avea tensiunea arterială în
valoare de 162 / 103 mmHG , iar după recuper are , cu dieta respectată a
obținut la valoarea de 1 35/85 mmHG.

După ce a f ost atins nivelul tensiunii arteriale, pacientul va face un
examen obligatoriu anual. În timpul vizitei i se va oferi sprijin și
consultații. După verificare se poate discuta despre eventualele simptome
sau efecte secundare pe care le -a observat.

Concluzii :

Subliniez importanta ionogramei în screening -ul pacienților
hipertensivi, indiferent de vârstă, deoarece hipertensiunea primară corect
tratată duce la vind ecarea HTA sau la scăderea necesarului de
medicamente hipotensoare.
Implementarea măsurilor de schimbare a stilului de viață trebuie
începută cât mai precoce, încă din tinerețe .
Rezultatele benefice și vizibile se vor obține doar atunci când există
o conștientizare pe baza unor informații, din partea subiecților fără factori

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 75

de risc sau cu factori de risc, dar asimptomatici, sau cu boala cardiacă, a
importanței aplicării prevenției cardiovasculare.

Bibliografie :
1. A. Strukov , V. Serov – Anatomie patologică , Editura Medicina , Chișinău, 1999
2. Dr. Ionel Brotu – Cum să învingem ucigașul tăcut Hipertensiunea arterială ,
Editura Viața + Sănătate
3. Romanian journal of Cardiology – Managementul hipertensiunii , Vol. 29, No.4 ,
2019
4. . Romanian journal of Cardiology – Managementul hipertensiunii , Vol. 23, 2013
5. Hipertensiunea arterială – Societatea de cardiologie (Program educațional )

1. https://lactualite.com/sante -et-science/ma -pression -narrete -pas-de-
monter/?fbclid=IwAR366OiaqoN5AFbpTA5YDbc6e5mpsijyRMVWvW2v7hDtZvhMwZIr0HvW1C
M
•Recomandări :
•Dietă
•Activitatea fizică
•Scădere ponderală
•Tratamentul
medicamentos
•Renunțarea la fumat
•Terapie psihologică
Antrenament ic
•Antrenamentul
fizic :
•F= frecvență
•I= intensitate
•T = timp
•T = tip
•Evaluarea periodică :
•Monitorizarea
parametrilor clinici
•Controlul FR
•Evoluția parametrilor
de efort
•Reinserția familiară ,
sociale și profesională

Universitatea Transilvania Facultatea de Educatie fizica si Sporturi Montane
Pagină 76

2. http://www.eva.ro/sanatate/cardiologie/kinetoterapia -in-hipertensiunea -arteriala -articol -23162.html
3. https://ro.scribd.com/doc/85020228/Lucrare -Diploma -Bogdan
4. http://www.qreferat.com/referate/medicina/KINETOTERAPIA -IN-HIPER TENSIUNE135.php
5. https://ro.scribd.com/document/337536853/Program -de-Recuperare -in-Hipertensiunea -Arterial
6. https://ro.scribd.com/doc/26601135/Kinetoterapia -in-Afectiunile -Cardiovasculare
7. https://www.docbook.ro/blog/hip ertensiunea -arteriala -ghidul -complet
8. https://www.cardioportal.ro/wp -content/uploads/2015/01/HTA.pdf
9. https://library.usmf.md/sites/default/files/2018 -10/42.pdf
10. https://www.cardioportal.ro/pdf/Hipertensiunea%20Arteriala.pdf
11. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4391258/
12. https: //umfcd.ro/wp -content/uploads/2018/TEZA -DOCTORAT/DEACONU -CAS -DOBROIU -M-
MARIA -VIORELA/rezumat -teza.pdf
13. https://dokumen.tips/docum ents/lucrare -practica -15-medicatia -aparatului -cardiovascular -1-
medicatia -hta.html
14. https://www.romanianjournalcardiology.ro/wp -content/uploads/2019/04/ghid.pdf
15. http://89.32.227.76/_files/8264 -5228 -PCI%252520%252520HTA –
1.pdf?fbclid=IwAR0tZw_A1fXt1PvfoMKZtGem54Eri2 WDRx0hJXPEWLJmIoURLJu37CpjDIc