Recuperarea Genunchiului Posttraumatic Prin Hidrokinetoterapie

Hidrokinetoterapia

Esteeoemetodafterapeuticafrecent introdusa infpractica medicalaede specialitatee  fHidrokinetoterapiaaconsta infintrebuintareaaapei in scoppterapeutic, folosita caftratamente extern.fApa se utilizeaza pentrufproprietatile saleffizice (temperatura si presiune), cat si pentru celefbiochimice ale eventualelorfsubstante ce pottfifdizolvatetin eaa

fTratamentul prinfHidrokinetoterapiefconsta in aplicarea mai multor tehnici si metode specifice, care au la baza realizarea multipleloreobiective:

·  fcombaterea dureriiesi a procesuluifinflamator;

·   fprevenirea si combatereaetulburarilorfvasculare si a circulatiei;

·   fprevenirea sifcombaterea pozitiilor vicioase, realiniereaearticulara;

·   fameliorareaftonusuluizmuscular;

·   frecuperarea forteifmusculare si a stabilitatii articulare;

·   fsuplizareaftesuturilor moi siimobilitatiiearticulare;

·   frecastigarea stabilitatii bipodaleesieunipodale si sigurantei in mers;

·   frespectareafregulii de igiena alecgenunchiului.

Mijloacele care se utilizeaza pentru atingerea acestor obiective, pot fi sistematizatezastfel:

Pentrufcombatereaedurerii si a procesuluieinflamator:

-frepaus articular – se obtine in pozitia de decubit dorsal, genunchiul flectat usor (25°- 35°) sustinut de ozperna. In aceasta pozitiezcapsula zarticulara si ligamentelecsunt relaxate, iar presiunea intraarticulara scade;

-fmedicatie antialgica sifantiinflamatorie: se poate administra local prinfinfiltratii intra – si periarticulare, unguente,fcomprese;

-ffizioterapie prin formele deftermoterapie rece (crioterapia):fmasaj cu gheata; fcomprese cu gheata;ftermoterapia: cu efectfsedativ, spasmolitic;faplicare locala, sub forma defcataplasmercufparafina de 40°C timppde 20 minute;faplicarefgenerala sub forma de baiilaftemperatura de 37°C.

fFizioterapia prin procedee defelectroterapie vor fi: curentifgalvanici – se pot aplica longitudinal sauftransversal; TENS – utilizeaza curenti cufimpulsuri dreptunghiulare de joasa frecventa cufparametrifreglabili – efect antialgic; curentifTräbert – curenti de joasa frecventa (150 Hz) – cu efectfanalgetic sifhiperemiant; curenti diadinamici: cu efectefanalgetice,fhiperemiante, dinamogene, cu mai multe forme: MF, DF, PS, PL, RS, care se aplica latero – lateral la nivelul genunchiului; curentii interferentiali cu efecte:fdecontracturant,fanalgetic,fvasculotrofic,fhiperemiant, resorbtiv; fultrasunete cu efect caloriczprofund, micromasajztisular;fmagnetodiaflux: – campuri magnetice de joasaffrecventa in administrarefcontinua sau intrerupta, ritmic sau aritmic.

fHidrokinetoterapia in vanaztrefla, bazine pentrunefectul analgetic, fvasodilatator, relaxant – prin cresterea aportului de sange in musculatura; pentru reluareafmersului prinndescarcareafgreutatiifcorpuluicdatorita efectuluifhidrostaticf si a nivelului apei in care sefrealizeaza; creste elasticitateaftesuturilorfmoi;

– fmasajul: prin framantare se obtinefameliorareancirculatieivsangelui, creste felasticitatea ligamentelor si a muschilor;ftapotamentul, cernutul,frulatul,fvibratia – ajuta la reducerea edemului.

R

Realizarea stabilitatii/membrului inferior:

·fstabilitatea pasiva: tehnicile FNP si exercitii de tonizare si crestere de forta avmusculaturiivstabilizatoare a genunchiului ( a celor „patru fatete”;

cxtractiunifusoare sauttelescopari repetate pentrufcresterea frezistenteilligamentelor; frespectarea regulilor denigiena a genunchiuluif, scaderea greutatii corporale, vevitareafmersului pe teren cu denivelari,ffolosirea bastonului in timpulfmersului, sa nu se pastreze o pozitie cu flexiafputernica a genunchiuluif;

-fstabilitatea activa:exercitii de cresterefa fortei tuturor muschilorfce participa la stabilizareafgenunchiului prin: exercitii izometrice,izotonice,fexercitii cu rezistentaf,DAPRE,tonizarea ischiogambierilorfprin:exercitii izometricef, exercitii cu rezistentaf; tonizarea tricepsului sural prin: exercitiifizometrice, fexercitii cu frezistenta; tonizareaftensorului fasciei lata: exercitii cufrezistenta, din decubit fheterolateral; exercitii pe suport oscilant;

aCresterea amplitudinii articulare (mobilitatii): cufaparatele Kineteck dupa inerventiifchirurgicale, mobilizari ale rotulei in sens longitudinal siftransversal; fexercitii pasive – activefsi active ajutate; tipurile de stretching adecvat cazului; exercitii active; exercitii gestice: pasit peste obstacole, urcat – coboratrtrepte.

fPentru mentinerea unei bune functionalitati si troficitati a intregului segment se recurge cat maicprecoce la mobilizari pasivo-activefsi active alectuturor articulatiilorfmembruluicinferior, miscari care nufafecteaza zona lezata.

fAmplitudinea de miscare estefdeterminata de gradul de tractiune pe care-l determina tegumentelef, pe care il permite leziunea. Miscarile se executa la limita fdurerii. Mobilizarile vor evita redorile articulare si vor asigura o mai buna circulatie a segmentului. Contractiile statice,fizometrice executate ordonat in toate grupele musculare vor prevenifinstalarea hipotrofiilorfmusculare.

2. fProgram kinetic pentrufrecuperarea genunchiului

Propunfun model de program defrecuperare al genunchiului care, inclusfpartial sau integral in sedinta de recuperaref, poate contribui la educarea saufrefacerea posturiifcorecte.

fObiectivele stabilite pentrufprogramul deflucru sunt:

-freducerea dureriif, care este factorul determinant in cadrul recuperarii, fdeoarecefgonalgia ingreuneaza sau face imposibila aplicareafprogramuluif recuperatore;

-fobtinerea stabilitatiif, care este de fapt principala functie a genunchiuluie;

-fobtinereafmobilitatii;

-fcoordonarea miscariifmembrului inferior.

ffReeducareafincepefa doua zi dupa operatief, cand piciorulfse afla pe atele.La inceput se fexecutancontractiifizometrice pentru cvadriceps aflat in exces.fContractiile cvadricepsului se vor repeta de 5-6 ori la fiecare ora,pana cand muschiul devine suficient de puternic. In facest moment se fac ridicarifale membruluifinferior cu atela cu tot.fSe trece apoi la fexercitii de flexie alefgenunchiului lafmargineafpatului, dupafscoaterea bandajelor si apoi mers cu bastonfdin a 10-a zi de lafoperatie.

fRecuperarea continua cu:

-felectroterapiefantalgica si antiinflamatorief;

-ftonifierea cvadricepsuluif;

-amasaj coapsa-gamba, cufevitarea genunchiului;

-zmobilizarea articulatieif;

-dcrioterapiaf;

fDin saptamana a 3-a se incepe urcatul si coboratulfscarilor.

Dupafefectuarea acestorfmijloace, se are in vedere refacerea mobilitatiif farticulare, care este deccele mai multe ori afectata si greu defrecuperat.

bqaafReeducarea flexiei sefrealizeaza prin:

·fprin posturari:

1. Pacientul infdecubit ventralf, prindefglezna cu mana si tine gambasin flexie.

2. Pacientul in decubitxdorsal sau sezut, gamba lacmarginea mesei; pe 1/3 superioara a gambei si la nivelul gleznei se atarna greutati la glezna, care sa reprezinte doar jumatate din valoareaccelei atarnate laagamba pentru a evita un impactzarticular prea mare.

· aprin mobilizaricpasive:

1. Subiectul incsezand, asistentul face priza pe 1/3 distala a coapsei si afgambei efectuandfflexia.

2. Pacientul infdecubit dorsal, cu soldulfflexat, asistentul executafflexia genunchiului (dreptulcanterior estefrelaxat);

· cprin mobilizaricauto-pasive:

1. Ceadmai simplacmobilizare este presarea pe fatacanterioara a gambei cu gambacmembrului opus, sanatos, pacientulcfiind in sezand sau decubitcventral;

2. Dinfortostatism, cu mainile pe o bara, se lasa corpul in jos infgenuflexiune.

· cprin mobilizari active:

1. Dinfdecubitfdorsal cu sau fara ofpatina cu rotila pe picior, pacientul aluneca pe o placa in flexie-extensie saufpedaleaza in aer.

rrrrrrrrrReeducarea extensiei se face:

· xprinfposturari:

1. Subiectul in decubit ventralccu gamba in afara mesei si coapsa fixata intr-o chinga; de gamba se atarna o greutate sau se recurge la scripeti;

2. Pacientul in decubitfdorsal cu gheata deftractiune pe picior, se tractioneaza continuu infax.

·sprin mobilizarifpasive:

1. Pacientul in sezand cu trunchiul aplecat in fata, kinetoterapeutul executa extensia facand douafprize: una peffatafanterioara a coapsei fixand-o lafscaun si alta pe gamba distal. Exercitiulfurmareste intindereafischiogambierilor.

2. Pacientul in decubit ventral cu coapsa fixata la masa prin priza asistentului; cealalta priza pe gamba distalfexecuta extensia. Pentru extensiafcompleta se aseaza ofperna sub coapsa.

·  sprin mobilizari auto-pasive: pacientul infdecubit ventral cu coapsa fixata: gamba si piciorulfcontrolateral imping spre exteriorfmembrul inferiorfafectat.

·     fprin mobilizarifactive: se poateffolosi exercitiulfde la flexie caci reprezinta de faptfexercitiul si pentrufextensiafgenunchiului.

ddddReeducarea miscarii defrotatie

In redorile de cauza strict articulara, mobilizarea defrotatii degajeazafaceasta importantafcomponenta ce participa lafflexie-extensie. Exercitiilefsunt pasivefsi au caracter defmanipulare.

Se potfexecuta autofmobilizari prinfabductia sifadductia de soldfrealizandu-se rotatii interne sifexterne ale genunchiului, pacientul fiind in pozitiefsezanda cu piciorulffixat.

adReluareafmersului este un alt obiectivfimportant alfprogramului defrecuperare, deoarece, imposibilitateafexersarii mersului pentru perioadeflungi de timpfpoate sterge din memorie acest actfmotric. Defaceea, reeducareaftrebuie initiatafinca din perioadafimobilizarii la pat. Exercitiile vor pregati mersul cufmijloacefajutatoare, fantrenand in acest scopfmuschiiftrunchiului si membrelorfsuperioare.

fExercitiile defreluare afmersuluifincep gradat, cu perioade defadaptare la fortostatism. In momentul in care statiunea in picioare e posibila faraftulburari de fechilibru, se incepefmersul.

Utilizareafcarjelor sifbastonului. Un traumatizat la membrulfinferior va fi fobligat pentru o perioada mai lunga sau mai scurta de timps, cu sau fara aparatf fgipsat, sa utilizeze un ajutor de sprijin la mers. Desi nimic nu pare mai banal decat utilizareafunui bastonfsau a uneifcarje, totusi rareori se poate constata cafaceasta utilizarefeste si corecta.

fRefacerea completafafmersuluifsolicita o serie defexercitii care sa refaca fcoordonarea fsenzitivo-motorie. Inffunctie de tipulflezionar saufsechele,fmersul se va reluafprogresiv cu sprijin intrefbarefparalele sau in cadru defmers, carje, baston.

fAceasta e o etapafobligatorie pentrufreadaptarea lafmersul cu sprijin pefambele membrefinferioare. In aceastafetapa nu sefurmarestefrefacereafechilibrului fmuscular, desi sefrealizeaza, cifmersul in sine ca mijloc defadaptare. Se urmareste apoi:

– ssantrenarea incarcarii alternative pe fiecarefmembrufinferior infrectitudine si moderata ftripla flexie.

– finvatarea balansului (echilibrului) prinftrecerile defincarcare succesiva de pe unfpicior pe altul cufschimbareafpozitiei acestuia,fangrenandu-se intregul corp.

-fmersulfghidat de 1-2 liniifparalele in care sefurmarestefasezarea fpiciorului cufcalcaiul de o parte si de alta afliniei, iarfvarful rotat infafara.

-fse introduc grade de dificultate cum ar fi mersul inainte, inapoi, lateral, fmersul cu pasiifincrucisati, pefvarfuri, pe calcaie, pefmarginea interna sau externa a fpiciorului, pe panta de inclinare ascendenta,fdescendenta,flaterala, pe terenfaccidentat.

Hidrokinetoterapia

Esteeoemetoda terapeuticaerecent introdusa innpractica medicalaede specialitatee  Hidrokinetoterapiaaconsta in intrebuintareaaapei in scoppterapeutic, folosita ca tratamente extern. Apa se utilizeaza pentru proprietatileesale fizice (temperatura si presiune), catasi pentru cele biochimiceeale eventualelor substante ce pottfi dizolvatetin eaa

fApa asigura un mediu foare adecvat programelor de kinetoterapie (miscarefefectuata in scopfterapeutic). Aspecteleflegate de presiuneafapei se refera la rolulfjucat de presiunea fhidrostatica, cat si la cel jucat de rezistentafhidrodinamica infcontextul imersiei corpului uman infapa. Presiuneafhidrostatica, se stie, estefdirectfproportionala cufgradul imersiei in apa, se bazeaza peflegea lui Arhimede si asigura modificareafgreutatiifcorpului. Toatefacestea se traduc printr-o freducere a greutatiifcorpului sau prinffenomenul defdescarcare, proportia descarcariifdepinzand de nivelulfimersiei.
 
Cu ce ne ajuta aceasta Hidrokinetoterapia

fAvantajelefhidrokinetoterapiei sunt:
– prinfschimbarea nivelului defimersie sefmodifica si gradul de solicitare mecanica afaparatului locomotor;
– Avantajele miscarii in apa, chiar sifpentru fortefmuscularefscazute, cufposibilitatea de a asista miscarea lafmobilizarea activa;
-fposibilitatea de afsustine corpul saufsegmente ale acestuia pe parcursulfexercitiilorfefectuate;
– facilitareafcirculatiei de intoarcere la nivelulfmembrelor inferioare (aspect util in finsuficientelefvenolimfatice, precum varice si/sau edemelefgambiere);
-frefacerea schemei defmiscare si de pozitie afmembrelor (aspect deosebit de util in suferintele neurologice).
fRezistentafhidrodinamica sefrefera larrezistenta opusa de catrefapa lafdeplasarea corpuluifimersat sau a unuifsegment al sau.

ffAvantajelefrezistenteifhidrodinamicefsunt:
-frezistentafopusafmiscarilor de catrefapa variaza cufviteza de executie afacestora prin fcrestereafsuprafetelor defcontact cu apa pe parcursulfefectuarii miscarii,fcreste si efortulfmuscular;
-fdaca miscarii i sefopune unfjet defapa sefrealizeaza o contractiefmusculara de tipfizometric, care nu necesitafdeplasare articulara (creste astfel forta musculara fara sa se deplaseze segmentul imobilizat).
fTemperatura mediuluifambiant, la careforganismul aflat infrepaus isi mentineftemperatura fcentrala, fara sa solicitefmecanismele deftermoreglare, sefnumesteftemperatura defindiferenta. fPentru atmosfera,ftemperaturafvariaza in jur de 26°C iar pentru apa,faceasta este de 34-35°C.f

Avantajele hidrokinetoterapiei din pnct de vedere al factorului termic sunt:
-ftermoconductibilitateafcrescuta a apei,fceea ce duce lafaccelerareafschimburilorftermice intre fcorpul imersat sifapa dinfbazin;
-fhidrokinetoterapiafefecuata infapa caldafconduce lafvasodilatatiefperiferica, cufscaderea ftensiunii arteriale (utila la hipertensivi),ftahicardie sifcrestereafmunciifinimii;
-fapafcalda conduce si lafscadereaftonusuluifmuscular cufmiorelaxare si sedare;
-ftotftemperaturafscazuta afapei din bazin asigura scadereafsensibilitatiifperiferice cu fmodularea perceptiei la durere;
-fapa rece prezintafefecte inverse, ceea cefconduce la instalareafefectuluiftonifiant.

Sfaturile specialistului
fNu trebuiefneglijate avantajele hidrokinetoterpiei si ale imersiei in apa asuprafsistemului nervos. Efectulfpsihologic care se constata consta intr-o stare defconfort psihic, mergand pana lafeuforie lafcopii. Acestfefect sefexplica prinfcapacitatea apei de affacilitafmiscarile, cat si prinfefectul antialgic,fmiorelaxant,fdecontracturant.

Indicatiile hidrokinetoterapiei pentru aparatului locomotor,fprecum:
-fsechelelefposttraumatice: fracturi sifinterventiifortopedico-chirurgicalefpentrufpatologia fmembrelorfinferioare sifneurochirurgicale pentrufhernie defdisc,fentorse,ftraumatisme fmusculare siftendinoase,traumatismele care aufpresupus interesare defpartifosoasefarticulare sifleziunifneurologice,farsurilefintinse cufcicatrice,fretracturiftisulare sifaderente.fAceste fsituatii se potfintalni la oricefvarsta, mai ales lafpersoaneleftinere,factive.
-fsuferintelefortopedice deftipulfdistrofiilor defcrestere lafcopii, precumfscolioze,fcifoscolioze, fcifoze,fepifizite sau dupafinterventiifchirurgicale care necesitafmobilizare cufdescarcare de fgreutate siffacilitare a miscarilorfefectate.fSituatiilefprezentate se intalnesc cufprecadere la fcopii,fadolescenti siftineri.
-freumatologie, in contextulfsuferintelorfreumatismalefdegenerative (fartroze) sifinflamatorii (in afarafpuseului acut),fsuferintelefdiscovertebralefmanifestate prinflombalgie, flombosacralgie,flombosciatipatie,fnevralgiefcervicobrahiala sifcevicooccipitala,fnevralgie fintercostala prinfmiorelaxarea,fdecontracturarea sifstarea defsedare, de bine, defconfort pe fcare le induc, cat si deffacilitare afmiscarilorfeffectuate.fAceste situatii se vor intalni laforice fcategorie defvarsta, infspecial laftineri.
-fsuferintelefneurologice,fcele vasculare,fcirculatorii,fcardiovasculare,fpulmonare etc.fAceste fsituatii se pot intalni la oricefvarsta, adulti saufpersoane de varsta a treia, lafambelefsexe si findiferent defmediul defprovenienta.

fContraindicatii
fContraindicatiilefhidrokinetoterapiei sunt aflate inflegatura cu stareafpacientului si cu gradul defsolicitare din parteafexercitiilorfefectuate infapa.fPrimafcategorie sefrefera la:fafectiunile facute,fstarile febrile,ftulburarileftroficefcutanate,fsuferinte alefaparatuluiflocomotor cu fevolutie rapida sifsevera (saceroza in placi, miopatii, cancer),fafectiunifintercurente care fagraveaza suferintelefcardiovasculare sifrespiratorii si contraindicafefortul.

fCea de-a doua categorie se refera la:fafectiunilefcardiovasculare de tipfcoronarian,  fhipertensiuneafarteriala instabila,fcardiopariilefvalvulare grave,fboli infectioase cufleziuni fcutanate (eczema, escare suprainfectate, fistula),fbronsitafacuta,fangina,fsinuzita,fdiaree,  fanumitefpsihopatii.

fBibliografie:

1.  Baciu, Clement – „fSemiologia clinica afaparatului locomotor', Editura Medicala, Bucuresti, 1975

2.  Baciu, Clement – „fAnatomia functionala a aparatuluiflocomotor', Editura Medicala, Bucuresti, 1981

3.  Baciu Clement – „fKinetologia pre – si postoperatorie', Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1981

4. Ionescu, A. – „fGimnastica medicala', Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1964 si Editura AII, 1994

5.  Ionescu, A. – „fGimnastica articulara', Editura Cultura Fizica si Sport, Bucuresti, 1954

6.  Ionescu, A. – „fMasajul – procedee, tehnici, metode, efecte, aplicatii in sport, Editura A II, 1995

7.  Motet, Dumitru – „fBazele teoretice ale exercitiului infkinetoterapie (activitatii motrice) – note de curs', Universitatea Bacau, 1995

8.  Sbenghe, Tudor – „fKinetologie profilactica, terapeutica si defrecuperare', Editura Medicala, Bucuresti, 1987

9.  Sbenghe, Tudor – „fRecuperarea medicala a sechelelorfposttraumatice ale membrelor', Editura Medicala, Bucuresti, 1981