RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ -NAPOCA FACULTATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE… [625501]

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 1

UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE
MOARA ADRIA ORADEA

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Student: [anonimizat]: conf. dr. arh. Cristina PURCAR

2020

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 2

”Procesul industrializării, iar apoi dezindustrializarea,
sunt fenomene ce au scris și rescris teritorii, orașe, vieți.” (Andrei Lakatos) 1

1 Andrei Eugen Lakat os, ”Recovering the Memory: Con version within the Context,” Acta Technica Napocensis: Civil
Engineering & Architect ure Vol. 58, no. 4 (2015): 1. Accesat : mai 2020 .
https://www.academia.e du/36896113/Recovering_the_Memory_Conversion_within_the_Context

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 3

CUPRINS

INTRODUCERE 4
Tema 4
Metodologie 5
Scop 5
Delimitarea ariei de studiu 5

CAPITO LUL I SCURT ISTORIC 6
Orașului pe fondul revoluției industriale 6
Impactul siturilor industriale antebelice în contextul urban 7
Dezindustrializarea și orașul contemporan 8

CAPI TOLUL II STUDIU TEORETIC 9
Patrimoniu. Cadrul legislativ în România 9
Arheo logie industrială 10
Peisaj industrial 11
Conversia 12
Reutilizare adaptată 13
Politici 14

CAPITOLUL III PATRIMONIU L INDUSTRIAL AN TEBELIC ORADEA 15
Inventarierea siturilor industriale antebelice 16
Evoluția siturilor industriale antebelice și impactul asupra orașului 20

CAPITOLUL IV STUDII DE CAZ – PATRIMONIUL INDUSTRIAL ANTEBELIC ORĂDEAN 22
Ansamblul arhitectural Fabrica de spirt rafinat și moara cu aburi
„Léderer și Kálmán” 23
Ansamblul arhitectural Moara cu valțuri „Emilia” 25
Moara cu val țuri „Adria , Adolf Moskovits și Fiii” 28

CAPITOLUL V STUDII DE CAZ – REPERE ÎN REABILITAREA PATRIMONIULUI
INDUSTRIAL ANTEBELIC 30
Regenerarea prin cultură 30
Scara urba nă – intervenție la nivel de oraș 31
Scara locală – intervenție la nivel de cartier 35
Scara obiectului de arhitectură – intervenție punctuală 37
Concluzii parțiale 39

CAPITOLUL V I STUDIU DE CAZ: MOARA ADRIA – proiectul de diplomă 40

CAPITOLUL V II CONCLUZII 42

BIBLIOGRAFIE 43

ANEXA 46

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 4

INTRODUCERE

TEMA

Marile ansambluri industriale , moto arele dezvoltării orașelor într -un ritm alert , au
devenit în urma trecerii zidului industrializării probleme urbanistic e greu de gestionat. Citite
mai mult ca „ fragmente ” în țesutul urban, aceste ansambluri necesită proiecte ample de
restructurare urbană .
Lipsa unor politici urbane coerente de gestionare a patrimoniu lui industrial și
excluderea de pe li sta monumentelor , a făcu t aceste situri foarte prezente în peisajul urban
(extinderea oraș elor plasează mai central zone le industriale , inițial periferice ) vulnerabile la
acțiunile de regenerare urbană . Sub pretextul dez voltării sau decontaminării fostelor
platforme industri ale, s -a ajuns în multe cazuri la anularea completă a fondului construit
(cum este cazul Morii Emilia din Oradea ).
Se pune astfel întrebarea: se pot recupera ac este fragmente și reintegra în peisajul
contemporan al orașului? Există nume roase studii în dom eniul conversiei patrimoniului care
prezintă exemple de bune practici aplicate pe fondul construit industrial . Acestea
demonstrează că dialogul dintre vechi și nou este posibil și că acest patrimoniu este o rezervă
urbanistică imensă în contextul d ensifică rii accelerate a oraș elor.
O trăsătură sp ecifică patrim oniului industrial este imagine a lui rațională , cu o
conformare generică dato rate tipologiei funcționale , lucru care susține ideea unei conversi i
facile. Clădiri tip hală sau bară multietajat ă, aceste a sunt ușor adaptabile la funcțiuni de t ip
cultural : spații de expunere, de evenimente , de reprezentație sa u ateliere pentru artiști .
Astfel se adaugă o nouă semnifica ție la identitatea formată de-a lungul timpului de aceste
spații .
Lucr area se axează pe s tudiul patrimoniului indus trial antebelic al orașului Oradea
pentru înțelegerea implicațiilor industrializării în model area spațial ă a urbei. Acesta este
completat și de explorarea teoretică a conceptelor relevante discursului și a unor repere în
reintegra rea „fragmentelor” industri ale în țes utul urban activ al orașului . Concluziile
formulate su nt apoi puse în discuție alătur i de situl elabora t la lucrarea de diplomă : moara
Adria , Oradea.
Prezentul studiu face așadar o trecere în revistă a modului în care industria s -a făcut
resimțită în oraș la sfârșit de secol XIX și implicațiile care le -a avut la nivel de morfologie a
țesutului urban . Acesta este completat de o inventariere a marilor ansambluri care au
conturat peisajul urban orădean ș i programe de regen erare urbană care au văzut patrimoniu l
industrial ca o resursă urbanistică cu un potențial major.

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 5

METODOLOGIE

În vederea elaborării prezentei lucrări s -a realizat o introducere teoretică pentru a
înțelege implicațiile procesului industrializare – dezindustrializ are.
Aceasta este urmată de o parte istoriografică ce documentează patrimoniul industrial
antebelic orădean din punct de vedere al evoluției istori ce, dar și a stării actuale. Lucrarea a
urmărit completarea datelor istorice reperabile bibliog rafic (monografia orașului, s tudiul
domnului Hochauser și cartografieri istorice ) cu vizitarea personală a siturilor și consemnarea
situației existente prin co laj fotografic și o cartare cronologică a evolu ției siturilor.
A treia compon entă este una prosp ectivă ce contur ează pe baza unor modele de bune
practici potențialul conversiei la nivel de obiect de arhitectură și regenerarea la nivel de țesut
urban .

SCOP

Lucrarea urmărește argumentarea și sprijinirea acțiunilor de conversie a le
patrimoniului ind ustrial , promovate prin proiecte le de regenerare urbană . În ur ma
acestui demers teoretic s -a încercat formularea unor concluzii aplicabile la proiectul
de diplomă: conversia morii Adria , Adolf Moskovits si Fiii, Oradea în „Muzeul
Industri ilor – Muzeul Orașu lui O radea ”.

DELIMITAREA ARIEI DE STUDIU

Lucrarea se va con centra pe : inventarierea principalelor ansambluri industriale
antebelice din Oradea , studiul mai amănunțit a unor situri și repere în reintegrare a acestor
situri în țesutul ur ban al orașului.

Colajul fotografic / planuri / schițe vor înregistra cele trei momente princi pale ale
funcționării clădirilor:
• situația inițială – parcela și gabaritul clădirilor inițiale
• evoluți a – transformări le suferite în timp
• situația actuală – dem olate, reconvertit e, abandonate etc.

Scările de analiză puse în discuție:
• urba nă: zonele industriale principale ale orașului
• a cartierului: situl în contextul zonei industrial e și reziden țiale adiacente
• contextului imediat: situl cu parcelele adiacente (p lan de situație)

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 6

CAPITOLUL I SCURT ISTORIC

ORAȘ UL PE FONDU L REVOLUȚIEI INDUSTRIALE

Deși industrializarea este asociată cu progresul tehnologic, aceasta a avut un impact
major în ceea ce privește societatea și orașul ca structură. Aces t proces a fost unul global ,
pornind din Marea Britanie la jumătat ea secolului al XVIII -lea. În România acest proces începe
în prima jumătate a secolului XIX, dar se face mai resimțit abia în a doua jumătate a secolului.
Evoluția urbanistică , dar și cultur ală a orașului Oradea se dato rează în mare parte
avântului industr ial înregistrat la sfârșitul secolului XIX. Această evoluț ie s-a tradus și prin
modelări majore la nivelul țesutului urban . Dacă ini țial industria era concentrată la zonele
de periferi e ale orașului, odată cu extinderea limitelor urbane aceste ansa mbluri d evin
centrale ca poziție . Astfel patrimoni ul industrial care se mai păstrează și azi devine foarte
valoros atât din punct de vedere arhitectural prin raritatea lui , cât și imobiliar , majorit atea
parcelelor centrale fiind deja construite. Astfel restructura rea la nivel macro (a țesutului
urban) și micro (ansambl ul arhitectural) trebuie să răspundă cu noi dotări de interes pentru
ca proiectul de regenerare urbană să fie unul reușit.
Perioada de apogeu a evoluției urbanisti ce și arhitecturale a orașulu i modern Or adea
a fost înregistrată în perioada dualistă (1867 -1918 ). Această evoluție a fost posibilă datorită
industriilor noi apărute, a comerțului, a agriculturii, acestea reprezentând motorul
schimbărilor majore ce apar î n peisajul urban și cultural orădean.
Monografia realizată de Samu Borovszky Magyarország vármeg yéi és városai – Bihar
vármegye és Nagyvárad enciklopédiája (Comitatele și ora șele Ungariei. Enciclopedia
comitatului Bihor și ora șului Oradea) , reprezintă prin cipala sursă de i nformații în ceea ce
privește subiect ul patrimoniul industrial. În capitolul Bányászat, ipar, kereskedelem és
hitelügy (Minerit, industrie, comerț și instituții de credit) , autorii, Lajos Sarkadi, Lajos Winkler
și Aladár Vende, prezintă as pecte generale ce privesc i ndustria din Bihor și a ora șului Oradea
Mare. 2
Revoluția industrială s-a resimțit puternic la nivel de oraș , dovadă fiind numeroasele
fabrici înființate într -o perioadă relativ scurtă de timp. Ritmul alert al dezvoltărilor au pl asat
orașul în ierarhia monarhiei austro -ungare , după orașe ca Budapesta sau Timișoara. Până în
anul 1892 în Oradea erau înregistrate 26 de fabrici, majoritatea deservind industria
alimentară , industria materialelor de construc ții, industria chimică, indus tria de mașini și
utilaj e agricole.3
Consultând harta orașului Oradea de la 1890 (vezi ANEXA) se poate remarca cum s -a
conturat prima platformă industrială pornind din cartierul Subcetate : zona str . Mihai
Viteazul – str. Suceve i – Piața agroalimentară – str. Mihail Kogălniceanu – Piața Mare.
A doua platformă industrială, dar de dimensiuni mai reduse este cea din cartierul
Velența, zona Pieței Bisericii și Cale a Clujului .

2 Samu Borovszky, Magyarország vármegyéi és városai. Bihar vármegye és Nagyvárad enciklopédiája, (Budapesta:
Apollo Irodalmi Társaság, 1901), 291 -316.
3 Ronald Hochauser , Contribuție la o is torie a industriei de fabrică la Oradea în perioada 1848 -1948 (Oradea:
Editura Muzeu lui Țării Crișurilor, 2010), 21.

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 7

Plasarea acestor industrii în cadrul orașului este susțin ută de prezența liniei de cal e
ferată indispensabilă transportul ui de mărfuri, materie i prim e și a produse lor finite, dar și a
unor cursuri de apă (pârâul Pe ța și Paris ) indispensabile procesului de producție.
Pe harta de la 1890 se observă de asemenea traseul principal al căii ferat e Budapesta
– Oradea – Cluj-Napoca și traseul intraurban care deservea unitățile industriale. Aceasta
pornea de la punctul de triaj (gara Velența) , urma Cale a Clujului, Piața Bisericii, Piața Mare
(nou punct de triaj) și str. Sucevei și ajungea la Grădina zoologică .4

IMPACTUL SITURILOR INDUSTRIALE ANTEBELICE ÎN CONTEXTUL
URBAN

Procesul industrializării a dislocat o mare parte a populației către orașe, creând astfel
o societate urbanizată. Acest lucru a însemnat creșterea densității orașelor și o ocupare
rapidă a zone lor din proximitatea platfo rmelor industriale.
Un exemplu în acest sens este dezvoltarea cartierului Velența (inițial un sat din
proximitatea orașului ) unde exista aceas tă concentrare a industriei. Prin construirea gării
Oradea -Est și înființ area punctului de triaj marfă în 1880 zona s -a transformat radical prin
apariția depozite lor și fabrici lor, cartierelor de muncitori și liniei de cale ferată
intraurbană .5
Fenomenul indu strializării s -a tradus așadar într-un avânt a ceea ce a însemnat fond
construit . Edificarea fabricilor a presupus și construirea unor structuri secundare care să
deservească noua clasă social ă: muncitorimea (cantină, club muncitoresc, școală ). Apoi
creșterea e conomică înregistr ată la nivel de oraș a impulsionat investiții ce au ridicat gradul
de finisare urbană : teatru , clădiri de apartamente , școli, spitale .
Siturile industriale sunt foarte prezente în contextul urban prin faptul că ocupă parcele
de dimens iuni considerabile , iar prin extinderea limitelor orașului se pozițio nează central în
cadrul lui .
Un factor care a influențat evoluția contextului urban orădean a fost pr ezența liniei de
cale ferată (vezi ANEXA , Oradea 1890 ). S-au creat anumite rute, o infrastructură ( coșuri de
fum, puncte de triaj marfă etc.) care se mai pot citi și azi în țesutul urban .
De asemenea, în apropierea fabricilor se va dezvolta un fond rezidențial modest
reprezentat de locuințe le muncitorilor . Toate aceste elemente vor contri bui la o imagine a
peisajulu i urban specifică orașului industrial .

4 Ronald Hochhauser, Nagy István, “110 ani de transport public cu tramvaiul electric în Oradea ” în Crișia X LVI, ed.
Aurel Chiriac, (Oradea : Muzeul Țării Crișurilor, 2016), 128 -130.
5 ”Velența. O veche așezare orădeană.” Or adea mea. Accesat: mai, 2020. https://www.oradeamea.com/velenta/

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 8

DEZINDUSTRIALIZAREA ȘI ORAȘUL CONTEMPORAN

Ce a însemnat dezindustrializa rea la nivelul orașului contemporan?
Tranziția de la industrie la sectorul de servicii a presupus în majoritatea cazurilor
declinul activității fabricilor . În cazul în care activitatea nu era încetată , tocmai poziția
centrală pe care o enumeram ca o calitate a devenit un impediment ( transportul de marfă
se realizează mult mai greu datorită aglomerării orașelor, se pune problema poluării , dar și
a costurilor ridicate de producți e față d e zone le periferice) .
Fenomenul dezindustriali zării și declin ul înregistrat de fondul construit al unit ăților
productive a generat de fapt ideea de patrimoniu industrial , necesitatea de a proteja aceste
structuri. Problema acestei moșteniri este g estionare a unor suprafețe greu de asimilat în
structur a urbană deoarece vorbim de mor fologii gândite a funcționa la periferia orașelor , nu
în cadrul lor .
Dacă ar trebui să facem o scanare a situației în România , imagine a este una și mai
complexă . Naționali zare a și dezvoltare a industrială forțată a presupus introducer ea
structurilor industriale antebelice în componența unor mari întreprinderi. Au avut loc astfel
transformări radicale la nivelul gabaritelor ansambluri lor inițiale , dar și ale țestului urban prin
conflictul dintre mari le structuri și cartiere le rezidențiale modeste învecin ate.
După anul 2000 specula imobiliară și dorința de a face un profit rapid a dus la pierderea
ireversibilă a unei bune părți din pat rimoniul industrial antebelic , situație înt âlnită și la
Oradea dacă se consultă studiul grafic realizat (vezi cap. III, pag . 21).
Orașele postindustriale sunt acum într-un proces de căutare a celor mai bun e soluții
pentru a reda id entitatea acestor ”fragmente” industriale persistente în memoria orașului .
Ele au fost asociate cu progresul tehnologic de la acea vreme, mai apoi cu tranziția la o lume
axată pe servicii , iar în final cu declinul . Purtătoare de semnificații, apa re necesitatea de a
recuper a și rein tegra structurile industriale în țesutul urban act iv al orașului prin diverse
scheme de conversie func țională și regen erare urbană .

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 9

CAPITOLUL II STUD IU TEORETIC

Pentru a crea cadru l discursul ui este necesară parcurgerea anumitor termeni. Trecând
peste ceea ce ține strict de inventarierea patrimoniul industrial este necesară înțelegerea
proceselor prin care a trecut respectivul sit și tehnologiile asoci ate producției . 6 Acest
domeniu de cercetare îi este atribuit arheologiei industriale . Studiul exhaustiv asigură astfel
înțelegerea anumitor particularități construc tive ale fabricii, organizare a sa planimetri că,
morfol ogia țesutul ui urban și a peisaj elor industriale formate , dar și implicațiile sociale
avute .

PATRIMONIU. CADRUL LEGISLATIV în ROMÂNIA

Françoise Choay rema rcă atitudinea cont emporană în raport cu patrimoniul :

”monument și oraș, patrimoniu arhitectural și urban: aceste noțiuni și reprezentările lor
succesi ve oferă o lumină privilegiată asupra modului în care societățile occidentale si -au
asumat relația cu di mensiunea temporală și construită a propriei identități.”7

Extinderea percepției cronologice a ceea ce poate f i clasat ca monument istoric a plasat
produsele industrializării în sfera de protecție a patrimoniului indu strial.
În anul 1973 va lua fiin ță TICCIH – The International Committee for the Conservation
of the Industrial Heritage , comitet al cărui obiectiv principal este protejarea și cons ervarea
patrimoniului tehnic, industrial și al lucrărilor de artă în Europa.
Conform definiției din Carta Patrimo niului Industrial (Nizhny Tagil Charter for the
Industrial Heritage 2003) patrimoniul in dustrial
”este co nstituit din mărturiile culturii industriale care au semnifica ție istorică,
tehnologică, socială, arhitectu rală și științifică. Aceste mărturii pot fi clădiri, ma șini și
instala ții, laboratoare, mori și fabrici, mine și situri pentru proce sare și rafinare, depozite,
locuri în care energia este generată, transmisă și folosită, structuri și infrastructuri de
tran sport, precum și locuri folosite pentru act ivită ți sociale legate de industrie cum ar fi
locuin țe, lăca șuri de cult, clădiri pentru educa ție.” 8
Natura descriptivă a definiției evidențiază varietatea acestui patrimoniu și faptul că
elemente secundare pot prez enta valoare culturală.

Clasarea în România (includerea pe Lista Monumentelor Istorice – LMI sau în Tezaurul
Patrimoniului Cultural pentru bunuri mobile) se realizează pe baza următoarelor criterii:
vechime, valoarea arhitecturală, artistică și urbanistică, frecvență (raritate și unicitate),
valoarea m emorial -simbolică.

6 James Douet, Industrial heritage re -tooled. The TICCIH Guide to Industrial Heritage Conservation (Lancaster,
Carneige Publishing, 2012), 5 8.
7 Françoise Choay, trad. Kazmer Kovacs, Alegoria Patrimoniului (Bucuresti, Simetria, 1996), 152
8Eugene Logunov, ”Carta Patrim oniului Ind ustrial”. Accesat: mai, 2020, http s://ticcih.org/wp –
content/uploads/2013/04/NTagilRomanian.pdf

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 10

Includerea obiectivului ca parte integrantă a patrimoniului presupune o inventariere ,
iar împreună cu cadrul legislativ adoptat în vederea protejării patrimoniului , monumente lor
li se asigură un regim le gal de protecție .
Cadrul legislativ privind p rotecția patrimoniului industrial este asigurată prin legea
182/2000 privind protejarea patrimoniului mobil și legea 422/2001 privind protejarea
monumentelor istorice, cu modificările și completăril e ulterioare. Acesta este completat d e
ordinul nr. 2260/2008 privind normele metodologice de clasare și inventariere a
monumentelor istorice
Pe LMI a probată în 2004 , modificată în 2010 și 2015, sunt figurate „880 monumente
cu valoare tehnică/indu strială sau asociate industriei . […] doar în jur de 60% putând fi
considerate propriu -zis industriale (fabrici, uzine, ate liere, amenajări hidrotehnice etc.). ”9
O inventariere clară și amănunțită a ceea ce a existat și a ce se mai păstrează din acest
patrimoniu ar ajuta la elaborarea unor planuri st rategice de conservare, dar și la o etapizare
a inter vențiilor de urgență pe structurile care riscă să se piardă în viitorul apropiat.

ARHEOLOGIE INDUSTRIALĂ

Un domeniu de cercetare relativ nou apărut, arheologia industrială primește definiți a:
„metodă inter disciplin ară de studiu a tuturor mărturiilor, materiale sau imateriale a
documentelor, a art efactelor, a stratigrafiilor și a structurilor, a așezărilor omenești și a
peisajelor urbane sau naturale , create pentru sau de către procesele industriale.”10
O altă definiție , dată de Smithsonian Institution Archives Center în anul 2001 , pune
accent pe scopul final al acestei c ercetări : „a aduce situl la viață și pentru a -l pune într -un
context uman și industrial cu semnificație .” 11
Termenul de arheologie i ndustrială a devenit o zonă de studiu recunoscută în anii 1960.
La început studiul era unul descriptiv, ce se concentra pe urmele fizic e ale industriilor
trecute, mai apoi devenind analitic , pentru a înțelege implicațiil e sociale și culturale ale
fenomenul ui industrializării .12 Așadar arheologi a industrială își concentrează atenția și pe
interpretarea siturilor, structurilor și peisajelor , nu doar pe artefacte , luând în considerare
și politicile guvernamentale și exemplele de bună practică aplicate pe o biectel e industriale.13
Termenul de arh eologie industrială poate fi regăsit și sub formula de Studiul
Patrimoniului Industrial (Indu strial Heritage Stu dies) pentru a evidenția că cercetarea
presupune mai mult decât o abordare arheologică tradițională.14 Studiul explică: evoluția
rapidă a orașelo r, form area unui anumit tip de țesut urban în jurul nucleelor industriale și
implicațiil e la nivel de societate (urbanizarea ).

9 Ioana Irina Iamandescu, ”Patrimoniul industrial în România – desp re stadiul inventarierii specializate ,”
arhitectura -1906. Accesat: mai, 2020. https://arhitectura -1906.ro/2018/10/patri moniul -industrial -in-romania –
despre -stadiul -inventarierii -specializate/
10 Eugene Logunov, ”Carta Patrimoniului Industrial”. Accesat : mai, 2020 , https://ticcih.o rg/wp –
content/uploads/2013/04/NTa gilRomanian.pdf
11 “To bring the site to life and put it into a meaningful human and industrial context”
Willia m Crandall, Alan Rowe, John A. P arnell, ”New F rontiers in Management Research: The Case for Industrial
Archeology”, The Coastal Business Journal Volume 2, no. 1: 46 . Accesat mai, 2020 .https://ww w.mtu.edu/social –
sciences/graduate/programs/pdfs/parnell -industrial -archeology.pdf
12 Marilyn Palmer și Peter Neaverson, Industrial Archeology: Principles and Practice (Londra: Routledge, 1998), 3
13 James Douet, Industrial heritag e re-tooled. The TICCIH Gu ide to Industrial Heritage Conservation (Lancaster,
Carneige Publishing, 2012), 40.
14 Ibidem, 40.

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 11

Ideea structurii de arheologie industrială pornește tot de la nevoia protejării unei
selecții de clădiri și structuri asociate industrializării.
Acțiunea de arheologie indus trială presupune consem narea structurii . Procesul de
înregistrare a unor informații pentru a crea o arhivă scrisă, dar și ilustrativă, este descris uzual
ca și conservare prin înre gistrare (preservation by record). Gradul de detaliu și metodele
înregistr ării depind de impo rtanța clădirii, cât se mai păstrează din fondul inițial, dar și de
stadiul de degradare. Metoda este cu atât mai relevantă în contextul în care patrimoniul este
amenința t de acțiuni de demolare sau pierde ri ireversibile datorate degradării .
Primul studiu de specialitate din România axat pe domeniul arheologiei și
patrimoniului industrial , apare doar în anul 200 3: Arheologie industrială: din istoria
patrimoniului te hnic pe teritoriul României , realizat de către Volker Wollmann .
Studiul domnului Wollmann reprezintă o lucrar e de amploare (șase volume) care
descri e, clasifică și repertoriază patrimoni ul mobil și imobil, preindustrial și industrial aflat în
majoritatea cazuri lor într -o stare avansată de degradare .
Documentarea este bazată pe o bibliografie extinsă, arhive publice și private, informații
verbale, docume nte, planuri și schițe tehnice și material ilustrat (fotografii ve chi și actuale )
pentru a surprinde obiec tul industrial la edificarea sa, evoluția în timp și starea ac tuală .

PEISAJ INDUSTRIAL

Vedere din turnul Primăriei, în plan secund industria dezvoltată de -a lungul str. Sucevei, anul 1905
SURS A:https://gallery.hungaricana.hu/en/SzerencsKepeslap/1224576/?list=eyJ xdWVyeSI6ICJuYWd5dmFyYW
QgMTkwNSJ9&img=0

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 12

Termenul de peisaj i ndustrial este definit ca fiind manifestarea fizică a s chimbărilor
realizate de om în timp și spațiu, ce pot fi interpretate de către specialiști.15
La baza studiilor ce analizează peisajul industrial există trei e tape: determinarea
motivelor pentru pozițio narea une i întreprinderi într -un loc specif ic, interpre tarea
modificărilor înregistrate în timp și analizarea relațiilor spațiale în legătură cu modul de
dezvoltare al așezărilor și al sistemului de transport.16
Prezența apei a fost unul din factorii decisi vi în poz iționarea unei industrii într -o zonă
particula ră și a rămas relevantă și după apariția altor forme de energie17 deoarece putea fi
folosită ca surs ă de energie în procesul tehnologic sau chiar pentru transport (unde existau
cursuri majore cum este D unărea ).
Se poate vorbi și despre alte relații spațial e stabilite în cadrul peisajului industrial. Dacă
e să luăm exemplul fabricilor de spirt există un întreg circuit. Producția de cereale odată
recoltată (prima etapă) este trimisă la morile de cerea le unde are loc prima procesare (a
doua etapă), iar de aici este preluată pentru a fi rafinată sub formă de sp irt. Tot acest proces
tehnologic și schimb de materii a fost facilitat de prezența transportului de mărfuri , lucru
care poate fi ușor obs ervat pri n consultarea unor cartografieri istorice (de exemplu Orade a
sau Budapesta) .
Așa se explică liniaritate a peisajelor indus triale. Ele s -au dezvoltat de -a lungul unor
cursuri de apă sau căi de transport, ideea unei axe ordonatoare putând fi observat ă și în cazul
orașului Oradea dacă este consultată harta de la 189 0 (vezi ANEXA ).
Procesul dezindustrializ ării a avut un efect negativ major asupra coerenței țesutului
urban, acesta suferind destructurări în urma abandonării marilor platfor me industria le.
Schimbări le rapide de la nivelul morfologiei urbane și funcționării orașului în gene ral au dus
la alterarea țesutului urban , cu generarea de spații reziduale și a unui fond construit degradat
și fragment at. Rezultatul: deteriorarea calității imaginii urba ne și scăder ea atract ivității
zonei , cartierele fiind văzute ca peric uloase, neprietenoase și lipsite de caracter.

CONVERSIA

”De la restaurare la reutil izare, trecând prin mizanscenă și animație, punerea în
valoare a patrimoniului istoric prezintă for me multiple , cu contururi imprecise, care
adeseori se confundă sau se asociază .” 18
Există multiple definiții care încearcă să clarifice metodele de intervenț ie asupra
patrimoniului, dar după cum se observă în definiț ia dată mai jos este foarte dificil a re zuma
o întreagă atitudine cu un termen singular .
”Conversia unei clădi ri poate fi înțeleasă ca o transformare , adică o schimbare a
conținutului (sau a funcți unii), fără schimbarea forme i […] un traseu ce trece dincolo de
formă și face legătură între funcțiunea inițială a clădirii și cea nou atri buită ” și devine astfel
”o scriere continuă ce se suprapune pe ste obiectul anterior existent.”19

15 Marilyn Palmer și P eter Neaverson, Industrial Archeology: Principles and Practice (Londra: Routledge, 1998), 16
16 Ibidem, 16
17 Ibidem , 17
18 Françoise Choay, trad. Kazmer Kovacs, Alegoria Patrimoniului (Bucuresti, Simetria, 199 6), 160.
19 Andrei Eugen Lakatos, ”Recovering the Memory: Conversion within the Context,” Acta Technica Napocensis: Civil
Engineering & Architecture Vol. 58, no. 4 (2015): 1. Accesa t: mai, 2020,
https://ww w.academia.edu/36896113/Recovering_the_Memory_Conversion_within_the_Context

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 13

Augu stin Ioan folosește termenul de coprezență pentru a descrie toate stările prin
care a trecut un s it și procesul de conversie care trebuie să țină cont de ace astă stratificare.
Ea tre buie să dezvăluie ”vârstele succesive ” ale clădirii, iar în final clădirea devine ”adeseori
doar o ‘carcasă ’ pentru un cu totul nou conținut.”20
Se remarcă o atitudine reținută față de acțiunile de intervenție asupra clădirilor vechi:
”Rescri erea clădirilor vechi pent ru a găzdui noi funcțiuni […] este nu rareori neliniștitoare.
Contrastul dintre ceea ce este vizibil vechi, dar tot la fel de vizibil înnoit […] este cel care
generează aceste tensiuni , mai m ult chiar decât diferența dintre funcțiuni.”21
Așadar est e foarte greu de definit o atitudine singulară sau un parcurs corect atunci
când vorbim de intervenții pe obiecte de patrimoniu . Este clară însă necesitatea înțelegerii
etapelor succesive prin care a trecut obiectul și forma sub care se prezintă în prezent pentru
a putea lua decizii informate în procesul de proiectare .

REUTILIZARE ADAPTATĂ

Poate un termen mai cuprinzător din punct de vedere al temporali tății este cel de
reutilizare adaptată ( adaptive reuse ), termen discutat în anii 1970 în lucrăr ile lui Cantacuzino
sau Machado.
Țesutul urban poate fi citit c a o suprapunere în timp a unor straturi succesive ce
constituie un întreg. Acest cumul în permanen tă schimbare contribuie la unicitat ea, la
caracterul specific unei așezări.
Majoritatea peisaje lor industriale evoluează de -a lungul timpului, iar peisajul
contemporan este un ” palimpsest ” al modificărilor din trecut. Rolul arheologului industrial
este de a determina secvența cronologică a evenimentelor și de a înregistra modificările
apărute de la edificarea inițială a sit ului.22

” În procesul remodelării trecutul are o însemnătate mai mare deoarece el în sine este
materialul ce va fi alterat și remodelat . Trecutul oferă ceea ce este deja scris, ‘pânza’
marcată pe care fiecar e remodelare succesivă își va găsi locul. Astfel trecutul devine ”un
‘pachet de sens’ a unei semn ificații clădite ce este acceptată (menținută), transformată sau
suprimată (refuzată).” 23

Rodolfo Machado fo losește noțiunea de palimpsest pentru a descrie metaforic
reutilizarea . După cum remarcă, trecutul este instrumentul pe care un viitor autor îl va folosi
în inscripțiile sale . Acesta insistă și pe aspectul refuncționalizării ca o componentă a
reutilizării adaptate :

20 Ibidem, 24.
21 Ibidem , 24.
22 Marilyn Palmer și Peter Nea verson, Industrial Archeology: Principles and Practice (Londra: Routledge, 1998), 19
23 "In the process of remodelling the past takes on a greater significance because it, itself, is the material to be
altered and reshaped. The past provides the already wri tten, the marked ‘canvas’ on which each successive
remodelling will find its own place. Thus the past becomes a ‘package of sense’ of built up meaning to be accepted
(maintained), transformed or suppressed (refused)."
Rodolfo Machado, ”Old Buildings as P alimpsest”, Progressiv e Architecture 57, no.11, (1976): 46 -49. Accesat: mai,
2020, https://usmodernist.org/ PA/PA -1976 -11.pdf

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 14

”Când […] funcțiunea originală sau ultimă a clădirii este sc himbată; atunci clădirea este
refuncționalizată, o nouă poveste ia naștere, un nou discurs narativ este compus din vechile
cuvinte, o nouă interpretare a avut loc.” 24
Acest lucru duce însă la o tensiune între vechi și nou, între valorile trecute și progres ul
promis de viitor. Se pune deci problema ce este considerat valoros și merită văzut ca
patrimoniu sau cât de mult trebuie conservat din starea original ă pentru ca ”o biectul” să nu
își piardă din sens?
Deși este evident că revenirea la o stare inițială ( fabrică) este imposibilă apare
problematica adaptării unui nou program arhitectural contemporan în tr-o clădire veche , ce
vine cu anumite constrângeri. Restaurarea trebuie să presupună mai mult decât o simplă
încetinire a procesului de degradare în timp a clădir ii.
Termenul de reutilizare adaptată este des întâlnit în studii i deoarece caută să
găsească cele mai bune răspunsuri pentru reintegrarea fragmentelor trecut e în contextul
contemporan al orașului.

POLITICI

Totodată este importantă existența c adrului legislativ care să sprijine ac țiunile de
conservare și reabilitare, care să cuprindă normele de aplicat sau diverse problematici
apărute în implementarea schemelor de regenerare urbană pe siturile industriale.
”Cult sau industrie, practicile patrim onia le sunt amenințate de autodistrugere chiar
prin favoarea și succesul de care se bucură: mai precis, prin fluxul debordant și irezistibil al
vizitatorilor trecutului. ” 25
O probl emă semnalată în aceste acțiuni de regenerare este tocmai apetitul oamenilor
pentru a consuma cultura ș i succesul de care se bucură aceste reconversii din cadrul fostelor
platforme industriale .
Autoarea introduce termenul de conservare strategică pentr u a sublinia necesitatea
existenței unor politici clare și cuprinzătoare.
”Această conservar e secundă a patrim oniului […] trece prin reglarea fluxurilor de
vizitatori pentru care mai trebuie inventate mu lte modalități. Se pot evoca, cu titlu de
exemplu și după gradul de complexitate în creștere, dispozitive de control, măsuri ped agogic e
și politici urbane .” 26
Interdisciplinaritatea este miza acestor proiecte deoarece este necesară implicarea a
diverși actori (comunitatea locală , arhitecți, peisa giști, istor ici, administ rația locală, și
guvernam entală) pentru a formula o viziune coerentă de regenerare și a face din aceste situri
industriale dezafectate modele de succes .

24 "When […] the buildings original or latest function is changed; then the building is refunctionalized, a
different story is born, a new plot is composed out of the old words, a new interpretation has taken
place."
Ibidem, 48.
25 Françoise Choay, trad. Kazmer Kovacs, Alegoria Patrimoniului (Bucuresti, Simetr ia, 1996), 175.
26 Ibidem , 179.

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 15

CAPI TOLUL III PATRIMONIU L INDUSTRIAL ANTEBELIC ORADEA

O inventariere generală a marilor industrii ale orașului este necesară pentru
conturarea unei imagini de ansambl u a peisajului urban la sfârșit de secol XIX, început de
secol XX. Procesul industrializării s-a resimțit profund la nivelul orașului Oradea, ma i ales în
zona sud -estică, prin apariția liniei de cale ferată intraurbană, dar și a unor concentrări de tip
industrial, cu cartierele rezidențiale adiacente acestor platforme.
Această observație este re zultatul studiului unor date reperabile bibliografi c,
suprapunerii materialelor cartografice istorice (vezi ANEXA), dar și a unor vizite pe sit pentru
a identifica corpuri le de clădire antebelice care se mai păstrează și azi.
O primă etapă a presupus așada r colectarea de informații pentru a realiza o imagi ne
generală a gradulu i de industrializare resimțit în oraș ( Inventarierea Siturilor Industriale
Antebelice) . Ace asta a fost urmat ă de un studiu grafic ce prezintă evoluția fabricilor în
contextul urban prin suprapunerea materialelor cartografic e din mai multe etape (Evoluția
Siturilor Industriale Antebelice și Impactul Asupra Orașului ).

Imagi ne de ansamblu a platformelor industriale de la periferia orașului și linia de cale ferată intraurbană

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 16

INVENTAR IEREA SITURILOR INDUSTRIALE ANTEBELICE

La începutul secolului XX (conform inventarierii din 1914) , în oraș funcționau 84 de
întreprinderi de diverse dimensiuni. Sp ecificul economiei din zona de vest, mai ales în zona
Crișana, face industria morăritului să cunoască o mare amploare. Amintim cel e cinci mori
care funcționau la acea vreme pe teritoriul ur bei: moara Lederer și Kalman, moara Ștefania,
moara Emilia, morile unificate Hunyady Laszlo și moara Adria .
După instaurarea regimului comunist au trecut în proprietatea statului toate
întreprinder ile private. Aceste clădiri au suferit extinderi pentru a mări capacitatea de
producție, cum este cazul morii Adria (Coopera tiva Lemnul) sau moara Laszlo stabilimentul
II (Fabrica de Blănuri Rovex).
După căderea regimului unele întreprinderi au fost priv atizate și mai funcționează o
scurtă perioadă de timp. În m ajoritatea cazurilor acestea au fost abandonate , urmând apoi
acțiu ni de demolare.
Vor fi prezentate sumar principalele industrii antebelice care au avut un impact asupra
peisajului urban și au putut fi reperabile în studiul grafic realizat. Unde s -au putut identifica
etapele de dezvoltare postbelice s -a făcut această men țiune.

FABRICA DE CĂRĂMIZI ȘI ȚIGLE „ KÁLMÁN RIMANÓCZY” 1885 (DEMOLAT)
LOCALIZARE: str. Johannes Gutenberg

Perioada de dezvoltare cunoscută de oraș în primele decenii ale secolului XX a
presupus ridicarea sau mode rnizarea edificiilor, de aici și necesita tea unor industrii
producătoare de materi ale de construcții.27
Fabrica suferă extinderi după naționalizare. Fabrica a fost demolată, în prezent terenul
fiind viran .

FABRICA DE SPIRT ȘI D ROJDIE „MÓR MOSKOVITS ȘI FI UL” 1876 (DEMOLAT)
LOCALIZARE: Calea Cluju lui
PROFIL: alimentar – fabricarea: drojdiei, lichiorului, rom și diferite esențe28
SUPRAFAȚĂ: 1.800 mp
ALCĂTUIRE: trei clădiri principale – clădirea fabricii de spirt și drojdie, clădirea depozitelor și
clădirea bi rourilor

Împreună cu Fabrica de spirt „Lé derer și Kálmán ” reprezintă motoarele dezvoltării
cartierului Subcetate.29 În anul 1905 are loc un ince ndiu în incinta stabilimentului , eveniment
care va stagna activitatea fabricii .
Între prinderea a fost naționaliz ată sub denumirea: Întreprinderea Industri ală de Stat
„Victoria”, Fabrică de Spirt și Drojdie Comprimată Oradea .

27 Ronald Hochauser, Contribuție la o istorie a industriei de fabrică la Oradea în perioada 1848 -1948 (Oradea :
Editura Muzeului Țării Crișurilor, 2010 ), 19
28 Ibidem , 39
29 Ibidem, 39

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 17

În 2007 ansamblul se va demola, în prezent terenul fiind viran . Singur ele fragmente
rămase în urmă sunt poarta de ac ces, din fier forjat ce respectă canoanele Artei 1900 , și un
fragment din vechea fața dă principală de la stradă, folosit pe post de împrejmuire .30

FABRICA DE SPIRT „LÉDERER ȘI KÁLMÁN” 1857
LOCALIZARE: str. Miron Costin
ALCĂTUIRE: clădirea principală, depo zitul de cereale și cel de spirt, clădiri anexă: atelierul
mecanic, l ăcătu șăria, dogăria, arămăria și alămăria, dulgheria și curelăria31

Una din cele mai vechi fabrici din Oradea. În anul 1910, pe lângă fabrica de spirt și
rafinărie , își începe activitatea și o moară cu aburi.
Alătu ri de mori le înfiin țate, au luat na ștere o serie de fabrici, care utilizau ca materie primă
tot cerealele, dar ob țineau alcoolul etilic, folosit la prepararea diferitelor băuturi spirtoase, .
Aceste fabrici de spirt erau de obicei construite în tandem cu morile, func ționând sub aceeași
conducere .32

MOARA CU ABURI „LÉDERER ȘI KÁLMÁN” (MOARA RĂSĂRIT) 1910
LOCALIZARE: str. Miron Costin
ARHITECT: Kálmán Rimanóczy junior

Unitatea se întindea pe trei niveluri. Un ava ntaj al acestei mori este așezarea favorabilă
față de ga ra Velen ța. În timpul Primului și celui de al Doilea Răzb oi Mondial moara a
funcționat fără oprire.
Odată cu na ționalizarea moara dev ine întrepr indere de stat, sub denumirea de Moara
„Răsăritul” . 33
În ultimii ani au func ționat depozite și ateliere de producție. S -a făcut un studiu în anul
2014 pentru transformarea ansamblului într -un centru cultural . Clădirea a g ăzduit diverse
workshop -uri și evenimente, dar nu a beneficia t de investiții consistente.

MOARA CU ABURI „HUNY ADI” 1892
LOCALIZARE: str. Panait Cerna
PROFIL: alimentar – producer ea: făinii, arpaca șului, păsatului de mei și porumb, mălaiului34

Activitatea fabricii va fi de scurtă durată, ea intrând în insolvență în anul 1897.
Activi tatea va fi reluată prin fuziunea cu Moa ra cu aburi „László, în 1898. Activitatea se va
desfășura pe platformele din strada Sucevei, dar și pe stabilimentul morii „Emilia”.
Societatea pe ac țiuni „Imperial” pentru cultivarea și măcinarea ardeiului ia nașter e în
anul 1928, util izând plato ul și clădirile morii „Hunyadi”.35 În 1945, în urma
bombardamentelor ge rmane, clădirile suferă distrugeri.
În anul 1949 fabrica își sch imbă denumirea în Fabrica de conserve Avântul . Imobilele
dezafectate, care se mai păstrează și azi, prezintă va loare istorică.

30 Ibidem, 40
31 Ibidem, 41
32 Volker Wollmann , Patrimoniu prein dustrial și industrial în România. Volumul III. (Sibiu: Honterus, 2012 ), 366.
33 Ronald Hochauser, Contribuție la o istorie a industriei de fabrică la Oradea în perioada 1848 -1948 (Oradea :
Editura Muzeului Țării Crișurilor, 2010 ), 37-38
34 Ibidem, 36
35 Ibide m, 31

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 18

FABRICA DE SPIRT ȘI DROJDIE „DANIEL BERGER”
LOCALIZARE: Str. Griviței

Devine după naționalizare S.C. Vinalcool S.A. În prezent clădirea este abandonată.

MOARA CU ABURI „LÁSZLÓ” STABILIMENTUL II 1870
LOCALIZARE: str. G riviței
ARHITECT: Ká lmán Rimanóczy senior

Moara s -a numărat printre primele trei unități de profi l din provincie. În 1895, moara
a ajuns în insolvență. În anul 1898 , prin fuziunea cu Moara cu aburi „Hunyadi”, are loc o
repornire a activității.
Pe acest st abiliment și -a desfă șurat activitatea, î ncepând cu 1906, Fabrica de untură
de cocos „Hungária”.36
După naționalizare d evine Fabrica de Blănuri R ovex și va suferi diverse extinderi
pentru a găzdui noua activitate. În prezent clădirea este abandonată.

ANTRE POZITUL DE MĂRFURI D IN ORADEA MARE S.A. (DEMOLAT)
LOCALIZARE: Piața 1 decembrie

MOARA CU ABURI „ LÁSZLÓ” STABILIMENTUL I (DEMOLAT)
LOCALIZARE: str. Sucevei

MORILE CU ABURI FUZIONATE „LÁSZLÓ ȘI HUNYADI” 1898 (DEMOLAT)
LOCALIZARE: str. Sucevei
SUPRAFAȚĂ: 1 .400 mp (sup rafață s tabilime nt)
ALCĂTUIRE: 5 clădiri

Această moară ia naștere prin fuziunea a dou ă mori falimentare „László” și „Hunyadi” .
Ajunge să fie una din cele mai prospere fabrici de profil din Oradea. În anul 1924, ea a
fuzionat cu Moara cu val țuri „Emilia”.

MOARA CU VALȚURI „ADRIA”, ADOLF MOSKOVITS ȘI FIII 1890
LOCALIZARE: str. Sucevei
PRO FIL: alimentar – măcinare : grâu, porumb, orz, arpacaș, decorticat orez
SUPRAFAȚĂ: 3.000 mp
ALCĂTUIRE: patru clădiri , două depozite de făină

Moara este distru să aproape în totali tate de incendiu l din anul 1922.37A existat o etapă
de reabilitare a clădirii. Stabilimentul va trece la tehnologia pe aburi pentru a mări
capacitatea de producție.
Timp de mai mul ți ani, împreună cu sinagoga de pe str. Crinului, devine parte din ansamblul
Cooperativa Lemnul . În prezent clădirea este abandonată.

36 Ibidem , 34
37 Ibidem , 36

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 19

Vedere general ă a ansamblului (litografie de la sf ârșit de sec. XIX)38

FABRICA DE SPIRT ȘI DROJDIE „ADOLF MOSKOVITS ȘI FIII” 1876 (DEMOLAT)

LOCALIZARE: str. Sucevei
ALCĂTUIRE: opt clădiri, doisp rezece grajduri și patru silozuri

Obiectul de activ itate este lărgit în anul 1889 prin înființarea Fabr icii de oțet, tot pe
strada Sucevei.39 În 1910 cele două fabrici și Moara „Adria” s -au reunit sub denumirea
Societatea pe ac țiuni pentru industrie și agr icultură „Adria”. Fabrica a fost lichidată în aprili e
1942.
Timp de mai mul ți ani, aceste imobile au servit drept depozite ale Co operativei de
Consum.

MOARA CU VALȚURI „JAKAB WEINBERGER” (MOARA EMILIA) 1884 (DEMOLAT)
LOCALIZARE: str. Mihail Kogălniceanu
SUPRAFAȚĂ: 3800 mp
ALCĂTUIRE: 3 clădiri
ARHITECT: Ferenc Sztarill

38 Volker Wollmann , Patrimoniu preindustrial și industrial în România. Volumul III. (Sibiu: Ho nterus, 2012 ), 19 4.
39 Ronald Hochauser, Contribuție la o istorie a industriei de fabrică la Oradea în perioada 1848 -1948 (Oradea :
Editura Muzeului Țării Crișurilor, 2010 ), 41

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 20

În anul 192 4, acționarii au decis unificarea cu Societatea pe ac țiuni a morilor cu aburi,
fuzionate, „László și Hunyadi”, o parte a localului Morii „Emilia” fiind preluată de către
Depozitu l „Granaria”.40
Stabilimentul va fi parțial abandonat după anul 1989 (doar câte va sedii de firmă își
desfășoară activitatea la parterul clădirii), urmând în anul 2014 demolarea acestuia.

FABRICA DE GAZ AERIAN „CAMPBELLS & SANDS” 1873
LOCALIZARE: str. Suce vei
PROFIL: energetic – gaz aerian pe bază de spirt, produse auxiliare : cocs, g udron
ALCĂTUIRE: 4 clădiri + 2 rezervoare de gaz

Chiar și după preluarea iluminatului stradal de către Uzina Electrică (1903), utilizarea
gazului ca sursă termică este folosită la nivel de oraș . Fabrica își încetează activitatea în 1919.
Unul din imobile le cu etaj se mai păstrează și azi , la intersecția străzii Sucevei cu
Armatei Române. După modul de alcătuire, imobilul era destinat administrației. În prezent
clădirea se află î n proces de reab ilitare.

FABRICA DE SPIRT ȘI DROJDI E „LOBLE HENRIK” 1851 (DEM OLAT)
LOCALIZARE: Calea Clujului

DEPOZITUL DE TUTUN 1895
LOCALIZARE: str. General Gheorghe Magheru

EVOLUȚIA SITURILOR INDUSTRIALE ANTEBELICE ȘI IMPACTUL
ASUPRA ORA ȘULUI

Schemele grafice rezultate pe baza unui studiu personal (realizat cu ajutorul datel or
reperabile bibliografic și a unor cartografieri ) surprind într-o prima fază amploarea
extinderii industriei la Oradea începutului sec. XX și situația din prezent unde o bună parte
din patrimoniul industrial antebelic s-a pierdut t otal.

40 Ibidem , 34-35

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 21

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 22

CAPITOLUL I V STUDII DE CAZ – PATRIMONIUL INDUSTRIAL
ANTEBELIC ORĂDEAN

Pentr u aprofundarea temei de disertație s -a ales studier ea a trei obiecte ale
patrimoniul ui industrial antebelic orădean . Este vorba despre moara Emilia, moara Răsărit și
moara Adria . Acestea surprind atitudini diferite în ceea ce privește patrimoniul .
În cazul Morii Emilia , deși exista propunerea de a fi clasa tă ca monument , aceasta a
ajuns să fie demolată .
În cazul morii Răsărit au existat acțiu ni timide de tran sformare a ansamblului într -un
centru cultural, dar nu a u avut impac tul dorit, poate și datorită lipsei implicării
municipalității .
Moara Adria se află înt r-o stare de incertitudine, c lădirea fiind momentan de vânzare .
Aceasta ar avea șansa de a deveni un pol de regenerare urbană pentru întregul cartier, chiar
oraș , printr -un program amplu de finanța re.
Deși funcționalitatea primează în cazul clădiri lor industriale , majoritatea fiind
construcții simple, cu planuri libere și gabarite generoa se (dacă se pune problema comparării
acestora cu clădiri vechi din aceeași p erioadă), expresia arhitecturală nu e ste neapărat
secundară. Acest lucru susține importa nța pe care aces te clădiri o aveau la acea vreme, de
unde și preocuparea arhitecților de a a vea elemente mai marcante în cadrul ansamblului .
După cum se observă la moara Adria turnul, elementul care primea ză în compoziție, este
tratat mai detaliat, aplicân du-se decorațiun i la cornișă și o mai mare varietate a golurilor pe
verticală.
Aceste clădir i au înregistrat trecer ea timpului , de unde și apariția unor extinderi care
exprimă noile tehnici de construcție de la acea vreme (cadre de beton prefabricat împreu nă
cu structura metalică de fontă și tavan cu bolțișoare de cărămidă). În perioada socialism ului
ele au devenit produsul unor rațiuni strict funcționale Totuși acestea și -au păstrat într -o
oarecare formă starea inițială.
În contextul dezindustrializ ării fabrici le și-au în cetat activitatea, ajungând într -o stare
avansată de degradare . Ele sunt văzute doar din p erspectiva terenurilor vaste de care dispun,
nu și din perspectiva rarit ății pe care aceste clădiri industriale antebelice o reprezin tă în
contextul cons truit al orașului .
Moara Adria a fost aleasă pentru elaborarea proiectului de diplomă to cmai pe baza
acestor considerente. Potențialul imens dat d e: poziția centrală în cadrul orașului, ușurința
cu care ar put ea găzdui noi fun cțiuni de tip cultural și, poate cel mai important , raritatea
obiectului de arhitectură , toate sunt argumente pentru p rotejarea legală a puținelor situri
industriale rămase și alocarea de resurse pentru a le salva de la o distrugere ireversibilă.

Criteriile care au stat la baza analizelor sunt:
• contextul în care au apărut
• destinul pe care le -au avut
• organizarea, conforma rea lor planimetrică
• politicile adoptate

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 23

ANSAMBLUL ARHITECTURAL FAB RICA DE SPIRT RAFINAT
ȘI MOARA CU ABURI „LÉDERER ȘI KÁLMÁN ”

Clădirile principa le ale fabricii se situează în planul secund, în zona centrală a parcelei :
clădirea „cu turn” a fabric ii de spirt este elementul central al compoziției , lega tă de corpul ce
adăpostea secția de producere a drojdiei , împreună cu clădirea morii , depozitul de făină și
silozul . Pe limita nordică a parcelei se aflau hambarele .

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 24

Clădirea reprezentativă se dezvolt ă pe
trei niveluri, turnul devenind accent pri n
înălțarea lui cu încă un nivel , marc ând
asimetria compoziției. Golurile sunt relativ
mici în raport cu planul peretelui . Această
relație de plin-gol se poate regăsi la toate
clădirile ansamblului. Excep ție fac de cele
două tâmplării , dispuse simetric , de la
clădirea fabricii de spirt , elem ent definitoriu
al plasticii fa țadei .
Turnul este decorat de o cor nișă,
format dintr -o alternan ță de merloane și
creneluri mai înguste. Turnul conferă clădirii
un aspect ecl ectic prin acest gest
arhitectural . Corpul de clădire aflat ini țial în
spatele corpului cu turn a fost par țial
demolat, pe segmentul nord -vestic fiin d
construit un nou corp din beton armat.
Clădirea morii, proiectată de Kálmán
Rimanóczy junior în 1910, a f ost construită
în prelungirea corpulu i principal al fabricii
de spirt. Corpul de cărămi dă, se dezvoltă pe
un plan dreptunghiular, având regimul de
înălțime Demisol + Parter + Etaj. Structura
de lemn de la ultimului nivel se remarcă prin
tronsonul zonei med iane supraînăl țat, în
formă bazilicală .
Clădirea depozitului de făină prezintă
un eleme nt care se mai păstrează și azi : un
jgheab elicoidal pe structură din lemn ce
asigura transportul sacilor de făină între
niveluri. Clădirea depozitului de făină este
racordată la corpul morii printr -un corp de
legătură cu un etaj .
Clădirea silozului a fos t const ruită pe
limita estică a parcelei fabricii . Fațada
clădirii este extrem de sobră oglindind
structura interioară , doar casa scări i având
vitraje .
Cele mai multe m odificări le -au suferit
clădirile de pe latura nordică (hambare le) și
clădirile de la stradă, primind tâmplării de

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 25

termopan, înlăturarea oricărei decorații sau modificarea dimensiunii golurilor inițiale.41
Ansamblul a fost modernizat la începutul anilor 194 0, la naționaliza re primind
numele Moara Răsăritul. Aici s -a amenajat și se diul Întrepr inderii de Morărit și Panifica ție
Bihor, deservită de linia ferată industrială existentă în zonă. După anul 1990 spațiile încep
să fie abandonate .
A existat un interes pentru transformarea ansamblului într -un centru cultural, dar din
păcate se poate obser va lipsa investițiilor . În prezent, în clădirile de la stradă și cele de pe
latura nordică, își desfășoară activitatea diverse companii. Deși clădirile principale sunt
folosite pentru diverse evenimente culturale acestea nu dispun de toate dotările necesar e,
iar proiectul de reabilitare elaborat în anul 2014 nu a fost materializat. 42
Moara răsărit este cel mai bine conservat ansamblu industrial din oraș dacă ne
raportăm la fondul antebeli c original păstrat și azi .

ANSAMBLUL ARHITECTURAL MOARA CU VALȚU RI
„JAKAB WEINBERGER” (MOARA EMILIA)

Ansamblul dispunea de o suprafa ță de circa 3.800 metri p ătrați.

Clădirea fostei mori e ra compusă:
• un corp lamă de 10 x 77 metri, regim de înăl țime: subsol + parter + 4 etaje
• un corp pătratic adosat mi jlocului latur ii sudice, regim de înăl țime: parter + 3 etaje
• extindere sudică , regim de înăl țime: parter + 1 etaj

Construc ția este de cărămidă, plan șeele și stâlpii de sus ținere fii nd realizate din lemn.
Șarpanta clădirii e ra re alizată în două ape. Fațadele sunt extre m de sobre, fiind lipsite de
elemente decorative. Axele golurilor, în număr de douăzeci, nu sunt distribuite regulat de-a
lungul lungimii fațadei . Distan țele dintre inte raxe variază, fapt care indică două, chiar trei
faze de construc ție succe sive. 43
Și ace astă fabrică a fost conectată la linia de cale ferată intraurbană pentru transport
marfă, dotare care a ajutat la dezvoltarea rapidă a acesteia, devenind una din cele ma i mari

41 Ronald Hochauser, Contribuție la o istorie a industriei de fabr ică la Oradea în perioada 1848 -1948 (Oradea:
Editura Muzeului Țării Crișurilor, 2010), 78 -80.
42 ”Ora dea ieri, Oradea azi: Fabrica d e spirt, de lapte și moara cu aburi,” ebihoreanul. Accesat: mai, 2020.
https://www.ebihoreanul.ro/ stiri/oradea -ieri-oradea -azi-fabrica -de-spirt -de-lapte -si-moara -cu-aburi -137127.html
43 Ronald Hochauser, Contribuție la o istorie a industriei de fabrică l a Oradea în perioada 1848 -1948 (Ora dea:
Editura Muzeului Țării Crișurilor, 2010), 77 -78.

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 26

mori din Oradea. O alt ă dotare este
apropierea de pârâul Peța, sur să de apă
indispensabilă procesului de producție.
În anul 1999 Consiliul Județean avea
în plan restaurarea morii și folosirea ei ca
bibliotecă județeană. Un an mai târziu însă
Primări a a scos imobilul la vânare, acesta
fiind cumpărat de un investitor priva t. 44
Acesta a decis în demolarea totală a clădirii
morii, în ziua de azi terenul fiind folosit ca
parcare pentru utilaje. Demolarea este cu
atât mai îngrijorătoare cu cât procedura
pentru clasarea clădirii ca monument a fost
demarată în anul 2011. Cu toate acestea s -a
eliberat avizul de demolare în anul 2013, iar
clădirea a fost demolată complet în anul
2014.
În studiul elabo rat de Ronald
Hochauser Contribuție la o istorie a
industriei de fabrică la Oradea în perioada
1848 -1948 (paginile 77 -78), se face o
detaliere amănu nțită a vechii mori Emilia.
Descrierea este extrem de importantă în
contextul demolării acesteia. Astfel pri n
existența unor măsurători, date colectate
sau imagini de arhivă obiectul de
patrimoniu poate fi inventariat sub o
anumită formă.

44 Florin Bă lteanu, ”Moara cu valțuri Jakab Weinberger din Oradea, în curs de demolare,” Observatorul Urban.
Accesat: mai, 2020, http://www.observatorul urban.ro/moara -cu-valuri -jakab -weinberger -din-oradea -in-curs-de-
demolare.html

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 27

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 28

MOARA CU VALȚ URI „ADRIA”, ADOLF MOSKOVITS ȘI FIII

Înființată în anul 1890 de Adolf Moskovits și fiii pe strada Vamhaz (azi str. Sucevei),
moara era întinsă pe o suprafață de 3 000 mp , cu un regim de înălțime parter + 2 Etaje .
Fabrica era compusă din patru corpuri de clădire și două depozite de făină. În 1905 este
înființată o secție de decorticat orez. Moara cuprindea și o fabrică de spirt rafinat și drojdie.
Ansamblul industria l este distrus aproape integral de incendiul din anul 1922. Din el se
mai păstrează însă c orpul morii Adria ce este propus spre clasare ca monument istoric.45
Ansamblul arhitectural se distingea prin elementul de accent, turnul morii. Construcția
de cărămidă se întinde pe două niveluri, cu o zonă de pod circulabil la nivelul turn ului. Casa
scării adăpostită de turn realizează accesul la nivelul acoperișului mansardat. În această zonă
se mai păstrează scara de fontă originală (cu mențiunea lipsei elementelor d ecorative a le
balustradei originale, elemente îndepărtate pentru f ier vechi). Ca si stem structural se
observă prezența elementelor metalice de fontă: stâlpi și tavan tip bolțișoare din cărămidă
cu grinzi metalice . Ca structură la ultimul nivel al cl ădirii aceasta este realizată din lemn, cu
zona de pod mansardat din turn și șarpant a de l a corpul longitudinal .

Secțiune caracteristică a unei mori pe structură de fontă, rezistentă la foc46

45 Ronald Hochauser, Contribuție la o istorie a industriei de fabrică la Oradea în perioada 1848 -1948 (Oradea :
Editura Muzeului Țării Crișurilor, 2010 ), 36
46 Marilyn Palmer și Peter Neaverson, Industrial Arc heology: Principles and Practice (Londra: Routledge, 1998), 66

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 29

Ca elemen te definitorii exterioare avem evidențiată zona de turn : singura parte din
clădire c are prezintă ornamente la nivelu l fațadei și o diversitate mai mare a compoziției. Se
observă decorația cu elemente neo romanice de la nivelul cornișei (friza lombardă) și
ferestrele de la nivelul pod ului cu arc în plin cintru, grupate câte două.47
Un alt aspect la nivel de limbaj al fațadelor este suprapunerea unui nou registru al
golurilor. Corpul longitudinal prezintă o etapă de intervenție în perioada interbelică , (1927
conform C.F.) primind la nivelu l ultimului etaj goluri mai ample ce contrastează cu raportul
de plin -gol de la nivelul part erului și etajului întâi.
După cum se observă din studiul realizat prin suprapunerea hărților din anii 189 0 și cea
de la 1910, industr ia a fost concentrată la sud d e cursul de apă Crișul Repede. Acest lucru a
fost determinat și geografic prin prezența unor de clivități la nivel de relief în partea nordică ,
lucru care nu ar mai fi făcut posibilă conectarea fabricilor la linia de cale ferat ă intraurbană .
Un alt argument este prezența unor cursuri de apă se cundare (pârâul Pa ris și Peța), care
ulterior au fost intubate, ce au asigurat necesarul de apă pentru procesele tehnologice.
Astfel prezența unui mijloc de transport eficient a materiei prime, dar și a apei, resursă
indispensabilă pentru procesul d e producție , a dus la contu rarea a două mari platforme
industriale în oraș , lucru ca re explică și prezența a numeroase fabrici de -a lungul străzii
Sucevei .
Prin programul de naționalizare din a nul 1948 toate investițiile vor deveni întreprinderi
de stat care vor păstra sau nu profilul i nițial al fabricilor. Fabricile au trecut printr -un proces
de extindere a gabaritelor inițiale pentru a mă ri productivitatea , factor care a influențat
contextul u rban învecinat . Moara Adria va prelua clădirea fostei sinagogi și casa rabinului din
apropier e și împreună vor forma Cooperativa Lemnul.
Ansamblul a trecut prin mai multe etape de extindere, analizând limbajul fațadelor și
sistemul structural adoptat. Ados ate la corpul principal al morii se af lă extinderile din anul
1950 , existând apoi completări ulterioare care au deservit cooperativa și p erioada de după
1989 (remiza PSI, grupuri sanitare etc.).

47 Volker Wollmann , Patrimoniu preindustrial și industrial în România. Volumul III. (Sibiu: Honterus, 2012 ), 195 .

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 30

CAPITOLUL V STUDI I de CAZ – REPERE ÎN REABILITAREA
PATRIMONIULUI INDUSTRIAL ANTEB ELIC

REGENERAREA PRIN CULT URĂ

Prin programul Creative Europe , inițiativa ECOC – European Capitals of Culture
reprezintă șansa orașelor de a genera un impact cultural, social și economic prin
evenimentele organizate. Acea sta are ca rezultat, în majoritatea cazurilor, regenerarea
urbană la d iverse scări .
Prin desemnarea orașelor Capitală Culturală Europeană s -au putut realiza investiții
masive în sfera industriilor creative și a spațiilor care să susțină activități cultura le. Astfel,
spații industriale abandonate, dar localizate central, cu structuri flexibile, s -au dovedit a fi
ideale pentru acest tip de transformare ( adaptive reuse ).
Dacă se pune problema unor investiții private , aceste clădiri sunt văzute din
perspectiva valorii terenurilor și a unui profit rapid, în majoritate a cazurilor acest lucru
traducându -se prin demolare . De aici și reticența de a investi în spațiile industriale. Astfel
șansa oferită de programul ECOC este cu atât mai benefică patrimoniului industr ial.
Mai jos sunt enumerate orașe care au deținut titlul de capitală culturală și au investit
în acest tip de patrimoniu48:
LILLE 2004
La maison Folie Wazemmes, fosta filatură Leclercq devenită centru cultural
La maison Folie de Moulins, fosta braserie deven ită centru cultural
LIVERPOOL 2008
Albert Docks: un muzeu maritim, un muzeu de artă și două hoteluri
Wapping Docks, Waterloo Docks: funcțiuni rezidențiale
Stanley Dock Warehouse: piață comercială, spațiu pentru evenimente culturale
PECS 2010
Fabrica de ce ramică Zsolnay, devenită centru cultural Zsolnay
ESSEN 20 10
Zeche Zollverein: proiectul de reconversie al regiunii Rhur
MONS 2015
La Machine à Eau, transformată în Muzeul de istorie militară al orașului Mons
Bois du Luc
Grand Hornu
Un ultim exemplu este orașul Timișoara. Desemnată Capitală Culturală Europeană în
anul 2021, au existat câteva tentative de a recicla obiecte din patrimoniul industrial bogat al
orașului . S-a organizat un co ncurs de soluții pentru refunc ționalizarea turnului de apă, a
existat un interes pentru transformarea Fabricii de Țigarete din Iosefin în centru cultural, dar
niciuna din aceste inițiative nu a ajuns să se materializeze.
Exemplele prezentate în studiile de c az au fost alese pe baza a două criterii. Un prim
criteriu a fost scara de aplicare a intervențiilor. Acestea au fost punctu ale: edificarea sau
reabilitarea unor spații sau clădiri culturale emblematice (La Machine à Eau, Mons), sau la

48 ”European Cities and the “European Capital of Culture” Nom ination,” Culture brand. Accesat : mai, 202 0,

ECOC Cities

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 31

scară urbană: revita lizarea unui areal extins, alături de implementarea de funcțiuni cu lturale,
rezidențiale, spații destinate serviciilor și lo isirului ( Zsolnay Porcelánmanufaktúra) . Un al
treilea exemplu prezintă interesul administrației locale din Budapesta de a reintegra cele trei
mori din cartierul Ferencváros în schemele de regenerare urbană.
Există atitudini mai rezervate în ceea ce prive ște transformarea acestor spații
industriale în spații de tip muzeu. ”Refolosirea este fără îndoială forma cea mai paradoxală,
îndră zneață și dificilă de punere în valoarea patrimoniului; ea constă î n reintroducerea unui
monument dezafectat în circuitul fo losințelor curente, în smulgerea lui dintr -un destin
muzeal.”49
Totuși ideea de reutilizare adaptată ( adaptive reuse ), chiar dacă ajunge să recurgă la
folosirea clădirii ca spațiu muzeal, ajută nu doa r la o „susținere forțată” a unei imagini fizice,
dar și la păstrarea identității unui loc. După cum s -a pus în discuție , orașul în forma sa actuală
este rezultatul unui pro ces gradual care a cunoscut o creștere extraordinară în perioada
industrializării.

SCARA URBANĂ – intervenție la nivel de oraș

49 Françoise Choay, Alegoria Patrimoniului (Bucuresti, Simetria, 1996), 165.

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 32

Orașul Buda pesta a fost ales ca studiu de caz deoarece a deținut un patrimoniu
industrial impresionat datorat înfloririi econom ice din perioad a dualistă. Din păcate, regimul
politic și implicațiile aferente ( naționalizarea fabricilor), fondul clădirilor industriale a ajuns
într-o stare avansată de degradare sau chiar demolat pentru a face loc unor noi investiții
(perioada contem porană). O situa ție similară există si la Oradea, un exemplu fiind fabrica de
bere Dreher -Haggenmacher , abandonată iar mai apoi demolată pen tru a face loc unui mall .
La sfârșitul secolului, industria morilor din Budapesta plasează capitala ca al doilea
centru de prelucrar e a cerealelor din lume. O lungă linie de mori , fabrici și depozit e se vor
dezvolta de -a lungul malului sudic al Dunării. Ac est lucru susține și apariția primelor cartiere
muncitorești în ace astă zonă . Ferencváros devine principalul pol pentru transportul feroviar
pe axa nord -sud.
O zonă caracterizată în trecut de profi lul industrial, devenită centrală ca poziție prin
extinder ea limitelor orașului, este așadar cartierul Ferencváros . În zonă se regăsea industria
alimentară cu: piața de vite și porci, piața centrală și mai multe mori cu aburi, dar și fabrica
de arme FÉG. Z ona a fost bombardată în timpul celui de -al doilea război mondial așa că o
bună parte din patrimoniul industrial de sfârșit de secol XIX a fost grav afectat .
Zona se află în prezent în proces de restructurare, cu un accent pe dezvoltarea
imobil iară. Totuș i calitatea acestor clădiri de patrimoniu de a fi incluse pe lista monumentelor
istorice a impulsionat diverși investitori de a le integra în proiecte mai ample , cel mai
cunoscut exemplu fiind centrul comercial și cultural Bálna .
Prin investiții mai consi derabile sau reparații modeste, de tip punctual li s-a acor dat
atenție și morilor care se mai păstrează în această zonă . În cartier , mai exact pe strada
Soroksári, vor opera 5, di n totalul de 19 mori din Budapesta : Gizella , Concordi a, Hungária
care mai exi stă și azi și Király și Pesti care au fost demolate. 50 Conc entrarea morilor cu aburi
în acest cartier nu este una întâmplătoare. Din nou se pot regăsi anumiți factori comuni care
au ajutat procesul de fabricație. Apropierea de calea ferată, de un curs de a pă major
(transportul rapid al grânelor, făinii), dar și pr ezența a numeroase depozite (printre care și
cel mai mare depozit din Budapesta: Casa Elevator), a încurajat dezvoltarea rapidă a acestei
zone.51

Funcțiune inițială: Moara cu aburi GIZELLA , 1880
Funcțiune propusă prin conversie: apartamente + spații biro uri
An intervenție: 2008
Ca multe dintre morile de la acea vreme, moara cu aburi Gizella a fost cuprinsă de
flăcări în an ul 1921. Aceasta a fost ra pid reconstruită în următoarele luni. În cel de al Doilea
Război Mondial multe dintre clădirile din cartier a u fost grav afectate de bombardamente,
dar moara nu a fost afectată. Ea a fost naționalizată în anul 1948.
Moara cu aburi Gizella a trecut printr -un proces de restaurare, clădirea fiind dedicată
preponderent funcțiunii rezidențiale (104 noi apartamente), d ar și unor spații de birouri.

50 ”Integrált Városfejlesztési Straté gia,” Terport . Accesat: mai, 2020, http://www.terport.hu/ivs/bp9/ivs.pdf
51 Rob Shorland -Ball, ”The roller flour milling revolution,” The Global Miller. Accesat: mai, 2020,
http://gfmt.blogspot.com/2015/02/24022015 -roller -flour -milling -revolution.html

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 33

Funcțiune inițială: Moara cu aburi CONCORDIA , 1866
Funcțiune propusă prin conversie: spați i birouri + muzeu
Moara a fost prima construită din cele 5 mori care vor apă rea pe strada Soroksári.
Clădirea de 5 etaje nu a trecut pr intr-un proces de transformare complet, fiind făcute doar
reparații punctuale. În prezent există anumite spații de birou ri amenajate în clădire. P ână
recent aceasta adăpostea muzeul Istoriei și Teh nologiei Morilor ce prezenta obiecte inedite
din procesul t ehnologic, dar a fost închis pentru o perioadă nedeterminată, din motive
nespecificate.

Funcțiune inițială: Moara cu ab uri HUNGÁRIA , 1893
Funcțiu ne propusă prin conversie: birouri + spații publice
Moara a fost ultima construită din cele 5 mori care vor ap ărea pe strada Soroksári. Ca
și în cazul morii Concordia clădirea nu a suferit reparații capitale așa că degradarea est e
evidentă. Totuși aceasta nu este lăsată dezafectată, în anumite spații din c adrul ansamblului
desfășurându -și activitatea diferite comp anii.

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 34

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 35

SCARA LOCAL Ă – intervenție la nivel de cartier

Funcțiune inițială: Fabrica de ceram ică Zsolnay, 1853
Funcțiune propusă prin conversie: Centru Cultural
Locație: Pécs, Ungaria
Supraf ață: 36 000 mp
Arhitect: MCXVI Architect
An: 2011

După cum s-a pus în discuție mai sus, reabilitarea ansamblului fabricii a fost posibilă
datorită programului cultural Capitală Culturală Europeană . Transformarea ansamblului în
centru cultural a ținut cont de suprafețele extinse care urmează a fi dedicate publiculu i.
Astfel s -a mizat încă de la faza de proiectare la acoperirea unei mari diversități funcționale
pentru a reuși react ivarea întregului spațiu. Acest lucru s-a realizat prin crearea a patru
subuni tăți interconectate după cum urmează.
Colțul artizanilor face trimitere la trecutul istoric al clădirii. Aici se regăsesc clădirile
cele mai impresionante di n ansamblul indust rial, bogat decorate cu elemente ceramice.
Dintre funcțiunile regăsite se află: i storia familiei și fabricii Zsolnay, cafenea ua Art Nouvea u,
o sală de evenimente și strada meșteșugurilor .
Colțul de creație a fost creat prin reamenajarea foste i fabrici de p irogranit și
împrejmuirile adiacente ca spații pentru expoziții, workshop -uri, evenimente, galerii de artă
contemporană și săli de repetiți i.
Colțul familiei găzduiește Teatrul de păpuși Bóbita. Teatrul este completat de o
expoziție cu tem atică științifică și tehnică, locuri de joacă și o scenă în aer liber .
Colțul universitar este sit uat peste drum de ansamblul principal, dar conectat printr -o
pasarelă pentru a mări accesibilitatea. Corpurile separate găzduiesc institutul Facultății de
Arte PTE , devenind un pol al unei baze educative moderne.
Se remarcă preocupare a pentru spațiile ex terioare adiacente prin conturar ea unor
mici scuaruri, platforme belvedere, spații verzi care vin în completarea proiectului de
resta urare. Toate aceste noi dotări culturale și educative, dar și a elementelor de loisir au
ajuns să reactiveze întreg spațiul , având un impact pozitiv nu doar la niv el de cartier, ci la
nivelul întregului oraș.52
SURSA: https://epiteszforum.hu/cifra -kemeny -korkemencek -es-nyerstegla -zsolnay -negyed -a-pirogranit -udvar -epuletei

52 ”Zsolnay Cultural Quarter.” MCXVI Architects, Accesat mai, 2020, https: //www.mcxvi.hu/en/portfolio/zsolnay –
kulturalis -negyed/
”Zsolnay Kulturális Negyed.” Epiteszforum. Accesat: mai, 2020, https://epiteszforum.hu /dosszie/zso lnay-kulturalis –
negyed

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 36

SURSA: https://epiteszforum.hu/cifra -kemeny -kork emencek -es-nyerstegla -zsolnay -negyed -a-pirogranit -udvar -epuletei

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 37

SCARA OBIECTULUI DE ARHITECTURĂ – intervenție punctuală

Funcțiune inițială: Uzina de apă , 1871
Funcțiune propusă prin conversie: Muzeul de istorie militară Mons
Locație: Mons, Belgia
Supra față: 2 800 mp
Arhitect: Atelier d'arch itecture Pierre Hebbelinck – Pierre de Wit
An: 20 15
SURSA: https://www.archdaily.com/793884/mons -memo rial-museum -atelier -darchitecture -pierre -hebbelinck -pierre -de-
wit/57bc04bae58ecedfe80000b2 -mons -memorial -museum -atelier -darchitecture -pierre -hebbelinck -pierre -de-wit-photo

Stația de apă Mons a fost una din cele mai importante clădiri edilitare din Belgia. În
anul 1961 alimentarea cu apă a orașului va înceta să mai fie furnizată de acest ansamblu,
urmând ca în anul 1974 să fie complet abandon ată. To tuși clădirea principală a ansamb lului
a avut norocul de a fi introdusă pe lista monumentelor în anul 1977 și să treacă printr -un
proces de restaurare la începutul anilor 1990.
Corpul central este flancat de două volume secundare exprimate într -un limbaj mai
tectonic de piatră și cărămidă . Această compoziție simetrică a fost constr uită în spiritul
arhitecturii industrial e utilitare de început de secol XIX . .53 Clădirea hală este luminată prin
intermediul corpului central ce are f ațadele complet vitr ate, arhitectura de că rămidă
susțin ând structura metalică a șarpantei în două ape .
Prin programele culturale inițiate cu ocazia desemnării orașului Capitală Culturală
Europeană clădirea a fost introdusă într -o schemă de extindere prin oferirea u nei noi
funcțiuni Muzeul de istorie militară al orașu lui Mons , dublat ă de gă zduirea a diverse
evenimente culturale. Extinderea încearcă să medieze această conectare la trecut și răspuns
la prezent prin adaptarea unei noi funcțiuni în clădire, dar și racordarea la con textul
existent.54

53 ”A new purpose for the Water Machine, ” Mons Memorial Museum. Accesat: mai, 2020.
http://en.monsmemorialmuseum.mons.be/presentation/historic
54 ”Mons Memorial Museum.” Atelier d'archi tecture PierreHebbelinck. Accesat: mai, 2020,
http://www.pierrehebbelinck.net/en/projets/ 329-en

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 38

Clădirea industrială est e elementul central al dezvoltării, având calitatea de a fi locul
de întâlnire, zona de recepție și punctul de începere al vizitelor. Una din provocările
proiectului a constat în fragmentarea țesutului urban imedia t clădirii, o imagine ce nu oferă
un cadru sugestiv pentru o asemenea d otare . Astfel coaja albă a propunerii recompune
frontul stradal , cu gabaritul noilor clădiri aliniat după dimensiunile corpu rilor vechi. Alegerea
unei arhitecturi foarte opace, în con trast cu transparența corpului central, cr eează o
tensiune și sugerează o stare mai introspectivă a muzeului fața de deschiderea spațiului de
întâlnire amintit mai sus .55
Se remarcă atitudinea față de spațiul public . Consola pronunțată invită t recătorii spre
latura posterioară a clădirii unde există o zonă extinsă de apă. Astfel este evidentă și
necesitatea abordării spațiilor exterioare pentru a realiza o integrare la scara locului.

SURSA: https://www.archdaily.com/793884/mons -memo rial-museum -atelier -darchitecture -pierre -hebbelinc k-pierre -de-
wit/57bc04bae58ecedfe80000b2 -mons -memorial -museum -atelier -darchitecture -pierre -hebbelinck -pierre -de-wit-photo

55 "Mons Memorial Museum / Atelier d'architecture Pie rre Hebbelinck – Pierre de Wit." ArchDail y. Accesat: mai,
2020, https://www.archdaily.com/793884/mons -memorial -muse um-atelier -darchi tecture -pierre -hebbelinc k-
pierre -de-wit?ad_medium=gallery

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 39

CONCLUZII PARȚIALE

Prin parcurgerea acestor studii de c az se pot concluziona anumite atitudini în legătură
cu reabilitarea patrimo niului industrial.
Fie că este vorba de scări de aplicare punctuale sau extinse , un prim reper este acela
de valorificare prin refuncționalizare . Această nouă funcțiune poate să fi e folosită de un
număr limitat de oameni, cum este cazul a partamentelor și birourilor, sau o funcțiune
publică, de tip centru cultural sau muzeu (care s -a dovedit a fi o abordare de succes prin
numărul de vizitatori atrași ). Indiferent de funcțiu nea al easă pentru a reactiva clădirea ,
reutilizarea adaptată este cea care o salvează de la un destin al degradării sau chiar
demolării.
Un alt reper este acela de activare a spațiilor exterioare adiacente clădirii , care în
majoritatea cazurilor sunt locuri reziduale, aflate în paragină . Poate mai evident în cazul de
la Pecs sau Mons, se r emarcă o grijă pentru tratarea spațiilor prin oferirea unor locuri de
loisir , a unor spații de întâlni re.
Un ultim reper este multidisciplinaritatea acestor scheme . Este absolut necesară
implicarea mai multor actori pentru a asigura succesul în implementar ea proiectelo r. Această
colaborare presupune dialogul dintre urb aniști, arhitecți, peisagiști, dar și a municipal ității .
Aceste acțiuni trebuie să fie sprijinite deoarece vorbim de scări de aplicare extin se, cu impact
nu doar asupra utilizatorilor direcți ai clădiri, ci și ai locuitorilor d in oraș prin creșterea calității
spați ului urban .
Arhitectura face mai mult decât să între țină o funcțiune , ea trebuie să susțină un
proces , în acest caz procesul refuncționalizării și regenerării urbane, iar mai apoi un proces
social prin impactul pe care îl are la nivel de comunitate.

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 40

CAPITOLUL V I MOARA ADRIA Proiectul de diplomă

Studiul a adus în discu ție contextul și mijloacele prin care fragmentele unor ansam bluri
industrial e și-au regăsit locul în cadrul oraș ului. Având aceste repere teoretice s -a
argumentat necesitatea de a investi în fostele clădiri industrial e, de multe ori trecut e cu
vederea când se pune problema patrimoniu lui istoric .
După cum s -a pus în discuție , orașul Oradea a av ut o economie puternic bazată pe
industria alimentară, iar morile au reprezentat motorul principal a l acestei industrii. Una din
clădirile reper a acestui tip de progr am es te moara Adria (vezi capitolu l IV, pag. 29)
Proiectul se poate raporta la trei scări de analiză, după cum s -a exempl ificat mai sus.
Raportat la scara urbană , situl se remarcă prin raritate a lui (doar ansamblul morii
Răsărit se află într -o condiție mai bună în ceea ce prive ște fondul original păstrat ) și
poziționarea favorabilă față de diverse dotări și zona ce ntrului istoric . Această situare face
posibilă integrarea ansamblului într -un circuit cul tural și turistic la nivel de oraș care ar ajuta
la reactivarea întregului spațiu .
La o scară mai apropiată, a cartierului , se remarcă suprafețe ample rezidua le. Moara
se află în prezent detașată, deconectată de vecinătățile conex e, fiind privită mai degrabă ca
o inserție incidentală la nivel de cartier. Prin oferirea unei posibile legături cu sinagoga
(posibilitatea transformării ei într -o sală de spectacole) și a traversării î ntregii insule prin
spațiile publice amenajate, se gen erează un circuit ce interconect ează spațiile .
Mai există o perspectivă de etapizare posibilă pe termen mediu prin integrarea celor
patru parcele adiacente laturii vestice în schema de regenerare (posibilita tea transformării
clădirilor într -un centru after school, restaurant, bi rouri etc.). În plus, în fața mo rii se
conturează o zonă de loisir, de tip piațetă ce poate găzdui diverse evenimente.
Astfel moara devine elementul central a l acestei scheme de restruc turare urbană a
cvartalului , devenind nu doar o dotare culturală la nive l de cartier, ci la nivelul într egului oraș .
Scenariul imaginat presupune desemnarea orașului Capitală Culturală Europeană pentru a
dispune de instrumentele financiare necesare investi rii masive în patrimoniul de tip
industrial .
Raportat la scara obiectului de arhitectură, intervenția a urmărit să fie cât de restrânsă
pentru a pune în valoare corpul morii.
Tema proiectului de diplomă presupune refuncționalizarea corpului morii într -un
ansamblu care să devină un nou pol cultur al al orașului: Muzeul Industriei , Muzeul Orașului
Oradea .
Prin reutilizarea adaptată se acoper ă necesitatea unei funcțiuni cultural -educaționale , cu
diversificarea funcțiunii care este predominant rezidențial ă în acest cartier . Ideea este
susținută ș i de faptul că în vecinătate există o școală și grădiniț ă.
Corpul morii restaurat adăpostește expoziția permanentă a muzeului , prezentând
istoricul industriei de fabrică din oraș, exponate de tip mașinărie, la diverse scări , pentru a
înțelege procese le tehnologice ce stau la baza producție i, dar și impactul acestor industrii în
dezvoltarea orașului .
Odată parcurs corpul mo rii se parcurge extinde rea muzeului care prezintă expoziții
temporare cu tematica industriilor creative . Noul volum este parcurs de sus în jos, având ca
ultim punct de vizitare curte a scufundată ce face trimitere la fosta amprentă a unui corp din
ansamblul morii pierdut în incendiul din 19 22. Aceasta găzduiește un exponat în aer liber , de
dimensiuni considerabile (instalație tehnologic ă cum este motorul cu ab uri).

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 41

Inserția încearcă s ă medie ze cele două scări regăsite în cadrul insulei urbane: o scară
mai m are a parcelelor, cu prezența unor volume compacte (imobile de locuințe colective,
clinica, sinagoga și moara ) sau un țesut fragmentat , la o scara cons iderabil mai mi că, specifică
locuințelor individuale .
Ca și direcție de ocupare a parcelei , s-a miza t pe punerea în dialog a clădirii morii cu
spațiul străzii. În prezent, datorită poziției centrale pe parcelă și a unei împrejmuiri complet
opace clădirea își pierde din coerența imaginii și impact . Astfel, extinderea propusă se
organizează strict pe latura estică a parcelei pentru a readuce în prim plan moara și de a
contura împreună cu moara și curtea scufundată o piaț etă urbană .
Aceasta este completată de spații publice secundare cum este terasa cafenelei sau
zonele verzi am enajate. Ele au fost gândite tot ca zone de exp onat interactive , făcând
trimitere la procesul de morărit : grădină tematică cu plan tații de cereale (grâu , orz, arpacaș,
mei etc. )
Funcțiunile publice oferite în cadrul insulei și posibila legătură cu sinagoga reprezintă
un mod de reanimare a vechiului a nsamblu industrial și vecinătăți prin evenimentele
culturale organiz ate: workshop -uri, proiecții de fi lm, colaborări cu artiști.
Prin capacitate a de a genera interes în zonă moara devine un pol cultural care se
integre ază atât la nivelul contextului apropiat, prin crearea de legături între elementele
deconectate , cât și la nivelu l orașului prin palet a de evenimente pe care le poate găzdui .

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 42

CAPITOLUL V II CONCLUZII

Trecerea zidului industrializării, tranziția de la o economi e bazată pe industrie la una
bazată pe servicii , a dus la părăsirea majorității clădirilor care aveau un profil industrial . Acest
abandon a dus și la conștientizare a impactului profund pe care procesul industrializării l -a
avut la nivel de morfologie urbană, dar și la conturarea societății contemporane. Mari
motoare ale economiei și a dezvoltării tehnologice de la acea vreme, fabricile au devenit
acum simple reziduur i ale fenomenului dezindustrializării. În prezent, aceste ”fragmente”
destructurate reprezintă o problemă de actualitate în schemele de rege nerare urbană, stare
accentuată și de poziționarea centrală în cadrul orașelor care perturbă imaginea coerentă a
centrelor istorice , oferind totodată un imens potențial pentru dezvoltarea acestora.
Ele pot și trebuie să fie considerate parte integrantă a p atrimoniului construit nu doar
din perspectiva istorică, ci și din cea a semnificați ei pe care o poartă. Siturile in dustriale au
această valoare intrinsecă, purtătoare de semnificații, deoarece reprezintă o etapă din
dezvoltarea orașului și țin de identita tea colectivă recentă a muncitorilor și a locuitorilor din
zonă . Atitudinea contempo rană în ceea ce privește patrimo niul și ceea ce poate cuprinde
acesta (inclusiv patrimoniul industrial antebelic) a dat naștere unor intenții de prezervare și
reutilizare a le siturilor industriale.
De multe ori aceast ă conversie se traduce în atribuirea un ei funcțiuni culturale și
educaț ionale, cum ar fi muzeul. Reutilizarea fondului construit industrial, mai ales cel al
industriei ușoare, s -a bucurat de succes și datorită tip ologiei permisive: structuri tip hală sau
bară multietajată, c are le-au făcut rela tiv ușor adaptabil e unor funcțiu ni de tip expunere.
Reutilizarea adaptată ca răspuns la problematica dezindustrializării orașului modern
nu rezolvă în totalitate toate provo cările pe care o zonă destructurată le prezintă, dar este
un prim pas în reactivar ea unui spațiu și oferirea acest uia înapoi comunității .
Potențialul este accentuat și de componenta sustenabilă , integrată conceptului de
conversie. Prin recicla rea fondului construit deja existent este clară economia de resurse
inițială, dar și ciclicita tea lui în timp. Augustin Ioan p une în discuție evaluarea post –
ocupațională (post -occupancy evaluation POE).56 Aceasta presupune urmărirea modului în
care obiectu l de arhitect ură edificat răspunde nevoilor oamenilor , pe o anumită perioadă de
timp.
Odată ce funcțiunea , care a f ăcut scopul conversiei nu mai este de actualitate,
reversibilitatea intervenției face posibilă o nouă acțiune de conversie. Această calitate de
ciclicita te este un argument în plus pentru op ortunitățile pe care le poate oferi patrimoni ul
industrial.
Este evid ent că direcția contemporană de abordare a acestor situri industriale a
devenit din ce în ce mai dinamică în ultimii ani, cu multe exemple de bune pr actici
documentate în străinătate. Provocarea este de a ne însuși acest tip de pat rimoniu, uneori
problemat ic (dacă ne raportăm la relațiile cu vecinătățile sau scara ), și de a îl valorifica prin
noul sens care îl oferim ca arhitecți , bazându -ne atât pe st udiul aprofundat al patrimoniului,
la a cărui recunoaștere contribuim, cât și pe n evoile actuale ale comuni tăților .

56 Augustin Ioan, O (nouă) “estetică a reconstrucției ”, (București: Paideia, 2002), 18.

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 43

BIBLIOGRAFIE

CĂRȚI

BOROVSZKY, Samu , Magyarország vármegyé i és városai. Bihar vármegye és Nagyvárad
enciklopédiája (Comitatele și orașele Ungariei. Enciclopedia comitatului Bihor și a orașului
Oradea) , Budapesta: Apollo Ir odalmi Társaság (Editura Societatea literară Apollo), 1901.

CHOAY , Françoise, trad. Kovacs Kazme r, Alegoria Patrimoniului . București: Simetria, 1996.

DOUET, James, Industrial heritage re -tooled . The TICCIH Guide to Industrial Heritage
Conservation, Lanca ster: Carneige Publishing, 2012.

HOCHHAUSER, Ronald, Contribuție la o istorie a industriei de fabrică la Oradea în perioada
1848 -1948 . Oradea: Editura Muzeului Țării Crișurilor, 2010.

IOAN, Augustin, O (nouă) “estetică a reconstrucției ”, București: Paide ia, 2002.

PALMER , Marilyn și Peter Neaverson, Industrial Archaeology, Principles and Practi ce, Londra:
Routledge, 1998

WOL LMANN, Volker, Arheologie industrială: din istoria patrimoniului tehnic pe teritoriul
României . Alba Iulia : Ulise , 2003.

WOLLMANN , Volker, Patrimoniu preindustrial și industrial în România. Volumul III. Sibiu:
Honterus, 20 12.

CAPITOLE cărți

APAN , Mih ai, „Contribuții documentare privind dezvoltarea industrială a orașului Oradea de
la sfârșitul secolului XIX până la primul războ i Mondial” în Crișia XXIII, editat de Barbu
Ștefănescu, 241-256. Oradea: Muzeul Țării Crișurilo r, 1993.

HOCHHAUSER , Ronald , Nagy István, „110 ani de transport public cu tramvaiul electric în
Oradea ” în Crișia XLVI, editat Aurel Chiriac, 127 -141. Oradea: M uzeul Țării Crișurilor, 2016.

LOCSMÁNDI, Gábor, „Large -Scale Restructuring Processes in the Urb an Space of Budapest “
în Urban M odels and Public -Private Partnership , 131 -212. Springer, Berlin, Heidelberg, 2010 .

ARTICOLE

CRANDALL , William , Alan Rowe, John A. Parnell, ”New Frontiers in Management Research:
The Case for Industrial Archeology”, The Coastal Business Journal Volume 2, no. 1: 46.

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 44

Accesat ma i, 2020. https://www.mtu.edu/social -sciences/graduate/programs/pdfs/parnell –
industrial -archeology.pdf

IAMAN DESCU, Ioana -Irina, „Inventarierea – un prim pas determinant în protejarea
patrimoniului industrial ”. Tran ssylvania Nostra , no. 3 (2014): 20 -25. Accesat mai 2020,
http://epa.oszk.hu/03100/03141/00007/pdf/EPA03141_transsylvania_nostra_2014_3_020
-025.pdf

LAKATOS, Andrei Eugen, „Recoverin g the Memory: Conversion within the Context,” în Acta
Technica Napocensis: Civil Engineering & Architecture ,Vol. 58, no. 4 (20 15): 1. Accesat : mai,
2020, https://www.academia.edu/36896113/Recovering_the_Memory_Conversion_within
_the_Context

MACHA DO, Rodolfo, „Old Buildings as P alimpsest ”. Progressive Architecture 57, no. 11
(1976): 46 -49. Accesat mai 2020 , https://usmodernist.org/PA/PA -1976 -11.pdf

PERIODICE

ARHITECTURA, Multiculturalia Oradea, nr. 4/2019 , pag 88 -89

ARHITEXT, Metamorfoze, nr. 4/2015, pag 66 -69

WEBO GRAFIE

”Velența. O veche așeza re orădeană.” Oradea mea. Accesat: mai, 2020.
https://www.oradeamea.com/velenta/
Eugene Logunov , ”Carta Patrimoniului Industrial”. Accesat: mai, 2020, https://ticcih.org/wp –
content/uploads/2013/04/NTagilRo manian.pdf

Ioana Irina Iamandescu, ”Patrimoniul industrial în România – despre stadiul inventarierii
specializate,” arhit ectura -1906. Accesat: mai, 2020. https://arhitectura –
1906.ro/2018/10/patrimoniul -industrial -in-romania -despre -stadiul -inventari erii-
specializate/

”Volker Wollmann. Arheologie Ind ustrială,” arhitectura -1906. Accesat: mai, 2020.
https://arhitectura -1906.ro/2018/10/volker -wollmann -arheologie -industriala/

”Oradea ieri, Oradea azi: Fabrica de s pirt, de lapte și moara cu aburi ,” ebihoreanul. Accesat:
mai, 2020. https:// www.ebihoreanul.ro/sti ri/oradea -ieri-oradea -azi-fabri ca-de-spirt -de-
lapte -si-moara -cu-aburi -137127.html

Florin Bălteanu , ”Moara cu valțuri Jakab Weinberger din Oradea, în curs de demolare ,”
Observatorul Urban. Accesat: mai, 2020, http://www.observatorulurban.ro/moara -cu-
valuri -jakab -weinberger -din-oradea -in-curs-de-demolare.html

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 45

”European Cities and the “European Capital of Culture” Nomination ,” Culturebrand. Accesat:
mai, 2020, https://www.culturebrand.org/?page _id=369

”Integrált Városfejlesztési Stratégia ,” Terport. Accesat: mai, 2020,
http://www.te rport.hu/ivs/bp9/ivs.pdf

Rob Shorland -Ball, ”The roller flour milling revolution ,” The Global Miller . Accesat : mai, 2020,
http://gfmt.blogspot.com/2015/02/24022 015-roller -flour -milling -revolu tion.html

”Zsolnay Cultural Qua rter.” MCXVI Architects , Accesat mai, 2020,
https://www.mcxvi.hu/en/portfolio/zsolnay -kulturalis -negyed/

”Zsolnay Kulturális Negyed .” Epiteszforu m. Accesat: mai, 2020,
https://epiteszforum.hu/dosszie/zsolnay -kulturalis -negyed

”A new purpose for the Water Machine ,” Mons Memorial Museum. Accesat : mai, 2020.
http://en.monsmemorialmu seum.mons.be/presentation/historic

”Mons Memorial Museum .” Atelier d'architecture PierreHebbelinck. Accesat: mai, 2020,
http://www.pierrehebbelinck.net/en/projets/329 -en

"Mons Memorial M useum / Atelier d'architecture Pierre Hebbelinck – Pierre de Wit ." ArchDaily.
Accesat: mai, 2020, https://www.archdaily.com/793884/mons -memorial -museum -atelier –
darchitecture -pierre -hebbelinck -pierre -de-wit?ad_medium=gallery

"Arheologia industrială . Repere internaționale și contribuții românești ." Patrimoniul Industrial î n
Romaânia . Accesat: mai, 2020,
http://www.cimec.ro/patrimoniuindustrial/ProtectiaPIN/0%20arheologia%20industriala.htm

SURSE CARTOGRAFICE

Nagy Várad vá rosa belső területének térképe , 1859, sc. 1:7 200, accesat mai, 2020,
https://maps.hungaricana.hu/hu/MOLTerkeptar/31594/view/?bbox= -2510%2C –
6905%2C1197 1%2C -147

Nagyvárad . Törvényh atósággal felruházott város térképe , 1890 , sc. 1:5 760, accesat mai,
2020, https://hagyatek.cholnoky.ro/terkepek/digitalizalt/2M -VRS%20(671)%20Nagyvarad.jpg ,

Nagy -Várad város új házszámai és utcaelnevezésének térképe. 190?, sc. 1:10 000, accesat mai 2020,
https://maps.hungarica na.hu/hu/HTITerkeptar/35675/vie w/?bbox= -3354%2C –
7999%2C13866%2C38

Pécs szabad királyi város térképe , 1927 , sc. 1:7 500, accesat mai 2020,
https://maps.hungaricana.hu/en/HTITerkeptar/38045/?list=eyJmaWx0 ZXJz IjogeyJQSUMiOiBbIllFUy
JdfSwgInF1ZXJ5IjogIkhJRVI9KEhUSUhpZXJhcmNoeS0zMDQpIn0

Budapest fő – és székváros térképe , 1895, sc. 1:10 000, accesat mai, 2020,
https://maps.hungaricana.hu/en/HTITerkeptar/36405/view/?bbox=4447%2C -10569%2C9506%2C –
8116

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 46

ANEXA

HARTĂ ORADEA ANUL 1890
SURSA: https://hagyatek.cholnoky.ro/ terkepek/digitalizalt/2M -VRS%20(671)%20Nagyvarad.jpg

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 47

HARTĂ PECS ANUL 1927
SURSA: https: //maps.hungaricana.hu/en/HTITerkeptar/38045/?list=eyJmaWx0ZXJzIjogeyJQSUMiOi
BbIllFUyJdfSwgIn F1ZXJ5IjogIkhJRVI9KEhUSUhpZXJhcmNoeS0zMDQpIn0

RECUPERAREA FRAGMENTELOR INDUSTRIALE 48

HARTĂ BUDAPESTA ANUL 1895
SURSA: https://maps.hungaricana.hu/en/HTITerkeptar/36405/view/?bbox=4447%2C –
10569%2C9506%2C -8116