.recuperarea Creantelor Bugetare Prin Executare Silita
INTRODUCERE
Actuala etapă pe care o parcurge țara noastră, etapă care durează de mai bine de zece ani, se caracterizează prin strădaniile statului român de a trece de la o economie centralizată la o economie de piață. Dificultățile acestei perioade de tranziție, datorate în primul rând mecanismului economic funcționabil doar în cadrul unui sistem centralizat, cât și pregătirea neadecvată a factorului uman sau aplicarea unei legislații greoaie, au condus la existența unui blocaj financiar în rândul agenților economici cu capital de stat, dar și privat. Consecințele acestui blocaj financiar s-au reflectat și în volumul scăzut al veniturilor la bugetul central și bugetele locale, atât datorită slabei colectări a acestora, cât și presiunii fiscale care a condus la diminuarea posibilităților de dezvoltare economică și implicit a bazei de impozitare sau la evaziune fiscală.
Veniturile realizate de contabilizarea categoriilor de contribuabili sunt inadecvate pentru a fi grevate de o fiscalitate prea mare fără a da naștere la urmări nedorite. Presiunea fiscală impusă de puterile publice trebuie, pentru a-i realiza scopul în cadrul politicii fiscale, să concilieze două tendințe diametral opuse, pe de o parte cea a statului, care dorește ca aceasta să fie tot mai mare pentru acoperirea cheltuielilor publice crescânde, și pe de altă parte, cea a contribuabilului care dorește o presiune fiscală cât mai mică. Aceasta reprezintă însă și gradul de fiscalitate, respectiv gradul în care societatea, economia suportă pe seama rezultatelor obținute, impozitele și taxele ca prelevări obligatorii instituite de stat.
In orice economie scopul principal al unui sistem fiscal este de a constitui o sursă stabilă de venituri pentru finanțarea bugetului. Pe de altă parte însă un sistem fiscal are ca obiective și creșterea eficienței sale și reducerea distorsiunilor în luarea deciziilor economice. Pentru atingerea acestor obiective de mare importanță este reducerea evaziunii fiscale. Aceasta este reprezentată de sustragerea de către contribuabil prin diferite căi, în întregime sau în parte, de la obligațiile fiscale, respectiv de la o parte a impozitelor, taxelor și a altor sume datorate bugetului de stat și bugetelor locale. Reducerea evaziunii fiscale contribuie la îmbunătățirea eficienței unui sistem fiscal dat fiindcă prin aceasta se reduce decalajul între impozitele potențiale și cele efectiv încasate.
Rolul impozitelor se manifestă pe plan financiar, economic și social, dar în mod diferit de la o etapă de dezvoltare economică la alta.
Sistemul fiscal reprezintă un mijloc prin care statul își procură resursele financiare, reprezintă o funcție de stimulare economică, îndeplinește o funcție socială, realizată prin favorizarea sistemului de impunere a anumitor categorii de cetățeni cu posibilități materiale mai ridicate sau mai reduse comparativ cu ceilalți și în același timp asigură pe cât posibil resursele necesare pentru finanțarea acțiunilor de protecție socială.
Caracterul obligatoriu al impozitelor trebuie înțelese în sensul că plata către stat la termenele stabilite este o sarcină impusă tuturor persoanelor fizice sau juridice care realizează venituri dintr-o anumită sursă sau posedă un anumit gen de avere pentru care, potrivit legii, datorează impozite.
Plătitorii sunt răspunzători de respectarea strictă a prevederilor cuprinse în legislația privitoare la veniturile bugetare. Nerespectarea normelor juridice în vigoare, privitoare la plata impozitelor, taxelor, etc. atrage după sine sancțiuni, cum sunt: majorări de întârziere, penalități, amenzi, iar în cazuri mai grave aplicarea și de sancțiuni penale. Încasarea la bugetul de stat și la bugetele locale a sumelor datorate și neachitate în termen de către persoane fizice și juridice se face prin aplicarea măsurilor de procedură fiscală și executare silită prevăzute de lege.
Date fiind premisele exprimate anterior, lucrarea își propune să trateze modul de recuperare a creanțelor bugetare prin executarea silită. Punctele de vedere exprimate în această lucrare, cu privire la impactul formelor de executare silită asupra contribuabililor, eficiența acestora, sunt văzute atât din perspectiva celui care le aplică cât și din perspectiva celui care le suportă.
Pentru a exprima cât mai bine importanța și eficiența fiecărui act de execurtare silită, studiile de caz prezentate în lucrare sunt distincte, pe fiecare măsură în parte, nefiind un exemplu unitar.
CAPITOLUL I : ÎNCASAREA ȘI URMĂRIREA CREANȚELOR BUGETARE
1.1. Definirea creanțelor
Creanța reprezintă un drept personal care permite titularului, denumit și creditor, să pretindă unei alte persoane, respectiv debitorului, execuția unei obligații. În vederea acoperirii unei creanțe ea poate fi (sau nu ) însoțită de garanții de natură reală cum ar fi ipoteca sau gajul, sau personal, constând în privilegii generale sau sociale. În cazul în care creanța nu este însoțită de o anumită garanție, creditorul beneficiază de un gaj asupra totalității patrimoniului debitorului, dar la concurență cu alți creditori.
Analizând din punct de vedere juridic termenul de plată al creanței, aceasta devine exigibilă în momentul în care a ajuns la scadență, moment în care poate cere executarea, la nevoie silită . În obligațiile pure și simple, creanța este imediat exigibilă, din momentul nașterii raportului de drept. În obligațiile afectate de un termen suspensiv, creanța devine exigibilă numai în momentul împlinirii acestuia . Caracterul exigibil al unei creanțe poate fi suspendat de către instanța judecătorească, prin acordarea unui termen de grație; el încetează prin stingerea obligației sau prin împlinirea prescripției extinctive. Apreciind valoarea creanței, aceasta este lichidă în cazul în care cuantumul său este precis determinat. Sunt întotdeauna lichide creanțele având ca obiect o sumă determinată de bani sau o cantitate determinată de bunuri generice . Nu sunt lichide creanțele al căror cuantum urmează a fi stabilit prin justiție, decât din momentul rămânerii definitive a hotărârii respective.
Caracterul lichid al creanței constituie o condiție pentru a putea opera o compensație legală.
Creanțele reprezintă valorile economice avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice și pentru care urmează să primească un echivalent valoric. Acest echivalent poate reprezenta o sumă de bani, o lucrare sau serviciu. Toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de valoarea avansată, urmând să dea echivalentul corespunzător, sunt denumite generic prin noțiunea de debitori . Deci, debitorul reprezintă persoana care în cadrul unui raport patrimonial a primit o valoare și urmează să dea un echivalent valoric sau o contraprestație. Prin planul de conturi general sunt delimitate următoarele creanțe pe termen scurt: creanțe comerciale, salariale, sociale, fiscale, creanțe în cadrul grupului și cu asociații, debitori diverși, creanțe de regularizare și asimilate, creanțe privind decontările în cadrul unitații, provizioane pentru deprecierea creanțelor.
Din punct de vedere comercial trebuie facută distincția între creanțele financiare reprezentate de creanțele legate de participații, împrumuturi acordate pe termen lung, depozite și garanții plătite etc., care sunt active imobilizate si creanțele din exploatare, generate de ciclul de exploatare al întreprinderii, cum sunt creanțele clienți, efectele comerciale de primit, și alte creanțe asimilate, care sunt un element structural al activelor circulante. Creanțele din exploatare în cadrul cărora, de regulă, ponderea cea mai importantă revine creanțelor-clienți, pot fi categorisite ca fiind creanțe ordinare, incerte, litigioase, și irecuperabile.
Tratând creanța din punct de vedere fiscal aceasta se concretizează în obligația ce revine contribuabilului față de bugetul public sub forma impozitelor, taxelor și altor sume ce reprezintă venituri publice, potrivit legii privind finanțele publice. Impozitele reprezintă o formă de prelevare, fără contraprestații și nerambursabile, a unei părți din venitul sau averea persoanelor fizice sau juridice în favoarea bugetului de stat sau bugetelor locale în vederea acoperirii cheltuielilor efectuate de acestea. Impozitul reprezintă deci plata bănească obligatorie, generală, definitivă și nerambursabilă efectuată de persoane fizice și juridice în favoarea bugetului de stat și bugetelor locale în cuantumul și la termenele precis stabilite de lege fără obligație din partea statului de a presta plătitorului un echivalent direct și imediat .
Rolul cel mai important al impozitelor se manifestă pe plan financiar. Astfel, impozitele constituie mijlocul principal de procurare a resurselor financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice. În ultimul timp poate fi remarcată o anumită accentuare a rolul impozitelor pe plan economic. Această accentuare se concretizează în încercările statului de a utiliza impozitele ca un mijloc de intervenție în politica sa conjucturală. În funcție de modul concret în care sunt așezate, impozitele pot apărea ca un instrument de stimulare sau de frânare a unei anumite activități, de creștere ori de reducere a producției sau a consumului unei anumite mărfi, de impulsionare ori de îngrădire a comerțului exterior.
Pentru ca impozitele să poată acționa în concordanță cu scopul urmărit de stat prin introducerea lor, este necesar ca elemente, principiile și criteriile care stau la baza impunerii să fie bine cunoscute și respectate atât de organele fiscale cât și de contribuabili. Introducerea unui impozit presupune, de fiecare dată, cunoașterea unor aspecte, cum sunt:
persoana în sarcina căreia cade impozitul
metodele de stabilire a volumului venitului sau averii supuse impunerii
cota impozitului și modul de percepere a acestuia
modalitațile de urmărire a contribuabililor care nu-și plătesc la termen impozitele,etc.
1.2.Creanța bugetară
În calitatea sa de participant la circuitul economic, statul este remunerat cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate, acestea reprezentând creanțele bugetare.
În majoritatea statelor se intâlnesc o diversitate de impozite care se deosebesc unele de altele nu numai din punct de vedere al formei, ci și în ceea ce privește conținutul. După trăsăturile principale de fond și formă, impozitele pot fi directe și indirecte.
Impozitele directe se stabilesc în sarcina unor persoane fizice sau juridice, în funcție de veniturile sau averea acestora și pe baza cotelor de impozit prevăzute în lege, se încasează direct de la contribuabili la anumite termene dinainte stabilite. Caracteristic impozitelor directe este și faptul că subietul și suportatorul impozitului sunt în intenția legii, una și aceeași persoană, cu toate că , practic nu de puține ori acestea nu coincid. Din cadrul impozitelor directe fac parte : impozitul pe profit, impozitul pe salarii impozitul pe dividende, impozitul pe clădiri, taxa teren, taxa asupra mijloacelor de transport, etc.
a) Impozitul pe profit Este plătit de către contribuabilii identificați
prin persoane fizice române pentru profitul impozabil obținut de orice sursă, atât din România, cât și din străinătate ; persoanele juridice străine care desfășoară activități printr-un sediu permenent in România, pentru profitul impozabil aferent acestui sediu permanent și de persoane juridice care desfașoară activități în România ca partener într-o asociere ce nu dă naștere unei persoane juridice, pentru toate veniturile realizate din activitatea desfășurată in România.
Obiectul impunerii îl reprezintă profitul impozabil calculat ca
diferență între veniturile realizate și cheltuielile corespondente, la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. Mărimea impozitului se stabilește în principiu prin aplicarea unei cote procentuale, de regulă 25% asupra profitului impozabil.
Decontarea impozitului pe profit se efectuează trimestrial, pe baza declarației de impunere, până la data de 25 inclusiv a prnere, până la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul următor.
Înregistrarea în contabilitate a impozitului pe profit
Înregistrarea în contabilitate a impozitului pe profit se ține cu ajutorul contului “441-Impozitul pe profit” și “691-Cheltuieli cu impozitul pe profit”. În creditul contului 441 se înregistrează sumele datorate de unitate către bugetul statului iar în debitul său, sumele virate la bugetul statului. În soldul creditor sunt înregistrate sumele datorate de unitate iar în soldul debitor, sumele vărsate în plus. Cu ajutorul contului 691 se ține evidența cheltuielilor cu impozitul pe profit, în debitul contului înregistrându-se valoarea impozitului pe profit. În vederea determinării impozitului pe profit și a profitului de repartizat se parcurg o serie de etape, etape prezentate în schema 1:
Schema 1
Schema impozitării societăților comerciale
Contabilitatea impozitului pe profit presupune următoarele înregistrări:
Înregistarea obligației de plată a agentului economic:
691 = 441
cheltuieli cu impozit pe profit
impozitul pe profit
Stingerea obligației plății impozitului pe profit prin virarea la buget a sumei datorate
441 = 512
impozit pe profit conturi curente la bănci
Restituirea impozitului vărsat în plus
512 = 441
conturi curente la impozit pe profit
bănci
Închiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit
121 = 691
profit și pierdere cheltuieli cu impozitul pe
profit
b) Impozitul pe salarii. Se supun impozitului pe salarii veniturile
realizate sub formă de salarii și alte drepturi salariale primite în cursul unei luni de un salariat, precum și veniturile realizate de colaboratorii de orice natură. Veniturile constituite ca tranșe sunt, după caz, cele lunare pentru salarii și alte drepturi salariale realizate de salariații de la unitatea unde își desfășoară funcția de bază; cu ocazia plății în cazul veniturilor din colaborări prin cumularea plăților efectuate în aceeași lună și aceleași persoane. Potrivit ultimelor reglementări, baza de impozitare se micșorează cu sumele plătite de salariați ca ajutor de șomaj (1%) și contribuția la pensia suplimentară (5%). Cotele de impozit sunt progresive în tranșe de venituri în conformitate cu grila stabilită de Ministerul de Finanțe.
Impozitul pe salarii se calculează de plătitorii acestora și se varsă lunar din sumele cuvenite la a doua chenzină ; pentru salariile și alte drepturi salariale care se achită lunar, calculul și vărsarea impozitului pe salarii se realizează odată cu ridicarea de la bancă a sumelor pentru plata salariilor. Ridicarea sumelor de la bancă este condiționată de virarea impozitului pe salarii iar nevărsarea la termen a acestui impozit atrage majorări de întârziere. Impozitul pe salarii este reglementat prin Legea nr. 32/1991 modificată și completată de Legea nr. 35/l993.
Înregistarea în contabilitate a impozitului pe salarii
Impozituul pe salarii urmărește participarea salariaților la formarea veniturilor bugetare și asigurarea echității în sfera participării salariaților la formarea veniturilr bugetare.
Evidența contabilă a impozitului pe salarii se conduce cu ajutorul contului 444 – “Impozitul pe salarii” în credit înregistrându-se sumele datorate bugetului reprezentând impozitul pe salarii reținut din drepturile bănești cuvenite salariaților iar în debit sumele virate la buget reprezentând impozitul pe salarii și alte drepturi similare.
Înregistrarea în contabilitate a impozitului pe salarii are în vedere următoarele etape:
înregistrarea salariilor datorate personalului
641 = 421
cheltuieli remunerații personal remunerații
personal datorate
înregistrarea obligației de plată a impozitului pe salarii
421 = 444
personal-remunerații impozit pe salarii
datorate
plata impozitului pe salarii
444 = 5121
impozit pe salarii conturi la bancă în lei
Se disting următoarele cazuri particulare:
înregistrarea impozitului pe salarii pentru colaboratori
a) 621 = 401
cheltuieli cu colaboratorii furnizori
b) 401 = 444
furnizori impozit pe salarii
c) 444 = 5121
impozit pe salarii conturi la bancă în lei
Impozitul suplimentar suportat de unitate pentru depășirea fondului de salarii admisibil
631 = 444
cheltuieli cu impozitul impozitul pe salarii
pe salarii
Pentru reținerile în plus privind impozitul pe salarii există 2 variante:
a) contabilizarea creanței față de bugetul de stat pentru sume reprezentând impozitul pe salarii vărsat în plus.
înregistrarea creanței
4482 = 421
alte creanțe cu personalul-remunerații
bugetul statului datorate
încasarea sumei de la buget
5121 = 4482
conturi la bancă alte creanțe cu
în lei bugetul statului
plata sumei către salariați
421 = 5311
personal-remunerații casa în lei
datorate
plata impozitului datorat pe luna curentă
444 = 5121
impozitul pe salarii conturi la bancă
în lei
b) varianta compensării impozitului pe salarii vărsat în plus cu impozitul pe salarii datorat pentru perioadele următoare:
– reflectarea creanței față de bugetul statului pentru impozitul vărsat în plus
4482 = 421
alte creanțe cu personal-remunerații
bugetul statului datorate
– lichidarea creanței față de buget prin compensarea sumelor de primit cu impozitul datorat pe luna curentă și achitarea diferenței de plătit
444 = %
impozit pe salarii 4482
alte creanțe cu bugetul statului
5121
conturi la bancă în lei
plata sumei către salariați
421 = 5311
personal-remunerații casa în lei
datorate
c) Impozitul pe dividende
Dividendele sunt supuse impozitării, prin rețineri la sursă, cu o cotă de 5% din suma acestora. Obligativitatea calculării, reținerii și virării impozitelor pe dividende revine persoanelor juridice, plătitoare de dividende, odată cu plata acestora către acționari sau asociați. Acest impozit este reglementat prin O.G.nr.70/1994 și O.G.nr.26/1995.
Înregistrarea în contabilitate aimpozitului pe dividende
Contabilitatea dividendelor se ține cu ajutorul contului “ 446-Alte impozite, taxe și vărsăminte “, în credit înregistrându-se valoarea acestora, sumele restituite, iar în debit plățile efectuate la bugetul statului.
În vederea înregistrării impozitului pe dividende în contabilitate au loc următoarele operații contabile:
înregistrarea dividendelor datorate acționarilor sau asociaților
% = 457
dividende de plată
rezultatul reportat
129
repartizarea profitului
2) înregistrarea sumelor achitate acționarilor reprezentând dividende nete; virarea în contul curent al asociaților
457 = %
dividende de plată 512
conturi curente la bănci
531
casa
455
asociați-conturi curente
3) înregistrarea impozitului pe dividende
457 = 446
dividende de plată alte impozite, taxe și vărsăminte
asimilate
plata impozitului pe dividende
446 = 512
alte impozite, taxe și vărsăminte conturi curente la bănci
asimilate
Impozite locale
d) Impozitul pe clădiri Sunt supuse impozitului pe clădiri , indiferent
de locul și destinația acestora, clădirile proprietatea persoanelor fizice și a persoanelor juridice, precum și clădirile proprietate de stat aflate în proprietatea organizațiilor economice de stat. Impozitul pe clădiri proprietatea persoanelor fizice se calculează prin aplicarea unor cote de impozit asupra valorii de asigurare prin efectul legii, determinat potrivit normelor legale în vigoare. Impozitul pe clădiri aparținând unităților economice se determină prin aplicarea cotelor de impozit la valoarea de inventar a clădirilor supuse plății acestui impozit.
e) Taxa asupra mijloacelor de transport
Mijloacele de transport cu tracțiune mecanică proprietate persoane fizice și juridice sunt supuse unei taxe anuale. Aceasta se stabilește în funcție de capacitatea cilindrică a motorului.
f) Impozitul pe teren
Terenurile proprietatea persoanelor fizice, terenurile proprietate de stat aflate în administrarea unităților economice de stat, terenurile aflate în proprietatea persoanelor juridice, precum și terenurile date în folosință situate în municipii, orașe și în localitățile componente ale acestora sunt supuse impozitului. Impozitul se stabilește în sumă fixă pe metru pătrat, diferențiat pe municipii și orașe.
Obligațiile fiscale reprezentate de impozitul pe clădiri, taxa asupra mijloacelor de transport și a impozitului pe teren, sunt împărțite în patru tranșe egale, fiind scadente în data de 15 inclusiv, a ultimei luni din fiecare trimestru.
Înregistrarea în contabilitate a impozitelor și taxelor locale
Contabilitatea taxelor locale se ține cu ajutorul contului “446-Alte impozite, taxe și vărsăminte “, în credit înregistrându-se valoarea acestora, sumele restituite, iar în debit plățile efectuate la bugetul statului.
înregistrarea obligației de plată a impozitelor și taxelor locale
635 = 446
cheltuieli cu alte impozite, alte impozite, taxe și vărsăminte
taxe și vărsăminte asimilate asimilate
2) înregistrarea achitării impozitelor și taxelor locale, prin bancă sau cu numerar
446 = %
alte impozite, taxe
și vărsăminte asimilate 5121
conturi la bănci în lei
5311
casa în lei
Alături de impozitele directe statul folosește impozitele indirecte pentru procurarea veniturilor ce îi sunt necesare în acoperirea cheltuielilor sale. Impozitele indirecte sunt percepute de stat la vărsarea diferitelor mărfuri în legătură cu prestările de servicii. Cotele de impozit nu sunt diferențiate în funcție de venit, avere sau de situația personală a celor care cumpără sau utilizează servicii ce fac obiectul impozitului indirect. Acesta se percepe mai ales la vânzarea bunurilor de larg consum, afectând în acest fel, întreaga masă de consumatori. Impozitele indirecte sunt reprezentate de taxa pe valoarea adăugată, accizele, taxele vamale etc.
a) Taxa pe valoare adăugată
Este un impozit indirect asupra consumului de bunuri și servicii, oricare ar fi proveniența lor, din producția internă sau din import. Fiind un impozit pe consum cel care suportă această sarcină fiscală este consumatorul final, intreprinderea având rolul de a colecta și vărsa la bugetul statului taxa pe valoarea adăugată. Plătitorii taxei pe valoarea adăugată au obligația legală de a întocmi și depune la organele fiscale deconturile lunare privind suma impozitelor și taxa exigibilă (până în data de 25 inclusiv a lunii următoare).
Constituie obiect al impozitării TVA următoarele categorii de operațiuni:
– livrări de bunuri mobile și prestări de servicii efectuate în cadrul exercitării activității profesionale
– transferul proprietății bunurilor imobiliare între agenții economici, precum și între aceștia și instituții publice sau persoane fizice
– importul de bunuri și servicii
Cotele de impozitare sunt cota zero și cota 19%.
Înregistrarea în contabilitate a taxei pe valoarea adăugată
Contabilitatea se ține cu ajutorul contului 442, acesta evidențiind decontările cu bugetul statului privind taxa pe valoarea adăugată.
Obiectivele și factorii organizării contabilității taxei pe valoare adăugată.
Taxa pe valoare adăugată, ca impozit indirect cu plata fracționată, pe toate fazele circuitului economic, constituie un important venit la bugetul statului care, potrivit legii, este colectat și decontat prin intermediul persoanelor juridice și fizice ce realizează operații supuse taxei pe valoare adăugată.
Persoanele juridice, ca unități patrimoniale plătitoare de taxă pe valoarea adăugată, fac deci oficiul de agent fiscal al statului. Agenții economici, pe baza documentelor – facturi , decontări, calculează, înregistrează și decontează taxa pe valoarea adăugată, organele fiscale având doar atribuții de evidență, verificare și control.
Principalele obiective ale contabilității taxei pe valoarea adăugată sunt:
– proiectarea unui flux informațional adecvat administrării taxei pe valoarea adăugată;
– determinarea și înregistrarea taxei pe valoarea adăugată aferentă bunurilor achiziționate și serviciilor primite;
– determinarea și înregistrarea taxei pe valoarea adăugată aferentă vânzărilor (transferului) de bunuri și servicii prestate;
– regularizarea și decontarea taxei pe valoarea adăugată cu bugetul statului;
– furnizarea și stocarea informațiilor necesare organelor de control fiscal și financiar cu privire la taxa pe valoarea adăugată.
2) Organizarea contabilității taxei pe valoarea adăugată se sprijină pe trei componente structurate și anume:
documentația primară;
evidența operativă;
contabilitatea sintetică.
Documentația primară
Pentru ca taxa pe valoarea adăugată să fie corect determinată și apoi decontată pe fazele circuitului economic este necesar ca toate documentele ce consemnează operații ce intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată să fie judicios proiectate și utilizate în conformitate cu H.G. 768/1992. Documentele primare în care se consemnează operații supuse taxei pe valoarea adăugată sunt formulare cu regim special.
Dacă nivelul la care se realizează gestionarea și evidența formularelor ce privesc taxa pe valoarea adăugată acestea sunt:
Formulare tipizate comune (distribuite de Direcția Generală a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat) : “Dispoziții de livrare”, “Aviz de însoțire a mărfii”, “Factură”, “Chitanță fiscală”.
Formulare tipizate specifice unor sectoare gestionate prin grija agenților economici utilizatori.
Evidența operativă a taxei pe valoarea adăugată
Evidența operativă a taxei pe valoarea adăugată se realizează sub forma registrelor operative și a borderourilor de plăți și încasări.
Evidența sub forma registrelor operative și a borderourilor de plăți și încasări este utilă în vederea centralizării zilnice a documentelor justificative și calculul taxei pe valoarea adăugată colectată și deductibilă aferentă operațiunilor zilnice.
Societăți comerciale din comerțul cu amănuntul care realizează încasări în urma activității desfășurate organizează evidența operativă utilizând formularul tipizat “Borderou de vânzare (încasare)”.
Organizarea contabilității sintetice a taxei pe valoarea adăugată
Organizarea contabiității taxei pe valoarea adăugate are ca obiect evidența distinctă a taxei pe valoarea adăugată în conturi sintetice de gradul II în consonanță cu fluxurile de determinare și decontare a taxei pe valoarea adăugată:
INTRARE IEȘIRE
Din punct de vedere contabil valoarea adăugată este definită astfel:
Valoarea = Marja + Producția – Consumuri
adăugată comercială exercițiului provenite de
la terți
Taxa pe valoarea adăugată de plată se determină lunar prin diferența între taxa pe valoarea adăugată colectat asupra vânzărilor și taxa pe valoarea adăugată deductibil înregistrată pe facturile furnizorului de bunuri și servicii, inclusiv asupra intrărilor de imobilizări.
T.V.A. plată = T.V.A. colectată – T.V.A. deductibilă
T.V.A. de rambursat = T.V.A. deductibilă – T.V.A. colectată
Suma facturată clienților depinde de aplicarea cotei procentuale a taxei pe valoarea adăugată asupra bazei impozabile.
T.V.A. facturată = baza impozabilă x cota de T.V.A.
Baza impozabilă = prețul net total fără T.V.A.
Înregistrările generale în contabilitate vor fi:
vânzări de produse către clienți
411 = %
clienți 701
venituri din vânzarea produselor finite
4427
T.V.A. colectat
cheltuieli cu materiile prime
% = 401
300
materii prime
4426
T.V.A. deductibil
exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată
4427 = %
T.V.A. colectat 4426
T.V.A. deductibil
4423
T.V.A. plată
achitarea taxei pe valoarea adăugată de plată
4423 = 5121
T.V.A. de plată conturi curente la bănci
5) taxa pe valoarea adăugată de recuperat în baza cererii de la buget sau compensată în perioadele următoare
5121 = 4424
conturi curente T.V.A. de recuperat
la bănci
4423 = 4424
T.V.A. de plată T.V.A. de recuperat
6) înregistrarea închiderii taxei pe valoarea adăugată când T.V.A. colectat, > T.V.A. deductibil
4427 = %
T.V.A. colectată 4426
T.V.A. deductibilă
4423
T.V.A. de plată
7) înregistrarea închiderii taxei pe valoarea adăugată când T.V.A. deductibil > T.V.A. colectat
% = 4426
T.V.A. deductibilă
4427
T.V.A. colectată
4424
T.V.A. de recuperat
Punctele 6) și 7) efectuează regularizarea taxei pe valoarea adăugată
8) înregistrarea taxei pe valoarea adăugată neexigibilă în eventualitatea nesosirii facturilor pentru cheltuieli pe parcursul extern
4428 = 408
T.V.A. neexigibil furnizori-facturi nesosite
9) înregistrarea taxei pe valoarea adăugată din factura furnizorului
4426 = 401
T.V.A. deductibil furnizori
10) contabilizarea taxei pe valoarea adăugată deductibilă și a eventualelor diferențe de curs la sosirea facturii pentru cheltuieli pe parcursul extern
4426 = 4428
T.V.A. deductibilă T.V.A. neexigibilă
b) Accizele la produsele din import și din țară, precum și impozitul la țițeiul din producția internă și gazele naturale se datorează sub forma taxelor speciale de consumație de către toți agenții economici care produc, importă și comercializează produsele prevăzute de Legea nr.42/1993, precum și agenții economici autorizați care produc și comercializează țițeiul din producția internă, gazul metan, gazul de sondă și amestecul de gaze naturale din producția internă și din import. Accizele preced TVA și se calculează o singură dată, dacă legea nu prevede astfel, prin aplicarea cotelor procentuale asupra bazei de impozitare. Plata accizelor se face lunar, până la 25 a lunii următoare prin virare, cu excepția produselor din import pentru care accizele se achită la organele vamale, concomitent cu plata taxelor vamale.
Dacă impozitul pe profit, impozitul pe dividende, TVA-ul, accizele constituie venituri la bugetul de stat, iar impozitul pe clădiri, taxa asupra mijloacelor de transport sau impozitul pe teren venit la bugetele locale, începând cu data de 01.01.1999 impozitul pe salarii este defalcat astfel : 50% la bugetul de stat , 35% la bugetul local și 15% la Consiliul Județean.
Înregistrarea în contabilitate a accizelor
Contabilitatea accizelor se ține cu ajutorul contului “ 446-Alte impozite, taxe și vărsăminte “, în credit înregistrându-se valoarea acestora, sumele restituite, iar în debit plățile efectuate la bugetul statului.
Pentru anumite produse din import și din producția internă sunt prevăzute accize.
Obiectul impozabil îl constituie: alcoolul, băuturile alcoolice, cafeaua, țigările, confecțiile din blănuri nobile ș.a.
Baza impozabilă = prețul de livrare al bunurilor
(pentru produse din sau
producția internă) prețul de achiziție negociat între părți
Baza impozabilă = valoarea în vamă + taxe vamale +
(pentru producția alte taxe speciale
din import)
Baza impozabilă = prețul de vânzare încasat de deponent
(pentru bunuri de
persoană fizică și
valorificarea de societatea
comercială)
Accizele sunt stabilite sub formă de cote procentuale, proporționale, aplicate asupra bazei de calcul diferențiate pe produs.
Înregistrarea în contabilitate a accizelor
cheltuieli privind accizele
371 = 446
mărfuri alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate
achitarea accizelor odată cu înregistrarea declarației vamale
446 = 512
alte impozite, taxe și conturi curente la bănci
vărsăminte asimilate
1.2.1. Titlu de creanță
În domeniul fiscal titlul de creanță bugetară este definit ca fiind actul juridic prin care se constată și se individualizează obligația bănească a fiecărui plătitor de venituri bugetare. Recent, legiuitorul a definit titlul de creanță într-un mod asemănător, prevăzându-se că este actul prin care, potrivit legii, se constată și se individualizează obligația de plată privind creanțe bugetare, întocmit de organele de specialitate sau de persoane împuternicite potrivit legii. În același timp legiuitorul definește și creanțele bugetare la care s-a referit mai sus, ca fiind creanțele constând în impozite, taxe și alte sume reprezentând venituri publice, potrivit legii privind finanțele publice.
Titlul de creanță bugetară se caracterizează a fi un act juridic de natură declarativă de drepturi și obligații, pentru că obligațiile fiscale izvorăsc exclusiv din normele fiscale, titlul de creanță fiind acela care constată obligația fiscală ce revine unui anumit subiect de impunere. Acesta are caracterul unui titlu de creanță întrucât constată existența unei creanțe a bugetului, adică a dreptului statului de a primi o anumită sumă de bani și reprezintă un titlu executoriu, fără a avea nevoie de vreo investire specială în acest scop, spre deosebire de titlul de creanță de drept civil care devine executoriu numai prin investirea cu formulă executorie.
Titlul de creanță (fiscală) bugetară este întocmit în forma scrisă de către subiectele de drept cărora le este încredințată calcularea sumelor datorate bugetului public. În acest sens persoanele juridice întocmesc titlul de creanță privind atât impozitele, taxele și alte plăți datorate bugetului public, cât și impozitele pe care au obligația de a le reține de la persoanele cărora le plătesc unele venituri. Organele fiscale locale întocmesc titlurile de creanță privind impozitele pe venit, impozitele și taxele locale datorate mai ales de persanele fizice, și alte venituri publice pentru care se prevede competența acestor organe. Ministerul Finanțelor emite titluri de creanțe fiscale prin actul care definitivează impozitele, taxele și veniturile publice contestate de contribuabili. De asemenea constituie titluri de creanțe fiscale, hotărârile instanțelor judecătorești de drept comun, investite cu soluționarea unor căi de atac, precum și hotărârile instanțelor de judecată ale Curții de Conturi, pentru litigiile fiscale date în competența lor materială.
Încasarea și urmărirea creanțelor bugetare se asigură de Ministerul Finanțelor și unitățile sale teritoriale : DGFPCFS județene și a municipiului București și Direcția generală a vămilor.
Constituie titluri de creanțe bugetare potrivit reglementărilor legale următoatrele acte:
procesul verbal de impunere sau actul declarativ al contribuabilului pentru obligațiile bugetare provenite din impozite și taxe care se determină de către organele de specialitate pe baza declarațiilor de impunere ;
deconturile sau declarațiile fiscale întocmite de plătitor, în cazul obligațiilor bugetare care se stabilesc de plătitor, pe baza evidenței întocmite de acesta;
documentul care cuprinde rezultatele verificării sau constatării, pentru diferențele constatate între obligațiile de plată determinate de plătitor și cele legal datorate, inclusiv majorările de întârziere pentru neplata în termen a impozitelor, taxelor și altor venituri stabilite cu ocazia verificării ulterioare efectuate de organele abilitate legal;
declarația vamală pentru obligațiile de plată în vamă;
documentul de plată sau actul pe care s-au anulat timbrele mobile fiscale pentru obligațiile bugetare care se percep prin plată, reprezentând taxe pentru prestarea unor servicii sau taxe de timbru;
procesul verbal de constatare a contravenției și de aplicare a amenzii, întocmite de organul prevăzut de lege, pentru obligațiile privind plata amenzilor;
g) ordonanța procurorului, încheierea sau dispozitivul hotărârii instanței judecătorești, ori un extras certificat întocmit în baza acestor acte, în cazul amenzilor, al cheltuielilor judiciare și al altor creanțe bugetare stabilite de procuror sau de instanța judecătorească;
h) hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă, în cazul în care asupra unei obligații de plată privind creanțele bugetare s-a pronunțat o instanță judecătorească;
i) decizia emisă de organul competent legal, în cazul unei contestații sau cereri de revizuiri adresate acestuia;
1.2.2. Plata creanțelor bugetare
Plătitor al obligației bugetare este debitorul sau o altă persoană care, în numele debitorului său are obligația de a plăti, de a revine și a vărsa impozite, contribuții, amenzi și alte venituri bugetare.
Plata obligațiilor bugetare se face în numerar, prin virament sau prin anulare de timbre mobile, în lei în cazul în care legea nu prevede altfel, distinct pentru fiecare sumă datorată în parte, în contul bugetar corespunzător, în ordinea vechimii acestora, astfel :
obligațiile de plată restante în ordinea scadenței și majorările de întârziere aferente acestora, datorate, potrivit legii ;
obligațiile de plată curente datorate pentru primul termen de plată imediat următor;
obligațiile de plată cu termene de plată viitoare.
Vechimea sumelor reprezentând majorări de întârziere este generată de vechimea impozitelor, taxelor și contribuabililor și a altor venituri bugetare.
În cazul în care obligația bugetară nu a fost achitată de debitor, la plata sumei datorate este obligat, în condițiile legii:
moștenitorul care a acceptat succesiunea debitorului decedat, cu excepția moștenitorului care a acceptat succesiunea sub beneficiu de inventar, ce nu poate fi obligat la plată decât în limita valorii bunurilor dobândite prin succesiune, iar în cazul în care predă toate bunurile succesiunii organului de executare, este exonerat și de această obligație;
persoanele care se obligă să facă plata obligațiilor bugetare datorate de debitor, printr-un angajament de plată, precum și cele care, pe baza unui contract de garanție, se obligă să plătească obligațiile bugetare ale debitorului garantat, cu condiția încheierii acestor acte în formă autentică.
asociații și asociații comanditați din cadrul societății în nume colectiv, respectiv societății în comandită simplă, sau în comandită pe acțiuni, debitoare;
persoana care preia tot sau în parte, obligațiile debitorului, persoana juridică supusă reorganizării.
În cazul în care persoanele prevăzute la punctele a,b,c, respectiv d, nu fac plata obligațiilor bugetare datorate de debitor, organele de executare pot aplica măsurile de executare silită debitorului sau acestor persoane, în limitele și în cazurile prevăzute de lege.
Exercitarea căilor de atac la organele competente, de către plătitori, cu privire la stabilirea obligațiilor bugetare, nu suspendă obligația acestora de plată.
Cu toate acestea Ministerul Finanțelor, la cererea plătitorului, poate dispune ținând seama de motivele invocate de acesta, suspendarea obligației de plată până la soluționarea primei căi de atac.
1.2.3 Exigibilitatea creanțelor bugetare
Obligațiile bugetare sunt scadente la termenele prevăzute de reglementările legale.
În cazul în care termenul de plată a obligației bugetare expiră într-o zi nelucrătoare, plata se consideră în termen, dacă este efectuată în ziua lucrătoare imediat următoare (următoarele 24 de ore ).
Pentru obligațiile bugetare care nu au prevăzute termene de plată actele normative care le-au reglementat, Ministerul Finanțelor este abilitat să stabilească aceste termene.
Obligațiile bugetare stabilite de organele competente, prin documente de verificare sau constatare, se plătesc în termen de cel mult 15 zile de la data semnării sau a comunicării documentației de verificare sau de constatare, care constituie și înștiințare de plată. În acest caz, în documentele de plată se va indica denumirea actului de verificare, numărul și data acestuia, obligația de plată, precum și organul care l-a întocmit.
În cazul plăților în numerar, obligația bugetară se consideră achitată la data înscrisă în documentul de plată eliberat de unitățile de specialitate.
În cazul achitării prin virament a obligației bugetare data plății este data la care se debitează contul curent al plătitorului, persoană fizică sau juridică, pe baza instrumentelor de decontare specifice, confirmate prin ștampila și semnătura autorizată.
Plata obligațiilor bugetare prin anulare de timbre fiscale se face atât de către persoanele fizice, cât și de persoanele juridice, conform reglementărilor specifice.
1.2.4. Majorări de întârziere și penalități
Orice obligație bugetară neachitată la scadență generează plata unor majorări calculate pentru fiecare zi întârziere, până la data achitării sumei datorate inclusiv.
Calculul majorărilor de întârziere începe cu ziua imediat următoare scadenței bugetare până la data achitării în numerar sau prin virament, ori până la stingerea obligației bugetare prin alte modalități prevăzute de lege (compensare, insolvabilitate, executare silită, prescripție și altele).
Prin data achitării sau stingerii obligației bugetare se înțelege:
data la care compensarea a devenit posibilă, potrivit legii după cum urmează:
– pentru debitele plătite în plus fără existența unui titlu de creanță sau cele plătite ca urmare a unei erori de calcul, data înscrisă în documentul de plată eliberat de unitățile de specialitate;
pentru sumele plătite în plus față de obligațiile datorate, data depunerii deconturilor sau declarațiilor, după caz, precum și data prevăzută în procesul verbal de impunere definitiv;
pentru sumele ce urmează a fi rambursate de la buget (TVA, accize) data depunerii decontului din care rezultă sumele cuvenite a fi rambursate, potrivit reglementărilor specifice în materie.
data documentului prin care obligația bugetară este scăzută din evidența organelor competente, în cazul în care debitorul este în stare de insolvabilitate.
În cazul constatării unor diferențe de obligații bugetare, stabilite de organele competente, calculul majorărilor de întârziere începe cu ziua imediat următoare scadenței obligației bugetare la care s-a stabilit diferența, până în ziua plății inclusiv.
Cota majorărilor de întârziere datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului de Finanțe, corelată cu rata medie a dobânzilor practicată pe piața interbancară, la care se pot adăuga cel mult 20 puncte procentuale.
Începând cu data de 0l.05.l996, data intrării în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 11 /1996, aprobată și modificată prin Legea nr. 108/l996, majorările de întârziere se calculează până la data achitării sumei datorate inclusiv, cuantumul acestora fiind nelimitat.
În cazul debitelor restante la data intrării în vigoare a O.G. nr. 11/l996 aprobată și modificată prin Legea nr. 108/1996, majorările de întârziere se calculează pentru perioada de până la 30.04.1996 inclusiv, conform O.G.nr.34/1995, aprobată prin Legea nr. 99/1995, iar pentru perioada care începe cu data de 01.05.1996 se continuă calculul majorărilor de întârziere până la data achitării debitului restant.
Nevărsarea de către plătitorii obligațiilor bugetare a sumelor calculate și reținute la sursă de către aceștia, potrivit legii, se penalizează după cum urmează:
cu 10% din suma reținută și nevărsată până la 30 de zile;
cu 20% din suma reținută și nevărsată mai mult de 30 de zile.
Penalitatea prevăzută la alineatul precedent se aplică de către organele competente, o singură dată pentru aceeași sumă reținută și nevărsată, iar aceasta nu înlătură obligarea la plata majorărilor de intârziere, conform legii.
În cazul în care societățile bancare nu virează sumele reprezentând creanțe bugetare, care au fost debitate din contul plătitorului, în contul bugetar corespunzator, în termenul prevăzut de dispozițiile legale aplicabile in materie, majorările de întârziere datorate pentru neplata in termen, sunt suportate de către acestea.
Nu se datorează majorări de întârziere pentru sumele datorate cu titlu de majorări, penalități si amenzi de orice fel, stabilite potrivit legii. De asemenea nu se calculează majorări de întârziere la sumele reținute prin poprire pe salariu și pe pensia debitorului. Majorările de întârziere se calculează în lei, atât pentru debitele stabilite în lei, cât și cele stabilite în valută, dacă legea nu prevede altfel.
Pentru debitele datorate în valută, calculul majorărilor de întârziere se efectuează prin aplicarea cotei majorărilor de întârziere asupra debitului datorat in valută, transformat în lei la cursul de schimb valutar din ziua scadenței debitului.
Termenele de prescripție la stabilirea și la executarea silită a majorărilor de întârziere sunt aceleași cu cele prevăzute pentru obligația bugetară la care se calculează.
În urma verificării evidenței primare întocmite la SC AGROMEC SA Hărman, în perioada 01.12.1996 – 31.08.1997, privind modul de virare a impozitului pe salarii, s-au constatat următoarele:
Studiu de caz.
Din situația prezentată a rezultat nevirarea în totalitate și la termen a impozitului pe salarii datorat, societatea având de virat suma de 8.932.631 lei reprezentând impozit pe salarii, suma de l.935.423 lei reprezentând majorări de întârziere și suma de 4.011.273 lei reprezentând penalități de întârziere.
Datorită neadaptării la condițiile economice de piață și a blocajului financiar existent în economia românească o mare parte a agenților economici, cu pondere mai mare cei cu capital de stat sau furnizorii și beneficiarii, aceștia au intrat în imposibilitatea de plată, preferând ca lichiditățile financiare să le folosească la achitarea drepturilor salariale sau a furnizorilor de materii prime și energie. Astfel s-au acumulat restanțe la bugetul statului formate din impozite și taxe, dar și majorări de întârziere, cuantumul acestora depășind în multe cazuri debitul pentru care s-au calculat.
În același timp datorită slabei colectări a veniturilor la bugetul statului și bugetele locale, mulți agenți economici au preferat să utilizeze creditul fiscal / impozite și taxe (restante) în derularea activității economice, bazându-se pe ideea că legislația viitoare le va acorda facilități și cu privire la reducerea sau scutirea majorărilor de întârziere. Un exemplu în acest sens ar fi O.G.nr. 15/1996 care prevedea că debitele restante la 31.12.1995 achitate până la 31.12.1996 vor fi scutite integral de majorări de întârziere, și scutite cu 50% pentru cele achitate până la 31.12.1997, termen redus ulterior la 31.03.1997.
1.3. Politica fiscală si importanța acordarii facilitaților la plata creanțelor bugetare.
Sistemul fiscal, ca de altfel orice sistem, nu-și poate atinge scopul într-un mod eficient fară o organizare precisă, riguroasă și rațională. În acest sens Ministerul Finanțelor a creat posibilitatea acordării unor facilități la plata creanțelor bugetare.
Ministerul Finanțelor și organele sale teritoriale pot acorda înlesniri la plata sumelor datorate bugetului de stat și bugetulului trezoreriei statului astfel:
amânări la plată pentru orice fel de impozite, taxe sau alte venituri bugetare, inclusiv majorări de întârziere;
eșalonări la plata creanțelor bugetare, inclusiv a majorărilor de întârziere care pot începe cu o perioadă de grație de pâna la 6 luni. Această perioadă este cuprinsă în intervalul stabilit în competența fiecărui organ.
scutiri și reduceri la plata majorărilor de întârziere, iar pentru impozite și taxe, numai dacă actele normative care reglementează venitul respectiv prevăzând expres posibilitatea acordării unor asemenea înlesniri la plată.
Scutiri, reduceri, amânări și eșalonări pentru majorările de întârziere aferente sumelor datorate bugetului trezoreriei statului.
Înlesnirile la plată se pot acorda numai pentru sumele neachitate la termenele de plată sau, potrivit reglementărilor în materie, pentru taxele de timbru care se plătesc anticipat. Nu se acordă înlesniri la plata obligațiilor bugetare sub 100 milioane lei pentru persoanelor juridice.
1.3.1 Competența de acordare a înlesnirilor la plată
Competența de soluționare a cererilor de acordare a înlesnirilor la plată se stabilește pe trei niveluri, după cum urmează:
Cu excepția Administrațiilor Financiare de sector din municipiul București, care se incadrează în nivelul de competențe al DGFPCFS județene
Numai pentru sumele stabilite de organele vamale cu ocazia controlului ulterior.
Prin excepție de la prevederile privind competențele de acordare ale înlesnirilor la plată, în cazul impozitelor pe salarii, Direcția de administrare a veniturilor statului și taxe din cadrul Direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene și a municipiului București poate aproba amânarea cu 20 zile a plății acestuia pentru orice sumă.
1.3.2 Procedura de soluționare
Înlesnirile la plată se acordă numai pe baza cererilor motivate, însoțite de documente justificative ale plătitorilor.
Dosarul privind cererea de înlesnire la plată trebuie să cuprindă urmatoarele elemente principale:
elemente de identificare a contribuabilului;
sumele datorate bugetului, menționarea tuturor obligațiilor bugetare restante, chiar dacă se solicită înlesnire la plată numai pentru unele;
natura înlesnirilor solicitate și o succintă prezentare a posibilităților de realizare a programului propus pentru stingerea debitelor;
în situația în care s-au mai depus și s-au mai aprobat cereri pentru acordarea de înlesniri, se vor menționa datele și numerele de înregistrare la organul fiscal competent, precum și modul cum acestea au fost respectate;
situația plății obligațiilor bugetare curente;
data ședinței Consiliului de Administrație în care a fost analizată cererea și s-a hotărât solicitarea înlesnirilor la plata obligațiilor bugetare, semnăturile persoanelor care angajează unitatea solicitantă și ștampila acesteia;
ultimul bilanț contabil, anterior depunerii cererii;
situația creditelor curente până la data cererii și nerambursate;
situația privind rezultatele financiare la zi;
situația obligațiilor față de Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat;
certificatul eliberat de Oficiul Registrului Comerțului în asemenea cazuri;
comunicarea Fondului Proprietății de Stat privind statutul economico-juridic al contribuabilului atunci când se impune, precum și o comunicare de la autoritatea competentă, in cazul Regiilor Autonome;
orice alte elemente și documente considerate utile pentru soluționarea cererii.
În lipsa elementelor prevăzute la punctul 1.3.2 literele a-k, cererea nu va fi înregistrată la organul fiscal competent.
Pentru creanțele bugetare pentru care s-au depus cereri de înlesnire la plată, executarea silită nu va fi pornită sau nu va fi continuată, după caz, până la data comunicării modului de soluționare a acesteia.
Pentru soluționarea fiecărei cereri de înlesnire la plată, vor fi avute în vedere următoarele:
rezultatele verificării care cuprind în principal realitatea datelor prezentate în cererea de acordare a unor înlesniri la plata obligațiilor bugetare, respectarea de către solicitant a termenelor de plată a obligațiilor bugetare curente, situația creditelor angajate de solicitant, existența unor programe de restructurare în derulare, aprobate conform reglementărilor în vigoare;
documentele justificative prezentate de plătitor;
informațiile cuprinse în documentele de control și în evidențele existente la organele fiscale unde este luat în evidență platitorul;
referatul cu concluziile verificării și cu propunerile de rezolvare ale organului competent;
orice alte documente necesare soluționării cererii;
Soluționarea cererilor de înlesniri la plată se face de organele competente astfel:
organul fiscal la care s-a depus cererea de înlesnire la plată va analiza cererea și va întocmi documentația necesară în termen de 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia. În următoarele 5 zile lucrătoare documentația, împreună cu cererea, după caz, vor fi supuse conducerii organului fiscal spre aprobare sau vor fi înaintate organului de nivel superior de competență, împreună cu referatul cuprinzând concluziile și propunerile de soluționare;
organele prevăzute la nivelurile II si III de competență soluționează cererile de înlesnire la plată în termen de 10 zile lucrătoare de la plata primirii documentației;
în cazuri temeinic motivate, conducerea organelor competente poate aproba prelungirea termenelor de soluționare prevăzute la litera a) si b) cu cel mult 10 zile calendaristice.
În cazul în care documentația pentru acordarea înlesnirilor la plată nu poate fi întocmită în termen, din motive dependente sau independente de voința solicitantului cum ar fi neținerea la zi a evidenței contabile, refuzul de a pune la dispoziția organelor de control informațiile solicitate, întreruperea temporară a activității, neprezentarea tuturor documentelor solicitate de organul fiscal în vederea completării dosarului, cererea se respinge, despre aceasta fiind informat și debitorul.
Agentul economic beneficiază de înlesnirile aprobate cu condiția depunerii, în termen de până la 10 zile de la data comunicării, a unei garanții bancare echivalente cu două rate de eșalonare.
Având în vedere obiectul de activitate al debitorului, la eșalonarea la plată a obligațiilor fiscale restante, ratele lunare pot fi inegale. În funcție de constatările organelor de specialitate în lunile în care debitorul înregistrează venituri mai mari, ratele vor fi în concordanță cu acestea.
Nerespectarea înlesnirilor la plată, astfel cum au fost acordate de organul competent, respectiv data stabilită pentru plata ratelor, cuantumul acestora, precum și condițiile stipulate conduc la pierderea valabilității acestora, la calcularea majorărilor de întârziere conform legii, pentru întreaga perioadă, la începerea sau continuarea după caz, a procedurii de executare silită a debitorului. O nouă cerere de aprobare a unor înlesniri la plata obligațiilor bugetare nu poate fi depusă timp de 6 luni de la data constatării nerespectării condițiilor în care a fost aprobată.
Studiu de caz:
Se prezintă în continuare o solicitare de înlesnire la plată a obligațiilor bugetare, adresă prin care se comunică agentului economic soluționarea favorabilă insoțită de graficul de eșalonare, cât și garanția bancară echivalentă a două rate de eșalonare.
S.C. AGROMEC S.A.
Str. Mihai Viteazu,nr.124
Hărman, jud. Brașov
Nr. 82/20.12.1999
Către DGFPCFS Brașov,
În conformitate cu prevederile O.M.F. nr.1283/22.06.1998, vă rugăm să aprobați eșalonarea la plată a obligațiilor bugetare restante înregistrate de societate la data de 31.10.1999 pentru următoarele impozite și taxe:
impozit pe salarii 191.328.420 lei
majorări de întârziere 142.425.800 lei
TVA 152.321.230 lei
majorări de întârziere 109.242.311 lei
Principala cauză a neachitării la termen a obligațiilor fiscale menționate mai sus, o constituie caracterul sezonier al activității societății, prin creditarea defectuasă și în volum insuficient al producției vegetale, cât și valorificarea la prețuri scăzute a producției.
Depunem în acest scop documentele justificative prevăzute de O.M.F. 1283/1998. Față de cele de mai sus vă rugăm a dispune controlul realității celor solicitate potrivit legii și a da curs solicitării noastre.
DIRECTOR GENERAL DIRECTOR ECONOMIC
D.G.F.P.C.F.S.Brașov Nr.4820/04.02.1999
DIRECȚIA IMPOZITE ȘI TAXE
SERVICIUL PERSOANE JURIDICE
Către, Societatea Comercială AGROMEC S.A.
Hărman,str. Mihai Viteazu, nr.124
Județul Brașov
La solicitarea dvs. înregistrată la D.G.F.P.F.S. BRAȘOV sub nr. 14.412/21.12.1999 vă comunicăm că s-a aprobat eșalonarea, în 6 rate lunare a impozitului pe salarii în sumă de 191.328.420 lei cu majorări de întârziere calculate până la data de 31.10.1999 în sumă de 142.425.800 lei, TVA în sumă de 152.321.230 lei cu majorări de întârziere calculate până la data de 31.10.1999 în sumă de 109.242.311 lei, după cum urmează:
Pentru sumele eșalonate mai sus, conform prevederilor O.G.11/1996 art.83, se datorează majorări care, în conformitate cu H.G.R.1461/1996 sunt de 0,05% pentru fiecare zi calendaristică.
Menționăm că nerespectarea înlesnirilor la plată, astfel cum au fost acordate, respectiv data stabilită pentru plata ratelor și cuantumul acestora, conduce la pierderea valabilității acestora, la calculare majorărilor de întârziere pentru întreaga perioadă și la începerea procedurii de executare silită.
DIRECTOR GENERAL DIRECTOR I.T.
BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A.
BRAȘOV
NR.50/10.02.2000
SCRISOARE DE GARANȚIE BANCARĂ
CATRE,
D.G.F.P.C.F.S. BRAȘOV
La cererea clientului nostru SC AGROMEC SA cu sediul în Hărman, str. Mihai Viteazu, nr. 124, județul Brașov, având codul fiscal R1152142, înregistrat la Registrul Comerțului Brașov, sub nr. J 08/120/1991, prin prezenta ne angajăm irevocabil și necondiționat să efectuăm plata datoriilor față de bugetul statului datorate de clientul nostru care suspendă temporar plata acestor datorii, în limita sumei de 188.000.000 lei.
Plata creanțelor către dvs. se face de către noi la prima și simpla cerere scrisă, în toate cazurile în care clientul nostru S.C. AGROMEC S.A. nu achită din proprie inițiativă sumele datorate.
Prezenta scrisoare de garanție este valabilă până la 10.08.2000, și expiră în totalitate și automat dacă cererea dvs. de plată, în scris, și declarația dvs. scrisă, nu a intrat în posesia noastră înainte sau la această dată.
Prezenta scrisoare de garanție devine în mod automat nulă după expirarea termenului de valabilitate chiar în cazul în care nu ne este returnată.
BANCA BCR S.A. BRASOV
DIRECTOR,
Avantajele eșalonării la plată a obligațiilor bugetare sunt reprezentate, atât de micșorarea cotei aplicate pentru calculul majorărilor de întârziere, respectiv 0,05% față de 0,03%, cât și suspendarea oricărei forme de executare silită.
1.3.3. Majorările datorate pentru perioada de amânare și eșalonare la plata obligațiilor bugetare.
Pe perioada amânării sau eșalonării la plată a impozitelor, taxelor și a altor obligații bugetare se datorează majorării în cotă de 0,05% pentru fiecare zi calendaristică a acestei perioade, inclusiv perioada de grație.
Nu se calculează și nu se datorează majorările de 0,05% pentru perioade de amânare și /sau de eșalonare la plată a debitelor reprezentând majorări de întârziere sau obligații bugetare ale agenților economici pentru care s-a instituit regimul special de supraveghere economico-financiar.
Majorările datorate pe perioada de acordare a amânării sau eșalonării la plată se calculează de către organele fiscale competente care țin evidența și urmăresc derularea înlesnirilor la plată, aprobate și care transmit contribuabililor cuantumul majorărilor datorate.
Calculul majorărilor se face începând cu data comunicării adresei de aprobare a cererii de înlesnire la plată, iar cuantumul acestora se achită odată cu ultima rată a debitului stabilit de organul competent. Până la data comunicării adresei de aprobare a cererii de înlesnire la plată se calculează majorări de întârziere în cuantumul stabilit legal.
Calculul majorărilor se face prin înmulțirea sumei de plată datorată, pentru care s-a aprobat înlesnirea la plată, cu cota majorării și cu numărul de zile calendaristice ale intervalului de timp.
Studiu de caz
Prin adresa transmisă la data de 20.08.1998 s-a comunicat contribuabilului aprobarea înlesnirii la plată, după cum urmează:
eșalonarea la plata sumei de 356.000.000 lei reprezentând TVA în sumă de 190.000.000 lei, majorări de întârziere aferente în sumă de 166.000.000 lei în 6 rate lunare, cu o perioadă de grație de 6 luni astfel:
Calculul majorărilor:
pentru perioada de grație 20.08.1998 –28.02.1999:
zile x 190.000.000 lei x 0,05% = 17.480.000 lei
pentru perioada eșalonării :
21 feb.-20 martie 1999 = 28 zile x 158.000.000 x 0,05% = 2.212.000 lei
21 mart.-20 apr.1999 = 31 zile x 126.000.000 x 0,05% = 1.953.000 lei
21 apr.- 20 mai 1999 = 30 zile x 94.000.000 x 0,05% = 1.410.000 lei
21 mai -20 iun. 1999 = 31 zile x 62.000.000 x 0,05% = 961.000 lei
21 iun.-20 iul. 1999 = 30 zile x 30.000.000 x 0,05% = 450.000 lei
TOTAL = 24.466.000 lei
Majorările calculate se plătesc odată cu ultima rată a debitului, respectiv 20.07.1999.
În cazul în care debitorul beneficiar al unei înlesniri la plată achită debitul integral într-o perioadă mai mică decât cea acordată prin înlesnire, organul fiscal teritorial, la cererea contribuabilului, va recalcula cuantumul majorării în funcție de perioada reală în care a fost făcută plata.
1.3.4. Dispoziții finale
Conducerile organelor abilitate să acorde înlesniri la plată, indiferent de nivelul de competență, vor urmări permanent ținerea evidenței acestor lucrări, stadiul soluționării, respectarea termenelor și vor răspunde de rezolvarea acestora în cadrul reglementărilor legale și în termenele stabilite de acestea .
Organele care soluționează cereri de înlesniri la plată, indiferent de nivelul lor de competență, sunt obligate să țină evidență separată a acestora.
CAPITOLUL II : MĂSURI ASIGURATORII
Pentru creanțele bugetare ce urmează a fi stabilite de către instanțele judecătorești, Ministerul Finanțelor și instituțiile publice pot cere, o dată cu introducerea acțiunii împotriva debitorului și a persoanelor care, potrivit legii, răspund solidar cu acesta, ca instanța să dispună măsuri asiguratorii, cum sunt: popriri asiguratorii asupra veniturilor, sechestul asigurărilor asupra bunurilor mobile, ipoteca asiguratoare asupra bunurilor imobile ce aparțin celor chemați în judecată și orice altă măsură de indisponibilizare a veniturilor și bunurilor urmăribile pentru asigurarea realizării creanțelor bugetare.
Măsurile de asigurare depuse de instanțele judecătorești, precum și de alte organe competente, se aduc la îndeplinire de către organele de executare, potrivit dispozițiilor privind executarea silită a creanțelor bugetare, dacă legea nu prevede altfel.
Organul care aplică măsurile asiguratorii încheie un proces verbal în care se consemnează toate operațiunile efectuate. Veniturile și bunurile urmăribile se indisponibilizează în măsura necesară asigurării realizării creanței bugetare.
În cazul inscripției ipotecare, un exemplar al procesului verbal întocmit de organul de executare , precum și o copie certificată de pe încheierea instanței sau de pe dispoziția organului competent se vor transmite organului de executare în a cărei rază teritorială este situat imobilul, care, potrivit legii, are competența de a solicita efectuarea inscripției ipotecare în registrul special de publicitate imobiliară ori în evidențele de carte funciară, după caz. Actele de dispoziție care ar putea interveni ulterior inscripției ipotecare sunt nule de drept față de creditorii urmăritori .
Sechestrul asigurator se aplică înainte de expirarea termenului de plată, în cazurile în care organele competente apreciază că debitorul intenționează să înstrăineze bunul supus executării silite și nu are alte bunuri care să poată fi urmărite. Sechestrul asigurator devine executor după expirarera termenului de plată.
În cazul sechestrului asigurator se procedează astfel:
obiectele din metale sau pietre prețioase, titlurile de valoare, obiectele de artă și colecțiile de valoare, obiectele de muzee se ridică în mod obligatoriu și se depun la o unitate a Băncii Naționale a României ori se dau în custodia muzeelor sau a altor unități abilitate;
mijloacele de plată străine se ridică în mod obligatoriu și se depun spre păstrare la o unitate bancară abilitată să efectueze operațiuni în valută ;
sumele în lei, ridicate cu ocazia măsurilor de asigurare, se consemnează la unitățile abilitate, pe numele debitorului . Depunerea bunurilor ori a sumelor se face la dispoziția organului care a încuviințat măsurile de asigurare, căruia i se predă documentul de depunere, în termen de 3 zile de la data depunerii .
În cazul în care, prin măsurile asiguratorii dispuse, nu se asigură realizarea integrală a creanței bugetare, iar organul de executare constată existența și a altor venituri sau bunuri ce pot constitui obiectul acestor măsuri, se poate cere instanței judecătorești sau organului care a încuviințat măsurile asiguratorii să hotărască completarea măsurilor dispuse anterior.
Dacă valoarea bunurilor proprii ale debitorului nu acoperă creanța bugetară, măsurile de asigurare pot fi aplicate și asupra bunurilor comune ce aparțin debitorului și soțului acestuia. La cererea oricărei părți, instanța va hotărî împărțirea bunurilor comune.
Împotriva actelor de aplicare a măsurilor asiguratorii, cel interesat poate face contestație la instanța judecătorească competentă, dacă legea nu prevede altfel.
Colegiul Jurisdicțional din cadrul Curții de Conturi a României, Județul Brașov a emis ordinul de executare nr. 22 din 09.03.1998.
CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI
COLEGIUL JURISDICȚIONAL AL JUDEȚULUI BRAȘOV
LOCATITATEA BRAȘOV , STR.MUREȘENILOR, NR. 12
ORDIN DE EXECUTARE NR. 22
ANUL 1998 LUNA MARTIE ZIUA 9
Subsemnatul Ionescu Gheorghe președintele Colegiului Jurisdicțional al Jud. Brașov .
Având în vedere sentința /decizia nr. 47 din 18 ian.1998 pronunțată în dosarul nr. 45/1997 a acestui Colegiu Jurisdicțional /a Secției jurisdicționale /a Curții de Conturi, definitivă și irevocabilă, prin care debitorul SC ROMBUZ SA Brașov a fost obligat către bugetul statului-DGFPCFS Brașov
la plata sumei de 2.250.832.412 lei cu titlul de obligații fiscale : 1.232.421.622 lei-impozit profit, 625.420.321 lei majorări impozit profit, 295.415.021 lei impozit salarii, 97.575.448 lei majorări impozit salarii la dobânda aferentă de 0,25% / zi de la data de 18 ian.1998 până la data plății creanței și a sumei de 100.000 lei cheltuieli de judecată.
În baza prevederilor art.85 și art.86 din Legea nr. 94/1992 și art.374 din Codul de procedură civilă :
ORDON
Executarea silită, potrivit legii prin luarea măsurilor asiguratorii asupra veniturilor, bunurilor mobile și imobile ale debitorului SC ROMBUZ SA Brașov fiul lui_____ și al ______ născut la data de __________, în localitatea ________________ județul ________domiciliat /cu sediul în localitatea Brașov, str. Carpaților, nr. 18, bloc _____sc.____ et.____ ap.____sector /județul Brașov, având locul de muncă la ______________în funcția( calitatea ) de _________
Până la concurența sumei de 2.250.832.412 lei reprezentând obligatiile fiscale:
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
cu dobânda aferentă de 0,25 % / zi de la data de 18 ian.1998 până la plata creanței, plus cheltuieli de judecată în sumă de 100.000 lei , în favoarea creditoarei DGFPCFS Brașov cu sediul în Brașov, str. B-dul Eroilor, nr. 8,județul /sectorul Brașov .
Prezentul ordin constituie titlu executoriu.
PRESEDINTE
L.S.
Studiu de caz:
Se solicită din partea serviciului de colectare a veniturilor din cadrul DGFPCFS Brașov catre Judecătoria Brașov, Cartea Funciară o inscripție ipotecară asupra bunurilor imobile reprezentate de grajd de animale și teren aferent aflate în patrimoniul S.C. AGROMEC S.A. Hărman.
CATRE,
JUDECĂTORIA BRAȘOV
-CARTEA FUNCIARĂ-
OBIECT: INSCRIPȚIE IPOTECARĂ
În aplicarea articolului 17 alin.4 și 5 a art.59 din O.G. nr.11/1996, în vederea lichidării obligațiilor fiscale ale debitorului S.C. AGROMEC S.A cu sediul în Hărman, Str.Mihai Viteazul, Nr.321, cod fiscal R1567240, am exercitat forma de executare silită asupra bunurilor imobile menționate in procesul verbal de identificare nr.10460 din 20.11.1998.
În conformitate cu art.58 și 59 din O.G. nr.11/1996, alăturat, vă transmitem un exemplar din procesul verbal de identificare a bunurilor imobile menționat în vederea inscripției ipotecare solicitată, cât și o xerocopie a titlului executoriu în raza căruia s-a început procedura de executare silită.
Bunurile imobile sunt reprezentate de grajd de animale în suprafața de 850mp și teren aferent în suprafața de 2800mp, numar topografic 4025/10/2/1, situat în comuna Hărman, Str.Mihai Viteazul, Nr.320, Jud. Brașov.
Conform art.105 din O.G. nr.11/1996, operațiunea este scutită de taxa de timbru.
AVIZAT
DIRECTOR ȘEF SERVICIU
Rolul inscripțiilor ipotecare asupra bunurilor imobile în evidențele de publicitate imobiliară este acela de a înscrie în actul juridic care dovedește proprietatea bunului, respectiv extrasul de carte funciară sau titlul de proprietate sarcinile care greveaza imobilul.
CAP.III EXECUTARE SILITĂ
3.1. Procedură generală
Procedura generală de executare silită presupune:
A. Înștiințare de plată ca act premergător executării silite
Înștiințarea de plata ca act premergător executării silite este un act prin care organul de executare îi notifică debitorului suma de plată datorată. Comunicarea înștiințării de plată se face prin: poștă, cu scrisoare recomandată și confirmare de primire; agenți fiscali; afișare.
Studiu de caz.
Având în vedere că Voiculescu Ion domiciliat în Prejmer, Str.Nouă, Nr.14, Jud. Brașov, figurează în evidențele fiscale ale DGFPCFS Brașov, cu cladire, teren aferent, autoturism și tractor, acesta datorează la data de 16.10.1998 următoarele taxe: impozit clădiri în sumă de 624.000 lei, impozit teren în sumă de 86.000 lei și taxa auto în suma de 82.000 lei. Pentru nevirarea acestora la data scadentă s-au calculat majorări de întârziere în suma de 61.360 lei. Serviciul de colectare a veniturilor comunică prin poștă prin scrisoare recomandată și confirmare de primire înștiințarea de plată nr.20340 din 10.10.1998.
MINISTERUL FINANȚELOR
DGFPCFS A JUD. BRAȘOV
UNITATEA FISCALA D.A.V.S
SERV. DE COLECTARE A VENITURILOR
STR. B-DUL EROILOR NR.8
LOCALITATEA BRAȘOV
NR. DOSAR EXECUTARE 20340/16.10.1998
Persoana care poate fi contactată
Dna/Dl. Hârlab Mihai
Nr. Tel. 415677/121
Între orele 8 – 10
Către VOINESCU IOAN
Cod Fiscal /nr.rol. 124/1993
Str.Nouă, Nr.44
Localitatea Prejmer jud. Brașov
Va notificăm că figurați în evidențele fiscale ale unitații noastre, cu obligații bugetare de plată restante reprezentând:
Vă invităm ca, în termen de 15 zile de la primirea prezentei, să achitați sumele menționate mai sus pentru care a expirat termenul legal de plată sau să faceți dovada plății acestora.
Am aprecia dacă sumele datorate ar fi plătite cât mai curând posibil, limitând astfel acumularea de majorări de întârziere.
Dacă aveți nelămuriri în legătură cu această scrisoare, puteți contacta persoana ale cărei nume și adresă figurează mai sus, la sediul nostru sau la nr. de telefon menționat.
Această scrisoare constituie ÎNȘTIINȚARE DE PLATĂ și vă este comunicată în temeiul art. 23 alin. 1 din O.G. nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, aprobată prin Legea nr. 108/1996.
Vă mulțumim pentru cooperare.
Cond. unității fiscale, Șeful compartimentului
L.S. de urmărire și încasare,
………………………………………………………………………………………
În unele cazuri înștiințările de plată sunt întocmite de titlurile executorii, care stau la baza începerii procedurii de executare silită. Dintre acestea întâlnim procese verbale de constatare a contravenției, procese verbale de verificare, declarații fiscale, procese verbale de impunere, declarații vamale, etc. În aceste cazuri este necesară confirmarea de primire a actului ce constituie înștiințare de plată din partea debitorului.
B. Comunicarea somației
Dacă debitorul nu a efectuat plata în termenul prevăzut în ănștiințarea de plată se începe procedura de executare silită prin comunicarea somației.
Studiu de caz.
Având în vedere că în urma înștiințării de plată nr. 20340 din 16.10.1998 debitorul Voinescu Ioan a achitat la Trezoreria Brașov taxa auto în sumă de 82.000 lei și majorări de întârziere aferente taxei auto în sumă de 8.385 lei cu chitanța nr. 38421/26.10.1998,( 82.000 lei x 10 zile x 0,25% = 2.050 lei + 6.335 lei = 8.385 lei) pentru debitele restante reprezentând impozit clădiri și impozit teren s-au actualizat majorările de întârziere, comunicându-se debitorului somația de plată nr. 20340 din 02.11.1998.
Impozit clădiri:
624.000 lei x 16 zile x 0,25% = 24.960 lei + 48.360 lei = 73.320 lei
Impozit teren:
86.000 lei x 16 zile x 0,25% = 3.440 lei + 6.665 lei = 10.105 lei
MINISTERUL FINANȚELOR
DGFPCFS A JUD. BRAȘOV
UNITATEA FISCALĂ D.A.V.S.
SERV. DE COLECTARE A VENITURILOR
STR. B.DUL EROILOR NR. 8
NR. DOSAR EXECUTARE 02/02.11.1998
Către VOINESCU IOAN
Cod fiscal /nr. vol. 124/1993
Str. Nouă, nr. 44
Localitatea Prejmer Județul Brașov
SOMAȚIE
În baza art. 23 alin.2 din O.G.nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare vă înștiințăm că figurați în evidențele fiscale ale DGFPCFS Brașov – Percepția Fiscală Prejmer, cu umătoarele sume de plată, pentru care s-a pornit executarea silită în temeiul titlului executoriu nr. 10 din 01.11.1998, borderou debit nr. 124/66 a cărei copie v-o transmitem alăturat:
*) Majorările de întârziere se vor calcula în continuare până la data plății inclusiv.
Dacă în termen de 15 zile de la primirea prezentei somații, nu veți achita sumele menționate pentru care termenul legal de plată a expirat, în baza prevederilor art. 40 din O.G. nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, se va proceda la aplicarea modalităților de executare silită. Toate cheltuielile ocazionale de realizare a sumelor arătate mai sus, începând cu transmiterea acestei somații, vor fi suportate de către dvs.
Rămânem în continuare la dispoziția dvs. și vă mulțumim anticipat pentru plată.
Conducătorul unității fiscale, Șeful compartimentului,
L.S. de urmărire și încasare
Somația este obligatorie și se comunică debitorului astfel:
prin poștă, cu scrisoare recomandată și confirmare de primire;
prin funcționarii organelor de executare, în care debitorul semnează o adeverință de primire a somației, sau prin publicarea în cotidiene de largă circulație.
Studiu de caz.
Somația de plată nr. 20340 din 02.11.1998 a fost comunicată debitorului Voinescu Ioan de către reprezentantul organului de executare completându-se adeverința de primire a somației cu același nr.:
MINISTERUL FINANȚELOR
DGFPCFS A JUD. BRAȘOV
UNITATEA FISCALĂ D.A.V.S.
SERV. DE COLECTARE A VENITURILOR
STR. B-DUL EROILOR NR. 8
LOCALITATEA BRAȘOV
NR. DOSAR EXECUTARE 02 /02.11.1998
ADEVERINȚĂ DE PRIMIRE A SOMAȚIEI NR. 20340
Am primit somația, precum și copia de pe titlul executoriu, astăzi 06(șase) luna noiembrie anul 1998 ora 10,30
Numele/prenumele/denumirea/calitatea persoanei care primește somația și semnează adeverința Voinescu Ioan în calitatea de debitor din localitatea Prejmer str. Nouă nr. 44 Buletin de identitate/pașaport/legitimație/seria G.B. nr. 583943 eliberat de Poliția Brașov.
Prezenta a fost întocmită în temeiul prevederilor O.G.nr. 11 / 1996 privind executarea creanțelor bugetare, aprobată prin legea nr. 108/1996.
Reprezentantul organului de executare Semnătura (ștampila)
Numele și prenumele MIHAI HÂRLAB persoanei care primește
Nr. legitimație 479/1997 somația
Funcția inspector
Semnătura …………………………….
Dacă debitorul nu este găsit la domiciliu, funcționarul organului de executare înmânează somația oricărei persoane care locuiește cu debitorul ori administratorului, în cazul când debitorul are domiciliul sau sediul într-o clădire compusă din mai multe apartamente. Dacă debitorul și persoanele menționate refuză să primească somația, funcționarul organului de executare o afișează la ușa locuinței debitorului sau pe ușa principală a clădirii și încheie proces verbal de îndeplinire a obligației de comunicare a somației.
Datorită faptului că debitorul Voinescu Ioan refuză primirea somației de plată nr. 20340 din 02.11.1998, reprezentantul organului de executare a afișat-o la avizierul imobilului întocmind proces verbal privind comunicarea somației.
MINISTERUL FINANȚELOR
DGFPCFS A JUD.BRAȘOV
UNITATEA FISCALĂ D.A.V.S.
SERV. DE COLECTARE A VENITURILOR
STR. B.DUL EROILOR NR. 8
LOCALITATEA BRAȘOV
NR. DOSAR EXECUTARE 02/02.11.1998
PROCES VERBAL
PRIVIND COMUNICAREA SOMAȚIEI
ÎNCHEIAT ASTĂZI 02 LUNA 11 ANUL 1998
În baza art. 23 din O.G. nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, probată prin Legea nr. 108/1996 subsemnatul Hârlab Mihai, având funcția de inspector cu legitimația nr. 479/1997, m-am deplasat la debitorul Voinescu Ioan din localitatea Prejmer, str. Nouă, nr. 44, nr. rol /cod fiscal 124/1993 în vedera comunicării somației nr. 20340/02.11.1998 emis de Serviciul de colectare a veniturilor însoțită de titlul executoriu nr. 10/01.11.1998 emis de Serviciul control fiscal.
Somația a fost înmânată / afișată la avizierul existent pe poarta imobilului din str. Nouă, nr. 44.
Semnătura reprezentantului
organului de executare
În situația în care domiciliul sau sediul debitoriului, este neidentificat sau clădirea în care se află acesta s-a dărâmat, a devenit de neînlocuit sau se află într-o altă situație asemănătoare, somația se va publica în cel puțin două cotidiene de largă circulație.
Debitorii incapabili vor fi somați prin reprezentanții lor legali la domiciliul sau sediul acestora din urmă.
Când se constată că debitorul nu se găsește la domiciliul sau reședința sa, și se află în una din situațiile următoare, se va proceda astfel:
personalul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României, cetățenii români trimiși ca funcționari la organizații internaționale, precum și membrii lor de familie care locuiesc cu ei, aflați în străinătate, vor fi somați prin Ministerul Afacerilor Externe;
cetățenii români, alții decât cei menționați anterior aflați în străinătate în interes de serviciu, vor fi somați prin persoanele juridice care i-au trimis;
pentru debitorii care își satisfac stagiul militar, care sunt concentrați ori aflați în misiune, somația se transmite la comandamentul militar din raza teritorială a organului de executare;
pentru cei care alcătuiesc echipajul unui vas de comerț, comunicarea somației se face, în lipsa unui domiciliu cunoscut, la căpitănia portului unde este înregistrat vasul;
pentru debitorii care execută o pedeapsă privativă de libertate, comunicarea somației se face la sediul penitenciarului;
pentru bolnavii aflați în spitale, ospicii, sanatorii sau alte așezăminte similare, comunicarea somației se face la sediul acestora.
În situațiile menționate la alineatul precedent, transmiterea somațiilor se realizează prin poștă cu scrisoare recomandată și confirmare de primire.
Dovada comunicării somației constând în confirmarea de primire, în cazul comuncării prin poștă, adeverința de primire sau proces verbal, în cazul comunicării somației prin funcționarii organelor de executare, se înscrie în evidențele organului de executare și se anexează la dosarul de executare.
Somația de plată reprezintă primul act de executare silită în vederea recuperării creanțelor bugetare. Având în vedere acest lucru, din practică am constatat că, în momentul recepționării ei de către debitori, aceștia încearcă în funcție de posibilități să-și stingă în totalitate sau în parte obligațiile bugetare, prin plata efectivă sau prin alte modalități prevăzute de lege. În funcție de mărimea obligației și de posibilitățile financiare prezente și cele viitoare, în vederea suspendării măsurilor de executare silită, debitorii solicită înlesniri la plată. În cazul debitorilor rău platnici, somația de plată este ineficientă, datorită faptului că este o măsură cu efect scriptic și nu practic.
Efectul somației este mai mult de ordin psihologic, debitorii văzând în acesta trecerea sub observația organelor fiscale a modului de achitare a creanțelor bugetare.
C. Organele de executare
Pentru creanțele bugetare administrate de către Ministerul Finanțelor, precum și cele gestionate de către instituțiile publice, constând în venituri stabilite prin lege, care constituie resurse ale bugetului de stat sau ale bugetelor locale, după caz, sunt abilitate să aducă la îndeplinire măsurile asiguratorii și să efectueze procedura de executare silită, organele de specialitate ale direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene și a municipiului București și unitățile subordonate acestora, unitățile subordonate Direcției
Generale a Vămilor numai pentru creanțele determinate în vamă, care sunt denumite în continuare organe de executare.
Creanțele trezoreriei statului, astfel cum sunt definite de reglementările legale în materie, se execută silit de către organele de specialitate competente să gestioneze bugetul trezoreriei statului.
Creanțele bugetare care se încasează, se administrează, se contabilizează și se utilizează de instituțiile publice, provenite din veniturile extrabugetare, precum și cele rezultate din raporturi juridice contractuale, se execută prin împuterniciții proprii.
În cazul în care instituțiile publice transmit spre executare silită organelor prevăzute anterior, debite reprezentând venituri extrabugetare, sumele realizate astfel nu fac venit la bugetul de stat sau la bugetul local, după caz.
Personalul organelor de executare imputernicit să aplice măsurile de executare silită, îndeplinește o funcție ce implică exercițiul autorității de stat.
Având în vedere situația economiei naționale, în care un număr tot mai mare de persoane juridice sau fizice înregistrează obligații bugetare restante, importanța organelor de executare este în continuă creștere. De eficiența acestora depinde volumul bugetului de stat sau bugetelor locale, după caz. Pentru ca aceasta să fie cât mai ridicată, ar trebui puse în aplicare sau îmbunătățite prevederile legale privin stimularea organelor de executare în funcție de realizări.
D. Titlul executoriu
Executarea silită a creanțelor bugetare poate fi pornită numai în temeiul unui titlu executoriu emis de organul competent potrivit legii, ori al unui alt înscris căruia legea îi recunoaște caracterul de titlu executoriu. Titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța bugetară este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent, ori în alt mod prevăzut de lege.
Pentru obligațiile bugetare reprezentând impozite, taxe, contribuții, amenzi, majorări de întârziere și alte sume datorate și neachitate la termenul legal de plată, titlul executoriu îl constituie actul emis sau aprobat de organul competent prin care se stabilesc.
În cazul în care suma neachitată la scadență din obligația bugetară a fost stabilită de organele competente ale Ministerului Finanțelor, organul de executare va întocmi pentru fiecare creanță, câte un act distinct, denumit titlu executoriu. Pentru debitorii obligați în mod solidar la plata creanțelor bugetare, se va putea întocmi un singur titlu executoriu.
Pentru celelalte obligații bugetare, altele decât cele prevăzute anterior, constante și individualizate în titlu de creanță, titlul executoriu se constituie la data expirării termenului de plată prevăzut de lege sau la data stabilită de organul competent, ori în cazul celor asupra cărora s-a pronunțat o instanță judecătorească sau un organ administrativ, titlul executoriu este hotărârea judecătorească, definitivă și irevocabilă, respectiv decizia emisă de organul administrativ.
Studiu de caz.
În urma verificării efectuate de către serviciul de colectare a veniturilor din cadrul DGFPCFS Brașov în evidențele trezoreriei Brașov s-a constatat că S.C. SMART PROD S.R.L. nu și-a achitat obligațiile fiscale reprezentând T.V.A., impozit salarii și impozit profit, în sumă totală de 603.774.919 lei conform declarației fiscale înregistată la Percepția fiscală Prejmer sub nr. 2241din 25.04.1998. S-au calculat majorări de întârziere în sumă de 9.868.399 lei, întocmindu-se titlul executoriu nr.10 din 04.05.1998.
MINISTERUL FINANȚELOR
DGFPCFS A JUD.BRAȘOV
UNITATEA FISCALĂ D.A.V.S.
SERV. DE COLECTARE A VENITURILOR
STR. B-DUL EROILOR NR. 8
LOCALITATEA BRAȘOV
NR. 2241 DATA 04.05.1998
TITLUL EXECUTORIU NR. 10
Numele și prenumele/denumirea debitorului SC SMART PROD SRL
Domicilul/sediul debitorului jud. Brașov, localitatea Hărman, str. Principală nr. 40
Alte date de identificare ale debitorului cod fiscal R1121540
Sume datorate: 613.643.318 lei.
Prezentul înscris constituie titlu executoriu în baza prevederilor art. 25 alin. 4 din O.G. nr. 11 / 1996 privind executarea creanțelor bugetare, aprobată prin Legea nr. 108 / 1996.
Data emiterii 04.05.1998
Conducătorul (directorul)
organului de executare,
semnătura,
L.S.
Titlul executoriu întocmit de organele de control Direcția Control Financiar de Stat, Direcția de impozite și taxe, Secția Gărzii Financiare din cadrul Direcției Generale Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat județene și a municipiului București și Direcția Generală a Controlului Financiar de Stat și Garda Financiară, din structura Ministerului Finanțelor, privind obligațiile bugetare reprezentând impozite și taxe, contribuții, majorări de întârziere, (constând în diferențe sau în obligațiile determinate de plătitor și cele legal datorate sau în obligații bugetare datorate pentru obținerea de venituri din activități neautorizate) este reprezentat de o dispoziție de urmărire.
Studiu de caz.
În urma controlului fiscal exercitat de Garda Financiară asupra SC SMART PROD SRL s-au constatat obligații bugetare reprezentând impozit pe profit aferent lunii ianuarie 1998 în sumă de 38.521.422 lei nedeterminat de plătitor și majorări de întârziere aferente impozitului pe profit în sumă de 4.252.765 neînregistrate în evidența contabilă. În timpul controlului s-au achitat 8.500.000 reprezentând impozit pe profit și 1.500.000 lei reprezentând majorări de întârziere.
În baza procesului verbal nr. 5621 din 10.05.1998 s-a emis dispoziția de urmărire nr.32 care a fost transmisă organelor de executare.
MINISTERUL FINANȚELOR
GARDA FINANCIARĂ
NR. 32 DIN 11.05.1998
DISPOZIȚIE DE URMĂRIRE NR. 32
În urma controlului efectuat în baza reglementărilor legale la SC SMART PROD SRL cu sediul/domiciliul în Hărman str. Principală nr. 40 jud. Brașov codul fiscal /BI R1121540, s-au constatat următoare obligații bugetare repărezentând impozite, taxe, contribuții, majorări de întârziere, constând în diferențe dintre obligații dereminate de plătitor și cote legale datorate sau în obligații bugetare datorate pentru obținerea de venituri din activități neautorizate ce au fost stabilite prin procesul verbal înregistrat sub nr. 5621 din 10.05.1998.
Majorările de întârziere au fost calculate până la data de 05.05.1998.
În conformitate cu art. 25 alin. 3 din O.G. nr. 11 / 1996 privind executarea creanțelor bugetare, aprobată prin Legea nr. 108 / 1996, prezenta dispoziție constituie titlu executoriu.
Conducătorul organului de control,
L.S.
Organele împuternicite să emită titluri executorii care privesc creanțe bugetare au obligația să transmită aceste titluri organelor de executare competente să aplice măsurile de executare silită, în a căror rază teritorială își are domiciliul sau sediul debitorul ori unde este luat în evidența fiscală în termen de 30 zile de la data emiterii sau de la data care dobândește acest caracter.
Titlurile executorii constând în dispoziții de urmărire se transmit spre executare silită în termen de 30 zile de la data întocmirii lor. Hotărârile judecătorești irevocabile ori definitive și executorii se transmit în termen de 30 zile de la data la care au devenit irevocabile, respectiv definitive și executorii.
În cazul proceselor verbale de constatare a contravențiilor și de aplicare a amenzii supuse căilor de atac prevăzute de Legea nr. 105 / 1997 pentru soluționarea obiecțiunilor, contestațiilor și a plângerilor asupra sumelor constatate și aplicate prin actele de control sau impunere ale organelor Ministerului Finanțelor, termenul de 30 zile se calculează de la data la care a expirat termenul de plată voluntar a amenzii.
Procesele verbale de constatare a contravenției și de aplicare a amenzii supuse căilor de atac prevăzute de Legea nr. 32 / 1968 privind constatarea și sancționarea contravențiilor, se transmit în termen de 30 zile de la data la care procesul verbal a rămas definitiv prin neexercitarea căii de atac. Atunci când contravenientul a exercitat calea de atac în condițiile prevăzute de lege, titlul executor constând în hotărâre judecătorească, trebuie să fie transmis conform celor menționate anterior cu privire la hotărârile judecătorești.
Titlurile executorii se transmit prin adresă care cuprinde: emitentul, temeiul legal al transmiterii titlul executoriu spre executare, debitorul și domiciliul sau sediul său, alte elemente de identificare (buletin de identitate, nr. de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului, cod fiscal), natura debitului și suma de plată.
În cazul în care au fost luate măsuri asiguratorii, cu adresa de comunicare a titlului executoriu se transmit și copii certificate de pe procesele verbale de aducere la îndeplinire a acestor măsuri.
Titlul executoriu reprezintă punctul de pornire în procedura de executare silită. O copie a acesteia trebuie să însoțească somația de plată în momentul comunicării ei, adresa de înființare a popririi în momentul comunicării terțului poprit și adresa de înființare a inscripției ipotecare în momentul comunicării organelor de evidență a publicității imobiliare.
Organele de executare vor confirma primirea titlului executoriu transmis de către alte organe decât cele ale Ministerului Finanțelor, în termen de 30 zile de la primirea acestuia, dacă debitorul își are domiciliul sau sediul în raza sa teritorială. Atunci când domiciliul sau sediul debitorului se află în raza teritorială a altui organ de executare, titlul executoriu împreună cu dosarul executării se vor comunica acestuia, căruia îi revine obligația de confirmare a debitului în condițiile de mai sus. Despre această măsură va fi încunoștiințat și organul de la care a fost primit titlul executoriu.
E. Organele competente să procedeze la executarea silită
Sunt competente să procedeze la aplicarea măsurilor de executare silită organele de executare în a căror rază teritorială se află domiciliul sau sediul debitoriului ori unde este luat în evidență fiscală și cele în a căror rază teritorială acesta deține bunuri urmăribile. Coordonarea întregii executări revine organului în a cărei rază teritorială își are sediul sau domiciliul debitorul sau unde este luat în evidență fiscală debitorul, după caz.
Organul de executare coordonator este competent să procedeze la executarea silită prin poprire chiar dacă domiciliul sau sediul terțului poprit se află pe raza teritorială a altui organ de executare.
În situațiile în care se constată existența pericolului de înstrăinare, substituire sau de sustragere de la executare a bunurilor și veniturilor urmăribile ale debitorului, organul de executare coordonator are obligația să procedeze, indiferent de locul unde se află bunurile sau veniturile debitorului, la aplicarea măsurilor de indisponibilizare a acestora, constând în:
înființarea popririi asupra veniturilor debitorului urmărit în funcțiile de condițiile executării silite, de continuarea acesteia sau de sesizarea organului de executare pe raza căruia se află domiciliul sau sediul terțului poprit;
sechestrarea bunurilor mobile, indisponibilizarea bunurilor imobile, indisponibilizarea bunurilor imobile urmate de sesizarea organului de executare pe raza căruia se află bunurile urmăribile.
În cazul debitorilor solidari debitul se comunică spre executare unui singur organ de executare coordonator al întregii executări silite și anume aceluia în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul debitorul despre care există indicii că deține mai multe bunuri sau venituri urmăribile. Organul de executare coordonator înscrie în întregime debitul în evidențele sale și comunică întregul debit fiecărui organ de executare în a cărei rază teritorială domiciliază sau își are sediul ceilalți codebitori. Organele de executare sesizate înscriu debitul în evidența nominală și procedează la executarea silită. Sumele realizate în contul debitorului se comunică lunar organului de executare coordonator. Când pe baza acestor comunicări organul de executare constată că debitul a fost lichidat solicită în scris celorlalte organe de executare să înceteze executarea silită.
Eficiența acțiunilor exercitate de organele competente să procedeze la executarea silită ține de o cât mai bună colaborare între organul coordonator și cel coordonat.
F. Bunurile și veniturile urmăribile ale debitorului
Executarea silită se aplică asupra tuturor bunurilor mobile și imobile proprietatea debitorului, precum și a veniturilor sale bănești urmăribile legal, numai în limita valorii necesare realizării creanței bugetare.
Organele de executare, în scopul identificării domiciliului sau sediul debitorului, a bunurilor și veniturilor acestuia, au obligația să facă cercetări prin mijloace proprii, să facă demersurile necesare pentru efectuarea de cercetări de către organele de poliție, precum și să ceară relații de la alte organe competente ori de la persoane juridice și fizice, după caz.
În cazul în care, în urma cercetărilor efectuate cu ocazia începerii executării silite, organul de executare constată că domiciliul sau sediul debitorului nu poate fi identificat, va solicita relațiile necesare identificării debitorului, în cazul persoanelor fizice compartimentelor de evidență a populației ale organelor de poliție, iar pentru persoanele juridice Oficiilor Registrului Comerțului sau instanțelor judecătorești unde sunt înregistrate, după caz. Aceste organe sunt obligate să furnizeze relațiile solicitate fără perceperea unei taxe sau tarif.
În scopul stabilirii locului unde se află debitorul și bunurile ori veniturile acestuia, și pentru obținerea oricăror date în legătură cu acestea, organele de executare vor solicita informații de la alte organe competente sau persoane fizice ori juridice, după caz.
În scopul identificării tuturor bunurilor și veniturilor urmăribile aparținând persoanelor fizice, organe fiscale în a căror evidență se află sau se înscriu, după caz asemenea bunuri, sunt obligate să comunice despre aceasta organelor fiscale în a căror rază teritorială persoanele fizice își au domiciliul.
La cererea organelor de executare, băncile sunt obligate să furnizeze în scris informațiile necesare executării silite a debitorilor prin poprire, privind: existența conturilor deschise de către debitori, data ultimei operațiuni, în situația în care debitorul are cont deschis și nu mai efectuează operațiuni, data închiderii contului, dacă a fost închis la cererea debitorului sau din lipsa operațiunilor ori din alte cauze, dacă dețin informații privind bunurile sau veniturile debitorului, precum și alte asemenea informații utile aplicării măsurilor de executare silită.
Informațiile transmise de către bănci nu vor fi folosite și nici dezvăluite de funcționarii organelor de executare, nici în timpul activității, nici după încetarea acesteia, pentru a nu prejudicia interesele ori prestigiul societății bancare care le-a transmis sau a clientului acesteia.
La cererea organelor de executare, organele de poliție au obligația de a da concursul acestora la îndeplinirea măsurilor de executare silită, potrivit dispozițiilor legale.
Urmărirea sumelor ce reprezintă venituri bănești ale debitorului persoană fizică, se poate face de organul de executare, cu excepția veniturilor provenite din:
alocațiile de stat pentru copii;
alocațiile de întreținere pentru minorii handicapați;
indemnizațiile de naștere;
ajutorul social;
ajutoarele pentru mame cu mai mulți copii;
ajutoarele pentru soțiile militarilor în termen;
ajutoarele pentru sarcină și lăuzie;
ajutoarele pentru îngrijirea copiilor bolnavi;
ajutoarele în caz de deces;
bursele de orice fel acordate elevilor și studenților;
soldele acordate militarilor în termen;
diurnele și oricare alte asemenea indemnizații;
ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă din cauză de boală sau accident;
ajutoarele pentru prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea și întărirea sănătății;
compensația acordată angajaților în caz de desfacere a contractului de muncă pe baza oricăror dispoziții legale;
ajutorul de șomaj;
ajutoarele, indemnizațiile și sporurile destinate protecției personalului angajat;
alte venituri care potrivit legii nu pot fi urmărite pentru realizarea creanțelor bugetare.
Salariile și celelalte drepturi salariale, cu excepția celor prevăzute mai sus, pot fi urmărite pentru creanțe bugetare numai în următoarele proporții:
până la 1/3 din salariul lunar net, în cazul în care se urmăresc sume reprezentând despăgubiri pentru repararea pagubelor provocate proprietății publice;
până la 1/5 din salariul lunar net, în cazul în care se urmăresc alte creanțe bugetare.
Dispozițiile alineatului precedent se aplică în mod corespunzător și sumelor cuvenite în baza dreptului de autor, inventator sau inovator, remunerației cuvenite membrilor cooperativelor meșteșugărești și pensiilor.
Sumele depuse la CEC de persoanele fizice sub formă de economii sunt supuse urmăririi potrivit dispozițiilor legale în materie.
Sunt exceptate de la executarea silită următoarele categorii de bunuri ale debitorului persoană fizică:
bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului și membrilor familiei sale, care locuiesc împreună cu acesta;
îmbrăcămintea ce o poartă și cea necesară activității zilnice;
portretele de familie precum și obiectele de cult religios dacă nu sunt mai multe de același fel.
alimentele necesare debitorului și familiei sale pentru un trai decent timp de două luni, iar dacă debitorul se ocupă exclusiv cu agricultura alimentele strict necesare până la noua recoltă. Cantitatea și felul alimentelor exceptate de la executare vor fi stabilite de organul de executare, de la caz la caz, ținând seama de numărul membrilor de familie care gospodăresc împreună și felul alimentelor găsite.
combustibilul necesar debitorului și familiei sale pentru încălzit și pentru prepararea hranei pe timp de trei luni de iarnă.
bunurile mobile care servesc la exercitarea profesiei sau altei ocupații cu caracter permanent a debitorului.
Bunurile afectate acestei excepții vor fi stabilite de organul de executare în funcție de profesia sau ocupația debitorului.
În cazul debitorului agricultor nu sunt supuse executării silite inventarul agricol, semințele și furajele necesare hrănirii animalelor de muncă până la recoltă. Inventarul agricol cuprinde animalele de muncă și unelte pentru cultivarea pământului. Tractoarele, remorcile și alte utilaje mecanizate nu sunt exceptate de la executare.
casa locuită de debitor și de familia sa, împreună cu anexele aferente și terenul din jur aferent curții, dar nu mai mult de 1000 mp, construit și neconstruit.
În situația în care casa are mai multe locuințe, se exceptează de la urmărire numai locuința ocupată de debitor împreună cu familia sa.
obiectele necesare persoanelor handicapate sau destinate îngrijirii persoanelor bolnave, în cazul în care în această situație se află debitorul sau membrii familiei sale care locuiesc cu acesta.
Bunurile deținute cu încălcarea dispozițiilor legale, cum sunt armamentul, munițiile, substanțele toxice și stupefiantele, precum și altele asemenea nu sunt supuse executării silite. Organele de executare vor sesiza de îndată despre existența unor asemenea bunuri organelor de poliție sau alte organe competente, care vor proceda conform dispozițiilor specifice.
În exercitarea atribuțiilor privind aplicarea procedurii de executare silită au acces în incintele și încăperile debitorilor, în scopul identificării bunurilor și valorilor acestora, au dreptul să cerceteze toate locurile în care aceștia își păstrează bunurile sau valorile, precum și să solicite și să cerceteze orice document sau element material care poate constitui o probă în determinarea bunurilor proprietatea debitorilor.
Accesul organului de executare în încăperile reprezentând domiciliul sau reședința debitorului sau a proprietarului imobilului, unde se află bunurile debitorului se realizează în prezența acestora. În cazul în care aceștia nu sunt prezenți și accesul îi este permis de alți membri majori ai familiilor acestora, organul de exercitare va fi însoțit de un reprezentant al poliției și de doi martori majori.
Atunci când debitorul sau o altă persoană, asupra căreia se află bunuri sau valori ale acestuia, refuză accesul în încăperile ce reprezintă domiciliul sau reședința lor, organul de executare va cere instanței judecătorești autorizarea pentru intrarea în încăperile mai sus menționate.
Accesul organelor de executare în incintele și încăperile debitorului, precum și orice altă încăpere în care acesta își păstrează bunurile, se poate efectua între orele 8,00 – 18,00 în orice zi lucrătoare și va putea continua în aceeași zi sau în zilele următoare. Pe baza autorizării instanței judecătorești competente, organul de executare va avea acces și la alte ore și în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală.
3.2. Modalități de executare silită
În funcție de veniturile și bunurile proprietate a debitorului, precum și de termenele de prescripție a dreptului de a cere executare silită și de posibilitățile de realizare a creanțelor bugetare, organele de executare pot aplica, succesiv sau concomitent, următoarele modalități de executare silită: poprirea, executarea silită asupra bunurilor mobile și executarea silită asupra bunurilor imobile.
3.2.1. Executarea silită prin poprire
Prin poprire se supun executării silite veniturile și disponibilitățile bănești urmăribile, datorate cu orice titlu debitorului de către terțe persoane fizice sau juridice.
Poprirea asupra veniturilor debitorilor, persoane fizice și persoane juridice după caz, se inființează de către organul de executare printr-o adresă care va fi trimisă terțului poprit, împreună cu o copie certificată de titlul executoriu. Totodată, va fi înștiințat și debitorul despre înființarea popririi.
Comunicarea se face prin poștă, cu confirmare de primire sau prin intermediul funcționarilor organului de executare.
Studiu de caz.
În urma somației de plată nr. 20340 din 02.11.1998 debitorul Voinescu Ioan achită suma de 96.105 lei reprezentând impozit teren și majorări de întârziere aferente cu chitanța nr. 42325/03.11.1998 .
În vederea recuperării debitelor restante reprezentând impozit clădiri în sumă de 624.000 lei și majorări de întârziere aferente în sumă de 73.320 lei organele de executare aplică poprirea nr. 20340/19.11.1998 pe veniturile debitorului obținute în calitate de angajat la SC FURNICARUL TRANS SRL cu sediul în Prejmer, str. Brașovului nr. 104. Majorările de întârziere se calculează până în momentul întocmirii popririi pe salariu, după aceasta debitul nu mai generează alte penalități indiferent de data decontării.
Împozit clădiri: 624.000 x 17 x 0,25% = 26.520 lei + 73.320 lei = 99.840 lei
MINISTERUL FINANȚELOR
DGFPCFS A JUD. BRAȘOV
UNITATEA FISCALA D.A.V.S.
SERV. DE COLECTARE A VENITURILOR
STR. B-DUL EROILOR NR. 8
LOCALITATEA BRAȘOV
DOSAR DE EXECUTARE NR. 20340/19.11.1998
ADRESA DE ÎNFIINȚARE A POPRIRII
CATRE SC FURNICARUL TRANS SRL
Str. Brașovului nr. 104
Prejmer, Jud. Brașov
În baza art. 42 din OG 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, aprobată prin Legea nr. 108/1996, se înființează poprirea asupra sumelor de bani datorate de dvs. cu orice titlu, către debitorul urmărit Voinescu Ioan , str. Nouă, nr. 44, Prejmer, jud. Brașov, nr. rol 124/1993 conform titlului executoriu nr. 10 din data de 01.11.1998 emis de Percepția fiscală Prejmer, anexat.
Sumele vor fi reținute și vărsate în conturile deschise la trezoreria Prejmer cont 361280001200 după cum urmează:
În termen de 5 zile de la primirea prezentei, vă rugăm să ne communicați dacă datorați, cu orice titlu, vreo sumă de bani debitorului sus menționat.
Procedura de aplicare a popririi este precizată la art. 41- 44 din OG nr. 11/1996, aprobată prin Legea nr. 108/1996, și în normele metodologice aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 972 / 1996.
Conducătorul organului de executare,
L.S.
În baza popririi nr. 20340 din 19.11. 1998 asupra veniturilor angajatului său, SC Furnicarul Trans SRL îi reține lunar 20% din veniturile cuvenite, virând sumele în aceeași zi cu plata salariilor, în contul obligației la impozitul pe clădiri și a majorărilor de întârziere aferente, datorate de Voinescu Ioan.
În baza titlului executoriu reprezentat de dispoziția de urmărire nr. 32/11.05.1998 emis de Garda Financiară Brașov, pentru obligațiile fiscale ale SC Smart Prod SRL Hărman, s-a procedat la executare silită prin comunicarea somației de plată și aplicarea popririi pe disponibilități financiare deținute de debitori în contul bancar nr. 25110030040700 deschios la Banca Transilvania. În acest caz terțul poprit este reprezentat de banca menționată anterior. Despre măsura de executare aplicată, debitorul este înștiințat prin următoarea adresă:
MINISTERUL FINANȚELOR
DGFPCFS A JUD. BRAȘOV
UNITATEA FISCALĂ D.A.V.S.
SERV. DE COLECTARE A VENITURILOR
STR. B-DUL EROILOR NR. 8
LOCALITATEA BRAȘOV
DOSAR DE EXECUTARE NR. 32/11.05.1995
Către SC SMART PROD SRL
Nr. rol/cod fiscal R 1121540
Localitatea Hărman
Str. Principală Nr. 40
În baza art. 43 din OG nr. 11 / 1996 privind executarea creanțelor bugetare, aprobată prin Legea nr. 108 / 1996 vă înștiințăm că am procedat la decontarea bancară a disponibilităților bănești deținute de dvs. în contul nr. 25110030040700 deschis la Banca Transilvania Brașov pentru următoarele sume: 32.774.187 lei.
Conducătorul (directorul)
organului de executare
semnătura
L.S.
Poprirea nu este supusă validării.
Poprirea înființată anterior, ca măsură de asigurare, devine executorie prin comunicarea copiei certificate de pe titlul executoriu, făcut terțului poprit, și prin înștiințarea despre aceasta a debitorului.
Terțul poprit este obligat ca în termen de 5 zile de la primirea comunicării ce i s-a făcut potrivit celor menționate anterior, să înștiințeze organul de executare dacă datorează vreo sumă de bani debitorului.
Poprirea se consideră înființată la data la care terțul poprit, prin înștiințarea trimisă organului de executare, confirmă că datorează sume de bani debitorului, sau la data expirării termenului prevăzut la alineatul precedent. După înființarea popririi, terțul poprit este obligat ca, de îndată, să facă reținerile prevăzută de lege și să verse sumele reținute în contul indicat de organul de executare.
În cazul în care sumele datorate debitorului sunt poprite de mai mulți debitori, terțul poprit va anunța în scris despre aceasta pe creditori și va proceda la distribuirea sumelor potrivit ordinii de preferință prevăzută de lege ( OG 11/1996 – art. 71).
În funcție de cuantumul creanței bugetare, de mărimea veniturilor debitorului și data plății acestora, terțul poprit va efectua una sau mai multe rețineri și plăți până la recuperarea integrală a creanței bugetare.
În situația în care a fost pornită executarea silită prin poprire, din lipsa altor bunuri urmăribile, și se constată că debitorul a dobândit bunuri mobile și imobile urmăribile, organul de executare, în funcție de cuantumul creanței nerecuperate, va aplica și celelalte modalități de executare silită. Atunci când, prin poprire, creanța bugetară este realizată pe o perioadă mai mare de doi ani, după înființarea popririi organul de executare va varifica cel puțin o dată pe an dacă debitorul a dobândit și alte bunuri sau realizează și alte venituri decât cele asupra cărora s-a început executarea silită.
În cazul persoanelor fizice supuse executării silite prin poprire o importanță deosebită o are informația deținută de organul de executare cu privire la modul de obținere a veniturilor de către debitor. Eficiența acestei măsuri de executare este reprezentată de poprirea pe salariul lunar obținut de debitor. Dacă acesta funcționează sub forma de asociație familială sau persoană fizică autorizată, faptul că nu are obligația prevăzută de lege de a derula operațiuni financiare printr-un cont bancar, face imposibilă aplicarea popririi asupra veniturilor.
În cazul persoanelor juridice poprirea se face în urma verificării evidenței financiare contabile a debitorului, a analizei clienților neîncasați, deci cu obligații restante către acesta, a contractelor încheiate cu posibilități de încasare viitoare și a conturilor bancare prin care își derulează oăperațiunile bancare.
Atunci când debitorii dețin conturi bancare, organul de executare poate proceda la aplicarea măsurilor de executare silită prin decontare bancară. În acest caz, terțul poprit este banca la care debitorul are conturi deschise în lei sau valută.
Executarea silită prin decontare bancară parcurge următoarea procedură:
transmiterea adresei de înființare a popririi;
înștiințarea debitorului în scris despre măsura luată;
indisponibilizarea de către bancă a sumelor aflate în contul debitorului în cuantumul necesar achitării sumelor datorate, pentru care s-a înființat poprirea;
reținerea sumelor și virarea lor în contul indicat de organul de executare.
În măsura în care este necesar, pentru achitarea sumei datorate, la data sesizării băncii, sumele în lei și în valută existente în contul debitorului sunt indisponibilizate. Din momentul indisponibilizării și până la achitarea integrală a creanței, banca nu va face nici o plată care ar diminua suma supusă indisponibilizării cu excepția sumelor necesare plății drepturilor salariale.
Dacă debitorul face plata în termenul prevăzut în somație, indisponibilizarea menționată încetează total sau parțial, corespunzător sumei achitate. În caz contrar, banca este obligată să efectueze de îndată executarea.
În situația în care, titlurile executorii nu pot fi onorate în aceeași zi, organele bancare vor urmări executarea acestora din încasările zilnice realizate în contul debitorului.
Dacî terțul înștiințează organul de executare că nu datorează sume de bani debitorului urmărit sau nu face rețineri ori invocă alte neregularități în legătură cu drepturile și obligațiile părților privind înființarea popririi, la cererea organului de executare ori a altei părți interesate poprirea poate fi menținută sau desființată pe baza probelor administrate de instanța judecătorească în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terțului poprit.
În cazul în care terțul poprit nu respectă obligațiile ce-i revin, potrivit legii, privind efectuarea înștiințîrilor, reținerilor, precum și pentru neîndeplinirea oricărei alte obligații ce-i revine în legătură cu poprirea, instanța îi poate aplica o amendă civilă de la 50.000 lei la 1.000.000 lei.
În situația executării silite prin poprire a debitorilor deținători de conturi bancare, societățile bancare utilizează următoarele instrumente de decontare:
dispoziția de încasare, prezentată de organele de executare odată cu copia certificată de pe titlul executoriu la unitatea bancară unde se află deschis în contul debitorului.
nota contabilă, întocmită de unitatea bancară pe propria răspundere, în baza dispoziției de încasare inițială, prezentată de organul de executare și care poate fi folosită în cazul deconturilor parțiale privind executarea silită prin poprire.
Având în vedere că legislația în vigoare prevede că operațiunile de plată și încasări între persoanele juridice cu o valoare mai mare de 30 milioane lei, să se deruleze doar prin intermediul unităților bancare și obligativitatea de depunere în ziua imediat următoare a debitului ce depășește 20 milioane lei. În soldul debitor al registrului de casă, în cazul agenților economici cu o cifră de afaceri ridicată, eficiența popririlor pe disponibilitățile existente în contul bancar este destul de ridicată și în aceste cazuri poprirea poate fi evitată prin folosirea liniilor de credit.
Neutilizarea sau utilizarea contului bancar de către agenții economici cu o cifră de afaceri redusă, doar în decontările cu bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale, etc., face din poprire o măsură de executare silită ineficientă.
Consecințele măsurii de executare silită prin decontare bancară conduc la deteriorarea relațiilor de afaceri dintre agenții economici și bancă cu privire la tranzacțiile financiare viitoare sau la blocajul financiar prin imposibilitate de plată temporară, mai puțin către proprii salariați.
3.2.2. Executarea silită a bunurilor mobile
Bunurile mobile urmăribile ale debitorului sunt supuse executării silite, prin modalitățile prevăzute de lege, în măsura în care este necesar pentru acoperirea creanței bungetare.
În general în executarea silită prin indisponibilizarea de bunuri, sunt preferate cele mobile deoarece acestea prezintă un interes mai mare decât cele imobile din partea potențialilor cumpărători, procedura de valorificare este mai simplă, iar durata acesteia este mai scurtă.
3.2.2.1. Sechestrul
A. Definirea sechestrului
Sechestrul este măsura de asigurare dispuse de organele judiciare sau de cele financiare în cazurile de neplată a unei datorii, care constă în limitarea sau întârzierea dreptului de a dispune (consuma, vinde, dona, schimba, etc.) de anumite bunuri sau valori.
Sechestrul se realizează practic prin sigilarea bunurilor și valorilor debitorului și lăsarea acestora în păstrarea proprietarului lor sau prin ridicarea și predarea bunurilor și valorilor respective unei terțe persoane în custodie, până la achitar ea datoriei sau până la vânzarea lor silită în scopul stingerii datoriei. Încredințarea bunurilor și valorilor unor terțe persoane poate avea loc și în cazul de litigii cu privire la bunurile și valorile în cauză.
Anumite bunuri care fac obiectul sechestrului se ridică și se dau în custodie în mod obligatoriu, ca de exemplu: titlurile de valoare, obiectele confecționate din metale prețioase, obiectele de artă, colecții de valoare, mijloace de plată străine, etc.
Pentru bunurile mobile anterior sechestrate prin aplicarea de măsuri asiguratorii nu se mai procedează la o nouă sechestrare pe baza titlului executoriu.
În scopul exercitării activității de executare silită prin sechestrarea bunurilor mobile, debitorul (persoană fizică sau juridică), în condițiile legii, este obligat să prezinte organului de executare toate bunurile ce le are în proprietate exclusivă, în proprietate comună sau individuală, să-i dea informații complete asupra tuturor acestor bunuri, precizând locul unde se află fiecare, asupra bunurilor pe care le deține dar sunt proprietatea altor persoane, precum și să prezinte orice documente și evidențe referitoare la bunurile menționate.
Prin aplicarea sechestrului asupra bunurilor mobile de către organele de executare se realizează o garanție în vederea recuperării creanțelor bugetare neachitate la scadență pentru care s-a declanșat executarea silită, asemănătoare ca efect cu gajul făcut de persoanele fizice sau juridice către unitățile bancare cu scopul de obținere a unor credite. Perceperea de către debitor ca o măsură de executare extremă, sechestrul poate fi, în mai multe cazuri, mai eficient decât poprirea pe veniturile debitorului.
B. Sfera de cuprindere a sechestrului
Sechestrul nu poate fi extins mai mult decât este necesar pentru acoperirea creanței bugetare.
Se supun sechestrării, în primul rând, bunurile mobile propuse de debitor, dacă organul de executare consideră că: bunurile mobile propuse pot fi sechestrate legal; valoarea lor estimativă acoperă creanța bugetară; valoarea se poate realiza în condiții optime.
Dacă nu se ajunge la înțelegere cu debitorul persoană juridică, se supun sechestrării bunurile mobile alese și identificate de organul de executare, în următoarea ordine:
bunurile mobile care nu sunt nemijlocit predestinate ciclului de producție: hârtiile de valoare, devizele, utilajele care nu servesc activității de producție, mijloacele de transport, obiectele de design, etc.
b) producția finită, alte bunuri imobile care nu sunt nemijlocit predestinate pentru desfășurarea activității de producție;
c) mașinile, uneltele, utilajele și alte bunuri mobile ;
d) bunurile mobile ce se află temporar în posesia altor persoane în baza contractelor de arendă, de împrumut, de închiriere, etc. Bunurile mobile se
sechestrează numai dacă a avut loc rezoluția contractului și dacă s-a produs rezilierea contractului fără ca până la data rezilierii bunurile gajate să fi fost trecute în proprietatea creditorului gajist.
La determinarea bunurilor ce constituie materii prime sau materiale necesare pentru desfășurarea activității de producție a debitorului, organul de executare va ține seama de explicațiile scrise ale debitorului sau ale reprezentantului acestuia, bazate pe obiectul de activitate confirmat de documentele legale de înființare și de evidența sa contabilă, precum și orice alte acte referitoare la desfășurarea activității de producție.
În vederea stabilirii bunurilor mobile ce vor fi sechestrate se are în vedere ca acestea să aibă cerere de piață, să fie divizată pentru a putea facilita valorificarea acestora, iar cheltuielile efectuate cu executarea să fie cât mai reduse.
În cazul persoanelor fizice debitoare se vor sechestra bunurile proprii ale acestora. Atunci când acestea lipsesc sau valoarea lor nu acoperă integral creanța bugetară, vor fi sechestrate și bunurile mobile comune ale soților, în măsura necesară acoperirii creanței bugetare. Bunurile comune ale soților pot fi executate silit pentru obligațiile bugetare comune ale soților. Dacă valoarea acestor bunuri nu acoperă integral creanța bugetară, pot fi sechestrate și bunurile proprii ale soților.
Dacă se sechestrează și bunurile gajate pentru garantarea creanțelor altor creditori, organul de executare va trimite și acestora câte un exemplar din procesul verbal de sechestru.
C. Procesul verbal de sechestru
Aplicarea sechestrului se face de către organul de executare, care încheie un proces verbal de sechestru.
Procesul verbal de sechestru va cuprinde:
denumirea organului de executare; indicarea locului, a zilei și orei când s-a făcut sechestrul; numărul legitimației și funcția acestuia; precizarea titlului executoriu în baza căruia se face executarea silită; actul normativ în baza căruia se face executarea silită; sumele datorate pentru a căror executare se aplică sechestrul, inclusiv cele reprezentând majorări de întârziere, menționându-se și cota acestora, precum și actul normativ în baza căruia a fost stabilită obligația de plată; numele, prenumele și domiciliul debitorului, număr rol, persoană fizică sau denumirea și sediul debitorului, cod fiscal, persoană juridică, data și numărul de înregistrare al somației de plată; domiciliul și alte date de identificare a persoanelor prezentate la aplicarea sechestrului (cel puțin două persoane); descrierea bunurilor mobile sechestrate, pentru identificarea și individualizarea acestora, menționându-se starea de uzură și eventualele semne particulare ale fiecărui bun, precum și dacă s-au luat măsuri spre neschimbare cum sunt punerea de sigilii, custodia ori ridicarea de la locul unde se află; eventualele obiecții făcute de persoanele de față la aplicarea sechestrului; valoarea estimativă a fiecărui bun sechestrat și valoarea totală a tuturor bunurilor sechestrate; numele, prenumele și adresa persoanei în custodia căreia s-au lăsat bunurile, precum și locul de depozitare a acestora; mențiunea făcută de debitor că bunurile cuprinse în procesul verbal nu au mai fost în prealabil sechestrate de alt organ; semnătura reprezentanților organului de executare care a aplicat sechestrul, a debitorului sau în lipsa lui, a persoanei majore ce locuiește împreună cu acesta, a altor persoane majore care au asistat la aplicarea sechestrului, precum și când este cazul, semnătura custodelui.
În cazul în care debitorul nu este de față, refuză sau nu poate să semneze procesul verbal de sechestru, organul de executare va face mențiune despre aceste împrejurări.
Un exemplar al procesului verbal de sechestru se va înmâna debitorului și un altul, dacă este cazul, custodelui.
Când debitorul nu este de față s-au refuză primirea procesului verbal de sechestru, acesta se va afișa la domiciliul sau sediul său, despre acestea încheindu-se un proces verbal semnat de organul de executare și persoanele majore care au asistat la aplicarea sechestrului, care, împreună cu procesul verbal de sechestru se vor păstra la dosarul de executare.
În cazul în care bunurile mobile sechestrate aflate în patrimoniul persoanelor juridice debitoare, sunt reprezentate de stocurile de marfă, identificarea acestora se face în spațiul de depozitare, datele obținute comparându-se cu cele scriptice existente în fișa de magazie a produsului respectiv.
Din momentul întocmirii procesului verbal de sechestru bunurile sechestrate sunt indisponibilizate.
Cât timp durează executarea silită, debitorul nu poate dispune de aceste bunuri decât cu aprobarea dată, potrivit legii de organul competent. Nerespectarea acestei interdicții atrage răspunderea, potrivit legii, a celui în culpă.
Studiu de caz.
În baza titlurilor executorii nr. 10/04.05.1998 emis de Serv. de colectare a veniturilor din cadrul D.G.F.P.C.F.S. Brașov și dispoziția de urmărire nr. 32/11.05.1998 emis de Garda Financiară Brașov cu privire la obligațiile fiscale ale SC SMART PROD SRL cu sediul în Hărman, str. Principală, nr. 40, cod fiscal R 1121540 pentru care s-au comunicat somațiile de plată nr. 2241 din 22.05.1998 s-a procedat la aplicarea măsurilor asiguratorii reprezentate de sechestrul asigurator asupra bunurilor mobile.
MINISTERUL FINANȚELOR
DGFPCFS A JUD. BRAȘOV
UNITATEA FISCALĂ D.A.V.S.
SERV. DE COLECTARE A VENITURILOR
STR. B-DUL EROILOR NR. 8
LOCALITATEA BRAȘOV
DOSAR DE EXECUTARE NR. 32/11.05.1998
PROCES – VERBAL DE SECHESTRU
Încheiat astăzi 20 luna 06 anul 1998 ora l0,00
în localitatea Hărman, str. Principală nr. 40
În temeiul art. 46 alin. 2 din OG nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, aprobată prin Legea nr. 108/1996, subsemnatul Hârlab Mihai, având funcția de inspector cu legitimația nr. 479, am procedat la sechestrul bunurilor mobile ale debitorului SC SMART PROD SRL, din localitatea Hărman, str. Principală ,nr. 40 nr. rol /cod fiscal R 1121540 , care deși i s-a comunicat somația nr. 2241 din 22.05.1998, nu a efectuat plata sumelor datorate conform titlului executoriu nr. 10/04.05.1998 și 32/11.05.1998 emis de SCV și Garda Financiară, constând în:
Pentru realizarea creanțelor bugetare s-a procedat la sechestrarea bunurilor mobile prevăzute în anexă, parte integrantă din prezentul proces verbal.
Sechestrul s-a aplicat în prezența următoarelor persoane:
Gulea Sorin domiciliat în Brașov legitimat cu B.I.- GD – 789411 în calitate de martor Stefănescu Ioana domiciliat în Brașov legitimat cu B.I.- D.A. – 391725 în calitate de martor Tinca Florin domiciliat în Brașov legitimat cu B.I. – G.F. – 215412 în calitate de martor.
Asupra bunurilor mobile sechstrate au fost aplicate măsuri spre neschimbare, constând în sigilarea conform sigilul nr. 4994 al DGFPCFS Brașov, bunurile fiind lăsate în custodia SC SMART PROD SRL din localitatea Hărman, str. Principală nr. 42, care va depozita bunurile în localitatea Hărman, str. Principală nr. 40.
În legătură cu bunurile mobile sechestrate dl(d.na) Triță Ioan menționez că nu au fost / au fost sechestrate anterior nu au fost sechestrate anterior.
Persoanele de față la aplicarea sechestrului formulează următoarele obiecții: nu sunt obiecții.
Bunurile mobile sechestrate sunt indisponibilizate cât timp durează executarea silită. În cazul în care obligația bugetară nu se achită în termen de 30 zile, se va proceda la valorificarea acestora conform legii.
Drept pentru care s-a încheiat procesul verbal de sechestru în două exemplare, dintre care unul pentru organul de executare și unul s-a înmânat debitorului SC SMART PROD SRL Hărman.
Semnătura reprezentantului Semnătura debitorului
organului de executare (sau a persoanei majore care locuieste)
…………………………………… ………………………………………
Semnăturile martorilor………………….
Semnătura custodelui…………………..
ANEXĂ
LA PROCESUL VERBAL
DE SECHESTRU DIN 20.06.1998
Dosar de executare
Nr. 32/11.05.1998
Semnătura reprezentantului Semnătura debitorului
organului de executare ………………………
……………………………. Semnăturile martorilor
……………………….
……………………….
Semnătura custodelui
……………………….
D. Custodia bunurilor mobile sechestrate
Pentru păstrarea bunurilor mobile sechestrate, organul de executare poate lua una din următoarele măsuri:
să aplice sigiliul asupra bunurilor mobile sechestrate, lăsându-le pe loc;
să numească un custode pentru paza lor.
Bunurile sechestrate se pot lăsa în custodia debitorului dacă se consideră că valoarea acestora va rămâne neschimbată. Această măsură reduce cheltuielile de executare dar, implică răspundere mai mare din partea debitorului. Dacă debitorul refuză să primească în custodie bunurile sechestrate ori nu este prezent la aplicarea sechestrului, sau dacă există pericolul ca debitorul să înstrăineze, să substituie ori să deterioreze bunurile sechestrate, sau atunci când consideră necesar, organul de executare va proceda la sigilarea sau la ridicarea și depozitarea lor. În cazul ridicării bunurilor, organul de executare poate numi custode pe creditor sau o altă persoană.
Sechestrul prin ridicarea bunurilor este obligatoriu în cazul în care se sechestrează obiecte din metale rare ori pietre prețioase, mijloace de plată străine, titluri de valoare, sume de bani, obiecte de artă, colecții de valoare sau obiecte de muzeu.
Obiectele din metale rare ori pietre prețioase, mijloace de plată străine ori titlurile de valoare se predau spre păstrare de către organul de executare, unităților bancare competente sau altor unități abilitate, de la caz la caz.
Obiectele de artă, colecțiile de valoare, precum și obiectele de muzeu se predau muzeelor sau altor unități abilitate.
Sumele de bani vor fi consemnate pe numele debitorului, la dispoziția organului de executare, la unitățiele abilitate în acest sens.
Bunurile menționate mai sus, cu excepția cazului în care bunurile sechestrate constau în lei sau în valută, vor fi predate în termen de cel mult 48 ore de la ridicare, unităților abilitate, de către organul de executare, care va păstra dovada predării acestora la dosarul de executare. În cazul în care bunurile sechestrate constau în sume în lei sau în valută, acestea se ridică și vor fi depuse cel târziu a doua zi, la unitățile specializate, păstrându-se dovada consemnării acestora la dosarul de executare.
Custodele este persoana care consimte la primirea bunurilor în custodie. Custodele va semna procesul verbal de sechestru la data încheierii acestuia, când este este de față. Dacă predarea bunurilor în custodie se face ulterior sechestrării, precum și în toate cazurile în care organul de executare procedează la schimbări în ceea ce privește bunurile date în custodie sau persoana custodelui, despre aceasta se va încheiea proces verbal distinct, semnat de organul de executare precum și cel ce primește bunurile în custodie.
Custodele, altul decât debitorul sau creditorul va primi pentru activitatea depusă o indemnizație lunară stabilită de organul de executare. Custodele trebuie să fie o persoană majoră și solvabilă. Când organul de executare apreciază că este util, poate fi numit custode chiar debitorul, un lucrător al acestuia sau o rudă. Dacă este necesar, organul de executare poate cere custodelui depunerea unei cauțiuni.
Custodele răspunde de orice pagubă cauzată creditorului prin neglijența sa. În îndeplinirea obligațiilor ce îi revin, custodele este obligat să asigure păstrarea bunurilor sechestrate, să asigure întreținerea bunurilor primite în custodie, precum și să menționeze calitatea lor, să permită controlul organului de executare asupra condițiilor de păstrare și întreținere a bunurilor, precum și a stadiului acestora, să nu folosească sau să nu dispună de bunurile aflate în custodie decât cu acordul organului de executare, să restituie bunurile aflate în custodie la solicitarea scrisă a organului de executare.
Nerespectarea de către custode a obligațiilor ce-i revin potrivit legii, poate atrage, după caz, răspunderea sa civilă ori penală.
Organul de executare va ridica sau va primi bunurile mobile de la custode, verificând dacă acestea sunt în totalitate și în starea în care s-au predat, dând în acest sens o chitanță de eliberare. Această operațiune va fi consemnată în procesul verbal încheiat cu ocazia vânzării.
Din practică am constatat că organele de executare fac din măsurile aplicate asupra bunurilor mobile sechestrate, respectiv, sigilarea sau ridicarea și depozitarea acestora, niște etape intermediare, aplicabile în funcție de comportamentul debitorului cu privire la stingerea creanțelor bugetare. În cazul în care sechestrarea bunurilor și lăsarea lor în custodia debitorului nu este eficientă, se procedează la sigilarea acestora, măsură ce duce la imposibilitatea folosirii lor. Având în vedere fondurile reduse alocate pentru efectuarea cheltuielilor de executare, dificultatea găsirii unui custode, face ca bunurile mobile sechestrate lăsate în custodia uneu terțe persoane să fie o măsură aplicată doar în situații limită. Din punct de vedere al debitorului sechestrul de bunuri mobile este o măsură de executare extremă, care prin imposibilitatea de a dispunde de anumite bunuri, îi îngreunează activitatea pe care o intreprinde.
În cazul în care acumularea obligațiilor fiscale s-a făcut pe seama dezvoltării economice a debitorului, aplicarea sechestrului duce la folosirea disponibilităților financiare prezente și viitoare în vederea stingerii creanțelor bugetare. Imposibilitatea de plată a debitorului, duce la valorificarea bunurilor mobile sechestrate.
3.2.2.2. Valorificarea bunurilor mobile sechestrate
Valorificarea bunurilor mobile sechestrate se face de către organul de executare prin una din următoarele modalități, potrivit înțelegerii părților: prin vânzarea în regim de consignație; prin vânzarea directă unui cumpărător; prin licitație; în alte modalități legale.
Odată cu aplicarea sechestrului, organul de executare face și evaluarea bunurilor sechestrate. În cazul în care evaluarea bunurilor sechestrate necesită cunoștințe de specialitate, după stabilirea unei valori estimative, organul de executare poate utiliza pentru aceste servicii prestate de organe sau persoane specializate, care nu se supun reglementărilor privind achizițiile publice, cum ar fi: Corpul experților de pe lângă Ministerul Justiției, persoane specializate din cadrul societăților de asigurare-reasigurare sau societăți bancare, precum și alte persoane juridice care au menționat în actul de înființare desfășurarea unei astfel de activități. Despre aceasta organul de executare va face mențiune în procesul verbal de sechestru. În cazul în care este necesar ca evaluarea bunurilor sechestrate să se efectueze de către organe sau persoane specializate, aceasta se va face după întocmirea procesului verbal de sechestru, documentul prin care se efectuează evaluarea, constituind anexă la procesul verbal de sechestru. Organul de executare va transmite o copie a acestui document, debitorului.
Organul de executare nu mai solicită evaluarea în cazurile în care bunurile sechestrate sunt reprezentate de produse finite realizate de debitor sau de bunuri ce au o valoare fixă în momentul indisponibilizării.
În cazurile în care nu se poate realiza o evaluare corectă din partea organului de executare, aceasta este făcută de persoane specializate, deoarece o superevaluare ar duce la imposibilitatea valorificării bunurilor, în timp ce o subevaluare ar atrage (nemulțumiri ) contestații din partea proprietarului.
A. Vânzarea bunurilor mobile în regim de consignație
În cazul vânzării în regim de consignație, organul de executare va da bunurile mobile sechestrate unității care se ocupă cu vânzarea în regim de consignație. Predarea se face pe baza unui proces verbal de predare – primire, întocmit în dublu exemplar, din care fiecare ia câte un exemplar.
Procesul verbal de predare – primire va cuprinde în mod obligatoriu următoarele date: numele și prenumele persoanelor între care are loc predarea-primirea bunurilor, numărul și data legitimațiilor acestor persoane, denumirea fiecărui bun, descrierea caracteristicilor sale, valoarea fiecărui bun, data și locul predării-primirii bunurilor, semnătura organului de executare și a reprezentantului unității de consignație.
Bunurile predate unităților de vânzare în regim de consignație vor fi imediat etichetate și expuse la vedere pentru vânzare.
Studiu de caz.
Datorită neachitării debitelor restante la bugetul statului în termenul prevăzut de lege, serviciul de colectare a veniturilor, din cadrul DGFPCFS Brașov a procedat la valorificarea în regim de consignație a bunurilor mobile sigilate reprezentând sacouri și stofe aparținând SC SMART PROD SRL, conform procesului verbal de sechestru.
MINISTERUL FINANȚELOR
DGFPCFS A JUD. BRAȘOV
UNITATEA FISCALA D.A.V.S.
SERV. DE COLECTARE A VENITURILOR
STR. B-DUL EROILOR NR. 8
LOCALITATEA BRAȘOV
DOSAR DE EXECUTARE NR. 32/11.05.1998
PROCES VERBAL DE PREDARE – PRIMIRE
Încheiat astăzi 02 luna 07 anul 1998 ora 11,00
În localitatea Brașov, str. Republicii, nr. 18
În temeiul art. 54 alin. 2 din OG nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, aprobată prin Legea nr. 108/1996, subsemnatul Hârlab Mihai, având funcția de inspector, cu legitimația nr. 479, am predat următoarele bunuri mobile, sechestrate prin procesul verbal încheiat la data de 20.06.1998, înregistrat sub nr. 2241/20.06.1998, care vor fi supuse vânzării în regim de consignație.
Subsemnatul Alexe Vasile, legitimat cu L.S. 382/1995, în calitate de reprezentant al SC CETAȚUIA SRL, am primit bunurile mobile menționate mai sus.
Bunurile mobile preluate vor fi imediat etichetate și expuse la vedere pentru vânzare și nu pot fi vândute în rate. Sumele realizate din vânzarea acestor bunuri se varsă în termen de două zile lucrătoare în contul nr. 361280008300 după reținerea comisionului de 6%.
Semnătura reprezentantului Semnătura reprezentantului unității
organului de executare de vînzare în regim de consignație
…………………………… ……………………………………
Când în perioada de expunere spre vânzare debitorul achită suma datorată organul de executare va comunica unității pentru vânzare în regim de consignație să înceteze vânzarea bunurilor. Bunurile nevândute vor fi ridicate de organul de executare pe bază de proces verbal de predare – primire.
Bunurile predate de organul de executare unității pentru vânzare în regim de consignație nu pot fi vândute în rate. Sumele realizate din vânzarea acestor bunuri se varsă în termen de două zile lucrătoare în contul indicat de organul de executare, după reținerea comisionului legal.
Organul de executare va varifica periodic, la sediul unității pentru vânzarea în regim de consignație, felul cum acesta își duce la îndeplinire sarcinile în legătură cu vânzarea bunurilor și virarea sumelor încasate. Despre cele constatate, organul de executare va întocmi o notă de constatare.
Vânzarea bunurilor mobile în regim de consignație presupune ca acestea să fie reprezentate de o anumită categorie de bunuri, acest tip de valorificare prezentând anumite avantaje, cum ar fi: bunul supus vânzaării se află în permanent contact cu posibilul client pe o durată nedeterminată, cheltuiala de executare aferentă valorificării este efectuată doar în momentul acoperirii ei prin vânzarea bunurilor.
B. Vânzarea directă a bunurilor mobile către cumpărători
Valorificarea prin vânzare directă către cumpărător se aduce la cunoștință, de către organul de executare prin publicații de vânzare, afișate la sediul organului de executare în a cărui rază teritorială se află bunurile supuse executării silite. Publicația de vânzare se comunică și celor interesați să cumpere bunurile puse în vânzare. Vânzarea bunurilor se face chiar dacă se prezintă un singur cumpărător. În cazul în care se prezintă pentru cumpărare mai mulți solicitanți, organul de executare va vinde bunurile celui care oferă cel mai mare preț.
Studiu de caz.
Serviciul de colectare a veniturilor din cadrul DGFPCFS Brașov a procedat la valorificarea prin vânzare directă a bunurilor mobile sigilate, reprezentând autoturismele Dacia și ARO aparținând SC SMART PROD SRL conform procesului verbal de sechestru.
MINISTERUL FINANȚELOR
DGFPCFS A JUD. BRAȘOV
UNITATEA FISCALĂ D.A.V.S.
SERV. DE COLECTARE A VENITURILOR
STR. B-DUL EROILOR NR. 8
LOCALITATEA BRAȘOV
DOSAR DE EXECUTARE NR. 32/11.05.1998
PUBLICAȚIE DE VÂNZARE
BUNURI MOBILE
Ziua 05 Luna 08 Anul 1998
În temeiul art. 55 din OG nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, aprobată prin Legea nr. 108/1996, se face cunoscut prin prezenta că în ziua de 18 luna 08 anul 1998 ora 10,00 în localitatea Hărman, str. Principală,nr. 40, se vor vinde prin vânzare directă următoarele bunuri mobile:
Denumirea bunului mobil Prețul minim de la care se pornește
– lei –
1. Autoturism Dacia 1310 27.300.000
2. Autoturism ARO 244 26.200.000
3. – –
4. – –
5. – –
Conducătorului organului de executare-director AVS
Numele și prenumele POPA ALIN
Semnătura …………………………
L.S.
C. Vânzarea bunurilor mobile prin licitație
Valorificarea bunurilor mobile sechestrate, prin vânzarea la licitație parcurge următoarea filieră:
vânzarea la licitație se aduce la cunoștință publică celor interesați, de către organul de executare prin trei anunțuri succesive în ziare de largă circulație și prin afișarea anunțului privind vânzarea la sediul său, al consiliului local, la locul stabilit pentru a face vânzarea, în orice alt loc public. În anunțul privind vânzarea se menționează data, ora și locul vânzării; bunurile care se vând; prețul minim de la care se pornește licitația; data afișării; semnătura și ștampila organului de executare. Despre data, ora și locul vânzării se înștiințează debitorul și custodele, dacă a fost desemnat în cauză. Vânzarea la licitație se face la locul unde se află bunurile, la domiciliul sau sediul debitorului sau în alt loc strabilit de organul de executare în orice zi lucrătoare, între orele 8,00 – 18,00. In cazurile urgente, organul de executare va solicita președintelui instanței judecătorești competente încuviințarea vânzării și în zilele nelucrătoare.
Vânzarea prin licitație se face de către organul de executare printr-un funcționar al său, asistat atunci când se consideră necesar, de un reprezentant al organului de poliție.
Publicitatea menționată anterior se va face cu cel puțin 10 zile înainte de data fixată pentru desfășurarea vânzării.
Desfășurarea vânzării. Vânzarea se face în mod public de către organul de executare, care va oferi bunurile spre vânzare prin trei anunțuri succesive și se va adjudeca persoanei care oferă prețul cel mai mare.
Valorificarea se face chiar dacă se prezintă un singur solicitant. În raport cu natura și destinația lor, bunurile mobile se vor vinde, fiecare în parte sau mai multe împreună, ținându-se seama, în toate cazurile, ca prin modurile de vânzare acestea să nu se deprecieze. Vânzarea bunurilor, se va putea face de îndată după sechestrarea lor, dacă acestea sunt supuse degradării sau alterării.
Licitația începe la prețul prevăzut în procesul verbal de sechestru (raportul de evaluare constituie anexă la procesul verbal de sechestru, prețul de pornire fiind cel stabilit în urma evaluării). Dacă la primul termen de licitație nu se obține cel puțin prețul de începere al vînzării, în următoarea perioadă de 60 zile se fixează încă un termen de licitație, la care prețul poate fi redus cu 10%. Dacă acest preț nu poate fi obținut, se fixează al treilea termen de licitație, bunurile putând fi vândute la cel mai mare preț oferit. Pentru fiecare licitație se vor îndeplini formele de publicitate a vânzării.
Vânzarea se oprește în momentul în care din valoarea obținută se acoperă cheltuielile de executare, creanțele bugetare și majorările de întârziere. Surplusul de preț și bunurile mobile rămase se restituie debitorului.
Transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile prin executare silită intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată când debitorul este agent economic înregistrat la organul fiscal competent ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată și i-a exercitat dreptul de deducere pentru taxa aferentă bunurilor mobile predate prin executarea silită.
Nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile, supuse executării silite dacă debitorul este persoană fizică, persoană juridică neînregistrată la organul fiscal competent ca plătitoare de taxă pe valoarea adăugată, precum și când bunurile în cauză sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată.
adjudecarea bunurilor mobile. Adjudecarea înseamnă aprobarea de atribuire a unui bun persoanei care a oferit cel mai mare preț pentru un obiect vândut prin licitație publică. Bunurile mobile vândute prin licitație se adjudecă la al treilea anunț al persoanei care oferă prețul cel mai mare.
d) depunerea întregului preț de către adjudecător, în termen de trei zile, în numerar sau cu ordin de plată. În caz contrar se reia procedura vânzării prin licitație. Cheltuielile efectuate cu vânzarea sunt în sarcina adjudecătorului. Organul de executare eliberează fiecărui cumpărător un document care cuprinde organul emitent, data vânzării, numele cumpărătorului, bunul cumpărat și prețul plătit.
e) consemnarea în procesul verbal, de către organul de executare a desfășurării licitației și a rezultatului ei. Transferul proprietății bunurilor în executarea creanțelor se consemnează în mod obligatoriu în facturi emise de organul economic, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare, indiferent dacă vânzarea a avut loc pe bază de licitație sau dacă bunurile s-au predat pe bază de înțelegere între debitor și creditor.
Studiu de caz.
Serviciul de colectare a veniturilor din cadrul DGFPCFS Brașov, a procedat la valorificarea prin vânzare la licitație a bunurilor mobile sechestrate, aflate în patrimoniul SC SMART PROD SRL, conform procesului verbal de sechestru. Prețul de pornire al licitației este cuprins în publicația de vânzare nr. 5621. Anunțul de vânzare prin licitație s-a publicat în cotidianul “TRANSILVANIA EXPRES” în datele de 17,18,19.08.1998.
MINISTERUL FINANȚELOR
DGFPCFS A JUD. BRAȘOV
UNITATEA FISCALĂ D.A.V.S.
SERV. DE COLECTARE A VENITURILOR
STR. B-DUL EROILOR NR. 8
LOCALITATEA BRASOV
DOSAR DE EXECUTARE NR. 32/11.05.1998
PROCES VERBAL DE LICITAȚIE
PENTRU BUNURILE MOBILE
Încheiat astăzi 02 luna 09 anul 1998 ora 10,00
În localitatea Hărman, str. Principală nr. 40
În temeiul art. 56 alin. 2 din OG nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, aprobată prin Legea nr. 108/1996.
Pentru realizarea creanțelor bugetare față de debitorul SC SMART PROD SRL din localitatea Hărman str. Principală nr. 40 nr. rol/cod fiscal R 1121540, în sumă de 627.917.505 lei, specificate în titlul executoriu nr. 10/04.05.1998 și 32/11.05.1998 emis de S.C.V.și Garda Financiară, s-au sechestrat bunurile mobile înscrise în procesul verbal de sechestru încheiat la data de 20.06.1998, înregistrat sub nr. 2241 din 20.06.1998, întocmit de Servicul de Colectare a Veniturilor.
Valorificarea bunurilor mobile prin vânzarea la licitație a fost adusă la cunoștință publică prin publicarea, la data de 17,18,19.08.1998, în ziarul Transilvania Expres, a publicației de vânzare, care a fost afișată la sediul DGFPCFS Brașov, la SC SMART PROD SRL, precum și Primăria Brașov.
În baza art. 53 alin. 1 din OG nr. 11/1996 s-a procedat la valorificarea bunurilor mobile sechestrate și s-au constatat următoarele:
Adjudecători: – autoturism Dacia 1310 – SC SAXON SRL Prejmer – C.F. 1004977
– autoturism ARO 244 “ “
Cu privire la vânzarea la licitație, s-au formulat următoarele obiecții: nu sunt obiecții
Semnătura debitorului
( sau a înlocuitorului)
………………………
Comisia de licitație
(numele, prenumele,semnătura)
………………………………
Adjudecători
(numele și prenumele/denumirea,semnătura)
………………………………
Bunurile vândute prin licitație au fost adjudecate de SC SAXON SRL cu sediul în Prejmer, str. Mare, nr. 6, cod fiscal R 1004977. Pentru bunurile vândute s-a întocmit factura nr. 1070425/02.09.1998 în valoare de 73.932.000 lei din care 13.332.000 lei reprezintă TVA aferent.
SC SAXON SRL a virat suma în contul 361280008300 deschis la Trezoreria Brașov cu 08.24./03.09.1998 astfel 60.600.000 lei în subcont 22020101 reprezentând venituri diverse și 13.332.000 lei în subcont 20130101 reprezentând TVA-ul aferent bunurilor vândute în contul SC SMART PROD SRL Hărman.
3.2.3. Executarea silită a bunurilor imobile
Bunurile imobile urmăribile ale debitorului sunt supuse executării silite, prin modalitățile prevăzute de lege, în măsura în care este necesar pentru acoperirea creanței bugetare.
Se alege executarea silită a bunurilor imobile în cazul în care debitorul nu obține venituri ce pot fi poprite, nu deține bunuri mobile ce pot fi valorificate, sau dacă valoarea lor nu acoperă creanțele bugetare.
Debitorul persoană fizică sau juridică, în condițiile legii, este obligat să prezinte organului de executare toate bunurile imobile ce le are în proprietate exclusivă, în proprietate comună sau indiviză, să-i de informații complete asupra tuturor acestor bunuri, asupra bunurilor imobile pe care le deține dar sunt proprietatea altor persoane, precizând unde se află fiecare, precum și să prezinte orice documente și evidențe referitoare la bunurile menționate.
În cadrul acestora se pot aminti actele ce fac dovada proprietății imobilului cum ar fi extras de carte funciară, titlul de proprietate, contract de vânzare-cumpărare sau acte ce cuprind date tehnice ale bunului ca fișa mijlocului fix sau cartea de imobil.
Sunt supuse executării silite orice bunuri imobile ale debitorului, cu excepțiile prevăzute de lege, care îi aparțin în proprietate exclusivă, sau în proprietate comună sau indiviză, cum ar fi: case de locuit, sedii, clădiri cu altă destinație, magazii, garaje, depozite, terenuri situate în mediul rural și urban precum și cele care prin natura sau destinația lor sunt bunuri imobile potrivit dispozițiilor art. 462 și următoarele din Codul Civil.
Când debitorul deține în proprietate indiviză bunuri imobile organul de executare poate proceda la valorificarea bunurilor, dacă este cunoscută cota parte ce revine debitorului. Atunci când nu se cunoaște cota parte ce revine debitorului, bunurile aflate în proprietatea indiviză nu pot fi supuse executării silite și valorificării. În acest caz, organul de executare poate cere instanței competente împărțirea acestor bunuri. Executarea silită a bunurilor imobile parcurge următoarea procedură:
A. Identificarea bunului imobil supus executării silite
În vederea înlocuirii procesului verbal de identificare a bunurilor imobile, organul de executare se va deplasa la locul situării imobilului în scopul identificării și obținerii tuturor datelor privind dreptul de proprietate și limitele acestuia, sarcinile care îl grevează, suprafața, vecinătățile, calitatea și felul construcțiilor, numărul camerelor, gradul de uzură, etc.
Procesul verbal de identificare a bunului imobil supus executării silite se va întocmi de organul de executare în trei exemplare, dintre care unul va fi lăsat debitorului, al doilea exemplar va fi transmis pentru înscriere în evidențele de publicitate imobiliară, potrivit legii, iar al treilea exemplar se va reține de către organul de executare.
În vederea efectuării inscripției ipotecare procesul verbal de identificare a bunurilor imobile trebuie să cuprindă date cât mai concrete cu privire la poziția sa(numărul topografic).
Din momentul întocmirii procesului verbal de identificare a imobilului, acesta este indisponibilizat, debitorul neputând dispune de acesta decât cu aprobarea organului de executare competent.
Studiu de caz.
În vederea realizării creanțelor bugetare conform titlului executor nr. 411/06.06.1998 emis de serviciul de control fiscal din cadrul DGFPCFS Brașov, pentru care s-a comunicat somația de plată nr. 4220 din 28.06.1998, servicul de colectarea veniturilor a procedat la indisponibilizarea de bunuri imobile reprezentate de grajd de animale și teren aferent aflate în patrimoniul SC AGROMEC SA, cod fiscal R 1250132 cu sediul în Prejmer, str. Brașovului, nr. 102.
MINISTERUL FINANȚELOR
DGFPCFS A JUD.BRAȘOV
UNITATEA FISCALĂ D.A.V.S.
SERV. DE COLECTARE A VENITURILOR
STR. B-DUL EROILOR NR. 8
LOCALITATEA BRAȘOV
DOSAR DE EXECUTARE NR. 411/06.06.1998
PROCES VERBAL DE IDENTIFICARE
BUNURI IMOBILE
Încheiat astăzi 30 luna 07 anul 1998 ora 11,00
În localitatea Prejmer, str. Brașovului nr. 102
În temeiul art. 58 alin.3 din OG nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, aprobată prin Legea nr. 108/1996 subsemnatul Hârlab Mihai, având funcția de inspector legitimația nr. 479,am procedat la identificarea bunurilor imobile ale debitorului SC AGROMEC SA,din localitatea Prejmer str. Brașovului nr. 102, nr. rol/cod fiscal R 1250132, care deși i s-a comunicat somația nr.4220 din 28.06.1998, nu a efectuat plata sumelor datorate conform titlului executoriu nr. 411 din 06.06.1998 emis de servicul control fiscal, constând în:
Pentru realizarea creanțelor bugetare s-a procedat la identificarea următoarelor bunuri imobile:
clădire în suprafață de 348 mp compus din grajd și magazie și construit din cărămidă, beton, lemn, țiglă…, situată în localitatea Prejmer str. Brașovului nr. 102 deținută în baza extras de CF nr. 1425/Prejmer, evaluată la suma de 182.410.000 lei;
teren aferent clădirii,în suprafață de 4801 mp situat în Prejmer, str. Brașovului, nr. 102 deținut în baza extras CF nr. 1425/Prejmer …, evaluat la suma de 82.500.000 lei.
Identificarea bunurilor imobile s-a efectuat în prezența următoarelor persoane:
Secăreanu Costel domiciliat în Brașov, legitimat cu BI- GA 512543, în calitate de martor
Ciornei Sorana domiciliată în Prejmer, legitimată cu BI- DB 463210, în calitate de martor
Andrei Florin domicilat în Prejmer, legitimat cu BI- GB 254001, în calitate de martor
În legătură cu bunurile identificate, debitorul SC AGROMEC SA Prejmer menționează că nu / au fost gajate sau ipotecate anterior nu au fost gajate anterior
Sarcini care grevează imobilul nu sunt.
Persoanele de față la identificarea bunurilor formulează următoarele obiecții: nu sunt obiecții.
În legătură cu bunurile identificate s-au săvârșit infracțiuni: nu s-au săvârșit infracțiuni.
Drept pentru care s-a încheiat prezentul proces verbal de indentificarea bunurilor imobile în trei exemplare, din care unul pentru organul de executare, și câte unul s-a înmânat debitorului SC AGROMEC SA și Evidenței de publicitate imobiliară.
Reprezentantul organului de executare …………….
Semnătura debitorului(s-au a persoanei majore cu care locuiește) …………….
Semnăturile martorilor ……………
Dosar de executare ANEXĂ
Nr. 411/06.06.1998 la Procesul verbal de
identificare a bunurilor imobile
din 30.07.1998
Semnătura reprezentantului Semnătura debitorului
organului de executare (sau a persoanei majore cu ca locuiește)…..
Semnăturile martorilor
…………………………………
…………………………………
B. Somația pentru executarea silită a bunurilor imobile
Nu se va putea trece la executarea silită imobiliară decât după expirarea termenului de 15 zile de la comunicarea somației de plată. După întocmirea procesului verbal de identificare a imobilului, organul de executare va comunica debitorului somația pentru executarea silită a bunurilor imobile, cu mențiunea ca în cazul în care nu va face plata în cinci zile se va proceda la valorificarea bunului imobil, conform legii.
În comparație cu executarea silită a bunurilor mobile, la cele imobile, valorificarea lor este precedată de o somație. Această somație se va întocmi în trei exemplare din care unul va rămâne la organul de executare, unul se va transmite debitorului, iar al treilea organului competent pentru înscrierea în evidențele de publicitate imobiliară. Comunicarea acestui tip de somație se face conform procedurii prevăzute la comunicarea somației de plată.
Studiu de caz.
Având în vedere că SC AGROMEC SA Prejmer nu și-a stins obligațiile față de bugetul statului, serviciul de colectarea veniturilor i-a comunicat somația pentru executarea silită a bunurilor imobile nr. 6228/26.09.1998.
MINISTERUL FINANȚELOR
DGFPCFS A JUD. BRAȘOV
UNITATEA FISCALĂ D.A.V.S.
SERV. DE COLECTARE A VENITURILOR
STR. B-DUL EROILOR NR. 8
LOCALITATEA BRAȘOV
DOSAR DE EXECUTARE NR. 411/06.06.1998
SOMAȚIE
PENTRU EXECUTAREA SILITA A BUNURILOR IMOBILE
CATRE SC AGROMEC SA
Str. Brașovului nr. 102, Prejmer
În temeiul art. 59 din OG nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, aprobată prin Legea nr. 108/1996.
Vă atenționăm că, deoarece nu ați achitat sumele de plată înscrise în titlul executoriu nr. 411/06.06.1998 emis de Serviciul Control Fiscal, în termen de cinci zile de la înmânarea prezentei somații, se va proceda la executarea silită a următoarelor bunuri imobile prevăzute în procesul verbal de identificare bunuri imobile nr. 6228 din 24.08.1998.
clădire în suprafață de 348 mp, compusă din grajd și magazie și construită din cărămidă, beton, lemn, țiglă …, situată în localitatea Prejmer, str. Brașovului, nr. 102 deținută în baza extras de CF nr. 1425/ Prejmer, evaluată la suma de 182.410.000 lei;
teren aferent clădirii, în suprafață de 4801 mp situat în Prejmer, str. Brașovului, nr. 102 deținut în baza estras CF nr. 1425/Prejmer, evaluat la suma de 82.500.000 lei.
Precizăm că s-a luat măsura înscrierii prezentei somații în evidențele de publicitate imobiliară.
Menționăm că până la începerea executării silite puteți achita sumele datorate.
Conducătorul unității fiscale Șef compart. urmărire și încasare
L.S.
……………………………… …………………………………..
Rolul somației privind executarea silită a bunurilor imobile, practic, este de a înștiința debitorul despre măsurile viitoare aplicate de organul de executare cu privire la imobilul indisponibilizat, având în vedere posibilitățile reduse de stingere a creanțelor bugetare în termenul de 15 zile de la comunicarea somației, lucru ce nu s-a reușit într-o perioadă mult mai mare anterioară comunicării somației.
C. Valorificarea imobilelor urmărite silit
Imobilele urmărite silit de către organul de executare se valorifică prin vânzare directă, vânzare făcută de debitor cu acordul organului de executare, vânzare la licitație publică sau prin alte modalități prevăzute de lege.
Pentru valorificarea prin vânzare directă a bunurilor imobile, organul de executare va aduce la cunoștință, prin publicație de vânzare afișată la sediul organului de executare în a cărui rază teritorială se află bunul imobil supus executării silite, data la care are loc vânzarea bunurilor imobile și locul unde urmează a fi efectuată. Publicația de vânzare se comunică și celor interesați să cumpere bunurile imobile puse în vânzare.
Studiu de caz.
În vederea recuperării creanțelor bugetare s-a procedat la valorificarea prin vânzare directă a bunului imobil indisponibilizat aparținând SC AGROMEC SA Prejmer, întocmindu-se publicația de vânzare nr. 6228 din 05.10.1998.
MINISTERUL FINANȚELOR
DGFPCFS A JUD. BRAȘOV
UNITATEA FISCALĂ D.A.V.S.
SERV DE COLECTARE A VENITURILOR
STR. B-DUL EROILOR NR. 8
LOCALITATEA BRAȘOV
DOSAR DE EXECUTARE NR. 411/06.06.1998
PUBLICAȚIE DE VÂNZARE
BUNURI IMOBILE
Anul 1998 luna 10 ziua 05
În temeiul art. 65 din OG nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, aprobată prin Legea nr. 108/1996, se face cunoscut prin prezenta că în ziua de 17 luna 10 anul 1998 orele 10,00 în localitatea Prejmer str. Brașovului nr. 102, se vor vinde prin vânzare directă următoarele bunuri imobile, proprietatea debitorului SC AGROMEC SA Prejmer, cu domiciliul /sediul în localitatea Prejmer, str. Brașovului, nr. 102, nr. rol/cod fiscal R 1250132:
clădire în suprafață de 348 mp compusă din grajd și magazie și construită din cărămidă, beton, lemn, țiglă…., situată în localitatea Prejmer, str. Brașovului nr. 102 deținută în baza extras de CF nr. 1425 / Prejmer, evaluată la suma de 182.410.000 lei;
teren aferent clădirii, în suprafață de 4801 mp situat în Prejmer, str. Brașovului, nr. 102, deținut în baza extras CF nr. 1425 / Prejmer, evaluat la suma de 82.500.000 lei.
Bunurile imobile mai sus menționate sunt grevate de următoarele: nu sunt grevate de alte sarcini;
Pentru bunul imobil prevăzut mai sus (clădire/teren) au comunicat titluri executorii următorii creditori: DGFPCFS Brașov, emis de Serv. de Control Fiscal, Banca Agricolă SA Brașov și DMPS Brașov.
Conducătorul organului de executare………………..
Numele și prenumele ………………………………..
Semnătura ……………………………………………
L.S.
Vânzarea bunurilor imobile se face chiar dacă se prezintă un singur cumpărător. În cazul în care se prezintă mai mulți solicitanți, organul de executare va vinde bunul imobil celui care oferă cel mai mare preț față de prețul de evaluare, astfel încât, ținând seama de interesul legitim și imediat al creditorului cât și de drepturile și obligațiile debitorului urmărit, executarea silită să se realizeze cu rezultate cât mai avantajoase.
Posililitatea de valorificare a imobilelor urmărite silit și în cazul prezentării unui singur cumpărător constituie un avantaj față de vânzarea prin licitație unde sunt necesari cel puțin doi ofertanți.În același timp faptul că prețul minim de vânzare este cel stabilit în urma evaluării face ca posibilitățile de valorificare prin vânzare directă să fie reduse.
La vânzarea directă, organul de executare va întocmi un proces verbal în care va consemna desfășurarea acesteia. Cumpărătorul va efectua plata prețului convenit cel târziu a doua zi de la data încheierii procesului verbal. Un exemplar al procesului verbal se va elibera cumpărătorului a doua zi după ce acesta va face dovada plății prețului imobilului vândut.
Procesul verbal constituie titlul de proprietate pentru bunul imobil vândut, pe baza căruia se face înscrierea în registrele de publicitate imobiliară.
După întocmirea procesului verbal de identificarea bunului imobil supus executării silite, debitorul poate solicita organului de executare să procedeze el însuși la vânzarea bunului imobil. Solicitarea debitorului va fi formulată în scris și va cuprinde, printre altele, numele și adresa potențialilor cumpărători, prețul propus, precum și termenul în care aceștia se obligă să depună la dispoziția organului de executare acest preț.
Organul de executare își poate da acordul privind vânzarea bunului imobil de către debitor dacă: cumpărătorul este o persoană fizică sau juridică solvabilă, termenul în care se poate realiza valorificarea bunului imobil este rezonabil (mai mic sau egal cu cel necesar pentru efectuarea procedurii de vânzare prin licitație), prețul propus este cel puțin egal cu prețul de evaluare al bunului imobil.
În acordul scris organul de executare va menționa expres ca în contractul de vânzare-cumpărare încheiat între debitor-vânzător și cumpărător prețul convenit de părți va fi consemnat la dispoziția organului de executare, în care sens, se va indica nr. de cont și organul unde urmează a se face consemnarea prețului.
Organul de executare va cere, în condițiile legii, organelor abilitate să țină evidența publicității imobiliare, radierea inscripției ipotecare numai după primirea de la cumpărător a prețului bunului imobil vândut.
Valorificarea directă de către debitor este cea mai avantajoasă atât din punct de vedere al organului de executare care este absolvit de organizarea vânzării și de alte cheltuieli de executare suplimentare, cât și din punct de vedere al proprietarului care poate realiza o vânzare în condiții mai avantajoase pentru el.
D. Stabilirea drepturilor reale ale creditelor debitorului
Organele de executare solicită autorităților care în evidențele de publicitate imobiliară să le comunice drepturile reale și alte sarcini care grevează imobilul urmărit, precum și titularii acestora, care se înștiințează de către organul de executare și se cheamă la termenele fixate pentru vânzarea imobilului și distribuția prețului. Alți creditori ai debitorului decât titularii drepturilor menționate, au obligația ca, în termen de 30 zile, după înscrierea somației în evidențele de publicitate imobiliară, să comunice în scris organului de executare titlurile executorii pe care le au pentru imobilul prevăzut în somație.
Prin stabilirea drepturilor reale ale creditelor debitorului se încearcă, în cazul valorificării bunului imobil înscris în somație, stingerea și altor obligații decât cele față de bugetul statului. Astfel prin efectuarea unei compensări ce are ca subiecți: bugetul statului, debitorul executat silit și o persoană fizică sau juridică ce îndeplinește în același timp calitatea de debitor față de primul subiect și creditor față de al doilea, se pot stinge și alte creanțe, decât cele în baza căruia s-a pornit executarea.
E. Numirea administratorului sechestru
După comunicarea somației și în tot cursul executării silite, organul de executare poate numi un administrator sechestru, dacă această măsură este necesară pentru administrarea imobilului urmărit, a chiriilor, a arendei și a altor venituri obținute din administrarea acestuia, inclusiv pentru apărarea în litigii, privind imobilul respectiv.
Administrator sechestru poate fi numit creditorul, debitorul ori altă persoană fizică sau juridică.
Pe măsura încasărilor, administratorul sechestru va fi obligat să consemneze la trezorerie sau la o unitate specializată, abilitată să facă astfel de operațiuni, veniturile realizate, după deducerea cheltuielilor făcute pentru administrarea bunului imobil pentru care s-a pornit executarea silită, la dispoziția organului de executare, căruia i se predă recipisa de consemnare în următoarele 24 ore. Veniturile consemnate vor fi considerate încasări în contul debitului pentru realizarea căruia s-a pornit executarea silită. Sechestrarea veniturilor unui bun imobil pentru care s-a început executarea silită, încetează în momentul când acesta este transmis prin cumpărare unui alt proprietar.
Când administrator sechestru este numit o altă persoană decât creditorul sau debitorul, organul de executare îi va fixa o indemnizație lunară, ținând seama de activitatea depusă. Aceasta este considerată cheltuială de executare. Ori de câte ori este necesar, administratorul sechestru este obligat să prezinte organului de executare, situația veniturilor și chiltuielilor făcute cu administrarea bunului imobil sechestrat. Administrarea necorespunzătoare a bunului imobil pentru care s-a pornit procedura de executare silită, atrage după sine răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz, a administratorului sechestru.
Dacă veniturile viitoare, pe timp de un an, ale bunurilor imobile supuse executării silite, asigură acoperirea creanței, inclusiv majorările de întârziere și cheltuielile de executare aferente, debitorul poate solicita instanței din raza teritorială în care se află bunul imobil, suspendarea executării silite.Când organul de executare întâmpină dificultăți în încasarea veniturilor sau dacă, ulterior, se constată că veniturile anuale ale bunurilor imobile aparținând debitorului nu sunt suficiente pentru acoperirea creanței, acesta va putea solicita instanței, revocarea măsurii de suspendare a executării silite.
În vederea stabilirii administratorului sechestru se va întocmi procesul verbal de instituire administrator sechestru în trei exemplare de către organul de executare, din care unul, va rămâne în posesia acestuia, iar câte unul se va transmite debitorului și administratorului sechestru.
Practic se procedează la numirea administratorului sechestru dacă prin exploatarea bunului imobil urmărit silit se obțin venituri ce nu pot fi poprite sau dacă organul de executare consideră că administrarea imobilului de către o terță persoană este mai eficientă decât în cazul administrării de către debitor.
Studiu de caz.
În urma executării silite imobiliare asupra debitorului SC POIANA GRUP SA Serviciul de Colectare Venituri din cadrul DGFPCFS Brașov a procedat la numirea administratorului sechestru în vederea administrării bunurilor mobile indisponibilizate reprezentând o vilă de vacanță.
MINISTERUL FINANȚELOR
DGFPCFS A JUD. BRAȘOV
UNITATEA FISCALĂ D.A.V.S.
SERV. DE COLECTARE A VENITURILOR Rol/cod fiscal R1132615
STR. B-DUL EROILOR NR. 8 Nr. 8234/16.10.1998
LOCALITATEA BRAȘOV
DOSAR DE EXECUTARE NR. 320/16.05.1998
PROCES VERBAL
DE INSTITUIRE ADMINISTRATOR SECHESTRU
Anul 1998 luna 10 ziua 16
În baza art. 63 alin. 1 din OG nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, aprobată prin Legea nr. 108/1996.
Având în vedere că SC POIANA GRUP SA domiciliat/cu sediul în localitatea Brașov, str. Toamnei, nr. 12 bloc 7, sc. A, etaj 2, ap. 6, are de plată următoarele obligații bugetare, conform titlului executoriu nr. 320/16.05.1998 emis de serviciul de control fiscal.
Întrucât sumele menționate mai sus nu au fost achitate, deși debitorului i s-au înmânat somațiile nr. 8234/08.06.1998 și nr. 8234/25.09.1998 pentru lichidarea debitului s-a început procedura de executare silită imobiliară și s-a încheiat procesul verbal de identificare a bunurilor imobile nr. 8234/20.08.1998.
Pentru administrarea imobilului urmărit se numește administrator sechestru Florea Gheorghe, din localitatea Brașov, str. Berzei, nr. 12, bloc 9, scara B, apart. 8, B.I. / certificat de înmatriculare seria BT nr. 583944, eliberat de Poliția Brașov, asupra următoarelor bunuri imobile:
clădiri în suprafață de 162 mp compusă din parter + etaj, construită din beton, cărămizi, lemn, țiglă, situată în localitatea Poiana Brașov, str. Ciucaș nr. 4, evaluată la suma de 146.320.000 lei;
teren în suprafață de 244 mp felul terenului – aferent clădirii, situat în localitatea Poiana Brașov, str. Ciucaș nr. 4 evaluat la suma de 122.540.000 lei.
În cazul în care administrator sechestru este numit altă persoană fizică sau juridică decât debitorul sau creditorul, organul de executare va fixa o indemnizație administratorului sechestru, ținând seama de activitatea depusă.
Drept pentru care s-a încheiat procesul verbal de instituire a administratorului sechestru, în trei exemplare, dintre care unul rămâne la dosarul de executare, unul s-a înmânat debitorului și unul s-a înmânat administratorului sechestru.
Organul de executare Serviciul de colectare venituri
Numele și prenumele Hârlab Mihai
Semnătura………………………… Semnătura debitorului
Legitimația 479/1997 ………………………
Am primit în păstrare în calitate de administrator sechestru bunurile imobile arătate în prezentul proces verbal, de care răspund și am luat cunoștință de obligațiile pe care le am.
Obligațiile administratorului sechestru sunt cele prevăzute în OG nr. 11 / 1996, aprobată prin Legea nr. 108 / 1996, și în normele metodologice, emise de Ministerul Finanțelor.
Semnătura administratorului sechestru,
……………………….
F. Evaluarea bunurilor imobile se face prin organe sau persoane specializate, ca și în cazul bunurilor mobile.
G. Vânzarea la licitație
Vânzarea la licitație se ține la locul unde se află imobilul sau la locul stabilit de organul de executare, după caz.
Primul termen de licitație se va putea fixa numai după expirarea termenului de 30 zile de la comunicarea somației pentru executarea silită a bunurilor imobile.
Cu cel puțin 10 zile înainte de data fixată pentru ținerea licitației, organul de executare este obligat să aducă la cunoștință celor interesați, prin anunțuri în ziare de largă circulație, prin afișarea anunțurilor de vânzare pe imobilul scos la vânzare, la sediul său și al consiliului local în a cărei rază teritorială este situat imobilul, precum și la locul stabilit pentru ținerea licitației, dacă acesta este altul decât cel unde se află imobilul. Când se consideră necesar, publicitatea vânzării se poate face și prin orice alte mijloace de informare. Totodată despre data, ora și locul licitației va fi înștiințat debitorul și administratorul sechestru.
Anunțul de vânzare la licitație va cuprinde datele de identificare a imobilului și descrierea lui sumară, indicarea, dacă este cazul, a drepturilor și a celorlalte sarcini inscrise în evidențele de publicitate imobiliară care grevează imobilul, condițiile vânzării, prețul la carea fost evaluat imobilul, data, ora și locul vânzării, numele și domiciliul sau denumirea și sediul debitorului, precum și cele ale creditorilor urmăritori, titlul executoriu în temeiul căruia se face executarea, data afișării anunțului, semnătura și ștampila organului de executare.
Ofertele de cumpărare se vor prezenta înscris direct sau prin poștă, organului de executare, până în ziua programată pentru ținerea licitației. Condiția de participare este prezentarea dovezii de plată, în contul stabilit de organul de executare, a sumei reprezentând 10% din valoarea bunului imobil. În cazul în care adjudecarea nu s-a făcut în favoarea celui care a făcut oferta de cumpărare, acestuia i se va restitui suma depusă. Persoanele care iau parte la licitație se pot prezenta și prin mandatari care trebuie să-i justifice calitatea prin procură specială legalizată.
Licitațiile se vor ține în ziua și la ora indicată în anunțul de vânzare, numai dacă sunt cel puțin doi ofertanți. Pentru fiecare termen de licitație, ulterior celui prevăzut mai sus, se va face o nouă publicitate a vânzării.
Licitația are loc în fața unei comisii formată din trei persoane numite prin decizie a conducătorului organului de executare. La termenul de licitație organul de executare va citi mai întâi anunțul de vânzare și ofertele scrise primite până în acea dată. Licitația va începe de la cel mai mare preț din ofertele scrise, dacă acesta este superior celui la care s-a făcut evaluarea, în caz contrar, ea va începe de la acest din urmă preț. Sedința va fi publică.
Prețul se consemnează de cumpărător la trezorerie sau la o unitate abilitată să facă astfel de operațiuni, la dispoziția organului de executare, în prima zi lucrătoare imediat următoare datei la care s-a ținut licitația.
Ofertanților necâștigător li se vor restitui sumele depuse în termen de maxim cinci zile de la data adjudecării.
În cazul în care obiectul executării silite îl formează mai multe bunuri imobile distincte ale debitorului, procedura de vânzare prin licitație publică se va îndeplini pentru fiecare bun în parte.
Dacă nu s-a obținut prețul la care s-a făcut evaluarea imobilului se va fixa un nou termen, de cel mult 30 zile, când licitația începe de la același preț. În cazul în care imobilul nu a fost vândut nici la a doua licitație, se va fixa un al treilea termen de licitație, de cel mult 30 zile, când imobilul poate fi vândut la cel mai mare preț oferit.
În condițiile și la termenele stabilite cu acordul organului de executare și, când este cazul, cu acordul creditorului care participă la urmărire pentru realizarea unei alte creanțe decât cea bugetară, cumpărătorii, persoane fizice, pot să plătească prețul în cel mult 12 rate lunare, cu un avans de minim 50% din prețul de adjudecare a imobilului și cu plata unei dobânzi stabilite la nivelul dobânzii de referință a Băncii Naționale a României.
Cumpărătorii nu vor putea înstrăina imobilul decât după plata în întregime a prețului. Prevederile privind sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată în cazul transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile prin executare silită se aplică ca și în cazul bunurilor mobile.
H. Întocmirea procesului verbal de licitație
Organul de executare va întocmi un proces verbal de licitație în care se va consemna rezultatul acesteia, arătându-se și modul în care s-a desfășurat.
Procesul verbal de licitație se va semna de organul de executare și de cumpărător sau de reprezentantul împuternicit al acestuia. Procesul verbal de licitație se va preda cumpărătorului după achitarea integrală a prețului. Când vânzarea s-a făcut, cu plata în rate, cumpărătorului i se va preda preda procesul verbal după plata avansului din preț. Procesul verbal de licitație în care s-a consemnat vânzarea cu plata în rate se va transmite organului de executare coordonator și creditorului. Totodată un exemplar al aceluiași proces verbal va fi trimis organelor competente pentru înscriere în evidențele de publicitate imobiliară a interdicției de înstrăinare a imobilului, până la plata integrală a prețului. În cazul în care cumpărătorul căruia i s-a încuviințat plata prețului în rate, nu plătește restul de preț în condițiile și la termenele stabilite, el va putea fi executat silit pentru plata sumei datorate, procesul verbal de licitație constituind titlu executoriu.
Procesul verbal de licitație constituie titlu de proprietate pentru imobilul transmis, pe baza căruia se face transcrierea sau intabularea, după caz, la organele competente pe a căror rază teritorială este situat imobilul.
Studiu de caz.
În urma organizării de către serviciul de colectare a veniturilor din cadrul DGFPCFS Brașov a celui de-al treilea termen de licitație în data de 03.02.1999 având ca obiect bunul imobile indisponibilizat aparținând SC AGROMEC SA Prejmer, acesta a fost adjudecat de către SC BÂRSA SA Prejmer la suma de 258.000.000 lei.
Suma a fost virată astfel: 26.491.000 lei cu O.P. 52/01.02.1999 și 231.509.000 lei cu O.P. 54/04.02.1999 la Trezoreria Prejmer cont 361280008900.
MINISTERUL FINANȚELOR
DGFPCFS A JUD. BRAȘOV
UNITATEA FISCALĂ D.A.V.S.
SERV. DE COLECTARE A VENITURILOR
STR. B-DUL EROILOR NR. 8 Nr. 6228/03.02.1999
LOCALITATEA BRAȘOV
DOSAR DE EXECUTARE NR. 11/06.06.1998
PROCES VERBAL DE LICITAȚIE
PENTRU BUNURILE IMOBILE
Încheiat astăzi 03 luna 02 anul 1999 ora 12,00
În localitatea Prejmer, str. Brașovului nr. 102
În temeiul art. 67 alin. 1 din O.G. nr. 11 / 1996 privind executarea creanțelor bugetare, aprobată prin Legea nr. 108 / 1996.
Pentru realizarea creanțelor bugetare față de debitorul SC AGROMEC SA din localitatea Prejmer, str. Brașovului nr. 102, nr. rol/cod fiscal R 1250132, în sumă de 236.688.419 lei, specificate în titluri executoriu nr. 411/06.06.1998 s-au identificat bunurile imobile înscrise în procesul verbal de identificare bunuri imobile nr. 6228/24.08.1998 întocmit de Serviciul Colectare Venituri.
Valorificarea bunurilor imobile prin vânzarea la licitație a fost adusă la cunoștință publică prin publicarea la data de 18,19,20.01.1999 în ziarul Transilvania Expres a publicației de vînzare, care a fost afișată la sediul DGFPCFS Brașov, la SC AGROMEC SA precum și Consiliului local Prejmer.
În baza art. 60 din O.G. nr. 11 / 1996, aprobată prin Legea nr. 108 / 1996, s-a procedat la valorificarea bunurilor imobile urmărite silit prin vânzarea la licitație publică, după cum urmează:
Reprezentantul organului de executare a dat citire publicației de vânzare care cuprinde:
datele de identificare a imobilului conform extras carte funciară nr. 1425 / Prejmer
descrierea sumară , grajd și magazie, construite din cărămidă, beton, lemn, țiglă
– drepturile reale și celelalte sarcini înscrise în evidențele de publicitate
imobiliară care grevează imobilul nu sunt sarcini care grevează imobilul
condițiile vânzării vânzare prin licitație, al treilea termen
prețul de evaluare a imobilului 264.910.000 lei compus din clădire 182.410.000 lei și teren 82.500.000 lei
data 03.02.1999, ora 10,00, locul vânzării Prejmer str. Brașovului nr. 102
– numele, prenumele și domiciliul sau denumirea și sediul debitorului SC AGROMEC SA, Prejmer, str. Brașovului, nr. 102
creditori urmăritori DGFPCFS Brașov, BÂRSA SA Brașov, DMPS Brașov.
S-a făcut prezentarea ofertelor scrise primite și a dovezii plății sumei reprezentând 10% din valoarea imobilului de către SC AGROTEHNICA SRL Feldioara și SC BÂRSA SA Prejmer.
Licitația a început de la prețul de 240.000.000 lei.
Adjudecarea s-a făcut în favoarea SC BÂRSA SA, Prejmer, str. Lungă, nr. 24, cod fiscal R 1132216 ….la prețul de 258.000.000 lei.
Plata se va face integral sau în…… rate lunare, cu un avans de …. și cu plata unei dobânzi de ….
Cumpărătorul nu va putea înstrăina bunul imobil decât după plata în întregime a prețului.
Cu privire la vânzarea la licitație s-au făcut următoarele obiecții: nu sunt obiecții
Drept pentru care s-a încheiat procesul verbal în trei exemplare.
Comisia de licitație Adjudecător,
(numele, prenumele, semnătura) sau reprezentantul său împuternicit
L.S. (numele, prenumele, semnătura)
Marin Alina L.S.
Banu Stefan SC BÂRSA SA Prejmer
Hârlab Mihai Președinte: Bogdan Ion
Transferul bunului imobil din patrimoniul SC AGROMEC SA în cel al SC BÂRSA SA a fost consemnat în factura nr. 523140 / 03.02.1999 la suma de 258.000.000 lei. Operațiunea este scutită de TVA deoarece SC AGROMEC SA nu și-a exercitat dreptul de deducere pentru taxa aferentă bunului imobil.
Transferul proprietății bunurilor în executarea creanțelor se consemnează în mod obligatoriu în facturi emise de agentul economic în condițiile prevăzute de lege, indiferent dacă vânzarea a avut loc pe bază de licitație sau dacă bunurile s-au predat pe bază de înțelegere între debitor și creditor.
Dacă imobilul urmărit nu a putut fi valorificat prin vânzare la licitație, organul de executare va repeta procedura de licitație cel puțin o dată pe an în termenul de prescripție a dreptului de a cere executare silită.
Cât timp poate avea loc reluarea procedurii de licitație, se menține indisponibilizarea imobilului. În aceeași perioadă, organul de executare, după caz, va putea lua măsura numirii, menținerii ori schimbării administratorului sechestru sau va putea proceda la valorificarea imobilului în orice mod admis de lege.
Procedura de executare silită a imobilului încetează în cazul în care acesta nu poate fi valorificată în nici una dintre modalitățile admise de dispozițiile legale. După încetarea executării, se vor lua măsuri de radiere a inscripției ipotecare, precum și pentru îndeplinirea procedurii prevăzute de lege pentru stingerea creanței bugetare.
3.2.4. Cheltuieli de executare
Cheltuielile de orice fel necesare efectuării executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, dacă legea nu prevede altfel. Pe baza dovezilor privind cheltuielile făcute suma ce urmează a fi plătită de către debitor se stabilește de către organul de executare prin proces verbal.
În cazul în care prin titlul executoriu au fost acordate dobânzi, penalități sau alte sume, fără să fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de către organul de executare și consemnate într-un proces verbal. Pentru sumele stabilite, procesul verbal, semnat de conducătorul organului de executare, constituie titlu executoriu.
În cazul în care prin executarea silită efectuată nu s-au realizat obligațiile stabilite cu orice titlu în sarcina debitorului, organul de executare va întocmi un proces verbal în care va consemna atât sumele încasate, cât și cele care nu au fost recuperate.
Cheltuielile de executare reprezintă totalitatea cheltuielilor de orice fel, necesare efectuării procedurii de executare silită a creanțelor bugetare, potrivit legii. Cheltuielile de executare cuprind:
sumele reprezentând cheltuielile privind transmiterea actelor de procedură prin poștă
sumele reprezentând cheltuielile privind publicarea somației debitorului, atunci când aceasta este necesară
sumele cuvenite persoanelor specializate pentru evaluarea bunurilor supuse executării silite
sumele reprezentând cheltuielile efectuate cu ridicarea, manipularea, transportul, depozitarea, conservarea,culegerea fructelor,etc., de la caz la caz,a bunurilor mobile sechestrate, dacă acestea sunt efectuate prin intermediul unor terți
indemnizația custodelui
indemnizația administratorului sechestru
sumele reprezentând cheltuieli efectuate cu ocazia publicației anunțului privind vânzarea în ziare sau prin alte mijloace mass-media
sumele reprezentând cheltuielile făcute cu organizarea licitației
alte cheltuieli ocazionale de desfășurarea procedurii de executare silită a creanțelor bugetare
Studiu de caz.
În urma măsurilor de executare silită întreprinse de serviciul de colectare a veniturilor din cadrul DGFPCFS Brașov în vederea realizării creanțelor bugetare față de SC AGROMEC SA, s-a efectuat cheltuieli în sumă de 11.674.500 lei conform proces verbal nr. 6228/04.02.1999.
MINISTERUL FINANȚELOR
DGFPCFS A JUD. BRAȘOV
UNITATEA FISCALA D.A.V.S
SERV. DE COLECTARE A VENITURILOR
STR. B-DUL EROILOR NR. 8 Nr. 6228/03.02.1999
LOCALITATEA BRAȘOV
DOSAR DE EXECUTARE NR. 411/06.06.1998
PROCES VERBAL NR. 6228
PRIVIND CHELTUIELILE DE EXECUTARE
În temeiul art. 38 alin. 1 din O.G.nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, aprobată prin Legea nr. 108/1996.
Pentru realizarea creanțelor bugetare în sarcina debitorului SC AGROMEC SA din localitatea Prejmer, str. Brașovului nr. 102, nr. rol/cod fiscal R 1250132, în baza titlului executoriu 411/06.06.1998 emis de servicul de control fiscal, s-a aplicat procedura de executare silită pentru care s-au efectuat următoarele cheltuieli de executare:
În temeiul prevederilor art. 38 alin. 3 din O.G. nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, aprobată prin Legea 108/1996, prezentul înscris constituie titlu executoriu.
Conducătorul(directorul) organului de executare
Semnătura…………
L.S.
Data emiterii: 04.02.1999 Întocmit
(numele și prenumele)
semnătura……………
Când debitorul achită debitul înainte de a se trece la vânzarea bunurilor mobile sau imobile indisponibilizate, el este obligat ca, odată cu plata debitului și, după caz, a majorărilor de întârziere aferente, să achite și cheltuielile ce s-au făcut cu primele forme de executare, pentru care organele de executare vor încheia un proces verbal ce costituie titlu executoriu.
Sumele reprezentând cheltuielile de executare vor fi suportate din bugetul Ministerul Finanțelor de la capitolul 72.01 ,,Alte acțiuni”, subcapitol 72.01.08 ,,Executarea silită a creanțelor bugetare”.
Sumele recuperate în contul cheltuielilor de executare silită se fac venit la bugetul de stat și se înscriu în capitolul 22.01 ,,Diverse venituri”, subcapitol 72.01.08 ,,Executarea silită a creanțelor bugetare”.
3.2.5. Eliberarea și distribuția sumelor realizate prin executare silită
Sumele care se eliberează sau se distribuie sunt sumele realizate de la începerea executării silite, ca urmare a plăților efectuate de debitor sau de alte persoane a aplicării măsurilor de executare silită prin poprire sau decontare bancară, a încasărilor din valorificarea bunurilor mobile și imobile supuse executării silite. Sumele se eliberează în cazul în care executarea silită se efectuează de un singur creditor, respectiv, se distribuie, potrivit ordinii de preferință, în cazul în care și alți creditori participă la această procedură ori și-au dispus titlurile în vederea distribuirii sumelor realizate prin executare silită.
În cazul în care sumele datorate creditorului urmăritor sau unui alt creditor care participă la executarea silită ori și-a depus titlul în vederea distribuirii sumelor realizate prin această procedură, reprezentând cheltuieli de executare, creanțe principale și accesorii, sunt mai mici decât suma realizată prin executare silită, diferența va fi supusă procedurii de compensare sau de restituiri conform prevederilor legale.
În situația în care executarea silită a fost începută de alți creditori și se continuă de organele de executare, când creditorii participă la executare, precum și în cazul în care creditorii și-au depus titlurile de creanță până la întocmirea procesului verbal privind eliberarea și distribuirea sumelor realizate prin executare silit, organele de executare au obligația de a distribui aceste sume potrivit următoarei ordini de preferință:
creanțe reprezentând cheltuielile de orice fel, făcute cu urmărirea și conservarea bunurilor al căror preț se distribuie
creanța reprezentând salarii și alte datorii asimilate acestora, pensii, ajutoare pentru incapacitate temporară de muncă, pentru prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea sau întărirea sănătății acordate în cadrul asigurărilor sociale de stat, precum și creanțele reprezentând obligația de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea integrității corporale sau a sănătății;
creațele rezultând din obligații de întreținere, alocații pentru copii sau de plată a altor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existență;
creanțele statului provenite din impozite, taxe și alte obligații fiscale stabilite potrivit legii, din contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat, precum și la fondurile speciale;
creanțele rezultând din împrumuturi acordate de stat;
creanțele reprezentând despăgubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietății publice prin fapte ilicite;
creanțele rezultând din împrumuturi bancare, din livrări de produse, prestări de servicii sau alte lucrări, precum și din chirii;
creanțele reprezentând amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale, după caz;
alte creanțe.
Pentru plata creanțelor care au aceeași ordine de preferință dacă legea nu prevede altfel,suma realizată din executare se repartizează între creditori, proporțional cu creanța fiecăruia.
În cazul în care există bunuri urmăribile care nu au putut fi valorificate ori bunuri și venituri urmăribile rămase nu asigură realizarea integrală a tuturor creanțelor deținute de creditorii care participă la distribuirea sumelor realizate prin executare silită, creditorii ale căror creanțe sunt garantate prin gaj sau ipotecă constituită asupra bunului a cărui valoare se distribuie, vor fi plătiți în funcție de natura creanței, potrivit ordinei de preferință amintită anterior.
În cazul în care bunurile și veniturile urmăribile rămase asigură realizarea integrală a tuturor creanțelor deținute de creditorii care participă la distribuirea sumelor realizate prin executare silită, creditorii ale căror creanțe sunt garantate prin gaj sau ipotecă constituite asupra bunului a cărui valoare se distribuie, vor fi plătiți după stingerea creanțelor reprezentând cheltuieli de executare.
Dacă prin acte normative ulterioare având același nivel se constituie excepții ori alte reguli privind ordinea de preferință a creanțelor care se pot executa potrivit O.G. nr. 11/1996, se vor respecta dispozițiile cuprinse în aceste acte.
Organul de executare va verifica titlurile depuse de creditori, urmărind calitatea creanțelor, dacă sunt certe, lichide și exigibile, precum și îndeplinire obligațiilor de publicitate a garanțiilor și de conservare a privilegiilor. Sunt certe creanțele a căror existență este neîndoielnică și care rezultă din titlul de creanță sau din alte acte, chiar neautentice, emise de către debitori. Creanța este lichidă atunci când cuantumul ei este determinat prin titlul de creanță sau cu ajutorul acestuia ori când poate fi determinat cu ajutorul altor acte neautentice emise de debitor recunoscute sau opozabile acestuia. Creanța este exigibilă dacă termenul de plată este implicit.
Organul de executare este obligat să înștiințeze creditorii care au drepturi de preferință conservate asupra bunurilor care se valorifică ori, care au constituite gajuri sau ipoteci asupra acestor bunuri de îndată ce aceste bunuri au fost valorificare. Înștiințarea va cuprinde mențiunea datei la care se va proceda la distribuirea sumelor realizate prin executarea silită. În acest scop, organele d e executare silită vor verifica în cazul sechestrării bunurilor mobile sau identificării bunurilor imobile ale debitorului, dacă aceste bunuri au fost gajate sau ipotecate pentru garantarea creanțelor altor creditori ori vor solicita birourilorde publicitate imobiliare din cadrul judecătorilor în raza cărora se află bunurile imobile ale debitorului, sarcinile care grevează imobilul și titularii acestora.
Creditorii care nu au participat la executarea silită pot depune titlurile lor în vederea participării la distribuirea sumelor realizate prin executare silită, numai până la data întocmirii de către organele de executare a procesului verbal privind eliberarea sau distribuirea acestor sume.
Organul de executare va proceda la eliberarea sau distribuirea sumelor numai după un termen de 15 zile de la data la care adjudecătorul a depus prețul bunurilor mobile sau imobile cumpărate. În cazul sumelor realizate prin poprire sau când pentru persoane fizice s-a aprobat plata în rate a prețului bunului imobil valorificat, eliberarea sau distribuirea sumelor se va face pentru fiecare reținere sau plată efectuată.
Atunci când la executarea silită începută de organele de executare nu participă și alți creditori, sumele realizate prin executarea silită sting obligația bugetară, în mod corespunzător, la data realizării acestor sume.
La data la care organul de executare procedează, după caz, la eliberarea sau la distribuirea sumelor rezultate prin executare silită, acesta va întocmi un proces verbal. Despre această procedură organul de executare va înștiința debitorul, creditorii care au participat la executarea silită, precum și creditorii care i-au depus titlurile. Procesul verbal se va semna de către persoanele prezente, organul de executare consemnând, după caz, refuzul de a semna ori obiecțiile formulate de aceștia.
Studiu de caz.
Serviciul de colectare a veniturilor din cadrul DGFPCFS Brașov a procedat la distribuirea sumei de 258.000.000 lei rezultată prin executarea silită asupra debitorului SC AGROMEC SA Prejmer. În vederea stingerii creanțelor față de debitorul amintit anterior au depus titlurile executorii nr. 201/23.11.1998 DMPS Brașov în sumă de 102.411.220 lei reprezentând contribuții la asigurările sociale și titlul executoriu nr. 32/25.10.1998 Banca Agricolă SA Brașov în sumă de 84.500.000 lei reprezentând credit nerambursat.
MINISTERUL FINANȚELOR
DGFPCFS A JUD. BRAȘOV
UNITATEA FISCALA D.A.V.S.
SERV. DE COLECTARE A VENITURILOR
STR. B-DUL EROILOR NR. 8 Nr. 6228/03.02.1999
LOCALITATEA BRAȘOV
DOSAR DE EXECUTARE NR. 411/06.06.1998
PROCES VERBAL
PRIVIND DISTRIBUIREA / ELIBERAREA SUMELOR REALIZATE PRIN EXECUTARE SILITĂ
Încheiat astăzi 20 luna 02 anul 1999 orele 9,00
În temeiul art. 75 din O.G. nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, cu modificările și completările ulterioare pentru realizarea creanțelor bugetare față de debitorul SC AGROMEC SA din localitatea Prejmer str. Brașovului nr. 102 , nr. rol/cod fiscal R 1250132 în sumă de 236.688.419 lei, specificate în titlul executoriu nr. 411/06.06.1998 emis de serviciul control fiscal, s-a procedat la aplicarea măsurilor de executare silită în urma cărora a fost realizată suma de 258.000.000 lei.
Au participat la executarea silită ori și-au depus titlurile până la data încheierii prezentului proces verbal cu următorii creditori, procedându-se la distribuirea sumei realizate, astfel:
Cu privire la distribuirea / eliberarea sumelor realizate prin executare silită s-au făcut următoarele obiecții – nu sunt obiecții.
Drept pentru care s-a încheiat procesul verbal în trei exemplare.
Conducătorul (directorul) Persoane prezente
organului de executare (debitor, creditori)
Semnătuta………………. ………………….
L.S.
Întocmit (numele, prenumele)
………………………………
3.3. Contestația la executarea silită
Contestația se poate introduce la instanța judecătorească competentă împotriva oricărei executări silite, împotriva oricărui act de executare silită, executat de organele de executare competente în cazul în care organul de executare competent refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii sau împotriva titlului executoriu, în temeiul căruia a fost pornită executarea în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de un alt organ jurisdicțional.
Contestația la executare se poate face în termen de 15 zile de la data când:
contestatarul, din comunicarea somației sau din altă înștiințare primită ori, în lipsa acestora, cu ocazia efectuării executării silite sau în alt mod,a luat cunoștință de executarea ori de actul de executare pe care le contestă.
contestatarul a luat cunoștință de refuzul organului de executare de a îndeplini un act de executare.
cel interesat a luat cunoștință de eliberarea sau de distribuirea sumelor pe care le contestă.
Contestația prin care o terță persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt dret real asupra bunului urmărit, poate fi introdus cel mai târziu în termen de 15 zile după efectuarea executării.
La cerere, instanța poate suspenda executarea până la judecarea contestației. În acest caz, contestatarul poate fi obligat să depună o cauțiune până la nivelul sumei ce reprezintă obligația bugetară pentru care se face executarea silită și cheltuielile de executare. La stabilirea sumei se ține seama de: înscrisul constatator al dreptului invocat de constatator, starea solvabilității contestatarului, valoarea bunurilor supuse executării silite, cuantumul sumei datorate.
La judecarea contestației, instanța va cita și organul de executare în a cărui rază teritorială se găsesc bunurile urmărite ori, în cazul executării prin poprire, își are sediul sau domiciliul terțul poprit.
La cererea oricărei părți interesate, instanța poate decide, în cadrul contestației la executare, asupra împărțirii bunurilor pe care debitorul le deține în proprietate comună cu alte persoane.
Instanța care a admis contestația, odată cu desființarea executării, va dispune, prin aceeași hotărâre, să i se restituie celui îndreptățit suma ce i se cuvine din valorificarea bunurilor sau din reținerile prin poprire.
3.3.1. Soluționarea obiecțiunilor, contestațiilor și a plângerilor constatate și aplicate prin actele de control sau de impunere ale organelor Ministerului Finanțelor.
Obiecțiunile, contestațiile și plângerile formulate în condițiile Legii nr. 105/22.06.1997 sunt căi administrative de atac prin care se solicită diminuarea sau anularea, după caz, a impozitelor, taxelor, a contribuțiilor la fondurile speciale, a majorărilor de întârziere sau a penalităților și amenzilor ori a altor sume constatate și aplicate de organele Ministerului Finanțelor, potrivit legii, să efectueze acte de control sau de impunere.
Împotriva măsurilor dispuse prin procesele verbale sau prin alte acte ale organelor cu atribuții de control sau de impunere se pot face obiecțiuni care se depun în termen de 5 zile lucrătoare de la comunicare, la organul care a încheiat procesul verbal sau alt act al organului cu atribuții de control sau impunere.
Obiecțiunile nu pot avea ca obiect decât, creanțe fiscale, sau diferențe de impozite, taxe, sume înscrise în procesul verbal. Răspunsul la obiecțiuni se comunică în termen de 15 zile de la înregistrarea acestora, prin hotărâre motivată, semnată de șeful organului care a întocmit procesul verbal sau care a comunicat actul organului cu atribuții de control sau de impunere.
Împotriva hotărârii se poate dispune în termen de 15 zile de la data primirii comunicării acesteia de la organul care a emis hotărârea dar nu mai mult de 20 zile de la data comunicării contestației care se soluționează de către direcția generală a finanțelor publice și controlul financiar de stat județean sau a municipiului București după caz. Contestația nu poate avea ca obiect alte sume și alte măsuri decât cele asupra cărora s-au emis hotărâri prin care s-au soluționat obiecțiunile. Aceasta se soluționează în termen de 30 zile de la înregistrarea ei, prin dispoziția motivată, semnată de directorul general.
Impotriva dispoziției date de directoruul general al DGFPCFS județene sau a municipiului București, după caz, se poate face plângere la Ministerul Finanțelor în termen de 15 zile de la data comunicării acesteia. Ministerul Finanțelor soluționează plângerea, prin decizie motivată, în termen de 60 zile de la primirea acesteia.
Contestațiile adresate DGFPCFS județene sau a municipiului București, după caz, sunt supuse unei taxe de timbru de 2% la suma contestată dar nu mai puțin de 10.000 lei, iar plângerile adresate Ministerului Finanțelor sunt supuse unei taxe de timbru de 1% la suma contestată, dar nu mai puțin de 10.000 lei. Sumele plătite cu titlu de taxe de timbru, aferente contestației și plângerilor, se restituie, la cerere, integral sau parțial, în raport cu admiterea integrală sau parțială a acestora.
Prin soluționarea contestațiilor și a plângerilor nu se poate crea petiționarului o situație mai grea decât cea contestată și aplicată prin actul care face obiectul petiției.
Împotriva deciziei Ministerului Finanțelor se poate face acțiune în termen de 15 zile de la comunicarea deciziei, la instanța judecătorească prevăzută în legea specială de instituire a impozitelor și taxelor contestate. În situația în care legea specială nu precizează instanța judecătorească competentă să soluționeze acțiunea acestora va fi remisă spre soluționare curții de apel în a cărei rază teritorială petentul îți are sediul sau domiciliul, după caz. Împotriva sentinței curții de apel sau a judecătoriei se poate face recurs la Curtea Supremă de Justiție sau la tribunal, după caz, în termen de 15 zile de la comunicare.
3.4. Dispoziții privind compensarea, restituirea, scăderea pentru cauze de insolvabilitate și anularea obligațiilor bugetare.
Compensarea este o procedură de stingere a obligațiilor bugetare ce intervine în situația în care același contribuabil persoană fizică sau juridică are, pe de o parte obligații de plată la buget, iar pe de altă parte are de primit sume plătite în plus, de rambursat ori de restituit, după caz, de la buget.
Se compensează sau se restituie plătitorului următoarele sume:
cele plătite fără existența unui titlu de creanță
cele plătite în plus față de obligația bugetară
cele plătite ca urmare a unei erori de calcul
cele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale
cele de rambursat de la bugetul de stat
cele stabilite prin hotărâri sau decizii ale organelor jurisdicționale sau administrative
Compensarea, restituirea și scăderea pentru cauze de insolvabilitate a obligațiilor bugetare ale debitorului se efectuează de organele de specialitate în a căror rază teritorială se află domiciliul sau sediul acestora, unde sunt luați în evidență fiscală ori unde s-a făcut plata, după caz.
Restituirea sumelor plătire în plus se face în următoarele cazuri:
plătitorul nu are alte obligații bugetare restante din anii precedenți sau din anul curent;
după compensare mai rămân sume plătite în plus și plătitorul nu mai are debite de achitat și nici nu solicită compensarea acestor sume cu obligații bugetare viitoare;
plata s-a efectuat la alt organ fiscal.
Sumele plătite în plus de un contribuabil sau cele de rambursat, ori de restituit, după caz, se compensează cu obligații de plată fiscale și nefiscale către bugetul de stat și bugetele locale, precum și fondurile speciale gestionate de Ministerul Finanțelor.
Compensarea sumelor plătite în plus de contribuabili se face din oficiu sau la cererea acestora de către organele de specialitate competente. Când compensarea sumelor plătite în plus se face la cererea contribuabilului, se au în vedere următoarele:
cererea să fie prezentată în cadrul termenului legal de prescripție și să conțină expres suma plătită în plus și cea solicitată a fi compensată
existența elementelor din care rezultă că suma de compensat solicitată nu se cuvine, potrivit legii, bugetului
documentele din care rezultă că suma a fost plătită în contul veniturilor bugetare
Cererile vor fi examinate și soluționate în termen de 30 zile de la data înregistrării. Organul competent va înștiința în scris pe plătitor despre măsura compensărr, în termen de 7 zile de la data efectuării operațiunii. Rezultatul verificării se înscrie sub formă de referat pe cererea plătitorului și se aprobă de conducătorul organului de specialitate competent, urmând ca pe baza acestuia să se întocmească documentul intitulat ,,Notă privind compensarea impozitelor și taxelor vărsate în plus la buget” pe baza căruia compensarea să fie înregistrată atât în evidența analitică a plătitorului cât și în contabilitatea trezoreriei.
Studiu de caz.
Ca urmare a cererii de compensare a impozitelor achitate în plus cu cele restante, însoțită de documentele economico-financiare justificative depuse la DGFPCFS Brașov sub nr. 8924/08.01.1999 de către SC TÂMPA SRL, în baza referatului nr. 8924/15.01.1999 întocmit de servicul de colectare a veniturilor, s-a încheiat nota privind compensarea impozitelor și taxelor vărsate în plus la buget astfel:
MINISTERUL FINANȚELOR
DGFPCFS A JUD. BRAȘOV
UNITATEA FISCALĂ D.A.V.S.
SERV. DE COLECTARE A VENITURILOR
STR. B-DUL EROILOR NR. 8 Aprobat director
LOCALȘITATEA BRAȘOV (Șef compartiment)
NR. ÎNREGISTRARE 8924/08.01.1999
NOTĂ PRIVIND COMPENSAREA IMPOZITELOR
ȘI TAXELOR VĂRSATE ÎN PLUS LA BUGET
Prin referatul nr. 8924/15.01.1999 s-a aprobat compensarea veniturilor încasate în plus cu obligații de plată scadente și neachitate de către:
denumirea plătitorului SC TÂMPA SRL
adresa: str. Mureșenilor nr. 12, Brașov
cod fiscal R 1241318
Veniturile încasate în plus se compensează în contul altor obligații de plată la buget(-)
Contul venitului 20010101 – lei 24.522.320
Contul venitului – – lei –
Contul venitului – – lei –
II. Venituri compensate în contul sumelor încasate în plus din impozite și taxe(+)
Contul venitului 20130101 -lei 18.310.140
Contul venitului 20020101 – lei 6.212.180
Contul venitului – – lei –
Șef serviciu, Întocmit,
Organ de urmărire fiscală
Trezoreria statului Brașov
Înregistrat operațiunile aprobate
La pct. I și II din nota 213
Data 16.01.1999
Director Șef serviciu (birou)
(Șef serv./compart.) control și evidență venituri
Rambursarea sumelor provenite din taxa pe valoarea adăugată și restituirea sumelor provenind din accize se fac conform prevederilor legale aplicabile în materie.
Organele fiscale competente vor efectua compensări cu obligații bugetare mai vechi provenite din taxa pe valoarea adăugată sau accize ,după caz.
Dacă, după efectuarea acestei compensări mai rămân sume de rambursat din taxa pe valoarea adăugată sau de restituit din accize, după caz, se va proceda la compensarea cu alte obligații bugetare. Sumele rămase după efectuarea compensărilor amintite, se vor restitui la cererea plătitorului.
Dreptul de a cere compensarea sau restituirea sumelor privind obligațiile bugetarese prescrie în termen de 5 ani de la data încheierii anului financiar în care a luat naștere dreptul la compensare sau la restituire. Organele de executare, în scopul realizării creanțelor bugetare, pot conveni, potrivit legii, cu debitorul sau cu terțe persoane juridice sau fizice, transmiterea sau stingerea obligațiilor bugetare legale.
Ca și în economia națională, unde compensările joacă un rol deosebit de important în deblocarea financiară existentă, și în sistemul fiscal acestea prezintă avantajul realizării creanțelor bugetare datorită faptului că se au în vedere și creanțele comerciale și sumele de rambursat de la bugetul statului.
Obligațiile bugetare urmărite de organele de executare pot fi scăzute din evidența acestora în cazul când debitorul respectiv se găsește în stare de insolvabilitate.
Procedura de insolvabilitate este aplicabilă în următoarele situații:
debitorul nu are venituri sau bunuri urmăribile;
când, după încetarea executării silite, pornite împotriva debitorului, rămân debite neachitate;
debitorul a dispărut sau a decedat fără să lase avere;
debitorul nu este găsit la ultimul domiciliu sau sediu cunoscut și, la acestea ori alte locuri unde există indicii că a avut avere, nu se găsesc venituri sau bunuri urmăribile;
când, potrivit legii, debitorul, persoană juridică, își încetează existența și au rămas neachitate obligații bugetare.
În scopul declarării debitorului în stare de insolvabilitate organele de executare au următoarele obligații:
să verifice la domiciliul sau sediul debitorilor, precum și în alte locuri, despre care au informații, situația materială a acestora, iar în cazul în care domiciliul sau sediul debitorului nu poate fi identificat, să încheie despre acestea un proces verbal;
să solicite informații de la compartimetele de evidență a populației din cadrul Ministerului de Interne, Oficiile Registrului Comerțului sau instanțele judecătorești în vederea identificării domicilului sau sediului debitorului, după caz. Dacă din informațiile obținute se constată că debitorul are un alt domiciliu sau sediu decât cel înscris în titlul executoriu, în cadrul competențelor funcționării organului de executare se vor deplasa în acel loc, și vor consemna rezultatele într-un proces verbal;
să solicite relații cu privire la situația materială a debitorului de la unitățile sau persoanele fizice unde acesta și-a desfășurat activitatea profesională sau lucrativă în ultimii trei ani, în măsura în care acestea pot fi cunoscute;
să solicite de la persoanele și organele abilitate informații cu privire la moștenitorii care au acceptat succesiunea debitorului decedat;
să verifice documentele de înființare și de evidență consemnând rezultatele verificării într-un proces verbal;
să solicite informații societăților bancare la care debitorul a avut sau mai are conturi deschise.
Procesul verbal de constatare a insolvabilității, însușit de șeful compartimentului de specialitate, avizat de compartimentul juridic din cadrul organului de executare sau din cadrul organului ierarhic superior, după caz, se supune spre aprobare conducătorului organului de executare. În aprobarea sa acesta dispune, printr-o rezoluție datată, scoaterea creanței din evidența curentă și trecerea ei într-o evidență separată.
Studiu de caz.
Ca urmare a faptului că debiterul Florescu Dan nu obține venituri și nu posedă bunuri mobile sau imobile ce pot fi urmărite silit în vederea stingerii obligațiilor bugetare reprezentând cheltuieli judiciare în sumă de 2.140.000 lei și majorări de întârziere aferente conform titlului executoriu nr. 118/03.08.1998 emis de Judecătoria Brașov, organul de executare a constatat starea de insolvabilitate a acesteia.
MINISTERUL FINANȚELOR
DGFPCFS A JUD. BRAȘOV
UNITATEA FISCALA D.A.V.S.
SERV. DE COLECTARE A VENITURILOR
STR. B-DUL EROILOR NR. 8
LOCALITATEA BRAȘOV
DOSAR DE EXECUTARE NR. 411/06.06.1998
PROCES VERBAL
DE CONSTATARE A INSOLVABILITĂȚII
Încheiat astăzi 10 luna 02 anul 1999
În baza art. 93 alin. 1 din O.G. nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, aprobată prin Legea nr. 108/1996 cu modificările aduse prin O.G.nr. 53/1997.
Având în vedere că debitorul Florescu Dan cu ultimul domiciliu/sediu cunoscut în localitatea Brașov str. Jepilor nr. 8 bloc 14 sc. A apart. 10, nr. rol/cod fiscal 8/118/1998 a fost înscris în evidența fiscală cu următoarele obligații bugetare conform titlurilor executorii nr. 118/03.08.1998 emise de Judecătoria Brașov.
Pentru încasarea și executarea silită a acstor sume s-au luat următoarele măsuri:
s-a comunicat înștiințarea de plată nr. 11352/04.08.1998
s-a comunicat somația nr. 11352/22.08.1998
s-a înființat poprirea 11352/14.09.1999
s-a înființat sechestru asupra bunurilor mobile 11352/24.09.1999
s-au indisponibilizat următoarele imobile – debitorul are în proprietate bunuri imobile.
În urma aplicării măsurilor prevăzute mai sus, debitorul figurează cu următoarele obligații bugetare:
s-au indisponibilizat următoarele imobile: debitorul nu are în proprietate bunuri imobile
Pentru determinarea bunurilor și veniturilor debitorului, s-au luat următoarele măsuri:
s-au făcut cercetări la ultimul domiciliu/sediu al debitorului și s-au constatat că debitorul locuiește la domiciliul prezentat anterior, într-un spațiu închiriat
s-au solicitat relații de la compartimentele de evidența populației din cadrul Ministerului de Interne ori de la Oficiile Registrului Comerțului sau instanțele judecătorești, după caz, și s-au constatat că nu a fost necesar, având în vedere că domiciliul debitorului este cunoscut
s-au cerut relații de la unitățile sau de la persoanele fizice, unde debitorul și-a desfășurat activitatea în ultimii 3 ani și s-a constatat că debitorul se află în evidențele Oficiului Forțelor de Muncă în calitate de șomer
s-au cerut relații la organele de executare în raza cărora s-a născut debitorul sau și-a avut ultimul domiciliu/sediu precum și de la cele în a căror rază teritorială ori evidență se află sucursalele, filialele sau puncte de lucru ale debitorului și s-a constatat că debitorul nu posedă alte bunuri mobile și imobile urmăribile
s-au solicitat de la organele și persoanele abilitate informații cu privire la moștenitorii care au acceptat succesiunea debitorului, decedat, și s-a constatat că nu este cazul
s-au verificat documentele de înființare și de evidență și s-a constatat că nu este cazul
s-au solicitat informații somităților bancare la care debitorul are conturi deschise și s-a constatat că nu este cazul
s-au mai făcut următoarele cercetări la consiliul local Brașov, debitorul nu posedă teren agricol
În urma cercetărilor și constatărilor de mai sus rezultă că debitorul se încadrează în dispozițiile art. 93 alin. 2 și este insolvabil întrucât se află în imposibilitatea de plată și nu obține venituri ce pot fi executate silit.
Prezentul proces verbal s-a încheiat în 2 exemplare din care unul a rămas în posesia DGFPCFS Brașov și unul a fost transmis organului de executare teritorial, respectiv Administrația Financiară Brașov.
Oraganul de executare
Numele și prenumele ……………………
Semnătura ……………………………….
Se anexează următoare documente justificative: comunicările primite din partea Inspectoratului Județean de Poliție Brașov secția Evidența populației, Oficiul Forțelor de Muncă Brașov, Consiliul local Brașov, SC BRAFOR SA Brașov (ultimul loc de muncă), Administrația Financiară Brașov.
Prin trecerea în stare de insolvabilitate și implicit într-o evidență separată, organele de executare au posibilitatea să se scadă de debitele datorate de persoane fizice aflate în imposibilitate de plată, debitorii ce nu obțin venituri sau nu posedă bunuri ce pot fi urmărite silit sau cei ce nu mai pot fi depistați.
În cazurile în care se constată că debitorii au dobândit venituri sau bunuri urmăribile după declararea stării de insolvabilitate, organele de executare vor lua măsurile necesare de reabilitare a sumelor și de executare silită.
După îndeplinirea termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită, creanțele rămase nerealizate vor fi scăzute din evidențele organului de executare.
In situațiile în care cheltuielile de executare pot fi mai mari decât obligațiile bugetare supuse executării silite, organele Ministerului Finanțelor pot aproba anularea debitelor respective.
3.5. Prescripția dreptului de a cere executare silită
Dreptul material de a cere executarea silită se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în intervalul stabilit de lege, sub forma termenului de prescripție al cărui început este data la care se naște acest drept. Dreptul de a cere executare silită se naște la data la care titlul de creanță devine titlu executoriu, prin expirarea termenului de plată stabilit de lege sau de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege.
În cazul în care organele de executare constată împlinirea termenului de prescripție a dreptului de a proceda la executarea creanțelor bugetare vor proceda la încetarea măsurilor de realizare și la scăderea din evidență a acestora.
Pentru creanțele bugetare provenind din impozite, taxe, contribuții,stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetelor locale și bugetelor asigurărilor sociale de stat, fondul inițial pentru asigurările sociale de sănătate, fondurile speciale, precum și pentru majorările aferente, dreptul de a cere executare silită se prescrie prin împlinirea termenului de 5 ani.
În cazul obligațiilor bugetare și al majorărilor de întârziere altele decît cele menționate anterior precum și pentru amenzi de orice fel dreptul de a cere executarea silită se prescrie la împlinirea termenului de 3 ani.
Cursul prescripției dreptului de a proceda la executarea silită a creanțelor bugetare se întrerupe:
în cazurile și în condițiile stabilite de lege pentru întreruperea termenului de prescripție a dreptului la acțiune
pe data îndeplinirii de către debitor, înaintea începerii sau în cursul executării silite, a unui act voluntar de executare a obligației prevăzute în titlul executoriu, constând în plata obligației bugetare
pe data recunoașterii de către debitor, în orice mod, a obligației bugetare
pe data îndeplinirii în cursul executării silite a unui act de executare silită
prin întocmirea procesului verbal de constatare a insolvabilității, în condițiile în care acesta a fost aprobat conform procedurii în vigoare
în alte cazuri prevăzute de lege
Întreruperea termenului de prescripție șterge prescripția începută înainte de apariția împrejurării care a întrerupt-o. După întrerupere va curge un nou termen de prescripție.
Curgerea termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită a creanțelor bugetare este oprită pe timpul cât durează situațiile prevăzute de lege care împiedică organul de executare să aplice măsurile de executare silită oricând, potrivit legii, termenul de prescripție este suspendat.
După încetarea suspendării prescripției se reia cursul la determinarea împlinirii termenului de prescripție calculându-se și termenul scurs înainte de suspendare.
3.6. Dispoziții finale
Organul de executare este în drept ca, pentru creanțele bugetare datorate de comercianți, persoane juridice și societăți comerciale, să ceară instanțelor judecătorești competente, începerea procedurii de reorganizare și de lichidare judiciară, în condițiile legii. Aceste cerereri se vor înainta instanțelor judecătorești numai cu aprobarea DGFPCFS județene și a municipiului București și sunt scutite de consemnarea vreunei cauțiuni.
În cazul în care asupra acelorași venituri ori bunuri ale debitorului a fost pornită executarea, atât pentru realizarea titlurilor executorii privind creanțe bugetare cât și pentru titluri ce se execută în condițiile prevăzute de alte dispoziții legale, întreaga executare silită se va face potrivit dispozițiilor prevăzute în Ordonanța Guvernului nr. 11/23.01.1996, de către organele de executare prevăzute de acestea.
Ministerul Finanțelor și organele sale teritoriale sunt scutite de taxe pentru cererile, acțiunile și orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea realizării creanțelor bugetare.
Concluzii și propuneri:
Sistemul fiscal trebuie privit ca un tot, care cuprinde mai multe componente, care pun în valoare toate cerințele acestui sistem ce trebuie să conducă la realizarea impozitelor, taxelor, veniturilor bugetare prin care se formează fondurile centralizate de stat. Una din componentele sistemului fiscal, colectarea impozitelor, taxelor și a celorlalte venituri publice reprezintă veriga finală dintr-un lanț ce are drept scop procurarea resurselor bugetare.
În vederea realizării cît mai eficientă a creanțelor bugetare am câteva propuneri de modificare sau completare a legislației în vigoare, cu privire la modul de colectare a veniturilor statului. Punctele de vedere sunt exprimate din perspectiva celui care aplică măsurile de executare silită corelate la presiunea fiscală exercitată asupra plătitorilor de impozite și taxe.
Având în vedere că înlesnirile la plata creanțelor bugetare conform prevederilor OMF 1283/1998 se acordă doar în cazul în care valoarea unui singur tip de impozit este de cel puțin 100 milioane lei, stabilirea egalității între debitori, indiferent de mărimea cifrei de afaceri, numărului de angajați sau de volumul obligațiilor la bugetul statului, este o eroare datorită faptului că persoanele juridice de nivel mic sau mediu nu pot beneficia de facilități la plata datoriilor fiscale. În acest sens propun stabilirea unei grile cu privire la volumul obligației bugetare, ce face obiectul cererii de înlesnire, în funcție de cifra de afaceri a debitorului conform ultimului bilanț contabil.
Luând în calcul faptul că majorările de întârziere aferente debitelor eșalonate la plată ce trebuie calculate și virate odată cu ultima rată, ar fi un effort financiar deosebit al debitorului ce ar putea conduce la pierderea valabilității eșalonării, ar trebui precizată obligativitatea calculării lunare a majorărilor datorate pentru sumele înlesnite la plată și achitarea lor până cel târziu în ultima zi lucrătoare din luna în care se datorează rata.
În sprijinul agenților economici ajunși în imposibilitatea de plată a ratei bunare eșalonată, ar trebui precizat modul și timpul de utilizare a garanției bancare, cât și obligațiile viitoare ale debitorului pentru ca acesta să beneficieze în continuare de înlesnirea acordată.
Pentru efectuarea inscripțiilor ipotecare în condiții optime ar fi necesar adaptarea legislației cu privire la executarea creanțelor bugetare, respectiv O.G. nr. 11/1996 aprobată și completată prin Legea nr. 108/1996 la Decretul-Lege nr. 115/27.04.1938 ce prevede grevarea bunurilor imobile de sarcini suplimentare.
Cunoscându-se faptul că o parte semnificativă a creanțelor bugetare este reprezentată de taxa pe valoarea adăugată un impozit indirect asupra consumului de bunuri și servicii, suportat de consumatorul final, propun efectuarea unui studiu la nivel macro-economic, privind eficiența care ar rezulta din reținerea unei taxe de către unitățile bancare în momentul efectuării de plăți între agenții economici și virarea ei la bugetul statului. În cazul în care același bun sau serviciu face obiectul unor tranzacții succesive, reținerea se va face parțial în funcție de cele efectuate anterior. Această soluție ar avantaja atât statul prin încasarea directă a taxei, cât și agenții economici prin dispariția presiunii asupra trezoreriei firmei, datorată în prezent decalajelor între fluxurile de încasări și plăți. Un exemplu în acest sens ar fi obligația de plată la bugetul de stat a taxei pe valoarea adăugată care nu a fost încasată de la clienți.
În cazul valorificării bunurilor mobile și imobile la al treilea termen de licitație legislația prevede vânzarea bunurilor la cel mai bun preț oferit. Datorită faptului că acest lucru creează neclarități în aplicarea O.G.nr. 11/1996, propun nivelul de 50% din valoarea de evaluare a bunului, ca prag minim privind prețul bunului ce face obiectul licitației.
Dacă pentru bunurile mobile valorificate prin licitație, termenul de plată al prețului de adjudecare este de 3 zile lucrătoare, obligativitatea de a achita prețul pentru bunurile imobile, în ziua lucrătoare imediat următoare desfășurării licitației, face valorificarea acestora extrem de dificil. Având în vedere că valoarea bunurilor imobile este mult mai mare decât a celor mobile, propun prelungirea termenului de plată la 5 zile lucrătoare, cât și posibilitatea plății în 12 rate a 50% din prețul de adjudecare a imobilului, cu condiția prezentării unei scrisori de garanție bancară pentru toată suma ce urmează a se achita în rate. În cazul în care adjudecătorul licitației de bunuri mobile nu achită suma în termenul stabilit, propun ca licitația să fie adjudecată de al doilea ofertant, primului urmând a nu i se restitui garanția.
Pentru a spori eficiența executării silite a bunurilor mobile și imobile, ar trebui reglementată posibilitatea ca la cererea debitorului, persoană juridică, organul de executare să fie de acord cu stingerea creanței bugetare, prin predarea unui bun, cu condiția ca transferul proprietății să se facă discret, între unitatea debitoare și instituția publică, procedura urmând a fi cea specifică cazului de vânzare făcută de debitor, cu acordul organului de executare.
În final putem concluziona că nevoile publice cunosc o creștere semnificativă în perioada de tranziție a României la economia de piață și aceasta datorită în primul rând crizei profunde a producției și a proprietății, care s-a extins la toate domeniile și compartimentele vieții sociale, devenind, în anii 80 o criză de sistem social-economic.
Revoluția din decembrie 1989 a înlăturat dictatura politică și de stat ce a determinat criza social economică, însă aplicarea reformei economice are loc în condițiile unor multiple dezechilibre sociale și economice care implică intervenția sporită a statului, acțiune care necesită uriașe cheltuieli și, deci venituri publice deosebit de mari. De aceea, considerăm că în perioada de tranziție a României la economia de piață,studiul modului de realizare a creanțelor bugetare reprezintă o problemă fundamentală.
BIBLIOGRAFIE
*MIRCEA BOULESCU și MARCEL GHIȚĂ: “CONTROLUL FINANCIAR”; Editura Eficient, București, 1997
*ION DIACONU și OCTAVIAN IONICI: “FINANȚE PUBLICE”; Editura Aisteda, București, 1996
*NICOLAE FELEAGĂ și ION IONAȘCU: “TRATAT DE CONTABILITATE FINANCIARĂ”- VOL.II; Editura Economic, București, 1998
*MIHAI RISTEA , CORINA CUCU și CORINA LĂZĂRESCU: “CONTABILITATEA INTREPRINDERII” – VOL. I; Editura Mărgăritar, București, 1997
*Revista “IMPOZITE ȘI TAXE” nr. 6-7, 11-12, Editura Economică, București, 1997
*O.G. nr. 11/23.01.1996 privind executarea creanțelor bugetare, M.O. nr. 23/31.01.1996. Aprobată și modificată prin Legea nr. 108/10.10.1996, M.O. nr. 251/17.10.1996. Modificată și completată prin O.G. nr. 53/28.08.1997, M.O. nr. 254/30.08.1997.
*Norme metodologice nr. 972/30.04.1996 pentru aplicarea prevederilor referitoare la executarea silită a creanțelor bugetare, M.O. nr. 107 din 27.05.1996.
*Norme metodologice nr. 1461/08.07.1996 pentru aplicarea prevederilor referitoare la executarea silită asupra bunurilor mobile, M.O. nr. 193/19.08.1996.
*Norme metodologice nr. 1741/06.09.1996 pentru aplicarea prevederilor referitoare la executarea silită a bunurilor imobile, M.O. nr. 291/18.11.1996.
*Norme metodologice nr. 620/08.04.1997 pentru aplicarea prevederilor reveritoare la plata obligațiilor bugetare și majorările de întârziere, M.O. nr. 82/06.05.1997.
*H.G. nr. 1461/23.12.1996 pentru stabilirea cotei majorărilor datorate pentru perioada de amânare și eșalonare la plată a obligațiilor bugetare, M.O. nr. 350/27.12.1996.
*O.M.F. nr. 1283/22.06.1998 privind acordarea de înlesniri la plata impozitelor, taxelor și altor venituri bugetare administrate de Ministerul Finanțelor, M.O. nr. 240/01.07.1998.
*O.M.F. nr. 2148/22.10.1996, completarea O.M.F. nr. 972/1996, M.O. nr. 304/25.11.1996.
*O.M.F. nr. 2452/28.11.1996, privind cheltuielile de executare, M.O. nr. 355/30.12.1996.
*O.M.F. nr. 2494/08.12.1998, privind eliberarea și destribuirea sumelor realizate prin executare silită, și prescripția dreptului de a cere executare silită, M.O. nr. 12/19.01.1998.
*O.M.F. nr. 2051/28.11.1997, referitor la compensarea, restituirea și scăderea pentru cauze de insolvabilitate a obligațiilor bugetare, M.O. nr. 55/09.02.1998.
*O.M.F. nr. 2052/28.11.1997, modificarea și completarea O.M.F. nr. 620/1997, O.M.F. nr. 972/1996, O.M.F. nr. 1461/1996, O.M.F. nr. 1741/1996, M.O. nr. 56/09.02.1998.
*O.M.F. nr. 1801/02.10.1995 privind formularele tipizate din domeniul financiar, M.O. nr. 268/20.11.1995 completat prin O.M.F. nr. 1017/19.05.1997 privind formularele folosite pentru executarea creanțelor bugetare, M.O. nr. 138/01.07.1997.
*Legea bugetului de stat pe anul 1999, M.O. nr. 97/18.03.1999.
*Legea nr. 105/24.06.1997, privind soluționarea obiecțiunilor, contestațiilor și a plângerilor, M.O. nr. 136/30.06.1997.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: .recuperarea Creantelor Bugetare Prin Executare Silita (ID: 130286)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.