Recunoasterea,evaluarea Si Tratamente Contabile Aplicate Imobilizarilor Necorporale

=== b8a4d7ba85900d5feb702fffc9aaee95de20fc4f_499775_1 ===

/

/

/ (se scrie denumirea programului)

(TNR, 16, majuscule, Bold, centrat)

/

(TNR, 24, majuscule, Bold, centrat)

/ /

Gradul didactic, prenume, nume Nume, prenume

(TNR, 14) (TNR, 14)

/

Anul

(TNR, 12, centrat)

(se scrie denumirea programului)

(TNR, 16, majuscule, Bold, centrat)

Recunoașterea, evaluarea și tratamente contabile aplicate imobilizărilor necorporale

Reglementări naționale versus IFRS-uri

Gradul didactic, nume, prenume Nume, prenume

(TNR, 14) (TNR, 14)

Anul

(TNR, 12, centrat)

– al coordonatorului lucrării de disertație-

1. Introducere (Times New Roman, 12, Bold) 9

2. Stadiul cunoașterii în domeniu imobilizărilor necorporale. Sinteză din literatura de specialitate 10

2.1. Stadiul actual al cunoașterii. Reglementările contabile naționale versus IFRS-uri 10

2.2 Recunoașterea și clasificarea contabilă a imobilizărilor necorporale conform OMFP nr. 3.055/2009, OMFP nr. 1.802/2014 și IFRS/IAS 38 Imobilizări necorporale. 12

2.3 Tratamentele și practicile contabile specifice privind imobilizările necorporale IFRS/IAS 38 Imobilizări necorporale 15

3. Studiu de caz privind imobilizările necorporale la CEMACON SA Cluj-Napoca 17

3.1 Prezentarea societății Cemacon SA 17

3.2 Tratamente și practici contabile specifice privind imobilizările necorporale 18

3.2.1 Sistemul de conturi și contabilitatea primară 24

3.2.2. Amortizarea și deprecierea activelor necorporale 25

3.2.3. Contabilitatea de raportare. Situațiile financiare. Prezentarea informațiilor 26

3.3 Situațiile financiare în perioada 2014-2016 întocmite în conformitate cu IFRS 27

3.3.1 Analiza ratelor de lichiditate, solvabilitate și trezorerie 28

3.3.2 Analiza structurii patrimoniale 32

3.3.3 Analiza ratelor de rentabilitate și profitabilitate 34

4 Concluzii (Times New Roman, 12, Bold) 38

5 Bibliografie 38

6 Anexe (Times New Roman, 12, Bold) 38

Observații:

Se recomandă folosirea facilității de creare automată a cuprinsului (utilizarea Heading-urilor de pe pagina Styles, și a Table of Contents de pe pagina References) – în Microsoft Word 2007;

Cuprinsul va avea maxim 1 pagină;

Se vor utiliza minim 2 niveluri de împărțire a texului în secțiuni/subsecțiuni, dar nu mai mult de 3;

Lucrarea va începe pe prima pagină impară după finalizarea cuprinsului (pagina 9);

Lucrarea va avea minim 25 de pagini (fără a include bibliografia și anexele), dar nu mai mult de 50 de pagini (fără a include bibliografia și anexele).

Lucrarea va utiliza următoarele formatări:

Introducerea se va scrie pe aceeași pagină cu rezumatul și cuvintele cheie;

Între cuvintele cheie și Introducere se lasă 2 rânduri libere;

Înainte și după fiecare titlu de secțiune/subsecțiune se lasă 1 rând liber;

Textul începe de la marginea paginii, fără aliniat.

Page setup: Page size A4, orientation portrait; Margins: mirror margins, top 3cm, bottom 2cm, inside 2.5cm, outside 2cm, gutter 0.5cm; Layout: header 1.7 cm (different odd and even), footer 0cm, section start continuous, page alignment top;

Page numbers: top, outside, font Times New Roman size 10, bold;

Paragraph format: line spacing single, uncheck widow/orphan protection, alignment justify;

Font: Times New Roman size 12, regular;

Figurile și tabelele trebuie să aibă titluri descriptive și se numeroteză cu numere arabe consecutive. Figurile și tabelele trebuie centrate;

Toate figurile, imaginile și obiectele similare trebuie incluse în obiecte de tip Microsoft Word Picture și centrate. Descrierea tabelelor se plasează deasupra acestora, a figurilor dedesubt;

Descrierea figurilor începe cu un număr de identificare, de exemplu Figura 1. sau Tabelul 1. – utilizându-se litere îngroșate (Bold), textul de descriere folosind litere obișnuite;

Fiecare figură sau tabel trebuie plasată în text cât mai aproape de prima referire din text. Layout-ul pentru fiecare obiect trebuie să fie “in line with text”;

Figurile și tabelele se introduc după ce sunt citate în text;

Toate figurile și tabelele trebuie să aibă trimiteri în text și sunt urmare, dacă este cazul, de ”Sursă”.

Pentru a exemplifica coduri sursă se va folosi tipul de litere Courier New, mărimea 9, bold, indentată după necesități, ca în exemplul de mai jos:

http://rau/test.cgi?a=1

http://rau/test.cgi?a=1’

SQL Injection

http://rau/test.cgi?a=<script>…

Cross-site Scripting (XSS)

!!! Textul care apare încadrat cu culoarea gri nu apare în forma finală a lucrării.

Recunoașterea, evaluarea și tratamente contabile aplicate imobilizărilor necorporale

Reglementări naționale versus IFRS-uri

Rezumat: Rezumatul descrie obiectivele lucrării și sintetizează principalele rezultate obținute (maxim 200 cuvinte). Tipul literelor – Times New Roman, dimensiunea literelor 12. Pentru cuvântul „rezumat” se va folosi Bold și Italic, iar pentru restul textului doar Italic.

Cuvinte cheie: active necorporale, reglementări contabile, standarde (IAS), tratament contabil, amortizare, rentabilitatea (economică și financiară).

Introducere (Times New Roman, 12, Bold)

Introducerea va avea minim 1 pagină.

Se au în vedere toate condiții specificate la secțiunea ”Observații”.

Stadiul cunoașterii în domeniu imobilizărilor necorporale. Sinteză din literatura de specialitate

Stadiul actual al cunoașterii. Reglementările contabile naționale versus IFRS-uri

Activele necorporale s-au dezvoltat extrem de mult în ultimele decenii, de-a lungul întregului spectru de firme. Unele companiile trăiesc în prezent aproape în totalitate din active necorporale.

Regelementările contabile naționale OMFP 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate definesc imobilizările necorporale ca fiind active nemonetare identificabile fără formă fizică deținute pentru utilizare în procesul de producție sau furnizarea de bunuri sau servicii, pentru a fi închiriate altora, sau în scopuri administrative.

IAS 38 Imobilizari necorporale (Intangibles assets) descrie tratamentele contabile ale imobilizărilor necorporale. Activele necorporale sunt recunoaste de către standard numai dacă îndeplinesc următoarele criterii:

caracterul identificabil

controlul asupra imobilizării respective

generarea beneficiilor economice viitoare atribuibile imobilizării

IAS 38 Imobilizări necorporale exemplifică câteva categorii de clase de imobilizării necorporale, precizând că aceste clase pot fi extinse sau restrânse în funcție de nevoile utilizatorilor:

tehnologii brevetate

domenii de internet video și material audio-vizual (de exemplu filme, programe de televiziune etc.)

drepturi de autor, drepturi de proprietate industrială

liceențe și francize

software-uri

rețete, formule, modele, prototipuri și planuri

active necorporale în faza de dezvoltare

În schimb OMFP 1.802/2014 împarte imobilizările necorporale astfel:

cheltuieli de constituire

cheltuieli de dezvoltare

concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi și active similare

active necorporale de explorare și evaluare a resurselor minerale

fond comercial

alte imobilizări necorporale

Atunci când se dorește o delimitare a imobilizărilor necorporale este important să se facă o distincție între:

imobilizari necorporale generate intern care sunt mai dificil de cuantificat și implicit de recunoscut în situatiile financiare, de exemplu costurilor de cercetare și dezvoltare (research and development) și brand

imobilizări necorporale achiziționate de către entitate care au un preț clar definit.

Recunoaștere în contabilitate a activelor necorporale generate intern este o problemă complexă, fiind necesare:

demonstrarea existenței unui active identificabil care va genera beneficii economice viitoare preconizate

identificarea momentului obținerii de beneficii economice

determinarea, în mod fiabil, a costului activului

În prezent cele mai frecvente informații referitoare la active imobilizate necorporale prezentate în notele explicative se referă la mișcările, creșterile și reducerile activelor necorporale în cursul perioadei, la valoarea contabilă brută și amortizările cumulate (agregate cu pierderile din depreciere cumulate) la începutul și la sfârșitul exercițiului financiar și la duratele de viață utilă sau ratele de amortizare folosite, precum și la metoda de amortizare utilizată pentru imobilizările necorporale cu durate de viață utilă determinate.

Majoritatea societăților nu prezintă în situațiile financiare anuale descrierea factorilor care au avut un rol semnificativ în stabilirea faptului că durata de viață utilă a unei imobilizări necorporale este nedeterminată, valoarea agregată a costurilor de cercetare și dezvoltare recunoscute drept cheltuială în cursul perioadei și nici informații cu privire la imobilizările necorporale amortizate complet, dar încă utilizate sau care sunt controlate de entitate, dar nu sunt recunoscute ca active.

Având în vedere aceste aspecte consider că este important să se facă diferența dintre aplicarea reglementările naționale și referențialul internațional pe partea de imobilizări necorporale:

1. În cazul în care un activ are o componentă corporală și una necorporală, conform referențialului internațional, întregul activ se recunoaște ca o imobilizare corporală dacă funcționarea sa este dependentă de existența componentei necorporale (exemplu: instalație și soft dacă instalația nu funcționează fără soft) . În OMFP 1.802/2014 nu este prevăzut acest lucru, cele două active se vor recunoaște separat.

2. Potrivit IAS 38 „Imobilizări necorporale”, cheltuielile de constituire nu pot fi capitalizate (afectează contul de profit și pierdere atunci când sunt angajate). OMFP 3.055/2009 permite capitalizarea cheltuielilor de constituire și amortizarea lor pe o perioadă de până la 5 ani. Fondul comercial (amortizabil într-o perioadă de 5 ani în OMFP 3.055/2009) este supus unui test de depreciere anual conform IAS 36, iar deprecierea constatată nu mai poate fi reluată ulterior. IAS 38 definește categoria imobilizărilor necorporale cu durată de viață nedeterminată care nu se amortizează, ci sunt supuse unui test anual de depreciere. Imobilizările necorporale pentru care există o piață activă pot fi reevaluate. Cadrul normativ național nu conține această opțiune.

3. Evaluarea deprecierii imobilizărilor corporale și necorporale este mult mai complexă dacă se aplică IAS 36 „Deprecierea activelor”. Pierderile din depreciere pot fi determinate la nivel de activ sau la nivelul unei unități generatoare de numerar prin compararea valorii nete contabile cu valoarea recuperabilă. Conform OMFP 1.802/2014, deprecierea este determinată la nivel de activ, prin compararea valorii contabile cu valoarea de inventar, însă metodologia de determinare a valorii de inventar nu este prezentată în detaliu.

Recunoașterea și clasificarea contabilă a imobilizărilor necorporale conform OMFP nr. 3.055/2009, OMFP nr. 1.802/2014 și IFRS/IAS 38 Imobilizări necorporale.

Pentru ca un elemnt să fie recunoscut ca un activ necorporal, acesta trebuie să demonstreze că îndeplinește definiția unei imobilizări necorporale și criteriile de recunoațtere (caracterul identificabil, controlul asupra unei resurse și existența beneficiilor economice viitoare). Aceaste cerințe se aplică atât costurilor suportate inițial pentru dobândirea sau generarea internă a unei imobilizări necorporale, cât și costurilor suportate ulterior pentru adăugarea ori înlocuirea unor părți ale sale sau pentru întreținerea sa.

Conform IAS 38 Imobilizări necorporale pot fi clasificate după durata de viață a acestora:

Durata de viață nedeterminată (nu există o limită previzibilă a perioadei în care se așteaptă ca activul să genereze intrări de numerar nete pentru entitate)

Durata de viață determinate (o prioadă limitată a beneficiilor obținute de entitate)

Reglementările contabile naționale (OMFP 1.802/2014) clasifică imobilizările necorporale astfel:

201. Cheltuieli de constituire (A)

203. Cheltuieli de dezvoltare (A)

205. Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi și active similare (A)

206. Active necorporale de explorare și evaluare a resurselor minerale (A)

207. Fond comercial

2071. Fond comercial pozitiv (A)

2075. Fond comercial negativ (P)

208. Alte imobilizări necorporale (A)

Active de natura cheltuielilor de constituire

Cheltuielile de constituire sunt reprezentate de emitere și tipărire de acțiuni, cheltuieli notariale și de înregistrare la Registrul Comerțului, cheltuieli de publicitate etc.

Potrivit IAS 38 -Active necorporale, cheltuielile de constituire trebuie recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care sunt efectuate. Menținerea cheltuielilor de constituire în situațiile financiare anuale conform reglementărilor naționale este în contradicție cu prevederile IAS 38 -Active necorporale, acesta prevede ca cheltuielile de constituire să fie recunoscute în situatia rezultatului global și incluse în clasa corespunzătoare de cheltuieli.

Active de natura cheltuielilor de dezvoltare

Dezvoltarea reprezintă punerea în aplicare a rezultatelor cercetării în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătățite.

Cheltuielile de dezvoltare se amortizează pe durata de utilizare sau pe perioada contractului, după caz. În cazul în care durata contractului sau durata de utilizare depășește 5 ani, durata de amortizare a cheltuielilor de dezvoltare nu poate depăși 10 ani.

Cu privire la stabilirea criteriilor de recunoaștere pentru imobilizările necorporale generate intern, IAS 38 separă faza de cercetare de faza de dezvoltare pentru crearea unor noi imobilizări necorporale. În cazul în care, aceste faze nu se pot delimita pentru un anumit proiect, entitatea va trata cheltuielile cu acel proiect ca și cum ar fi determinate doar în faza de cercetare, ceea ce înseamnă că acele cheltuieli nu vor fi recunoscute ca imobilizare, ci doar cheltuieli ale perioadei în care au fost generate.

Concesiunile, brevetele, licențele, mărcile comerciale, drepturile și activele similare

Cuprind toate cheltuielile efectuate pentru achiziționarea drepturilor de exploatare a unui bun, activitate sau serviciu.

Concesiunile primite se reflectă ca imobilizări necorporale atunci când contractul de concesiune stabilește o durată și o valoare determinată pentru concesiune, amortizarea valorii concesiunii urmează a fi înregistrată pe durata de folosire a acesteia, stabilită potrivit contractului Brevetele, licențele, mărcile comerciale, drepturile și alte active similare se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către entitatea care le deține.

IAS 38 “Active necorporale” precizează că mărcile, titlurile de ziare și reviste, listele de clienți și alte elemente similare generate intern nu trebuie recunoscute ca imobilizări necorporale deoarece acestea nu pot fi diferențiate de costul dezvoltării entității ca întreg.

Fondul comercial

Fondul comercial se recunoaște, de regulă, la consolidare și reprezintă diferența dintre costul de achiziție și valoarea justă la data tranzacției, a părții din activele nete achiziționate de către o entitate. În cazul în care fondul comercial este tratat ca un activ, acesta se amortizează, de regulă, în cadrul unei perioade de maxim 5 ani. Totuși, în cazurile excepționale în care durata de utilizare a fondului comercial nu poate fi estimată în mod credibil, entitățile pot să amortizeze fondul comercial în mod sistematic într-o perioadă de peste 5 ani, cu condiția ca această perioadă să nu depășească 10 ani.

Atât regelementările naționale cât și IAS 38 -Active necorporale nu recunosc drept activ fondul comercial generat intern deoarece nu este o resursă identificabilă controlată de entitate, care să poată fi evaluată în mod credibil.

Avansuri și alte imobilizări necorporale

În cadrul avansurilor și altor imobilizări necorporale se înregistrează avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale, programele informatice create de entitate sau achiziționate de la terți pentru necesitățile proprii de utilizare, precum și rețete, formule, modele, proiecte și prototipuri.

Atât regelementările naționale cât și IAS 38 -Active necorporale nu oferă posibilitatea de a include în valoarea activelor necorporale a cheltuielilor efectuate cu întreținerea rețelelor, cu verificările periodice ale programelor informatice etc.

Programele informatice, precum și celelalte imobilizări necorporale se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către entitatea care le deține.

Avansurile nu se amortizează

Tratamentele și practicile contabile specifice privind imobilizările necorporale IFRS/IAS 38 Imobilizări necorporale

Tratamentul contabil al imobilizarilor necorporale nu este încă complet stabilit nici universal agreat. Recunoașterea și cuantificarea activelor necorporale de genul „brandului” ridică probleme deoarece un brand de genul ”Apple, IBM, ” etc, se dezvoltă intern pe o perioada indelungată și nu există un criteriu de recunoaștere în IFRS sau în marea majoritate a standardelor de raportare locală.

2.3.1 Evaluarea inițială a imobilizări necorporale

O imobilizare necorporală recunoscută ca activ trebuie evaluată inițial, la costul său determinat potrivit regulilor de evaluare, în funcție de modalitatea de intrare în entitate și se bazează pe costul activului.

În raport de modalitatea de intrare costul activului poate căpăta mai multe forme:

Achiziția separată

Costul unei imobilizări necorporale dobândite separat este alcătuit din: costul de achiziție, taxe și impozite nedeductibile; cheltuieli directe atribuibile pregătirii bunului pentru folosirea sa.

Achiziția ca parte a unei combinări de întreprinderi

Costul unei imobilizări necorporale dobândite în cadrul unei combinări de întreprinderi este valoarea sa justă la data achiziției.

În mod normal, valoarea justă a imobilizărilor necorporale dobândite în combinări de întreprinderi poate fi evaluată cu suficientă fiabilitate pentru a fi recunoscută separat de fondul comercial.

Achiziția prin intermediul unei subvenții guvernamentale

În cazul unei imobilizări necorporale dobândite gratuit, sau printr-o contraprestație simbolică, prin intermediul unei subvenții guvernamentale (de exemplu aterizarea pe aeroport, licențe de operare pentru stații de radio sau de televiziune etc.) entitate poate alege să recunoască inițial imobilizăile necorporale, cât și subvenția la valoarea justă. Dacă entitatea alege să nu recunoască inițial activul la valoarea justă, entitatea poate recunoaște activul la valoarea nominală (conform IAS 20).

Schimbul de active

În cazul unei imobilizări necorporale dobândite într-un schimb de active este evaluat la valoarea justă, cu excepția cazurilor în care: tranzactia de schimb nu are conținut comercial, sau nu poate fi evaluată fiabil nici valoarea justă a activului primit, nici cea a activului cedat.

2.3.2 Evaluare ulterioară

IAS 38 prezintă două metode de evaluare a unei imobilizări necorporale după evaluarea inițială:

a) Tratamentul de bază: o imobilizare necorporală va fi evaluată la costul său din care se deduc orice amortizare acumulată și orice pierderi din depreciere acumulată;

b) Tratamentul alternativ permis: o imobilizre necorporală va fi evaluată la valoarea reevaluată, aceasta fiind valoarea justă la data reevaluării mai puțin orice amortizare acumulată ulterior și orice pierdere din depreciere acumulată ulterior. Acest tratament este permis doar acolo unde valoarea justă poate fi determinată prin raportare la o piață activă pentru imobilizarea necorporală respectivă.

Reevaluările trebuie să fie efectuate cu o regularitate suficientă, pentru ca valoarea contabilă să nu difere de o manieră semnificativă de cea care ar fi fost determinată, prin utilizarea valorii juste la data închiderii.

Studiu de caz privind imobilizările necorporale la CEMACON SA Cluj-Napoca

Prezentarea societății Cemacon SA

Ȋnființată în 1969 la Zalău, CEMACON S.A. are peste 40 de ani de experiență în realizarea de materiale de construcții. Compania și-a concentrat atenția pe obținerea unei rețete optime de fabricare a blocurilor ceramice, iar în prezent beneficiază de o linie de producție modernă, automatizată, care permite realizarea unor produse inovatoare, la cele mai înalte standarde mondiale.

Producătorul de blocuri ceramice a câștigat notorietate în regiune în cele peste patru decenii de existență. Compania a „renăscut” în urmă 2006, când a câștigat recunoșterea la nivel național.

Cemacon și-a extins rețeaua de distribuție ajungând în prezent la peste 200 de puncte de livrare și o rețea vastă la nivel național.

În 2012, producția de cărămidă a fost preluată complet de linia de fabricație din Recea, județul Sălaj. Aici a fost inaugurată o nouă fabrică, susținută de cea mai modernă linie de fabricație din sud-estul Europei. Birourile companiei au fost mutate la Cluj-Napoca, un oraș activ și conectat la tot mediul de business românesc și străin.

În 2014 SC Cemacon SA a înfințat compania SC Cemacon Real Estate ca urmare a acordului semnat cu Banca Comercială Română pentru a prelua o parte a datoriei și a activelor, conform procesului de restructurare. Astfel începând cu acest an s-au întocmit situatiilor financiare consolidate ale societății mamă SC Cemacon SA și a filialei SC Cemacon Real Estate. La întocmirea situațiilor financiare consolidate au fost aplicate Standardele Internaționale de Raportare Financiara (IFRS).

Obiectivele societății:

Asigurarea și garantarea obținerii calității în activitățile și lucrările prestate prin:

certificarea de conformitate a blocurilor ceramice executate de societate;

atestarea tehnică a echipamentelor și instalațiilor.

Achiziționarea resurselor necesare pentru desfășurarea procesului de producție.

Respectarea măsurilor impuse de lege pentru protecția mediului, sănătate și securitate ocupațională

Forma juritică a societății este de “societate pe acțiuni”, conform dispozițiilor Legii nr. 31/1990, modificată prin Ordonanța Guvernului României nr. 32/1997 și aprobată prin Legea nr. 195/1997.

Elemente de identificare

Denumire SC CEMACON SA;

Sediul social: Calea Dorobantilor 48 Cluj Napoca, România;

Cod unic de înregistrare: 677858;

Atribut fiscal: RO 677858;

Număr de ordine în registrul comerțului: J12/2466/2012

Capitalul social subscris și vărsat este de 11.399.022 lei

Număr mediu de angajați: 184;

Tratamente și practici contabile specifice privind imobilizările necorporale

Active necorporale ale societății Cemacon sunt formate din:

Active necorporale achiziționate

Imobilizarile necorporale achiziționate de societate sunt alcătuite din programe informatice achiziționate pentru necesitățile proprii de utilizare, rețete, formule, modele, proiecte și prototipuri în activitatea de producție.

Aceste active sunt recunoscute de societate în condițiile în care:

se estimează că beneficiile economice viitoare care sunt atribuibile activului vor fi obținute de către societate;

costul activului poate fi evaluat în mod fiabil de către societate

Atunci când un activ necorporal este achiziționat separat, costul acestuia este alcătuit din:

prețul de cumpărare, taxele de import și alte taxe nerecuperabile, cheltuielile de transport, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obținerea de autorizații și alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziției imobilizărilor respective.

reducerile comerciale acordate de furnizor și înscrise pe factura de achiziție se scad din prețul de achiziție

Elementele de natura altor imobilizari necorporale sunt amortizate liniar pe o perioada de 3 ani.

Cheltuielile care permit imobilizărilor necorporale să genereze beneficii economice viitoare peste performanța prevazută inițial sunt adăugate la costul original al acestora.

Active imobilizate generate intern (costuri de dezvoltare)

Activele necorporale generate intern sunt recunoscute de societate numai în situația în care se poate demonstra toate elementele de mai jos:

fezabilitatea tehnică pentru finalizarea imobilizării necorporale, astfel încât aceasta să fie disponibilă pentru utilizare sau vânzare;

intenția societății de a finaliza imobilizarea necorporală și de a o utiliza sau vinde;

capacitatea de a utiliza sau vinde imobilizarea necorporală;

modul în care imobilizarea necorporală va genera beneficii economice viitoare probabile, existența unei piețe pentru producția generată de imobilizarea necorporală;

disponibilitatea unor resurse tehnice, financiare și de altă natură adecvate pentru a completa dezvoltarea și pentru a utiliza sau vinde imobilizarea necorporală;

capacitatea de a evalua credibil cheltuielile atribuibile imobilizării necorporale pe perioada dezvoltării sale.

Cheltuielile de dezvoltare se recunosc de societate la costul de producție al acestora. Activitatea de producție a imobilizărilor necorporale solicită separarea procesului într-o fază de cercetare și o fază de dezvoltare.

Cheltuielile cu cercetarea sunt recunoscute drept cheltuială în contul de profit și pierdere atunci când sunt generate. Cercetarea este investigarea originală și planificată întreprinsă în scopul câștigării unor cunoștințe sau înțelesuri științifice ori tehnice noi.

Costul de producție al imobilizărilor necorporale provenite din faza de dezvoltare cuprinde:

cheltuielile directe aferente producției cum sunt materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice,

costurile reprezentând salariile angajaților,

contribuțiile legale costurile de testare a funcționării corecte a activului,

onorarii profesionale și comisioane achitate în legătură cu activul,

costul pentru obținerea autorizatiilor necesare;

Cheltuielile de dezvoltare care se recunosc ca imobilizări necorporale se amortizează pe perioada în care Cemacom se așteaptă să obțină beneficii în urma produselor dezvoltate.

Concesiunile, brevetele, licențele, mărcile comerciale, drepturile și activele similar

Concesiunile, brevetele, licențele, mărcile comerciale, drepturile și activele similare reprezentând aport, achiziționate sau dobândite pe alte căi, se înregistrează în contabilitate societății la costul de achiziție sau valoarea de aport, după caz.

Atunci când contractul de concesiune nu prevede o valoare amortizabilă a concesiunii, ci doar plata unor redevențe lunare, concesiunea nu este recunoscută ca active de către societate. Atunci când contractul de concesiune prevede o durată și o valoare totală a concesiunii, aceasta este recunoscută în contabilitatea societății ca activ necorporal în bilanț. Amortizarea concesiunii urmează a fi înregistrată pe durata de folosire a acesteia, stabilită potrivit contractului.

Brevetele, licențele, mărcile comerciale, drepturile și alte active similare, se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor.

Fondul Comercial

Fondul comercial generat intern nu este recunoscut de societate ca imobilizare necorporală. Fondul comercial poate fi recunoscut ca imobilizare necorporală numai în cazul transferului tuturor activelor sau al unei părți a acestora și, după caz, și a datoriilor și capitalurilor proprii.

Fondul comercial poate apare în urma cumpărării unei societății sau ca urmare a unor operațiuni de fuziune. Pentru recunoașterea în contabilitate a activelor și datoriilor primite cu ocazia acestui transfer, societatea trebuie să procedeze la evaluarea valorii juste a elementelor primite, în scopul determinării valorii individuale a acestora. Fondul comercial provenit în urma achiziției unei societății reprezintă diferența dintre valoarea plătită și valoarea justă a activelor nete dobandite.

Structura imobilizărilor necorporale în cadrul Cemacom pentru anul 2016 este următoarea:

Tab. 3.1 Structura imobilizărilor necorporale 2016

Structura imobilizărilor necorporale în cadrul Cemacom pentru anul 2015 este următoarea:

Tab. 3.2 Structura imobilizărilor necorporale 2015

Structura imobilizărilor necorporale în cadrul Cemacom pentru anul 2014 este următoarea:

Tab. 3.3 Structura imobilizărilor necorporale 2014

Concluzii:

a) Cea mai importantă categorie de imobilizări necorporale este cea destinată dezvoltării portofoliului de produse oferite pe piață, aceasta dublându-și valoarea de la 489.058 lei în 2014 până la 771.343 lei în 2016.

b) Celelalte categori de imobilizări necorporale prezintă de asemena o evoluție pozităvă în perioada analizată demonstrând interesul și preocuparea societății în dezvoltare și inovare.

Fig. 3.1 Evoluția imobilizărilor necorporale 2014-2016

c) După introducerea noului portofoliu de produse în anul 2013, Grupul a depus eforturi continue pentru îmbunătățirea și optimizarea produselor existente, astfel că în anul 2015 a încheiat faza de dezvoltare de produse noi prin introducerea unor produse mai performante și mai calitative. Ca urmare a acestui proces compania a introdus în producție 3 modele noi de cărămidă: EC 44 LM –model 2015, EC 29 LM –model 2015, EC 24 LM –model 2015. Cheltuielile aferente dezvoltarii acestor produse au fost capitalizate conform IAS 38 -Imobilizari Necorporale și IAS 36 -Deprecierea Activelor.

Tratamentul contabil al amortizarii cheltuielilor de dezvoltare este pe o perioada de 5 ani.

Cheltuielile aferente proiectului de cercetare-dezvoltare au fost derulate astfel:

125.000 lei, cheltuieli de cercetare generală, derulată în perioada 01.06.2013 și 31.12.2013. Acestea au fost recunoscute drept cheltuială ale perioadei, fără a fi încorporate în costul proiectului, deoarece nu îndeplinește criteriile de recunoaștere ca element de active.

Operația contabilă privind înregistrarea cheltuielilor în anul 2013 este:

Consumul de materiale consumabile

Cheltuieli cu salariile brute

185.000 lei, cheltuieli de cercetare aferente proiectului, între 03.01.2014 și 31.12.2014. Acestea au fost recunoscute drept cheltuială ale perioadei, fără a fi încorporate în costul proiectului, deoarece în acest moment nu îndeplinește criteriile de recunoaștere ca element de active.

Operația contabilă privind înregistrarea cheltuielilor în anul 2014 este:

Consumul de materiale consumabile

Cheltuieli cu salariile brute

352.000 lei, cheltuieli de dezvoltare, între 01.01.2015 și 31.12.2015, din care 282.285 lei după data de 30.06.015, data la care a fost demonstrată îndeplinirea criteriilor simultane de recunoașterea unui activ necorporal, respectiv:

Fezabilitatea tehnică pentru finalizarea proiectului de cercetare-dezvoltare, în vederea utilizării rezultatului în procesul de producție

Intenția de a finaliza proiectul în vederea utlizării rezultatului

Capacitatea de a utiliza invenția

Modul în care brevetul /inveția va genera beneficii economice viitoare (cash-flow), respective demonstrarea existenței unei piețe pentru produsele care vor fi fabricate pe baza brevetului de inventive

Existent resurselor tehnice, financiare și de altă atură , necesare pentru aplicarea brevetului de inventive

Operația contabilă privind înregistrarea cheltuielilor în anul 2015 este:

Consumul de materiale consumabile

Cheltuieli cu salariile brute

Finalizarea lucrărilor de dezvoltare

Durata de viață utilă estimată este de 5 ani

Cheltuieli de cercetare dezvoltare aferente proiectului înregistrate ca active necorporale este de 282.285 lei

Fluxul de numerar (cash-flow) atribuit proiectului a fost estimat la:

150.000, în 2015

200.000 în 2016

220.000 în 2017

180.000 în 2018

160.000 în 2019

Rata de actualizare a fost estimată la 16%

Valoarea justă a proiectului determinat prin actualizarea cash-flow-ului alocat acestuia este:

Valoarea contabilă a proiectului la sfârșitul anului 2015 este:

amortizarea anuală 282.285 lei / 5 ani = 56.457 lei/an

valoarea contabilă 282.285 lei – 56.457 = 225.828 lei

3.2.1 Sistemul de conturi și contabilitatea primară

Conturile de imobilizări necorporale sunt active generatoare de beneficii și deținute pe o perioadă mai mare de un an. Se debitează la intrarea imobilizărilor în entitatea economică (prin aport la capital, producție proprie, achiziție de la furnizor, donație etc.) și se creditează cu ocazia ieșirilor din entitate (prin vânzare, cedare cu titlu gratuit, retrageri de către acționari sau asociați de imobilizări etc.). Soldul final este debitor și evidențiază valoarea imobilizărilor existente în entitatea economică.

Evidența contabilă privind imobilizările necorporale deținute de societate se ține cu ajutorul conturilor din Clasa 2 – Conturi de imobilizări Imobilizări necorporale (20):

Contul 203 Cheltuieli de dezvoltare (A)

Contul 205 Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi și active similare (A)

Contul 207 Fond comercial

Contul 208 Alte imobilizări necorporale (A)

3.2.2. Amortizarea și deprecierea activelor necorporale

Amortizarea imobilizărilor necorporale

Amortizarea este repartiția valorii amortizabile a unei imobilizări pe durata normală de funcționare previzionată. Sumele aferente amortizării se repartizează asupra fiecărui exercițiu financiar al perioadei de utilizare.

Pentru calcularea amortizării imobilizărilor necorporale societatea are în vedere următoarele elemente:

valoarea amortizabilă (valoarea de intrare)

durata de viață utilă (durata de utilizare normală);

regimul de amortizare (metoda de amortizare)

Societatea utilizează ca metodă de amortizare regimul linear. Acesta presupune repartizarea uniformă a valorii de intrare a imobilizărilor (deductibile fiscal) proporțional cu durata de viață utilă.

Structura amortizărilor și ajustărilor de valoare pentru imobilizari necorporale este următoarea:

Tab. 3.4 Valoarea amortizărilor activelor necorporale 2014-2016

Operațiile contabilă privind înregistrarea cheltuielilor cu amortizările în anul 2016 este:

Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare

Amortizarea cheltuielilor cu privire la concesiuni, brevete, licențe

Amortizarea cheltuielilor cu alte imobilizări necorporale

Concluzii:

Înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea imobilizarilor necorporale, în contul de profit și pierdere, se realizează la poziția amortizări și deprecieri.

În anul 2015 Grupul a capitalizat cheltuieli de dezvoltare conform IAS 38, în valoare de 282.285 lei. Restul imobilizarilor necorporale se amortizeaza liniar pe o perioada de 3 ani.

În cursul anului 2016 Grupul nu a capitalizat cheltuieli privind cercetarea și dezvoltarea.

Până la data de 31 Decembrie 2016 societate nu deține imobilizari necorporale sub forma de fond comercial (Goodwill)

Deprecierea imobilizărilor necorporale

Deprecierea se recuperează în contabilitatea societății prin trecerea pe cheltuielile fiecărui exercițiu financiar a sumelor corespunzătoare deprecierilor suferite de imobilizări în funcție de durata de viață utilă și valoarea amortizabilă.

După cum se manifesta se cunosc două tipuri de deprecieri:

a) deprecieri ireversibile

b) deprecieri reversibile

În cadrul Cemacom imobilizarile necorporale sunt testate pentru depreciere când faptele și circumstanțele indică faptul că este posibil ca valoarea contabilă să nu fie recuperabilă. O pierdere din depreciere este recunoscută ca suma cu care valoarea contabilă a activului depășește suma recuperabilă. Suma recuperabilă este valoarea cea mai mare dintre valoarea justă a activului mai puțin costurile de vânzare și valoarea de utilizare. Pentru a evalua deprecierea, activele sunt grupate până la cel mai mic nivel la care există fluxuri de trezorerie identificabile separat.

Ținând cont de recomandările paragraful 36.12 din IAS 36 societatea a analizat în fiecare an factorii care ar putea să conducă la indicii cu privire la depreciere. Rezultatele au demonstrate că nu este necesar efectuarea unui calcul de depreciere pentru activele necorporale ale societății.

3.2.3. Contabilitatea de raportare. Situațiile financiare. Prezentarea informațiilor

Cemacom SA întocmește situații financiare anuale în conformitate cu:

Standardele Internaționale de Raportare Financiara (IFRS) adoptate de Uniunea Europeana

Legea Contabilității 82/1991 republicată („Legea 82”);

OMFP nr. 881/2012 privind aplicarea de către societățile comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată a Standardelor Internaționale de Raportare Financiara („IFRS”),

OMFP nr. 1.286/2012 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară („IFRS”), aplicabile societăților comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, cu modificările ulterioare.

Pentru fiecare categorie de imobilizări necorporale, notele explicative la situațiile financiare anuale ale societății Cemacom SA furnizează informații cu privire la:

a) duratele de utilitate;

b) metoda de amortizare utilizată;

c) valoarea brută contabilă și suma amortizărilor

d) postul contului de profit și pierdere în care sunt incluse cheltuielile privind amortizările imobilizărilor necorporale;

e) o comparație între valorile contabile la deschiderea și la închiderea exercițiului, în care să apară:

– intrările de imobilizări necorporale, prin indicarea separată a celor generate intern și a celor ce rezultă din grupările de întreprinderi;

– scoaterile din funcțiune și celelate ieșiri;

– creșterile sau diminuările în cursul exercițiului ce rezultă din reevaluări și pierderi de valoare contabilizate sau reluate direct, la capitaluri proprii, conform normei IAS 36 „Deprecierea activelor”;

– pierderile de valoare contabilizate în contul de profit și pierdere, în cursul exercițiului, conform IAS 36;

– pierderile de valoare reluate în contul de profit și pierdere, în cursul exercițiului, conform IAS 36;

– amortizările contabilizate în cursul exercițiului;

3.3 Situațiile financiare în perioada 2014-2016 întocmite în conformitate cu IFRS

Datele necesare pentru analiza indicatorilor economico-financiari ai societății comerciale Cemacon SA au fost preluate din situațiile financiare din anii 2014, 2015 și 2016.

Analiza ratelor de lichiditate, solvabilitate și trezorerie

Analiza indicatorilor de lichiditate

Tab. 3.5 Analiza ratelor de lichiditate 2014-2016

Fig. 3.2 Evoluția ratelor de lichiditate 2014-2016

Concluzii:

În cazul ratelor de lichiditate se observă o creștere semnificativă a acestora în anul 2016 și 2015 față de 2014, societatea reușește să-și achite obligațiile de plată din activele circulante. În 2015 și 2016, cauzele creșterii acestor indicatori s-au datorat pe de o parte creșterii disponibilităților bănești, care în anul 2016 au ajuns la un nivel mult mai mare față de ceilalți ani, iar pe de altă parte micșorării datoriilor curente către furnizori. Aceasta înseamnă că valoarea activelor curente față de datoriile curente oferă un mijloc de protecție, în condițiile în care stocurile ar trebui lichidate rapid, iar la colectarea creanțelor s-ar înregistra pierderi sau probleme de recuperare.

Rata lichiditatății generale este un indicator des utilizat în testarea lichidității unei companii, care reflecta raportul dintre activele circulante disponibile (concretizate în stocuri, creanțe, investiții pe termen scurt, disponibilități băneșți) și datoriile curente. Raportul existent de 2:1 (considerat ca un nivel normal), dintre activele circulante disponibile (concretizate în stocuri, creanțe, investiții pe termen scurt, disponibilități bănești) și datoriile curente asigură acoperirea tuturor datoriilor curente prin activele circulante de cel puțin o data.

Rata lichidității curente se calculează utilizând doar o parte a activelor circulante (numerar, echivalente de numerar și creanțe) raportate la nivelul datoriilor curente. Valoarea acestei rate se consideră normală, potrivit uzanțelor internaționale, daca este de 0,8 și 1. În cazul Cemacon acest interval este deposit atât în 2015 (1,25) cât și în 2016 (1,75) cea ce înseamnă că societatea deșine capacitatea de plată în fața unei crize de proporții.

Rata lichidității imediate reflectă posibilitatea achitării datoriilor pe termen scurt pe seama numerarului aflat în casierie, a disponibilităților bancare și a plasamentelor de scurtă durată. Se considera ca nivelul acestei rate este normal între 0,2 și 0,3. Cemacon depășeste cu mult intervalul normal al acestor rate în 2015 (0,57) și 2016 (1,33) cea ce înseamnă că societatea ar putea să utilizeze mai eficienți disponibilitățiile bănești deținute în retituirea dividentelor către acționari sau să fie utilizate în altă parte pentru a genera profituri mai mari. Desi oferă o perspectiva interesantă de lichiditate, utilitatea acestui indicator este limitată.

Analiza indicatorilor de solvabilitate

Solvabilitatea arată capacitatea companiei de a-și onora obligațiile de plată la termenele prevăzute

Tab. 3.6 Analiza ratelor de solvabilitate 2014-2016

Fig. 3.3 Evoluția ratelor de solvabilitate

Concluzii:

Rata solvabilității patrimoniale exprimă capacitatea de autofinanțare a societății, precum și masura în care poate face față obligațiilor sale de plată. O valoare ridicată a acestui indicator semnifică o sporire a capacității de autofinanțare a societății. Valoarea acestei rate se consideră normală, potrivit uzanțelor internaționale, daca este între 30% și 50%. Capacitatea de autofinanțare a societății, gradul de independență este ridicat cu un indice de 47,18% în 2015 și 51,25% în 2016.

Rata autonomiei financiare exprimă independența financiară a societății. Creșterea ponderii capitalului propriu al societății în capitalul său permanent, are efecte benefice asupra autonomiei financiare totale. În cazul societății atât în 2015 cât și în 2016 este de peste 50% cea ce arată o autonomie financiară ridicată a societății.

Gradul de indatorare general este un indicator general al indatorarii și calculeaza proporția în care activul total este finanțat din alte surse decat cele proprii, cum sunt credite, furnizori, datorii la stat. Indicatorul este inversul solvabilității patrimoniale și poate avea valori mai mici sau egale cu 1. În condiții normale de activitate gradul de îndatoare trebuie să se situeze în jur de 50%. Gradul de indatorare al societății se situează în limitele normale având o evoluție pozitivă în perioada analizată de la 78,50% în 2014 la 41,72% în 2016.

Analiza indicatorilor de gestiune a activelor circulante

Tab. 3.7 Analiza indicatorilor de gestiune a activelor circulante 2014-2016

Concluzii:

Din tabel se poate observa că numărul de rotații a activelor circulante se menține la același nivel în perioada analizată. Perioada de rotație a activelor circulante este destul de mare cu o ușoară descreștere de la 237 de zile în 2015 la 213 de zile în 2016.

În cazul indicatorilor de gestiune a stocurilor, se observă că în 2016 față de 2015, numărul de rotații se mărește de la 4,18 la 5,90, în timp ce durata unei rotații se micșorează de la 87 de zile la 62 de zile pentru aceeiași perioadă ceea ce este un semnal pozitiv. Teoria economică consideră că valoarea minimă care asigură eficiența gestiunii stocurilor este de 8 rotații la 45 de zile. Societatea nu se încadrează în limitele recomandate în prioada analizată deși societatea a schimbat metoda contabilă de evaluare a stocurilor de la primul intrat-primul ieșit la metoda costului mediu ponderat. Cu toate acestea această schimbare nu a avut efecte materiale în situațiile financiare.

În privința creanțelor, se poate observa o evoluție oscilantă, asfel în 2015 se observă o încetinire a vitezei de rotație a creanțelor față de 2014 datorită măririi soldului de creanțe, urmată de o accelerare în 2016 datorită creșterii cifrei de afaceri și micșorării intervaluli mediu de timp în care are loc încasarea creanțelor de la clienți. Teoria economică consideră ca durata optima de recuperare a creanțelor este de maxim 30 zile, la Cemacon numărul de zile este depășit cu preponderență în 2015 când ajunge la 70 de zile.

Analiza fondului de rulment, nevoia de fond de rulment și trezoreria netă

Tab. 3.8 Analiza fondului de rulment, necesar de fond de rulment și trezoreria netă 2014-2016

Concluzii:

Din punct de vedere al echilibrului financiar, Cemacon a înregistrat o creștere a fondului de rulment în 2015 față de 2014, cât și în 2016 față de 2015, ca urmare a creșterii disponibilităților bănești ceea ce denotă o stare de echilibru pe termen scurt pentru anii 2015 și 2016.

În 2015 față de 2014 se înregistrază o evoluție pozitivă a fondului de rulment ca urmare a diminuării datoriilor pe termen scurt și anume achitarea unui credit și micșorarea datoriilor către furnizorii de materiale și prestări servicii. În 2016 față de 2015 de asemenea se remarcă o ușoară creștere a fondului de rulment cauzată de creșterea activelor circulante.

Nevoiade fond de rulment are valori negative în 2014 și 2016 cea ce semnifică faptul că societatea nu dispune de resurse temporare care să acopere nevoile temporare.

Existența unei trezorerii nete pozitive certifică o stare de echilibru financiar la nivelul societății, deci Cemacon se bucură de autonomie financiară pe termen scurt.

Analiza structurii patrimoniale

Analiza structurii patrimoniale a societății are ca obiectiv stabilirea și urmărirea evoluției ponderii diferitelor elemente patrimoniale de activ sau pasiv.

Ratele de structură patrimonială oferă posibilitatea exprimării bilanțului în procente și permite identificarea caracteristicilor majore ale structurii acestuia, oferind posibilitatea realizării de analize comparative.

Rate privind structura activului, ca valoare, sunt influențate de caracteristicile tehnice, economice și juridice ale activității societății Cemacon Sa

Tab. 3.9 Analiza ratelor de structură ale activului bilanțier 2014-2016

Concluzii:

Imobilizările corporale dețin cea mai mare pondere din totalul activelor deținute de societate cu un procent de 66,12% în 2014 la 62,50% în 2016. Aceasta se datorează faputului că societate deține un număr mare de echipamente, clădiri, instalații necesare în procesul de producție.

Fig. 3.4 Evoluția ratelor de structură ale activelor 2014-2016

Rata activelor imobilizate a scăzut în perioada analizată de la 67,81% în 2014 la 62,50% în 2016 ca urmare a vânzării plasamentelor în fonduri umbrelă (investiții în fonduri mutuale și alte investiții financiare prin intermediul fondurilor umbrelă)

Rata activelor circulante a înregistrat o evoluție pozitivă în perioada analizată de la 19,22% în 2014 la 27,21% în 2016 ca urmare a creșterii considerabile a disponibilităților bănești cauzată de: intrări de numerar mai mari și deschiderea unor noi linii de credit.

Analiza ratelor de rentabilitate și profitabilitate

Noțiunea de rentabilitate este un indicator al eficienței și este legată, în general, de cea de profit, reprezentând aptitudinea unei entități de a degaja un rezultat exprimat în unități monetare.

Pentru analiza acestor rate se vor utiliza următori indicatori:

– rentabilitatea comercială

– rentabilitatea resurselor consumate

– rentabilitatea economică

– rentabilitatea financiară

Situația profitului pe categorii de activități ale societății comerciale Cemacon SA se prezintă astfel:

Tab. 3.10 Profitabilitatea societății în perioada 2014-2016

Rezultă din tabel că în ultimii trei ani societatea a înregistrat pierdere în anul 2014 și a obținut profit în 2015 și 2016. Creșterea profitului se datorează creșterii veniturilor din exploatare concomitent cu reducerea cheltuielilor din exploatare.

Tab. 3.11 Analiza ratele de rentabilitate 2014-2016

Fig. 3.5 Evoluția ratelor de rentabilitate 2014-2016

Concluzii:

Din datele analizate se poate observa că Cemacon SA prezintă o valoare pozitivă a ratei rentabilității comerciale, cu o creștere semnificativa în 2016 față de 2014 de 7,4 procente, cea ce înseamnă că societate are o bună gestiune a produselor comercializate pe piață.

Rentabilitatea resurselor consumate măsoara eficiența consumului de resurse umane și material. Rata rentabilității cheltuielilor pentru activitatea de exploatare, se apreciază ca fiind la un nivel satisfăcător dacă se regăsește în intervalul 9%-15%. Pentru societatea analizată se observă că ratele obținute în 2014 și 2015 se încadrează în acest interval iar în 2016 este peste nivelul recomandat.

Rata rentabilității economice măsoară eficiența resurselor alocate, aceasta trebuie să fie superioară ratei inflației și să permită reînnoirea și creșterea activelor într-o perioadă cât mai scurtă. Exprimă pe de o parte gradul de remunerare a capitalurilor angajate în activitatea societății, iar pe de alta parte, modalitatea de remunerare a riscurilor asumate de acționari sau asociați pentru capitalul investit în societate. Valorile relevă o evoluție pozitivă și în continuă creștere cea ce demonstrează că societatea reușește să-și utilizeze eficient resursele alocate.

Rata rentabilității financiare exprimă eficiența utilizării capitalului propriu sau permanent al societății. Din acest considerent, rata rentabilității financiare prezintă o importanță deosebită, în primul rând, pentru acționari, care apreciază, în funcție de nivelul acesteia, dacă investiția lor este justificată și dacă vor continua să sprijine dezvoltarea societății prin aportul unor noi capitaluri sau prin renunțarea, pentru o perioadă limitată, la o parte din dividendele cuvenite. Din tab. se observă că rata rentabiliății financiare a capitalului propriu a crescut semnificativ față de 2014 când a înregistrat o valoare negativă de -8,72 % și a ajuns la 9,33% în 2016.

Concluzii (Times New Roman, 12, Bold)

Capitolul 4 va avea minim 2 pagini.

Se au în vedere toate condiții specificate la secțiunea ”Observații”.

Bibliografie

Anexe (Times New Roman, 12, Bold)