Recunoasterea Si Reflectarea In Contabilitate A Produselor LA S.c.ropan S.r.l

RecunoaȘterea Și reflectarea în contabilitate a produselor la S.C.ROPAN S.R.L

CUPRINS

CUPRINS

ARGUMENT

Capitolul I. Prezentarea societății S.C. ropan SRL

1.1.Istoricul societății. Înființare, evoluție, obiectul de activitate și forma juridică

1.1.1 Informații despre societate

1.2.Structura organizatorică și dotarea societății

1.2.1. Ierarhia activităților socității

1.3.ACTIVITATEA ECONOMICO-FINANCIARĂ ÎN PERIOADA 1.01.2014–01.01.2015 LA SC ROPAN SRL

1.3.1 Informații referitoare la situația financiară a firmei

1.3.2. Analiza activității la firma S.C. ROPAN S.R.L., sistemul de indicatori de exprimare a eficienței economice furnizate de contabilitate pentru conducerea activității firmei

CAPITOLUL II. NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND PRODUSELE

2.1.Contabilitatea produselor finite. Noțiuni

2.1.1.Noțiuni referitoare la produsele finite

2.1.2. Active circulante

2.1.3. Valori din exploatare

2.1.4. Valorile realizabile pe termen scurt

2.1.5.Disponibilitățile bănești

2.2. Produsele finite

2.3. Contabilitatea produselor în curs de execuție

2.4. Evaluarea stocurilor de produse finite

2.4.1. Intrarea stocurilor de produse finite

2.4.2. Ieșirea stocurilor de produse finite

2.5. Operații contabile referitoare la produsele finite

CONCLUZII

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

ARGUMENT

Putem defini termenul de contabilitate drept știința care studiază efectele tranzacțiilor și a altor activități economice asupra situației economice și financiare a unei entități contabile. Prima forma de contabilitate își găsește originea în anul 1494, în tratatul "Summa de arithmetica" publicat de Luca Parciolo. Aceasta publicație cuprindea o descriere a practicilor de contabilitate ale epocii și a practicilor de contabilitatate în partidă dublă, în mod special. Se consideră ca Parciolo este cel care a pus bazele practicilor de contabilitate în partida dublă, motiv pentru care în prezent practica de contabilitate în partida dublă se numește "metoda italiana".

De-a lungul timpului numeroase definitii au fost asociate termenului de contabilitate. Principalele aspecte sub care putem sa explicam termenul contabilitate sunt:

A) Artă – putem vorbi despre artă în contabilitate prin prisma experților contabili. Pentru aceștia îmbinarea cunoștințelor acumulate într-o manieră care să crească la maxim performanțele clienților este într-adevar o artă.

B) Tehnică deoarecce termenul contabilitate poate fi înțeles drept o tehnică. Contabilitatea este o tehnică deoarece dispune de instrumente specifice care permit interpretarea și prelucrarea informațiilor contabile. Deci putem vorbi despre contabilitate drept tehnică de prelucrare și interpretare a informațiilor contabile.

C) Știință – termenul contabilitate desemnează printre altele o știință, știința contabilă deoarece dispune de un obiect de studiu, respectiv patrimoniul intreprinderii și de o metodă proprie de cercetare. Contabilitatea, spre deosebire de alte științe nu este exactă, nu are valoare universală, ci se afla în continuu progres, fiecare etapă de evoluție a societății dezvăluind o contabilitate nouă, o contabilitate evoluată, o contabilitate aprofundata, și nu în ultimul rând o contabilitate care răspunde din ce în ce mai bine nevoilor intreprinderilor.

D)Limbaj de comunicare. Simbolurile folosite în contabilitate au o semnificație proprie, terminologia utilizată în contabilitate este unică, vocabularul utilizat în contabilitate este de asemenea propriu. Deci, putem atribui termenului contabilitate semnificația unui limbaj de comunicare.

E) Joc social. Atunci când rostim cuvântul contabilitate automat ne referim și la factorii care realizează cadrul în care contabilitatea își desfășoară activitatea. Dintre aceștia piața este cel mai important. Trebuie să existe piață pentru a putea desfășura practici de contabilitate, pentru a vorbi despre contabilitate în general. Piața pe care se desfășoară practicile de contabilitate este formată din cerere ( adică utilizatorii informației contabile) și oferta ( adică situațiile financiar contabile).

În lucrarea de față am abordat tema RECUNOȘTEREA ȘI REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A PRODUSELOR, unde prezint reflectarea în contabilitate a produselor de panificație la o societate de profil.

Primul capitol prezint societatea S.C. ropan SRL istoricul societății, înființare, evoluția, obiectul de activitate și forma juridică impreună cu analiza activității economice în ultimii doi ani.

În capitolul următor am prezentat pe larg modul de reflectare în contabilitate al produselor firmei descrise in capitolul anterior, incluzând activele circulante, valorile din exploatare, disponibilitățile bănești, produsele finite și evaluarea stocurilor de produse finite precum și metode utilizate în contabilitatea stocurilor și operațiile contabile referitoarea la produsele finite.

Prezentarea societății S.C. ropan SRL

1.1.Istoricul societății. Înființare, evoluție, obiectul de activitate și forma juridică

1.1.1 Informații despre societate

Denumirea : SC ROPAN SRL

Forma juridică : S.R.L

Nr de înmatriculare la Oficiul Registrului Comerțului: J26/1337/2001

Societatea comercială ‘’ROPAN SRL’’ a fost înființată în anul 2001 fiind persoană juridică română, cu asociat unic, cetățean român domiciliat în Tg-Jiu, firma având forma juridică de societate cu răspundere limitată ce își desfășoară activitatea în conformitate cu statutul societății și prevederile legale ce reglementează funcționarea societăților comerciale din România.

SC ROPAN SRL are sediul în localitatea Tg.Jiu, str. B-dul Tudor Vladimirescu, nr 187,județul Gorj, reprezentată legal de Modrea Daniel.

Codul fiscal: RO 1571451.

Societatea deține două puncte de lucru:

-O fabrică de pâine și produse proaspete de patiserie, locație aflătă în localitatea Tg. Jiu, Str. B-dul . Tudor Valdimirescu, nr. 187

-Birouri administrative amplasate la aceaași adresă

-Covrigăria, situată în Târgu Jiu, Bd-ul București, nr.21

Societatea dețiine un capital social subscris și vărsat în cuantum de 3500 RON, reprezentând aport în numerar.

Obligațiile asociatului unic sunt garantate cu patrimoniul social, acesta răspunzând numai până la concurența capitalului social subscris.

Obiectul principal de al SC ROPAN SRL este fabricarea pâinii și a prăjiturilor și produselor proaspete de patiserie, cu codul – 1071.

În anul 2010 SC ROPAN SRL decide să modernizeze procesul de fabricare a pâinii și a produselor de patiserie.

Procesul investițional a început în anul 2010 și a constat în costruirea unei clădiri și în achiziționarea de utilaje specifice pentru panificație și s-a încheiat în anul 2012.

Până în prezent capacitatea de producție a fost într-o continuă extindere, astfel că, raportat la producția ei inițială putem preciza faptul că fabrica producea până la 180 tone de produse de panificație pe an, iat azi această producție depășește 800 de tone pe an.

Pâinea și produsele de patiserie sunt fabricate în locuri special amenajate, iar fazele de producție sunt bine definite.

SC ROPAN SRL produce în present diverse tipuri de pâine și produse proaspete de patiserie, dintre acestea fiind:

Pîine albă de 1 kg.

Produs natural, obținut din făină albă tip 650, drojdie, sare și apă. Această pîine este cel mai bine vândută pe piață având un gust plăcut , fără gust acru sau amar.

Pîinea semialbă 0,500 kg.

Produs natural obținut din făină semialbă tip 1250 prin aceleași procedeuri și având același gust ca și pîinea albă.

Cozonac cacao – 700 g

Produsul „Cozonac cacao’’ 700 g e un amestec format din: făină albă – tip 650, drojdie, sare, zahăr, ulei, lapte praf, ouă, cacao, vanilina și apă.

Cozonac cu nucă de 1 kg

Produsul „Cozonac cu cacao’’ de 1 kg e un amestec format din: făină albă – tip 650, drojdie, sare, zahăr, ulei, lapte praf, ouă, cacao, vanilina și apă. Umplutura de nucă.

Covrigi 0,100 kg – produs obținut din făină albă tip 650, drojdie, sare, zahăr,ulei, lapte praf, ouă,vanilină, margarină și apă.

Evoluția cifrei de afaceri aferentă perioadei 2011 – 2014 este următoarea:

In anul 2011 societatea a vândut 243,67 de tone de pâine și produse de patiserie înregistrând astfel o cifră de 1.651.952 lei

In anul 2012 societatea a vândut 297,54 de tone de pâine și produse de panificație având o cifră de afaceri de 1.866.647 lei

In anul 2013 societatea a vândut 425,78 tone pâine și alte produse de panificatie societatea inregistrand astfel o cifra de afaceri de 2.050.175 lei

In anul 2014 s-au vândut 520 de tone de pâine și produse de panificație societatea inregistrând astfel o cifră de afaceri de 2.721.877 lei

Încasările și plățile pe care le realizează societatea se fac prin intermediul institutiilor bancare la care aceasta are deschise conturi și în numerar prin intermediul personalului angajat pentru acest serviciu .

1.2.Structura organizatorică și dotarea societății

1.2.1. Ierarhia activităților socității

Structura organizatorică (figura nr.1) este unul din elementele esențiale în funcționarea tuturor firmelor. Nu se pot introduce reguli, nu pot fi planificate activități sau strategii, dacă nu sunt cunoscute cu exactitate structurile care trecuie respectate sau îndeplinite; nu se poate privi spre viitor atunci cand prezentul este ambiguu și neorganizat.

Salrariații societății SC ROPAN SRL în momentul de față sunt în număr de 35 persoane ele find astfel organizate ( fig.1 ):

Persoane cu rol de conducere: administrator-1, contabil șef-1,director de producție-1

personal de execuție : doi economișiti

personal direct productiv: 30 persoane

Pentru calcularea necesarului de personal, societatea a luat în calcul următoarele elemente:

– volumul și structura producției

– volumul de vânzări

– numărul de ore lucrate de fiecare salariat

– nivelul productivității

– regimul de lucru.

Relațiile de muncă între SC ROPAN SRL și angajații săi sunt reglementate prin contractul colectiv de muncă încheiat în anul 2010 și actualizat periodic în conformitate cu prevederile Codului Muncii, înregistrat la Direcția Generală de Muncă și Protecție Socială, și prin Regulamentul Intern aprobat de administratorul societății și adus la cunoștința salariaților.

Pentru selectarea și angajarea personalului s-au elaborate următoarele:

fișa de evaluare a salariatului

fișa postului

profilul postului în comparație cu profilul unui angajat.

Remunerarea prin salariu reprezintă principala formă de recompensare, și de menținere a tonusului caracteristic al firmei. Sistemul de salarizare utilizat în societatea SC ROPAN SRL se face în funcție de orele lucrate la locul de muncă.

Recompensarea, respectiv salarizarea pentru a-și atinge obiectivul trebuie să respecte anumite cerinte și principii. Esențial nu este nivelul salariului ci forma în care acesta se acordă astfel încît să stimuleze performanța și atașamentul față de firmă.

Contabilitatea patrimoniului SC ROPAN SRL este organizată într-un compartiment distinct,în conformitate cu prevederile Legii nr.82/1991-republicată, condusă de un contabil șef.

În cadrul acestui compartiment este condusă, cu respectarea prevederilor legale contabilitatea financiară și contabilitatea de gestiune. Persoanele care răspund de organizarea și conducerea contabilității asigură conditiile necesare pentru:

– întocmirea documentelor justificative în care sunt consemnate operațiunile economice patrimoniale;

– organizarea și conducerea corectă și la zi a contabilității;

– organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de activ și pasiv, precum și valorificarea rezultatelor acesteia;

respectarea regulilor de întocmire a situațiilor contabile anuale;

predare lor în termen la organele de drept, respectiv la Administrația Financiară Tg.Jiu;

păstrarea documentelor justificative, a registrelor și a situațiilor financiare anuale, precum și a statelor de salarii;

organizarea contabilității de gestiune

Organizarea contabiliății necesită folosirea de documente contabile care să reflecte operațiunile economice și fsă stimuleze performanța și atașamentul față de firmă.

Contabilitatea patrimoniului SC ROPAN SRL este organizată într-un compartiment distinct,în conformitate cu prevederile Legii nr.82/1991-republicată, condusă de un contabil șef.

În cadrul acestui compartiment este condusă, cu respectarea prevederilor legale contabilitatea financiară și contabilitatea de gestiune. Persoanele care răspund de organizarea și conducerea contabilității asigură conditiile necesare pentru:

– întocmirea documentelor justificative în care sunt consemnate operațiunile economice patrimoniale;

– organizarea și conducerea corectă și la zi a contabilității;

– organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de activ și pasiv, precum și valorificarea rezultatelor acesteia;

respectarea regulilor de întocmire a situațiilor contabile anuale;

predare lor în termen la organele de drept, respectiv la Administrația Financiară Tg.Jiu;

păstrarea documentelor justificative, a registrelor și a situațiilor financiare anuale, precum și a statelor de salarii;

organizarea contabilității de gestiune

Organizarea contabiliății necesită folosirea de documente contabile care să reflecte operațiunile economice și financiare efectuate de aceasta. Orice operațiune economică efectuată se consemnează într-un document care stă la baza înregistrarilor în contabilitate cu calitate de document justificativ.

Acestea sunt documentele de ordin primar care probează legal o operațiune, iar el trebuie să cuprindă:

denumirea documentului

denumirea și sediul persoanei juridice care întocmeste documentul

numarul și data întocmirii acestuia

menționarea părților care participă la efectuarea operațiunii economice

conținutul operațiunii economice

date de ordin cantitativ și valoric al operațiunii

numele și prenumele persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat după caz

alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operațiunilor efectuate.

Toate operațiunile cuprinse în documentele justifictive și înregistrate în contabilitate trebuie să se regaseasca în registrele contabile obligatorii :registru-jurnal,registrul – inventar și cartea mare.

Registrul – jurnal este documentul care la începerea activității societății se numerotează , se șnuruiește și se înregistrează la organele fiscale teritoriale și poate fi folosit ca probă în litigii .

În acest registru se consemnează toate operațiunile economice și financiare efectuate de unitate în ordine cronologică.

Registrul–inventar numerotat și șnuruit se înregistrează la organele fiscale teritoriale și se întocmește cu prilejul inventarierii generale a patrimoniului unității economice. În el se consemnează elementele patrimoniale inventariate și de asemenea poate fi folosit ca probă în litigii.

Registrul cartea mare este și el un registru obligatoriu, însă nu se înregistrează la organele fiscale. Acesta asigură sistematizarea datelor contabile pentru debitul și pentru creditul fiecărui cont sintetic utilizat de unitate.

Încă din primii ani de funcționare SC ROPAN SRL a achiziționat un program informatic de contabilitate prin care se asigură evidențierea în contabilitatea financiara a tuturor operațiunilor economico-financiare și de asemenea completarea registrelor menționate mai sus în mod automat.

Fig. 1. ROPAN SRL

1.3.ACTIVITATEA ECONOMICO-FINANCIARĂ ÎN PERIOADA 1.01.2014–01.01.2015 LA SC ROPAN SRL

1.3.1 Informații referitoare la situația financiară a firmei

Pentru a avea o imagine mai clară asupra situației financiare a SC ROPAN SRL, pe baza Bilanțului contabil se iau în calcul următorii indicatori :

Tabel 1 Date preluate din bilanțul din 2013 și 2014

( sursă proprie )

Lichiditatea generală – sensul pozitiv, din punct de vedere financiar acest raport este supraunitar, iar valoarea recomandată este în jurul valorii de 2.

Lichiditatea globală = Active circulante/Datorii curente:

Lg= 560.728/1.107.125= 0.50 în anul 2013

Lg=742.124/1.203.255= 0.67 în anul 2014

Din analiza acestui indicator se desprinde concluzia că sociatatea are probleme în capacitatea de a-și onora obligatiile pe termen scurt, deși se constată o îmbunătățire situației față de anul precedent.

Lichiditatea partială – sensul pozitiv din punct de vedere economic ar fi supraunitar sau cel puțin unitar. În anul 2014 acest indicator a crescut foarte puțin față de anul 2013. Acest indicator numit “testul acid”scoate în evidență faptul că societatea nu își poate onora obligațiile la scadență.

Lichiditatea imediată = ( Active circulante-Stocuri )/Datorii curente

Li=560.728-60.446/1.107.125 = 0.45 în anul 2013

Li=742.124-170.168/1.203.255 = 0.47 în anul 2014

Solvabilitatea patrimonială – reflectă gradul în care societatea are capacitatea de autofinanțare a societății precum și masura în care poate face față obligațiilor de plată .

Solvabilitatea patrimonială = ( Capital propriu/Total pasiv ) x 100

Sp=163.436/1.278.852*100= 12.78 în anul 2013

Sp=227.470/1.459.337*100= 15.59 în anul 2014

Acest indicator în mod normal trebuie să fie peste 30 % . In cazul de față acesta este numai de 8-13 %. Este evident că SC ROPAN SRL nu este într-o situație de siguranță finaciară fiind incapabilă de a-și onora obligațiile de plată .

Fondul de rulment (FR) – reprezintă acea parte a capitalului permanent destinată și utilizată pentru finanțarea activității curente de exploatare.

FR = Capitatul permanent – Active imobilizate = ( Capital propriu + Datorii pe termen lung )-Active imobilizate :

FR 2013 = ( 163.436 + 8.291) – 651.013 = – 472.286 lei

FR 2014 = ( 227.470 + 28.612) – 620.519 = – 364.437 lei

Așa cum se vede din calculul fondului de rulment de mai sus fondul de rulment înregistrează valori negative al căror maxim negativ este în anul 2010. La prima vedere atâta timp cât fondul de rulment este negativ înseamnă că firma se află în zona de dezechilibru financiar. Capitalurile permanente nu sunt în măsură a acoperi activele circulante, după finanțarea integrală a imobilizărilor nete (FRN:Ac)<0, fapt care concură la conturarea stării de dezechilibru financiar al firmei .

Necesar fond de rulment NFR ca și indicator de echilibru financiar pe termen scurt reprezintă partea din activele ciclice ce trebuie finanțate din surse stabile, respectiv activele cu termen de lichiditate sub un an care urmează să fie finanțate din surse cu exigibilitate peste un an.

NFR = [Active circulante – Disponibilități] / [Datorii pe termen scurt – Credite de trezorerie]

NFR 2013 = [ 560.728- 44.704]- [ 1.107.125-201.659.45]= 516.024-905.465,55= – 389.441.55 lei

NFR 2014= [ 742.124- 77.824]-[ 1.203.255-258.533.59]= 664.300-944.721,41= – 280.421,41 lei.

Trezoreria netă:

TN = FR – NFR

TN 2013 = – 460.326 – ( – 257.600 )= – 460.326+257.600 = – 202.726 lei

TN 2014 = – 436.666 – ( – 322.873 )= -436.666+322.873 = – 113.793 lei

TN 2013 = – 472.286 – ( – 389.441,55 )= -472.286389.441,55 = – 82.874,45 lei

TN 2014 = – 364.437 – ( – 280.421,41 )= -364.437 + 280421,41 = – 84.015,59 lei

Trezoreria netă este mai mică de zero ceea ce rezultă un dezechilibru financiar, un deficit monetar contabil ce trebuie acoperit prin angajarea de credite pe termen scurt.

Gradul de îndatorare 2013 = capital împrumutat ( >1an) / capital permanent x 100 = 8291/171.727*100= 4.80

Gradul de îndatorare 2014 = capital împrumutat ( >1an) / capital permanent x 100 = 28.612/256.082*100= 11.18

Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare al capitalului este mai mic sau egal cu 3. În cazul de fața societatea nu poate deduce aceste cheltuieli .

1.3.2. Analiza activității la firma S.C. ROPAN S.R.L., sistemul de indicatori de exprimare a eficienței economice furnizate de contabilitate pentru conducerea activității firmei

Tabel 2. Evoluția veniturilor si cheltuielior în perioada 2013-2014

Sursa: cercetare proprie

Veniturile finaciare rezultate în special din dobânzi au crescut si ele dar sub nivelul creșterii cheltuelilor financiare ducând în final la un rezultat financiar net negativ pe acest tip de venituri și cheltuieli .

Evoluția veniturilor din exploatare

Față de anul 2008 creșterea este de 64 %. Această creștere are la baza o creștere a activității de producție ca urmare a faptului că societatea a dus o politică de creștere a veniturilor bazată pe livrarea de produse către instituțiile de stat . Participarea și câștigarea unor licitații a facut posibilă realizarea acestei politici.

Astfel SC ROPAN SRL a livrat în această perioadă produse de panificație către numerose instituții bugetare ca : Penitenciarul Târgu-Jiu; Spitalul Clinic Târgu-Jiu; Spitalul Clinic Județian de Urgență , Direcția Generală de Asistență a Copilului Gorj; Direcția Generală de Asistență a Copilului Gorj; Penitenciarul Gherla ; Spitalul” Gheorghe Marinescu” Târnăveni etc.

Evoluția cheltuielilor din exploatare

Cheltuielile au evoluat pe un trend asemanator ca și veniturile . Valoric acestea sunt foarte apropiate de venituri ca urmare a faptului că societatea și-a crescut veniturile prin livrarea de produse de panificație către instituțiile de stat cu obținere a unor rezultate din exploatare minime . Această situație a fost generată pe o parte de politica firmei de a obtine un anumit nivel cantitativ de fabricație cât și de competiția puternică existentă la nivelul licitațiilor .

Evoluția cheltuielior financiare

Creșterea cheltuielilor financiare în 2013 și 2014 s-a datorat faptului ca societatea a apelat la un împumut pe termen lung contractat de la OTP Bank, pentru care achită lunar dobandă.

Evoluția veniturilor financiare

In 2014 față de 2013 creșterea este de 39.91 % .

Aceste venituri reprezintă dobânzile aferente conturilor curente și discounturile primite de la furnizori .

Evoluția cifrei de afaceri

Cifra de afaceri cuprinde suma totală a veniturilor din operațiunile comerciale efectuate de SC ROPAN SRL, respectiv vânzarea de mărfuri și produse de-a lungul unui exercițiu financiar. În cuantumul cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare și veniturile extraordinare .

Cifra de afaceri se constituie cu participare de 100 % a veniturilor din exploatare .

Abaterea absolută a cifrei de afaceri :

CA  CAi – CA 0 – baza fixă;

CA  CAi – CAi -1 – baza în lanț;

unde:

i – perioada curentă;

0 – perioada bază de comparație;

i-1 – perioada precedentă

Acest tip de apreciere a dinamicii cifrei de afaceri prezintă relevanță în primul rând din perspectiva sensului abaterii (pozitiv-negativ).

Tabel 3. Analiza abaterii absolute a cifrei de afaceri în perioada 2011-2014

( sursă proprie)

Analiza structurii veniturilor

Tabel 4. Analiza structurii veniturilor în perioada 2011-2014

( sursă proprie)

Din analiza structurii veniturilor la SC ROPAN SRL, în dinamică constatăm urmatoarele: venitul din exploatare este preponderent în venitul total și se menține de la un exercițiu financiar la altul , ceea ce înseamnă ca managementul este bazat pe asigurarea continuității activitații.

În structura veniturilor din exploatare predomină veniturile din vânzarea produselor finite în raport cu vănzarea de marfă datorită faptului că societatea deține numai un singur punct de vanzare marfă. Urmărind însa dinamica vânzarilor și a structurii acestora constatăm că de la un exercițiu financiar la altul vânzarile totale au o pondere mai mare ceea ce conduce spre concluzia că firma este axată în special pe obținerea de venituri din activitatea de producție.

CAPITOLUL II. NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND PRODUSELE

2.1.Contabilitatea produselor finite. Noțiuni.

2.1.1.Noțiuni referitoare la produsele finite

Rezultatul procesului de producție, în cazul intreprinderilor cu un caracter productiv, se concretizează printr-un rezultat material al activității economice, care poate fi sub formă de : produse finite, semifabricate si produse reziduale (rebuturi si materiale recuperabile si refolosibile din procesul de prelucrare).

2.1.2. Active circulante

Activele circulante reprezintă bunurile consumabile într-o perioadă mai scurtă de un an, fără să depăși intervalul de timp al unui ciclu de exploatare. Pentru un agent comercial, ciclul de exploatare începe din momentul cumpărării mărfurilor și se încheie în momentul vânzării acestora. Pentru activitatea de producție ciclul de exploatare începe din momentul achiziționării materiilor prime și a materialelor auxiliare, continuă cu transformarea acestora în produse finite și se încheie, din punct de vedere contabil cu înregistrarea acestor produse în documentele de stadiul în care se găsesc, activele circulante sunt de trei de evidență contabilă și depozitarea lor .

Activele circulante se caracterizează printr-un caracter patrimonial (ele reprezintă drepturile și obligațiile agentului economic -care le deține- asupra lor); și au o durată scurtă de viață (timp), deoarece pe măsura exploatării sunt încorporate în alte elemente patrimoniale destinate utilizării sau valorificării;

În funcție forme acestea sunt: valori din exploatare, valori realizabile pe termen scurt, disponibilități bănești.

2.1.3. Valori din exploatare

Valorile din exploatare sunt acele active circulante care au un conținut material. Din categoria valorilor din exploatare fac parte: stocurile de materiale; obiectele de inventar; producția în curs de execuție; produsele finite; mărfurile și ambalajele.

2.1.4. Valorile realizabile pe termen scurt

Valorile realizabile pe termen scurt sunt drepturile de creanță asupra agentului economic, drepturi de creanță asupra altor agenți economici sau asupra persoanlor fizice.

(Creanța – este un drept al unei persoane fizice sau juridice pe care îl are de primit de la o altă persoană fizică sau juridică, la un anumit termen sau după o perioadă de timp) .

Valorile realizabile pe termen scurt cuprind următoarele elemente: clienți; efecte comerciale de primit; valori mobiliare de plasament; decontări cu acționarii sau asociații; debitori diverși.

2.1.5.Disponibilitățile bănești

Disponibilitățile bănești ale agentului economic reprezintă toate mijloacele bănești aflate în posesia acestuia, la un moment dat.

Mijloacele bănești ale agentului economic apar în ultima fază a ciclului de exploatare, adică în urma încasării contravalorii produselor sau mărfurilor vândute, a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate. Între încasări și plăți trebuie să existe un echilibru permanent. partea din mijloacele bănești făcută disponibilă în urma încasărilor și plăților reprezintă trezoreria agentului economic.

Formele pe care le îmbracă disponibilitățile bănești ale agentului economic sunt: disponibilități bănești aflate în casierie – casă; disponibil la bancă în lei și devize; alte disponibilități bănești (carnete CEC, chitanțe de achitat, etc. ).

2.2. Produsele finite

Produsele finite sunt acele bunuri materiale care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricație și nu mai necesită prelucrări ulterioare, în cadrul unității patrimoniale, fiind considerate corespunzătoare din punct de vedere calitativ. Ele pot fi depozitate în vederea livrării ulterioare sau pot fi expediate direct clienților.

Rezultatul procesului de productie, in cazul intreprinderilor cu un caracter productiv, se concretizeaza printr-un rezultat material al activitatii economice, care poate fi sub forma de : produse finite, semifabricate si produse reziduale (rebuturi si materiale recuperabile si refolosibile din procesul de prelucrare).1

Toate aceste conturi au funcție contabilă de activ. Sunt conturi de bilant, ce au rolul de a furniza informatii de reflectare și control gestionar, privind existența și mișcarea stocurilor de produse. Ele se debitează cu prețul de înregistrare a produselor intrate în gestiune, inclusiv plusurile constatate la inventariere. Se creditează cu prețul de înregistrare al produselor ieșite din gestiune pe diferite căi, prin vânzări spre exemplu. Soldul debitor, reprezintă prețul de înregistrare al produselor aflate în stoc.

Evaluarea produselor și înregistrarea lor în contabilitate, se poate face la costuri de productie efective sau la prețuri prestabilite (standard – antecalculate). În cazul că, prețul de înregistrare este prețul standard (prestabilit), atunci apar diferențe de preț, între prețul standard și costul de producție efectiv, care vor fi înregistrate distinct, cu ajutorul contului 348 ‘Diferențe de preț la produse’, care se dezvoltă în conturi sintetice de gradul II, corespunzător naturii elementelor componente ale acestei structuri, astfel : 3481 ‘Diferențe de preț la semifabricate’ ; 3485 ‘Diferențe de preț la produse finite’ și 3486 ‘Diferențe de preț la produse reziduale’. Este un cont cu rol rectificativ. Înregistrează în debit, diferențele de preț în plus aferente produselor obținute, ceea ce reprezintă diferențele nefavorabile (costul efectiv de producție este mai mare decât cel prestabilit), precum și diferențele de preț în minus (favorabile), repartizate asupra produselor ieșite prin vânzare sau alte căi. În credit reflectă diferențele de preț în minus, favorabile, aferente produselor intrate în gestiune, precum și diferențele în plus aferente produselor ieșite din gestiune. Soldul contului reprezintă diferențele de preț aferente produselor aflate în stoc.

Pentru reflectarea în contabilitate a principalelor operații economice privind intrarea produselor în gestiunea unităților economice vom prezenta câteva exemple în varianta inventarului permanent.

Calea cea mai importantă de intrare a produselor în gestiunea entităților economice este din producție proprie. Pe baza bonurilor de predare-transfer-restituire, se înregistrează intrarea produselor în magazie evaluate la prețuri standard (prestabilite, antecalculate), reprezentate de semifabricate în valoare de 30.000 lei și 45.000 lei produse finite:

% = 711 75.000 lei

‘Variatia stocurilor’

341 30.000 lei

‘Semifabricate’ 45.000 lei

‘Produse finite’

Costurile efective de producție se determină la sfârșitul lunii (după efectuarea lucrărilor de postcalcul) și, ca urmare, pentru produsele obținute în cursul lunii nu se cunoaște costul efectiv. Astfel, în momentul obținerii lor din procesul de producție, acestea se înregistrează în contabilitate la prețuri prestabilite. La sfârșitul lunii, când în urma postcalculației s-a stabilit costul efectiv al producției înmagazinate în cursul lunii, în contabilitate se calculează diferențele de preț între costurile de producție efective și prețurile prestabilite, acestea înregistrandu-se în conturi de diferențe de preț ale produselor. Presupunem că la sfârșitul lunii, costul efectiv al semifabricatelor este de 45.800 lei, deci o diferență de preț în plus (nefavorabilă) de 800 lei iar costul efectiv al produselor este de 28.500 lei, deci o diferență în minus (favorabilă) de 1.500 lei, care vor fi înregistrate în contabilitate astfel:

– diferențe nefavorabile aferente semifabricatelor obținute :

3481 = 711 800 lei

‘Diferențe de preț la semifabricate’ ‘Variatia stocurilor’

– diferențe favorabile aferente produselor obținute :

711 = 3485 1.500 lei ‘Variația stocurilor’ ‘Diferențe de preț la produse finite’

b) Obținerea pieselor de schimb și a obiectelor de inventar din producția proprie pentru nevoi interne. Pe baza bonului de predare se înregistrează predarea la magazie a pieselor de schimb la prețul de 6.800 lei și obiecte de inventar la prețul de 5.500 lei:

345 = 711 12.300 lei

‘Produse finite’ ‘Variația stocurilor’

% = 345 12300 lei

‘Produse finite’

3024 6800 lei

‘Piese de schimb’

303 5500 lei

‘Materiale de natura obiectelor de inventar’

c) Primirea prin donație de produse finite în valoare de 1.200 lei

345 = 7582 1.200 lei

‘Produse finite’ ‘Venituri din donații și subvenții primite’

d) Cu ocazia inventarierii, se constată un plus de semifabricate de 2.100 lei și produse finite în valoare de 1.800 lei, care se vor înregistra în contabilitate, pe baza procesului verbal de inventariere întocmit, astfel:

% = 711 3.900 lei

‘Variatia stocurilor’

341 2.100 lei

‘Semifabricate’

345 1.800 lei

‘Produse finite’

d) Sunt aduse de la terți, de la prelucrare, produse finite:

– primirea bunurilor de la terți, la valoarea de înregistrare: produse finite de 420 lei și semifrabicate de 320 lei.

% = 354 740 lei

‘Produse aflate la terți’

341 320 lei

‘Semifabricate’

345 420 lei

‘Produse finite’

– în același timp, se înregistrează valoarea operațiilor de prelucrare în suma de 200 lei (sau tariful pentru păstrarea în custodie în sumă de 300 lei), conform facturii primite în valoare de 500 lei, TVA 19%.

% = 401 595 lei

‘Furnizori’

341 200 lei

‘Semifabricate’

628 300 lei

‘Alte cheltuieli cu servicii executate de terți’

4426 95 lei

‘ TVA deductibilă’

e) Un acționar subscrie și aportează în natura, semifabricate în valoare de 2.000 lei

341 = 456 2.000 lei

‘Semifabricate’ ‘Decontari cu asociații privind capitalul’

În firma de față principala cale de intrare a produselor finite în gestiunea unității este din producție proprie. Pe baza bonurilor de predare (anexa …..) se înregistrează intrarea acestora întocmindu-se în acest sens nota de recepție (anexa…….). În contabilitatea entității economice se face următoarea înregistrare:

345 = 711 2063,27 lei

‘‘Produse finite’’ ‘‘Variația stocurilor’’

Pentru realizarea evidenței cantitative, produsele finite recepționate se înregistrează în fisele de magazie care se țin la locul de depozitare.

La sfârșitul lunii, pe baza raportului de producție și a fișei de calcul al costului efectiv al producției (vezi anexa …..) se calculează diferențele de preț între prețul prestabilit cu care au fost înregistrate produsele finite în gestiunea entității economice și costul efectiv al acestora. Conform notei de calcul (vezi anexa….) se înregistrează în contabilitate diferența de preț în minus (favorabilă) în suma de 54.578 lei pe baza notei contabile:

711 = 348 54.578,00 lei

‘‘Variația stocurilor’ ‘‘Diferențe de preț la produse finite’’

Operațiile economice privind ieșirea produselor din gestiunea unităților economice în varianta inventarului permanent vor fi exemplificate în continuare.

a) Cea mai importantă cale de iesire a produselor din gestiunea unității o reprezintă vânzarea către unitățile beneficiare, conform contractelor sau comenzilor. În baza facturilor emise, se înregistrează în contabilitate livrarea de produse finite, la prețul de vânzare spre exemplu de 3.500 lei, preț de înregistrare de 3.100 lei și diferențe de preț în minus (favorabile) de 120 lei, stabilite pe baza coeficientului mediu.

– Se descarcă gestiunea pentru produsele finite vândute, la preț de înregistrare și se repartizeaza și diferențele de preț aferente, favorabile:

711 = 345 3.500,00 lei

‘Variatia stocurilor’ ‘Produse finite’

și

348 = 711 120,00 lei

‘Diferențe de preț la produse’ ‘Variația stocurilor’

b) Altă cale de ieșire a produselor finite din gestiunea unității este consumul propriu. Se înregistrează consumul propriu de produse finite în sumă de 4.300 lei.

– transferarea produselor finite la gestiunea de materiale materiale consumabile:

3028 = 345 4.300,00 lei

‘‘Alte materiale consumabile’’ ‘‘Produse finite’’

– eliberararea în consuum a produselor finite transferate la materiale consumabile:

6028 = 3028 4.300,00 lei

‘‘Cheltuieli privind alte ‘‘Alte materiale consumabile’’

materialele consumabile’’

c) Produsele finite realizate pot fi vândute prin magazinele proprii:

– transferarea produselor finite, la nivelul pretului de inregistrare, in magazinele proprii, in valoare de 65.000 lei:

371 = 345 65.000,00 lei

‘‘Marfuri’’ ‘‘Produse finite’’

– calculul și înregistrarea adaosului comercial și a taxei pe valoarea adaugată neexigibilă, pentru evidențierea mărfurilor din magazinul propriu, la prețul de vânzare cu amănuntul:

371 = % 29.750,00 lei

‘‘Mărfuri’’

378 25.000,00 lei

‘‘Diferente de preț la marfuri’’

4428 4.750,00 lei

‘‘TVA neexigibila’’

d) Se pot folosi produse finite pentru protocol, la un preț de înregistrare de 650 lei, cu diferențe de preț nefavorabile de 18 lei:

623 = % 668,00 lei

‘‘Cheltuieli de protocol

reclama si publicitate’’ 345 650,00 lei

‘‘Produse finite’’

348 18,00 lei

‘‘Diferențe de preț la produse’’

e ) Se pot face donații de produse finite, la un preț de înregistrare de 7.560 lei cu diferențe de preț nefavorabile de 1.820 lei:

6582 = % 9.380,00 lei

‘‘Donații și subventii acordate’’ 345 7.560,00 lei

‘‘Produse finite’’

348 1.820,00 lei

‘‘Diferențe de preț la produse’’

f) Se acordă salariaților proprii, produse finite al căror pret de înregistrare este de 6.452 lei, cu diferențe de preț nefavorabile, calculate în suma de 2.345 lei. Impozitul aferent acestor venituri este de 985 lei iar TVA în suma de 1671,43 lei. În contabilitatea entității economice se fac următoarele înregistrari:

– se inregistrează obligația unității față de salariați privind produsele ce li se cuvin, la nivelul costului efectiv de producție de 8.797 lei (6.452 lei + 2.345 lei ), inclusiv impozitul aferent acestor venituri de 985 lei.

641 = 421 9.782,00 lei

‘‘Cheltuieli cu remunerațiile ‘‘Personal- salarii datorate’’

personalului’’

– se înregistrează TVA aferenta produselor cuvenite salariaților:

635 = 4427 1.671,43 lei

‘‘Cheltuieli cu alte impozite

taxe, și vărsămite asimilate’’ ‘‘TVA colectată’’

– se decontează drepturile de personal

421 = % 8.797,00 lei

‘‘Personal – salarii datorate’’ 345 6.452,00 lei

‘‘Produse finite’’

348 2.345,00 lei

‘‘Diferențe de preț la produse’’

– se înregistrează obligația privind impozitul datorat de salariați, pentru veniturile realizate:

421 = 444 985,00 lei

‘‘Personal – salarii datorate’’ ‘‘Impozitul pe salarii’’

2.3. Contabilitatea produselor în curs de execuție

Producția în curs de execuție este numită și producție neterminată, la finele fiecărei perioade de gestiune și reprezintă producția care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de fabricație prevăzute de procesul tehnologic, precum și produsele nesupuse probelor și receptiei tehnice sau necompletate în întregime .

Producția în curs de executie, comparativ cu celelalte categorii de stocuri, prezinta anumite caracteristici :

– se determina, la finele exercițiului financiar (lună, trimestru, an) la nivelul costului efectiv ;

– costul efectiv la care se evaluează productia neterminata, se stabileste numai dupa expirarea perioadei de gestiune, prin doua metode, asa cum apreciaza regulamentul contabil :

a) prin inventarierea faptica, aplicand metode tehnice de constatare la fata locului, a stadiului de parcurgere a operatiilor, fazelor, procesului tehnologic ;

b) prin metoda contabila, conform careia valoarea productiei in curs de executie, este egala cu diferenta intre totalul cheltuielilor de productie si pretul de inregistrare al productiei obtinute.

Referitor la evaluarea și înregistrarea produselor în curs de execuție, se rețin două momente, respectiv doua categorii de operatii reflectate de contabilitate :

a) inventarierea, la finele perioadei a produselor neterminate, evaluarea la cost efectiv si inregistrarea acestora;

b) reluarea, la începutul perioadei urmatoare a produselor neterminate.

Pentru organizarea contabilitatii produselor in curs de executie se foloseste contul: 331 ‘Produse în curs de execuție’

Acest cont functioneaza în ultima zi a lunii (a exercițiului financiar), când se debitează cu nivelul costului efectiv de productie in curs de executie, stabilita prin inventariere si se crediteaza pentru scaderea gestiunii de productie neterminata, la reluarea procesului de productie, in prima zi a lunii in care incepe activitate.

Operatiile economice care se inregistreaza in contabilitatea entitatii economice privind cotabilitatea produselor in curs de executie sunt urmatoarele:

se evidențiază productia neterminată la finele lunii N, în urma inventarierii, în suma de 8.456 lei:

331 = 711 8.456,00 lei

‘‘Produse în curs de execuție’’ ‘‘Variația stocurilor’’

reluarea in luna urmatoare, N+1, a productiei neterminate, stabilita prin inventarul efectuat anterior:

711 = 331 8.456,00 lei

‘‘Variația stocurilor’’ ‘‘Produse în curs de execuție’’

În cadrul entității economice ROPAN nu se regăsește producție în curs de execuție deoarece se lucrează producție de serie mică pe bază de comandă sau cu ciclu scurt de fabricație.

2.4. Evaluarea stocurilor de produse finite

2.4.1. Intrarea stocurilor de produse finite

La intrarea în patrimoniu, stocurile de produse finite se evaluează la cost de producție efectiv .

Costul de producție al unui bun cuprinde: costul de achiziție al materiilor prime și al materiilor consumate, celelalte cheltuieli directe de producție, precum și cota cheltuielilor indirecte de producție, determinate rațional ca fiind legate de fabricarea acestuia .

2.4.2. Ieșirea stocurilor de produse finite

2.4.2.1. Evaluarea la cost de producție efectiv

Spre deosebire de intrările de stocuri, la evaluarea ieșirilor de stocuri apar însă dificultăți , deoarece aceste stocuri provin din intrări diferite, ale căror prețuri pot varia . Metodele utilizate în acest scop sunt diferite și conduc, fiecare , la rezultate diferite .

2.5. Operații contabile referitoare la produsele finite

Pentru a putea urmări modul cum s-au consumat factorii de producție de către intreprindere și pentru a se calcula corect costul producției și implicit rezultatele financiare, contabilitatea trebuie să înregistreze, la timp și în totalitatea lor, cheltuielile de exploatare (producție). Înregistrarea corespunzătoare a cheltuielilor de exploatare și calcularea cu exactitate a costului producției fabricate trebuie să aibă în vedere, pe lângă clasificarea producției și, respectiv, a locurilor (centrelor) de producție (cheltuieli) care au ocazionat cheltuielile în cauză, și diferitele feluri sau categorii de cheltuieli, împreună cu particularitățile pe care le prezintă acestea. Astfel, devine necesară clasificarea cheltuielilor de producție după anumite criterii în funcție de scopul urmărit, așa cum se va prezenta în continuare.

Din punct de vedere al naturii, respectiv al conținutului economic, cheltuielile de producție se împart în cheltuieli materiale sau de muncă materializată și cheltuieli salariale sau de munca vie.

Dupa componenta (structura) sau omogenitatea conținutului lor, cheltuielile de producție se împart în cheltuieli simple și cheltuieli complexe.

Cheltuielile simple sunt acelea care au un continut omogen, fiind formate dintr-un singur element de cheltuiala, care nu se mai poate descompune in alte elemente constitutive, motiv pentru care se mai numesc si cheltuieli monoelementare.

Cheltuielile complexe sunt acelea care au un continut eterogen, fiind formate din mai multe elemente de cheltuieli simple, motiv pentru care se mai numesc si cheltuieli polielementare.

Din punct de vedere al importantei pe care o au in procesul de productie si al legaturii lor cu procesul tehnologic, cheltuielile de productie se impart in : cheltuieli de baza si cheltuieli de regie sau de deservire.

Dupa modul de repartizare si includere in costul obiectelor de calculatie (produse, comenzi, faze, activitati, functii etc.) care le-au ocazionat, cheltuielile de productie se impart in cheltuieli directe si cheltuieli indirecte.

Cheltuielile directe sunt acelea care se identifica pe un anumit obiect de calculatie (produs, serviciu, lucrare, comanda, faza, activitate, functie etc.), inca din momentul efectuarii lor si ca atare se includ direct in costul obiectelor respective. In aceasta categorie se incadreaza cheltuielile cu consumul de materii prime, de energie si combustibil in scopuri tehnologice, salariile de baza ale muncitorilor direct productivi calculate pentru munca prestata in productie etc. Cheltuielile indirecte sunt acelea care privesc fie fabricarea mai multor produse, executarea mai multor lucrari, servicii sau comenzi, respectiv faze, activitati, ca obiecte de calculatie in cadrul unui atelier, sectie etc., fie chiar intreprinderea in ansamblul ei.

Gruparea cheltuielilor de productie dupa acest criteriu, schematic, se poate prezenta astfel :

Dupa comportamentul lor fata de modificarea volumului fizic al productiei, cheltuielile de productie se impart in cheltuieli variabile si cheltuieli conventional-constante sau fixe.

Cheltuielile variabile sunt acelea care pe total isi modifica nivelul odata cu modificarea volumului fizic al productiei care le-a ocazionat, iar pe unitatea de produs raman, in general, la acelasi nivel.

Cheltuielile conventional-constante sau fixe sunt acelea care nu-si modifica, in general, nivelul lor total, ramanand fixe, indiferent modificarea volumului fizic al productiei.

Din punct de vedere al modului cum participa la crearea de noi valori, cheltuielile de productie se impart in cheltuieli productive sau eficiente si cheltuieli neproductive sau ineficiente.

Cheltuielile productive sunt acelea care au drept rezultat crearea de noi valori. In aceasta categorie se includ toate cheltuielile ocazionate de desfasurarea normala a procesului de productie, motiv pentru care sunt socotite cheltuieli eficiente.

Cheltuielile neproductive sunt acelea care nu au ca rezultat crearea de noi valori, ci ele se datoreaza existentei unor lipsuri pe linia organizarii si conducerii productiei si a unitatii in ansamblul ei, motiv pentru care mai poarta si denumirea de cheltuieli ineficiente.

Potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr.82/1991, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 629 din 26 august 2002 persoanele juridice prevazute la art. 1 alin. (1) din lege au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie inclusiv contabilitatea de gestiune adaptata la specificul activitatii. Potrivit prevederilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 82/1991, republicata, raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii de gestiune adaptate la specificul activitatii revine administratorului sau altei persoane juridice care are obligatia gestionarii unitatii respective.

In functie de specificul activitatii desfasurate, contabilitatea de gestiune va asigura, in principal, inregistrarea operatiilor privind colectarea si repartizarea cheltuielilor pe destinatii, respectiv pe activitati, sectii, faze de fabricatie, centre de costuri, centre de profit, dupa caz, precum si calculul costului de productie, de prelucrare al bunurilor intrate, obtinute.

Contabilitate de gestiune si calculatie a costurilor se poate organiza dupa mai multe metode, acest lucru fiind lasat cum s-a prezentata la inceput, la latitudinea fiecarei intreprinderi in functie de o serie de factori specificati la momentul respectiv.

Astfel, potrivit legislatiei in vigoare din tara noastra calculatia costurilor de productie se poate efectua dupa metoda globala, metoda pe comenzi, metoda pe faze, metoda costurilor standard sau normate, metoda direct-costing sau a costurilor variabile sau alte metode adoptate de unitatea patrimoniala.

In literatura de specialitate sunt prevazute si alte metode de calculatie a costurilor, si anume: metoda pe locuri (center) de cheltuieli, metoda tarif-ora-masina (THM), metoda Georges Perrin (GP), metoda PERT-cost, metoda ABC, etc.

Fiecare dintre metodele de calculatie enumerate isi are particularitatile ei, elementele sale specifice.

Cunoasterea particularitatilor, respectiv a elementelor specifice ale fiecarei metode de calculatie necesita abordarea acestora sub aspect metodologic aplicativ in vederea stabilirii principilor generale care o guverneaza, cat si a conditiilor concrete de aplicare.

Metoda globală de calculație a costurilor

Aceasta metoda de calculatie a costurilor se utilizeaza de catre intreprinderile care fabrica un singur produs si care, in general, la sfarsitul perioadei de gestiune nu au semifabricate sau productie in curs de executie, iar daca aceasta din urma exista, ea se mentine constanta.

In aceasta categorie se cuprind, de exemplu, in cazul productiei de baza intreprinderile din industria energetica, din industria cimentului, fabricile de caramizi, etc.; iar in cazul productiei auxiliare, centralele electrice, centralele termice, centralele de apa, centralele de frig, etc, care sunt organizate in mod independent.

Obiectul calculatiei costurilor il reprezinta produsul finit, lucrarea sau serviciul prestat.

Costul unitar se calculează prin diviziune simplă, raportând totalul cheltuielilor aferente producției finite la cantitatea de produse, lucrari sau servicii obținute în perioadă la care se refera cheltuielile respective.

Metoda de calculație a costurilor pe comenzi

Aceasta metoda de calculatie a costurilor se aplica de catre unitatile industriale cu productie individuala sau de serie, care, de regula, la sfarsitul perioadei de gestiune prezinta si productie in curs de executie, iar in anumite cazuri, si semifabricate ca elemente asamblabile (piese, agregate si ansambluri) ale produselor.

In aceasta categorie se cuprind, de exemplu, intreprinderile din industria constructoare de masini, cele din industria electrotehnica, cele pentru reparatii de masini si utilaje etc.

Obiectul calculatiei costurilor in contabilitate il constituie comanda in raport cu care se colecteaza cheltuielile directe si se repartizeaza cheltuielile indirecte de productie prin procedeele conventionale cunoscute.

Costul unitar se calculeaza la terminarea comenzii, prin impartirea totalului cheltuielilor aferente fiecarei comenzi in parte la cantitatea de produse finite rezultate din comanda respectiva.

Metoda de calculatie pe comenzi se poate aplica in doua variante, si anume fie in varianta ’’ fara semifabricate’’, atunci cand este vorba de productie individuala, fie in varianta ’’cu semifabricate’’, atunci cand este vorba de productie de serie, caz in care se poate aplica si varianta’’ fara semifabricate’’.

Particularitatile medodei standard cost

In esenta, conceptul de baza al acestei metode standard-cost consta in stabilirea cu anticipatie a costurilor directe de productie ( materiale, manopera etc.) care sunt denumite ‘’standarde’’ si a costurilor indirecte (costuri comune ale sectiilor, costuri generale de administratie si cheltuieli de desfacere) denumite’’bugete de costuri ‘‘.

Acestea formeaza etaloanele de masura si de comparatie cu costurile efective de productie. Astfe, costurile standard sunt costuri stabilite in prealabil, pe baze stiintifice, in functie de conditiile impuse proceselor de productie.

Structura tipica a unui cost total de productie (absorbant) calculat dupa metoda costurilor standar, cuprinde, de regula, trei articole principale ale calculatiei, si anume:

materiale ;

manopera ;

costuri de regie.

Costul standard este un cost prestabilit care actioneaza atat ca etalon de masura si comparatie a costului efectiv realizat de intreprindere, cat si ca instrument de orientare si precizare a conditiilor normale in care trebuie sa se desfasoare productia. Prin masurarea obiectiva a costului productiei, costul standard este un cost normal, corespunzator conditiilor normale de desfasurare a unei activitati economice.

Metoda direct-costing (costurilor variabile)

Esența ecestei metode consta in separarea neta a cheltuielilor de productie si de desfacere in raport cu caracterul lor fata de variatia volumului fizic al productiei si desfacerii in cheltuieli variabile si cheltuieli fixe si luarea in considerare la calculul costului unitar pe produs numai a variabilelor; cheltuielile fixe se scad pe total din rezultatul financiar brut al intreprinderii.

Punand la baza calcularii costului unitar al productiei numai cheltuielile variabile, in literatura de specialitate metoda direct-costing mai este cunoscuta si sub denumirea de metoda costurilor variabile.

In conceptul ei, cheltuielile variabile se identifica si se calculeaza direct pe purtatorii de cheltuieli, deoarece se considera ca numai ele depind de fabricarea si desfacerea acestora, intrucat cresc sau descresc in raport cu marimea sau micsorarea volumului productiei si desfacerii. Deci cheltuielile variabile apar numai in cazul desfasurarii unei activitati de productie si de desfacere. Cheltuielile fixe sunt considerate cheltuieli de structura sau cheltuieli ale perioadei, care se efectueaza indiferent de volumul productiei si privesc in ansamblu capacitatea intreprinderii de a produce si vinde, fiind in functie de timp. Din acest motiv, ele se programeaza si se urmaresc global sau in raport cu un numar redus de locuri de cheltuieli sau centre de responsabilitate si nu se includ in costul fiecarui produs, ci se deduc direct din rezultatele financiare brute. In aceste conditii, nici stocurile de productie in curs de executie si produse finite existente la sfarsitul perioadei de gestiune nu sunt afectate de cheltuielile fixe, ci ele sunt evaluate numai la nivelul cheltuielilor variabile.

Metoda utilizata de societatea ROPAN pentru determinarea costului unitar pe produs este metoda de calculatie pe comenzi, varianta fara semifabricate.

Metoda pe comenzi are anumite particularități generate de specificul proceselor tehnologice, și anume:

purtătorul final este produsul, iar cel utilizat pentru urmărirea și înregistrarea costurilor este comanda;

obiectul comenzii diferă, în raport de modul de organizare a producției.

La producția individuală și de serie organizată în varianta “fără semifabricate“, comanda are ca obiect un produs sau un lot de produse. Prin calculație nu se face diferențierea cheltuielilor pe repere sau părțile componente, ea relevă cel mult partea cu care fiecare secție participă în fabricație și deci la formarea costurilor.

Dacă produsul are ciclu lung de fabricație, comanda poate avea ca obiect o anumită parte asamblabilă a acestuia.

Modelul de calcul al costului în cadrul acestei forme de organizare a calculației este următorul:

în care :

s = secția

a = felul cheltuielilor directe

k = felul cheltuielilor indirecte

Sectia de producere din cadrul entitatii economice ROPAN este o secție de fabricație în care se execută produse de patiserie.

Procesul de productie caracteristic acestei sectii este un proces de tip manual-mecanic, convergent, care in urma diferitelor procedee de prelucrare a materiilor prime și prin procedee mecani rezultând produsul finit.

Tipul de productie specific Sectiei de producție ROPAN este producția de serie mică, deoarece produsele se execută în cantități mici, se repeta neperiodic. Organizarea fabricatiei se face in functie de comenzi, nivelul de calificare al executantilor este ridicat.

În urma primirii comenzilor de la terți sau în functie de necesitatile productive ale firmei se lansează catre Secția de producție, o comandă de execuție, în care se precizează denumirea produselor ce trebuiesc executate, cantitățile necesare pentru fiecare produs si termenele de execuție. După primirea comenzii de execuție, în funcție de stocurile existente în Magazie șeful Sectiei de producție întocmește necesarul de materii prime.

Astfel avem mai jos un exemplu

În luna octombrie 2010 societatea primește 2 comenzi sub numărul 126 si 128 (anexa1) de la două societati comerciale pentru executarea a 3250 bucăți cozonac cu nucă și 4500 bucăți cozonac cu cacao. Compartimentul de prețuri a întocmit o antecalculație de prețuri (conform anexei de mai jos). În urma negocierilor cu beneficiarii, acceptandu-se oferta de preț, s-a dat comanda secției de producție pentru efectuarea comenzii .

Determinarea cheltuielilor directe:

A) Cheltuieli cu materiile prime și materialele

Pentru cele două comenzi s-au emis în luna octombrie următoarele bonuri de consum (anexele):

B) Cheltuieli cu manopera directă

Conform centralizatorului de salarii cheltuielile cu remuneratia salariatilor din sectia de producție este de 7350 lei . Tinand cont si de cheltuielile cu protectia sociala (19.75% CAS, 2.5% ajutor somaj, 7% contributie pentru sanatate, 1.329% fond risc si accidente, 0.75% comision ITM, 0.75% cota contrib. concedii medicale), cheltuielile cu salariile se ridica la suma de 9738,75 lei.

Cheltuielile cu tichetele de masa suportate de societate pentru sectia de producție sunt: 6,1 lei x 24 salariati x 21 = 3074,4 lei

Cheltuielile totale cu manopera vor fi : 3074,4 + 9738,75 =12813,15 lei. Avand in vedere ca numarul total de ore este : 24 salariati x 21 zile x 8 ore/zi = 4032 ore rezulta un salariu orar 12813,15/4032=3,18 lei/h.

Timpul de execuție al celor două comenzi este :

Comanda 126 : 5.8 ore x 325 buc = 1885 h

Comanda 128 : 4.77 ore x 450 buc =2147 h

Cheltuielile cu manopera directa pe cele doua comenzi vor fi:

Comanda 126 : 3,18 lei/h x 1885h = 5994,30 lei

Comanda 128 : 3,18 lei/h x 2147h = 6827,46 lei

Determinarea cheltuielilor indirecte:

A) Cheltuielile cu amortizarea cladirii, utilajelor si echipamentelor

Conform centralizatorului de calcul al amortizarii utilajelor si echipamentelor (anexa 29), amortizarea lunara este de 581,76 lei. Considerand cheia de repartizare a acestor cheltuieli ca fiind consumul de materie prima si materiale se determina urmatorii coeficienti de repartizare:

B) Cheltuielile cu personalul administrativ

Conform centralizatorului de calcul al salariilor cheltuielile cu personalul administrativ sunt in suma de 6525 lei. Incluzand si cheltuielile cu protectia sociala, rezulta : 6525 x 1.325 =8645,62 lei Cheltuielile cu tichetele de masa distribuite personalului administrativ sunt in suma de : 3 salariati x 6,1 lei x 21 zile=384,3 lei

Totalul cheltuielilor de administratie este : 8645,62 + 384,3 = 9029,30 lei

Repartizarea cheltuielilor cu personalul administrativ se face in functie de cheltuielile cu salariiile :

Repartizând cheltuielile cu personalul administrativ pe comenzi în funcție de costul de fabricație vom avea:

C) Cheltuielile cu energia

Cheltuielile cu energia pe societate sunt în sumă de 2424,02 lei. Repartizând aceste cheltuieli în funcție de consumul de materiale pe întreaga societate, știind că acesta este de 124550 , vom avea:

În acest context se poate alcătui situația de calcul al costurilor unitare, așa cum se observă în tabelul de mai jos :

CONCLUZII

Obiectivul fundamental al contabilității este acela de a asigura o imagine fidelă asupra situației patrimoniului și rezultatul exercițiului, aceasta realizându-se pe baza unor metode, reguli și proceduri contabile care se fundamentează și concretizează avându-se în vedere anumite principii și convenții contabile generale.

Mijloacele de organizare și conducere a contabilității financiare sunt: documentele justificative, registrele de contabilitate, formele de înregistrare contabilă și planul de conturi general.

Forma de înregistrare contabilă constă într-un ansamblu de formulare corelate între ele, la înregistrarea și prelucrarea, după anumite reguli, a operațiilor economice care consemnează starea și mișcarea patrimoniului agenților economici, pe o anumită perioadă de gestiune.

Contabilitatea, ca sistem, asa cum se prezintă ea astazi, este rezultatul unui lung proces istoric în decursul caruia s-a transformat dintr-o simplă tehnica de înregistrare a schimburilor comerciale, într-un mijloc de control și prevedere, apoi într-un instrument de gestiune, iar în zilele noastre ea constituie din ce în ce mai mult o garanție socială.

Altfel spus, contabilitatea, ca sistem, nu mai este un simplu instrument, ea este un fenomen social, devenind o garanție a unei game largi de utilizatori și care se întreabă relativ la ceea ce ar putea să-i intereseze și ce parte poate fi utilizată în interesul lor propriu.

Alegerea formei de înregistrare contabilă este influențată de structura organizatorică a unității patrimoniale, natura activității desfășurate în cadrul ei și trăsăturile caracteristice ale tehnicii de calcul folosite pentru executarea lucrărilor de evidența și calcul.

Pentru a putea urmări modul cum s-au consumat factorii de producție de către intreprindere și pentru a se calcula corect costul producției și implicit rezultatele financiare, contabilitatea trebuie să înregistreze, la timp și în totalitatea lor, cheltuielile de exploatare (producție). Înregistrarea corespunzătoare a cheltuielilor de exploatare și calcularea cu exactitate a costului producției fabricate trebuie să aibă în vedere, pe lângă clasificarea producției și, respectiv, a locurilor (centrelor) de producție (cheltuieli) care au ocazionat cheltuielile în cauză, și diferitele feluri sau categorii de cheltuieli, împreună cu particularitățile pe care le prezintă acestea. Astfel, devine necesară clasificarea cheltuielilor de producție după anumite criterii în funcție de scopul urmărit.

ANEXE

Anexă bon de comandă – sursa proprie

Anexă furnizori materii prime

Anexă aviz de însoțire a mărfii

Anexă model Fișă magazie folosită de firma S.C.ROPAN S.R.L.

Model de monetar utilizat de firmă. Acesta este un document justificativ utilizat în vederea descărcării gestiunii produselor vândute

Model notă de recepție utilizată de firma SC ROPAN SRL.

Model Notă de recepție format electronic.

__________________________________________________________________________

| | | |

|…………….| FIȘĂ DE MAGAZIE | Pagina ……….. |

| (Unitatea) | | |

|________________|___________________________________|_____________________|

|Magazia |Materialul (produsul), sort., calitate, marcă, profil, dimensiune|

| | |

|________|_________________________________________________________________|

| | U/M | Preț unitar | | |

| Cod |___________|____________________| | |

| | | | | |

|________|___________|____________________|______________|_________________|

| Document | | | | Data și semnătura |

|____________________| Intrări | Ieșiri | Stoc | de control |

| Dată | Număr | Fel | | | | |

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

| | | | | | | |

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

14-3-8 A5 t2

(verso)

_____________________

| Pagina ……. |

____________________________________________________|_____________________|

| Document | | | | Data și semnătura |

|____________________| Intrări | Ieșiri | Stoc | de control |

| Dată | Număr | Fel | | | | |

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

| | | | | | | |

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

Fișă de magazie

BIBLIOGRAFIE

V. Barbacioru si colectivul, Contabilitatea financiară, vol.I, Editura Universitaria, Craiova, 2003;

V. Barbacioru si colectivul, Contabilitatea financiara, vol.II, Editura Universitaria, Craiova, 2003;

C. Iacob, I. Ionescu, Contabilitate si control de gestiune, Editura Sitech, Craiova, 2003;

O. Calin, Contabilitatea de gestiune Editura Tribuna Economica, Bucuresti 2002 :

V. Barbacioru si colectivul, Contabilitate financiara, Editura Sitech, Craiova, 2006;

S. Domnisoru, Audit financiar-contabil, Editura Universitaria, 2005;

C. Parvu, Sistem informational contabil, Editura Universitaria, Craiova, 2004;

Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 306/2002 pentru aprobarea reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene;

Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1.850/2004 privind registrele si formularele financiar-contabile;

Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.1.753/2004 privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de active si de pasiv;

Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1.826/2003 privind unele masuri referitoare la organizarea si conducerea contabilitatii de gestiune

D. Constantinescu si colectivul, Managementul Intreprinderii,vol.I Reprografia Universitatii din Craiova, 2001;

D. Constantinescu si colectivul, Managementul Intreprinderii,vol.II Reprografia Universitatii din Craiova, 2001;

S. Domnisoru, Control financiar contabil si expertiza contabila, Editura Sitech, Craiova, 2004;

Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 629 din 26 august 2002;

Reglementari contabile pentru agentii economici,Editura Economica, Bucuresti, 2002;

Legea 31/1991, privind societatile comerciale (M. Of. nr. 126-127/17.XI.1990, republicata in M. Of. nr. 33/1998, modificata si completata ulterior);

Catalogul formularelor cu regim special privind activitatea financiara si contabila- modele si norme de intocmire si utilizare, Editura Economica, Bucuresti, 2001;

Norme metodologice privind intocmirea si utilizarea formularelor comune privind activitatea financiara si contabila si modelele acestora, Editura Economica, Bucuresti, 1998.

Site-uri cercetate:

http://m-contabilitate.blogspot.ro/

http://toateinformatiileutile.blogspot.ro/2011/04/ce-este-contabilitatea.html

http://teoraeco.blogspot.ro/2010/01/calculatia.html

BIBLIOGRAFIE

V. Barbacioru si colectivul, Contabilitatea financiară, vol.I, Editura Universitaria, Craiova, 2003;

V. Barbacioru si colectivul, Contabilitatea financiara, vol.II, Editura Universitaria, Craiova, 2003;

C. Iacob, I. Ionescu, Contabilitate si control de gestiune, Editura Sitech, Craiova, 2003;

O. Calin, Contabilitatea de gestiune Editura Tribuna Economica, Bucuresti 2002 :

V. Barbacioru si colectivul, Contabilitate financiara, Editura Sitech, Craiova, 2006;

S. Domnisoru, Audit financiar-contabil, Editura Universitaria, 2005;

C. Parvu, Sistem informational contabil, Editura Universitaria, Craiova, 2004;

Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 306/2002 pentru aprobarea reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene;

Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1.850/2004 privind registrele si formularele financiar-contabile;

Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.1.753/2004 privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de active si de pasiv;

Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1.826/2003 privind unele masuri referitoare la organizarea si conducerea contabilitatii de gestiune

D. Constantinescu si colectivul, Managementul Intreprinderii,vol.I Reprografia Universitatii din Craiova, 2001;

D. Constantinescu si colectivul, Managementul Intreprinderii,vol.II Reprografia Universitatii din Craiova, 2001;

S. Domnisoru, Control financiar contabil si expertiza contabila, Editura Sitech, Craiova, 2004;

Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 629 din 26 august 2002;

Reglementari contabile pentru agentii economici,Editura Economica, Bucuresti, 2002;

Legea 31/1991, privind societatile comerciale (M. Of. nr. 126-127/17.XI.1990, republicata in M. Of. nr. 33/1998, modificata si completata ulterior);

Catalogul formularelor cu regim special privind activitatea financiara si contabila- modele si norme de intocmire si utilizare, Editura Economica, Bucuresti, 2001;

Norme metodologice privind intocmirea si utilizarea formularelor comune privind activitatea financiara si contabila si modelele acestora, Editura Economica, Bucuresti, 1998.

Site-uri cercetate:

http://m-contabilitate.blogspot.ro/

http://toateinformatiileutile.blogspot.ro/2011/04/ce-este-contabilitatea.html

http://teoraeco.blogspot.ro/2010/01/calculatia.html

ANEXE

Anexă bon de comandă – sursa proprie

Anexă furnizori materii prime

Anexă aviz de însoțire a mărfii

Anexă model Fișă magazie folosită de firma S.C.ROPAN S.R.L.

Model de monetar utilizat de firmă. Acesta este un document justificativ utilizat în vederea descărcării gestiunii produselor vândute

Model notă de recepție utilizată de firma SC ROPAN SRL.

Model Notă de recepție format electronic.

__________________________________________________________________________

| | | |

|…………….| FIȘĂ DE MAGAZIE | Pagina ……….. |

| (Unitatea) | | |

|________________|___________________________________|_____________________|

|Magazia |Materialul (produsul), sort., calitate, marcă, profil, dimensiune|

| | |

|________|_________________________________________________________________|

| | U/M | Preț unitar | | |

| Cod |___________|____________________| | |

| | | | | |

|________|___________|____________________|______________|_________________|

| Document | | | | Data și semnătura |

|____________________| Intrări | Ieșiri | Stoc | de control |

| Dată | Număr | Fel | | | | |

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

| | | | | | | |

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

14-3-8 A5 t2

(verso)

_____________________

| Pagina ……. |

____________________________________________________|_____________________|

| Document | | | | Data și semnătura |

|____________________| Intrări | Ieșiri | Stoc | de control |

| Dată | Număr | Fel | | | | |

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

| | | | | | | |

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

|______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

Fișă de magazie

s

Similar Posts