Recunoasterea Si Contabilizarea Cheltuielilor de Dezvoltare

=== 0f787595219b82351f1181e0dc578ff9e4a270fe_685567_1 ===

Recunoașterea și contabilizarea cheltuielilor de dezvoltare

Introducere 3

Capitolul I. Informații despre cercetare-inovare-dezvoltare: 4

1.1. Definirea termenilor (cercetare, dezvoltare, inovare) din punct de vedere economic, financiar, contabil 4

1.2. Institute de dezvoltare din România și din alte țări 11

1.3. Evoluții, grafice, finanțare cercetări 13

Capitolul II. Recunoașterea și evaluarea imobilizarilor necorporale de natura cheltuielilor de cercetare-dezvoltare 18

2.1. Legislație 18

Capitolul III. Studiu de caz: 24

3.1. Prezentarea pe scurt a firmei 24

3.2. Programul informatic utilizat 40

3.3. Contabilitate (documente justificative, recunoastere + evaluare, amortizare) 42

Capitolul IV- Analiza eficienței activității de cercetare prin diferite metode 48

Conculzii 60

Bibliografie 63

Introducere

În perioada 1948-1989, economia românească a funcționat în conformitate cu criteriile specifice ale unui mediu centralizat. În țara noastră, existența și funcționarea unei economii centralizate timp de patru decenii au făcut necesară monitorizarea îndeaproape a situației economice și financiare și a performanțelor tuturor organelor economice.

În acest context, a fost esențial existența și utilizarea unui instrument pentru a servi mai bine intereselor de informare ale statului reprezentate de o rețea de structuri: societate, centru economic, ministere coordonatoare a ramurilor economiei și Ministerul Finanțelor nivelul întregii economii naționale.

Instituționalizarea economiei planificate, în strânsă legătură cu acțiunea naționalizării, a făcut apel la reorganizarea contabilității în vederea standardizării și raționalizării acesteia. La acea vreme, cultura contabilă din România a fost marcată de ideologia sistemului politic, scopul principal al regulilor contabile fiind asigurarea documentării planului de stat, atât în ​​faza de pregătire, cât și în faza de execuție.

Adaptarea contabilității la cerințele de informare ale economiei planificate a implicat în special experiența sovietică. În acest sens, la începutul anilor 1950, lucrările contabile ale autorilor ruși au fost traduse și transformate în manuale de contabilitate, care au reprezentat bazele teoretice pentru dezvoltarea unui nou sistem contabil. Începutul anilor 1970 a fost un moment de schimbare, atât în ​​legislația contabilă, prin apariția reglementărilor privind organizarea și contabilitatea de gestiune, cât și prin introducerea unui sistem de conturi bazat pe un cadru general.

După 1989, contabilitatea în România a făcut obiectul unor reconsiderări și a reconectat la realitățile contabile europene, după mai bine de patru decenii, când a fost sub rigorile impuse în mare măsură de experiența fostei URSS. O încercare de a resuscila vechiul sistem contabil a avut loc în perioada 1990-1993, ajustată prin noile concepte economice (de exemplu, capitalul social, contul de profit și pierdere) și a rămas, în ceea ce privește reprezentarea, un sistem de nivel cu toate caracteristicile sale.

Capitolul I. Informații despre cercetare-inovare-dezvoltare:

1.1. Definirea termenilor (cercetare, dezvoltare, inovare) din punct de vedere economic, financiar, contabil

Investițiile în cercetare și dezvoltare sunt cheltuieli incluse în calcularea costurilor nete pentru a susține munca creativă și sistematică efectuată pentru a crește stocul de cunoștințe și pentru a utiliza astfel de cunoștințe și experiență practică pentru elaborarea de produse și procese noi sau îmbunătățite, în așteptarea menținerii sau creșterii capacitatea națională de producție economică sau obținerea altor beneficii viitoare. Raportarea trebuie să includă date, în dolari nominali, privind investițiile pentru anul în care au fost raportate și cei patru ani precedenți. Date suplimentare privind anii pot fi de asemenea raportate dacă aceste date ar oferi o mai bună indicare a investiției.

Categorizarea continuă a cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare, deoarece investiția în scopuri de administrare se bazează pe rezultate și rezultate demonstrate în concordanță cu intenția programului.

Rezultatele și măsurile de ieșire utilizate pentru a justifica tratamentul continuu al cheltuielilor ca investiții de administrare ar trebui să fie clar identificate în situația financiară a agenției, iar relația rezultatelor și rezultatelor cu investițiile de administrare ar trebui să fie evidentă.

"Investiții în cercetare și dezvoltare" se referă la acele cheltuieli suportate pentru a susține căutarea de cunoștințe și idei noi sau rafinate și pentru aplicarea sau utilizarea unor astfel de cunoștințe și idei pentru dezvoltarea de produse și procese noi sau îmbunătățite, în așteptarea menținerii sau creșterea capacității productive economice naționale sau obținerea altor beneficii viitoare. Cercetarea și dezvoltarea sunt compuse din:

• Cercetare de bază: studiu sistematic pentru a dobândi cunoștințe sau înțelegerea aspectelor fundamentale ale fenomenelor și a faptelor observabile, fără a avea în vedere aplicații specifice față de procese sau produse în minte;

• Cercetare aplicată: studiu sistematic pentru obținerea de cunoștințe sau înțelegere necesare pentru determinarea mijloacelor prin care poate fi satisfăcută o nevoie recunoscută și specifică; și

• Dezvoltare: utilizarea sistematică a cunoștințelor și înțelegerii dobândite din cercetare pentru producerea de materiale, dispozitive, sisteme sau metode utile, inclusiv proiectarea și dezvoltarea de prototipuri și procese.

Cercetarea de bază înseamnă că cercetarea orientată spre creșterea cunoștințelor în domeniul științei. Scopul principal al cercetării de bază este cunoașterea sau înțelegerea mai completă a subiectului studiat, mai degrabă decât aplicarea practică a acestor cunoștințe.

Cercetare aplicată înseamnă efortul care:

(a) urmează în mod obișnuit cercetarea de bază, dar nu poate fi separat de cercetarea de bază aferentă;

(b) încercări de a determina și exploata potențialul descoperirilor sau îmbunătățirilor științifice ale tehnologiei, materialelor, proceselor, metodelor, dispozitivelor sau tehnicilor; și

(c) încercări de avansare a stadiului tehnicii. Atunci când este utilizat de contractori în aplicații principale de cost, acest termen nu include eforturile a căror principal obiectiv este proiectarea, dezvoltarea sau testarea anumitor elemente sau servicii specifice care trebuie luate în considerare pentru vânzare; aceste eforturi se încadrează în definiția "dezvoltării", dată mai jos.

Dezvoltare, așa cum este utilizată în această parte, înseamnă utilizarea sistematică a cunoștințelor științifice și tehnice în proiectarea, dezvoltarea, testarea sau evaluarea unui produs sau serviciu nou potențial (sau a unei îmbunătățiri a unui produs sau serviciu existent) pentru a satisface performanțele specifice cerințe sau obiective. Acesta include funcțiile de inginerie de proiectare, prototipuri și teste de inginerie; exclude efortul tehnic subcontractat care are ca unic scop dezvoltarea unei surse suplimentare pentru un produs existent.

Activitatea bugetară 1, Cercetare de bază. Cercetarea de bază este un studiu sistematic îndreptat spre o cunoaștere mai bună sau o înțelegere a aspectelor fundamentale ale fenomenelor și a faptelor observabile, fără aplicații specifice pentru procese sau produse în minte.

Aceasta include toate studiile și experimentele științifice îndreptate spre creșterea cunoștințelor și înțelegerii fundamentale în domeniile fizicii, ingineriei, mediului și științelor vieții legate de nevoile de securitate națională pe termen lung. Este vorba de cercetări de mare plăcere, care oferă baza progresului tehnologic.

Cercetările de bază pot conduce la:

(a) cercetări aplicate ulterior și evoluții tehnologice avansate în tehnologiile din domeniul apărării și

(b) capabilități funcționale noi și îmbunătățite în domenii precum comunicarea, detectarea, urmărirea, supravegherea, propulsia, mobilitatea, controlul, navigația, conversia energiei, materialele și structurile și sprijinul personalului. Elementele programului din această categorie implică eforturi pre-Milestone A.

Activitatea bugetară 2, Cercetare aplicată. Cercetarea aplicată este un studiu sistematic pentru a înțelege mijloacele pentru a satisface o nevoie recunoscută și specifică. Este o extindere și o aplicare sistematică a cunoștințelor pentru a dezvolta materiale, dispozitive, sisteme și metode utile.

Acesta poate fi orientat, în cele din urmă, spre proiectarea, dezvoltarea și îmbunătățirea prototipurilor și a noilor procese pentru a satisface cerințele generale ale zonelor misiunii. Cercetarea aplicată poate traduce cercetări fundamentale promițătoare în soluții pentru nevoi militare bine definite, fără a se dezvolta sistemul.

Acest tip de efort poate varia de la cercetarea sistematică orientată către misiuni, dincolo de cea din Activitatea bugetară 1, la hardware-ul sofisticat, studiul, programarea și planificarea eforturilor care stabilesc fezabilitatea inițială și caracterul practic al soluțiilor propuse provocărilor tehnologice. Acesta include studii, investigații și eforturi tehnologice non-sistem specifice.

Caracteristica dominantă este că cercetarea aplicată este îndreptată spre nevoile militare generale, în vederea dezvoltării și evaluării fezabilității și practicității soluțiilor propuse și determinării parametrilor acestora. Cercetarea aplicată precede anchetele sau dezvoltarea tehnologiilor specifice sistemului.

Controlul programului asupra elementului programului Cercetare Aplicată este, în mod normal, exercitat de un nivel general de efort. Elementele programului din această categorie implică eforturi pre-Milestone B, cunoscute și ca sarcini de fază de concepție și dezvoltare tehnologică, cum ar fi eforturile de explorare a conceptului și studii de hârtie a conceptelor alternative pentru îndeplinirea unei nevoi de misiune.

Activitatea bugetară 3, Dezvoltarea tehnologiilor avansate (ATD). Această activitate bugetară include dezvoltarea subsistemelor și componentelor și eforturile de integrare a subsistemelor și componentelor în prototipuri de sistem pentru experimente pe teren și / sau teste într-un mediu simulat.

Activitatea bugetară 3 include demonstrații conceptuale și tehnologice ale componentelor și subsistemelor sau modelelor de sistem. Modelele pot fi prototipuri de formă, potrivire și funcționalitate sau modele scalate care servesc aceluiași scop demonstrativ. Rezultatele acestui tip de efort sunt dovada fezabilității tehnologice și a evaluării operabilității și productivității subsistemului și a componentelor, mai degrabă decât dezvoltarea hardware-ului pentru utilizarea serviciilor.

Proiectele din această categorie au o relevanță directă pentru nevoile militare identificate. Tehnologia avansată de dezvoltare demonstrează utilitatea militară generală sau potențialul de reducere a costurilor tehnologiei atunci când este aplicat diferitelor tipuri de echipamente sau tehnici.

Cercetarea de bază: Cercetarea de bază este definită ca o lucrare experimentală sau teoretică realizată în primul rând pentru a dobândi noi cunoștințe despre fundamentele fundamentale ale fenomenelor și faptelor observabile. Cercetările de bază pot include activități cu aplicații generale sau generale în minte, cum ar fi studiul modului în care se schimbă genomii plantelor, dar ar trebui să excludă cercetarea direcționată către o aplicație sau cerință specifică, cum ar fi optimizarea genomului unei specii specifice de cultură. Cercetarea de baza reprezinta Departamentul Apararii Bugetului Activitatea 1.

Cercetare aplicată: Cercetarea aplicată este definită ca o anchetă inițială efectuată pentru a dobândi noi cunoștințe. Cercetarea aplicată este, totuși, îndreptată în primul rând spre un scop sau un obiectiv specific

Dezvoltarea experimentală: Dezvoltarea experimentală este definită ca o activitate creativă și sistematică, bazată pe cunoștințele dobândite din cercetare și experiența practică, care vizează producerea de noi produse sau procese sau îmbunătățirea produselor sau proceselor existente. Ca și cercetarea, dezvoltarea experimentală va avea ca rezultat dobândirea de cunoștințe suplimentare.

Pentru raportarea activităților de dezvoltare experimentală, includeți următoarele:

• Producția de materiale, dispozitive, sisteme și metode, inclusiv proiectarea, construirea și testarea prototipurilor experimentale.

• demonstrații tehnologice, în cazul în care un sistem sau o componentă este demonstrată la scară pentru prima dată și este realist să se aștepte rafinări suplimentare la proiectare ca urmare a demonstrației. Cu toate acestea, nu toate activitățile care sunt identificate drept "demonstrații tehnologice" sunt activități de cercetare și dezvoltare.

Inovația a fost recunoscută de mult timp ca un factor important al creșterii economice. Cercetarea empirică și sondajele privind activitățile de afaceri arată că inovația duce la produse și servicii noi și îmbunătățite, la o productivitate mai mare și la prețuri mai mici. Ca rezultat, economiile care au niveluri înalte de inovare în mod constant au tendința de a avea un nivel ridicat de creștere.

Progrese considerabile, chiar descoperiri, s-au făcut, fără îndoială, în ultimele decenii în înțelegerea relației dintre cunoaștere și creștere, pe de o parte, și antreprenoriat și creștere, pe de altă parte. În mod similar, s-au obținut și mai multe informații despre modul în care antreprenoriatul, inovația și cunoașterea sunt legate între ele.

Cu toate acestea, nu există încă o înțelegere globală cu privire la interfața tuturor acestor variabile: cunoaștere, inovare, antreprenoriat și creștere economică. Intensitatea cunoașterii-inovare-antreprenoriat-creștere este complicată și influențată de forțe care pot afecta simultan toate variabilele, cel puțin parțial, în timp ce altele pot avea un impact unidirecțional sau pot afecta doar câteva din aceste variabile. Legătura dintre originea microeconomică a creșterii și rezultatul macroeconomic este încă prea rudimentar modelată pentru a înțelege întreaga lărgime a acestor forțe complexe și intersectate.

Creșterea poate fi atribuită, în principiu, următoarelor forțe fundamentale: creșterea factorilor de producție, îmbunătățirea eficienței alocării în cadrul activităților economice, cunoașterea și rata inovării. Având în vedere ocuparea integrală a forței de muncă și alocarea eficientă, creșterea este astfel determinată de acumularea de cunoștințe și de inovare. Procesul de inovare este în mod obișnuit modelat ca o funcție a structurii de stimulare, adică instituții, presupunând accesul la cunoștințele existente și o parte mai sistemică.

Inovația implică, de asemenea, creșterea stocului de cunoștințe (economice) utile. Cu alte cuvinte, inovarea este un vehicul care difuzează și actualizează cunoștințele deja existente, servind astfel ca un canal de realizare a răspândirii cunoașterii. Procesul de inovare este, prin urmare, considerat unul dintre problemele critice în înțelegerea creșterii economice.

Indiferent de progresele făcute în acest domeniu al economiei, o serie de întrebări de bază legate de dinamica procesului de creștere și concluziile normative care decurg din acestea sunt înțelese doar parțial și doar parțial explorate.

Chiar și aspecte de bază, deoarece definirea noțiunii de inovație nu este clar rezolvată, ca să nu mai vorbim de modul în care acestea se întâmplă și de cine, adică conexiunea cu activitățile antreprenoriale. În plus, în ce mod inovația contribuie la noile cunoștințe (prin descoperiri științifice / tehnice sau printr-o viziune mult mai largă asupra inovării?) Și care baze de cunoștințe și abilități cognitive sunt extrem de importante pentru ca inovarea să aibă loc? Exact cum arată inovația în creștere și cum sunt difuzate spațial efectele? Și ce măsuri politice ar trebui luate pentru a spori probabilitatea unei creșteri bazate pe cunoaștere susținută? Acestea sunt întrebările care vor fi abordate în această lucrare printr-un studiu selectat al literaturii.

Lipsa de cunoaștere detaliată a acestor aspecte implică faptul că cunoștințele noastre cu privire la fundamentele microeconomice ale creșterii sunt, în cel mai bun caz, parțiale, dar ar putea fi, de asemenea, destul de eronate. Fără specificarea precisă a microeconomiei modelului de creștere există, de asemenea, un risc evident că implicațiile politicii derivate sunt incorecte.

Rețelele de creștere sunt susceptibile de a fi inconsistente în timp și, de asemenea, variază în funcție de diferitele etape ale dezvoltării economice. Țările în curs de dezvoltare de astăzi pot învăța din politicile urmărite anterior de țările dezvoltate, în timp ce țările dezvoltate se confruntă cu o sarcină mai dificilă în elaborarea politicilor de creștere pentru viitor. Prin urmare, va fi luată în considerare și relația dintre nivelul de dezvoltare, spiritul antreprenorial, inovația și creșterea economică.

Cercetarea științifică reprezintă un factor de progres și o modalitate de dezvoltare economică pentru societate. Conform Dicționarului limbii române (DEX, 2017), cercetarea este un proces activ și sistematic pentru descoperirea, interpretarea sau revizuirea faptelor, evenimentelor, comportamentelor sau teoriilor sau pentru realizarea de aplicații practice cu ajutorul faptelor, legilor sau teoriilor.

Cercetarea științifică reprezintă un factor de progres și o modalitate de dezvoltare economică pentru societate. Conform Dicționarului limbii române (DEX, 2017), cercetarea este un proces activ și sistematic pentru descoperirea, interpretarea sau revizuirea faptelor, evenimentelor, comportamentelor sau teoriilor sau pentru realizarea de aplicații practice cu ajutorul faptelor, legilor sau teoriilor.

Cercetarea reprezintă o căutare sistematică, uneori accidentală, a noilor cunoștințe și, de cele mai multe ori, se desfășoară în domenii academice. Prin definiție, activitatea de cercetare se referă la producerea de noi cunoștințe, care pot fi considerate noi numai dacă sunt recunoscute pe plan internațional. În caz contrar, se folosește documentația termenului. Sistemul românesc de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) este în prezent în proces de modernizare și adaptare la standardele europene. În comparație cu situația din alte state europene, fondurile alocate cercetării în România sunt reduse, ceea ce conduce la obținerea unor rezultate modeste și creează un exod al cercetătorilor în Europa de Vest sau în SUA.

1.2 Institute de dezvoltare din România și din alte țări

Informațiile privind sistemul național de cercetare-dezvoltare au fost colectate din baza de date a Institutului Național de Statistică (INS), din declarațiile oficiale ale Ministerului Cercetării și Inovării, respectiv mass-media specializată respectivă.

Pentru a poziționa cercetarea românească în context european, au fost utilizate informațiile oferite de baza de date Eurostat. Pentru documentația bibliografică au fost accesate articole științifice de la Google Academic și ISI Web of Knowledge. Datele colectate au fost prelucrate statistic, reprezentate grafic și interpretate în continuare.

Rezultatele obținute au fost comentate, în încercarea de a le asocia cu informații științifice din literatura de specialitate unde au fost identificate.

Există puține articole științifice despre cercetarea românească. Prin urmare, Zaharia (2009) încearcă să realizeze o cercetare de calitate bazată pe focus-grupuri și interviuri în profunzime, care ar putea identifica sursele motivaționale pentru realizarea cercetării științifice în domeniul academic.

Autorul arata ca, chiar daca, la Universitatea de Economie din Bucuresti, sistemul de evaluare a cercetarii este considerat prea restrictiv, personalul academic al institutiei este in favoarea unui sistem de evaluare a cercetarii academice, care nu trebuie sa difere semnificativ de sistemele utilizate de alte universități. Măsurile strategice adoptate în sistemele de învățământ superior privind cercetarea, dezvoltarea și inovarea (CDI), precum și evaluarea eficienței lor în vederea dezvoltării excelenței în cercetare sunt prezentate de Agachi et al (2011) din perspectiva oficială.

Baciu și Asandului (2010) arată că statul reprezintă principalul "motor" al activității de cercetare, existând o diferență între voința companiilor de a se implica în activitățile de cercetare și capacitatea lor reală de a finanța astfel de activități. În România, s-au înregistrat progrese în finanțarea activităților de cercetare înainte de criza economică, însă sprijinul a fost diminuat ulterior din cauza lipsei de fonduri. O analiză a alocării fondurilor CDI în principalele regiuni ale României între 2002 și 2008 este realizată de Nicolov (2009), care identifică diferențe importante la nivel național.

Între 2007 și 2013, România a asistat la un ciclu de politică publică în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării (CDI), evaluat în 2011 printr-un studiu "pe termen mediu" urmat de un studiu de impact în 2015. CDI 2007-2013 strategii ambițioase susținute, orientate în special spre creșterea producției științifice și a capitalului local de cercetare umană.

În primul exercițiu financiar după aderarea României la Uniunea Europeană, strategia națională a CDI sa bazat pe creșterea substanțială a alocațiilor publice pentru cercetare și dezvoltare tehnologică, precum și pe investiții importante pentru modernizarea infrastructurii specifice, susținerea internaționalizării sectorului românesc , stabilind un sistem de guvernare și un cadru instituțional bazat pe proceduri administrative simplificate.

În perioada financiară 2014 și 2020, strategia națională a CDI este compusă din principii, obiective și măsuri recomandate la nivel european. Prin urmare, acest exercițiu financiar privește drept priorități principale următoarele: specializarea inteligentă (definirea și consolidarea unor domenii de competență înaltă, în care există avantaje comparative reale sau potențiale și care pot contribui în mod semnificativ la creșterea produsului intern brut), relevanță publică (care include științele umane și socio-economice și care rămâne o prioritate, fiind o sursă de cercetare interdisciplinară și de frontieră);

Sistemul românesc de cercetare-dezvoltare este organizat și condus de Ministerul Cercetării și Inovării, fiind alcătuit din ansamblul unităților de drept public și privat și instituții cu personalitate juridică, care au ca obiect de activitate cercetarea și dezvoltarea. Din punct de vedere al formei de proprietate, sistemul național de cercetare-dezvoltare include:

– unități și instituții de drept public (institute, centre de cercetare și dezvoltare sau stații organizate ca instituții publice, institute sau centre de cercetare și dezvoltare organizate în cadrul societăților naționale, companiilor naționale și administrațiilor autonome sau administrației publice locale și centrale; centre de cercetare și dezvoltare stabilite pe acorduri internaționale, alte instituții publice sau structurile acestora, care au ca obiect de activitate cercetarea și dezvoltarea).

– Unități și instituții de drept privat (unități de cercetare și dezvoltare organizate ca societăți comerciale, societăți comerciale, precum și structurile acestora, care au ca obiect activitate de cercetare și dezvoltare, instituții de învățământ superior private sau acreditate sau structurile lor).

Sistemul de cercetare și dezvoltare de interes național este compus din unități de drept public cu personalitate juridică, care fac parte din categoria institutelor naționale de cercetare și dezvoltare; institute, centre sau stații de cercetare ale Academiei Române sau ale academiilor de sucursale; instituțiile de învățământ superior acreditate sau structurile, respectiv institutele și centrele de cercetare și dezvoltare organizate în cadrul societăților naționale, companiilor naționale și organismelor autonome de in

1.3 Evoluții, grafice, finanțare cercetari

Conform datelor prezentate, se poate observa că, între anii 2011 și 2015, instituțiile private de cercetare-dezvoltare sunt dominante, procentul lor variind între 77% și 62%, cu o ușoară tendință de reducere în ultimii ani.

Figura 1. Unități de cercetare, inovare și dezvoltare la nivel național. Sursa INS.

 Figura 2. Ponderea unităților în domeniul public național și privat al cercetării Sursa Autori, utilizând datele INS (2017).

Figura 2 prezintă evoluția personalului angajat în CDI din România. Sectorul se caracterizează printr-un număr relativ moderat de angajați, între 40.000 și 50.000, cu fluctuații ușoare între 2010 și 2015. O ușoară creștere a personalului românesc în cercetare poate fi observată în 2014, în principal datorită modificărilor numerice ale personalului administrativ).

Angajați în sistemul de cercetare din România

Figura 3. Evoluția numerică a personalului de cercetare din România. Autorii sursei, utilizând datele INS (2017)

Figura 3 prezintă evoluția personalului angajat în CDI din România. Cercetătorii reprezintă principala categorie de salariați din sistemul românesc, cu un procent de 78% în 2010, valoare scăzând ușor în p erioada analizată, ajungând la cca. 62% în 2015.

Numărul cercetătorilor de sex feminin este aproape egal cu numărul de cercetători masculini, reprezentând 45-46% din numărul total al angajaților. Există mici diferențe între procentul angajaților de sex masculin și de sex feminin, care nu reprezintă un factor de discriminare, favorizând angajații de sex masculin în sistemul CDI din România.

Autorii sursei, utilizând datele NIS (2017)

Situația este foarte asemănătoare în cazul personalului auxiliar (tehnicieni și alte categorii profesionale) în sistemul de cercetare din România. Prin urmare, cu excepția anului 2010, când procentul de tehnicieni feminini este mai mare de 50%, iar procentul bărbaților, personalul auxiliar feminin (tehnicieni și alte categorii profesionale) angajat în cercetare-dezvoltare-inovare din România instituțiile sunt foarte apropiate de numărul de angajați de sex masculin.

Resursele financiare alocate cercetării românești

Există o puternică disparitate între valoarea fondurilor alocate cercetării românești și celorlalte state europene. În calitate de buget alocat cercetării, la nivel european, românul se poate compara doar cu Bulgaria, Croația și Lituania, fiind dominat de Ungaria sau de alte state membre. Prin urmare, în 2015, în țara noastră au fost alocate 780 de milioane de euro, reprezentând doar 0,26% din bugetul total alocat cercetării în Europa. În ciuda faptului că suma alocată este dublă față de Bulgaria (433 milioane Euro), ea reprezintă doar jumătate din bugetul CDI alocat de Ungaria (1.510 milioane euro) și o zecime din bugetul alocat în Germania, care, cu 87,188 milioane Euro , este liderul european în acest domeniu (figura 5).

  Conform datelor prezentate de INS (2017), în România se observă o preponderență a costurilor curente alocate cercetării (reprezentând costul forței de muncă și a materialelor), costurile de capital.

Astfel, investițiile pentru achiziționarea aparatelor, instrumentelor, mașinilor și echipamentelor sau pentru realizarea lucrărilor de construcții menite să contribuie la creșterea volumului mijloacelor fixe reprezintă doar 15-20% din bugetul total alocat pentru CDI. Fondurile alocate cercetării românești sunt în principal orientate spre menținere și salarii și foarte puține investiții capitale.

Deși în 2015 sa observat o creștere a volumului fondurilor strânse din surse străine, finanțarea publică a constituit principalul mijloc de sprijinire a sectorului cercetării din România.

Anul 2015 se caracterizează printr-o reducere a fondurilor publice alocate cercetării, în paralel cu o ușoară creștere a sectorului privat, ceea ce a dus la închiderea celor două procente ale surselor de finanțare. Fondurile obținute de la organizațiile nonprofit, respectiv din surse externe, reprezintă cca. 10-20% din totalul surselor dedicate cercetării românești.

Acest subcapitol a realizat o imagine de ansamblu asupra sectorului CDI din România, cu referințe la contextul european. Rezultatele obținute au subliniat următoarele aspecte:

– Finanțarea redusă a cercetării românești conferă țării noastre una dintre cele mai joase poziții la nivel european;

– Există un număr relativ redus de persoane angajate în cercetarea din România, cu un procent de 75% din personalul implicat direct în cercetare;

– Există o distribuție relativ uniformă a personalului pe bază de gen, fără discriminare între bărbați și femei.

– Rezultatele cercetării reprezintă o sursă de informații pentru funcționari, fiind necesare măsuri guvernamentale și private pentru revitalizarea cercetării științifice, care poate constitui un factor de creștere economică la nivel național.

– În ciuda faptului că s-au înregistrat mici progrese în finanțarea privată a sectorului CDI, subvențiile publice reprezintă principala sursă de fonduri pentru cercetarea din România;

– Nu există preocupări majore pentru realizarea de investiții în sectorul CDI din România, resursele financiare fiind în principal orientate spre acoperirea costurilor curente;

Capitolul II- Recunoașterea și evaluarea imobilizarilor necorporale de natura cheltuielilor de cercetare-dezvoltare

2.1 Legislație

În România, activele necorporale sunt reglementate prin Ordinul nr. 3055/2009 al ministrului finanțelor publice, care, în secțiunea 72 primul paragraf din anexa 1, prevede că un activ necorporal este un activ identificabil, nemonetar și imaterial, fiind deținut pentru utilizare în producția sau furnizarea de bunuri sau servicii, pentru a fi închiriate unor terți sau în scopuri administrative.

De asemenea, la punctul 72 al doilea paragraf din aceeași ordonanță se stabilește că un activ necorporal îndeplinește criteriile pentru a fi identificabil atunci când este separabil, adică poate fi separat sau divizat de entitate și vândut, transferat, autorizat, închiriat sau schimbat , fie individual, fie împreună cu un contract adecvat, cu un activ identificabil sau cu o datorie identificabilă. În plus, acest criteriu este îndeplinit în cazul în care un astfel de imobil necorporal decurge din drepturi de natură contractuală sau de altă natură juridică, indiferent dacă acestea sunt transferabile sau separabile de entitate sau de alte drepturi și obligații.

Recunoașterea acestor active în bilanț se face în anumite condiții. Astfel, în conformitate cu punctul 73 primul paragraf din anexa 1 la Ordinul 3055/2009, un activ necorporal ar trebui înregistrat în bilanț în cazul în care se așteaptă să genereze beneficii economice entității și costul acesteia poate fi evaluat în mod credibil.

Imobilizările necorporale includ, de asemenea, cheltuielile de dezvoltare, însă ele sunt, de fapt, determinate prin aplicarea constatărilor activităților de cercetare care, la rândul lor, implică înregistrarea cheltuielilor numai în contul de profit și pierdere. Prin urmare, putem spune că dezvoltarea binominală de cercetare este un instrument de generare a activelor intangibile interne. Jefrrey A.

Cohen împărtășește aceeași opinie, afirmând că "aceste cheltuieli de cercetare și dezvoltare au făcut obiectul a numeroase eforturi academice". Același autor afirmă, de asemenea, că "există un impact semnificativ asupra raporturilor cost-beneficiu atunci când cheltuielile de cercetare-dezvoltare suportate sunt (Gherghina, 2006, Văduva, Gherghina, Duca, 2009) arată, în cercetarea lor, importanța creșterii cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, în scopul să le folosească pentru dezvoltarea companiei.

Mai jos, prezentăm aplicarea acestor cheltuieli, tratamente contabile și fiscale, care prezintă anumite caracteristici care trebuie să fie în atenția celor care le administrează. Caracterul specific al tratamentului contabil aplicabil cheltuielilor de cercetare-dezvoltare

Pentru a evalua îndeplinirea condițiilor de recunoaștere a activelor generate intern, entitatea va împărți procesul de producție în două faze: etapele de cercetare și dezvoltare (Mihai Ristea et al, 2009, pp. 77-78).

1.1 Recunoașterea costurilor în faza de cercetare

În conformitate cu articolul 73 alineatul (2), (3) și (4) din anexa 1 la Ordinul 3055/2009:

 A) CERCETARE este ancheta inițială și planificată efectuată pentru a obține cunoștințe științifice sau tehnice noi. Exemple de activități de cercetare sunt:

– activități care au ca scop obținerea de noi cunoștințe;

– identificarea, evaluarea și selecția finală a cererilor pentru descoperiri prin cercetare sau alte cunoștințe;

– căutarea alternativelor pentru materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii;

– formularea, elaborarea, evaluarea și selecția finală a alternative posibile pentru materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi sau îmbunătățite;

 b) pentru a stabili dacă un activ necorporal generat intern îndeplinește criteriile de recunoaștere, o entitate poate clasifica generarea activului în: (i) faza de cercetare și (ii) o fază de dezvoltare;

Dacă o entitate nu poate face distincția între faza de cercetare și dezvoltarea unui proiect intern pentru crearea unui intangibil

c) activul, entitatea tratează cheltuielile suportate cu acest proiect deoarece acestea ar fi cauzate numai de faza de cercetare;

 d) nu este recunoscut niciun activ necorporal provenit din cercetare (sau din faza de cercetare a unui proiect intern). Cheltuielile pentru cercetare (sau cele efectuate în timpul fazei de cercetare a unui proiect intern) sunt recunoscute drept cheltuială atunci când sunt generate, deoarece în faza de cercetare a unui proiect intern o entitate nu poate demonstra că există un activ necorporal și că va genera beneficiile economice viitoare.

Recunoașterea cheltuielilor în faza de dezvoltare

Cheltuielile de dezvoltare sunt incluse în imobilizările necorporale conform secțiunii 74 din anexa 1 la Ordinul 3055/2009. De asemenea, sumele înregistrate în bilanț, la postul "Cheltuieli de dezvoltare" trebuie să fie clarificate în notele explicative, conform secțiunii 80 alineatul (4) din anexa 1 la Ordinul 3055/2009. În conformitate cu secțiunea 78 din anexa 1 la Ordinul 3055/2009:

DEZVOLTAREA CHELTUIELILOR activele de tip sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoștințe într-un plan sau proiect privind producerea de materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi sau substanțial îmbunătățite înainte de a începe producția sau utilizarea comercială;

(2) un activ necorporal generat de dezvoltare (sau faza de dezvoltare a unui proiect intern) este recunoscut dacă și numai dacă o entitate poate demonstra toate următoarele:

a) fezabilitatea tehnică pentru finalizarea imobilizării necorporale, astfel încât să fie disponibilă pentru utilizare sau vânzare;

b) intenția de a finaliza imobilizările necorporale și de a le folosi sau de a le vinde;

c) capacitatea sa de a utiliza sau de a vinde imobilizările necorporale;

d) modul în care imobilizarea necorporală va genera beneficii economice viitoare probabile. Printre altele, entitatea poate demonstra existența unei piețe pentru producția generată de imobilizările necorporale sau pentru imobilul propriu-zis sau, dacă utilizarea sa este planificată intern, utilitatea imobilizării necorporale;

e) disponibilitatea unor resurse tehnice, financiare și de altă natură adecvate pentru finalizarea dezvoltării și utilizarea sau vânzarea activului necorporal;

f) capacitatea sa de a evalua în mod fiabil cheltuielile care pot fi atribuite imobilizării necorporale pe parcursul dezvoltării sale.

Exemple de activități de dezvoltare sunt:

● proiectarea, construirea și testarea producției intermediare sau a utilizării intermediare a prototipurilor și modelelor; proiectarea de instrumente și matrițe care implică noi tehnologii;

● proiectarea, construirea și funcționarea unei instalații pilot care nu este fezabilă din punct de vedere economic pentru producția la scară largă;

● proiectarea, construirea și testarea unei alternative alese pentru dispozitivele, produsele, procesele, sistemele sau serviciile noi sau îmbunătățite.

Exemple de activități care nu sunt considerate cercetare și dezvoltare pot fi găsite în art. 9 secțiunea 4 din Ordinul 2086/2010.

Amortizarea contabilă

Conform punctului 80 din anexa 1 la Ordinul 3055/2009: cheltuielile de dezvoltare sunt amortizate în timpul executării contractului sau a duratei de viață utilă, după caz. Dacă valabilitatea contractului sau a duratei de viață utilă depășește cinci ani, trebuie să fie înscrisă în notele explicative, împreună cu motivele care au determinat-o. Dacă cheltuielile de dezvoltare nu au fost depreciate integral, nu se efectuează nicio alocare a profiturilor, cu excepția cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuție și a profiturilor reportate este cel puțin egală cu costurile neamortizate.

Tratamentul fiscal pentru activitățile de cercetare și dezvoltare

Deduceri pentru activități de cercetare și dezvoltare

Potrivit art. 19 index 1 par. (1) din Codul Fiscal, pentru calcularea profitului impozabil pentru activități de cercetare-dezvoltare se acordă următoarele stimulente fiscale:

● proiectarea, construirea și funcționarea unei instalații pilot care nu este fezabilă din punct de vedere economic pentru producția la scară largă;

● proiectarea, construirea și testarea unei alternative alese pentru dispozitivele, produsele, procesele, sistemele sau serviciile noi sau îmbunătățite.

Deducere suplimentară la calculul profitului impozabil ca 50% din impozitul pe profit

A) cheltuielile eligibile pentru aceste activități.

Au fost aprobate prin Ordinul 2086/2010 normele privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare și dezvoltare pentru determinarea profitului impozabil. Această deducere suplimentară este calculată trimestrial / anual.

Dacă se realizează o pierdere fiscală, aceasta este recuperată conform art. 26. Astfel, conform art. 26 alin. (5) din Codul fiscal, pierderea anuală fiscală realizată începând cu anul 2009, stabilită prin declarația privind impozitul pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obținute în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va face în ordinea înregistrării, la fiecare termen limită de plată a impozitului pe venit, în conformitate cu prevederile legale în vigoare în anul înregistrării lor.

Aplicarea metodei de amortizare accelerată și pentru dispozitivele și echipamentele destinate activităților de cercetare-dezvoltare.

Potrivit art. 1 din Ordinul 2086/2010, stimulentele fiscale pentru activitățile de cercetare și dezvoltare reprezintă scăderea venitului impozabil

b) pentru contribuabili eligibili, prin deducerea suplimentară a 50% din cheltuielile efectuate de aceștia în cursul acelui an fiscal, pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, precum și prin aplicarea metodei accelerate de amortizare a dispozitivelor și echipamentelor utilizate în activitățile de cercetare și dezvoltare.

În opinia noastră, pe baza artei. 3 din Ordinul 2086/2010, metoda amortizării accelerată este utilizată numai pentru activele corporale create sau achiziționate de contribuabil ca noi, utilizate pentru activitățile de cercetare și dezvoltare.

  Alte specificații privind stimulentele fiscale pentru activitățile de cercetare-dezvoltare

Potrivit art. 2 din Ordinul 2086/2010, se acordă stimulente fiscale pentru activitățile de cercetare și dezvoltare care conduc la constatările cercetării, capitalizate de către contribuabil în nume propriu, în scopul creșterii veniturilor, astfel încât activitățile care conduc la obținerea rezultatelor cercetării, capitalizate de contribuabil, realizate atât pe teritoriul național, cât și în statele membre ale Uniunii Europene sau în țări aparținând Spațiului Economic European, conform art. 19 index 1 par. (3) din Codul fiscal. Ajutoarele fiscale se acordă separat pentru activitățile de cercetare și dezvoltare ale fiecărui proiect dezvoltat, conform art. 19 index 1 par. (5) din Codul fiscal.

Potrivit art. 19 index 1 par. (4) din Codul fiscal, activitățile de cercetare și dezvoltare eligibile pentru acordarea unei deduceri suplimentare pentru determinarea profitului impozabil ar trebui să se încadreze în categoriile de activități de cercetare aplicată și / sau activități de dezvoltare tehnologică relevante pentru activitatea industrială sau comercială desfășurată de contribuabil.

Cheltuieli eligibile

Potrivit art. 3 și 4 din Ordinul 2086/2010, cheltuielile eligibile (înregistrate în evidențele contabile, pe baza documentelor justificative, în conformitate cu reglementările contabile aplicabile) luate în considerare pentru acordarea unei deduceri suplimentare la determinarea profitului impozabil sunt următoarele:

a) Cheltuielile de amortizare a activelor corporale create sau achiziționate de contribuabil ca fiind noi, utilizate în activități de cercetare și dezvoltare;

b) costurile salariale ale personalului care desfășoară în mod direct activități de cercetare și dezvoltare;

c) cheltuielile pentru întreținerea și reparațiile imobilizărilor corporale prevăzute în scrisoare. a), efectuate de terți;

d) cheltuielile de amortizare a imobilizărilor necorporale achiziționate de contribuabil, utilizate în activități de cercetare și dezvoltare;

e) cheltuielile de exploatare, inclusiv: costurile consumabilelor, cheltuielile cu materiale precum articolele de inventar, costurile materiilor prime, cheltuielile pentru animale experimentale și alte produse similare utilizate în cercetare și dezvoltare;

  costurile generale care pot fi alocate direct rezultatelor cercetării sau proporțional, prin utilizarea unei chei de distribuție, distribuția-cheie este cea utilizată de contribuabili pentru alocarea costurilor comune.

f) ATENTIE:

În categoria cheltuielilor directe alocate, pot fi incluse costurile pentru: închirierea spațiilor unde se desfășoară activități de cercetare și dezvoltare, furnizarea de utilități cum ar fi: apă curentă, canalizare, canalizare, energie electrică și termică, gaze naturale care corespund zonei utilizate pentru activitățile de cercetare și dezvoltare, precum și cheltuielile pentru materialele de birou și consumabile, tipărirea și fotocopierea, serviciile de curierat și poștă, telefon, fax, internet legate de activitățile de cercetare și dezvoltare necesare pentru obținerea rezultatelor cercetării.

Capitolul III. Studiu de caz

3.1. Prezentarea pe scurt a firmei

S.C. Lyod Tour S.R.L. este o societate cu capital privat, înființată în data de 8.01.2003, înregistrată la Registrul Comerțului cu numărul J29/15/2003 și Cod Fiscal 15119469, cu un capital social de 200 RON. Sediul social al firmei este în localitatea Băicoi, județul Prahova, pe strada Înfrățirii, nr. 12.

Obiectul de activitate principal îl reprezintă transportul internațional de marfă și persoane. Pe lângă acesta firma mai oferă și alte servicii: închirieri autocare, vânzări bilete de autocar și avion.

Firma a fost constituită de doi asociați, persoane tinere ce și-au pus ținte înalte și au luptat pentru a le atinge: Bucur Iosif (cu un procent de 50%), care deține funcția de director general și Bucur Lorena (cu un procent de 50%) administrator-contabil. Începuturile afacerii, inițial modeste, dar prin perseverență, seriozitate, muncă și dorința de a face totul la cote înalte, au condus la o creștere armonioasă a afacerii din toate punctele de vedere.

Lyod Tour este singura firmă de transport internațional de persoane din județul Prahova care deține licență pentru traseu internațional regulat pe traseele: România – Germania – Spania, România – Germania – Belgia – Franța, România – Danemarca – Suedia. ( Anexa 2)

La început Lyod Tour a deschis o singură agenție în Băicoi iar acum deține 8 agenții de voiaj în România (Ploiești, Moreni, Pitești, Brașov, Bacău, Bârlad, Vaslui, Adjud) precum și contracte de colaborare pentru vânzări de bilete cu peste 150 de agenții de voiaj din întreaga tară, 4 agenții în Spania (Bilbao, Burgos, Coslada, Madrid), 2 agenții în Franța (Paris, Bordeaux), 2 agenții în Germania (Dortmund, Koln).

Parcul auto, limitat la început, a crescut după 16 ani de activitate regulată la 9 autocare etajate cu capacitate de transport între 70 și 93 de locuri, 7 microbuze pentru transport intern, remorci și alte mijloace auxiliare necesare desfășurării activității de transport persoane și mărfuri în condiții foarte bune.

Firma are service propriu echipat la standarde europene. Sediul firmei a fost reconstruit în anul 2016 și dotat cu tehnologie modernă.

Sediul firmei cu parcul auto și service-ul propriu se află în orașul Băicoi, pe strada Înfrățirii, care are acces direct la DN1, ce face legătura cu trasee rutiere importante: E 60 București – Brașov – Târgu Mureș – Cluj Napoca – Oradea – Budapesta și facilitează prestarea serviciilor de transport pentru persoane și colete.

Firma deținea înainte de anul 2014 un teren cu suprafața de 6.000 metri pătrați, care cuprindea sediul și parcul auto. Datorita dezvoltării afacerii de la an la an, a fost necesară extinderea parcului auto și construirea unui service propriu. Astfel, în anul 2014 s-a achiziționat terenul învecinat de 10.000 metri pătrați pe suprafața căruia s-a construit service-ul și parcul auto, care în anul 2015 avea un număr de 6 autocare. În anul 2016 au fost achiziționate 2 autocare, care au deservit noi destinații, în anul 2017 numărul autocarelor crescând până la 10, cu o capacitate de transport între 70 și 93 de locuri, utilate modern pentru confortul pasagerilor. Datorită dezvoltării firmei și creșterii numărului de angajați s-a impus și mărirea spațiului pentru birouri. Astfel, în anul 2016 a fost reconstruit sediul firmei și dotat cu tehnologie modernă.

Proiectele de investiții au fost aduse la îndeplinire din resurse interne. Dezvoltarea activității și posibilitatea efectuării de investiții din resurse interne au rezultat din creșterea profitului, a veniturilor și din utilizarea corespunzătoare a mijloacelor materiale și bănești pentru desfășurarea activității.

Principalele obiective urmărite de firmă sunt calitatea serviciilor și îmbunătățirea lor continuă pentru a oferi clienților condiții excepționale de transport, calitate și maximă siguranță. Pe viitor se dorește extinderea parcului auto actual și dezvoltarea unor noi linii regulate de transport internațional precum și vânzări de pachete turistice.

Principalii furnizori sunt cei de piese de schimb și uleiuri pentru întreținerea autovehiculelor, furnizori de anvelope, de tipizate, de combustibili.

Firmele de distribuție/intermediarii care ajută la vânzarea și distribuirea serviciilor sunt:

EUROLINES prin vânzarea de bilete de avion/autocar;

WIZZAIR și BLUEAIR prin vânzarea biletelor de avion.

Majoritatea clienților care alcătuiesc piața de desfacere sunt persoane fizice care aleg să achiziționeze bilete de călătorie și să beneficieze de transport pe cursele amintite.

Activitatea firmei a început cu 3 angajați iar în prezent numără peste 60, persoane din conducere, contabili, agenți de turism, șoferi, oameni de calitate, profesioniști și responsabili. Relațiile în firmă sunt de prietenie și respect reciproc, toți angajații fiind direct implicați în realizarea serviciilor.

Lyod Tour sponsorizează activități în cadrul Clubului Sportiv Băicoi și a Liceului de Artă Carmen Silva Ploiești. De asemenea, este sponsorul pictoriței Camelia Profilescu.

În anul 2015 LYOD TOUR SRL a fost pe locul I în Top Profit România Întreprinderi Mici. (Anexa 3)

Lyod Tour își propune să rămână de referință ca societate de transport de calitate în Sud-Estul României și să-și pună ținte tot mai înalte spre satisfacerea clienților, condiții excepționale de transport și siguranță.

Firma este societate cu răspundere limitată, având doi administratori. Compania funcționează în domeniul ,,transportului rutier intern și internațional de călători și marf”. Compania este plătitoare de TVA și este înregistrată la registrul comerțului cu datele de identificare J29/15/2003.

De la momentul înființării, compania are un capital social în valoare de 200 de lei și a ales următoarele două coduri CAEN:

Tabelul 1 Evoluția numărului salariaților în perioada 2015-2017

Figura 1 Evoluția numărului salariaților

Creșterea numărului salariaților a fost rezultatul:

achiziționării de autocare în perioada analizată, care a necesitat angajarea de șoferi (11) și mecanici auto (2) ;

deschiderii de noi agenții și angajarea a 5 agenți de turism.

STRUCTURA SALARIAȚILOR PE SEXE

Tabelul 2 Structura salariaților pe sexe în înul 2017

Figura 2 Structura salariaților pe sexe în anul 2017

Se poate constata că personalul de sex feminin este în inferioritate față de cel masculin, un lucru normal pentru o organizație cu astfel de obiect de activitate. Ponderea bărbaților de 72 % este justificată prin numărul ridicat de șoferi (30) pentru autocare și microbuze, mecanici auto (4), agenți turism (8), manipulanți coletari.

STRUCTURA SALARIAȚILOR DUPĂ CALIFICARE

Tabelul 3 Structura salariaților după calificare în anul 2017

Figura 3 Structura salariaților după calificare în înul 2017

Deși datele prezentate relevă un grad mediu de calificare a întregului personal, societatea nu înregistează reclamații în ceea ce privește eficiența acestora în prestarea serviciilor. Majoritatea angajaților s-au calificat la locul de muncă. Însă din neglijență și lipsa unor programe de perfecționare a personalului nu s-au înregistrat performanțe la locul de muncă iar angajații nu au fost motivați în sensul acesta. Neglijarea atragerii și fructificării potențialului de inteligență are ca efect lipsa îmbunătățirii managementului și a activităților din interiorul firmei.

STRUCTURA ANGAJAȚILOR DUPĂ VECHIMEA ÎN SOCIETATE

Tabelul 4 Structura salariaților după vechimea în muncă în anul 2017

Figura 4 Structura salariaților după vechimea în muncă în anul 2017

Cea mai mare pondere (39%) este deținută de angajații cu vechimea între 6 și 10 ani, ceea ce arată un echilibru pentru societate, confirmat, pe de o parte, de fidelitatea acestora, iar pe de altă parte de experiența dobândită în domeniile de activitate ale firmei.

ORGANIGRAMA

Figura 5 Organigrama S.C. LYOD TOUR S.R.L.

FURNIZORI

Principalii furnizori sunt:

furnizori de piese de schimb și uleiuri pentru întreținerea autovehiculelor din dotare (VANHOOL FRANCE, INTERCARS ROMANIA, MHS TRUCK SERVICE, ATP EXODUS)

furnizori anvelope (PRIMAT GOLD, VAGOMA AUTO);

furnizori de combustibili (PETROM, OMV PETROM);

furnizori de tipizate: bilete, tichete de rezervare, cupoane de bagaje și colete, declarații de conținut, flaiere de piblicitate, cărți de vizită (SEMNE TEHNO). (Anexa 4)

Pe de altă parte, există și o serie de furnizpri secundari, care contribuie la buna funcționare a organizației. Printre aceștia, enumerăm:

1. retailerii: Kaufland, Selgros, Lidl.

2. Producători de echipamente și salopete de lucru: Euro Conf SRL.

3. Producătorii de birotică: Dacris România SRL.

4. Comercianții de calculatoare, telefoane și tehnologie informatică, necesară bunei desfășurări a activităților de birou: emagmag.ro, pcgarage.ro.

STRUCTURA CONCURENȚEI

Analiza structurii concurenței am realizeazat-o prin calculul indicelelui de concentrare, care este un indicator ce are rolul de a ilustra gradul de concentrare a puterii de către anumite firme dintr-o piață.

În tabelul următor este prezentată structura a trei piețe pe baza căreia se va analiza structura concurenței și gradul de concentrare:

Tabelul 5. Structura concurenței

Din rezultatele obținute reies următoarele:

piața din București are cel mai scăzut grad de concentrare;

piața din Brașov are un grad de concentrare al puterii mai mare decât piața din Ploiești.

Se recomandă încercarea de dezvoltare a afacerii pe piața din București.

CONTEXTUL CONCURENȚIAL

Datorită faptului că numărul firmelor din sectorul în care S.C. Lyod Tour S.R.L. activează nu este foarte mare, puterea de negociere față de sectorul, care are atributul de client, nu este mare. Acest lucru reiese atât din analiza indicatorilor cotei de piață (cifra de afaceri a crescut de la an la an în perioada analizată; scăderea numărului de clienți fideli a fost anihilată de atragerea de clienți noi), cât și din analiza structurii concurenței (valorile scăzute ale indicilor de concentrare arată gradul redus de concentrare a puterii pe piețele analizate). Acest lucru oferă deschidere spre noi piețe.

Serviciile de transport oferite de sector sunt standardizate sau nediferențiate iar Lyod Tour se adresează unor clienți cu venituri medii, care preferă călătoriile cu autocarul în locul celor cu avionul, care sunt mai costisitoare. Acest lucru crește puterea de negociere a clienților, care doresc să-și minimizeze cheltuielile.

Puterea de negociere a furnizorilor de piese de schimb și uleiuri pentru întreținerea autovehiculelor, a furnizorilor de anvelope și tipizate este destul de ridicată întrucât aceștia vând produsele lor la diferite sectoare, iar sectorul în care activează Lyod Tour nu reprezintă o parte importantă din vânzări. De asemenea, puterea de negociere a furnizorilor de combustibili este mare, însă Lyod Tour preferă să-și păstreze furnizorii actuali decât să suporte costurile transferului la alți furnizori.

Pe piața transporturilor internaționale de colete și persoane rivalitatea se exercită, în principal, în următoarele domenii: prețul, calitatea serviciilor, respectarea termenului de livrare a coletelor și a contractele de colaborare.

În perioada analizată compania Eurolines, unul dintre liderii peței de transport, a înregistrat o creștere puternică, situație ce a dus la o rivalitate puternică pe piață. În schimb, compania Atlasib, cel mai mare lider de pe piață, a suferit o scădere împortantă a capacității, care a dus la reducerea vânzărilor și la renunțarea la cursele România-Spania. În aceste condiții, concurența a scăzut prețurile la servicii pentru atragerea de noi clienți.

Deși concurenții nu sunt numeroși și nici de forțe echilibrate, Lyod Tour se străduiește sa-și mențină poziția pe piață și să-și crească numărul de clienți în condițiile unei creșteri lente a sectorului.

CONCURENȚA

POZIȚIA CONCURENȚIALĂ

Tabelul 6 Grilă de evaluare 1

*valorile sunt orientative, au fost folosite la realizarea calculelor

Concluzie: Nota medie a firmei Lyod Tour este mai mică decât nota medie a firmei Tabita Tour. Se poate afirma că S.C. Tabita Tour ocupă o poziție concurențială favorabilă față de competitorul direct, S.C. Lyod Tour.

Tabelul 7 Grilă de evaluare 2

Legendă : Firma Lyod Tour °——°

Firma Tabita Tour °- – – °

Avantajul concurențial al firmei Tabita Tour este asigurat de performanțele superioare ale acestei firme în domeniul calității serviciilor și al adaptabilității la cerințele clienților. Acest lucru se observă în grafic prin valoarea maximă a notelor obținute de acești factori cheie ai succesului.

CLIENȚI

Majoritatea clienților companiei de transport sunt persoane fizice, cu venituri medii, care aleg să călătorească cu autocarul în străinătate deoarece prețurile biletelor sunt mai scăzute decât la companiile aeriene și achiziționează bilete de transport fie direct de la firmă, fie de la intermediari. Un alt motiv pentru care clienții aleg să călătorească cu autocarul este faptul că nu au restricții la bagaje: își pot însuși bagaje mai mari/mai grele, pot transporta alimente și animale de companie.

În anul 2014, pe cursele regulate externe, compania a transportat aproximativ 60 000 de pasageri. Numărul acestora a crescut în anul 2015 cu 25% ajungând în anul 2016 la aproximativ 90 000. Lucrul acesta s-a datorat practicării unor prețuri medii la servicii și orientării spre clienții cu venituri modeste.

O altă categorie de clienți sunt cei intermediari reprezentați de societățile colaboratoare, agenții de turism și voiaj care vând bilete pentru Lyod Tour (EMMA HOLIDAYS – Tulcea, SECOMI TRAVEL – Slobozia, BETEFIV – Brăila, CONEX TRANS – Constanța, VENOM – Iași, CDI – Onești, CNI AMBIENT – Craiova etc.). Firmele cu care Lyod Tour intră în competiție sunt ATLASSIB, EUROLINES, TABITA TOUR.

Îmbunătățirea continuă a serviciilor oferite, condițiile foarte bune de transport și respectarea termenelor de livrare a coletelor au avut ca efect atragerea clienților.

COTA DE PIAȚĂ

Analiza cotei de piață pe un anumit interval de timp indică dinamica firmei pe piața respectivă.

Tabelul următor sintetizează dinamica cifrei de afacere, a cotei de piață precum și evoluția ratei de fidelitate și a celei de atracție pentru S.C. LYOD TOUR S.R.L..

Tabelul 8 Evoluția cotei de piață

*datele au fost preluate de la firmă

În anul 2015 firma înregistrează o creștere a cotei de piață absolute datorată creșterii cifrei de afacere. Pierderea de 15% din clienți a fost anihilată într-o bună măsură prin atragerea a 4% de clienți noi.

În anul 2016 se observă o creștere a cotei de piață ce are la bază atât creșterea cifrei de afacere cât și atragerea unui procent de 8% clienți.

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO – FINANCIARI

Tabelul 9 Indicatori economico-financiari

După anul 2013 economia românească a început să crească în mod vizibil, iar schimbările au fost vizibile la nivelul companiilor de toate dimensiunile. După cum se poate observa din tabelul 2.5, cifra de afaceri a compabiei a crescut în anul 2015 cu aproximativ 12% comparativ cu anul 2014.

În cee ace privește anul 2016, cifra de afaceri a companiei a crescut și mai mult – cu aproximativ 30% fiind mai are cifra de afaceri în 2016 față de anul 2015. Acest lucru este rezultatul optimsmului la nivelul economiei românești și europene, fiind perioada în care managementul companiei analizate a avut curajul să facă investiții și să își crească profitul. Profitul companiei s-a dublat în doar un an din 2014 în 2015, iar în 2016 compania a înregistrat din nou o creștere a profitului, însă de numai 75%.

În ceea ce privește datoriile companiei Lyod Tour SRL se observă că au scăzut în fiecare an (intervalul 2014-2016), semn al faptului că lucrurile au mers în direcția potrivită pentru organizație. Chiar dacă nu s-au redus complet, este un lucru bun că organizația a reușit să își scadă datoriile anual, deși a făcut investiții și și-a crescut numărul de angajați de la 42 de angajați în anul 2014 la 55 în anul 2016.

Activele imobilizate au prezentat și ele un trend ascendant, în 2016 numărul activelor fiind aproape dublu comparative cu cel din 2014. Capitalurile proprii prezintă o dublare de la an la an fapt ce contribuie la o dorință crescută a conducerii companiei să își extindă domeniul de activitate.

ANALIZA SWOT

Tabelul nr.10

Tabelul 11 Cota de piață relativă și rata de creștere a sectorului

Figura 12 Reprezentarea matricei B.C.G

GRAFICUL TREBUIE REALIZAT CU AXE

Cadranul I : Vedete – UAS2

Transportul internațional de persoane este o afacere foarte bună pe piață, ce activează într-un sector dinamic, atractiv, cu rată de creștere peste medie. Consumă multe resurse dar și generază multe resurse. Se recomandă menținerea cu investiții suplimentare (interne – deoarece a atins un stadiu de dezvoltare care îi permite să lucreze pe profit), care sa își asigure dezvoltarea odată cu creșterea sectorului.

Cadranul III : Vaci de muls – UAS1

Transportul internațional de marfă este o afacere cu poziție de lider pe piață și activează într-un sector cu rată de creștere sub medie, neatractiv, ce consumă puține resurse dar generază multe resurse. Se recomandă menținerea fără investiții suplimentare iar surplusul generat să fie redirecționat pentru celelalte UAS-uri.

Cadranul VI : Poveri – UAS3

Închirierea de autocare pentru transport este o afacere cu o poziție oarecare pe piață, ce activează într-un sector puțin atractiv, consumă puține resurse și generază puține resurse. Recomandarea este de abandon și redirecționarea capitalului către celelalte UAS-uri.

În mediul turbulent de astăzi al organizațiilor, schimbarea a devenit sinonimă cu practicile comerciale standard, deoarece scopurile S.C. LYOD TOUR S.R.L. pe termen lung trebuie reformulate în mod continuu. În plus, în ultimii ani s-au înregistrat unele schimbări organizaționale majore, în scopul de a face afacerea cât mai profitabilă. Eforturile îndreptate de către managerul companiei S.C. LYOD TOUR S.R.L. trebuie să se îndrepte către furnizarea calității.

S.C. LYOD TOUR S.R.L. este o organizație relativ mică, "rurală", astfel încât majoritatea managerilor nu au cunoștințele sau abilitățile stabilite pentru a se ocupa de o organizație mare mare cu punct de lucru în București. Acum a trebuit să respecte standarde mult mai ridicate productivitatea și eficiența. În mod tradițional, managerii și supraveghetorii S.C. LYOD TOUR S.R.L. au fost promovați din rândul angajaților din companie, iar mulți dintre ei nu aveau nici un fel de studii de conducere.

Fără abilitățile de a corespunde cerințelor noii structuri, structura poate împiedica, de fapt, performanța. Managerii și angajații de astăzi trebuie să dezvolte abilitățile necesare pentru a corespunde cerințelor noilor structuri organizaționale.

S.C. LYOD TOUR S.R.L. nu are personalul potrivit și calificări tehnice pentru a lucra cu sau pentru a analiza date de marketing. S.C. LYOD TOUR S.R.L. are nevoie de o schimbare a comportamentului și a modului de a face lucrurile. Evident, atunci când are loc o schimbare la nivel de companie, conducerea se poate aștepta să-și piardă niște angajați care nu vor să schimbe modul în care fac lucrurile și care sunt reticenți în a se schimba.

Acest lucru a fost anticipat de conducere și este un fenomen normal în timpul schimbării transformării. Pe de altă parte, ceea ce compania încearcă să evite în timpul acestui proces este de a minimiza potențialul de a-și pierde clienții actuali la nivel local și de a câșiga clienți noi la nivelul municipiului București.

Una dintre cele mai vizibile schimbări care este necesară la S.C. LYOD TOUR S.R.L. este schimbarea de la o structură ierarhică la o structură organizațională, care este discutată în secțiunea următoare.

Managerii S.C. LYOD TOUR S.R.L. s-au plâns de timpul și efortul necesar pentru obținerea unor rezultate ale companiei, ca urmare a faptului că nu există un department de marketing și comunicare.

Pe măsură ce organizațiile se adaptează la mediile de afaceri în schimbare și cerințele clienților, rolurile și responsabilitățile angajaților trebuie să se adapteze. Proiectarea unei structuri superioare nu asigură succesul, ci conducerea și conducerea cu succes într-o structură superioară conduc la succes. Adică liderii (în plus față de ceilalți angajați) trebuie să aibă abilitățile necesare pentru a influența comportamentele angajaților sub noua structură.

3.2. Programul informatic utilizat

Software-ul (pachetul) de contabilitate utilizat pentru procesarea tranzacțiilor contabile. Acest software oferă utilizatorilor următoarele caracteristici: plan de conturi, facturi personalizate, evidența conturilor plătibile, urmărirea conturilor de încasat, declarația de profit și pierdere, bilanțul și gestionarea fluxurilor de trezorerie.

Acest software poate fi utilizat de întreprinderile mici și antreprenorii mijlocii. Software-ul QuickBooks oferă software-ul Quick Payroll, care este utilizat în procesarea salariilor angajaților. Pentru mai multe detalii despre caracteristicile tehnice vezi. Cu toate acestea, cercetătorii nu au licență cu QuickBooks pentru a furniza unele mostre ale pachetului.

Sage Pastel Contabilitate

Sage Pastel Contabilitate este software-ul contabil (pachet) utilizat pentru procesarea tranzacțiilor contabile. Acest software are un modul de salarizare pe modul care este folosit pentru procesarea salariilor. Software-ul Sage Pastel Contabilitate oferă utilizatorului următoarele caracteristici:

Caracteristica procesului include: jurnalele, carnetul de numerar, reconcilierea băncilor, clienții, dobânzile clienților restanți, furnizorii, jurnalele de inventar, fabricarea, inventarul contabil, meciul deschis, timpul și facturarea și încasările.

Foaie de calcul ca fiind gratuite pentru contabilitatea Sage Pastel

Sage Pastel Accounting este aplicația care a fost cea mai înaltă clasă cu participanții la studi. Foile de calcul sunt utilizate pe scară largă în întreaga lume, fie cu contabili, ingineri și multe alte profesii. În această lucrare se vede că majoritatea rapoartelor de la Sage Pastel Contabilitatea software-ului convertesc automat în rapoarte de foi de calcul.

Atunci când utilizați Sage Pastel Accounting, utilizatorii pot importa și exporta cifre folosind foi de calcul. Vedeți caracteristicile de mai sus, cum ar fi graficele, rapoartele financiare și tabloul de bord care a fost importat sau exportat din software-ul Sage Pastel Contabilitate.

În ceea ce privește impozitul pe salarii, lucrătorii sunt, în general, clasificați ca angajați sau contractori independenți. Dacă un lucrător este un angajat sau un antreprenor independent depinde de cantitatea de control pe care angajatorul o are asupra lucrătorului.

Clasificarea unui lucrător are anumite implicații privind impozitul pe salarii. Pentru angajați plătiți taxe de salarizare (cum ar fi asigurările sociale), dar pentru contractori nu trebuie să. Câteva întrebări simple vă pot ajuta să stabiliți dacă persoana pe care o angajați este un angajat (și va avea nevoie de un formular fiscal W-2) sau un contractant independent (și va avea nevoie de un formular de impozitare 1099).

• Lucrările vor fi efectuate la sediul companiei?

• Va lucra individul numai pentru dvs.?

• Veți oferi instrumentele pentru muncitorul dvs. pentru a-și face treaba? • Controlezi orele în care persoana lucrează?

Există câteva numere de identificare pe care, de obicei, trebuie să le aveți ca angajator. Guvernul utilizează aceste numere pentru a vă identifica afacerea și pentru a urmări impozitele pe salarii. De obicei, aveți nevoie de următoarele trei numere de identificare: unul de la IRS numit Număr de identificare a angajatorului (EIN), unul de la departamentul de venituri al statului dvs. și unul de la departamentul de ocupare a forței de muncă de stat.

Unele jurisdicții locale pot solicita, de asemenea, un număr de identificare al afacerii. Consultați birourile locale ale guvernului. Clasificați lucrătorii în mod corect ca contractori independenți sau angajați

În ceea ce privește impozitul pe salarii, lucrătorii sunt, în general, clasificați ca angajați sau contractori independenți. Dacă un lucrător este un angajat sau un antreprenor independent depinde de cantitatea de control pe care angajatorul o are asupra lucrătorului.

Clasificarea unui lucrător are anumite implicații privind impozitul pe salarii. Pentru angajați plătiți taxe de salarizare (cum ar fi asigurările sociale), dar pentru contractori nu trebuie să. Câteva întrebări simple vă pot ajuta să stabiliți dacă persoana pe care o angajați este un angajat (și va avea nevoie de un formular fiscal W-2) sau un contractant independent (și va avea nevoie de un formular de impozitare 1099).

• Lucrările vor fi efectuate la sediul companiei?

• Va lucra individul numai pentru dvs.?

• Veți oferi instrumentele pentru muncitorul dvs. pentru a-și face treaba? • Controlezi orele în care persoana lucrează?

3.3. Contabilitate (documente justificative, recunoaștere + evaluare, amortizare)

Bonul de predare reprezintă formele de afaceri care documentează toate tranzacțiile financiare ale unei afaceri de la cumpărarea unui scaun la vânzarea unui creion. Formularele comerciale includ comenzi de cumpărare, chitanțe și facturi. Specificul real al formularelor de afaceri utilizate de companii variază foarte mult. Unele companii solicită o cantitate inutilă de documente pentru a documenta o comandă de achiziție simplă.

Alții sunt prea indulgenți, permițând managerilor să comande și să plătească sau să vândă elemente cu responsabilitate prea mică și ajustări minime sau inexistente. Este important ca toate companiile să aibă un sistem eficient și responsabil, care să documenteze toate achizițiile, vânzările și inventarul. În acest sens, este necesară utilizarea documentelor sursă care înregistrează tranzacția financiară a unui anumit element pentru prelucrare și contabilitate.

Sunt necesare controale interne puternice pentru colectarea de numerar pentru a preveni gestionarea necorespunzătoare a fondurilor. Acestea sunt menite să protejeze protejeze angajații față de acuzațiile necorespunzătoare ale fondurilor necorespunzătoare prin definirea responsabilităților lor în procesul de gestionare a numerarului.

"Numeraul" este definit ca monedă, cecuri, ordine de plată și tranzacții cu cărți de credit.

Figura 1. Indicatori contabili.

Tabel 2. Indicatori din contul de profit și pierdere.

Figura 2 Indicatori din contul de profit și pierdere.

Tabel 3. Indicatori derivați din bilanț.

Figura 3. Indicatori derivați din bilanț.

Tabelul 4. Indicatori de profitabilitate.

Figura 4. Indicatori de profitabilitate.

Tabel 5. Indicatori de eficiență a activității operaționale.

Figura 5. Indicatori de eficiență a activității operaționale.

Capitolul IV- Analiza eficienței activității de cercetare prin diferite metode

Structura eșantionului

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 50 de respondenți angajați ai companiei Lyod Tour SRL.

Genul meu este:

Masculin 70%

Feminin 30%

Figura 4.1. Genul meu este:

Vârsa mea este:

18-25 14%

26-35 30%

36-45 30%

46-55 25%

55+ ani 1%

Figura 4.2. Vârsta mea este:

Reședința mea este:

Rural 30%

Urban 70%

Figura 4.3. Reședința mea este:

Prezentarea rezultatelor investigației (grafic/ interpretare)

Considerați că firma dumneavoastră este o organizație care învață?

Da 10%

Nu 60%

Numai când este nevoie, când apar schimbări în organizație 20%

Salariații nu au o gândire și un comportament centrat pe învățare 10%

Figura 4.4. Considerați că firma dumneavoastră este o organizație care învață?

În momentul acesta sunteți integrat într-un cluster/firmă-rețea?

Da 20%

Nu 80%

Figura 4.5. În momentul acesta sunteți integrat într-un cluster/firmă-rețea?

Considerați că managerii de departamente din firma dumneavostra sunt promovați pe baza rezultatelor profesionale? 46150

Da 10%

Nu 90%

Figura 4.6. Considerați că managerii de departamente din firma dumneavostra sunt promovați pe baza rezultatelor profesionale?

Ați auzit despre/ați implementat managementul organizației bazate pe cunoștințe?

Da 10%

Foarte puțin 20%

Nu 70%

Figura 4.7. Ați auzit despre/ați implementat managementul organizației bazate pe cunoștințe?

Firma dumneavoastră foloșeste metode manageriale specifice managementului bazat pe cunoștințe? Dacă da, bifați pe cele pe care le folosiți dintre cele enumerate mai jos:

Metoda managementului proiectului 5%

Metoda auditul cunoștințelor 5%

Metoda celor mai bune practici 10%

Benchmarking 10%

Altele… 5%

Nu 75%

Figura 4.8. Firma dumneavoastră foloșeste metode manageriale specifice managementului bazat pe cunoștințe? Dacă da, bifați pe cele pe care le folosiți dintre cele enumerate mai jos:

Considerați că angajații sunt încadrați pe posturi unde își pot valorifica în mod real expertiza?

Da 30%

Nu 70%

Figura 4.9. Considerați că angajații sunt încadrați pe posturi unde își pot valorifica în mod real expertiza?

Considerați că în compania dumneavoastră există o cultură organizaționala care pune accent pe dezvoltarea unui know-how puternic?

Da 30%

Nu 70%

Figura 4.10. Considerați că în compania dumneavoastră există o cultură organizaționala care pune accent pe dezvoltarea unui know-how puternic?

Considerați că firma nișată pe sectorul de servicii ar trebui să-și creeze un departament specializat pe cercetare-dezvoltare?

Da 50%

Nu 50%

Figura 4.11. Considerați că firma nișată pe sectorul de servicii ar trebui să-și creeze un departament specializat pe cercetare-dezvoltare?

Care din urmatoarele tehnici specifice managementului bazat pe cunoștințe se regasesc în cadrul firmei dumneavoastră?

Asistența colegilor 90%

Interviul de evaluare 1%

Interviurile realizate la plecarea angajaților 1%

Tehnica analizelor dupa acțiune 1%

Altele (specificați) 7%

Figura 4.12. Care din urmatoarele tehnici specifice managementului bazat pe cunoștințe se regasesc în cadrul firmei dumneavoastră?

Considerați că este fezabil în cadrul companiilor din sectorul de servicii să se încurajeze formarea continuă a angajaților prin intermediul unor programe universitare (master, doctorat, cursuri postuniversitare)?

Da 35%

Nu 65%

Figura 4.13. Considerați că este fezabil în cadrul companiilor din sectorul de servicii să se încurajeze formarea continuă a angajaților prin intermediul unor programe universitare (master, doctorat, cursuri postuniversitare)?

Cât de mult puneți accent pe exploatarea cunoștințelor externe companiei/organizației (parteneri externi, legături de afaceri externe?)

Puțin 50%

Mediu 30%

Considerabil 20%

Figura 4.14. Cât de mult puneți accent pe exploatarea cunoștințelor externe companiei/organizației (parteneri externi, legături de afaceri externe?)

Considerați că în compania pe care o conduceți se pune accent task-solving prin folosirea instrumentelor specifice gândirii critice?

Da 30%

Nu 70%

Figura 4.15. Considerați că în compania pe care o conduceți se pune accent task-solving prin folosirea instrumentelor specifice gândirii critice?

Dacă ar fi să ne gândim la o politică de managementul cunoștințelor, pe care ați trece-o pe lista problemelor în firma dumneavoastră?

Lipsa de timp pentru diseminarea cunoștințelor de către personal 30%

Lipsa bunavoinței personalului de a difuza informații 30%

Lipsa bunavoinței personalului de a schimba modul în care lucrează 30%

Lipsa lucrului în echipă 10%

Figura 4.16. Dacă ar fi să ne gândim la o politică de managementul cunoștințelor, pe care ați trece-o pe lista problemelor în firma dumneavoastră?

În ceea ce privește capitalul total de cunoștinte, care considerați că este elementul (comunicare, flux de informație, personal, etc.) cel mai important al managementului bazat pe cunoștințe din cadrul firmei dumneavoastră? Argumentați

Figura 4.17. În ceea ce privește capitalul total de cunoștinte, care considerați că este elementul (comunicare, flux de informație, personal, etc.) cel mai important al managementului bazat pe cunoștințe din cadrul firmei dumneavoastră?

La întrebare de mai sus, majoritatea respondenților au argumentat faptul că schimbul de informații este foarte important pentru organizație, deoarece oamenii învață mai ușor și îmbunătățesc eficiența organizației. Aceeași importanță au atribuit-o și comunicării. În schimb, cei care consideră personalul este foarte important se bazează pe pregătirea profesională a personalului, respectiv pe calitățile acestora la nivel psihologic, social etc.

Recomandări în vederea profesionalizarii managerilor din Lyod Tour SRL

Referindu-se la stimularea creativității angajaților, managerii au adus piramida nevoilor dezvoltate de Abraham Maslow, argumentând că numai după ce angajaților le sunt asigurate nevoile de bază: precum alimentația, siguranța etc., ei sunt capabili să fie creativi. Cu toate acestea, majoritatea respondenților au considerat că românii sunt un popor creativ, fapt ce este considerat un avantaj important.

Recomandarea numărul 1. Încurajarea inițiativelor angajaților

Cu toate acestea, din cauza stilului autoritar de conducere din cadrul organizațiilor românești, este indicat ca toate companiile se organizeze programe și să încurajeze inițiativele angajaților, astfel încât aceștia să nu fie inhibați să se exprime și să contribuie la creșterea companiei.

Recomandarea numărul 2. Dezvoltarea unor departamente de cercetare în cadrul companiilor

Producția și diseminarea cunoștințelor au polarizat, din nou, răspunsurile. Managerii companiilor mari din topuri, pe baza cifrei lor de afaceri, percep ca fiind foarte importanți existența departamentelor de cercetare și dezvoltare și a investițiilor în aceste activități, spre deosebire de ceilalți respondenți. În ceea ce privește cooperarea cu universitățile sau institutele de cercetare, respondenții au considerat în unanimitate ei nu valorifică semnificativ aceste relații.

Recomandarea numărul 3. Urmarea unor cursuri acreditate și comparative la nivel internțional, în vederea adoptării un practici durabile de creștere a profitului organizațional.

Indicatorul descris de noi prin antreprenoriat și inovare a fost cel mai bine perceput de către manageri. Ritmul introducerii de noi produse / servicii pe piață, mărci comerciale, dar și achiziționarea de noi tehnologii au reprezentat elementele la care managerii își îndreaptă atenția. Performanțele economice, la nivel social și de mediu, au fost percepute, de asemenea, în mod diferit.

În timp ce majoritatea managerilor își depun eforturile pentru a obține profituri mai mari, minimizând importanța promovării dezvoltării durabile, fiind mai preocupați de perioade scurte de timp decât de aspectul strategic al dezvoltării afacerilor economice, au existat și respondenți care se aflau la celălalt capăt. Acestea provin fie din companii mari cu putere financiară, fie din companii mijlocii, dar cu activitate de export.

În ceea ce privește dimensiunile potențialului creativ al României, respondenții sunt de acord cu faptul că antreprenorii români, deși nu prea au multe brevete, au un know-how ridicat, materializate în capacitatea și experiența tehnică, în cunoștințele tehnice și în procedurile pe care le-au transferat și le-au folosit peste ani, dar nesistematic și mai degrabă informal.

Potrivit respondenților, perspectivele pentru atingerea acestor indici vor fi favorabile pentru România, deoarece România este o țară foarte tolerantă, este țara tuturor oportunităților. În timp ce majoritatea antreprenorilor și-au dat seama că, pentru a fi evaluați și comparat în orientările internaționale că managerii ar trebui să urmeze cursuri acreditate. "Problema nu este că românii nu erau și nu sunt oameni creativi, dar că nu au formalizat încă acest domeniu, nu au pus prea mult accent pe înregistrarea mărcilor, pe brevetele de invenții și, prin urmare, avem scoruri mici în clasamentul internațional "a fost o altă opinie general acceptată.

Concluzii

Revenind după această incursiune în literatura de specialitate din acest domeniu până în prezent și având în vedere că intenționăm să construim un instrument pentru obținerea de informații, adică a unui set de indicatori la nivel de companie, prin care să se evalueze gradul de îndeplinire a cerințelor bazată pe cunoaștere și luând în considerare numeroasele aspecte ale situației analizate, am considerat necesară o cercetare cantitativă la nivelul companiilor românești prin metoda chestionarului.

Cercetarea ne-a permis să identificăm modul în care managerii români percep comportamentul organizațional în societatea bazată pe cunoaștere, ne-au permis să înțelegem atributele principale conform cărora comportamentul organizațional este judecat în acest context, ci și să explicăm criteriile care sunt apreciate dimensiunile potențialului creativ al României. Am considerat că este recomandabil să investigăm inițial manageri, care sunt direct responsabili pentru performanțele sau eșecurile companiilor.

Deși majoritatea respondenților au auzit despre societatea bazată pe cunoaștere, ei nu au o imagine foarte clară asupra acestui concept. Mai mult decât atât, a existat o anumită diviziune în sensul că, în opinia lor, mediul academic prin cercetători, institute de cercetare și instituții de învățământ superior trebuie să se ocupe de progresul societății prin dezvoltarea cunoștințelor, în timp ce mediul de afaceri trebuie să îndeplinească cerințele de a depăși efectele negative ale crizei economice. Doar conducătorii companiilor de top au menționat că iau măsuri pentru a îndeplini cerințele impuse de societatea bazată pe cunoaștere.

În ceea ce privește comportamentul organizațional în societatea bazată pe cunoaștere, majoritatea respondenților îl percep ca pe modul în care organizația ar trebui să acționeze, eventual să utilizeze cunoștințe de calculator și de marketing pentru a-și îmbunătăți relațiile cu clienții. În plus, companiile cu cea mai mare cifră de afaceri au menționat că prin comportamentul organizațional în societatea bazată pe cunoaștere înțeleg modul în care compania utilizează cunoașterea pentru profit, dar și pentru a-și spori vizibilitatea.

În acest sens, s-a constatat că unele dintre obiectivele comportamentului organizațional ar trebui să fie cele de a se implica în probleme comunitare, în acțiuni de caritate, dar și în respectarea mediului. Comportamentul strategic este perceput de către respondenți ca fiind capacitatea de a îndeplini obiectivele companiei prin furnizarea de produse sau servicii de calitate.

Majoritatea respondenților percep tehnologia informației și comunicațiilor ca fiind foarte importanți pentru dezvoltarea afacerilor. Câteva dintre răspunsuri au fost despre faptul că în prezent, pentru a exista, companiile trebuie să aibă un site web pentru ca oamenii să cunoască acele companii oriunde în lume.

Că organizațiile trebuie să aibă cât mai mulți angajați care știe să lucreze cu un computer. Cu toate acestea managerii nu au investit în managementul bazat pe cunoștințe, ca urmare a faptului că a fost perioada de criză și abia le-a permis situația financiară să plăteasc taxele și impozitele.

Investițiile în dezvoltarea resurselor umane și stimularea creativității acestora au fost, de asemenea, percepute inegal. Managerii companiilor au declarat că încurajează astfel de comportamente care se concentrează pe preocuparea pentru resursele umane. Cu toate acestea, criza economică a fost ridicată din nou și mediul economic instabil. S-a argumentat că, în această privință, criza a avut de asemenea un efect pozitiv deoarece i-a ajutat să scape de "balast" prin evaluarea mai bună a personalului.

În concluzie, percepția respondenților asupra comportamentului organizațional în societatea bazată pe cunoaștere este strâns legată de nivelul dezvoltării economico-sociale a unei țări, de stabilitatea politică și de relaxarea politicii fiscale. Rezultatele au concluzionat, de asemenea, că în România, când fiecare nou-născut poartă o povară semnificativă a datoriei naționale, este greu să vorbim despre dezvoltarea durabilă și societatea bazată pe cunoaștere.

Concluziile au reflectat de asemenea o dualitate între firmele de top (mai puține în număr) și celelalte. Primii sunt foarte receptivi și interesați în realizarea indicatorilor societății bazate pe cunoaștere, au în vedere o dezvoltare durabilă, încearcă să dezvolte politici mai sofisticate pentru a motiva personalul, politicile de relații publice, responsabilitatea socială, au coduri de etică, au reglementări pe care le respectă pentru protecția mediului etc., în timp ce companiile din această categorie încearcă să supraviețuiască într-un mediu adesea ostil și sunt mai preocupați de obiectivele pe termen scurt, argumentând că sunt conștienți de beneficiile societatea bazată pe cunoaștere, dar lipsa fondurilor și incertitudinea mediului economic îi împiedică să facă progrese în această direcție.

Cu toate acestea, respondenții au fost optimiști în ceea ce privește dezvoltarea României bazată pe economia creativă. Gradul de dezvoltare al companiei determină în mod decisiv realizarea a criteriilor societății bazate pe cunoaștere; aceasta este o altă concluzie a studiului. Cu cât este mai puternică compania, cu atât este mai mare gradul de conformitate. Componenta macro-politică și juridică are, de asemenea, o influență semnificativă. Modificările frecvente ale legislației, instabilitatea acestor medii, povara fiscală excesivă pentru antreprenorii români minimizează atenția pe care o acordă societății bazate pe cunoaștere și economiei creative.

Direcțiile viitoare de cercetare pot aduce îmbunătățiri în raport cu dimensiunile conceptuale ale evaluării și cu atributele specifice comportamentului organizațional orientat spre reputație, în contextul dezvoltării durabile. În acest sens, se pot analiza antecedentele și determinanții reputației și se poate identifica performanța – comportamentul organizațional – relația corporativă.

Bibliografie

Bistriceanu Gheorghe, Boajă Minică – “Sistemul fiscal al României”, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2007;

Celu D. Istorie şi dezvoltare privind contabilitatea din România, Teză de doctorat, ASE, 2004;

Adriana Duțescu, Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, Ghid pentru înțelegerea și aplicarea standardelor internaționale de contabilitate,Ed.Everest, 2001;

Erich A. Helfert D.B.A., Tehnici de analiză financiară, Editura BMT Publishing house, București, 2006;

Feleagă Liliana, Feleagă Niculae, Contabilitate financiară. O abordare europeană şi internaNțională, vol. 1, ediția a II-a, Editura Economică, Bucureşti, 2007;

Feleaga N., Malciu L. Reformă după reformă. Contabilitatea din România in faţa unei noi provocări, Volum I, Eseuri și analiza standardelor IAS-IFRS, Ed. Economică, Bucureşti, 2005;

Feleaga, Niculae, Liliana Malciu, Politici și optiuni contabile – Fair accounting v℮rsus Bad Accounting, Editura Economică, București, 2002;

Groșanu A., Contabilitatea creativă în România, working paper, lucrare prezentată la a treia sesiune de comunicări ştiinţifice a cercetătorilor postdoctorali “Provocările crizei și răspunsurile științei economice”, 2012;

Klemm, A. (2010), Causes, benefits and risks of business tax incentives, Springer Science-Business Media;

Matiş D., Pop A. (coordonatori), Contabilitate financiară, Ediţia a III-a, Editura Casa Cărţii deŞtiinţă, Cluj-Napoca, 2010;

Nicodème, G. (2009), Corporate Income Tax and Economic Distortions, European Commission, Centre Emile Bernheim (Solvay Business School), ECARES (ULB) and CESifo, aprilie 2009;

Nuţă A-C., Consideraţii privind paradisurile… fiscale!, Revista Română de Fiscalitate, Nr. 3,

2008;

Patroi, Dragos, Biris, Gabriel, Controverse actuale in fiscalitate, Editura Ch Beck, Bucuresti, 2011;

Ristea Mihai şi colectiv, Contabilitatea societăţilor comerciale, Editura Universitară, Bucureşti,

2009;

Robu V., Vâlceanu Gh., Georgescu N., Analiza economico-financiară, Ed.Economică, București, 2005;

Şoavă, Georgeta,. Programe aplicative pentru gestiunea afacerilor. Editura PrintXpert, Craiova, 2009;

Ţâţu Lucian – “Fiscalitate: de la lege la practică”, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2007;

Țâțu, L., Dragotă, V., Vintilă, N. (2011), An observation on the effective tax rate for corporate income in Romania;

Visan D, Contabilitatea în comerț exterior, Ed. Economică, București, 1996;

*** Standarde Internaţionale de Raportare Financiară. IFRS-2009, traducere, Editura CECCAR, Bucureşti, 2009;

Vișan D. Sistemul contabil în comerțul exterior, Ed. Economică, București, 1996;

Vorniceanu, Marius, Alexandru Costache, Fiscalitate, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2009;