Recrutarea Si Selectia Persoanelor la Sc Agora Plast Srl

Economie

Recrutarea Si Selectia Persoanelor la Sc Agora Plast Srl

Byadmin ianuarie 1, 2024

Cuprins

Introducere…………………………………………………………………………………………………………………………5

CAPITOLUL I

PREZENTAREA SOCIETĂȚII S.C. AGORA PLAST S.R.L. …………………………………………….6

1.1 Date generale…………………………………………………………………………………………………………………6

1.2 Principalii furnizori de materii prime (pe tipuri de materii prime cu specificarea ponderii în totalul cheltuielilor cu materialul aprovizionat) ………………………………………………………………………6

1.3 Principalii clienți actuali interni și/sau externi,pe grupe de produse/servicii…………………………..7

1.4 Principalii concurenți actuali, pe grupe de produse……………………………………………………………..9

1.5 Analiza SWOT……………………………………………………………………………………………………………..10

CAPITOLUL II

DIAGNOSTICUL ECONOMICO-FINANCIAR AL SOCIETĂȚII COMERCIALE S.C. AGORA PLAST S.R.L………………………………………………………………………………………………………12

2.1 Diagnosticul domeniului financiar……………………………………………………………………………….28

2.1.1 Analiza dinamicii și structurii patrimoniului firmei…………………………………………………..28

2.1.2 Analiza dinamicii și structurii veniturilor și cheltuielilor……………………………………………29

2.1.3 Analiza lichidității și solvabilității………………………………………………………………………….32

2.1.4 Analiza rentabilității……………………………………………………………………………………………..33

2.2 Diagnosticul domeniului comercial………………………………………………………………………………33

2.2.1 Produsele……………………………………………………………………………………………………………..33

2.2.2 Prețul……………………………………………………………………………………………………………………34

2.2.3 Furnizorii, clienții și concurenții……………………………………………………………………………..34

2.2.4 Activitatea promoțională……………………………………………………………………………………….35

CAPITOLUL III

DIAGNOSTICUL DOMENIULUI RESURSELOR UMANE …………………………………………….37

3.1 Structura și dinamica personalului………………………………………………………………………………….37

3.2 Remunerarea și motivarea personalului…………………………………………………………………………..38

3.3 Productivitatea muncii…………………………………………………………………………………………………..39

3.4 Puncte forte și puncte slabe pentru domeniul resurselor umane…………………………………………..40

CAPITOLUL IV

MĂSURI DE EFICIENTIZARE UTILIZĂRII RESURSELOR UMANE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. AGORA PLAST S.R.L. ……………………………………………………………………………….42

Concluzii…………………………………………………………………………………………………………………………..47

Bibliografie……………………………………………………………………………………………………………………….48

Anexe

Introducere

Pentru ca deciziile și acțiunile întreprinse de către subordonați să conducă la realizarea obiectivelor în condiții de eficiență, este necesar ca aceștia să posede, într-o măsură satisfăcătoare, competențe. Acest termen este considerat ca fiind esența contribuției managamentului resurselor umane la strategia întreprinderii.

Competența angajaților în cadrul firmei Agora Plast includ trei caracteristici:

cunoștințe: un mix de cunoștințe tehnice și manageriale;

pricepere: rod al experienței și practicii;

cunoașterea regulilor de conviețuire: expresie a sinergiei potențiale a indivizilor atunci când ei știu ă lucreze în grup.

La nivelul firmei Agora Plast, competențele sunt definite, ca fiind „ combinații pertinente a acestor cunoștinte și deci ca niște capacități, constitute de-a lungul timpului pe care întreprinderea le deține în oamenii care o alcătuiesc".

Iar misiunea de a asigura competențe în firmă revine managementului resurselor umane; prin importanța sa, aceasta misiune capată o dimensiune strategică.

Managementul este o știință. Acest lucru este de necontestat datorită faptului că are un domeniu propriu de referință, are principii proprii și operează cu metode și tehnici specifice. Nu poate atinge rigorile unei științe exacte, fapt pentru care este mai apropiată științelor sociale.

Acest lucru se datorează faptului că managementul pune în valoare cea mai importantă resursă: omul.

Este evident că valoarea resurselor umane din cadrul oricărei unități economice, depășește valoarea celorlalte resurse.

CAPITOLUL I

PREZENTAREA SOCIETĂȚII S.C. AGORA PLAST S.R.L.

1.1 Date generale

Din 1994 firma Agora Plast S.R.L. există pe piața românească și nu numai, cu produse plastice de:

bucătărie;

menaj;

curățenie;

depozitare;

birotică și altele.

Aceste produse sunt fabricate în condiții de certificare ISO 9001:2008, dar și ca distribuitori pentru firme străine de renume.

Clienții societății sunt reprezentați de toate lanțurile multinaționale din România, cele trei magazine Metro Moldova, cât și un număr din ce în ce mai mare de clienți mici și mijlocii din toată țara.

Contact Agora Plast:

Sediu: Șos. București – Târgoviște 12 A, Mogoșoaia, Ilfov

Tel: 021/255.79.31

Fax: 021/255.04.27

E-mail: [anonimizat]

1.2 Principalii furnizori de materii prime (pe tipuri de materii prime cu b#%l!^+a?specificarea ponderii în totalul cheltuielilor cu materialul aprovizionat)

Tabelul 1.1 Principalii furnizori de materii prime

1.3 Principalii clienți actuali interni și/sau externi,pe grupe de produse/servicii

Tabelul 1.2 Principalii clienți

În ceea ce privește Pproduse plastice pentru bucătărie, acestea se adresează în general persoanelor fizice din țară și din străinătate.

În țară ponderea cea mai mare din vânzări o ocupă rețelele: Metro, Penny XXL, Carfour, Kaufland, Cora și Interex. Clienții acestora sunt în general persoane cu venituri medii și mari pentru Metro, Carfour, Interex, Kaufland și cu venituri b#%l!^+a?scăzute în cazul Penny XXL, Mini Max, iar pentru aceste doua tipuri de clienți, firma a dezvoltat produse specifice.

Pentru produsele plastice de menaj există în prezent o cerere foarte mare în țări, precum Turcia, China, Țările Arabe, Japonia, etc.

1.4 Principalii concurenți actuali, pe grupe de produse

a. pentru produse plastice de bucătărie:

S.C. MINEX S.A., București, producător produse plastice pentru bucătărie;

S.C. MIRAZ S.A., importator din Italia;

diverse firme care importă din China.

b. pentru produse plastice de menaj:

firme importatoare din China, etc.

c. pentru produsele de birotică:

NIRAJ ACE Brad Covasna, care produce cantități foarte mari de produse de birotică. Firma lucrează numai pentru export și vinde în țară numai produsele declasate;

NORIS Oradea, produce numai produse de birotică exclusiv pentru clienți din Germania. Produsele declasate și de calitatea a doua sunt vândute în țară sau în Ungaria;

PERIND Oradea;

În rest sunt producători individuali, în special din zona Ilfov, care dețin în atelierele de acasă câte un utilaj. Nu dețin personal angajat și de cele mai multe ori lucrează cu materii prime, după modele și pentru Niraj Ace Brad.

1.5 Analiza SWOT

Tabelul nr. 1.3 Analiza SWOT

!

^+aCAPITOLUL II

DIAGNOSTICUL ECONOMICO-FINANCIAR AL SOCIETĂȚII COMERCIALE S.C. AGORA PLAST S.R.L.

BILANȚ PRESCURTAT

Tabel nr. 2.1

Grafic nr. 2.1 – Bilanț prescurtat

Potrivit datelor de mai sus, activele imobilizate ale firmei Agora Plast au avut o evoluție ascendentă în perioada 2013-2014, de la 1.684.990 de lei în 2013 ajungând la 1.788.736 în 2014. Activele imobilizate au cunoscut o ușoară scădere în 2015 ajungând la 1.718.352.

Activele circulante au avut o evoluție ascendentă în toată perioada analizată și anume: 2.010.210 în anul 2013, 2.030.692 în anul 2014 ajungând la 3.424.460 în anul 2015

În urma situației analizate concluzionăm că firma a înregistrat profit în toată perioada analizată; profitul înregistrat în cadrul firmei, este: 36.540 de lei în 2013, 38.783 lei în 2014 și 147.627 lei în 2015.

Ratele de structură

Ratele de structură ale activului sunt:

Rata activelor imobilizate

Si =

La începutul anului:

Si= = 43,99 %

La sfârșitul anului:

Si= = 31,87 %

Rata imobilizărilor necorporale

Rin=

La începutul anului:

Rin= = 0,87%;

2. La sfârșitul anului:

Rin= = 0,65 %;

Rata imobilizărilor corporale

Ric =

La începutul anului: b#%l!^+a?

Ric= = 42,76 %;

2. La sfârșitul anului:

Rin= = 31,15 %;

Rata imobilizărilor financiare

Rif=

La începutul anului:

Rif= = 0,36 %; b#%l!^+a?

2. La sfârșitul anului:

Rif= = 0,07 %;

Rata activelor circulante

Sa =

La începutul anului:

Sa= = 49,95 %;

2. La sfârșitul anului:

Sa= = 63,51 %;

Rata stocurilor =

La începutul anului:

Rs= = 18,18 %;

2. La sfârșitul anului:

Rs= = 7,09 %;

Rata creanțelor comerciale

Rcc = b#%l!^+a?

La începutul anului:

Rcc= = 19,43 %;

2. La sfârșitul anului:

Rcc= = 15,04 %;

Rata disponibilităților

Rd =

La începutul anului:

Rd= = 5,81 %;

2. La sfârșitul anului:

Rd= = 38,59 %;

Ratele de structură ale pasivului sunt:

Ponderea capitalurilor permanente

Rkp =

Capitaluri permanente = Capitaluri proprii + Datorii ( > 1 an)

La începutul anului:

Kp= 1.011.102+147.184 = 1.158.286 lei;

2. La sfârșitul anului:

Kp= 1.083.571+72.124= 1.155.695 lei;

La începutul anului:

Rkp= = 8,49 %;

2. La sfârșitul anului:

Rkp= = 21,43 %;

Autonomia globală b#%l!^+a?

Ag=

La începutul anului:

Ag= = 24,87 %;

2. La sfârșitul anului:

Ag= = 20,09 %;

Autonomia la termen

At1=

La începutul anului:

At1= = 87,29 %;

2. La sfârșitul anului: b#%l!^+a?

At1= = 93,76 %;

Autonomia la termen

At2=

La începutul anului:

At2= = 14,56 %;

2. La sfârșitul anului:

At2= =6,66 %;

Ponderea datoriilor pe termen scurt =

La începutul anului:

At = = 60,06 %;

2. La sfârșitul anului:

At = = 70,28 %; b#%l!^+a?

Tabel nr. 2.2

Din datele prezentate în tabelul nr. 2.2 se desprind următoarele concluzii:

Structura activului reflectă o creștere a activelor imobilizate, cu aproximativ 30 %, în defavoarea scăderii activelor circulante, ceea ce scade gradul de lichiditate a activelor.

Activele circulante au crescut cu aproximativ 14 %, această crestere fiind datorată îndeosebi disponibilităților și stocurilor.

Structura pasivului arată reducerea ponderii capitalului permanent în favoarea creșterii datoriilor pe termen scurt. Capitalurile permanente au scăzut în proporție de 13 %, datoriile pe termen scurt având o creștere cu 10 %.

Valoarea capitalurilor proprii este mai mare decat valoarea capitalurilor permanente. Ponderea capitalurilor proprii fiind redusă în favoarea datoriilor totale, care au înregistrat o creștere de 3 %.

Fondul de rulment al întreprinderii

Fondul de rulment financiar

FRF = (Active circulante + Cheltuieli în avans) –

(Datorii pe termen scurt + Venituri în avans SOCIETĂȚII COMERCIALE S.C. AGORA PLAST S.R.L.

BILANȚ PRESCURTAT

Tabel nr. 2.1

Grafic nr. 2.1 – Bilanț prescurtat

Potrivit datelor de mai sus, activele imobilizate ale firmei Agora Plast au avut o evoluție ascendentă în perioada 2013-2014, de la 1.684.990 de lei în 2013 ajungând la 1.788.736 în 2014. Activele imobilizate au cunoscut o ușoară scădere în 2015 ajungând la 1.718.352.

Activele circulante au avut o evoluție ascendentă în toată perioada analizată și anume: 2.010.210 în anul 2013, 2.030.692 în anul 2014 ajungând la 3.424.460 în anul 2015

În urma situației analizate concluzionăm că firma a înregistrat profit în toată perioada analizată; profitul înregistrat în cadrul firmei, este: 36.540 de lei în 2013, 38.783 lei în 2014 și 147.627 lei în 2015.

Ratele de structură

Ratele de structură ale activului sunt:

Rata activelor imobilizate

Si =

La începutul anului:

Si= = 43,99 %

La sfârșitul anului:

Si= = 31,87 %

Rata imobilizărilor necorporale

Rin=

La începutul anului:

Rin= = 0,87%;

2. La sfârșitul anului:

Rin= = 0,65 %;

Rata imobilizărilor corporale

Ric =

La începutul anului: b#%l!^+a?

Ric= = 42,76 %;

2. La sfârșitul anului:

Rin= = 31,15 %;

Rata imobilizărilor financiare

Rif=

La începutul anului:

Rif= = 0,36 %; b#%l!^+a?

2. La sfârșitul anului:

Rif= = 0,07 %;

Rata activelor circulante

Sa =

La începutul anului:

Sa= = 49,95 %;

2. La sfârșitul anului:

Sa= = 63,51 %;

Rata stocurilor =

La începutul anului:

Rs= = 18,18 %;

2. La sfârșitul anului:

Rs= = 7,09 %;

Rata creanțelor comerciale

Rcc = b#%l!^+a?

La începutul anului:

Rcc= = 19,43 %;

2. La sfârșitul anului:

Rcc= = 15,04 %;

Rata disponibilităților

Rd =

La începutul anului:

Rd= = 5,81 %;

2. La sfârșitul anului:

Rd= = 38,59 %;

Ratele de structură ale pasivului sunt:

Ponderea capitalurilor permanente

Rkp =

Capitaluri permanente = Capitaluri proprii + Datorii ( > 1 an)

La începutul anului:

Kp= 1.011.102+147.184 = 1.158.286 lei;

2. La sfârșitul anului:

Kp= 1.083.571+72.124= 1.155.695 lei;

La începutul anului:

Rkp= = 8,49 %;

2. La sfârșitul anului:

Rkp= = 21,43 %;

Autonomia globală b#%l!^+a?

Ag=

La începutul anului:

Ag= = 24,87 %;

2. La sfârșitul anului:

Ag= = 20,09 %;

Autonomia la termen

At1=

La începutul anului:

At1= = 87,29 %;

2. La sfârșitul anului: b#%l!^+a?

At1= = 93,76 %;

Autonomia la termen

At2=

La începutul anului:

At2= = 14,56 %;

2. La sfârșitul anului:

At2= =6,66 %;

Ponderea datoriilor pe termen scurt =

La începutul anului:

At = = 60,06 %;

2. La sfârșitul anului:

At = = 70,28 %; b#%l!^+a?

Tabel nr. 2.2

Din datele prezentate în tabelul nr. 2.2 se desprind următoarele concluzii:

Structura activului reflectă o creștere a activelor imobilizate, cu aproximativ 30 %, în defavoarea scăderii activelor circulante, ceea ce scade gradul de lichiditate a activelor.

Activele circulante au crescut cu aproximativ 14 %, această crestere fiind datorată îndeosebi disponibilităților și stocurilor.

Structura pasivului arată reducerea ponderii capitalului permanent în favoarea creșterii datoriilor pe termen scurt. Capitalurile permanente au scăzut în proporție de 13 %, datoriile pe termen scurt având o creștere cu 10 %.

Valoarea capitalurilor proprii este mai mare decat valoarea capitalurilor permanente. Ponderea capitalurilor proprii fiind redusă în favoarea datoriilor totale, care au înregistrat o creștere de 3 %.

Fondul de rulment al întreprinderii

Fondul de rulment financiar

FRF = (Active circulante + Cheltuieli în avans) –

(Datorii pe termen scurt + Venituri în avans)

1. La începutul anului: b#%l!^+a?

FRF= ( 2.030.692+246.392) – ( 2.442.083+465.451) = – 630.450 lei;

2. La sfârșitul anului:

FRF=(3.424.460+248.954)–(3.789.417+446.654)= – 562.657 lei;

Fond de rulment propriu

FRP = Capitaluri proprii – Active imobilizate nete

1. La începutul anului:

FRP = 1.011.102 – 1.788.736 = – 777.634 lei

2. La sfârșitul anului:

FRP = 1.083.571 – 1.718.352 = – 634.781 lei;

Fond de rulment împrumutat

FRI = FRF – FRP

1. La începutul anului:

FRP = (- 630.450 ) – (- 777.634) = 147.184 lei;

2. La sfârșitul anului:

FRP = (- 562.657 ) – (-634.781 ) =72.124 lei;

Fond de rulment financiar

FRF = (Total active – Datorii curente) – Active imobilizate = F – A

1. La începutul anului: b#%l!^+a?

FRF = 1.623.737 – 1.788.736 = – 164.999 lei

2. La sfârșitul anului:

FRF = 1.602.349 – 1.718.352 = – 116.003 lei

Tabel nr. 2.3

Analiza datelor din tabelul nr. 2.3 conduce la următoarele concluzii:

Fondul de rulment negativ, dar în crestere reflectă o evoluție nesigură a marjei de securitate a întreprinderii.

Cresterea fondului de rulment este consecința unor decalaje între ritmurile de creștere a elementelor luate în calculul fondului de rulment financiar și atestă existența unui echilibru financiar precar pe termen lung și pe termen scurt.

Având în vedere că pentru aprecierea nivelului fondului de rulment teoria economică recomandă analiza în corelație cu specificul sectorului de activitate și că pentru întreprinderile industriale fără probleme specifice legate de stocuri, cum este cazul întreprinderii analizate, care se încadrează în termene de producție normale, se apreciază că fondul de rulment normal reprezintă 10% din cifra de afaceri sau 20% din activul circulant.

Se constată existența unui fond de rulment propriu negativ dar în crestere, și respectiv, un fond de rulment străin în scădere însă pozitiv, aspect care exprimă faptul că echilibrul financiar este asigurat în foarte mică măsură din capitaluri proprii, reflectând totodată b#%l!^+a?un grad de autonomie financiară foarte scăzut.

Necesarul de fond de rulment al întreprinderii ( NFR)

NFR = (Active circulante + Cheltuieli în avans – Casa și conturi la bănci) –

(Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de timp de 1 an + Credite bancare + Venituri în avans)

1. La începutul anului:

NFR = (2.030.692 + 246.392 – 236.086) – (2.442.083 + 0 + 465.451)

= – 866.536 lei;

2. La sfârșitul anului:

NFR = (3.424.460+248.954– 2.080.906) – (3.789.417 + 0 + 446.654)

= – 2.643.563 lei;

Tabel nr. 2.4

Concluzia care se desprinde din tabelul nr. 2.4 este următoarea:

Necesarul de fond de rulment negativ și în scădere se datorează creșterii mai rapide a datoriilor și cheltuielilor în avans față de activele circulante și disponibilităților bănești.

Trezoreria netă a întreprinderii (TN) b#%l!^+a?

TN = FRF – NFR

1. La începutul anului:

TN = (- 164.999 ) – ( – 866.536 )= 701.537 lei;

2. La sfârșitul anului:

TN =( – 116.003) – (- 2.643.563)= 2.527.560 lei;

TN = disponibilități – credite de trezorerie

1. La începutul anului:

TN = 236.086 – 0 = 236.086 lei;

2. La sfârșitul anului:

TN = = 2.080.906– 0 = = 2.080.906lei;

TN = active circulante, respectiv datorii curente nete (E) – NFR

1. La începutul anului:

TN = ( – 164.999 ) – (- 866.536 )= 701.537 lei;

2. La sfârșitul anului:

TN = ( – 116.003 ) – (- 2.643.563 ) = 2.527.560 lei;

Tabel nr. 2.5

Datele din tabelul nr. 2.5 conduc la următoarele concluzii:

1. Trezoreria netă este pozitivă și în creștere, pentru toate variantele de calcul, ceea ce reflectă decalajul dintre ritmul superior de scădere a fondului de rulment financiar comparativ cu scăderea necesarului de fond de rulment.

2. Creșterea trezoreriei nete se datorează și reducerii activelor circulante, respectiv a datoriilor curente nete.

3. În cazul de față trezoreria netă este identică cu disponibilitățile bănești (trezoreria activă) ca urmare a inexistenței creditelor bancare de trezorerie (trezoreria pasivă).

4. Valoarea pozitivă a trezoreriei nete, impune abordarea cauzelor care pot produce dezechilibre ce se reflectă în valoarea pozitivă sau negativă a trezoreriei.

Ratele de sinteză:

Rata de finanțare stabilă a imobilizărilor ( Rfsi):

Rfsi =

1. La începutul anului:

Rfsi= = 0,65

2. La sfârșitul anului:

Rfsi= = 0,67;

Rata de finanțare din resurse proprii ( Rfrp )

Rfrp=

1. La începutul anului:

Rfrp= = 0,57

2. La sfârșitul anului:

Rfrp= = 0,63;

Rata de finanțare di resurse străine ( Rfrs )

Rfrs=

1. La începutul anului:

Rfrp= = 0,08;

2. La sfârșitul anului:

Rfrp= = 0,04; b#%l!^+a?

Rata de lichiditate generală ( Rlg )

Rlg=

1. La începutul anului:

Rlg= = 0,83;

2. La sfârșitul anului:

Rlg= = 0,90;

Rata de lichiditate relativă ( Rlr )

Rlr=

1. La începutul anului:

Rlr= = 0,53;

2. La sfârșitul anului:

Rlr= = 0,80

Rata de lichiditate imediată ( Rli )

Rli=

1. La începutul anului:

Rlg= = 0,09;

2. La sfârșitul anului:

Rlg= = 0,55

Tabel nr. 2.6

În urma analizei datelor din tabelul nr. 2.6 se pot desprinde următoarele concluzii:

Valorile subunitare și în crestere ale ratei de finanțare stabilă a imobilizărilor, a ratei de finantare din resurse proprii, a ratei de lichiditate general, confirmă marja de insecuritate consecutivă fondului de rulment negativ crescător, dar cu o dinamică inferioară imobilizărilor nete.

Valoarea subunitară a ratei de lichiditate generală confirmă echilibrul financiar scazut pe termen scurt.

Valorile subunitare ale ratei de lichiditate redusă și imediată reflectă capacitatea scăzută de a face față datoriilor pe termen scurt.

Valorile subunitare ale ratei de lichiditate reletivă și imediată reflectă capacitatea scăzută de a face față datoriilor pe termen scurt.

Principalele rate de rotație a posturilor din bilanț:

Numărul de rotații ale activelor:

Na = rotații

1. La începutul anului:

Na= = 1,669rotații;

2. La sfârșitul anului:

Na= = 1,125 rotații;

Durata unei rotații:

Da = zile/rotație T = 360 zile

1. La începutul anului:

Da= = 215,69 zile/rotație;

2. La sfârșitul anului:

Da= = 320 zile/rotație; b#%l!^+a?

Numărul de rotații capitaluri proprii:

Nc = rotații

1. La începutul anului:

Nc= = 6,712 rotații;

2. La sfârșitul anului:

Nc= = 5,59 rotații;

Durata unei rotații:

Dc = zile/rotație

1. La începutul anului:

Dc= = 53,64 zile/rotație;

2. La sfârșitul anului:

Dc= = 64,40 zile/rotație;

Numărul de rotații active circulante:

Nac = rotații

1. La începutul anului:

Nac= = 3,342rotații;

2. La sfârșitul anului:

Nac= = 1,771 rotații;

Durata unei rotații:

Dac = zile/rotație

1. La începutul anului:

Dac= = 107,72 zile/rotație;

2. La sfârșitul anului:

Dac= = 203,27 zile/rotație;

Numărul de rotații ale stocurilor:

Ns = rotații

1. La începutul anului:

Ns= = 9,18 rotații;

2. La sfârșitul anului:

Ns= = 15,869 rotații;

Durata unei rotații:

Ds = zile/rotație

1. La începutul anului:

Ds= = 39,22 zile/rotație;

2. La sfârșitul anului:

Ds= = 22,69 zile/rotație;

Numărul de rotații ale creanțelor:

Ncr = rotații

1. La începutul anului:

Ncr= = 8,589 rotații;

2. La sfârșitul anului:

Ncr= = 7,479 rotații;

Durata unei rotații:

Dcr = zile/rotație

1. La începutul anului:

Dcr= = 41,91 zile/rotație; b#%l!^+a?

2. La sfârșitul anului:

Dcr= = 48,13 zile/rotație;

Numărul de rotații ale furnizorilor:

Nf = rotații

1. La începutul anului:

Nf= = 2,732 rotații;

2. La sfârșitul anului:

Nf= = 1,446 rotații;

Durata unei rotații:

Df = zile/rotație

1. La începutul anului:

Df= = 131,77 zile/rotație;

2. La sfârșitul anului:

Df= = 248,96 zile/rotație;

Numărul de rotații ale datoriilor:

Ndat = rotații

1. La începutul anului:

Ndat= = 2,621 rotații;

2. La sfârșitul anului:

Ndat= = 1,570 rotații;

Durata unei rotații:

Ddat = zile/rotație

1. La începutul anului:

Ddat= = 137,35 zile/rotație;

2. La sfârșitul anului:

Ddat= = 229,29 zile/rotație;

Tabel nr. 2.7

Din tabelul nr. 2.7 se constată următoarele:

Numărul de rotații ale posturilor de bilanț au cunoscut modificări în sensul reducerii (activele, capitalurile proprii, activele circulante, creanțele, furnizorii, datoriile) și respectiv creșteri (stocurile).

Astfel, reducerile au condus la creșterea duratelor de rotație

Termenul de recuperare a creanțelor este superior termenului de plată a furnizorilor, iar ambele durate au înregistrat reduceri, ceea ce arată că plățile se derulează mai repede decât încasările.

b#%l!^+a?

2.1 Diagnosticul domeniului financiar

2.1.1 Analiza dinamicii și structurii patrimoniului firmei

Activul firmei reflectă în expresie valorică mărimea mijloacelor economice folosite în activitatea întreprinderii. În cadrul activului, elementele de active sunt grupate în funcție de modul de valorificare și gradul de lichiditate,în active fixe(imobilizări) și active circulante.

Evoluția activului și pasivului la Agora plast în perioada analizată( anii 2011-2013) este prezentată sub forma de tabel ( vezi anexa nr. 1)

Din tabel se poate observa ca activele totale au înregistrat o creștere continuă în perioada 2011-2013.

Evoluția ascendentă a activelor totale pe ansamblul perioadei este determinată atât de evoluția activelor imobilizate, cât și de fluctuația activelor circulante, în mod concret a stocurilor, creanțelor și disponibilităților, constând în alternanța perioadelor de creșteri și de scăderi de la un an la altul.

Analiza pasivului indică, în expresie valorică, mărimea surselor de finanțare a mijloacelor economice deținute de societate.

În cadrul pasivului, elementele sunt grupate în funcție de căile de formare a surselor de finanțare (proprii și străine) și gradul lor de exigibilitate (permanente și curente).

În perioada 2011-2013 evoluția pasivelor totale a avut o tendință crescătoare. Această creștere a datoriilor pe termen lung se datorează unor credite pe termen lung făcute de societate pentru achiziționarea unor instalații și utilaje folosite în procesul de producție.

De asemenea se poate observa evoluția capitalurilor proprii ale societății care înregistrează o scădere de 59% în anul 2012 față de 2011, dar apoi o creștere bruscă în anii următori. Această creștere a capitalurilor proprii reprezintă o situație favorabilă pentru societate deoarece se referă la creșterea surselor de finanțare.

2.1.2 Analiza dinamicii și structurii veniturilor și cheltuielilor

Activitățile desfășurate de către o firma sunt consumatoare de resurse și producătoare de rezultate. Pe plan economico-financiar, utilizările resurselor sunt exprimate prin cheltuieli, iar rezultatele obținute, că urmare a consumării resurselor, prin venituri. Aceste elemente sunt reflectate contabil prin intermediul conturilor de cheltuieli, respectiv de venituri. Analiza dinamicii și structurii veniturilor și cheltuielilor se efectuează prin metodă indicilor, pentru dinamică, respectiv a ratelor, pentru structura.

Așa cum se observă în tabelul nr. 2.10 (vezi anexa nr. 1), cheltuielile din cadrul firmei au avut un trend ascendent în perioada 2011-2012, urmând apoi unul descendent, în anul 2013. În toți cei trei ani, cheltuielile de exploatare au avut o pondere mai mare în totalul cheltuielilor, datorită faptului că cheltuielile de exploatare susțin în primul rând activitatea de producție. Acest tip de categorii a înregistrat la rândul lui, unele fluctuații, de-a lungul celor trei ani, astfel că în anul 2013 față de 2011, au scăzut cu aproximativ 54%, ceea ce denotă o mai bună rețea de furnizori, firma reușind să-și procure materiile prime la un preț avantajos. În cazul acesta, trebuie avut în vedere faptul că nu tot ce e ieftin e și bun. Vom putea observă ulterior dacă produsele și-au păstrat calitatea anterioară.

Pentru a afla în ce fel au evoluat veniturile firmei în perioada analizată, se calculează, pentru fiecare categorie de venituri indici (vezi anexa nr.1, tabel 2.11).

Analizand datele din tabelul nr.3.4, se constată o scădere a veniturilor firmei, anul 2013 înregistrând un venit cu 52% mai mic față de anul 2011, această scădere fiind influențată în primul rând de scăderea veniturilor din exploatare cu 54% și a celor financiare cu 45%. Se constată așadar că gasirea unor materii prime mai ieftine nu aduce întotdeauna un venit mai mare, datorită calității acestora care lasă de dorit.

în cadrul cheltuielilor de exploatare, s-a dorit o cercetare mai amănunțită a cauzelor pentru care s-a înregistrat o scădere a acestora.

Astfel, s-au realizat urmăoarele grafice :

Figura nr. 2.2: Structura categoriilor de cheltuieli în totalul cheltuielilor de exploatare în anul 2011

b#%l!^+a?

Figura nr. 2.3: Structura categoriilor de cheltuieli în totalul cheltuielilor de exploatare în anul 2012

Figura nr. 2.4: Structura categoriilor de cheltuieli în totalul cheltuielilor de exploatare în anul 2013

În cazul de față, se observă că ponderea cheltuielilor materiale în totalul cheltuielilor este cea mai mare, cu anumite fluctuații, care influențează în mod prioritar suma totală a cheltuielilor. Apoi cheltuielile cu personalul reflectă o influență importantă, acestea scăzând totuși din anul 2011 pana în 2013, datorită disponibilizărilor făcute în decursul celor 2 ani. Cheltuielile privind mărfurile au cunoscut, de asemenea, fluctuații, în principal datorită modificării prețului carburantului.

În cazul cheltuielilor financiare, s-a înregistrat, de asemenea, o scădere în anul 2013 față de 2011 de 45%, aceasta fiind explicate prin achitarea creditului bancar obținut pentru retehnologizarea liniei de producție.

Prin urmare, cheltuielile totale din cadrul firmei au scăzut cu 65% în anul 2012 față de 2011 și cu 52% în anul 2013 față de 2006, datorită scăderii celor două tipuri de cheltuieli din structura acestora: de exploatare și financiare.

În cadrul veniturilor de exploatare, s-a dorit o cercetare mai amănunțită a cauzelor pentru care s-a înregistrat o scădere a acestora. Astfel, s-au realizat următoarele grafice :

Figura nr.2.5: Ponderea categoriilor de venituri in totalul veniturilor de exploatare în perioada 2011-2013

Figura nr 2.6: Ponderea cifrei de afaceri în totalul veniturilor din exploatare în anul 2011

b#%l!^+a?

Conform acestora, ponderea cea mai mare în totalul veniturilor din exploatare o are cifra de afaceri, în toti cei trei ani, lucru firesc, având în vedere activitatea principală a firmei Agora plast. Pe de altă parte, însă, în anul 2013 cifra de afaceri a constituit un procent mai mic decât în anii anteriori din totalul veniturilor, cauza principală fiind veniturile din producția stocată a firmei, care în 2013 a fost cu 60% mai mică, lucru relativ bun, ținând cont de faptul că dacă nu există stocuri, înseamnă că au existat vânzări. Iată, deci, motivul pentru care veniturile din producția vândutaă au fost mereu în crestere, în 2013 cu 34% mai mari decât în 2011.

2.1.3 Analiza lichidității și solvabilității

Lichiditatea se referă la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transformă în bani. Lichiditatea patrimonială se determina că raport între elementele din active și elementele din pasiv. Raportul trebuie să fie supraunitar, situație ce reflectă o anumită doză de siguranță pentru acordarea de noi credite.

Solvabilitatea se referă la capacitatea firmei de a face față obligațiilor sale bănești, de a-și onora plățile la termenele scadente. În acest caz, intervine comparația dintre elementele de active și cele de pasiv, respectiv disponibilități și obligații.

Indicatorii de lichiditate și solvabilitate calculate la Agora plast sunt prezentați în tabelul 3.7 (vezi anexa nr.1).

Rata lichidității imediate-reflectă capacitatea firmei de a-și onora datoriile pe termen scurt din disponibilități-are valori oscilante între 0.04 în anul 2011,după care scade la 0.01 în 2012 și crește la 0.02 în 2013.

Rata lichidității parțiale reflectă capacitatea firmei de a-și acoperi datoriile pe termen scurt fără că nivelul stocurilor să fie afectat,folosind mai exact că sursă disponibilitățile de care dispune,dar și creanțele. Nivelul acestui indicator are de asemenea valori fluctuante:0.52 în 2011, 0.81 în 2012,după care scade la 0.64 în 2013. Întrucât nivelul acestui indicator se situează sub nivelul testului limita de situație favorabilă(2-2.5), rezultă că Agora plast are dificultăți în a-și onora datoriile pe termen scurt.

Rata datoriilor exprimă capacitatea unei întreprinderi de a-și onora obligațiile față de terți pe seama activelor sale. Având în vedere că nivelul acestui indicator trebuie să fie peste 35% pentru a fi considerat satisfăcător pentru firma, putem spune că societatea își poate onora datoriile față de terți pe seama activelor sale.

2.1.4 Analiza rentabilității b#%l!^+a?

Datele din tabelul nr. 3.8 (vezi anexa nr 2) conduc la următoarele concluzii:

Scăderea marjei comerciale cu 501.160 lei ( 62,26 ) a fost o consecință a scaderii volumului vânzărilor de mărfuri la sfârșitul anului 2013

Scăderea a cifrei de afaceri nete cu 722.675lei (10,65% ) s-a datorat scaderii producției vândute.

Scăderea valorii adăugate cu 1.382.202 lei (16,36) a rezultat în urma scăderii rapide a producției exercițiului față de consumuri .

Scăderea excedentului brut de exploatare cu 99.720 lei ( 1,78 % ) s-a datorat scaderii valorii adăugate pe seama altor impozite și taxe și pe seama cheltuielilor cu personalul.

Creșterea rezultatului din exploatare cu 826.597 lei ( 3,26 % ) s-a datorat creșterii lente a excedentului brut din exploatare și scăderii altor cheltuieli de exploatare.

Creșterea rezultatului financiar se prezintă drept urmare a faptului că veniturile financiare au crescut într-un ritm mai lent față de creșterea cheltuielilor financiare.

Cresterrea rezultatului curent cu 126.466 lei s-a datorat creșterii rezultatului din exploatare și cresterii rezultatului financiar.

Rezultatul net contabil al exercițiului a crescut cu 108.844 lei ( 280,65% ) față de începutul anului 2013.

2.2 Diagnosticul domeniului comercial

2.2.1 Produsele

Nomenclatorul de produse al firmei Agora Plast format din produse plastice de:

bucătărie;

menaj;

curățenie;

depozitare;

birotică și altele.

2.2.2 Prețul

Preturile practicate de societate nu sunt mici, pentru a se putea obține profit, dar nici prea mari, pentru a se putea atrage cumpărătorii. Costurile de producție marchează limita minimă a prețului, iar valoarea produsului, așa cum este ea percepută de consumator, reprezintă limita maximă. Pentru a putea determina prețul optim, firma trebuie să ia în calcul prețurile concurenților, precum și alți factori interni și externi.

Compania își stabilește prețurile utilizând o metodă bazată pe costuri, dar totodată ținând cont de prețurile concurenților și de percepțiile consumatorilor.

2.2.3 Furnizorii, clienții și concurenții

Furnizorii sunt organizațiile și indivizii care oferă firmei resursele necesare pentru a realiza produse sau servicii în baza unor relații de vânzare-cumpărare.

Ei pot influența în mare măsură marketingul prin dimensiunile și calitatea ofertei, prețurile cerute, practicile comerciale utilizate, localizare geografică.

Specialiștii de marketing ai firmei trebuie să monitorizeze activitatea furnizorilor, deoarece problemele acestora, nerezolvate la timp, pot produce grave perturbări în producția proprie și implicit la creșterea costurilor produselor, cu consecințe dramatice în planul profitabilității.

Clienții firmei sunt reprezentați de peste 30 de societăți comerciale.

Clienții alcătuiesc cercul agenților economici (firme și instituții) și al persoanelor individuale cărora le sunt adresate produsele întreprinderii – constituie cea mai importantă componentă a micromediului.

Componenții clientelei firmei sunt grupați după natura lor în grupuri omogene care pot forma:

Piețele consumatorului-formate din indivizi și gospodării ce cumpără bunurile și serviciile pentru consum personal;

Piețele industriale-organizații ce cumpără bunuri și servicii pentru prelucrare în continuare sau pentru utilizare în procesul de producție;

Piețele de distribuție-sunt alcătuite din organizații ce cumpără bunuri și servicii din dorința de a le revinde cu profit;

Piețele guvernamentale-formate din cumpărători organisme publice;

Concurenții sunt firme similare care urmăresc să satisfacă aceleași nevoi ale clienților, fiind percepute de consumatori ca alternative pentru satisfacerea nevoilor lor.

Pentru a-și elabora eficient strategiile de marketing, firmele trebuie să afle cât mai multe informații despre concurentul lor.

Managerii trebuie să compare permanent propriile produse, prețuri,canale de distribuție și promovare cu cele ale concurenților. În acest fel, firma poate descoperi zone de avantaj și dezavantaj concurențial. b#%l!^+a?

Societatea Kanimpex prin profilul său de activitate își desfășoară activitatea într-un mediu concurențial deosebit de activ.

De asemenea, numeroși întreprinzători mici, mai adaptabili la cerințele pieței reprezintă un factor concurențial considerabil.

2.2.4 Activitatea promoțională

Publicitatea este o variabilă importantă a politicii promoționale a firmei Agora Plast, ea reprezentând unul din mijloacele cele mai utilizate în activitățile de piață.

Firma Agora Plast folosește publicitatea pentru a transmite publicului mesaje referitoare la ea însăși, la produsele și serviciile ei, cu scopul de a determina un răspuns din partea acestuia. Ca marea majoritate a firmelor mari și firma Agora Plast a apelat la o agenție specializată de publicitate-With us forever!

Primul spot TV Agora Plast a fost unul de imagine care promova atât valorile intrinseci ale brandului cât și proprietățile produselor.

Promovarea vânzărilor reprezintă pentru compania Agora Plast acordarea de stimulente pe termen scurt, în plus față de avantajele oferite de produsele pe care le dețin, cu scopul de a încuraja achiziția sau vânzarea acestora.

Tehnicile de promovare a vânzărilor servesc scopului de completare a acțiunilor publicitare, contribuind astfel la integrarea și întărirea imaginii și prestigiul firmei în cadrul mediului sau socio-economic în cadrul pieței.

Obiectivele acestor campanii publicitare în cadrul companiei Agora Plast sunt: Întărirea loialității față de marcă, creșterea vânzărilor la unele produse, atragerea de noi clienți, contracararea concurenților.

Activitățile de vânzări promoționale sunt direcționate către: clienții existenți ai firmei, clienții firmelor concurente, persoanelor care nu consumă în mod current produsele firmei Agora Plast.

Dacă publicitatea oferă motivele necesare cumpărării unui produs sau serviciu, promovarea vânzărilor le oferă pe cele care stau la baza vânzării imediate a acesteia.

Promovarea orientate spre consumator cuprinde reduceri de prețuri, cupoane, premii, concursuri și altele.

Promovarea comercială include o varietate de mijloace respective credite, servicii gratuite, instruire, mostre gratuite, rabaturi pentru cantități mari, rabaturi pentru plata timpurie, posibilitatea returnării mărfii cât și prime de fidelitate.

Promovarea orientată spre forța de vânzare cuprinde prime, comisioane, concursuri.

În general, acțiunile de promovare a vânzărilor trebuie să fie orientate spre atragerea preferințelor consumatorilor.

Va trebui ca ele să comunice poziția ocupată de produs în cadrul pieței și să conțină un mesaj care să îndemne la achiziționarea lui.

Ideal ar fi ca obiectivul să-l reprezinte crearea unei cereri de consum pe termen lung, nu doar trecerea temporară de la utilizarea unei mărci la alta.

Relațiile publice reprezintă o altă tehnică de promovare în masă a produselor. Ea presupune stabilirea unor relații bune cu diferite organisme publice, prin obținerea unei publicități favorabile din partea acestora,crearea unei imagini de firmă corespunzătoare și preîntâmpinarea sau dezmințirea zvonurilor și a știrilor nefavorabile.

Firma Agora Plast folosește mai multe instrumente specific relațiilor publice: relațiile cu presa. Difuzarea de informații importante prin mijloacele de comunicare, cu scopul de a atrage atenția către un produs sau un serviciu; reclama produselor. Promovarea anumitor produse; comunicațiile firmei. Realizarea unor comunicații interne și externe cu scopul de a face

cunoscută firma; lobby-ul. Stabilirea unor legături cu legiuitorii și cu funcționarii de stat, în vederea

promovării sau anulării legislației și reglementărilor; consultanță. Recomandările conducerii în legătură cu problemele societății, atitudinea și

imaginea firmei.

CAPITOLUL III

DIAGNOSTICUL DOMENIULUI RESURSELOR UMANE

3.1 Structura și dinamica personalului

Este cunoscut faptul că orice întreprindere are prin funcțiunile sale și pe cea de personal care cuprinde numeroase activități. În cazul întreprinderilor moderne, cum este cazul și la Agora Plast și în contextul perfecționării managementului, având în vedere contribuția sa la îmbunătățirea performanțelor economice ale acestora, funcțiunea de personal cunoaște o abordare nouă, pornind de la rolul deosebit care revine resurselor umane în orice organizație. Se urmărește pe de-o parte asigurarea aportului acestora la realizarea obiectivelor întreprinderii, iar pe de altă parte, dezvoltarea lor sub diverse aspecte.

Se apreciază că resursele umane reprezintă una din cele mai importante investiții ale întreprinderii: este vorba de un capital aparte, care prin activitatea sa, prin comportament și creativitate, poate contribui în mod decisiv la succesul unei întreprinderi, oferindu-i o poziție avantajoasă în competiția în care se află cu întreprinderi similare.

Conducerea societății Agora Plast acordă o importanță deosebită selectării forței de muncă, pregătirii acesteia, asigurării condițiilor corespunzătoare de lucru și măsurării gradului de satisfacție a personalului.

Astfel, în urma unui număr însemnat de angajări, în anul 2014 s-a atins un efectiv de personal de 60 de angajați.

Structura organizatorică a societății. Aceasta poate fi considerată drept scheletul firmei. Este definită ca fiind ansamblul persoanelor, subdiviziunilor organizatorice și al relațiilor dintre acestea, astfel constituite încât să asigure premisele organizatorice adecvate realizării obiectivelor prestabilite.

În ansamblul ei structura organizatorică prezintă două mari părți: structura de conducere (funcțională) și structura de producție(operațională). Structura de conducere reunește ansamblul persoanelor, compartimentelor și relațiilor organizaționale astfel constituite încât să asigure condițiile economice, tehnice și de personal necesare desfășurării proceselor de execuție. Managementul societății, utlizând metode (comunicare directă, comunicare indirectă) și mijloace de comunicare specifice (verbale, vizuale, ședințe de analiză) asigura transmiterea necesarului de informații către salariații organizației în așa fel încât aceștia să contribuie la îndeplinirea obiectivelor organizației.

Căile de comunicare stabilite intern acoperă transmitera informațiilor de la conducere către executanți(comunicare de sus în jos), de la executanți spre conducere(comunicarea de jos în sus), precum și comunicarea între diferite funcții organizatorice situate pe aceleași nivele organizatorice (comunicarea pe orizontală).

Total personal: 60

Tabel NR. 3.1 – Total personal firma Agora Plast anul 2014

Analiza activității economico-financiare constituie o etapă de mare importanță și complexitate în procesul de fundamentare și elaborare a strategiei firmei, dat fiind faptul că, prin intermediul său, se realizează o ’’radiografie’’ completă a firmei fapt ce permite identificarea punctelor forte, a punctelor slabe și a cauzelor care le generează. În cadrul său, diagnosticul economic-financiar este o etapă deosebit de importantă care permite managerilor formularea unor judecați de valoare calitative și/sau cantitative privind starea, dinamica și perspectivele societății pe care o conduc.

Necesitatea cunoașterii situației economice a firmei Agora Plast în vederea elaborării unor măsuri de eficientizare a activității implică folosirea mijloacelor de investigare ale analizei economic-financiare.

Pentru această analiză se folosesc date din bilanțurile contabile din anii 2011-2013.

3.2 Remunerarea și motivarea personalului

Programul de lucru al unității de producție a Agora Plast este organizat conform tabelului următor. În cazul secției de producție, programul de lucru se poate prelungi și în schimbul 2,în funcție de volumul comenzilor.

Programul de lucru la Agora Plast Tabel 3.14

Pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal, precum și cele lucrate în zilele de sâmbătă, duminică și de sărbători legale, personalului societății îi este acordat timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile.

Prezența în secția de producție se realizează cu ajutorul fișelor de pontaj colective zilnice.

În cadrul societății se practică următoarele sisteme de salarizare:

– sistemul de salarizare în acord direct pe baza normei de timp pentru muncitorii direct productivi;

– sistemul de salarizare în regie pentru personalul de conducere, tehnic și administrativ și pentru muncitorii indirect productivi;

Adaosurile și sporurile de care beneficiază personalul societății sunt următoarele:

– participarea la profit, într-o cotă care este stabilită anual de Consiliul de administrație:

– sporul pentru vechime în muncă se acordă pe două tranșe de vechime, și anume: 3% pentru vechimea cuprinsă între 2-5 ani și 6% pentru vechimea cuprinsă între 5-10 ani; b#%l!^+a?

O altă formă de retribuție a personalului o constituie acordarea lunară de tichete de masă.

3.3 Productivitatea muncii

În tabelul următor este evidențiată prin analiză comparativă a evoluției numărului de salariați cu evoluția cifrei de afaceri, respectiv productivitatea muncii calculată ca raport între cifra de afaceri și numărul de salariați (în perioada 2013-2015).

Tabel nr.3.15 Productivitatea muncii la Agora Plast în perioada 2013-2015

Analizând datele de mai sus se poate observa dinamica numărului de salariați este inferioară dinamicii cifrei de afaceri ceea ce duce la creșterea productivității muncii.Se poate observa de asemenea că ritmul de creștere al cifrei de afaceri s-a redus extrem de mult în perioada 2014-2015 faă de perioada 2013-2014, ceea ce a dus la scăderea productivității muncii în perioada 2014-2015.

3.4 Puncte forte și puncte slabe pentru domeniul resurselor umane

b#%l!^+a?

CAPITOLUL IV

MĂSURI DE EFICIENTIZARE A RESURSELOR UMANE ÎN CADRUL FIRMEI S.C. AGORA PLAST S.R.L.

Managementul resurselor umane este orientat cu prioritate spre asigurarea gestiunii competențelor întreprinderii, promovând practici pentru a le achiziționa, a le stimula și bineînțeles a le dezvolta. Acestea sunt cele trei misiuni esențiale, de importanță strategică ale managementului resurselor umane în cadrul firmei Agora Plast.

Achiziționarea competențelor. În cadrul acestei misiuni, funcțiunea resurse umane furnizează firmei Agora Plast competențe distincte, de care ea are nevoie pentru a-și realiza obiectivele.

Definirea nevoilor presupune că întreprinderea Agora Plast are pus la punct un sistem de management previzional a resurselor umane destinat să evalueze cantitativ și îndeosebi calitativ tipurile de competențe solicitate pe un termen lung (adesea 5 ani). b#%l!^+a?

Dar, pentru a prevedea nevoile, este vital pentru întreprindere de a-și fi dezvoltat mai înainte, în primul rând, proceduri de definire a posturilor (sau funcțiilor), permițându-i să dispună de profiluri de posturi (adică tipul de competențe necesare pentru a menține posturile) și în al doilea rând, un sistem de clasificare, reflectând importanța relativă a competențelor necesare unele în raport cu altele.

Abia după ce și-a pus în ordine aceste practici și proceduri diverse, întreprinderea trece la achiziționarea competențelor de care are nevoie, fie din surse interne fie prin recrutare externă.

Stimularea competențelor. Firmei Agora Plast nu-i servește la nimic achiziționarea competențelor adecvate dacă indivizii care le posedă nu sunt motivați pentru a le utiliza în mod efectiv în activitatea lor profesională.

Misiunea managementului resurselor umane se definește aici ca o misiune de optimizare a performanței exprimată în urmatoarea egalitate, adaptată după celebra “ecuație” a psihologului american Vroom:

Performanță = f (competențe x motivație)

Această misiune se realizează în cadrul firmei Agora Plast prin:

stabilirea unui sistem de salarizare echitabil și motivator;

folosirea unor proceduri obiective de apreciere a performanțelor;

proliferarea managementului participativ (înglobând practicile de ameliorare a condițiilor de muncă), pentru a nu cita decat cele mai importante practici ale managementului resurselor umane menite să stimuleze competențele.

Pentru ca aceasta a doua misiune să poată fi îndeplinită este necesar ca funcțiunea resurse umane să poată identifica și îndeosebi să recunoască la salariați competențele necesare pentru realizarea obiectivelor. Această recunoastere nu se referă în mod obligatoriu la o apreciere cantitativa (financiară), cât mai ales la o recunoaștere calitativă a competențelor fiecăruia, (oricare ar fi poziția ocupată) pe care conducerea trebuie să încerce să le mobilizeze în mod inteligent.

Dezvoltarea competențelor. Aceasta este a treia misiune fundamentală utilizată în cadrul b#%l!^+a?firmei Agora Plast.

Funcțiunea resurse umane face să evolueze competențele firmei Agora Plast în funcție de orientările ei strategice; și aceasta întrucât, este limpede că între dezvoltarea competențelor întreprinderii și reusita strategică este o legatură directă.

Dezvoltarea competenețelor este frecvent înțeleasă ca sinonim cu formarea profesională organizată de către firmă. În cadrul firmei Agora Plast este dovedit că practicile formării sunt absolut primordiale în acest proces de dezvoltare a competențelor, dar ele nu sunt singurele; întreprinderea Agora Plast acționează și în direcția ameliorării practicilor de informare și de comunicare care conduc adesea la lărgirea câmpului competențelor fiecăruia în întreprindere printr-o mai bună cunoaștere a competențelor deținute de alții.

În aceeași optică, practicile de promovare și de gestiune a carierelor permit funcțiunii resurse umane să structureze dezvoltarea competențelor întreprinderii.

Ele solicită funcțiunea prin capacitatea sa de a organiza această dezvoltare în cadrul gestiunii previzionale a resurselor umane (abordată la misiunea de achiziționare a competențelor). Această dimensiune previzională este cheia participării funcțiunii resurse umane atât la punerea în aplicare a stategiei întreprinderii, dar mai ales la elaborarea sa.

Potențialul uman al companiei Agora Plast este constituit dintr-un efectiv de 60 salariați.

Personalul TESA are un efectiv de 4 salariați care își desfășoară activitatea în cadrul departamentelor din cadrul societății dar și în sectoarele de bază ale producției, existând o strânsă colaborare între personalul direct productiv și indirect productiv, în vederea realizării obiectivelor și a bunei desfășurări a activității.

Serviciul Financiar – Contabilitate; întocmește situațiile financiare anuale compuse din bilanț, cont de profit și pierdere,situația modificărilor capitalului propriu, situația fluxurilor de trezorerie, politici financiare și note explicative. Serviciul este condus de către Directorul Economic.

Serviciul de Management al Calității coordonează activitățile de managementul calității, Serviciul Ingineria Calității, Serviciul CTC și Arhiva HD urmărind proiectarea, dezvoltarea și întreținerea sistemului de management al calității și a monitorizării stadiului implementării. Este condus de un Director pentru Managementul.

Programele de specializare prin care a trecut fiecare angajat în parte denotă căutările companiei Agora Plast pe direcția eficientizării resurselor umane.

Managementul de vârf al Companiei Agora Plast consideră ca investiția în oameni este calea cea mai sigură de a garanta competitivitatea și viitorul său, investiția în formarea profesională fiind privită ca un capitol de investiții pentru dezvoltarea ulterioară a firmei orientate spre viitor.

Calitatea forței de muncă, gradul de motivare ai acesteia sunt factori de care depind succesul firmei Agora Plast.

Noile modele manageriale din cadrul firmei Agora Plast pun un accent deosebit pe investițiile orientate în principal spre înzestrarea la nivel cât mai înalt, cu factori de tip “nematerial” , ”intangibil”, ai activității firmei (între care componentele capitalului uman au un loc important).

Resursele umane sunt unice în ce privește potențialul lor de creștere, dezvoltare, precum și în ce privește capacitatea lor de a-și cunoaște și învinge propriile limite pentru a face față noilor provocări sau exigențelor actuale și de perspectivă.

Evaluarea structurii personalului dupa vârsta arată că firma Agora Plast încadreaza tot mai mult tineret. În grupa de vârstă 21-25 și 26-30 de ani se încadrează ponderea cea mai mare a personalului firmei Agora Plast și această tendință este stabilă pe parcursul ultimilor ani.

La prima vedere această situație ar părea favorabilă, pe de o parte, iar pe de alta este necesar de menționat că această categorie de vârstă înregistrează fluctuația cea mai înaltă din întreprindere, fapt care se răsfrânge negativ asupra productivității muncii.

Numărul de angajați cu vârsta peste 50 de ani este, de asemenea, destul de semnificativ, fapt care demonstrează neajunsul de forță de muncă tânără.

Structura personalului în cadrul firmei Agora Plast este foarte mult influențată de specificul ramurii și, în general, are rezerve de îmbunătățire. În aceste condiții o importanță mare o capătă activitatea Departamentului de Resurse Umane, care trebuie să lucreze asupra perfecționării structurii personalului întreprinderii.

Totodată, asupra gradului de eficiență a forței de muncă o deosebită influență o are mobilitatea personalului.

Creșterea productivității muncii reprezintă, practic, efectul unui nou mod de combinare a forței de muncă cu mijlocul de muncă creat, al organizării superioare a muncii, care au marcat întotdeauna trecerea la etape superioare de eficiență a muncii, concretizată în obținerea unui volum mai mare de produse cu un volum mic de muncă prin economisirea timpului.

Productivitatea muncii este nu numai un indicator de utilizare eficientă a forței de muncă, ci și un indicator de performanță a activității firmei Agora Plast. Aceasta impune determinarea influenței diferitor factori, în special ce țin de personal.

Înțelegerea motivelor din spatele comportamentelor și atitudinilor oamenilor au o mare importanță pentru succesul managerial.

O etapă deosebită ce conduce, alături de celelalte, la succesul unui management eficient b#%l!^+a?al resurselor umane în cadrul firmei Agora Plast o reprezintă aprecierea personalului.

Evaluarea angajaților în cadrul întreprinderii Agora Plast constă în aprecierea gradului în care salariații își îndeplinesc responsabilitățile ce le revin, în raport cu postul ocupat și este utilă atât pentru întreprindere, cât și pentru fiecare salariat în scopul creșterii productivității muncii, a calității producției și perfecționării propriilor calități. b#%l!^+a?

Evaluarea asigură un important suport informațional, atât pentru decizii de recompensare, promovare, perfecționare, privind personalul întreprinderii, cât și pentru decizii cu caracter strategic referitoare la viitorul profil al firmei, care se bazează într-o proporție apreciabilă pe calitatea resurselor umane.

Sistemul de evaluare asigură legătura între productivitatea pe care o realizează și recompensa primită, succesiunea normală fiind “productivitatea – evaluarea performanței – recompensa”.

Evaluările nu furnizează toate răspunsurile necesare corectării evoluției, dar reprezintă un ajutor deosebit în stabilirea locului în planul de carieră.

Perfecționarea personalului. Perfecționarea poate fi definită ca un proces planificat de modificare a aptitudinilor, cunoștințelor sau competențelor prin învățare, în scopul obținerii unul anumit nivel de performanță în activitatea desfășurată.

În opinia unor autori, perfecționarea este elementul central al resurselor umane (Hoffman O. (1994). „Psihosociologie managerială”, Editura A.R.M., București, p. 54). Termenul „resurse" implică efectuarea unor investigații în acest domeniu, în opoziție cu abordarea factorului uman sub forma unor costuri.

Perfecționarea poate fi considerată o formă de investigație care joacă un rol vital în maximizarea potențialului acestei resurse. Ea are incidență și asupra altor politici elaborate în domeniul resurselor umane.

De exemplu, firma Agora Plast a investit în formarea și perfecționarea personalului prin urmare este necesar să se preocupe de reținerea acestor angajați, de motivarea lor astfel încât să valorifice la maxim investiția făcută.

Mai mult, investițiile în perfecționare sunt un semnal pentru angajați, indicându-le ca sunt considerați foarte importanți pentru succesul viitor al firmei, ceea ce sporește gradul de implicare în activitatea desfășurată.

Experiența a dovedit, așa cum era de așteptat, că nivelul de muncă este un factor decisiv al performanței firmei Agora Plast.

Nevoia

de

performanță

FIGURA NR. 1 : Nevoia de performantă

Sursa: Prelucreare după note de curs, Ec. Turismului, Lector Univ dr. Cristina Viulet.,Universiatea Petrol și Gaze din Ploiești, 2011.

Organizației Grup Individ

Aprecierea Analiza planurilor Analiza Analiza Cercetarea

strategică planului de resurse nevoii de performanțelor postului

postului umane perfecționare

FIGURA NR. 2 : Realizarea unei producții de masă. Sursa : Prelucreare după note de curs, Ec. Turismului, Lector univ. dr. Cristina Viulet, Universiatea Petrol și Gaze din Ploiești, 2010.

Concluzii

Suntem din ce în ce mai conștienți, drept pentru care astăzi, în țările dezvoltate economic, problemele umane, în sânul colectivităților organizate au căpătat o importanță fără precedent. După 1989, la noi, pe piața forței de muncă au apărut unele modificări și în această problemă s-a trecut de la conducerea centralizată la mecanismele cererii și ofertei specifice economiei de piață. Cunoașterea problemelor multiple și complexe privitoare la folosirea rațională și eficientă a resurselor umane este deosebit de importantă pentru managerii și specialiștii din domeniu. Succesul, performanța și competitivitatea oricărei organizații depind, în mare măsură, de conținutul și calitatea managementului resurselor umane, deoarece, după cum subliniază numeroși specialiști în domeniu, avantajul competitiv al unei organizații rezidă în oamenii săi.

Societatea modernă se prezintă ca o rețea de organizații care apar, se dezvoltă sau dispar. Între inputurile pe care se bazează orice firmă, factorii de producție dețin o poziție esențială. Fără ei nu poate exista și funcționa nici o firmă și nici o altă organizație. Resursele umane (salariații și patronii firmei), resursele tehnico-materiale (materii prime, materiale, mașini, echipamente și utilaje, mijloace de transport utilizate în cadrul organizației), resursele informaționale (licențe, patente, softuri, metodologii, tehnologii, instrucțiuni), resursele financiare (disponibilități în cont, credite, granturi, plasamente ale firmei etc.) reprezintă categoriile de resurse utilizate în orice firmă, categorii ce sunt complementare, se intercondiționează și se utilizează în comun, făcând posibile derularea activităților potrivit profilului firmei și realizarea obiectivelor avute în vedere. Cele patru categorii de resurse formează un sistem în cadrul căruia fiecare resursă, prezentând anumite dimensiuni și parametri funcționali, se combină cu celelalte, toate împreună asigurând inputurile condiționante pentru funcționarea și asigurarea performanțelor firmei.

Bibliografie

1. Alecu I., Cazac V., (2002), ”Managementul firmei – Trecut, prezent, viitor”, Editura Ceres, București;

2. Alecu I.N., Constantin M., (2006), ”Resurse umane”, Editura Ceres, București;

3. Berca Mihai, (2001), ”Marketing”, Editura Ceres, București;

4. Emil Cazan, Gh. Gh. Ionescu, Munteanu V., Adina Letiția Negrușă, (2002), ”Managementul producției, volumul 1”, Editura Universității de Vest, Timișoara;

5. Marian Cosmescu, (2012), ”Curs-Managementul resurselor umane”, Universitatea de Vest, Timișoara;

6. Radu Florea, Daniel Cârciumaru, Daniela Bondoc, (2006), ”Analiza economico – financiară a societăților comerciale”, ediția a II-a, Editura Scrisul Românesc, Craiova;

7. Goian M., (2000), ”Managemenentul general”, Editura Brumar, Timișoara;

8. Nicolescu, O.,(1975), ” Funcția de organizare în intreprinderea modernă”, Editura Politică, București;

9. Ion Pârvuțoiu, (2008), ” Factorii de producție, distribuția veniturilor și mediul”, Editura Lumina Lex;

10. Alin Pîrvu, (2010), ”Factori de producție”, Editura Aldine, Sibiu;

11. Popa Sebastian Laurențiu, (2007), ”Istorie economică”, Editura Economică, Iași;

12. Radu Voicu, Carmen Valentina Radulescu, Iuliana Dobre, (2005), ”Elaborarea strategiei de consolidare în cadrul firmei”, Editura ASE, București.