Recrutarea, Selectia Si Instruirea Soldatilor Si Gradatilor Rezervisti Voluntari

Recrutarea, selecția și instruirea soldaților și gradaților rezerviști voluntari

Cuprins

1 Introducere

2 Stadiul actual privind recrutarea, selecția și instruirea rezerviștilor voluntari

2.1 Contextul internațional al apariției conceptului de rezervist voluntar

2.2 Apariția și evoluția conceptului de rezervist voluntar în Romania

2.2. Rezerviștii voluntari în armatele altor țări

3 Perspectiva asigurării cu resurse umane destinate completării soldaților și gradaților pe timpul stării de urgență, asediu, mobilizare sau război

3.1 Sistemul actual de completare cu resurse umane

3.2 Previziuni privind evoluția în timp a resursei umane destintă completării

4 Recrutarea, selecția și instruirea soldaților și gradaților rezerviști voluntari. Propuneri

4.1 Recrutarea soldaților și gradaților rezerviști voluntari

4.2 Selecția soldaților și gradaților rezerviști voluntari

4.3 Instruirea soldaților și gradaților rezerviști voluntari

4.4 Compensațiile și constrângerile aplicabile soldaților și gradaților rezerviști voluntari

5 Concluzii

6 Bibliografie

7 Anexe

1 Lista de verificare a sarcinilor și competențelor (check list)

2 Anunțul de recrutare

3 Ghid pentru desfășurarea unei acțiuni promoționale de recrutare a soldaților și gradaților rezerviști voluntari

4 Logo-uri și slogan-uri specifice procesului de R&S&I a SGRV

5 Schema de principiu a unui traseu utilitar–aplicativ

6 Tabel cu probele și baremele pentru testarea nivelului capacității motrice a candidaților recrutați pentru profesia de soldat/gradat rezervist voluntar

7 Tabloul de bord al diferențelor legislative și propuneri de armonizare a legislației

8 Explicarea abrevierilor utilizate în lucrarea de disertație

INTRODUCERE

Apărarea țării este datoria sacră a fiecăruia dintre noi și a constituit de-a lungul întregii noastre existențe, garantul suveranității, independenței și unității neamului românesc și tocmai din acest motiv “cetățenii au dreptul și obligația să apere România”, rolul principal în exercitarea acestor drepturi și obligații revenindu-i armatei române, a cărei sarcină tradițională este apărarea, dar și aceea de a interveni în situații de urgență generate de fenomene meteo/hidrologice extreme, calamități naturale, sau accidente chimice.

România la fel ca întregul continent European și dealtfel întreaga planetă, derulează un amplu proces de modernizare al forțelor armate pentru ca acestea să fie capabile să facă față fenomenului de globalizare în domeniul apărării și securității naționale. În deplină consonanță cu poziția strategică a României în zona sud-est europeană, graniță a NATO dar și a Uniunii Europene, strategia de apărare națională are ca centru de greutate apărarea și promovarea intereselor majore ale României, precum și participarea armatei noastre la asigurarea securității zonelor de interes ale alianței Nord Atlantice și ale Uniunii Europene.

Strategia de securitate a României concretizată în misiunile și obiectivele adoptate, contextul geo-politic actual, derivat și din obligațiile și responsabilitățile asumate ca stat membru al NATO și al Uniunii Europene, impun perfecționarea continuă a sistemului de management al resurselor umane, destinat completării unităților la pace, criză și război, cunoscându-se faptul că resursa umană reprezintă principala resursă a oricărei organizații, cea de care depinde insuccesul sau succesul său.

Tipologia conflictelor actuale scot în evidență faptul că vremea armatelor de masă, având în compunere militari în termen a trecut, fiind necesară o nouă organizare, determinată de noul concept strategic al NATO, în sensul de a reduce forțele armate destinate apărării și proiectarea unor noi forțe de mai mici dimensiuni, mobile, dotate cu echipamente moderne, având o capacitate mai mare de dislocare, interoperabilitate și mai bine susținute financiar, care să poată acționa oriunde și oricând în afara granițelor naționale, la toate tipurile de misiuni, fiind în măsură să apere țările membre NATO împotriva oricărei amenințări, capabile să gestioneze întregul spectru al tipologiei crizelor și să acționeze alături de alte organizații și națiuni pentru a asigura stabilitatea internațională.

În ultimii 25 de ani, armata a parcurs un amplu proces de reformă, restructurare și modernizare, proces care a avut drept scop sporirea capacității de apărare a României, prin crearea unor forțe dinamice, puternice, flexibile și sustenabile, credibile și eficiente, care să fie în măsură să răspundă noilor amenințări din mediul internațional și să implementeze cerințele impuse în urma integrării în NATO și Uniunea Europeană. Statutul dobândint de țara noastră ca membru al NATO o obligă să asigure capabilitățile necesare armatei de a participa la misiunile Alianței în contextul articolului 5 din tratat, dar și la misiuni “non-articol 5”, în cadrul inițiativelor regionale, de la misiuni din cadrul apărării colective, la misiuni în sprijinul păcii.

Apariția conceptului de militar angajat pe bază de contract, transformat ulterior în soldat și gradat voluntar, iar din 2012 în soldat și gradat profesionist, a reprezentat soluția profesionalizării armatei României, în temeiul Strategiei de Securitate Națională a României, ca urmare a aderării la alinața nord-atlantică. Apariția conceptului de militar profesionist a generat, nașterea conceptului de militar reservist voluntar, ca și alternativă a militarilor în termen rezerviști, concept care constituie de altfel obiectului lucrării mele de disertație.

Procentul majoritar în cadrul structurii de forțe actual îl constituie soldații și gradații profesioniști și pe cale de consecință această categorie dispune și de cea mai însemnată rezervă de resurse umane, categorie denumită soldați și gradați rezerviști/voluntari și având în vedere acest aspect, în lucrarea de față va fi abordată problematica asigurării rezervei necesare de soldați și gradați rezerviști/voluntari, în contextul suspendării pe timp de pace a serviciului militar obligatorii, adică principala cale de asigurare cu personal rezervist, pentru militarii profesioniști .

Întrucât pe parcursul disertației voi apela la un număr relativ mare de repere legislative, având în vedere faptul că titlurile integrale se regăsesc în capitolul 6 (bibliografie), pe parcursul disertației voi utiliza formula “nr.lege/anul”, pentru a face trimitere la articolele de lege invocate, iar explicarea abrevierile utilizate, se regăsesc în conținutul Anexei nr. 8.

În elaborarea lucrării, am beneficiat de sprijinul deosebit de important al conducătorului științific, doamna lect.univ.dr Aura CODREANU, pentru ale cărei prețioase observații, dar și pentru sprijinul acordat în selectarea bibliografiei, îi adresez cele mai alese mulțumiri, iar pentru modul în care a desfășurat orele de pregătire pe parcursul celor 2 ani de studii, o asigur de întreaga mea prețuire și gratitudine.

Structura lucrării și modul de abordare al studiului privind sistemul de recrutare, selecție și instruire a soldaților și gradaților voluntari, răspunde la 3 întrebări esențiale pe care mi le-am formulat pentru cercetarea derulată și pe care le-am detaliat în capitolele 2, 3 și 4 ale disertației.

Așadar răspunsul la întrebarea numărul 1, “care este stadiul actual privind recrutarea, selecția și instruirea rezerviștilor voluntari?” l-am detaliat în capitolul 2 al lucrării, în care am scos în evidență contextul internațional al apariției conceptului de voluntariat ca și condiție esențială pentru nașterea noțiunii de rezervist voluntar, apoi am subliniat momentul apariției și ulterior evoluției conceptului de rezervist voluntar în Romania, tranziția de la conscripție la voluntariat și nu în ultimul rând modul în care funcționează sistemul de voluntariat în armatele unor state, reprezentative la nivel mondial, cum sunt Statele Unite ale Americii și Regatul Unit al Marii Britanii, țări cu statut de pionierat în renunțarea la serviciul militar obligatoriu.

În capitolul 3, am răspuns printr-un studiu de caz la o altă întrebare legitim formulată și anume “care este perspectiva asigurării cu resurse umane destinate completării soldaților și gradaților pe timpul stării de urgență, asediu, mobilizare sau război?”, pornind de la stadiul actual de completare cu resurse umane în temeiul legii 446/2006, dar mai ales de la faptul că la această dată România nu are instituit sistemul de rezerviști voluntari, afirmație pe care o susțin cu numărul de contracte încheiate cu aceștia, adică “zero”. Prin cercetarea știintifică întreprinsă, în acest capitol am dorit să trag un semnal de alarmă cu privire la necesitatea definitivării din punct de vedere legislativ al statutului soldaților și gradaților rezerviști voluntari, în contextul diminuării rezervei generale și al celei operaționale, bazată exclusiv pe militari în termen rezerviști care au efectuat stagiul militar obligatoriu, sau militari profesioniști trecuți în rezervă, sursă, care în următoarele decenii, nu va mai fi capabilă să asigure necesarul de gradați-soldați, destinați completării cu resurse umane.

De asemenea doresc să subliniez, că datele utilizate în acest capitol nu sunt date reale de evidență numerică sau statistică ale Ministerului Apărării Naționale, ci au fost estimate pe baza cifrelor prezentate în lucrarea “Evoluția natalității și fertilității în România”, accesabilă pe internet la adresa indicată în bibliografie, în calculele efectuate plecând de la considerentul că toți bărbații născuți într-un anumit contingent, în perioada 1960-1986, contingente aflate în anul 2015 în evidența centrelor militare, au efectuat stagiul militar obligatoriu.

Capitolul 4 al disertației nu răspunde neapărat la o întrebare, întrucât reprezintă propunerea mea cu privire la sistemul de recrutare selecție și instruire, bazată pe prevederile legislative actuale, cunoștințele pe care le-am aprofundat pe timpul derulării masterului “Managementul Resurselor Organizației” și bineînțeles bibliografiei consultate. Am încercat să combin sistemul de recrutare utilizat în mediul civil cu cel utilizat în mediul militar, să particularizez unele aspecte privind instruirea rezerviștilor voluntari și anumite compensații și constrângeri aplicabile acestei categorii de personal și de asemenea să formulez unele propuneri de aliniere a legislației în domeniu.

În capitolul 5 am formulat propriile concluzii desprinse în urma elaborării lucrării, capitolul 6 prezintă bibliografia consultată, iar capitolul 7 l-am destinat întocmirii anexelor pe care le-am considerat necesare în susținerea lucrării.

Cercetarea științifică derulată pe parcursul acestei lucrări cu siguranță nu epuizează subiectul abordat, dar cu siguranță ajută la o mai bună înțelegere a lui.

Stadiul actual privind recrutarea, selecția și instruirea rezerviștilor voluntari

Chiar dacă puterea legislativă a țării a întreprins demersurile necesare pentru instituirea profesiei de SGP și implicit a statutului de SGRV, probabil în contextul unei crize majore de capital financiar și în condițiile în care armata beneficiază de aceeași sursă externă de recrutare de pe piața muncii, la fel ca și instituțiile civile, oferta redusă a societății, atât din punctul de vedere al bugetului cât și a penuriei de forță de muncă educată în spirit patriotic, a făcut ca sistemul de asigurare cu resurse umane pe bază de voluntariat, să rămână la nivel de pionierat.

Premisa fundamentală de la care pornește cercetarea științifică derulată în cadrul acestei lucrări este următoarea: la această dată în România nu este instituit sistemul de completare cu resurse umane cu soldați și gradați rezerviști voluntari, atât din punctul de vedere legislativ (lipsa statutului militarului rezervist voluntar) cât și din punctul de vedere al derulării contractelor individuale cu militarii rezerviști voluntari.

2.1 Contextul internațional al apariției conceptului de rezervist voluntar

Organizațiigorii de personal și de asemenea să formulez unele propuneri de aliniere a legislației în domeniu.

În capitolul 5 am formulat propriile concluzii desprinse în urma elaborării lucrării, capitolul 6 prezintă bibliografia consultată, iar capitolul 7 l-am destinat întocmirii anexelor pe care le-am considerat necesare în susținerea lucrării.

Cercetarea științifică derulată pe parcursul acestei lucrări cu siguranță nu epuizează subiectul abordat, dar cu siguranță ajută la o mai bună înțelegere a lui.

Stadiul actual privind recrutarea, selecția și instruirea rezerviștilor voluntari

Chiar dacă puterea legislativă a țării a întreprins demersurile necesare pentru instituirea profesiei de SGP și implicit a statutului de SGRV, probabil în contextul unei crize majore de capital financiar și în condițiile în care armata beneficiază de aceeași sursă externă de recrutare de pe piața muncii, la fel ca și instituțiile civile, oferta redusă a societății, atât din punctul de vedere al bugetului cât și a penuriei de forță de muncă educată în spirit patriotic, a făcut ca sistemul de asigurare cu resurse umane pe bază de voluntariat, să rămână la nivel de pionierat.

Premisa fundamentală de la care pornește cercetarea științifică derulată în cadrul acestei lucrări este următoarea: la această dată în România nu este instituit sistemul de completare cu resurse umane cu soldați și gradați rezerviști voluntari, atât din punctul de vedere legislativ (lipsa statutului militarului rezervist voluntar) cât și din punctul de vedere al derulării contractelor individuale cu militarii rezerviști voluntari.

2.1 Contextul internațional al apariției conceptului de rezervist voluntar

Organizațiile militare ale statelor lumii și în mod special ale celor europene au fost supuse la profunde transformări în ultimile decenii și după aproape 200 ani, timp în care serviciul militar a fost obligatoriu pentru aproape toate țările, există în prezent o tendință spre forțe armate alcătuite din militari voluntari, ca urmare a faptului că recrutarea obligatorie a tinerilor își pierde din ce în ce mai mult legitimitatea socială și național-political, datorită în primul rând a lipsei unei amenințări militare standard în perioada post Război Rece.

Conceptul de voluntariat s-a născut după cel de al doilea război mondial și în mod special după încheierea Războiului Rece când doisprezece state membre NATO au suspendat serviciul militar obligatoriu, iar altele au făcut cunoscute planurile de renunțare treptată la conscripție și trecerea la o armată formată din militari profesioniști, acestea alăturându-se astfel Statelor Unite ale Americii, Canadei, Marii Britanii și Luxemburg în familia națiunilor cu armatele alcătuite din militari voluntari.

Unele din primele state care au renunțat la conscripție au fost Regatul Unit la Marii Britanii și Luxembrug în anii `60 urmate de SUA în 1973, în timp ce Canada, Irlanda și Malta nu au practicat niciodată recrutarea pe timp de pace. La polul opus se află țări precum Grecia, Cipru și Estonia care nu au renunțat la serviciul militar obligatoriu, sau țări precum Germania care are o armată mixtă de militari profesioniști și recruți, însă există și state care la această dată iau în calcul reinstituirea serviciului militar obligatoriu, în contextul actualului cadru geopolitic, determinat de conflictul din Ucraina (Lituania și Ucraina).

Schimbările socio-politice de după cel de-al doilea război mondial, dezvoltarea industriei de armament, puterea de foc crescută a tehnicii de luptă, noile tehnologii de comunicare, diversitatea facilităților de transport, tehnologia tot mai avansată a echipamentelor militare, au necesitat utilizarea unui personal cu grad înalt de calificare și specializare, în măsură să deservească tehnica de luptă modernă, la acestea adăugându-se și dorința statelor vest-europene de a ține pasul cu armata modernă a SUA, o armată de militari voluntari care a validat în mod convingător conceptul de voluntariat prin victoriile decisive din timpul Războiului Rece și Operațiunea Furtună în Deșert (1991). Datorită acestui concept, astăzi, forțele armate americane sunt de neegalat la nivel global în ceea ce privește puterea de foc, viteză și mobilitate. Societatea americană se bazează pe performanțele militarilor voluntari demonstrate pe câmpul de luptă și o asociază cu eliberarea națiunii de sarcina de recrutare, respectiv, de serviciul militar obligatoriu.

Deși renunțarea la serviciul militar obligatoriu este o decizie națională, acest lucru este în strânsă legătură cu aderarea statelor europene la alianța Nord-Atlantică, ca și garanție de securitate, în conceptul NATO de apărare colectivă. Decizia de suspendare pe timp de pace a conscripției, are cauze de natură socială, economică, tehnologică, dar și legate de necesitățile NATO în perioada de după Războiul Rece, în actualul context geostrategic.

Din punct de vedere social, suspendarea conscripției se aliniază tendinței demografice de scădere a populației, trend manifestat în cele mai multe dintre țările europene, însă un rol determinant l-au avut mișcările sociale sau mai bine spus opinia critică a societății civile față de problematica războiului și susținerea de către aceasta a principiului egalității de șanse, concretizată în acceptarea femeilor în cadrul forțelor armate pe aceleași poziții și în acceași gamă de misiuni ca și bărbații. Același curent de opinie a susținut ideea că statul nu avea dreptul de a impune tinerilor, serviciul militar obligatoriu fără consimțământul acestora.

Din punct de vedere economic, renunțarea la serviciul militar obligatoriu, asigură o mai eficientă pregătire a militarilor și reduce costurile necesare instruirii. Chiar dacă redimensionarea armatelor nu a condus la reducerea costurilor cu personalul prognozate, se consideră că sistemul de voluntariat s-a constituit la un nivel acceptabil din punct de vedere bugetar, având în vedere că participarea la misiuni în teatrele de operații necesită militari mai bine pregătiți și motivați din punct de vedere financiar.

Din punct de vedere tehnologic, misiunile actuale se bazează pe capacități ultra-moderne și înalt tehnologizate, ce presupun reducerea numărului de militari care deservesc echipamentele de luptă, însă necesită personal înalt calificat pentru operarea echipamentelor, capabil să acționeze în medii interculturale pe baza abilităților manageriale și stăpânirii tehnicilor de soluționare a conflictelor și gestionare a crizelor.

Din punct de vedere geostrategic, după destrămarea Uniunii Sovietice în 1989 și dispariția amenințării dominante la strategiile de securitate națională care s-a manifestat timp de o jumătate de secol, statele europene au făcut ajustările necesare pentru trecerea de la o armată numeroasă, bazată pe conscripție, la una mai mică, mai agilă, mai bine dotată și instruită, cu o mai mare capacitate de dislocare, alcătuită din militari voluntari. Conceptul de apărare colectivă a impus necesitatea unor forțe mai bine susținute financiar, cu un grad mare de interoperabilitate, standardizare și profesionalism pe timpul desfășurării misiunilor în cadrul pachetului multinațional de forțe, în condițiile unui război asimetric, bazat pe acțiuni militare de lungă durată, în teatrele de operații externe. Principalul element îl constituie faptul că un recrut nu poate fi obligat să participe la misiuni în afara granițelor statului, atât timp cât nu o face pentru apărarea propriei țări.

Numărul țărilor care au un serviciu militar pe baza de voluntariat este în creștere în Europa, în condițiile strategice care au generat căderea Zidului Berlinului, recrutarea a supraviețuit numai în țările în care normele de cetățenie au suferit mai puțin decât în altă parte, sau sunt încă în chinurile unor tensiuni nerezolvate sau amenințări la granițe cum sunt Rusia, Estonia, Grecia, Cipru, Turcia, Belarus sau Moldova.

Tranziția de la conscripție la voluntariat a fost mai ușoara decât se aștepta, impactul asupra identității militare constând în crearea unui leadership liberal bazat pe practici de management și în modificarea compoziției sociale, fiind vizibilă creșterea numărului de femei în serviciul militar activ.

Trecerea la voluntariat are consecințe importante pentru societate în general, pe de o parte datorită diminuării patriotismului în rândul cetățenilor și pe de altă parte datorită izolării sociale și culturale ale forțelor armate, lucru demonstrat de segmentul redus de tineri dispuși să se alăture militarilor din motive sociale, culturale sau ideologice. Astfel principala problemă a armatei este de a fi păstrată în ochii publicului și, în ciuda respectului și prestigiului câștigat în ultimele decenii, indiferența socială este greu de evitat, în acest scop, ele fiind necesare a fi aduse în prim plan prin publicitate și activități de genul zilei porților deschise.

Cea mai importanță consecință a renunțării la conscripție o reprezintă scăderea numărului de militari, cu mai mult de 50%, față de efectivele anterioare implementării serviciului pe bază de voluntariat, ceea ce face imperios necesar ca statele care adoptă un astfel de sistem să fie parte sau un partener al unei alianțe, în scopul asigurării siguranței naționale, în cadrul apărării colective.

Odată cu militarii voluntari apar și rezerviștii voluntari, rezerva de voluntari fiind alcătuită din cetățeni instruiți și cu experiență militară, foști militari ale forțelor armate dar și din alți cetățeni cu spirit civic, scopul acestei rezerve fiind acela de a servi populația și forțele militare în misiuni și servicii de sprijin în situații de urgență dar și de a participa la operații militare.

2.2 Apariția și evoluția conceptului de rezervist voluntar în România

După anul 1989, România s-a înscris și ea în tranziția de la conscripție spre voluntariat, menținând un sistem mixt la nivelul soldaților și gradaților, alcătuit din MAC, în paralel cu MT. O dată cu intrarea în vigoare a legii 395/2005, a fost suspendată, începând cu data de 01.01.2007, executarea serviciului militar obligatoriu, atât în calitate de MT cât și ca MTR și în baza legislației naționale, cetățenii României, femei și bărbați pot efectua serviciul militar, pe bază de voluntariat, fără nici o discriminare. În aceste condiții pachetul de forțe destinat participării la misiuni în cadrul alianțelor internaționale necesită a fi alcătuit din militari profesioniști, foarte bine pregătiți, înzestrați cu armamente și tehnică de luptă ultra-moderne, motivați corespunzător, sub toate aspectele, astfel încât trecerea la sistemul pe bază de voluntariat să constituie pentru armata României un element de performanță. Astfel, recrutarea și selecția militarilor profesioniști ai armatei devine un subiect de interes major în teoria și practica managementului resurselor umane în Ministerul Apărării Naționale, anul 2007 reprezintând momentul de încheiere a “procesului de transformare a instituției militare și începutul unei noi armate – Armata României pentru secolul XXI”.

Trecerea de la serviciul militar obligatoriu la cel pe bază de voluntariat în Romania se înscrie în tendința globală de reducere a efectivelor militare din motive naționale, economice și geostrategice, în contextul trecerii de la conceptul de apărare a întregului popor la conceptul de apărare colectivă, altfel spus de la un război convențional, la unul neconvențional sau a unui “război printre oameni”, lucru ce a necesitat înlocuirea unei armate numeroase alcătuită din MT la una mai redusă dar mai bine pregătită, dotată și o capacitate mai mare de dislocare, formată din militari profesioniști, angajați pe bază de voluntariat.

Conform legii 384/2006, SGV (sintagmă modificată în SGP odată cu aparița legii 23/2012), se constituie într-un corp distinct de personal în cadrul ministerului, fiind recrutați pe bază de voluntariat. Astfel data de 10 octombrie 2006, dată la care a fost elaborată legea privind statul SGV, reprezintă momentul în care se naște conceptul de SGRV, ca și alternativă de completare cu resurse umane pe timpul stării de urgență, de asediu, mobilizare și la război, componentă a rezervei operaționale, în temeiul legii 446/2006, privind pregătirea populației pentru apărare.

Începând din anul 1992, în absența legislației în domeniu, Armata Română a folosit un procedeu mixt care constă în utilizarea combinată a două metode de recrutare – conscripția și voluntariatul, reprezentați la acea dată de MAC.

Pentru legiferarea sistemului, în Romania s-au întreprins următorii pași în direcția reglementării juridice a serviciului militar voluntar:

modificarea Constituției (în anul 2003) a creat cadrul juridic care permitea aderarea la structuri colective de securitate (Organizația Tratatului Atlanticului de Nord) și renunțarea la serviciul militar obligatoriu;

adoptarea Legii nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat;

adoptarea Legii nr. 384/2006 modificată și completată cu legea nr. 23/2012;

adoptarea Legii nr. 446 din 30.11. 2006 privind pregătirea populației pentru apărare

elaborarea Ordinului  ministrului apărării naționale nr. 39/2010 privind aprobarea Instructiunilor de aplicare în Ministerul Apararii Nationale a prevederilor Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaților si gradaților voluntari

redactarea proiectului legislativ referitor la statutul statutul rezerviștilor voluntari

Renunțarea la serviciul militar obligatoriu și trecerea la o armată profesionistă nu a înseamnat doar trecerea la angajarea prin contract a militarilor, ci și la o nouă concepție privind recrutarea, selecția și instruirea SGP/SGRV. Noul sistem de recrutare și selecție a personalului militar profesionist face parte dintr-un amplul proces de reformă în domeniul managementului resurselor umane, aflat în plină evoluție, bazat pe experiența armatelor țărilor membre NATO, cu modificările adaptate la specificul, necesitățile și obiectivele pe termen lung ale Armatei României, însă implicația majoră a renunțării la serviciul militar obligatoriu o reprezintă scăderea cantității de resursă umană instruită care să asigure în caz de mobilizare sau război completarea funcțiilor de soldați și gradați.

Rezerviștii voluntari în armatele altor țări

Voluntariatul este o cale de asigurare cu resurse umane, care se bazează pe liberul consimțământ al cetățenilor unei națiuni, de a presta sau nu, serviciul militar, la această dată existând mai multe state care dispun de armate alcătuite din voluntari în activitate sau în rezervă cum ar fi: Marea Britanie , SUA, Olanda, Canada, Franța , Luxemburg, Spania, Romania, etc.

Chiar dacă pentru majoritatea țărilor care au armate bazate pe voluntariat, momentul renunțării la conscripție îl reprezintă sfărșitul Războilui Rece, din motivele anterior enunțate, există însă state care au adoptat acest sistem, cu câteva decenii înainte, din rațiuni economice dar mai degrabă social-politice, dintre care, reprezentative sunt armatele SUA și al Marii Britanii.

Prima care a adoptat o armată bazată pe militari voluntari a fost Marea Britanie, care începând cu anii `50, îngrijorată fiind de povara economică a apărării, a stabilit o politică de reducere a efectivelor și echipamentelor militare, concomitent cu dezvoltarea tehnologiei în domeniul apărării și adoptarea, începând cu anul 1957 a unui sistem mixt de recrutare bazat 35% pe conscripție și 65% pe voluntariat, sistem care a funcționat până în anul 1963, când s-a renunțat la serviciului militar obligatoriu, armata micșorându-și efectivele de la 718.000 militari în 1957 la 375.000 la începutul anului 1963.

Rezeva armatei britanice, numită și Armata Teritorială, este alcătuită din rezerviști ai forțelor armate (foști militarii activi) și din rezerviști voluntari (aproximativ 35.000 rezerviști), proveniți din cetățeni britanici care au urmat un program de instruire în Centrele de Rezerviști ale Armatei și au desfășurat operații militare alături de militarii activi. Rezerviștii militari britanici servesc în armată pe o perioadă de timp determinată, sub contract cu fracțiune de normă (part-time), dobândesc o înaltă calificare care le permit să se integreze în armata regulată, astfel încât în majoritatea operațiilor militare majore, aceștia au putut fi dislocați alături de militarii activi.

Programul de instruire al rezerviștilor include instruirea săptămânală, desfășurată în centrele locale de instruire (aproximativ două zile și jumătate/week-end) și instruirea anuală sub forma unei convocări de instrucție cu durata de 15 de zile denumită și tabără anuală de instrucție. Instruirea are loc în mod normal în Marea Britanie, iar în fiecare an o parte din rezerviști se instruiesc în afara țării.

Rezerva armatei britanice are două roluri clar definite, în primul rând, să ofere soldați bine instruiți care pot desfășura acțiuni militare în țară și străinătate, alături de militari activi, iar în al doilea rând să ofere personal cu grad înalt de specializare, cum ar fi medici sau ingineri, iar odată mobilizați aceștia să desfășoare același tip de acțiuni la aceleași standarde înalte ca și omologii lor activi.

La fel ca în cazul Marii Britanii și în SUA ideea renunțării la serviciul militar obligatoriu, a avut rațiuni economice dar și social-politice, în mod special spre sfârșitul Războiului din Vietnam (1961-1975), când rerutarea obligatorie a devenit foarte nepopulară și era pe punctul de a declanșa o amplă mișcare anti-beligerantă.

Deși în perioada interbelică SUA a renunțat începând cu anul 1918, la serviciul militar obligatoriu, vara anului 1940, mai bine spus agresiunea Germaniei asupra Franței a determinat reluarea serviciului militar obligatoriu, serviciu care a rămas instituit și după cel de al doilea razboi mondial, SUA practicând până în anul 1973 (an care marchează sfârșitul recrutării obligatorie), un sistem de recrutare mixt bazat pe conscripție și voluntariat.

Ca și rezerviștii britanici, cei americani sunt angajați sub contract part-time, se instruiesc un week-end pe lună, iar anual timp de două săptămâni consecutiv desfășoară convocarea anuală de instrucție. Contractul inițial este pentru o perioadă de 8 ani, iar rezeviștii pot opta, sub semnătură , ca timp de 2, 3, sau 4 ani să servească în armata regulată.

Rezerviștii voluntari fac parte din Garda Naționala a SUA (aproximativ 400.000), au rolul de a completa pe timp de război efectivele de militari activit ale armatei americane, sau de a întreprinde diferite activități cum ar fi servicii în garnizoane, apărare aeriană, asigurarea securității unor obiective importante precum depozite de aprovizionare, tabere de prizonieri, noduri de comunicații, iar pe timp de pace pentru a desfășura diferite servicii privind asigurarea securității interne sau de sprijin ale populației în caz de dezastre sau calamități naturale.

3. Perspectiva asigurării cu resurse umane destinate completării soldaților și gradaților pe timpul stării de urgență, asediu, mobilizare sau război

3.1. Sistemul actual de completare cu resurse umane

Cadrul normativ actual este reglementat prin legea 446/2006 care prin prevederile sale stabilește condițiile îndeplinirii serviciului militar activ, în rezervă, militar în termen pe timpul stării de asediu, mobilizare sau război și alternativ, de către cetățenii români, de asemenea obligațiile și drepturile persoanelor care participă la procesul de pregătire a populației pentru apărarea țării, proces alcătuit din o serie de activități derulate prin care se asigură resursele umane necesare Armatei României precum și celorlalte forțe ale instituțiilor subordonate domeniului apărării și securității naționale, și cuprinde recrutarea și selecția resursei umane, precum și instruirea și încadrarea acesteia în unități.

În ceea ce privește serviciul militar activ, acesta este îndeplinit de către ofițeri, maiștri militari și subofițeri în activitate precum și de către SGP. Recrutarea, selecția și formarea profesională a militarilor din serviciul activ se desfășoară conform Ordinului ministrului apărării naționale nr. M.30/2012.

Serviciul militar în termen pe timpul stării de asediu, mobilizare sau război, suspendat pe timp de pace prin legea 395/2005, se realizează prin încorporarea tinerilor cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani și instruirea acestora conform programelor de pregătire specifice stabilite prin ordin al Ministrului Apărării Naționale. În urma procesului de recrutare-încorporare (examinare medicală și testare psihologică) sunt stabilite existența aptitudinilor inerente calității de militar în termen și implicit selecția recruților și ulterior, repartizarea și trimiterea acestora la unitățile militare, pentru instruire, în vederea îndeplinirii serviciului în calitate de militar în termen. Un aspect deosebit de important care trebuie scos în evidență, îl constituie faptul că obligativitatea îndeplinirii acestui tip de serviciu militar, revine exclusiv bărbaților.

Serviciul alternativ presupune instruirea persoanelor cu atribuții de conducere prin activități de pregătire specifică, organizate prin grija Ministerului Apărării Naționale, de asemenea pregătirea premilitară a tinerilor care au împlinit vârsta de 15 ani, pe bază de voluntariat, prin activități de instruire specifice organizate de către de Ministerul Apărării Naționale în comun cu Ministerul Administrației și Internelor. Tot din servicul alternativ mai fac parte pregătirea privind modul de acțiune în situații de urgență, bazată pe participarea voluntară a cetățenilor la acțiunile organizate de autorități în cadrul serviciilor de urgență voluntare (instituite în condițiile legii) și de asemenea pregătirea în formațiuni sanitar-voluntare cum ar fi Crucea Roșie.

Serviciul militar în rezervă este asigurat de către cetățenii români, femei și bărbați, care au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă și care fac parte fie din rezerva operațională fie din rezerva generală.

Rezerva operațională, care de fapt integrează obiectul de studiu al prezentei lucrări de disertație (SGRV), este alcătuită pe de o parte din rezerviști voluntari care optează, pe bază de contract, să fie încadrați în funcții în statele de război ale unităților militare iar pe de altă parte din rezerviști care au fost parte componentă a serviciului militar activ în ultimii 5 ani.

Rezerva generală este constituită din cetățenii români încorporabili în contextul legii 395/2005 și 446/2006 și din rezerviști care nu fac parte din rezerva operațională dar pot fi încorporați și utilizați după instruire, pentru completarea cu resurse umane a forțelor destinate apărării și securității naționale pe timpul stării de asediu, mobilizare sau război.

Rezerviștii voluntari reprezintă resursa umană selecționată pe bază de voluntariat, cetățeni români, bărbați și femei, respectiv cadre militare rezerviști voluntari sau SGRV, ce pot fi concentrați/mobilizați pentru instruire și executarea unor misiuni pe timp de pace/pe timpul stării de urgență sau pot fi destinați pentru completarea unităților din sistemul de apărăre și securitate națională, pe timpul stării de asediu, la mobilizare sau război.

Întrucât subiectul acestei lucrări îl constituie SGRV, în continuare voi face referire doar la această categorie de resursă umană. Așadar, SGRV, în contextul legii 384/2006 sunt cetățeni români care, pe baza unui contract determinat încheiat cu unitățile militare, în condițiile stipulate prin lege și de asemenea prin ordin al ministrului apărării naționale, respectiv ordinul M.39/2010, consimt să îndeplinească serviciul militar în structurile destinate apărării și securității naționale și pot proveni din cetățenii români care au îndeplinit serviciul militar activ, din SGP trecuți în rezervă și de asemenea din cetățeni români care nu au îndeplinit serviciul militar activ, dar optează pentru dobândirea calității de rezervist voluntar. Conform legilor în vigoare durata primului contract ca SGRV este de 5 ani și poate fi urmat de contracte succesive cu durata între 2 și 3 ani.

Recrutarea, selecția și instruirea SGRV, a fost abordată în subcapitolul 2.2 “sistemul de recrutare, selecție și formare profesională legiferat/în proiect”, iar detalierea acestor procese de management specifice resursei umane vor fi detaliate în capitolul următor.

Previziuni privind evoluția în timp a resursei umane destintă completării

Ca în orice stat, cantitatea de resursă umană disponibilă este direct proporțională cu evoluția natalității, iar din acest punct de vedere, schimbările sociale și economice parcurse de România după sfârșitul celui cel de-al doilea război mondial, au influențat puternic populația și structura sa actuală, prin evoluția natalitații.

Dacă în perioada 1947-1955, natalitatea înregistra valori destul de ridicate (23,4 născuți /1947, respectiv 25,6 născuți la mia de locuitori 1955), începând cu anul 1956, evoluția natalității se înscrie pe o curbă descendentă, înregistrând o scădere rapidă, de la 24,2 născuți/1956 la 14,3/1966. Măsurile de politică demografică instituite la finele anului 1966 (din care amintesc interzicerea avorturilor) a avut ca efect redresarea puternică a natalității, înregistrându-se o rată de 27,4 născuți/1967 la mia de locuitori și respectiv 26,7/1968. Începând cu anul 1980 s-a înregistrat o scădere treptată a numărului născuților aceasta oscilând între 14 și 18 născuți la mia de locuitori. Revoluția din decembrie 1989 a adus printre altele și măsuri privind abrogarea legislației în ceea ce privește interzicerea avortului și contracepției, lucru care a determinat scăderea treptată a natalității începând cu anul 1990, an ce reprezintă punctul culminant al scăderii natalității din perioada postdecembristă, respectiv 13,6 născuți la mia de locuitori.

Se observă astfel că aria de recrutare devine din ce în ce mai restrânsă, acest lucru având evident implicații asupra cantității și calității resurselor umane destinate pentru efectuarea stagiului militar obligatoriu și ulterior asupra resursei umane din evidența centrelor militare, propozabili pentru efectuarea stagiului militar obligatoriu în contextul legii 395/2005, respectiv pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum și pe timpul stării de urgență/asediu, când executarea serviciului militar devine obligatorie.

Potrivit legii 395/2005, ultima încorporare a recruților MT a fost în luna octombrie 2006, iar pentru MTR, în luna iunie 2006 și având în vedere vârsta minimă pentru încorporare (bărbații, cetățeni români, care au împlinit vârsta de 20 de ani) ultimul contingent încorporabil a fost 1986, după acest an nu mai putem vorbi de cetățeni români cu stagiul militar satisfăcut. Având în vedere că, potrivit prevederilor legii 23/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 384/2006, vârsta maximă până la care SGRV se țin în evidența centrelor militare este de până la 55 de ani, inclusiv, începând cu anul 2042 în Romania nu mai există cetățeni români cu stagiul militar satisfăcut, care sa dețină statutul de rezervist.

Începând cu contingentul, 1987, devin eligibili cetățenii români bărbați și femei care au împlinit vârsta de 18 ani, pentru statutul și calitatea de SGRV. Din studiul evoluției natalității pentru perioada 1987-1997 (1997 reprezentând ultimul contingent eligibil pentru calitatea de SGRV, în anul 2015), a cărei reprezentare grafică este reprezentată în fig.1, se observă că aria de recrutare și implicit de selecție a cetățenilor propozabili pentru statutul de SGRV urmează un trend descendent, iar acest lucru coroborat cu diminuarea treptată a cantității de resursă umană cu stagiul militar satisfăcut, resursă epuizabilă în anul 2041, considerată instruită din punct de vedere militar (ERUI), trebuie să constituie un semnal de alarmă deosebit de acut pentru crearea cadrului legislativ necesar pentru instituirea sistemului de SGRV.

Fig.1- Evoluția natalității în perioada 1987-1997/mia de locuitori

Calculele hârtiei arată că mai sunt 27 de ani până la data în care ERUI devine egal cu zero (ultimul contingent încorporat-1986 + 56 de ani, vârsta la care acest contingent iese din evidența centrelor militare), însă dacă luăm în calcul NRUI, vom observa că momentul (20yy) în care ERUI, nu mai asigură cantitatea necesară de rezerviști din rezerva operațională (rezerviștii din planurile de mobilizare ale instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării, respectiv rezerviști voluntari sau rezerviști care au îndeplinit serviciul militar activ în ultimii 5 ani), este anterior anului 2042, așa cum reiese din fig. 2.

Figura 2 reprezentă tendința ERUI de a asigura necesarul de resursă umană pentru acoperirea rezervei operaționale, într-un județ din Transilvania. Așa cum am afirmat la începutul lucrării, cifrele care au stat la baza întocmirii graficului nu sunt cele reale, acestea sunt estimate conform datelor furnizate de INS privind structura populației pe sexe (48,7% bărbați, 51,3 % femei), pentru simplificarea calculului considerând că toți bărbații dintr-un contingent, au satisfăcut stagiul militar, iar necesarul de resursă umana NRUI este stabilit în mod arbitrar.

Fig.2- ERUI în perioada 2015-2042

În realitate numărul bărbaților care au satisfăcut stagiul militar este mult mai mic, deoarece nu am luat în calcul rata mortalității, rata tinerilor declarați inapt pentru serviciul militar obligatoriu precum și a celor care nu execută stagiul militar obligatoriu (elevii școlilor militare, personalul hirotonit, persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, etc).

Graficul reprezentat în figura 2, chiar dacă este întocmit pe baza unor date statistice, aflate la dispozitia publicului larg, consider este deosebit de important din următoarele puncte de vedere:

exprimă tendința reala a existentului de resursă umană instruită, aflată la dispoziție pentru asigurarea rezervei operaționale;

prin introducerea datelor reale de către Centrele Militare Județene, respectiv ERUI (totalitatea cetățenilor care au efectuat stagiul militar în perioada 1960-1986) și NRUI (cantitatea de resursa umană necesară pentru asigurarea rezervei operaționale la nivelul județului) se poate determina exact momentul în care rezerva operațională nu mai poate acoperi necesarul de personal, respectiv anul 20yy;

trebuie să constituie un semnal de alarmă pentru instituirea sistemului de SGRV.

În aceste condiții, pentru completarea rezervei operaționale este imperios necesară recrutarea cantității necesare de SGRV (NSGRV), ca fiind egală cu diferența dintre NRUI și ERUI, sau altfel spus dintre numărul de personal necesar prognozat și disponibilul de personal prognozat, iar diferența care rezultă din aplicarea acestei formule este necesar a fi gestionată prin tehnici specifice precum recrutarea, selecția, angajarea în vederea acoperirii deficitului de personal, respectiv instruirea resursei umane.

Un alt element care trebuie luat în considerare o reprezintă capabilitatea ERUI actual de a îndeplini obiectivele de performanță stabilite, având în vedere că efortul principal al acestei categorii de militari se bazează pe capacitatea lor de a răspunde solicitărilor preponderent fizice, dar și psihice, exercitate asupra lor de mediul beligerant și din acest punct de vedere consider că rezerviștii din clasa a III-a de evidență, fac față cu greu solicitărilor, în special a celor de natură fizică. Ponderea rezerviștilor din această clasă de evidență reprezintă gradul de îmbătrânire al ERUI, factor deloc de neglijat în condițiile cerințelor actuale ale unei armate bazată pe forță de lovire și rapiditate în execuție.

Potrivit legii 23/2012 care modifică articolul 63 din legea 384/2006, soldații și gradații rezerviști profesioniști se țin în evidență, pe clase, astfel:

– până la vârsta de 40 de ani, inclusiv: clasa I de evidență;

– de la vârsta de 41 de ani până la vârsta de 45 de ani, inclusiv: clasa a II-a de evidență;

– de la vârsta de 46 de ani până la vârsta de 55 de ani, inclusiv: clasa a III-a de evidență .

Exploatând datele estimate în figura 2, iată cum se prezintă structura pe clase de evidență a soldaților și gradaților rezerviști actuali:

Așa cum se observă în figura 3, începând cu anul 2016 ERUI va fi format majoritar din rezerviști din clasa a III-a de evidență aceștia reprezentând 40,1 % din ERUI în timp ce militarii rezervisti din clasa I reprezintă 39,9% iar cei din clasa a II-a 20%. Începând cu data de 2032, ERUI va fi format exclusiv din rezerviști din clasa a III-a de evidență, adică cetățeni români cu vârsta mai mare de 45 de ani, altfel spus vom dispune de o resursă îmbătrânită, aflată la limita capacității sale de răspuns, la eforturi fizice solicitante.

Putem afirma cu siguranță că nevoia de recrutare trebuie prognozată. Datorită dinamicii și a caracteristicilor factorilor endogeni (specialitățile militare, clasa de evidență, numărul de posturi vacante) și a factorilor exogeni (oferta pieței de muncă, poziționarea concurenței) avem nevoie să anticipăm care este ritmul de ieșire din sistem a personalului instruit (ERUI) și din acest punct de vedere voi analiza fluctuația forței de muncă (labour turnover) prin intermediul indicelui fluctuației (IF) și prin intermediul indicelui de înjumătățire (IJ), exploatând datele estimate în figura 2.

În prezentul studiu de caz, indicele fluctuației sau rata pierderilor brute este calculat ca raport între numărul de persoane care ies din evidența CMJ, ca urmare a îmbătrânirii și ERUI anuală, cu ajutorul formulei: IF= x 100

Din fig.4 rezultă o rată a fluctuației anuală medie de 14,7%, în condițiile în care o fluctuație de personal în limita a 10% este considerată ca fiind una normală .

Indicele de înjumătățire pentru această lucrare este exprimat în timpul necesar ERUI disponibil în anul 2015, pentru a-și reduce la jumătate mărimea inițială.

Conform fig.5 se observă că momentul în care ERUI actual se va înjumătăți, îl reprezintă anul 2028 și având în vedere ritmul în care ERUI scade, ar trebui să considerăm mai mult decât îngrijorătoare fluctuația de personal, iar cifrele estimate (IF și IJ) să constituie unul din factorii declanșatori pentru instituirea sistemului de rezerviști voluntari.

Din analiza datelor prezentate în studiul de caz rezultă că, în condițiile unei arii de selecție din ce în ce mai restrânse, a unei resurse umane instruite îmbătrânite care dealtfel va fi inexistentă la finele anului 2041, implementarea sistemului de soldați și gradați rezerviști voluntari, ar trebui să constituie o prioritate în perioada următoare, atât pentru puterea legislativă a țării, capabilă să asigure cadrul juridic necesar, cât și pentru instituțiile ministerului apărării naționale cu atribuții în recrutarea, selecția și instruirea militarilor rezerviști voluntari.

Recrutarea, selecția și instruirea soldaților și gradaților rezerviști voluntari. Propuneri

La această dată nu se poate afirma că sistemul de rezerviști voluntari este legiferat, chiar dacă legea 384/2006, la capitolul V, “soldații și gradații rezerviști voluntari”, definește conceptul de SGRV, stipulează condițiile de recrutare, selecție și instruire a acestora precum și modalitatea de încheiere și derulare a contractelor, întrucât nu este instituit “Statutul rezerviștilor voluntari”, statut care la această dată este încă în dezbatarea Parlamentului României.

Potrivit proiectului de lege privind “Statutul rezerviștilor voluntari” (denumit în continuare proiect) rezerviștii voluntari sunt cetățenii României recrutați și selecționați pe bază de voluntariat, care în baza unui contract individual încheiat pe durată determinată, consimt să încadreze funcții în cadrul structurilor din Ministerul Apărării Naționale.

Conform proiectului, dar și în conformitate cu legea 446/2006 rezerviștii voluntari provin din soldații și gradații în rezervă sau cetățeni români care nu au îndeplinit serviciul ca militar activ, dar care consimt să îndeplineasacă serviciul militar în rezervă, în calitate de SGRV.

La fel ca și militarii profesioniști activi, pe durata contractului, SGRV au o serie de îndatoriri dintre care cele mai importante sunt devotamentul față de statul român și instituția militară, respectarea și apărarea valorilor democrației constituționale, respectarea jurământul militar, a legilor și regulamentelor militare, acordarea respectului cuvenit tradițiilor de luptă ale armatei române, uniformei militare și păstrarea cu strictețe secretelor de stat și celor de serviciu, precum și confidențialitatea activităților desfășurate.

Pe durata derulării contractului, pentru perioadele în care participă la instruire/executarea unor misiuni, SGRV sunt asigurați în sistemul public de pensii, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate și în sistemul asigurărilor de șomaj și beneficiază de drepturi salariale, drepturi de echipare, de hrană, asistență medicală și medicamente în aceleași condiții ca și personalul militar în activitate. Primul contract cu MApN se încheie pe o durată de 4 ani, iar următoarele contracte pe durata de 3 ani(propunere, în scopul realizării unei simetrii cu modul de încheiere a contractelor SGP și care este prevăzută și în proiect, Anexa nr. 7).

Pentru motivarea personalului este aplicat sistemul de recompense prevăzute de regulamentele militare pentru SGP (inclusiv decorații și distincții militare onorifice), în aceleași condiții sunt aplicate și măsurile punitive, SGRV răspunzând penal, contravențional sau disciplinar, pentru faptele întreprinse.

Ca și modalități de retenție a SGRV, proiectul prevede o serie de compensații cum ar fi drepturi salariale pe timpul instruire, potrivit funcției încadrate, prime de fidelitate, pensii și despăgubiri, în caz de invaliditate sau deces, ca urmare a unor evenimente produse în timpul procesului de instruire, selecționarea, cu prioritate, în vederea accederii la cursurile de formare a cadrelor militar în activitate și de asemenea o remunerație lunară în cuantum de 30% din solda funcției în care sunt încadrați, în perioada în care nu participă la instruire sau la misiuni în cadrul unităților cu care au semnat contractul.

Instituția militară nu este și nici nu trebuie tratată ca o entitate aparte, separată de societatea actuală, drept urmare tendințele economice și sociale înregistrate la nivel național se răsfrâng și asupra trinomului recrutare-selecție-instruire mai ales din punctul de vedere al capitalului financiar de care un candidat poate dispune și care îl poate determina să inițieze sau să se abțină de la parcurgerea unui proces R&S&I. Soluția este una simplă și mult mai economică și constă în organizarea selecției și instruirii de către unitățile beneficiare, fiind astfel excluse cheltuilile generate de transportul candidaților, asigurarea cazării și hrănirii atât pe timpul selecției cât și pe timpul parcurgerii programului de instruire inițială și disconfortul creat de, depărtarea de familie pentru o perioadă de 4 luni de zile (propunere).

Întrucât legislația în vigoare prezintă multe diferențe în ceea ce privește statutul SGRV am considerat oportună crearea unui tablou care să le reliefeze în mod sintetic, concretizate în Anexa nr. 7- Tabloul de bord al diferențelor legislative și propuneri de armonizare a legislației.

4.1 Recrutarea soldaților și gradaților rezerviști voluntari

Recrutarea personalului pentru dobândirea calității de SGRV este procesul prin care atragem de pe piața muncii, cetățenii români cei mai potriviți pentru a ocupa posturile vacante, cu un efort financiar cât mai redus. Scopul în sine al recrutării îl reprezintă atragerea candidaturilor de la persoanele care îndeplinesc criteriile generale de eligibilitate stipulate de legislația în vigoare, în vederea încheierii unui contract individual de muncă, derulat în strictă conformitate cu specificațiile fișei postului ocupat.

Procesul de recrutare al rezerviștilor voluntari „trebuie să derive în mod fundamental din procesul de planificare strategica a resurselor umane” derulat pe baza datelor furnizate de către fiecare organizație militară în parte și concretizat într-un Plan de recrutare al candidaților pentru statutul de soldat și gradat rezervist voluntar, elaborat de structurile centrale ale ministerului, prin care este stabilit numărul minim de candidaturi ce trebuiesc atrase de către birourile de informare recrutare, la nivelul fiecărui județ.

Recrutarea personalului pentru dobândirea calității de SGRV se face în baza unui plan anual de recrutare, din rândul femeilor și bărbaților, cetățeni români cu vârste cuprinse între 18 ani și 50 de ani, cu domiciliul în județele în care se află unitățile militare sau în județele limitrofe acestora, absolvenți cel puțin, a ciclului inferior liceal ori a unei școli de arte și meserii (cu excepția SGRV proveniți din MAC, SGV sau SGP), absolvenți ai ciclului școlar gimnazial, care sunt apți din punct de vedere medical pentru arma și specialitatea militară corespunzător specificației de personal al fișei postului în care urmează să se instruiască și care nu au fost condamnați pentru săvârșirea de infracțiuni.

Recrutarea candidaților pentru calitatea de SGRV se organizează de către Centrele Militare Județene (CMJ), centrele militare zonale (CMZ) sau centrele militare de sector (CMS) prin Biroul de Informare Recrutare (BIR), cheltuielile aferente fiind suportate din bugetul Ministerului Apărării Naționale.

Este foarte important ca înaintea declanșării procesului de recrutare, să fie identificate sursele de recrutare dar și grupurile de sprijin care pot influența depunerea candidaturilor, iar din această perspectivă, promovarea statulului de SGRV trebuie să vizeze două categorii principale de public și anume, grupul țintă și grupul de sprijin.

Grupul țintă subsumează potențialii candidați, eligibili pentru profesia de SGRV, aceștia îndeplinind condițiile de recrutare, din punctul de vedere al vârstei și studiilor absolvite (cetățeni care au îndeplinit sau nu, serviciul ca militar activ) și de asemenea potențialii candidați în așteptare, formați din tineri care vor îndeplini condițiile stabilite pentru recrutare, în următorii 2 ani. Astfel grupul țintă căruia ne adresăm sau mai bine zis pe care îl vizăm pentru identificarea recruților este format din potențiali candidați eligibili și din potențiali candidați în așteptare.

Grupul de sprijin reprezintă persoane sau entități care pot influența în mod direct mărimea ariei de recrutare și numărul candidaturilor și este alcătuit pe de o parte din persoane/grupuri din proximitatea zonei intime/personale a candidaților și pe de altă parte din persoane/entități din zona socială/publică a potențialilor recruți, care doresc să susțină campania de recrutare din interese de natură personale, sociale, economice sau de securitate națională. Astfel acest grup de sprijin poate fi divizat în două subgrupuri, grupul principal de sprijin alcătuit din persoane din zona intimă/personală (părinții, frații și surorile, soți/soții, prieteni și cunoștințe) respectiv grupul auxiliar de sprijin alcătuit din persoane/entități din zona socială/publică (profesori/directori ai instituțiilor de învățământ, companii private sau cu capital de stat, cadre militare active, în rezervă sau în retragere, mass-media).

Procesul de recrutare a soldaților și gradaților rezerviști voluntari, nu trebuie să difere de un proces standard de recrutare, utilizat de instituțiile civile și poate fi structurat pe cele șase etape ale unui astfel de proces, respectiv, analiza posturilor și a competențelor, elaborarea cererii de asigurare cu resurse umane, elaborarea strategiei de recrutare, construirea bateriei de recrutare, întocmirea dosarului de candidat, evaluarea eficienței recrutării.

Analiza postului și a competențelor este procesul prin sunt întocmite/actualizate fișele posurilor adică este etapa în care stabilim personalul eligil pentru recrutare și tipologia sarcinilor de lucru și este misiunea unității beneficiare. Datele rezultate în urma acestei analize sunt utilizate ulterior pentru construirea sistemului de recompense/sancțiuni, evaluarea performanței profesionale și a potențialului de utilizare în carieră a SGRV, reorganizarea posturilor, elaborarea planurilor și a ciclurilor de instruire.

Analiza postului și a competențelor specifice postului de soldat/gradat rezervist voluntar se realizează in house de către șeful personalului unității, șeful nemijlocit în subordinea căruia se află postul precum, șeful direct și persoane cu experiență profesională recunoscută în domeniul posturilor vizate pentru recrutare. O astfel de analiza poate cuprinde următoarele etape:

analiza documentelor;

lista de verificare a sarcinilor și competențelor (check list);

convocarea specialiștilor;

Analiza documentelor reprezintă etapa pregătitoare în care sunt studiate fișele posturilor SGP, regulamentul de ordine interioară al unității, statutul soldatului și gradatului profesionist, statutul soldatului și gradatului rezervist voluntar, legea salarizării, legislația în vigoare privind încadrarea în condiții deosebite, speciale sau alte condiții, regulamentele generale, regulamentele specifice precum și organigrama unității, prin care personalul cu atribuții în elaborarea/actualizarea fișelor de post se familiarizează cu tipul de activități pe care SGRV urmează să le execute în contextul atribuțiilor microstructurii care subordonează postul respectiv. Lista de verificare a sarcinilor și competențelor (check list) cuprinde o serie de întrebări, similar unui ghid de interviu, care ajută la stabilirea rolului și locului pe care postul îl are în cadrul entității din care face parte, sistemul de compensații, a sarcinilor și standardelor la care acestea trebuiesc realizate precum și competențele pe care titularul postului trebuie să le dețină, cuprinzând o serie de elemente referitoare la descrierea postului, specificațiile de personal ale postului, precum și date privind întocmirea/luarea la cunoștință a fișei postului, detaliate în Anexa nr.1.

Convocarea specialiștilor este etapa în care sunt consultate persoanele cu atribuții pe linia asigurării financiar-contabile, protecției informațiilor clasificate, securității și sănătății în muncă, apărării împotriva incendiilor, asistenței psihologice și religioase, asistenței medicale precum și câte unul la doi SGP cu cele mai înalte performanțe în muncă, pentru fiecare specialitate militară evaluată.

În această etapă sunt certificate informațiile cu privire la atribuțiile funcționale și obiectivele de performanță corespunzător funcției, de asemenea calificările și aptitudinile specifice ale fiecărui post.

După parcurgerea celor 3 etape din cadrul procesului de analiza postului și a competențelor se trece la întocmirea fișei postului (job description) și a specificațiilor de personal (job specification), ce reprezintă documentul oficial cu valoare juridică, elaborat de instituția angajatoare și asumat de SGRV prin semnarea contractului individual de muncă, în care este descrisă activitatea, condițiile în care aceasta este desfășurată precum și competențele pe care angajatul trebuie să le dețină.

Elaborarea cererii de asigurare cu resurse umane este o etapă similară procesării cererii de recrutare, se realizează conform procedurilor existente în cadrul unității și este documentul oficial prin care compartimentul personal al unității beneficiare informează, după caz, CMJ, CMZ sau CMS, cu privire la numărul de funcții necesar a fi asigurate cu resurse umane și va cuprinde denumirea postului, gradul funcției, arma și specialitatea militară corespunzător postului, numărul de funcții pentru fiecare specialitate militară, indicativul unității/locația, informații ce se obțin din studiul organigramei unității și a fișelor posturilor necesar a fi completate pe timpul stării de urgență/asediu și la mobilizare/război.

Elaborarea strategiei de recrutare are drept scop stabilirea tipului de mesaj pe care îl transmitem și segmentului de populație căruia îi este adresat. În situația de față nu poate fi făcută o analiză în ceea ce privește sursa de recrutare întrucât este evident că aceasta este una externă, bazată exclusiv pe forța de muncă aflată din afara Ministerului Apărării Naționale și nici metoda de recrutare utilizată, aceasta fiind una de tip in company, realizată prin instituțiile specializate ale ministerului, respectiv CMJ, CMZ, CMS, prin intermediul BIR.

Metodele de recrutare externă recomandate pentru atragerea candidaturii SGRV sunt:

anunțul de recrutare

recrutarea pe teren (field recruitment)

recrutarea prin grupurile de sprijin (recomandările angajaților, angajatorilor, familiei, prietenilor, profesorilor, mass-media, personalul militar în rezervă)

târgurile de job-uri sau bursele locurilor de muncă

recrutarea online

Ziua Porților Deschise

Pentru recrutarea SGRV anunțul de recrutare se va face la nivel național, coordonat de către instituțiile de profil ale ministerului, în format audiovizual sau scris, prin intermediul televiziunii, ziarelor sau revistelor cu o periodicitate zilnică în prima lună de difuzare și ulterior săptămânală. O variantă a unui anunț de recrutare pentru profesia de SGRV este prezentată în Anexa nr.2 și poate îngloba următoarele elemente:

denumirea instituției angajatoare, respectiv Ministerul Apărării Naționale

logo și slogan

scurtă descriere

denumirea postului vacant

descrierea postului (principalele responsabilități)

descrierea recrutului (cerințele minimale pentru ocuparea postului)

oferta ministerului (salariu, compensații, carieră)

datele tehnice pentru desfășurarea procesului de recrutare: documentele solicitate, forma de expediere (predare directă, poștă, fax, e-mail), data limită de depunere a dosarului de candidat.

Principala sursă de recrutare o reprezintă studenții, elevii de liceu/școală profesională din anii terminali și personalul angajat în muncă în companiile cu număr de angajați mediu și mare și din această perspectivă recrutarea pe teren constituie cea mai importantă sursă de recrutare pentru birourile de informare recrutare din cadrul centrelor militare, care vor menține o strânsă legătură cu conducerea instituțiilor școlare și a companiilor de pe teritoriul județelor în care sunt dislocate, în cadrul unor programe sau acțiuni promoționale, derulate atât de parteneri (e.g. “Școala altfel”, “Ziua Școlii”, “Ora de Dirigenție”) cât și de Ministerul Apărării Naționale (e.g. “Armata, o școală altfel”, “Armata în mall-uri”).

O metodă mai puțin costisitoare o reprezintă recrutarea prin intermediul prin grupurilor de sprijin, respectiv angajaților MApN, activi, în rezervă sau în retragere, familiei, prietenilor, mass-mediei și angajatorilor. Dacă în ceea ce privește recrutarea în campusul școlar, problemele sunt relativ simple în sensul că unitățile școlare sunt direct interesate pentru diversificare ofertei în ceea ce privește oferta pieței de muncă, militarii activi sau în rezervă vor face întotdeauna lobby pentru o astfel de profesie din sentimente de înalt patriotism față de țară, mass-media este cointeresată pentru obținerea unui profit prin acordarea unor spații de publicitate, în timp ce familia și prietenii sprijină acest proces din perspectiva unei posibile prosperități financiare, nu același lucru se întâmplă în cadrul recrutării din cadrul companiilor private. Din acest motiv strategia de recrutare trebuie să fie una de tip win-win, oferta de recrutare nefiind adresată doar grupului țintă ci și patronatului căruia trebuie să i se asigure pachetul de compensații corespunzător pentru a agrea ideea unei recrutări din rândul propriilor angajați, pachet de compensații ce poate curpinde:

posibilitatea suspendării contractului individual de muncă al angajatului (SGRV), pentru perioada în care acesta participă la programele de instruire/misiuni/activități în cadrul unităților beneficiare și care presupune absența de la locul de muncă;

acordarea unor compensații financiare standard, plătibilă în perioada 05-15 a fiecărei luni, care ar putea conține:

compensații pentru cheltuieli generate de înlocuirea angajatului, pentru perioada în care acesta absentează de la serviciu (anunțul de recrutare, organizarea selecției, instruirea noului angajat, acoperirea pierderilor de producție ca urmare a absenței angajatului, în cazul când acesta nu poate fi înlocuit);

compensație pentru costuri generate de recalificarea personalului, absent din unitate pentru o perioadă mai mare de 6 aluni, ca urmării a concentrării acestuia;

acordarea unor compensații financiare suplimentare, plătibilă în termen de 60 de zile de la depunerea cererii de către angajator, în situația în care angajatorul dovedește că suma totală a cheltuielilor suportate depășește cu cel puțin jumătate valoarea compensației financiare standard;

Valoarea compensației financiare standard respectiv financiare suplimentare sunt stabilite prin hotărâre de guvern și sunt asigurate prin bugetul Ministerului Apărării Naționale. Valoarea compensației financiare standard, într-un an calendaristic, nu poate fi mai mare decât jumătate din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul precedent chemării la activități de instruire sau de concentrare în timp ce valoarea compensației financiare suplimentare nu poate depăși jumătate din valoarea compensației financiare standard.

Dacă armata este prezentă în mall-uri, în școli sau chiar în fabrici, atunci cu siguranță trebuie să participe și la evenimentele organizate de către agențiile de ocupare a forței de muncă, respectiv târgurile de job-uri sau bursele locurilor de muncă prin intermediul BIR care să expună oferta ministerului dar nu numai ca și o sursă auxiliară de câștig dar și ca o oportunitate pentru dezvoltarea unei cariere, stand-urile de armament și tehnică precum și materialele de informare având un rol determinant în succesul acestui tip de recrutări, prin care potențialii candidați dar și cele două grupuri de sprijin iau contact cu oferta ministerului apărării naționale.

Recrutarea online se realizează cu ajutorul internetului, prin site-urile Ministerului Apărării Naționale și din această perspectivă oferta însoțită de criteriile generale de selecție, pachetul de compensații de asemenea logo-ul și slogan-ul (Anexa nr.4) care să atingă atât coarda sensibilă a candidatului dar și a angajatorului acestuia, pot avea o pondere însemnată în atragerea de candidaturi. În urma aplicării online pentru acest statut, potențialii candidați eligibili vor fi programați de către BIR în vederea consilierii inițiale și întocmirii dosarului de candidat.

Ziua Porților Deschise este o posibilitate pentru publicul larg de a lua contact cu viața cazonă, este un prilej pentru militar de a-și prezenta tehnica de luptă, armamentul, exercițiile demonstrative, dar poate include în program și un atelier de recrutare, identic cu cel prezentat în cadrul târgului de job-uri, cu diferența că stand-ul de prezentare este unul mai consistent, iar sub efectul de primă impresie, publicul poate fi mai ușor determinat să aplice pentru o profesie militară, inclusive statutul de SGRV.

Așa cum reiese din rândurile anterioare este foarte important modul în care ne adresăm publicului și având în vederea inexistența SGRV la această dată, mesajul de recrutare trebuie să fie unul atractiv care să sublinieze sistemul de compensații dar și posibilitățile de evoluție în carieră. Pentru atragerea cât mai multor candidaturi, mesajele specifice în cadrul campaniei de recrutare vor fi focusate pentru:

atragerea candidaturilor potențialilor candidați eligibili și asumarea statutului de SGRV:

cariera militară nu este ceva obișnuit ca atare nu oricine poate fi militar

profesia militară reprezintă o permanentă provocare de a te întrece cu cei mai buni

armata nu este un simplu job, în primul rând este un corp de elită, în care doar cei mai buni pot accede

conștientizarea și convingerea potențialilor candidați în așteptare de a aplica pentru un astfel de statut:

pentru a ajunge militar trebuie să deții înalte calități morale, fizice și psihice, iar dacă nu îți cunoști limitele e un bun prilej de a le testa

personalul armatei se pregătește după cele mai performante metodologii

militarul în sine este un lider pentru că motivează și conduce oameni, este un manager pentru că planifică și gestionează resurse, este un specialist pentru că se pregătește cu perseverență într-un anumit domeniu, este un instructor pentru că îi învață și pe alții ceea ce știe

sensibilizarea gupurilor de sprijin ale recrutării în scopul participării active în cadrul procesului:

apărarea țării este datoria sfântă a fiecărui cetățean

statutul de militar rezervist voluntar îți oferă prilejul de a spori măsurile de protecție socială ale angajatului

un angajat cu statut SGRV este un angajat disciplinat, sănătos, instruit și pregătit să își apere compania în care lucrează

Construirea bateriei de recrutare presupune identificarea metodelor, surselor și

criteriilor de recrutare care se încadrează în limitele legislației, răspund unor cerințe generale și specifice de recrutare, iar procesul se încadrează în limitele bugetului stabilit. Metodele descrise anterior precum și sursele identificate pentru recrutare, asigură cantitatea, calitatea și susținerea financiară a procesului întrucât, derularea acestui proces prin intermediul BIR nu implică costuri suplimentare. Acestora li se adaugă setul de criterii generale și specifice, conținutul dosarului de candidat, precum și modalitatea în care recrutorii desfășoară activitatea propriu-zisă în cadrul unei astfel de campanii, concretizată într-un ghid al recrutorului.

Criterii generale pentru asigurarea eligibilității pentru statutul de soldat/gradat rezervist voluntar, sunt următoarele:

– candidații să fie cetățeni români, femei și bărbați, care au domiciliul stabil în România, dar este de preferat ca aceștia să aibă domiciliul în județele în care sunt dispuse unitățile militare în care sunt încadrați sau în județe limitrofe

– sunt apți din punct de vedere medical, pentru statutul de SGRV

candidații nu au fost condamnați pentru săvârșirea unei infracțiuni, excepție fiind situația în care a intervenit reabilitarea

nu fac parte din organizații interzise de legislația românească sau din rândul unor culte sau grupări religioase care nu se supun normelor de păstrarea a ordinii publice sau bunelor moravuri

nu sunt asociați unici ori participanți direcți la administrarea sau conducerea unor societăți comerciale sau se angajează că, din momentul selecționării pentru a deveni soldat sau gradat rezervist voluntar, renunță la această calitate

nu sunt membri ai unor partide, formațiuni sau organizații politice, sau se angajează că, din momentul selecționării pentru a deveni soldat sau gradat rezervist voluntar, renunță la această calitate;

Criterii specifice stabilite pentru recrutarea candidaților sunt:

să aibă vârste vârste cuprinse între 18 și 46 de ani (propunere/ Anexa nr. 7)

au absolvite cel puțin studiile corespunzătoare învățământului general obligatoriu

candidații pentru specialitățile militare “auto”, “tancuri”, “geniu”, să dețină permis de conducere categoriile “B” și “C”, iar cei pentru specialitatea “sanitar” să dețină diplomă de absolvire a școlii postliceale sanitare

Dosarul de candidat trebuie să conțină următoarele documente:

cererea de înscriere

copia cărții de identitate

fișa de cunoaștere

fișa de contact

certificatul de cazier judiciar

copii legalizate după diplomele/certificatele de absolvire a studiilor deținute

copii legalizate după permisul de conducere pentru specialitățile militare “auto”, “tancuri”, “geniu”, sau a certificatului de liberă practică pentru specialitatea “sanitar”

solicitarea de participare la programul de instruire inițială

Succesul recrutării depinde în foarte mare măsură de modul în care activitatea este pregătită de către cei implicați în proces, respectiv recrutorii (în mod special personalul BIR) și din acest motiv existența unui ghid al recrutorului pentru desfășurarea unei acțiuni promoționale, indiferent de tipul recrutării, măresc sanșele unei reușite de succes, motiv pentru care Anexa nr.3 a prezentei lucrări, detaliază un astfel de instrument.

Construirea bateriei de recrutare deține un rol esențial în derularea procesului de recrutare și sintetizând datele anterior prezentate, o baterie de recrutare standard ar putea conține următoarele elemente:

Întocmirea dosarului de candidat începe cu completarea cererii de înscriere și se

finalizează cu solicitarea de participare la programul de instruire inițială (mai puțin candidații ce provin din MAC sau SGP) și intră în responsabilitatea recrutorului din cadrul BIR, persoană care va completa împreună cu candidatul fișa de cunoaștere, fișa de contact și îl va consilia pe tot parcursul procesului iar în final distribuie Centrelor Zonale de Selecție și Orientare dosarele candidaților însoțite de Evaluarea dosarului de candidat, document pe baza căruia se va realiza departajarea candidaților declarați “Admis” în urma desfășurării procesului de selecție.

Evaluarea eficienței recrutării presupune calcularea indicatorilor de referință stabiliți

pentru campania de recrutare, respectiv numărul de candidaturi depuse, numărul de candidaturi respinse, gradul de completare cu resurse umane realizat și încadrarea în bugetul alocat. Această evaluare are un rol esențial în stabilirea numărului minim de candidaturi pentru fiecare birou de informare-recrutare, având în vedere faptul că în urma unei campanii există posibilitatea înregistrării fie a unui excedent de recruți (număr de dosare peste limita stabilită prin planul de anual de recrutare) fie a unui deficit de recruți (număr de dosare sub limita stabilită prin planul de anual de recrutare), comparativ cu numărul de posturi disponibile, iar acest lucru fundamentează viitorul Plan de recrutare al candidaților pentru statutul de soldat și gradat rezervist voluntar, elaborat de instituțiile abilitate ale ministerului.

Sintetizând problematica abordată pe parcursul acestui subcapitol putem proiecta principalii pași de urmat pentru derularea procesului de recrutare al SGRV:

Prezentarea ofertei profesionale, a criteriilor generale și specifice de recrutare printr-un eficient proces de informare realizat:

în spațiul public, prin metodele de recrutare prezentate, prilej cu care se aduce la cunoștința grupului țintă precum și a celor de sprijin faptul că “armata îți oferă o profesie, un loc de muncă, o carieră de prestigiu, posibilitatea de a te afirma, de a te perfecționa, un mediu de lucru competițional, un trai decent, iar atunci când te vei retrage din serviciul activ, te vom ajuta să începi o nouă profesie, o nouă carieră. În schimb, de la tine cerem responsabilitate, competență, entuziasm, încredere în sine, integritate, adaptabilitate, disciplină, voință, loialitate, respect față de lege și reguli, capacitate de a lucra în echipă”

la BIR, prilej cu care candidatul are posibilitatea de a interoga recrutorul pentru a afla totul despre criteriile de recrutare și probele de selecție, unitățile cu posturi disponibile precum și detalii privind viața în mediul cazon. Cu această ocazie recrutorul verifică îndeplinirea criteriilor generale și specifice de recrutare pentru statutul de SGRV și specialitățile militare disponibile corespunzător pregătirii candidatului și pune la dispoziția acestuia, materialele de informare specifice: pliante, broșuri, repere legislative, site-uri specializate

Completarea dosarului de candidat: depunerea cererii de înscriere, a copiilor documentelor legalizate specifice dosarului, a certificatului de cazier judiciar, completarea fișei de contact, înmânarea fișei medicale în vederea efectuării vizitei medicale.

Efectuarea vizitei medicale, care se realizează gratuit în cadrul spitalelor și centrelor medicale de diagnostic și tratament ambulatoriu din Ministerul Apărării Naționale în urma căreia candidații sunt declarați "Apt" sau “Inapt” din punct de vedere medical, pentru arma/specialitatea militară în care urmează să fie încadrați.

Consiliere și orientare spre acel tip de armă și specialitate militară ce corespund cel mai fidel pregătirii profesionale ale candidatului dar și dezirabilității acestuia în raport cu vârsta și aptitudinile deținute. Este necesar un dialog deschis cu recrutorul și păstrarea contactului cu acesta, pe tot parcursul procesului întrucât el este este consilierul pentru viitoarea carieră militară a candidatului.

Desfășurarea interviului de cunoaștere prilej cu care se reverifică îndeplinirea criteriilor de recrutare, completarea fișei de cunoaștere, înscrierea opțiunii pentru arma/specialitatea militară dorită, interviu ce constă într-un dialog, finalizat cu completarea unui chestionar confidențial și cu concluziile și recomandările recrutorului.

Luarea deciziei de către recrutor: “candidat recrutat” sau “candidat nerecrutat” și consemnarea deciziei în fișa de cunoaștere și fișa de contact.

Evaluarea dosarului de candidat (EDC) prin acordarea unui punctaj/note dosarului în funcție de media de la bacalureat, aceasta fiind zero în situația în care absolventul nu are diplomă de bacalaureat.

Programarea candidatului recrutat pentru susținerea selecției și informarea acestuia privind calendarul și conținutul probelor

4.2 Selecția soldaților și gradaților rezerviști voluntari

Selecția soldaților și gradaților rezerviști voluntari reprezintă procesul prin care sunt identificați candidații cu cea mai mare probabilitate de a obține performanța pe postul vacant și are rolul de separare a candidaților care îndeplinesc standardele minime prevăzute de fișa postului, de cei care nu le îndeplinesc. Este etapa în care angajatorul, se convinge, dacă, candidatul recrutat va putea face față standardelor stabilite pe timpul perioadei de instrucție inițială/formare profesională inițială, servituților impuse de sistemul militar în general și solicitărilor funcției ce urmează a fi încadrată, în particular, adică ne vom da seama dacă recrutul este capabil de performanță și deține potențialul minim admis pentru cariera sau mai bine zis profesia militară.

Selecția personalului pentru dobândirea calității de soldat/gradat rezervist voluntar se organizează și se execută de către structurile specializate ale Ministerul Apărării Naționale, cel mai probabil de către centrele zonale de selecție și orientare (CSZO) care evaluează recruții din punct de vedere psihologic și fizic, conform criteriilor și standardelor specifice sistemului militar, stabilite de către Statul Major General, urmând ca dosarele candidaților declarați “admis”, să fie ierarhizate în funcție de media notelor obținute la cele două evaluari și nota de la bacalaureat și trimise la unitățile de instrucție în vederea încheierii angajamentului inițial și desfășurarea perioadei de instruire inițială.

Procesul de selecție pentru dobândirea statutului de SGRV parcurge următoarele etape: evaluarea psihologică, evaluarea aptitudinilor fizice, interviu de evaluare finală și admiterea candidaților pe baza notelor obținute în urma evaluărilor.

Armata este în căutare de indivizi hotărâți să reușească, dornici să obțină performanță și de ce nu, să aibă un potențial de dezvoltare ulterioară care să îi permită accederea în rândul personalului militar activ. Recrutul nu este neapărat necesar să fie sportiv profesionist, dar trebuie să aibă o bună formă fizică și psihică, iar o pregătire minimală anterioară reprezintă garanția atingerii standardelor minime specifice procesului de selecție.

Durata selecției pentru SGRV este de 24 de ore și constă parcurgerea probelor cu caracter eliminatoriu, cu unul din rezultatele “Admis”, sau “Respins” după cum urmează:

Evaluarea psihologică (EPSI) care presupune parcurgerea următoarelor teste:

teste de inteligență care evaluează raționamentul, gândirea logică, capacitatea candidatului de a lucra contra cronometru, memoria, abilitățile numerice, vocabularul, vederea în spațiu, etc

chestionare de personalitate care au drept scop evaluarea posibilităților recrutului de adaptare la constrângerile inerente mediului cazon

Este de așteptat ca recruții, înainte de a se prezenta la unitățile în care se desfășoară selecția, să facă o minimă pregătire pentru susținerea probelor psihologice, antrenându-se prin parcurgerea unor teste de inteligență și perspicacitate ce pot fi găsite în librării, sau pot fi accesate online. În timpul probelor recrutul trebuie să fie atent, calm, să rezolve sarcinile de lucru impuse de testul de inteligență , să fie sincer și spontan pe timpul completării chestionarului de personalitate.

Evaluarea aptitudinilor fizice(EAF), care constau în:

parcurgerea contracronometru a unui traseu utilitar-aplicativ (Anexa nr.5) prin care se testează nivelul de dezvoltare a deprinderilor motrice de bază ale recrutului (viteza, forța, rezistența, îndemânarea), precum și modul în care candidatul este în măsură să combine aceste calități motrice cu cele psihice, cum sunt tenacitatea și curajul, format din 10 elemente de circuit pe o lungime de 90 m (sărituri în lungime de pe loc, aruncarea mingilor la țintă, tracțiuni/flotări, deplasare în echilibru, sărituri cu rostogolire peste lada de gimnastică, escaladare obstacole, sărituri în spații marcate, mersul târâș sub un obstacol, transportul de greutăților printre jaloane, alergare de viteză);

probă de rezistență pe distanța de 2000 m.

Standardele minimale pentru SGRV sunt cele stabilite pentru SGP și sunt prezentate în Anexa nr.6

La fel ca și în cazul evaluării psihologice este de așteptat ca recrutul să parcurgă o minimă pregătire sportivă, în funcție de timpul alocat pentru educația fizică în școală și/sau stilul de viață (activ/sportiv, sau pasiv/sedentar). Este necesară parcurgerea unor exerciții care să dezvolte forța, viteza, rezistența, echilibrul, îndemânarea și coordonarea funcțiilor motorii, aptitudini ce pot fi dezvoltate printr-o serie de exerciții cum sunt: tracțiunile pentru băieți sau flotările pentru fete, alergare în teren variat, sărituri peste obstacole, ridicare și transport greutăți, săritura în lungime de pe loc și din alergare, aruncarea mingilor la țintă, deplasare în echilibru, etc.

Interviul de evaluare finală(EI), se desfășoară după parcurgerea testelor fizice și

psihologice și are rolul de a evalua capacitatea de exprimare, motivația recrutului pentru profesia militară, depistarea defectelor de vorbire, etc. Este recomandabil ca recrutul să dea dovadă de sinceritate, convingere, echilibru, motivație personal și spontaneitate, pe timpul derulării acestuia.

Admiterea candidaților se face pe baza mediei de admitere (MA) calculată între

media notelor obținute la cele 3 probe de selecție (MS = (EPSI + EAF + EI)/3) și nota obținută în urma evaluării dosarului de candidat (EDC), calculată de către BIR.

Candidații evaluați și declarați "Admis" din punct de vedere psihologic și fizic, potrivit criteriilor și baremelor standard de selecție stipulate în actele normative în vigoare referitoare la selecționarea SGRV pe arme/specialități militare, care provin din cetățeni care nu au îndeplinit o formă a serviciului militar activ (MT, MAC, SGV, SGP), semnează un angajament, prin care se obligă ca, după finalizarea perioadei de instruire inițială, să încheie contractul ca rezervist voluntar. Candidații admiși care provin din cetățeni care au îndeplinit o formă a serviciului militar activ sunt repartizați în funcții de către unitatea beneficiară și semnează primul contract ca SGRV.

Privind sistemul de selecție, consider oportună introducerea conceptului de candidat neadmis, adică acei candidați care au îndeplinit standardele minimale procesului de selecție, dar s-au clasat sub media de admitere. Candidații evaluați și declarați "Neadmis" în urma procesului de selecție, potrivit criteriilor și baremelor standard de selecție, rămân timp de 1 an de zile, în evidența CMJ/CMZ/CMS, urmând ca aceștia să fie planificați pentru a urma programul de instruire inițială, în măsura vacantării posturilor într-un interval de 12 luni (perioada cuprinsă între 2 selecții), în urma unui scurt interviu la BIR pe timpul căruia se reverifică dosarul de candidat din punctul de vedere al îndeplinirii criteriilor generale și specifice, prevăzute în bateria de recrutare, fiind astfel realizate economii de resurse financiare importante, aferente unui proces R&S&I.

4.3 Instruirea soldaților și gradaților rezerviști voluntari

Instruirea SGRV sau așa cum este definită în proiect, formarea soldaților și gradaților rezerviști voluntari se execută în unitățile stabilite și constă în parcurgerea de către candidații admiși a 2 programe de pregătire, programul de instruire inițială (PII) și respectiv programul de instruire continuă (PIC).

Instruirea soldaților și gradaților rezerviști voluntari, începe cu PII, cu durata de 4 luni, în cadrul unităților de instrucție stabilite prin ordin al Ministrului Apărării Naționale, organizat pe două module de instruire, modulul instruirii individuale și modulul instruirii de specialitate, ambele cu durata de câte 2 luni. La sfârșitul modulului instruirii individuale, candidații admiși depun jurământul militar prevăzut de lege, ulterior are loc semnarea primului contract cu Ministerul Apărării Naționale pentru desfășurarea modulului instruirii de specialitate (propunere, având în vedere modul de derulare a pregătirii pentru SGP, conform ordinului M.30/2012/ Anexa nr. 7).

Militarii profesionișiti rezerviști, respectiv cetățenii care au îndeplinit serviciul militar activ, care optează pentru dobândirea statutului de SGRV și au fost declarați admiși în urma procesului de selecție, nu parcurg programul de instruire inițială și nu participă la programul de instruire continuă pe o perioadă de 3 ani de la trecerea lor în rezervă, dacă dețin specialitatea militară corespunzător funcției încadrate. În caz contrar aceștia parcurg modulul instruirii de specialitate (propunere, întrucât angajarea unui cetățean care a îndeplinit serviciul militar activ pe o funcție de altă specialitate decât cea deținută, ar avea consecințe negative asupra procesului de instruire).

Programa modulului instruirii individuale constă în teme/ședințe de pregătire militară generală și tactică, derulate în scopul formării deprinderilor de bază a luptătorului, respectiv asigurarea protecției individuale, mânuirea armamentelor și echipamentelor din dotare precum și ducerea luptei. La începutul modulului de instruire individuală, candidații admiși semnează un angajament cu unitatea angajatoare prin care angajatorul se obligă să asigure hrană, materiale, echipamente gratuite, indemnizație lunară, asistență medicală și medicamente precum și alte condiții prevăzute de actele normative în vigoare în timp ce candidații admiși se obligă să își însușească cunoștințele și să își formeze deprinderile ca militar rezervist, să respecte prevederile legilor și regulamentelor militare, să aibă în toate împrejurările o comportare civilizată și demnă, să apăre cu sfințenie onoarea și demnitatea de militar și, deosebit de important, să restituie cheltuielile de școlarizare efectuate de Ministerul Apărării Naționale pe timpul instruirii dacă va fi îndepărtat din motive imputabile (nepromovarea examenului susținut la sfârșitul modulului de instruire, săvârșirea de abateri disciplinare grave, condamnări prin hotărâri judecătorești).

Modulul instruirii de specialitate, se derulează pe o perioadă de 2 luni și este focusat pe pregătirea militară de specialitate specifică armei/specialității militare al funcției încadrate (teme/ședințe de cunoașterea a echipamentelor/tehnicii și teme de instrucție cu echipamentele militare/tehnica), perfecționarea deprinderilor de specialiști și creșterea rezistenței fizice/psihice specifice operațiilor militare, pentru ca SGRV să fie în măsură să desfășoare misiuni în condiții de izolare cât și întrunit în cadrul echipajului/grupei/plutonului. Pentru derularea acestui modul se semnează de către unitatea militară care execută instruirea și SGRV un contract, în aceleași condiții descrise la modulul instruirii individuale.

După parcurgerea PII are loc semnarea contractului individual de muncă, moment care atestă dobândirea statutului de SGRV și are loc repartiția în funcții a acestora (inclusiv rezerviștii proveniți din cetățenii care au efectuat serviciul militar activ), respectiv în Planul de mobilizare al unității, moment care declanșează derularea PIC.

Programul de instruire continuă a SGRV constă în:

pregătire lunară: două zile, în zilele de repaus săptămânal

pregătirea anuală: 5 zile calendaristice lucrătoare, consecutive, prin concentrare pentru instruire, în baza ordinului de chemare la concentrarea pentru instruire, ordin ce constituie temei legal pentru angajatori de a permite angajatului participarea la convocarea pentru instruire

cursuri pentru perfecționarea pregătirii profesionale:

cursuri/convocări online

cursuri de specializare pentru dobândirea unei alte specialități militare

cursuri de perfecționare pentru înaintarea în gradul de caporal pentru fruntașii care în raport cu calificativele anuale din aprecierile de serviciu, vechimea în serviciu, vechimea în grad și potențialul de a exercita atribuțiile unei funcții imediat ierarhic superioară

cursul de formare a subofițerilor/ofițerilor în activitate, pe filiera indirectă/directă

participarea la misiuni pe timp de pace (stare de urgență/asediu, mobilizare, teatru de operații) sau război.

4.4 Compensațiile și constrângerile aplicabile soldaților și gradaților rezerviști voluntari

Compensațiile pentru un rezervist voluntar sunt cele prevăzute de legea 384/2006 și proiect, din care enumăr: drepturi bănești, de echipare și de hrană, similare cu cele ale SGP; primă de fidelitate în cunatumul unei solde lunare, corespunzătoare funcției și gradului SGP, acordată o singură dată la semnarea fiecărui contract; măsuri de protecție socială, asistență medicală și medicamente, potrivit normelor stabilite pentru personalul militar în activitate și familiile acestora, în cazul suspendării raportului de muncă sau de serviciu; pensii și despăgubiri, în caz de invaliditate sau deces, ca urmare a unor evenimente produse în timpul și din cauza activității militare, recompense prevăzute de regulamentele militare pentru personalul în activitate; plata cheltuielilor de deplasare pe timpul chemării de către unitățile militare; selecționarea, cu prioritate, în vederea pregătirii în sistemul soldaților și gradaților profesioniști și a formării cadrelor militare în activitate ale armatei; o indemnizație lunară egală cu 30% din solda lunară a funcției în care sunt încadrați, pentru perioadele în care nu execută instruirea și nu participă la misiuni (proiect), decorații și distincții militare pentru merite deosebite în activitate.

În plus, raporturile de muncă sau raporturile de serviciu, după caz, ale salariaților care au semnat contracte cu unități militare pentru a îndeplini funcții militare în calitate de rezerviști voluntari, pe perioada îndeplinirii îndatoririlor militare care presupun absența de la locul de muncă, se suspendă, angajatorul fiind obligat să păstreze locul de muncă și funcția persoanelor aflate în această situație.

Pe timpul pregătirii cu durata de 4 luni, SGRV beneficiază gratuit de hrană, echipament și materiale de întreținere.

De asemenea documentele de transport necesare deplasării în vederea recrutării, selecționării și pregătirii se asigură prin grija structurii care a recrutat candidatul, iar la semnarea unui nou contract se efectuează vizita medical gratuită.

Pentru perfectarea acestui sistem, dar mai ales pentru a-l facem mai atractiv, consider că legislația poate fi îmbunătățită și în acest sens am următoarele propuneri:

pe durata programului de instruire inițială candidații beneficiază lunar, de o sumă egală cu solda de funcție corespunzătoare unui soldat profesionist în activitate, la care se adaugă solda gradului minim pentru care se instruiește, respectiv soldat (dedusă din proiect). Suma primită pe durata modulului instruirii individuale nu constituie venit salarial impozabil în înțelesul impozitului pe venit și nici bază de calcul al contribuțiilor sociale, participanții fiind asigurați, fără plata contribuțiilor prevăzute de lege pentru angajat și angajator în sistemul public de pensii, în sistemul asigurărilor de sănătate și în sistemul asigurărilor de șomaj. Aspectul care trebuie scos în evidență constă în atribuirea modulului instruirii de specialitate, a vechimii în muncă aferente, potrivit Codului Muncii, care la articolul 16 alin.(4) stipulează că munca desfășurată în baza unui contract de muncă “constituie vechime în muncă” și implicit presupune încadrarea acestei perioade în locuri de muncă și activități cu condiții deosebite, speciale sau alte condiții specifice personalului militar în activitate, condiții pe baza cărora se poate reduce vârsta standard de pensionare în condițiile legii 263/2010 privind sistemul de pensii publice. Este importantă reliefarea acestui aspect întrucât nici legea 384/2006 sau ordinul M.39/2010 și nici proiectul statutului rezerviștilor nu tratează în mod distinct etapizarea PII și pe cale de consecință nici drepturile ce decurg din efectul legii, corespunzător acestora. Consider că alinierea SGRV la drepturile de care dispun SGP, pe timpul instruirii, potrivit legii salarizării nr.284/2010, constituie o compensație importantă care merită a fi luată în considerare. Astfel modulul instruirii de specialitate, constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii, în sistemul asigurărilor de sănătate și în sistemul asigurărilor de șomaj, sumele aferente fiind asigurate și virate prin bugetul MApN.

pe timpul instruirii, SGRV să beneficieze de încadrarea în locuri de muncă și activități cu conditii deosebite/speciale în aceleași condiții stabilite pentru soldații și gradații profesioniști, conform criteriilor stabilite prin HG 1294/2001 și ordinului ministrului apărării naționale nr. M.116/2002, modificat și completat cu ordinul MS. 132/2010 și să beneficieze de scăderea vârstei de pensionare, cu câte o lună, pentru fiecare an de contract îndeplinit (baza de calcul: 2 zile/lunar x 12 luni + 5 zile convocare anuală=29 zile, apx. 1 lună);

acordarea unor beneficii cu rol în stimularea economică a angajatorului cum ar fi reducerea CAS pentru un anumit număr de angajați cu statut SGRV, participanți la programul de instruire continuă (e.g.: 0,02 procente pentru fiecare angajat);

Constrangerile la care sunt supuși SGRV sunt stipulate în ordinul M.39/2010 și proiectul de statut, din care enumăr: exprimarea opiniilor politice pe perioada participării la instruire sau misiuni; deplasarea în străinătate fără informarea prealabilă, cu cel puțin două zile înainte de plecare, a comandantului unității în care este încadrat ca rezervist voluntar; restituirea contravalorii cheltuielilor efectuate cu instruirea, proporțional cu timpul de pregătire parcurs, pentru SGRV care renunță la PII, restituirea cheltuielilor pentru selecție și instruire inițială, proporțional cu perioada din primul contract rămasă neexecutată, precum și prima de fidelitate în situația în care raporturile de serviciu încetează prin demisie sau din motivele imputabile prevăzute în proiect (la art. 27 alin. (1) lit. g) – l), p) și r)).

Consider necesară detalierea următoarei situații de încetare a contractului individual de muncă, prevăzută în proiect la art.27 lit.g), respectiv “când se constată că, în mod nejustificat, se sustrag de la participarea la instruire sau la misiuni”, propunerea pe care o inițiez fiind următoarea: încetarea contractului de angajare în situația în care SGRV nu participă la instruirea săptămânală cel puțin 6 luni pe an, sau 3 luni consecutive, sau nu participă la convocarea anuală de instrucție, mai puțin în situațiile de incapacitate temporară de muncă, expertizate la Spitalele Clinice Militare de Urgență.

Concluzii

Trecerea de la conscripție la voluntariat a avut loc în contexul unui amplu proces de modernizare al forțelor armate, la nivel mondial, astfel încât acestea să fie capabile să facă față fenomenului de globalizare în domeniul apărării și securității naționale, factorul declanșator al procesului constituind-ul sfârșitul Războiului Rece, prin lipsa unei amenințări majore la adresa securității naționale ale statelor și prin asigurarea apărării țărilor membre NATO în cadrul unui sistem colectiv, sau prin inițiative regionale, consituite în pachete de forțe ce acționează în afara articolului 5 din tratat, pentru restabilirea sau menținerea păcii la nivel global.

Largul spectru al tipologiei conflictelor actuale scot în evidență faptul că vremea armatelor numeroase a trecut, fiind necesară proiectarea unor noi forțe alcătuite din militari profesioniști recrutați pe bază de voluntariat, de mai mici dimensiuni, mobile, dotate cu echipamente moderne, cu o capacitate mai mare de dislocare și mai bine susținute financiar, care să poată acționa oriunde și oricând în afara granițelor naționale, în toate tipurile de misiuni.

Unele din primele state care au renunțat la conscripție și au trecut la armate alcătuite din militari profesioniști voluntari au fost Regatul Unit la Marii Britanii și Luxembrug în anii `60 urmate de SUA în 1973, în timp ce Canada, Irlanda și Malta nu au practicat niciodată recrutarea pe timp de pace, excepția oferind-o țări precum Grecia, Cipru și Estonia care nu au renunțat la serviciul militar obligatoriu, sau țări precum Germania care are o armată mixtă de militari profesioniști și recruți.

Dacă factorul geostrategic determinat de destrămarea Uniunii Sovietice în 1989 și dispariția amenințării dominante la strategiile de securitate națională, au dus la eliminarea conscripției în multe din țările europene, este posibil ca actualul context geostrategic determinat de conflictul din Ucraina, să declanșeze un proces reversibil de trecere de la voluntariat la conscripție, sau la un sistem mixt și susțin această a firmație prin dorința unor țări precum Lituania și Ucraina de a lua în calcul reinstituirea serviciului militar obligatoriu.

Insituirea în Armata României a corpului soldaților și gradaților profesioniști, în urma suspendării pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu, începând cu data de 01.01.2007, a determinat apariția conceptului de soldat/gradat rezervist voluntar. Cadrul legislativ al instituirii corpului SGRV este asigurat prin legea 384/2006 și ordinul M.39/2010, Parlamentul României inițiind începând cu anul 2011 un proiect de lege privind Statutul rezerviștilor voluntari, dar chiar în aceste condiții, în România, la această dată, nu este instituit sistemul de completare cu resurse umane cu soldați și gradați rezerviști voluntari, atât din punctul de vedere legislativ (lipsa statutului militarului rezervist voluntar) cât și din punctul de vedere al derulării contractelor individuale cu militarii rezerviști voluntari.

De ce este important ca acest sistem de completare cu SGRV să funcționeze? Răspunsul ar trebui să fie destul de evident și sper că am reușit să îl formulez, pe parcursul derulării studiului de caz în conținutul capitolului 3 al prezentei lucrări, “Perspectiva asigurării cu resurse umane destinate completării soldaților și gradaților pe timpul stării de urgență, asediu, mobilizare sau război”, răspuns care subsumează următoarele afirmații, deduse prin interpretarea datelor privind natalitatea în Romania, stipulate în lucrarea “Evoluția natalității și fertilității în România”:

corpul SGP este cel mai numeros și pe cale de consecință are nevoie de cele mai mari efective destinate completării, pe timpul stării de urgență/asediu, mobilizare sau război;

din studiul evoluției natalității pentru perioada 1987-1997 (1997 reprezentând ultimul contingent eligibil pentru calitatea de SGRV, în anul 2015), rezultă că aria de recrutare și implicit de selecție a cetățenilor propozabili pentru statutul de SGRV urmează un trend descendent;

începând cu anul 2016 ERUI va fi format majoritar din rezerviști din clasa a III-a de evidență iar din anul 2032 va fi format exclusiv din rezerviști din clasa a III-a de evidență (cetățeni români cu vârsta mai mare de 45 de ani) adică vom dispune de o resursă îmbătrânită, aflată la limita capacității sale de răspuns, la eforturi fizice și psihice solicitante;

cantitatea de resursă umană cu stagiul militar satisfăcut, considerată instruită din punct de vedere militar, își va înjumătăți valoarea în anul 2028 sau chiar mai repede, iar în anul 2041 va fi în întregime epuizată.

Procesul de recrutare, selecție și instruire legiferat sau în proiect asigură implementarea conceptului de rezervist voluntar, iar propunerile formulate în conținutul capitolului 4 al lucrării, “Recrutarea, selecția și instruirea soldaților și gradaților rezerviști voluntari. Propuneri”, nu fac decât să îi particularizeze și să îi susțină aplicabilitatea, o armonizare a legislației în domeniu fiind însă, mai mult decât necesară.

Așa cum am arătat pe parcursul acestei lucrări, este evident faptul că în următorii ani ne putem confrunta cu o problemă majoră și anume aceea de a nu a mai putea asigura efectivele necesare destinate completării soldaților și gradaților profesioniști, pe timpul stării de urgență/asediu, mobilizare sau război.

Care este soluția?

IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE COMPLETARE CU SOLDAȚI ȘI GRADAȚI REZERVIȘTI VOLUNTARI.

Care este alternativa?

REINSTITUIREA SERVICIULUI MILITAR OBLIGATORIU.

Bibliografie

Articolul 55, alin.(1)/Constituția României/ 21.11.1991 – REPUBLICARE*

Lect. univ. dr. Codreanu Aura, Recrutarea &Selectia, suport de curs, DRESMARA/Brașov 2014

Lect. univ. dr. Codreanu Aura, Managementul strategic al resursei umane (MSRU), note de curs de curs, DRESMARA/Brașov 2014

Consilier Valentina Agulescu, Ghidul Recrutorului Ediția I, Direcția Management Resurse Umane, 2014

Carmen Buzea (Manea), Îndrumar asigurarea resursei umane (staffing), Editura Universității Transilvania Brașov, suport de curs 2014

Dr. Donald MACCUISH , Reorganizing Romanian`s military: tread water first, then swim/ Journal of Defense Resource Management, no. 1(2), DRESAMARA, Brașov/Romania, 2011

Gl. Lt.(rz) prof. dr. Marin Ilie, Av. dr. Ion Gheorghe, Lect. univ. dr. Ana Mona Ilie, The New Strategic Concept Nato 2010/Journal of Defense Resource Management, no. 1(2), DRESMARA, Brașov/Romania, 2011

Legea nr. 395 din 16.12.2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat

Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști

Legea nr. 446 din 30.11.2006 privind pregătirea populației pentru apărare

Legea 23/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților voluntari

Ordinul Ministrului Apărării Naționale nr. 39/2010 privind aprobarea Instrucțiunilor de aplicare în Ministerul Apărării Naționale a prevederilor Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților voluntari

Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.30/2012, pentru aprobarea instrucțiunilor privind recrutarea, selecția, formarea profesională și cariera militară în Armata României

D.M.R.U.-11 din 01.04.2010, Dispoziție pentru aprobarea I.M. 2/11, “Testarea nivelului capacității motrice a candidaților recrutați pentru învățământul militar și ocuparea funcțiilor de SGV și SGRV în timp de pace”, Direcția Management Resurse Umane, București, 2010

http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Evolutia%20natalitatii%20si%20fertilitatii%20in%20Romania_n.pdf

http://www.rft.forter.ro/50_teorie/501-trsf/01.htm, accesat la data de 08 noiembrie 2014 ora 21.30

https://www.scribd.com/doc/41674903/Populatia-Romaniei-1-ianuarie-2010, accesat la data de 08 noiembrie 2014 ora 22.30

http://www.cdep.ro/proiecte/2011/100/80/9/cd189_11.pdf proiect de lege, “statutul rezerviștilor voluntari”, 09 noiembrie 2014, ora 14.00

http://ro.wikipedia.org/wiki/Limbajul_distan%C8%9Belor, Limbajul distanțelor, accesat la data de 09 noiembrie 2014 ora 14.50

http://dmru.mapn.ro/index.php?pag=recrutare accesat la data de 21 noiembrie 2014 ora 12.46

http://csis.org/files/publication/TWQ_13Winter_Eikenberry.pdf, accesat la data de 10 martie 2015 ora 21.30

http://www.rand.org/pubs/research_briefs/RB9195/index1.html, accesat la data de 10 martie 2015 ora 22.00

http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/europa_granite_cetatenie_securitate.pdf, accesat la data de 10 martie 2015 ora 23.15

https://books.google.ro/books?id=pDmKTh67TQcC&pg=PT301&dq=all+volunteer+force+british&hl=ro&sa=X&ei=DxLnVP2_AoXvO8CugbgD&ved=0CCoQ6AEwAQ#v=onepage&q=all%20volunteer%20force%20british&f=false, accesat la data de 15 martie 2015 ora 14.34

http://en.wikipedia.org/wiki/Volunteer_Reserves_%28United_Kingdom%29, accesat la data de 15 martie 2015 ora 15.45

http://www.sabre.mod.uk/, accesat la data de 15 martie 2015 ora 17.00

http://en.wikipedia.org/wiki/United_States_Army_Reserve, accesat la data de 15 martie 2015 ora 17.30

http://en.wikipedia.org/wiki/National_Guard_of_the_United_States, accesat la data de 22 martie 2015 ora 15.20

ANEXE

Anexa nr.1- Lista de verificare a sarcinilor și competențelor (check list)

Anexa nr.2- Anunțul de recrutare

Anexa nr.3- Ghid pentru desfășurarea unei acțiuni promoționale de recrutare a soldaților și gradaților rezerviști voluntari

Anexa nr.4- Logo-uri și slogan-uri specifice procesului de R&S&I a SGRV

Anexa nr.5- Schema de principiu a unui traseu utilitar–aplicativ

Anexa nr.6- Tabel cu probele și baremele pentru testarea nivelului capacității motrice a candidaților recrutați pentru profesia de soldat/gradat rezervist voluntar

Anexa nr.7- Tabloul de bord al diferențelor legislative și propuneri de armonizare a legislației

Anexa nr.8- Explicarea abrevierilor utilizate în lucrarea de disertație

Anexa nr.1

Lista de verificare a sarcinilor și competențelor (check list)

Anexa nr.2

Anunțul de recrutare

Anexa nr.3

Ghid pentru desfășurarea unei acțiuni promoționale

de recrutare a soldaților și gradaților rezerviști voluntari

Obiective:

prezentarea de tehnică armament și echipamente de luptă

prezentarea de materiale promoționale specifice SGRV

prezentarea criteriilor generale și specifice de recrutare și selecție

prezentarea pachetului de compensații atribuit persoanelor care dețin statutul de SGRV

prezentarea pachetului de compensații atribuit angajatorilor care au încadrați în muncă persoane cu statut de SGRV

difuzarea în mass-media a scopului acțiunii promoționale și câtorva date privind procesul de R&S&I pentru profesia de SGRV

atragerea de candidaturi

Grupuri țintă:

potențiali candidați eligibili:

elevi și studenți cu vâste mai mari de 18 ani

tineri încadrați în muncă cu vâste mai mari de 18 ani

potențiali candidați în așteptare: minori cu vârste cuprinse între 16 și 18 ani ani

Grupuri de sprijin:

cadrele militare în activitate din UM 014xx

cadre militare în rezervă prezente la ceremonialul organizat

cadrele didactice prezente la ceremonial

reprezentanți ai angajatorilor din oraș

părinții, frații și prietenii persoanelor din grupul țintă, prezente la ceremonial

mass-media

Tipul acțiunii promoționale: Ziua Porților Deschise, cu ocazia Zilei de 25 Octombrie-Ziua Armatei Române

În colaborare cu: Centrul Militar Județean Sălaj

Locul de desfășurare: Unitatea Militară nr. 014xx Șimleu-Silvaniei

Personal implicat:

comandantul Unității Militare nr. 014xx

șeful biroului de informare-recrutare

șeful personalului UM 014xx

comandanții de subunități care organizează prezentarea tehnicii și armamentului din dotare

președintele sindicatului cadrelor militare în rezervă, filiala Sălaj

presa locală: Graiul Sălăjului

posturile de televiziune locală: Sălajenul TV, Regio TV

Programul de desfășurare a acțiunii:

data: 25.10.2015

interval orar: 10.00-13.00

Condiții de desfășurare stabilite:

organizarea unui stand cu armament de infanterie și prezentarea principalelor caracteristici ale acestora

organizarea unui stand cu armament de artilerie și prezentarea principalelor caracteristici ale acestora

organizarea unui atelier de simulare a instrucției tragerii cu armamentul de infanterie, pentru grupul țintă

organizarea unui stand cu materiale promoționale și condițiile privind dobândirea statutului de SGRV și de completare a cererilor de recrutare

interviuri în presa scrisă și audiovizuală acordate de șeful BIR și comandantul unității militare

întâlniri cu cadre militare în rezervă și militari veterani

Evenimente locale posibil concurente: nu au fost identificate

Necesar de materiale promoționale:

afișe cu logo și slogan: 4 buc.

pliante cu condițiile de recrutare și selecție: 100 buc.

manechine îmbrăcate cu echipament specific teatrelor de operații și dotate cu tehnică de luptă modernă: 2 (unul de sex masculin și unul de sex feminin)

film dedicat ziei de 25 octombrie cu accent pe misiunile desfășurate în teatrele de operații

Necesar mijloace tehnice:

1 calculator

1 video-proiector

1 ecran de proiecție

2 difuzoare

Costul estimative al acțiunii: 835,5 lei

deplasare personal BIR: 35, 5 lei

indemnizație de delegare: 13 lei

decontarea contravalorii transportului: 22,5 lei

afișe cu logo și slogan: 500 lei

creare logo și slogan: 400 lei

tipărire afișe: 4×25= 100 lei

pliante cu condițiile de recrutare și selecție: 100×3=300 lei

Centralizarea informațiilor furnizate de către grupurile de sprijin:

opinii referitoare la:

necesitatea desfășurării acțiunii

importanța acțiunii defășurate

așteptări privind:

pachetul de compensații stabilit

oportunitatea unei cariere militare

Centralizarea informațiilor furnizate de către grupul țintă

puncte de vedere și așteptări referitoare la:

armată în general

profesia militară

viața de militar

Impactul acțiunii promoționale asupra grupului țintă și grupurilor de sprijin

nr. de candidaturi atrase (personal care a completat cererea de recrutare)

nr. de pliante împărțite

nr. de persoane care au vizitat standul BIR

nr. de persoane care au solicitat detalii privind procesul R&S&I

spațiu alocat de mass-media, pentru promovarea acțiunii

centralizarea punctelor de vedere privind armata și profesia de militar

Sugestii/propuneri privind acțiunile promoționale ulterioare

Anexa nr.4

Logo-uri și slogan-uri specifice procesului de R&S&I a SGRV

Anexa nr.5

Schema de principiu a unui traseu utilitar–aplicativ

Anexa nr.6

Tabel cu probele și baremele pentru testarea nivelului capacității motrice a candidaților recrutați pentru profesia de soldat/gradat rezervist voluntar

Anexa nr.7

Tabloul de bord al diferențelor legislative și propuneri de armonizare a legislației

Anexa nr.8

Explicarea abrevierilor utilizate în lucrarea de disertație

Bibliografie

Articolul 55, alin.(1)/Constituția României/ 21.11.1991 – REPUBLICARE*

Lect. univ. dr. Codreanu Aura, Recrutarea &Selectia, suport de curs, DRESMARA/Brașov 2014

Lect. univ. dr. Codreanu Aura, Managementul strategic al resursei umane (MSRU), note de curs de curs, DRESMARA/Brașov 2014

Consilier Valentina Agulescu, Ghidul Recrutorului Ediția I, Direcția Management Resurse Umane, 2014

Carmen Buzea (Manea), Îndrumar asigurarea resursei umane (staffing), Editura Universității Transilvania Brașov, suport de curs 2014

Dr. Donald MACCUISH , Reorganizing Romanian`s military: tread water first, then swim/ Journal of Defense Resource Management, no. 1(2), DRESAMARA, Brașov/Romania, 2011

Gl. Lt.(rz) prof. dr. Marin Ilie, Av. dr. Ion Gheorghe, Lect. univ. dr. Ana Mona Ilie, The New Strategic Concept Nato 2010/Journal of Defense Resource Management, no. 1(2), DRESMARA, Brașov/Romania, 2011

Legea nr. 395 din 16.12.2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat

Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști

Legea nr. 446 din 30.11.2006 privind pregătirea populației pentru apărare

Legea 23/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților voluntari

Ordinul Ministrului Apărării Naționale nr. 39/2010 privind aprobarea Instrucțiunilor de aplicare în Ministerul Apărării Naționale a prevederilor Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților voluntari

Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.30/2012, pentru aprobarea instrucțiunilor privind recrutarea, selecția, formarea profesională și cariera militară în Armata României

D.M.R.U.-11 din 01.04.2010, Dispoziție pentru aprobarea I.M. 2/11, “Testarea nivelului capacității motrice a candidaților recrutați pentru învățământul militar și ocuparea funcțiilor de SGV și SGRV în timp de pace”, Direcția Management Resurse Umane, București, 2010

http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Evolutia%20natalitatii%20si%20fertilitatii%20in%20Romania_n.pdf

http://www.rft.forter.ro/50_teorie/501-trsf/01.htm, accesat la data de 08 noiembrie 2014 ora 21.30

https://www.scribd.com/doc/41674903/Populatia-Romaniei-1-ianuarie-2010, accesat la data de 08 noiembrie 2014 ora 22.30

http://www.cdep.ro/proiecte/2011/100/80/9/cd189_11.pdf proiect de lege, “statutul rezerviștilor voluntari”, 09 noiembrie 2014, ora 14.00

http://ro.wikipedia.org/wiki/Limbajul_distan%C8%9Belor, Limbajul distanțelor, accesat la data de 09 noiembrie 2014 ora 14.50

http://dmru.mapn.ro/index.php?pag=recrutare accesat la data de 21 noiembrie 2014 ora 12.46

http://csis.org/files/publication/TWQ_13Winter_Eikenberry.pdf, accesat la data de 10 martie 2015 ora 21.30

http://www.rand.org/pubs/research_briefs/RB9195/index1.html, accesat la data de 10 martie 2015 ora 22.00

http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/europa_granite_cetatenie_securitate.pdf, accesat la data de 10 martie 2015 ora 23.15

https://books.google.ro/books?id=pDmKTh67TQcC&pg=PT301&dq=all+volunteer+force+british&hl=ro&sa=X&ei=DxLnVP2_AoXvO8CugbgD&ved=0CCoQ6AEwAQ#v=onepage&q=all%20volunteer%20force%20british&f=false, accesat la data de 15 martie 2015 ora 14.34

http://en.wikipedia.org/wiki/Volunteer_Reserves_%28United_Kingdom%29, accesat la data de 15 martie 2015 ora 15.45

http://www.sabre.mod.uk/, accesat la data de 15 martie 2015 ora 17.00

http://en.wikipedia.org/wiki/United_States_Army_Reserve, accesat la data de 15 martie 2015 ora 17.30

http://en.wikipedia.org/wiki/National_Guard_of_the_United_States, accesat la data de 22 martie 2015 ora 15.20

ANEXE

Anexa nr.1- Lista de verificare a sarcinilor și competențelor (check list)

Anexa nr.2- Anunțul de recrutare

Anexa nr.3- Ghid pentru desfășurarea unei acțiuni promoționale de recrutare a soldaților și gradaților rezerviști voluntari

Anexa nr.4- Logo-uri și slogan-uri specifice procesului de R&S&I a SGRV

Anexa nr.5- Schema de principiu a unui traseu utilitar–aplicativ

Anexa nr.6- Tabel cu probele și baremele pentru testarea nivelului capacității motrice a candidaților recrutați pentru profesia de soldat/gradat rezervist voluntar

Anexa nr.7- Tabloul de bord al diferențelor legislative și propuneri de armonizare a legislației

Anexa nr.8- Explicarea abrevierilor utilizate în lucrarea de disertație

Anexa nr.1

Lista de verificare a sarcinilor și competențelor (check list)

Anexa nr.2

Anunțul de recrutare

Anexa nr.3

Ghid pentru desfășurarea unei acțiuni promoționale

de recrutare a soldaților și gradaților rezerviști voluntari

Obiective:

prezentarea de tehnică armament și echipamente de luptă

prezentarea de materiale promoționale specifice SGRV

prezentarea criteriilor generale și specifice de recrutare și selecție

prezentarea pachetului de compensații atribuit persoanelor care dețin statutul de SGRV

prezentarea pachetului de compensații atribuit angajatorilor care au încadrați în muncă persoane cu statut de SGRV

difuzarea în mass-media a scopului acțiunii promoționale și câtorva date privind procesul de R&S&I pentru profesia de SGRV

atragerea de candidaturi

Grupuri țintă:

potențiali candidați eligibili:

elevi și studenți cu vâste mai mari de 18 ani

tineri încadrați în muncă cu vâste mai mari de 18 ani

potențiali candidați în așteptare: minori cu vârste cuprinse între 16 și 18 ani ani

Grupuri de sprijin:

cadrele militare în activitate din UM 014xx

cadre militare în rezervă prezente la ceremonialul organizat

cadrele didactice prezente la ceremonial

reprezentanți ai angajatorilor din oraș

părinții, frații și prietenii persoanelor din grupul țintă, prezente la ceremonial

mass-media

Tipul acțiunii promoționale: Ziua Porților Deschise, cu ocazia Zilei de 25 Octombrie-Ziua Armatei Române

În colaborare cu: Centrul Militar Județean Sălaj

Locul de desfășurare: Unitatea Militară nr. 014xx Șimleu-Silvaniei

Personal implicat:

comandantul Unității Militare nr. 014xx

șeful biroului de informare-recrutare

șeful personalului UM 014xx

comandanții de subunități care organizează prezentarea tehnicii și armamentului din dotare

președintele sindicatului cadrelor militare în rezervă, filiala Sălaj

presa locală: Graiul Sălăjului

posturile de televiziune locală: Sălajenul TV, Regio TV

Programul de desfășurare a acțiunii:

data: 25.10.2015

interval orar: 10.00-13.00

Condiții de desfășurare stabilite:

organizarea unui stand cu armament de infanterie și prezentarea principalelor caracteristici ale acestora

organizarea unui stand cu armament de artilerie și prezentarea principalelor caracteristici ale acestora

organizarea unui atelier de simulare a instrucției tragerii cu armamentul de infanterie, pentru grupul țintă

organizarea unui stand cu materiale promoționale și condițiile privind dobândirea statutului de SGRV și de completare a cererilor de recrutare

interviuri în presa scrisă și audiovizuală acordate de șeful BIR și comandantul unității militare

întâlniri cu cadre militare în rezervă și militari veterani

Evenimente locale posibil concurente: nu au fost identificate

Necesar de materiale promoționale:

afișe cu logo și slogan: 4 buc.

pliante cu condițiile de recrutare și selecție: 100 buc.

manechine îmbrăcate cu echipament specific teatrelor de operații și dotate cu tehnică de luptă modernă: 2 (unul de sex masculin și unul de sex feminin)

film dedicat ziei de 25 octombrie cu accent pe misiunile desfășurate în teatrele de operații

Necesar mijloace tehnice:

1 calculator

1 video-proiector

1 ecran de proiecție

2 difuzoare

Costul estimative al acțiunii: 835,5 lei

deplasare personal BIR: 35, 5 lei

indemnizație de delegare: 13 lei

decontarea contravalorii transportului: 22,5 lei

afișe cu logo și slogan: 500 lei

creare logo și slogan: 400 lei

tipărire afișe: 4×25= 100 lei

pliante cu condițiile de recrutare și selecție: 100×3=300 lei

Centralizarea informațiilor furnizate de către grupurile de sprijin:

opinii referitoare la:

necesitatea desfășurării acțiunii

importanța acțiunii defășurate

așteptări privind:

pachetul de compensații stabilit

oportunitatea unei cariere militare

Centralizarea informațiilor furnizate de către grupul țintă

puncte de vedere și așteptări referitoare la:

armată în general

profesia militară

viața de militar

Impactul acțiunii promoționale asupra grupului țintă și grupurilor de sprijin

nr. de candidaturi atrase (personal care a completat cererea de recrutare)

nr. de pliante împărțite

nr. de persoane care au vizitat standul BIR

nr. de persoane care au solicitat detalii privind procesul R&S&I

spațiu alocat de mass-media, pentru promovarea acțiunii

centralizarea punctelor de vedere privind armata și profesia de militar

Sugestii/propuneri privind acțiunile promoționale ulterioare

Anexa nr.4

Logo-uri și slogan-uri specifice procesului de R&S&I a SGRV

Anexa nr.5

Schema de principiu a unui traseu utilitar–aplicativ

Anexa nr.6

Tabel cu probele și baremele pentru testarea nivelului capacității motrice a candidaților recrutați pentru profesia de soldat/gradat rezervist voluntar

Anexa nr.7

Tabloul de bord al diferențelor legislative și propuneri de armonizare a legislației

Anexa nr.8

Explicarea abrevierilor utilizate în lucrarea de disertație