RECRUTARE ȘI SELECȚIE A RESURSELOR UMANE ALE APĂRĂRII Conducător Științific Conf. univ. dr. Victor Barbu Absolvent Vișu Cristian Craiova, 2017 3… [631539]
1
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
ADMINISTRAREA AFACERILOR
LUCRARE DE LICENȚĂ
Coordonator științific
Conf.univ.dr.Barbu Victor
Absolvent: [anonimizat], 2017
2
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
ADMINISTRAREA AFACERILOR
PERFECȚIONAREA PROCEDURILOR DE
RECRUTARE ȘI SELECȚIE A RESURSELOR
UMANE ALE APĂRĂRII
Conducător Științific
Conf. univ. dr. Victor Barbu
Absolvent: [anonimizat], 2017
3
CUPRINS
CONȚINUT
Introducere …………………………………………………. ……………………….. …. .pag. 4
Capitolul 1 – Organizarea recrutări i și selecției în Instituția Militară …….. … pag. 6
1.1. Particularitǎți ale institu ției militare ……………………………………. … pag. 6
1.2. Rolul centrului militar ȋn procesul de recrutare și selecție în Armata
României …………………………………….. ………………………………………………………… … pag .11
Capitolul 2 – Perfecționarea sistemului de rectrutare și selecție a resurselor umane
ale apărării ………………………………………………………………….. ………………….. …….. pag.14
2.1. Metodologia organizării și desfășurării recrutării și selecției candidaților pentru
profesia militară ………………………………………………………………………………….. …. pag.14
2.2. Analiza S.W.O.T. asupra activit ății Centrului Militar Jude țean ……………… . pag.16
2.3. Criterii de recrutare…………….. ……………………………….. …………………….. ……. pag.18
2.4. Strategia de promovare a pro fesiei militare în Români a…… ………………………. pag.24
Concluzii …………….….…………………………………… …………………….. …. pag.31
Bibliografie ……………………………………………………………. …………. …………. ……….. pag.34
Anexe ……………………………………………………………………………………………. ……….. pag.35
4
INTRODUCERE
A fi militar este un mod de viață, în care se împletesc spiritul riguros,
temperamentul dinamic, sacrificiul. De bună seamă, la acestea se mai adaugă satisfacția
și bucuria acelora care, prin propria voință, din vocație, consimt să se dedice carierei
milit are.
Profesia militară nu înseamnă doar manevre militare, exerciții și antrenamente.
Sunt o multitudine de specialități militare care necesită numeroase abilități, dincolo de
cele specifice combatanților. Foarte multe dintre ele au echivalent în viața civ ilă și
asigură transferul de competențe dinspre și înspre alte ocupații.
Corpul profesional al militarilor reprezintă o unitate socială autonomă, un grup
uman cu trăsături specifice. De altfel, o calitate de bază a militarului o reprezintă spiritul
de cor p, adică să împărtășești împreună cu ceilalți colegi valorile comune (mândrie,
loialitate, încredere în sine, colegi și grup, onestitate, demnitate, onoare, disciplină,
dăruire de sine, solidaritate etc.), proprii grupului militar de apartenență, pe care î l
socotești deosebit față de alte colectivități umane.
Profesia militară trebuie să fie făcută pur și simplu din plăcere. Hotărârea,
implicarea, curajul de a -ți susține ideile sunt definitorii; lipsa de idei, de sugestii, de
opinii și promovarea unei como dități conservatoare nu vor duce la succes în cariera
militară.
Militarii se angajează, prin jurământ, să răspundă „prezent” nevoilor armatei.
Militarii se mută frecvent, acolo unde este nevoie de competențele lor profesionale, în
țară sau în străinătate. Mobilitatea este una dintre caracteristicile acestei profesii, însă
pentru disconfortul creat există și compensații, atât de natură materială sau financiară,
cât și legate de satisfacțiile profesionale pe care le pot avea cei ce își doresc să cunoască
locuri și oameni noi.
O carieră militară de succes începe într -un mediu al disciplinei, al valorilor și
normelor militare. Dincolo de cerințele impuse de managementul resurselor umane pe
linia selecției, tinerii care îmbrațișează cariera militară trebuie să fie caracterizați de
voință, determinare, competitivitate, angajare efectivă și afectivă, curiozitate
intelectuală și dorință de lucru în echipă.
Cariera militară înseamnă mai mult decât un loc de muncă. Militarii sunt în
serviciul națiunii, de aceea prof esia militară este una de vocație. Ea aduce multe
satisfacții, chiar dacă implică uneori și sacrificii. Este o profesie a caracterelor tari, care
pot adera la valori tradiționale cum sunt disciplina și rigoarea.
Cariera militară este un mod de viață și di ncolo de munca efectivă. Militarii
profesioniști au, pe lângă responsabilități, și drepturi de care beneficiază. În afara unui
salariu constant crescător pe măsura evoluției în carieră și acceptabil la nivel național,
militarii au dreptul la hrană și echip ament gratuit, la medicamente și asistență medicală,
la concedii și permisii, la facilități de odihnă și recuperare a capacității de muncă, la
compensarea cheltuielilor pentru închirierea locuinței sau a transportului la familie,
când își desfășoară activi tatea în alte localități decât cele în care domiciliază. Mai sunt și
alte drepturi, compensații sau facilități de care pot beneficia militarii, în funcție de
situația profesională și socială a fiecăruia.
Într-o abordare tehnică, evoluția în carieră a pers onalului militar presupune
parcurgerea succesivă a stagiilor în grade și funcții conferind, în principiu, tuturor,
5
posibilitatea atingerii celor mai înalte trepte ale ierarhiei militare. Profesiei militare îi
este asociată o pregătire profesională temeinic ă precum și dobândirea competențelor și
experienței asociate posturilor ierarhice specifice carierei militare, din momentul
acordării primului grad și încadrării în prima funcție.
Corectitudinea, transparența și șansele egale de evoluție în cariera milita ră
constituie principiile de bază pe care se articulează normele legale, regulamentele și
instrucțiunile interne aferente domeniului managementului resurselor umane, în Armata
României.
Lucrez în Armata Română de 20 ani și apreciez că se impun norme și mă suri
pentru asigurarea încadrării Armatei cu personal competent, responsabil față de
îndepl inirea atribuțiilor stabilite.
Lucrarea de față vine în întâmpinarea îmbunătățirii procesului de recrutare a
candidaților pentru profesia militară care cunoaște, la momentul actual, înscrierea pe un
nou parcurs, bazat pe o strategie globală, unitară a resurselor umane în Armata
României, astfel:
căutare proactivă și co ntinuă versus „așteptare pasiv ă a candidaților;
profesia și cariera militară sunt „vândute ca o mar fă;
utilizarea unor metodologii și instrumente științifice versus metode
empirice;
accent pe calitate versus accent pe cantitate;
transparență și colaborare cu mediile civile, cu comunitățile locale versus
rigiditate și ignorare a potențialului suportiv al acestora;
diversificarea mediilor de recrutare.
6
CAPITOLUL 1
ORGANIZAREA RECRUTĂRII ȘI SELECȚIEI ȊN INSTITUȚIA
MILITARǍ
1.1. Particularitǎți ale instituției militare
Serviciul public de apărare a țării este legiferat prin lege organ ică, conform
căreia, apărarea națională cuprinde ansamblul de măsuri și activități adoptate și
desfășurate de statul român în scopul de a garanta suveranitatea, independența și
unitatea statului, integritatea teritorială a țării și democrația constituționa lă. Măsurile
adoptate în acest domeniu sunt obligatorii pentru toți cetățenii țării, pentru autoritățile și
instituțiile publice și private și pentru toți agenții economici, indiferent de forma de
proprietate.
Același document normativ stipulează că în „ interesul securității colective și
potrivit obligațiilor asumate de România prin tratate internaționale“, componenta
decizională a administrației militare poate solicita aprobarea Parlamentului pentru
participarea cu efective și tehnică militară la constit uirea forțelor internaționale
destinate menținerii păcii sau în scopuri umanitare1.
Din cele afirmate anterior se poate concluziona, ușor și explicit, că instituția
militară constituie un subsistem al administrației publice care își exercită atribuțiile și
competențele și prin structuri deconcentrate în teritoriu, dar și faptul că acesta se
deosebește și delimitează de actele și faptele de comandament.
Relațiile complexe dintre administrația publică, ca sistem integrator, și
administrația militară repre zintă o caracteristică importantă a statului național
contemporan. Aceasta se exprimă prin faptul că cetățenii formează o comunitate
politică unică, guvernată de un regim unic, care are sub control o arie teritorială clar
definită, iar administrarea este e xercitată de o administrație și o ordine publică
centralizate. Această organizare a autorității publice face imposibilă sustragerea
administrației militare acestei autorități și acțiunea acesteia prin izolare față de sistemul
politic, opțiune care era posi bilă pentru militari în trecut, în timpul sistemelor politice
imperiale, patrimoniale sau feudale. În statul modern nu doar autoritățile civile, dar și
cele militare sunt orientate către stilul de viață civil pentru că amândouă sunt
dependente și responsab ile față de comunitatea politică, de sprijinul căreia au nevoie.
Administrația militară, deși este o componentă a societății, de care este legată
funcțional, are caracteristici ce o diferențiază structural de societate.
Membrii instituției militare dispu n de un statut aparte în societatea românească,
definit prin: valori profesionale, etico -morale, drepturi și interdicții legale etc.; statutul
lor se fixează prin lege de către instituțiile și organismele de decizie politică (Legea nr.
80/1995 -Statutul cad relor militare; Ghidul carierei militare/2001).
Instituția militară circumscrie membrilor săi un sistem social în care aceștia sunt
constituiți în „corpuri profesionale“ puternic individualizate. Aceștia au obligația de a
1
Legea nr.45/1994, privind apărarea națională a Rom âniei
7
respecta regulile „jocului polit ic“ democratic; corpurile militare încadrează instituțiile
de apărare, siguranță națională și ordine publică ale statului, toate puse în subordinea
puterii politice democratice. Accesul militarilor activi la viața politică și la activitățile
comerciale est e coerent reglementat, în ideea preîntâmpinării oricărei tentative de
deturnare a administrației militare de la responsabilitățile ei principale. Implicarea
curentă a administrației militare în viața politică sau în „politica de partid“ este absolut
interz isă în democrațiile moderne.
Interdependența dintre administrația publică și instituția militară este rezultatul
unor condiționări specifice date de natura activităților administrației militare în timp de
pace, în situații de criză sau la război și este structurată atât la nivel central, cât și la
nivel teritorial pe unități ale administrației publice teritoriale și locale descentralizate.
Cea mai importantă componentă a sistemului de apărare o reprezintă resursele
umane, deoarece odată cu trecerea la armata de tip profesionist această componentă este
mult mai greu de regenerat.
Resursele umane fac parte din categoria resurselor puse la dispoziția armatei de
către societatea în care sistemul militar ființează pentru ca acesta din urmă să ȋși poată
ȋndeplinii misiunile constituționale.
În concepția multor autori, ca, de exemplu Michael Armstrong, strategiile de
personal definesc intențiile organizației ȋn ceea ce privește direcțiile de dezvoltare a
resurselor umane, precum și necesitățile sau cerințele ce trebuie satisfăcute ȋn acest
domeniu pentru a se facilita atingerea obiectivelor organizaționale.
Natura instituției militare implică anumite cerințe și particularități resurselor
umane ale apărării. Particularitățile instituției militare se concretiz ează ȋn specializarea
specifică sistemului militar realizată prin procesul de pregatire și modul de utilizare
ulterioară.
Armata este o organizație cu o cultură specifică și cu reguli stricte. Împreună cu
instituții și companii civile ȋmparte aceeași piaț a a forței de munca (surse externe de
rectrurare), ȋnsă instituția miliatară ȋși are și propriul sistem de formare inițială,
specializare si utilizare. Potențialii candidați sunt din ce ȋn ce mai bine informați, mai
pragmatici, hotărâți să aleagă, la vârst a la care non -conformismul primează ȋn fața
valorilor tradiționale, cum ar fi patriotismul.
Pe piața muncii și a serviciilor educaționale fucționează principiul cererii și
ofertei astfel ȋncat profesia militară este abordată după principiile marketingului .
Tranziția de la armata bazată pe serviciul militar obligtoriu, la cea bazată pe voluntariat,
a impus repoziționarea profesiei militare pe piața muncii. Deși instituția militară este
foarte apreciată de populația României (așa cum arată sondajele de opini e realizate la
nivel național), profesia militară rămâne cotată la un nivel mediu ȋntr -o ierarhie a
preferințelor pe piața muncii.
Voluntariatul este metoda bazată pe optiunea liber ă a cetăț eanului de a presta sau
nu serviciul militar.
Recrutarea persona lului pentru nevoile armatei constituie un subiect de
actualitate în teoria și practica managementului resurselor umane ale apărării, dat fiind
noul mediu de securitate, aderarea la NATO, participarea Rom ȃniei cu trupe în diferite
misiuni ale alianței. Astfel recrutarea devine un proces de căutare, identificare,
localizare ș i atragere a candidaților potenț iali din care se vor selecta cei mai competitivi
și care corespund cel mai bine c erințelor și intereselor armatei.
Calitatea recrutării condiționează performanțele viitoare ale instituți ei militare
reprezentând etapa de baz ă a asigur ării personalului , etapă ce necesită tehnici speciale.
8
Condiț iile importante ale procesului de p rofesionalizare a forț elor terestre sunt:
crearea unui sistem de evoluție în carieră coerent si viabil, precum ș i de
promovare în func ție și grad, care să asigure transparentă și șanse egale;
proiectarea ș i implementarea unui management modern al carierei
militare, în
concordanță cu experiența și practicile ță rilor NATO;
monit orizarea evoluț iei carierei individuale a personalului din sistemul
militar;
îmbunătăț irea sistemului de recrutare, selecție, formare și perfecționare a
pregă tirii personalului armatei.
Renunț area la serviciul militar obligatoriu și profesionalizarea forț elor terestre
nu înseamnă doar trecerea la angajarea p rin contract a militarilor, ci și o nouă concepț ie
privind recrutarea, selec ția, formarea ș i promovarea cadrelor militare. Profesionalizarea
forțelor terestre prin eliminarea stagiului militar obligator iu duce la creșterea nivelului
de operaț ionalizare a structurilor de forț e și la reducerea și eficientizarea cheltuielilor
asociate categoriilor de personal. Noul sistem de recrutare și selecție a personalu lui
militar profesionalizat face pa rte din amplul proces de reformă în domeniul
managementului resursel or umane, aflat în curs de desfășurare, inspirat din experienț a
armatelor țărilor NATO, cu modifică rile adaptate la specificul, necesităț ile și obiectivele
pe termen lung ale Armatei României.
Atractivi tatea profe siei militare este strâns legată de nivelul și calitatea
efortur ilor de promovare a ofertei forț elor armate. Schimb ările survenite în societate ș i
pe pia ța ofertelor profesionale au impus identificarea modalităț ilor viabile de atragere a
tineril or pentru cariera militară. Statul Major al Forț elor Terestre s -a implicat mai activ
în activitatea de promovare -recrutare, în condi țiile existen ței unei oferte educa ționale
și profesionale, variate și dinamice.
Analiza strategiilor de pro movare din anii anteriori relevă câteva concluzii care
au stat și trebuie s ă stea în aten ția factorilor responsabili din for țele terestre.
Informarea corectă și susținută a opiniei publice despre oferta și
particularit ățile profesiei militare, precum și investiga țiile soc iologice
întreprinse, în rândul popula ției țintă, arat ă că atractivitatea fa ță de profesia
militar ă este cu atât mai mare, cu cât se cunoa ște mai mult despre ea.
Contactul direct cu poten țialii candida ți a avut și va avea, în continuare, o
importan ță foart e mare.
Utilizarea campaniei de rela ții publice care vizeaz ă obținerea sprijinului
grupurilor de suport trebuie s ă conjuge eforturile tuturor factorilor de
conducere pe plan local, din in stituțiile de înv ățământ civile și militare,
comandan ții unit ăților m ilitare din jude ț, responsabilii mass -media), în
activit ățile de promovare a profesiei militare și de recrutare.
Princi palele surse de unde tinerii obț in informa ții despre mediul militar
sunt televiziunea și familia.
Strategiile active de promovarea profes iei militare trebuie fo calizate, nu
numai pe asigurare a cantitativ ă a bazei de selec ție, cât mai ales, pe calitatea
resurselor umane recrutate.
Reprezentarea carierei militare cu profesionalism, seriozitate, prestan ță, pe
tot teritoriul țării și în teatrel e de operaț ii trebuie s ă fie mereu p ăstrată la
nivelul prestigiului pe care îl au forț ele terestre.
9
Asigurarea resurselor financiare este de mare importan ță în standardizarea
materialelor promo ționale, asigurarea unui numă r suficient și a unor forme și
conținuturi adecvate vârstei și caracteristicilor grupului -țintă.
Demersurile întreprinse prin campaniile de rela ții publice vizeaz ă informarea
poten țialilor candidaț i și a familiilor acestora cu m ăsurile pe care structurile centrale din
Ministerul Ap ărării și Statul Major al For țelor Terestre le realizeaz ă pentru asigurarea
unor condi ții de munc ă și instruire/educare superioare:
retribu ție corespunz ătoare;
reevaluarea condi ților generale de locuit;
îmbun ătățirea sistemului de echipare;
asigurarea condiți ilor optime pentru recuperare, recreere, refacere fizic ă
si psihic ă;
asigurarea facilit ăților socio -culturale;
dezvoltarea sistemului de instruire;
constituirea unui sistem viabil de asisten ță medical ă.
Statul Major al Fortelor Terestre va utiliza o stra tegie activ ă de atragere a
tinerilor pentru o carier ă în for țele terestre, care s ă scoat ă în eviden ță principalele
avantaje pe care le poate oferi, având în vedere faptul c ă exist ă, în prezent, o competi ție
acerb ă pe pia ța forței de munc ă, în care sunt imp licate diverse structuri din mediul civil,
structuri din domeniul ap ărării și siguran ței na ționale, precum ș i alte structuri din cadrul
Ministerului Ap ărării .
Principalele avantaje pe care le pot oferi for țele terestre pentru atragerea
candida ților sunt:
oferta educa țional ă și profesional ă cuprinz ătoare și variat ă prin: structuri
diverse pe tot teritoriul national (institu ții de înv ățământ, colegii liceale,
academie, școli de aplica ție, centre de preg ătire, unit ăți/mari
unități/comandamente etc.); diversit ate de arme și specialit ăti militare;
cursuri de preg ătire (specialitate, limbi str ăine); perspective de promovare;
siguran ța locului de munc ă;
condiț ii de munc ă și viață corespunz ătoare;
prestigiul și profesionalismul personalului din for țele terestre dem onstrat
atât în țară, cât ș i, mai ales, în teatrele de opera ții;
disciplin ă, ordine, responsabilitate;
corp de cadre competent, coeziv, motivat.
Trecerea la serviciul pe bază de voluntariat a impus realizarea unui sistem care
să asigure recrutarea și sele cția, într -o concepție unitară, în baza anumitor principii2:
principiul coerenței presupune desfășurarea activităților pe baza unei
concepții globale, unitare.
principiul asigurării calității resurselor umane prevede furnizarea către
sistemul militar a uno r persoane cu calități compatibile cu cerințele
funcțiilor care urmează a fi ocupate.
principiul eficienței presupune furnizarea unei resurse umane de
calitate, cu costuri cât mai mici.
principiul universalității și echității stimulează asigurarea de șanse
egale tuturor tinerilor care doresc sã urmeze cariera militară.
2 www.mapn.ro
10
principiul acțiunii proactive direcționează căutarea candidaților și
contactul direct cu aceștia prin campanii mediatice de promovare a
profesiei militare, desfășurate la nivel central și loc al.
principiul transparenței oferă posibilitatea cunoașterii de către toți
candidații a criteriilor de recrutare și selecție, a modului de exercitare a
viitoarei profesii, a condițiilor de muncă specifice mediului militar, a
condițiilor materiale de viață și a altor aspecte solicitate de către
candidați.
principiul specificității corelează criteriile și standardele de selecție cu
modelele personalului militar în raport cu specialitățile militare și
tipurile de carieră.
principiul atitudinii pozitive obligă personalul din structurile de
recrutare și selecție la menținerea unei atitudini favorabile față de
instituția și profesia militară, atât în rândul populației civile, cât și al
candidaților.
Principiile organizării și desfășurării activității de recrutare și selecție a resursei
umane se pot materializa, corespunzător următoarelor cerințe:
recrutarea și selecția se realizează având la bază criterii de ordin
medical, fizic, psihologic, atitudinal, caracterial;
realizarea corespondenței între calitatea vi itorilor militari profesioniști
(luptători) și cerințele specialităților militare concrete, pentru care
aceștia sunt recrutați/selecționați;
calitățile primordiale care trebuie sã fie caracteristice tinerilor la
recrutare și selecție sunt: disciplina, si mțul datoriei, pregătirea fizică,
spiritul de echipă, istețimea, capacitatea de adaptare la cerințele
mediului militar;
orientarea tinerilor selecționați spre categorii de personal, arme/servicii,
specialități militare și posturi în raport cu studiile ac estora, potențial
aptitudinal, aspirații și interese proprii, dar și în funcție de numărul de
posturi vacante, de cerințele și așteptările instituției militare.
Promovarea profesiei militare, recrutarea și selecția pentru forțele terestre se
realizează g hidate după anumite obiective importante:
asigurarea grupurilor -țintã și a principalelor medii de recrutare (instituții
de învățământ preuniversitar și universitar, cluburi sportive, organizații
de tineret, târguri de oferte educaționale sau locuri de mu ncă, companii
de stat și private etc.), cu informații referitoare la oferta profesionalã a
forțelor terestre.
ȋmbunătățirea și consolidarea imaginii pozitive a instituției militare și a
profesiei militare în rândul populației civile.
informarea potenți alilor candidați în legătură cu posibilele opțiuni, pe
categorii de personal, tipuri de cariere, arme și specialități militare.
acoperirea teritoriului național și identificarea mediilor cu potențial
socio -demografic pentru recrutarea personalului milita r profesionalizat.
atragerea unui număr cât mai mare de potențiali candidați motivați, cu o
conduită onorabilă și cu aptitudini pentru profesia militară.
menținerea interesului potențialilor candidați pentru profesia militară.
orientarea școlară și p rofesională a potențialilor candidați cãtre diferite
categorii de personal, instituții de formare, arme și specialități militare,
11
în funcție de opțiunea acestora, pregătirea și performanțele
școlare/profesionale și de oferta armatei.
prezentarea corectă și oportună a condițiilor, criteriilor, baremelor pe
baza cărora se realizează selecția candidaților pentru sistemul militar.
generarea unei atitudini favorabile a populației civile față de instituția
militară și menținerea bunelor relații de colaborare și sprijin reciproc
cu instituțiile administrației locale, cu instituțiile civile de învățământ
și comunitatea locală.
1.2. Rolul centrului militar in procesul de recrutare si selecție în Armata
României
Procesul de recrutare și selecție este o activi tate condusa centralizat, la nivelul
Ministerului Apărării Naționale și are ca obiectiv să asigure candidați pentru toate
instituțiile de învățământ din sistemul militar, precum pentru categoria soldati si gradati
profesionisti.
Recrutarea si selectia s e realizeaza prin intermediul centrelor militare județene si
ale sectoarelor municipiului Bucuresti.
Centrul Militar Județean este organul militar teritorial la nivelul județului care
funcționează în cadrul Ministerului Apărării, ca unitate (organizație) d e sine stătătoare,
cu obiective și atribuții specifice.
Centrul Militar Județean are ca pri ncipal obiect de activitate organizarea și
desfașurarea activităților specifice pentru:
promovarea profesiei militare și recrutarea candidaților pentru instituția
militară,
evidența militară a cetățenilor cu obligații militare,
generarea și regenerarea structurilor din compunerea instituțiilor cu
atribuții în domeniul apărării și securității naționale,
asigurarea legăturii din tre armată și societatea civilă .
Cent rul Militar Județean este structura de specialitate a Ministerului Apărării
care realizează interfața cu societatea civilă.
Înființarea și desfășurarea activităților Centrului Militar Județean au la bază legi,
regulamente, ordine ale ministrului apărării, dispoziții și norme tehnice emise de
structurile abilitate, necesare îndeplinirii misiunilor și obiectivelor specifice.
Legislația în baza căreia instituția își desfașoară activitatea:
Legea nr. 45/ 1994 privind apărarea națională a României,
Legea nr. 46/ 1996 privind pregătirea populației pentru apărare,
Legea nr. 132/ 1997 privind rechizițiile de bunuri și prestările de servicii în
interes public, modificată și completată cu Legea nr. 410/ 2004,
Legea nr. 477/ 2003 privind pregătirea economie i naționale și a teritoriului
pentru apărare,
Legea 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, cu modificările
și completările ulterioare
Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști, cu
modificările și completăril e ulterioare
Legea 270/2015 privind statutul rezerviștilor voluntari
H.G. nr. 338/ 2002, privind mobilizarea la locurile de muncă a personalului
din subordinea instituțiilor publice, agenților economici și altor instituții,
12
H.G. nr. 370/ 2004 privind norme le metodologice de aplicare a Legii 477/
2003,
H.G. nr. 219/ 2005 privind normele metodologice de aplicare a Legii 132/
1997,
Ordine, dispoziții, norme cu aplicabilitate strictă în cadrul ministerului care
au caracter clasificat.
Centrul Militar Județean a re atribuții și responsabilități în următoarele domenii:
Promovarea profesiei militare și recrutarea personalului militar activ și în
rezervă;
Evidența, repartiția în planurile de mobilizare și trimiterea la unități a
resurselor umane și materiale;
Evidenț a, repartiția în planurile de mobilizare și trimiterea la unități a
resurselor tehnico – materiale prevăzute a se rechiziționa și a persoanelor
pentru prestări de servicii;
Aprobarea și repartiția la beneficiari a personalului mobilizat la lo cul de
muncă;
Activitatea de personal;
Activități pe linia veteranilor de război;
Asigurarea logistică;
Informare și relații publice.
Structura organizatorică, numărul de posturi sunt aprobate de ministrul apărării.
Fiecare birou/ compartiment din cadrul centrului are at ribuții specifice, acestea sunt
dispuse la același nivel față de structura de conducere, între ele fiind relații de
cooperare, colaborare. La nivelul fiecarui birou/ compartiment există un post de
conducere/ coordonare a activității biroului/ compartimentu lui respectiv.
Pentru îndeplinirea obiectivelor și sarcinilor specifice fiecare microstructură își
desfășoara activitatea după legi organice, ordinare, regulamente militare, ordine și
dispoziții ale eșaloanelor superioare militare având la bază atribuțiil e microstructurii
respective și fișa postului pentru fiecare post din structura de organizare.
Centrul Militar Județean este o instituție publică a Ministerului Apărării
deconcentrată, finanțată de la bugetul de stat (Figura nr. 1).
Particularități :
Privind cheltuielile pentru salarii și asigurarea altor drepturi bănești
personalului militar și civil, sumele aferente sunt primite de la Ministerul
Apărării (M.Ap.);
Cheltuielile necesare plății tuturor serviciilor prestate de agenți
economici/ firme sunt asigurate de Consiliul Județean care are încheiate
contracte în acest sens, iar centrul militar fiind beneficiarul acestor servicii.
Totodată asigurarea nevoilor de transport (parte din autovehicule) si
combustibilul necesar executării activităților s pecifice se execută tot prin
Consiliul Județean.
Astfel, Consiliul Jude țean are contracte cu ter ți (agenți economici, firme) în
beneficiul Centrului Militar Județean privind:
furnizarea energiei electrice;
furnizarea apei;
furnizarea gazului metan;
paza i nstituției cu agenți comunitari;
13
salubrizarea;
service pentru echipamentele informatice, sistemul de comunicații
(legături telefonice, fax) și copiator.
Figura 1. Surse de finanțare
Bugetul de
stat
M.Ap. N.
Consiliu l
Județean
Centrul
Militar
Județean
14
CAPITOLUL 2
PERFECȚIONAREA SISTEM ULUI DE RECRUTARE ȘI
SELECȚIE A RESURSELOR UMANE ALE APĂRĂRII
2.1. Metodologia organizării și desfășurării recrutării și selecției candidaților
pentru profesia militară
Recrutarea candidaților pentru instituția militară se deosebește de activitatea d e
recrutare a personalului pentru un anumit post sau loc de muncă făcut de o firmă sau de
o anumită societate civilă astfel:
se desfașoară ȋntr -un mod permanent, pe tot parcursul anului (avantajul
fiind cel al menținerii unui contact sistematic cu piața muncii și cu cea
educațională), și nu sporadic, numai ȋn anumite perioade, atunci când
organizația are posturi libere, vacante;
nu oferă rezultate imediate (ocuparea unui post), activitațile derulându –
se ȋntr -o perioadă mare de timp, pregătind candidatu l pentru un concurs
de admitere ȋntr -o instituție militară de ȋnvățământ, urmând ca acesta,
abia după finalizarea studiilor militare, să ocupe un anumit post ȋn
armată;
scopul ei principal este de a atrage candidați pentru instituții de
ȋnvățământ, care formează personal militar profesionalizat, și nu
candidați pentru un anumit post, ceea ce ar presupune existența unor
studii deja finalizate și o anumită experiență de muncă; se urmărește
atragerea de potențialuri și nu de cunostințe sau de capacitate de ja
formate;
implică existența unui numar mare de candidați (de ordinul sutelor,
miilor) față de câțiva candidați (cel mult de ordinul zecilor) ȋn cazul
unei firme.
Este așadar necesară cunoașterea atitudinilor și opiniilor populație tinere
referitoare l a măsura ȋn care profesia militară este percepută pentru ca, Armata Română
să aibă o bază valoroasă de selecție a viitorilor militari, cât mai vastă și de o calitate
corespunzatoare.
Profesionalizarea Armatei României, coroborată cu integrarea Românie i ȋn
Uniunea Europeană și liberalizarea pieței muncii, a influențat ȋn mod vizibil calitatea
procesului de recrutare și de selecție a resurselor umane ȋn cadrul Ministerului Apărării
Naționale.
Diminuarea efectivelor Armatei României trebuie compensat e printr -o dotare la
standardele armatelor moderne, precum și prin asigurarea unor resurse umane de o
calitate net superioară, capabile să folosească tehnica din dotare și să se adapteze
continuu la noi provocări și la noi tipuri de cerințe.
Conflict ele militare actuale demonstrează faptul că vremea armatelor de masă a
trecut, fiind necesară o nouă organizare. Această necesitate este prevazută ȋn noul
concept strategic al NATO:
– “…pentru majoritatea aliaților nevoia de a menține vechile forțe
supradime nsionate destinate apărării teritoriilor nationale a fost reevaluată ȋn
15
sensul reducerii acestora, punându -se accent, ȋn schimb, pe proiectarea unor noi
structuri de forțe moderne, mobile, foarte bine echipate și dotate, ce pot fi
susținute din punct de ve dere al resurselor, care pot acționa oriunde este nevoie,
ȋn afara granițelor naționale, precum și foarte bine pregătite să răspundă la
ȋntregul spectru de misiuni și sarcini anticipate”3.
Totodată, precizează că este ”mai puțin important aspectul c antitativ al forțelor
participante la operații; ȋn schimb, aspectul pregătirii la nivel profesionist este o cerință
prioritară pentru utilizatea sistemelor de armament și echipamente moderne. Mențierea
unei capacitați militare suficiente și voința clară de a acționa ȋn mod colectiv pentru
apărarea comună rămân obiective centrale, ȋn materie de securitate a Alianței”4.
Experiența țărilor cu armate profesioniste demonstrează că problemele
economice ale societații, economia de piață, schimbările ȋn valor ile sociale și declinul
demografic afectează succcesul recrutării ȋn instituția militară. Ca proces, recrutarea
implică luarea ȋn considerație a doua tipuri de aspecte legate de input -ul organizațional:
Cantitative;
Calitative.
Aspectele cantitative se referă la numarul persoanelor recrutate, influențat de
revoluția demografică, aflată ȋntr -o continuă scădere. Scăderea accentuată a natalitătii și
soldul negativ al migrației externe vor induce influente negative pe termen mediu și
lung asupra potențialul ui uman pentru apărare. În același timp, creșterile semnificative
ale numarului studenților fac ca tinerii ȋncorporabili să fie indisponibili pentru serviciul
militar până la 23 -24 ani, cu posibilități reduse de absorbție a acestora.
Aspectele calitativ e se referă la valorile și normele internalizate de tineri,
anterior intrării ȋn organizația militară și care trimit spre analiză:
relevanța socială a armatei ȋn continuă scădere;
valorile sociale bulversate la ora actuală;
atitudinile și opiniile publice față de armată.
Procesul de recrutare și selecție este o activitate desfășurată la nivelul
Ministerului Apărării Naționale de către centrele militare jude țene și din Municipiul
Bucure ști. Organ izarea unui centru militar județ ean este prezentat ȋn Anexa 1. Are ca
obiectiv să asigure candidați pentru toate instituțiile de învățământ din sistemul militar.
Astfel, absolvenții clasei a VIII–a pot opta pentru colegiile naționale militare;
absolvenții de liceu militar sau civil pot urma cursurile școlil or de maiștri militari și
subofițeri sau ale academiilor categoriilor de forțe ale armatei, iar absolvenții unei scoli
profesionale sau ale unui liceu militar ori civil se pot ȋnscrie ȋn centrele de instuire care
formează soldați și gradați profesioniști.
Selecția ȋncepe odata cu recrutarea candidaților, principala misiune a birourilor
informare -recrutare constituite la nivel judetean.
Recrutarea candidaților pentru formarea personalului militar ori p entru a urma
cursurile din unit ățile de ȋnvă țământ liceal militar se execută de către birourile
informare -recrutare ȋn cadrul centrelor militare zonale, județene și ale sectoarelor
Municipiului Bucuresti.
Recrutarea și selecția candidaților pentru cariera militară are caracter național
atat pr in modalitatea de organizare, pe structuri de execuție specializate ȋn promovarea
profesiei militare și recrutarea candidaților pentru sistemul militar, cât și prin specificul
domeniului pentru care au fost concepute, respectiv apărarea natională.
3 www.rft.forter.ro
4 www.rft.forter.ro
16
Sistem ul de recrutare și selecție este organizat și funcționează prin cele 47 de
birouri informare -recrutare constituite la nivel județean și 3 centre Zonale de Selecție și
Orientare dispuse în cele trei provincii istorice ale României – Muntenia, Moldova,
Trans ilvania . În A nexa nr 2 sunt prezentate birourile informare -recrutare din
componenta centrelor militare judetene.
Misiunea birourilor informare -recrutare este aceea de identificare, informare,
atragere, consiliere și orientare a absolvenților instituți ilor civile de învățământ (bărbați
și femei), spre instituțiile militare de formare a ofițerilor, maiștrilor militari și
subofițerilor, cât și a militarilor angajați cu contract spre instituții militare care formează
subofițeri .
Birourile de informare -recrutare sunt structuri de execuție specializate ȋn
promovarea profesiei militare și recrutarea și preselecția candidaților pentru cariera
militară. Birourile informare -recrutare funcționează ȋn cadrul centrelor militare județene
sau de sector și sunt ȋ ncadrate cu personal militar – ofițeri si subofițeri – care se numesc
„ofițeri recrutori” și „subofițeri recrutori” .
Activitatea de selecție a candidaților pentru profesia militară se desfășoară în
cadrul a trei centre zonale de selecție și orientare , structuri militare expert, subordonate
Direcției Management Resurse Umane. Misiunea centrului zonal de selecție și orientare
constă în selecția candidaților recrutați pentru profesia militară și orientarea profesională
a acestora spre categorii de personal, a rme și specialități militare, în raport cu
potențialul psiho -aptitudinal al fiecărui candidat .
În cele trei centre zonale de selecție și orientare din orașele Breaza, Alba -Iulia și
Câmpulung Moldovenesc sunt evaluate toate categoriile de candidați pentru profesia
militară: ofițeri, maiștri militari, subofițeri, și soldați/gradați profesioniști.
Selecția candidaților ȋn cadrul centrelor zonale de selecție și orientare cuprinde
urmatoarele tipuri de probe:
probe psihologice;
probe fizice;
interviu de e valuare finală.
Candidații sunt supuși unor serii de ȋntrebări pentru a se verifica dacă
ȋndeplinesc CRITERIILE DE RECRUTARE pentru profesia militară și pentru ce
categorii de personal, anume.
2.2. Analiza S.W.O.T. asupra activit ătii Centrului Militar Jude țean
Analiza S.W.O.T. (Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats) reprezint ă un
pas important ȋn prezentarea situa ției unei organiza ții. Evaluarea punctelor forte
(strengths), a slabiciunilor (weaknesses), a oportunit ăților (opportuni ties) și a
amenin țărilor (threats) prin intermediul unei analize SWOT este un proces care
poate oferi o perspectiv ă nouă ȋn ceea ce prive ște poten țialele probleme și puncte
critice care afecteaz ă organiza ția.
Analiza noastr ă este determinat ă de faptul c ă, ȋnca de la intrarea ȋn func țiune a
structurilor de recrutare și selec ție din armat ă, mul ți comandan ți de unităț i și de
institu ții de ȋnvățământ militar, și-au exprimat nemul țumirea fa ță de faptul c ă nu vor
mai avea competen țe de recrutare și selec ție a ca ndidaț ilor pentru profesia militar ă.
Realitatea a demonstrat c ă opțiunea actuala, respectiv implicarea centrelor militare
ȋn acest demers, este solu ția optima pentru asigurarea resursei umane a ap ărării
coresp unzatoare cerinț elor mediului militar. Cu toate acestea, ȋnca mai exist ă
17
propuneri din partea unor comandan ți de a se reveni asupra procedurilor ȋ n acest
domeniu.
Tocmai de aceea, pentru a confirma realismul situa ției actuale, am realizat o
analiz ă S.W.O.T., ale c ărei rezultate le prezentam mai jos.
PUNCTE TARI
– o structur ă specializat ă ȋn recrutare și
selec ție asigură desfășurarea zilnic ă a
activităților ȋ n acest domeniu
– legatura ȋntre deciden ți ȋn domeniul
asigur ării candidaț ilor – Statul Major
General – și executan ți este direct ă
– sistemul a sigur ă transparenț a și șanse
egale de reu șită ȋn procesul de selec ție
– pregătirea profesională a personalului
este adecvat ă procesului de recrutare a
candida ților pentru profesia militar ă
– recrutarea prin centru este asigurat ă
pentru toate unit ățile arma tei,
indiferent de localitatea de dispunere
– centrul militar este ȋn contact
permanent cu poten țialii candida ți prin
prezen ța angaja ților specializa ți ȋn școli
și la locurile de munc ă
PUNCTE SLABE
– deficien țe ȋn asigurarea dotării tehnice
necesare
– lipsa de motivare a personalului angajat ȋn
domeniul recrutarii și selec ției
– personal insuficient datorită reducerii
efectivelor militare
– absen ța unei planific ări multianuale asupra
necesarului de candida ți
– fluctuația personalului angajat ȋn Centrul
Militar
OPORTUNIT ĂȚI
– nivelul ridicat de încredere a
populației ȋn armat ă
– plasarea Centrului Militar ȋn ora șe
– accesul persoanelor civile ȋn incinta
Centrului Militar fără dificultăț i AMENINȚ ĂRI
– gradul relativ mare de instabilitate a cadrului
normativ
– demersurile comandan ților de preluare a
unor atribu ții
– diversificarea ofertelor civile
Referindu -ne la p unctele tari ale Centrului M ilitar , merit ă să subliniem c ă, spre
deosebire de posibilit ățile unit ăților de lupt ă, aici activitatea de r ecrutare a candida ților
pentru profesia militar ă este continu ă și, totodată , este desf ășurată de speciali ști ȋn
domeniu, preg ătiți ȋn acest sens. De asemenea, centrul militar asigur ă candida ți pentru
toate institu țiile de ȋnvățământ militar și, ȋ n cazul ne reușitei acestora, ȋi consiliaz ă și-i
ȋndrum ă către angajarea ca soldat voluntar.
În legatur ă cu punctele slabe, se cuvine s ă subliniem, ȋn primul r ând, deficien țe ȋn
asigurarea suportului logistic necesar deplas ării ȋn localităț ile ȋn care exist ă poten țiali
candida ți, precum și men ținerii contactului cu ace știa. Ca urmare, recrutorii din centre
se deplaseaz ă și comunic ă cu mijloacele proprii (autoturisme, transport ȋn comun,
telefoane proprii ș.a.)
18
Plasarea centrului militar ȋ n ora șe – de regul ă ȋn reșed ințele de județ – constituie un
avantaj ȋn demersul de asigurare a promov ării profesiei militare ș i de recrutare, față de
locurile de dispunere a unit ăților luptatoare, ce pot fi și ȋn afara localita ților.
În privin ța amenin țarilor, cea mai evident ă este oferta salarial ă mai mare a
institu țiilor civile fa ță de soldele militarilor, precum și plecarea ȋ n străină tate a tinerilor,
pentru un c âstig mai mare.
2.3. Criterii de recrutare
Criteriile de recrutare pentru candidati i la pro fesia militara se impar t in doua
categorii: generale si specifice.
Criteriile generale de recrutare5 pe care trebuie să le îndeplinească,
cumulativ, candidatul care optează pentru profesia de militar în activitate ori pentru a
urma cursurile unui colegiu național militar (î nvățământ liceal) sunt următoarele:
a) să aibă cetățenie română și domiciliul s tabil în România de cel
puțin 6 luni, la data începerii anului de învățământ/cursului/programului de formare;
b) să fi e declarat „apt medical”;
c) să nu fi fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni contra
umanității, contra statului sau contra autorității, de serviciu sau în legătură cu serviciul,
care împiedică înfăptuirea justiției, de fals ori a unei infracțiuni săvârșită cu intenție,
care l -ar face incompatibil cu exercitarea profesiei de militar în activitate ori pentru a
urma cursurile unei unități de învățământ liceal militar, cu excepția situației în care a
intervenit reabilitarea;
d) să nu facă parte din partide, formațiuni sau organizații politice, iar
dacă este membru, să se angajeze în scris că, după admiterea în unitatea/instituția de
învățământ militar sau în programul de formare/instruire, va renunța la ac eastă calitate;
e) să nu facă parte din organizații interzise de legislația română și să
nu fie membru al unor organizații incompatibile cu regulile, activitățile și atribuțiile
specifice profesiei militare;
f) să nu aparțină unor culte sau asociații/grupări religioase care
contravin normelor de păstrare a ordinii publice, care încalcă bunele moravuri sau
afectează exercitarea profesiei militare;
g) să nu fie asociat unic ori să participe direct la administrarea sau
conducerea unor organizații sau asociații comerciale, iar dacă este într -una din aceste
situații, să se angajeze în scris că, după admiterea în unitatea/instituția de învățământ
militar, în programul de formare sau de instruire, va re nunța la această calitate;
h) pentru candidate – să declare în scris că își asumă toate riscurile, în
situația în care pe parcursul susținerii probelor de selecție se află în stare de
graviditate/maternitate.
Totodata, i n funcție de opțiune, candidații trebuie să îndeplinească anumite
criterii specifice de recrutare6, dupa cum urmeaza :
5 Ordinul ministrului apărării naționale nr.M30 din 21.03.2012 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind
recrutarea, selecția, formarea profesională și evoluția în cariera militară în Armata Român iei, Monitorul Oficial
al României nr.229 din 5 aprilie 2012.
19
a) Pentru formarea ofițerilor în instituțiil e de învățământ superior militar
(filiera directă) :
– să aibă vârsta de cel mult 2 6 de ani – 24 de ani pentru aviație –
naviganți împliniți în anul organizării concursului de admitere;
– să fie absolvenți ai învățământului liceal, cu diplomă de bacalaureat
sau să facă dovada promovării examenului de bacalaureat până
la data con cursului de admitere;
– să nu fi parcurs un program de studii universitare de licență cu
finanțare de la bugetul de stat, iar, în cazul în care a absolvit un
astfel de program de studii, să menționeze în cererea de înscriere
despre aceasta, urmând ca p ână la data înmatriculării să facă
dovada achitării, integral sau parțial, a contravalorii serviciilor de
școlarizare de care a beneficiat anterior cu finanțare de la bugetul
de stat.
b) Pentru formarea ofițerilor prin absolvirea Cursului de fo rmare a
ofițerilor în activitate (filiera indirectă)
Pentru candidații care sunt maiștri mili tari / subofițeri în activitate
– să aibă vârsta de cel mult 35 de ani împliniți la data acordării
gradului;
– să fie absolv enți ai unei instituții de învățământ universitar
acreditate, cu diplomă de licență, cu profil corespunzător armelor
sau serviciilor și specialităților militare pentru care se organizează
cursul de formare, conform reglementărilor în vigoare, ori să își fi
desfășurat activitatea ca maiștri militari/subofițeri cel puțin 3 ani
în arma pentru care candidează și să fi absolvit o instituție de
învățământ universitar, indiferent de profil, sau să facă dovada
promovării examenului de licență, până la data concursu lui de
admitere la cursul de formare; pentru specialitatea management
financiar -contabil sunt obligatorii studii universitare de licență în
domeniul financiar -contabil;
– să aibă cel puțin 3 ani vechime în serviciu ca maiștri
militari/sub ofițeri în activitate, calculată de la data primirii
primului grad și până la data începerii cursului de formare ca
ofițer;
– să aibă în aprecierea de serviciu din ultimii 3 ani calificativul de
cel puțin FOARTE BUN; candidații recrutaț i pentru formarea pe
filiera indirectă a ofițerilor din serviciul medical trebuie să dețină
certificat de membru al Colegiului Medicilor din România cu
drept de liberă practică, conform prevederilor legale în vig oare.
Pentru candidații care sunt o fițeri în rezervă:
– să aibă vârsta de cel mult 40 ani împliniți în anul desfășurării concursului
de admitere la cursul de formare;
– să fie absolvenți ai unei instituții de învățământ universitar acreditate, cu
diplomă de licență , cu profil corespunzător armelor sau serviciilor și
specialităților militare pentru care se organizează cursul de formare,
6 Ordinul ministrului apărării naționale nr.M30 din 21.03.2012 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind
recrutarea, selecția, formarea profesională și evoluția în cariera militară în Armata Româ niei, Monitorul Oficial
al României nr.229 din 5 aprilie 2012.
20
conform reglementărilor în vigoare, sau să facă dovada promovării
examenului de licență până la data concursului de admitere la curs ul de
formare;
– candidații recrutați pentru formarea pe filiera indirectă a ofițerilor din
serviciul medical trebuie să dețină certificat de membru al Colegiului
Medicilor din România cu drept de liberă practică, conform prevederilor
legale în vigoare.
Pentru candidații care sunt civili (din cadrul sau din afara M.Ap.N.):
– să aibă vârsta de cel mult 40 ani împliniți în anul desfășurării concursului
de admitere la cursul de formare;
– să fie absolvenți ai unei instituții de învățământ universitar acreditate, cu
diplomă de licență, cu profil corespunzător armelor sau serviciilor și
specialităților militare pentru care se organizează cursul de formare sau să
facă dovada promovării examenului de licență, până la data concursului de
admite re la cursul de formare;
– candidații recrutați pentru formarea pe filiera indirectă a ofițerilor din
serviciul medical trebuie să dețină certificat de membru al Colegiului
Medicilor din România cu drept de liberă practică, conform prevederilor
legale în vig oare.
c) Pentru formarea maiștrilor militari în instituțiile de învățământ postliceal
militar
– să aibă vârsta de cel mult 28 de ani împliniți în anul organizării
concursului de admitere;
– să fie a bsolvenți ai învățământului liceal, militar sau civil, cu diplomă de
bacalaureat sau să facă dovada promovării examenului de bacalaureat până
la data concursului de admitere.
d) Pentru formarea subofițerilor în instituțiile de învățământ postliceal mil itar
(filiera directă).
Pentru candidații care sunt soldați/gradați profesioniști în activitate:
– să aibă vârsta de cel mult 35 de ani împliniți în anul organizării concursului
de admitere;* să fie absolvenți ai învățământului liceal cu dip lomă de
bacalaureat sau să facă dovada promovării examenului de bacalaureat până
la data concursului de admitere;
– să aibă cel puțin 3 ani vechime în serviciu ca soldat/gradat profesionist,
calculată de la data finalizării programului de instruire și până l a data
începerii cursului de formare pe filiera directă a subofițerilor în activitate; –
– să aibă în aprecierea de serviciu din ultimii 3 ani calificativul cel puțin
„Foarte bun”.
e) Pentru formarea subofițerilor prin absolvirea Cursului de forma re a
subofițerilor în activitate (filiera indirectă)
Pentru candidații care sunt soldați/gradați profesioniști în activitate:
– să aibă vârsta de cel mult 45 de ani împliniți la data acordării gradului;
– să fie absolvenți ai învățământului liceal cu diplomă de bacalaureat sau să
facă dovada promovării examenului de bacalaureat până la data
concursului de admitere;
– să aibă studii/competențe profesionale corespunzătoare armelor sau
serviciilor și specialităților militare pentru care se organi zează cursul de
formare, conform reglementărilor în vigoare;
21
– pentru serviciul medical – să fie absolvenți ai învățământului
liceal/postliceal sau universitar de specialitate, cu certificat/diplomă de
absolvire a instituției de învățământ, și să dețină cert ificatul de membru
al Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților
Medicali din România;
– să aibă cel puțin 3 ani vechime în serviciu ca soldați/gradați profesioniști,
calculată de la data finalizării programului de instruire și pân ă la data
începerii cursului de formare pe filiera indirectă a subofițerilor în
activitate;
– să fie confirmați în arma sau serviciul militar pentru care se organizează
concursul de admitere la cursul de formare pe filiera indirectă a
subofițerilor în activi tate;
– excepție de la prevederile punctului anterior fac candidații pentru armele
"auto" și "geniu", care trebuie să posede permis de conducere, categoriile
B și C, precum și cei pentru serviciul muzici militare și serviciul
medical;
– să aibă în aprecierea d e serviciu din ultimul an calificativul de cel puțin
,,Foarte bun”
Pentru candidații care sunt subofițeri în rezervă:
– să aibă vârsta de cel mult 40 de ani împliniți în anul desfășurării
concursului de admitere la cursul de formare;
– să fie absolvenți ai învățământului liceal cu diplomă de bacalaureat, sau
să facă dovada promovării examenului de bacalaureat până la data
concursului de admitere;
– să aibă studii/competențe profesionale corespunzătoare armelor sau
serviciilor și specialităților militare pentru care se organizează cursul de
formare;
– pentru serviciul medical – să fie absolvenți ai învățământului
liceal/postliceal sau universitar de specialitate, cu diplomă sau certificat de
absolvire/de competență profesională pentru specialitatea de asistent
medical generalist;
– să posede permis de conducere auto categoriile B și C – numai pentru
candidații care optează pentru armele “auto”, “geniu” și “tancuri.
Pentru candidații care sunt civili (din cadrul sau din afara M.Ap.N.):
– să aibă vârsta de cel mult 40 de ani împliniți în anul desfășurării
concursului de admitere la cursul de formare;
– să fie absolvenți ai învățământului liceal cu diplomă de bacalaureat sau să
facă dovada promovării examenului de bacalaureat până la data
concursului de admitere;
– pentru serviciul medical – să fie absolvenți ai învățământului
liceal/postliceal sau universitar de specialitate, cu diplomă sau certificat de
absolvire/de competență profesională pentru specialitatea de asistent
medical generalist;
– să aibă studii/competențe profesionale corespunzătoare armelor sau
serviciilor și specialităților militare pentru care se organizează cursul de
formare, conform reglementărilor în vigoare;
– să posede permis de conducere auto categoriile B și C – numai pentr u
candidații care optează pentru armele “auto”, “geniu” și “tancuri”.
22
f) Pentru formarea soldaților/gradaților profesioniști prin absolvirea unui
program de instruire
– să aibă vârsta între 18 ani, împliniți până la data începerii programului de
instruire, și cel mult 50 de ani, împliniți până la data încheierii primului
contract de angajare;
– să fie absolvenți cel puțin ai învățământului general obligatoriu sau să
facă dovada absolvirii acestuia, până la data începerii programului de
instruire;
– să posede pe rmis de conducere auto categoriile B și C – numai candidații
care optează pentru arma "auto", iar pentru arma "geniu" doar pentru
specialitățile militare care necesită conducerea tehnicii specifice auto;
– să fie de acord să renunțe la gradul dobândit anteri or și deținut ca
rezervist, după angajarea în armată;
– să dețină diplomă de absolvire a școlii sanitare postliceale – numai
candidații care optează pentru profesia de soldat și gradat profesionist în
arma “aviație”, specialitatea “însoțitor de bord -paramedi c”
g) Pentru candidații care doresc să urmeze colegiul național militar
– să aibă vârsta de cel mult 16 ani, împliniți în anul desfășurării concursului
de admitere;
– să fie absolvenți ai învățământului secundar inferior – ciclul gimnazial sau
să facă dovada absolvirii acestuia, până la data concursului de admitere.
Ocuparea unei funcții vacante de personal civil se face numai în urma susținerii
unui concurs sau examen, în baza unui contract individual de muncă încheiat pe
perioadă nedetermi nată sau determinată, sau a ordinului de numire în funcția publică, în
condițiile prevăzute la art. 12 și art. 30 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii,
republicată, cu modificările și completările ulterioare și, respectiv, ale art. 57 din Legea
nr. 188/199 9 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și
completările ulterioare. ulterioare.
Publicitatea posturilor vacante de personal civil se face în momentul organizării
efective a concursurilor, cu cel puțin 15 zile lucrătoare înainte de desfășurarea primei
probe a concursului, la sediul fiecărei unități militare angajatoare, pe site -ul Ministerului
Apărării Naționale ( www.mapn.ro ), pe portalul posturi.gov.ro, în Monitorul Oficial al
României Partea a III -a, precum și prin publicarea anunțului de concurs într -un cotidian
de largă circulație. Xxxxxxxx
În prezent, organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de personal civil
se face cu încadrarea în numărul maxim de posturi finanțate în anul 2015 și în
cheltuielile de personal aprobate prin buget, în acord cu prevederile art. 31 din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit
din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor
publice.
Condițiile generale de participare la concursul pentru ocuparea unui pos t vacant
sau temporar vacant de personal civil contractual:
– are cetățenia română, cetățenia altor state membre ale Uniunii Europene
sau a statelor aparținând Spațiului Economic European și domiciliul în
România;
– cunoaște limba română, scris și vorbit;
– are vârsta minimă reglementată de prevederile legale;
– are capacitate deplină de exercițiu;
23
– are o stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează,
atestată pe baza adeverinței medicale eliberate de medicul de familie sau
de unitățile sanitare abilitate;
– îndeplinește condițiile de studii și, după caz, de vechime sau alte condiții
specifice potrivit cerințelor postului scos la concurs;
– nu a fost condamnată definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni contra
umanității, contra statului ori contra autorității, de serviciu sau în legătură
cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiției, de fals ori a unor fapte
de corupție sau a unei infracțiuni săvârșite cu intenție, care ar face -o
incompatibilă cu exercitarea funcției, cu excepția situației în c are a
intervenit reabilitarea.
Condițiile specifice pe care trebuie să le îndeplinească persoana care participă la
concurs se stabilesc de către comandanții/șefii unităților organizatoare, pe baza
cerințelor cuprinse în fișa postului îi se referă, în prin cipal, la:
– condițiile de studii stabilite de prevederile statului de organizare;
– absolvirea unor cursuri ori programe de perfecționare și/sau specializare;
– nivelul de acces la informații clasificate, precum și acordul scris al
candidatului privind verifica rea în vederea obținerii autorizației de acces
la informații clasificate sau a certificatului de securitate;
– vechimea în muncă, în meserie și/sau în specialitatea studiilor;
– nivelul de cunoaștere a limbilor străine;
– cunoștințele de operare sau, după caz, d e programare pe calculator;
– abilitățile, calitățile și aptitudinile corespunzătoare specificului postului;
– capacitatea managerială, pentru posturile de conducere.
Candidații odată recrutați, sunt ȋndrumați pentru ȋntocmirea dosarul de candidat
și pregat iți pentru selecția aptitudinală, la unul dintre cele trei centre zonale de selecție
și orientare: Alba Iulia, Breaza și Câmpulung Moldovenesc.
Selecția sau evaluarea aptitudinală se concretizată în examinări specifice și
probe care pot indica dacă și în ce măsură un candidat poate face față cerințelor
profesiei militare și mediului militar.
Selecția constă în parcurgerea următoarelor probe:
Probe psihologice:
test de aptitudini care evaluează randamentul intelectual;
chestionar de personalitate pentru evaluarea posibilităților tale de
adaptare la condițiile specifice mediului militar;
test situațional (pentru ofițeri, maiștri militari și subofițeri), care
evaluează aptitudinile de lider și capacitatea de a lucra în echipă.
Probe fizice, care constau în:
parcurgerea într -un timp determinat a unui traseu utilitar -aplicativ , care
conține 10 elemente pe un circuit de 90 m lungime, și care evaluează
nivelul de dezvoltare a deprinderilor tale motrice de bază (viteza,
îndemânarea, rezistența, forța);
probă de r ezistență pe distanța de 1000 sau 2000 m, în funcție de
categoria de personal pentru care ai optat.
Interviu de evaluare finală.
Fiecare probă în parte are caracter eliminatoriu, candidatul fiind declarat
"Admis" sau "Respins".
24
Candidații pentru anumite arme/servicii și special ități militare, vor efectua, în
plus, o evaluare aptitudinală specială (medicală și/sau psihologică) , dar numai după ce
au fost declarați "Admis" – la toate cele trei probe enumerate mai sus.
Dacă se optează pe ntru Forțele Aeriene și se dorște alaturarea ȋn rândul
personalului aeronautic, evaluarea aptitudinală specială are loc la Institutul Național de
Medicină Aeronautică și Spațială "General doctor aviator Victor Anastasiu", din
București. Examinările dureaz ă câteva zile și includ mai multe probe și specialități
medicale.
În cazul în care candidatul optează pentru Forțele Navale, indiferent de arma și
specialitatea militară, evaluarea aptitudinală specială are loc la Centrul de Medicină
Navală din Cons tanța.
Dacă se opteaz pentru pro fesiile militare: maistru militar, subofițer sau
soldat/gradat profesionist și se aleg armele tehnice – auto, tancuri, geniu, pentru care
este necesară deținerea sau obținerea permisului de conducere auto, vor fi efect uate
examinările psihotehnice specifice, chiar în cadrul centrelor zonale de selecție și
orientare, prin grija laboratoarelor psihotehnice ale Ministerului Apărării Naționale.
Dacă un candidat este declarat "Inapt" la evaluarea medicală și/sau aptitudin ală
specială, se poate opta pentru o altă categorie de personal, instituție de învățământ
militar sau post de soldat/gradat profesionist, pentru care nu este necesară acest tip de
evaluare, în condițiile în care metodologia probelor și rezultatele obținute la selecție
permit acest lucru.
Concursul de admitere într-o instituție de învățământ militar sau la un curs de
formare profesională constă într -un test de cunoștințe precedat de o probă eliminatorie
la limba engleză. Probele de concurs sunt stabilite pentru fiecare categorie de personal și
unitate sau instituție de învățământ militar.
Candidații care au ales profesia de soldat/gradat profesionist nu susțin concurs
de admitere, însă vor fi repartizați pe posturi în regim computerizat, în ordinea
descrescătoare a punctajului calculat dupa anumite criterii profesionale si
administrative, pe baza opțiunilor exprimate la recrutare. Candidații care au fost
repartizați trebuie să parcurgă programul de instruire specific, cu durata de cel mult
cinci luni.
2.4. Strategia de Promovare a profesiei militare in România
Tranziția de la armată bazat ă pe serviciul militar obligatoriu, la cea bazată pe
voluntariat, a impus repoziționarea profesiei militare pe piața muncii, mai ales în raport
cu co ncurența reprezentată de celelalte instituții similare ale statului.
Scăderea constantă, an de an, a numărului de candidați pentru instituțiile militare
de învățământ, până la un nivel de alarmă, a impus, la sfârșitul anilor '90, evaluarea
situației existente, analiza cauzelor și a consecințelor pe termen scurt, mediu și lung, nu
doar pentru învățământul militar, care nu este un scop în sine, ci, mai ales, pentru
viitorul resursei umane profesionalizate a apărării.
Cu cât resursa umană este mai importantă pentru o organizație(numeric și
calitativ), cu atât este mai evidentă și mai necesară abordarea activității de recrutare ca o
campanie de marketing. Iar în centrul tuturor eforturilor de marketing se află
promovarea profesiei militare .
25
Deși instituția militară este foarte apreciată de populația României(așa cum arată
sondajele de opinie realizate la nivel național), profesia militară rămâne cotată la un
nivel mediu într -o ierarhie a preferințelor.
Ținând cont de aspectele prezentate mai su s, se impune cu necesitate,
accelerarea și revitalizarea interesului tinerilor pentru cariera militară. Acest interes
oscilează în funcție de situația economică generală, de percepția existentă la un moment
dat, asupra organizației militare, dar și de stra tegiile de marketing ale altor instituții,
pentru care procesul recrutare -selecție este mult mai scurt, mai puțin solicitant și mai
puțin costisitor, și care oferă independență și mobilitate profesională mai mare.
Percepția socială reprezintă procesul mi ntal de cunoaștere, activ implicat în
cunoașterea curentă, prin care se reflectă persoane, grupuri, fenomene sociale în funcție
de raporturile și interacțiunile subiectului cunoașterii cu acestea.
Stereotipul, prejudecata, discriminarea, ca și marginalit atea și stigmatul, sunt
fenomene concrete care influențează opiniile și mentalitățile și la rândul lor sunt
influențate de acestea.
Prejudecățile reprezintă orientări personale sau de grup ce rezultă din
combinarea cu elemente afective, cognitive și cona tive.
Stereotipul se manifestă prin reacții de același tip in cazul anumitor stimuli.
Imaginea armatei in opinia majorității este o constructie în timp bazată pe un
proces complex de stereotipizare socială. Anumite aserțiuni, in special cele pozitive, au
circulat cu frecvență mare atât in cadrele formale(mass -media) cât și în mod
neinstituționalizat(povestiri, discuții). Reprezentarea armatei ca grup social s -a format in
contrast cu alte grupuri.
Comunicarea și promovarea sunt componente esențiale a le strategiei militare
românești.
Comunicarea permanentă între resursele umane și posibilii candidați , care de
regulă sunt despărțiți spațial și temporar, este o necesitate, deoarece o informare corectă
și promptă stimulează cererea, o orientează către anumite produse și provoacă
modificări în mentalitățile și atitudinile posibililor candidate.
Comunicarea ―se află în ce ntrul a tot ceea ce întreprind birourile de rectrutare și
centrele de selec ție și este prezentă în toate activitățile acesteia , marketingul modern are
la bază ipoteza comunicării bilaterale eficiente – candida ții comunică birourilor ce
doresc, iar armata îi informează pe cadida ți prin aceste birouri cu tot ceea ce au de
vânzare. În concluzie, sistemul de comunicații de marketing cons tituie cadrul general în
care se desfășoară promovarea (sub mixul promoțional) cu cele patru instrumente
promoționale: publicitatea, vânzarea personală, promovarea vânzărilor și relațiile
publice, care urmăresc prezentarea organizației, a produselor și serv iciilor sale,
sensibilizarea potențialilor clienți și bineînțeles creșterea vânzărilor pentru a se obține
un profit mai mare (Fig.2).
26
Fig.2. Sistemul de comunicare al armatei
Dacă acceptăm definirea generică a comunicării ca ―un proces de stabilire a
unității sau multiplicității ideilor între emițător și receptor, admitem, că în fapt
comunicarea înseamnă un transfer de informație între cele două părți care au un rol
activ. În procesul de comunicare intervin mai multe elemente ce au roluri diferite:
– emițătorul și receptorul – sunt componentele principale ale oricărei
comunicări;
– mesajul și mijlocul de transmitere – sunt instrumente esențiale ale
comunicării;
– codificarea, decodificarea, răspunsul și reacția inversă – sunt funcții
primare ale comunică rii;
– bruiajul -este zgomotul din sistem.
Promovarea este mijloc de informare și atragere a potențialilor militari.
Promovarea, ca unul din domeniile cele mai empirice ale acțiunii marketingului,
se exprimă în ―ansamblul de acțiuni și mijloace de infor mare și atragere a
cumpărătorilor potențiali către punctele de vânzare, în vederea satisfacerii nevoilor și
dorințelor acestora și implicit a creșterii eficienței economice a activită ții întreprinderii
producătoare .
Astfel, în sens larg promovarea este s inonimă cu “dinamica comercială” și
desemnează toate cercetările care pot să antreneze creșterea vânzărilor. Termenul anglo –
saxon “promotion” desemnează sensul larg al promovării, care este una din cele 4
componente ale mixului de marketing(product, price, place, promotion). Promovarea,
considerată ansamblul de tehnici sau practici a marketingului, ori acțiune de marketing,
ori formă de comunicare, urmărește depășirea unui nivel al vânzărilor prin captarea
atenției și atragerea cumpărătorilor potențiali, de către punctele de vânzare, informarea,
convingerea, formarea și menținerea unei clientele atrasă de produs și întreprinderea
producătoare.
În ultima vreme, mai ales în ultimul deceniu, se constată accentuarea
preocupărilor în domeniul promovării produ selor dar mai ales a vânzărilor. Aceasta a
condus la amplificarea rolului promovării în cadrul activităților de marketing și ca
urmare la diversificarea obiectivelor promoționale. Rolul promovării rezidă în
27
conținutul complex al conceptului de promovare, c e relevă faptul că scopul general este
influențarea comportamentului oamenilor, în așa fel încât, să sporească volumul
vânzărilor bunurilor respectivului producător.
Cele patru componente ale mixului promoțional: publicitatea, vânzarea
personală, pro movarea vânzărilor și relațiile publice, se folosesc de către organizații în
funcție de situația lor specifică, nefiind obligatorie participarea simultană a tuturor(cel
puțin două sunt necesare), ci îmbinarea acelor instrumente care la un moment dat aduc
cele mai mari avantaje cu cheltuieli cât mai reduse.
Promovarea vânzărilor este destinată creșterii vitezei sau volumului vânzărilor,
cu reacție mai rapidă și puternică din partea consumatorilor deoarece: captează ușor
atenția consumatorului oferindu -i informații clare și precise; generează interes și emoții,
oferind elemente convingătoare; și permite accesul pe piață al produselor, pentru care
nu sunt permise celelalte forme de promovare.
Relațiile publice reprezintă un ansamblu de activități utilizat e pentru crearea,
menținerea și influențarea unei activități favorabile pentru armată . Ele reprezintă, după
părerea Institute of Public Relation din Marea Britanie ―un efort deliberat, planificat și
susținut pentru a stabili și menține o înțelegere mutuală între organizație și publicul ei‖.
În cadrul m ixului de marketing, armata acordă un rol primordial birourilor de
recrutare si selecție , prin care se realizează vânzarea personală, ce se bazează pe
comunicare interpersonală directă și care permite feed -backul direct. Vânzarea
personală oferă motivații specifice, pe care celelalte elemente ale mixului de marketing
nu le pot oferi special. Este complementară publicității, dar importanța ei relativă,
depinde de natura produsului și de comportamentul viitorul ui militar .
Ca principală formă de promovare, atât sub aspect cantitativ cât și calitativ –
prin impactul realizat –publicitatea continuă să fie confundată cu comunicarea,
promovarea sau reclama.
Noul sistem de promovare -recrutare a fost creat pent ru a răspunde cerințelor de
recrutare a candidaților pentru cariera militară în condițiile trecerii treptate la
profesionalizarea armatei și a existenței unei oferte educaționale și profesionale extrem
de dinamice și de variate.
Datorită faptului că or ganismul militar nu putea rămâne impasibil la schimbările
survenite în societate și pe piața ofertelor profesionale, a fost necesară găsirea unor
modalități eficiente de atragere a tinerilor către acest domeniu profesional prin căutare
activă și continuă, transparență și colaborare cu mediul civil și comunitatea locală.
Principiile care stau la baza promovării prof esiei militare sunt următoarele:
principiul coerenței, principiul convergenței, principiul flexibilității, principul
proactivității, principiul transparenței, principiul continuității, principiul neutralității
politice, principiul acoperirii naționale, principiu eficienței . Apreciem ca acestea
corespund obiectivului urmarit.
Scopul campaniei de promovare il constituie difuzarea sist ematică și coerentă de
informații și mesaje în mediul civil și în cel militar, în vederea influențării percepției
grupurilor de audiență asupra profesiei militare și determinarea opțiunii lor pentru
cariera militară
Obiectivele campaniei de promovare sunt generate și sunt nuanțate și
particularizate pentru fiecare campanie de promovare în parte, în funcție de feed -back -ul
primit și de politicile de recrutare adoptate pentru atingerea obiectivelor privind
structura de forțe necesară asigurării capacității c ombative a armatei.
Etapele campaniei de promovare a profesiei militare sunt:
28
Analiza situației promoționale.
Analiza procesului de comunicare.
Determinarea nevoilor și limitelor bugetare.
Dezvoltarea integrată a strategiilor de promovare a profesiei militare.
Planificarea desfășurării acțiunilor promoționale
Concepția materialelor promoționale.
Materializarea campaniei promoționale.
Desfășurarea campaniei promoționale.
Evaluarea și optimizarea campaniei promoționale.
Pentru a promova cariera mili tară Direcția Relații Publice din cadrul
Ministerului Apărării se folosește de c anale de difuzare și produse promoționale .
Campania publicitară este extins ă pe toate planurile astfel:
Presa cotidiană/ periodică; națională/locală
Radioul are ca princip al avantaj selectivitatea audienței în mod diferențiat
în funcție de ziua, ora transmiterii și emisiune.
Televiziunea – Spotul publicitar este considerat cel mai eficace tip de
reclamă.
Cinematograful oferă posibilitatea transmiterii de spoturi publicitar e
înaintea difuzării filmelor artistice, cu posibilitatea atingerii unui număr
semnificativ de persoane.
Publicitatea exterioară este mai puțin precisă focalizarea mesajului pe
grupurile țintă, dar oferă avantajul vizibilității și, implicit, al atingerii
grupurilor de sprijin.
Campania directă are un rol important în promovarea profesiei militare prin:
Filmele promoționale sunt prezentate ca materiale de propagandă a
profesiei militare în cadrul birourilor de informare -recrutare.
Tipărituri: mape prom oționale, pliante, broșuri.
Agende, calendare, cadouri promoționale și alte mijloace
neconvenționale (pixuri, tricouri, insigne, brelocuri, accesorii militare) sunt
utilizate pentru sensibilizarea atenției grupurilor țintă și în campania de
relații publice .
Editarea de broșuri, distribuirea de produse promoționale neconvenționale,
organizarea de manifestări(colocvii, seminarii, prezentări), interviuri în mass -media,
prezentarea de filme documentare în cadrul cercurilor militare, participarea l a activit ăți
de interes public sunt mijloace importante de promovare în campania de relații publice
Scopul standardizării în domeniul recrutării candidaților pentru cariera militară
constă în armonizarea tehnicilor, metodelor, instrumentelor și documentelor s pecifice
utilizate în activitatea de promovare -recrutare, pentru ca aceasta să se desfășoare unitar
și cu eficiență.
Pentru fundamentarea coerenta și profesionistă a campaniei la nivel local și
realizarea standardizării mijloacelor și tehnicilor de co municare cu grupurile țintă și cele
de sprijin este necesară coordonarea unitară, de la nivel central.
În activitatea de recrutare a candidaților pentru cariera militară standardizarea
vizează în special următoarele două direcții principale:
– stabilire a raportului și a unei relații interpersonale armonioase între recrutor
și candidat;
29
– utilizarea tehnicilor de negociere pentru menținerea unei rate de conversie
optime.
Promovarea profesiei militare se desfăș oară prin campanii anuale succesive, cu
elem ente de continuitate (logo, slogan, mesaje), dar bazate pe concepte creative noi.
Deoarece grupul de audiență este foarte larg și divers, se apel ează la un mix
promoțional care să asigure transmiterea mesajului către toți receptorii.
Campania de promov are a profesiei militare este o campanie integrată , adică
îmbin ă într-o proporție convenabilă, eficientă, componenta directă cu cea publicitară și
de relații publice, pornind de la aceleași obiective, grupuri de audiență și mesaj. Cele
trei componente se c ompletează și se susțin reciproc.
Campania de promovare se desfășoară pe două planuri – central(la nivel
național) și local (la nivelul fiecărui județ), campania locală fiind o particularizare a
celei centrale, nu una separată, autonomă. Cele două pla nuri se suplinesc și se sustin
reciproc, prin cele trei componente ale campaniei.
Componentă
DIRECTĂ Componentă
PUBLICITARĂ Componentă de
RELAȚII PUBLICE TOTAL
Nivel
CENTRAL – 90% 10% 100%
– 80% 20%
Nivel LOCAL 70% 10% 20% 100%
100% 20% 80%
Total
100% 100% 100%
În Fig 3. sunt evidențiate, orientativ, proporțiile în care cele 3 componente ale
campaniei de promovare vor fi combinate pe fiecare nivel (citite pe ori zontală), cât și
ponderea pe care o va avea fiecare componentă, la nivel local și central (citite pe
verticală).
Pentru a transmite un mesaj plauzibil și coerent , acesta este construit în
concordanță cu valorile și cultura organizațională a instituție i militare, cu obiectivele
strategiei generale de promovare a profesiei militare și cu strategia de comunicare a
Ministerului Apărării, dar și cu realitățile profesionale și sociale specifice mediului
militar.
Mesajul central al primei campanii de prom ovare realizată în contextul
profesionalizării, a fost axat pe calitate, din dubla perspective a ofertei și a cererii. Acest
mesaj poate fi formulat astfel:
Iata un asemenea mesaj:” Armata iți oferă un loc de muncă, o carieră, un venit
decent, protecți e socială, posibilitate de afirmare și de promovare pe criterii de
performanță, prestigiu social. În schimb, cere de la tine competență profesională,
capacitate de autoperfecționare, loialitate, corectitudine, disciplină, tărie fizică și
mentală, capacitat ea de a -ți asuma riscuri. “
Obiectivele, principiile și soluția strategică propuse sta u la baza planificării
campaniilor anuale de promovare a profesiei militare. Cel mult o data pe an, în cazul în
care acest lucru se impune, sunt organizate sub -campan ii de promovare tematice, care sa
urmărească un obiectiv foarte precis. De exemplu, aceste sub -campanii mult mai scurte
și mai intense, agresive, ar putea viza soldatul/gradatul voluntar sau Forțele Terestre,
30
rezerviștii voluntari, imaginea birourilor imfo rmare -recrutare, găsirea persoanelor cu
anumite abilități sau care să opteze pentru o anumita armă/specialitate etc.
Structurile din Ministerul Apărării, direct implicate în lungul drum de la
proiectarea strategiei de promovare a profesiei militare, până la îndeplinirea
obiectivelor, sunt următoarele:
Direcția Management Resurse Umane .
Direcția Relații Publice .
Direcția Organizare, Personal și Mobilizare .
Birourile informare -recrutare
Impactul campaniei de promovare a profesiei militare trebuie pr ivit atât prin
prisma atingerii obiectivelor generale stabilite, în raport cu grupurile de audiență, dar și
din punctul de vedere al efectului de imagine obținut la nivel național. În primul caz,
feed-back -ul este mai ușor și mai rapid de obținut, prin mij loace statistice. În cel de -al
doilea caz, sondarea periodică a opiniei publice este cel mai relevant instrument.
Eficiența campaniei se măsoară prin următorii indicatori:
Numărul de persoane care solicită informații la birourile informare -recrutare,
pe parcursul campaniei.
Numărului de persoane care solicită informații la birourile informare –
recrutare după atingerea fiecărui vârf al componentei publicitare a campaniei.
Numărul de persoane care solicita informații prin intermediul internetului și
al liniei telefonice de informare gratuită.
Numărul de accesări ale website -ului dedicat recrutării.
Numărul total de candidați recr utați pentru profesia militară.
Numărul de solicitări de informații, interviuri, reportaje din partea mass –
media.
Numărul de relatări pozitive sau neutre apărute în mass -media, despre oferta
profesionala a Ministerului Apărării, procedurile de recrutare și selecționare,
condițiile de munca si de viata ale militarilor.
Numărul de solicitări sosite la birourile informare -recruta re, din partea
diverselor instituții/organizații, în vederea participării la diverse evenimente
sau realizarea de prezentări privind oferta armatei.
Procentajul celor care cunosc modalitatea de angajare în armata, din totalul
grupurilor țintă.
Numărul de contacte utile înregistrate la 100 de produse promoționale
difuzate (tipărituri, obiecte sau spoturi publicitare).
Numărul de produse promoționale distribuite, pe o persoană recrutată.
Costul promovării(cheltuielile) pentru o persoană atrasă.
Performanța organizației militare este direct proporțională cu performanța
personalului său.
Principalele cerințe ce trebuie îndeplinite pentru ca politicile de personal să -și
atingă obiectivele, să răspundă cât mai bine scopurilor și să poa tă fi aplicate viabil, sunt
următoarele:
să fie în concordanță cu obiectivele, strategiile și politicile generale ale
organizației militare;
să reflecte și să susțină valorile organizației referitoare la modul în care
trebuie tratați oamenii;
31
să acopere d omeniile de activitate cele mai importante ale funcțiunii de
personal;
să conțină prevederi care să asigure transmiterea și înțelegerea politicilor
stabilite la nivelul organizației;
să fie clar definite, iar persoanele care urmează să le aplice să partic ipe activ
la procesul de elaborare a lor;
să fie redactate și comunicate de preferință în scris, asigurându -se astfel o mai
mare uniformitate în interpretarea conținutului;
să fie corelate și să se sprijine reciproc, asigurându -se funcționarea
interdepen dentă;
să fie cât mai transparente și să atragă un număr cât mai mare de angajați sau
manageri la conceperea, elaborarea și transpunerea lor în practică.
Procesul de recrutare a candidaților pentru profesia militară cunoaște, la
momentul actual, înscri erea pe un nou parcurs, bazat pe o strategie globală, unitară a
managementului resurselor umane în Armata României.
Condițiile existente astăzi pe piața ofertelor educaționale și profesionale, piață
extrem de dinamică și de variată, cu conținuturi adeseo ri mult mai atractive și mai
accesibile candidaților, precum și noile cerințe ale dezvoltării unei armate moderne, au
determinat, de la sine, caracteristicile noului sistem de recrutare, în opoziție cu vechiul
sistem, practicat în cadrul armatei.
CONCLU ZII ȘI PROPUNERI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA
SISTEMULUI DE RECRUTARE ȘI SELECȚIE A PERSONALULUI
ÎN ARMATA ROMÂNIEI
În toate domeniile de activitate, lupta pentru câștigarea resursei umane, se duce
în termenii unei competiții acerbe, în continuă creștere. Deși pentru unele organizații,
cum este și cea militară, cantitat ea este importantă, competiția vizează, mai ales,
calitatea .
Marketingul este un instrument foarte puternic în mâna unei organizații, pentru
că nu se referă doar la un schimb de produse sau servi cii, ci și la rezolvarea unei
probleme, la satisfacerea unor nevoi sau exigențe. Pe de altă parte, recrutarea
personalului este și o problemă de management strategic, deci esențială pentru succesul
unei organizații. Marketingul militar este un marketing so cial și are drept scop atragerea
unui număr suficient de candidați din punct de vedere cantitativ și calitativ. Deși
marketingul recrutării militare este un domeniu destul de nou în Armata României, ne –
am convins foarte repede că beneficiile sale justifică pe deplin eforturile susținute pe
care aceasta le presupune.
În cadrul campaniei de marketing, comunicarea este cea care realizează
schimbul de informații necesar atingerii obiectivelor(cercetarea de piață și tehnicile
promoționale). Modalitățile de comu nicare cu grupul țintă sunt extrem de numeroase și
implică foarte multă creativitate, bani și capacitate de previziune. Avantajele pe care
Armata Română le are în competiția de pe piața forței de muncă, azi sunt:
triplă ofertă – educație, loc de muncă, ev oluție în carieră;
oferta armatei înseamnă, în ochii populației civile, oferta Guvernului, ceea ce
inspiră încredere, e o garanție;
32
încrederea populației în instituția Armatei este de 70 -80%, ceea ce înseamnă
prestigiu și încredere.
Pe de altă parte, ex istă câteva aspecte defavorizante:
restructurarea și, ca o consecință, micșorarea efectivelor și a duratei carierei;
schimbările din planul economic;
diversificarea ofertelor civile;
conflictele recente au adus în prim -plan riscurile profesiei;
o adap tabilitate ceva mai redusă a organizației militare, față de cele civile, la
schimbare.
Bătălia pentru resursa umană nu poate fi câștigată doar prin simplă reclamă sau
vorbe frumoase. Recrutarea trebuie să fie susținută de un pachet de programe, care să
includă calitatea vieții, reconversia profesională, îmbunătățirea condițiilor de muncă,
echivalentul civil al profesiilor militare și oportunitatea continuării studiilor civile. De
asemenea, în perioada următoare, urmare a r enunțar ii la serviciul militar ob ligatoriu,
Armata Romaniei este nevoita să faca față unor noi provocări și eforturi susținute, atât
umane cât, mai ales, financiare.
Recrutarea militară este o activitate relativ costisitoare, dar costurile sunt mici
comparativ cu beneficiile pe care aceasta le aduce organizației militare, pe termen lung.
Lipsa unei strategii de promovare a propriei oferte profesionale, cât și a unor programe
de recrutare adecvate, atrage după sine nu numai pierderea candidaților cu adevărat
competitivi, dar și irosir e de resurse financiare, creșterea costurilor, iar ceea ce este și
mai grav, duce la alterarea imaginii organizației. Ca într -un cerc vicios, deficitul de
imagine va determina ineficiența eforturilor de recrutare. Sistemul de recrutare
implementat în armat a României respectă toate cerințele unui model eficient, compatibil
din punct de vedere al criteriilor cu celelalte sisteme din blocul nord atlantic singurele
neajunsuri regăsindu -se în pregătirea personalului recrutor și în baza materială de care
acesta d ispune.
Sistemul nostru de recrutare cuprinde etapele sistemului francez, criteriile
sistemului olandez, partea de promovare fiind inspirată în anul 2006, anul apariției
”voluntariatului” în România, din managementul resurselor umane al armatei britanice .
Pornind de la cele de mai sus, voi face câteva propuneri pe care le consider realizabile,
în scopul creșterii calității candidaților și a îmbunătățirii sistemului . Majoritatea
acestora, presupun mai mult(sau doar) eforturi manageriale, decât financiare.
Procesul de selecție(ca și cel de recrutare, dealtfel), are un vârf de sarcină care
durează cam 3 luni pe an. În această perioadă, personalul centrelor zonale de
selecție și orientare este suprasolicitat, iar calitatea actului de selecție are de
suferit.
Numărul cel mai mare de candidați se înregistrează la categoria "colegii
liceale militare", ei "sufocând", în anumite perioade, centrele de selecție.
Pentru ridicarea nivelului aptitudinal și de performanță al personalului militar
profesionalizat, se im pune diversificarea standardelor de selecție(fizică,
psihologică), la început pe categorii de arme, iar mai târziu, pe arme și chiar
pe anumite specialități. Actualele standarde sunt generale, deși există
deosebiri însemnate între cerințele diferitelor arm e/servicii.
Pentru a reduce numărul celor care încep procesul de recrutare fără a avea
șanse și care fac inutil drumuri pentru examinarea medicală, propun ca în
momentul primei discuții cu candidatul la biroul informare -recrutare, să -i fie
33
aduse la cunoșt ință, odată cu criteriile de recrutare, și alte condiții
eliminatorii, referitoare la caracteristicile fizice(înălțime, greutate, afecțiuni
medicale, etc.). Aceste precizări pot fi anexate la actualele criterii de recrutare
sau pot fi inserate într -un alt document.
Se impune, din punctul de vedere al promovării și recrutării, realizarea unui
studiu(pachete de studii) referitor la caracteristicile economice, sociale și
culturale ale fiecărui județ și delimitarea unor regiuni, zone, în funcție de
atractivita tea profesiei militare și caracteristicile populației – țintă.
Acest studiu ar putea fi realizat de către structurile specializate ale
Ministerului Apărării Naționale, cu sprijinul birourilor informare -recrutare
județene.
Campaniile de promovare din ul timii 2 ani s -au axat aproape în exclusivitate
pe informare . De aceea, ar fi utilă schimbarea strategiei, în sensul mutării
accentului de pe "informare", pe "stârnirea curiozității, interesului", de la
"aducerea la cunoștința celor interesați", la "incitar e". În felul acesta vor fi
atrași spre Armată, tinerii cu adevărat interesați, motivați, cu spirit de
aventură(în sensul pozitiv), nu doar cei care nu și -au găsit încă vocația și văd
în armată o soluție, o "portiță".
Dacă dorim candidați motivați și bine pregătiți, atunci aceștia trebuie căutați
și "crescuți" cu 2 -3 ani înainte de absolvirea studiilor. Pentru aceasta, armata,
ar putea să înființeze un club al tinerilor atrași de militărie și viața de
soldat(eventual, pe lângă Clubul Sportiv STEAUA).
Dotar ea birourilor informare -recrutare cu tehnică de calcul și video, este o
necesitate imperioasă pentru buna desfășurare a activității de promovare și
recrutare.
Ministerul Apărării trebuie să joace un rol decisiv, în pregătirea,
implementarea și ajustarea m ăsurilor de reintegrare.
Personalul militar trebuie sistematic instruit pentru calificări cerute pe piața
muncii.
Necesitate conceperii unei politici de recrutare adecvată, susținută de o
strategie de promovare a propriei oferte profesionale și, implicit , a propriei
imagini.
34
Bibliografie
1. Contraamiral dr. Barbu, Victor – Managementul Resurselor Umane ale Apărării în
procesul de pregătire a armatei României în vederea aderării la NATO, Editura
Centrului Tehnic -Editorial al Armatei, Bucu rești – 2007;
2. Contraamiral dr. Barbu, Victor – Managementul Resurselor Umane din Armata
României în procesul de integrare în NATO, (vol.2, Negocierea si ratificarea
Protocol ului de aderare), Editura PRINTEURO, Ploiesti, 2005;
3. Agulescu, Va lentina – Ghidul recrutorului, ediția I, Direcția Management resurse
Umane, București – 2014;
4. Ordinul minist rului apărării naționale nr.M30 din 21.03.2012 pentru aprobarea
Instrucțiunilor privind recrutarea, selecția, formarea profesională și evoluția în cariera
militară în Armata României, Monitorul Oficial al României nr.229 din 5 aprilie 2012
5. Concepția sistemului de promovare a profesiei militare, recrutare și selecție a
personalului militar profesionalizat, pe timp de pace, Direcția management resurse
umane, București, 2010;
6. Conf.univ.dr. Barbu, Victor – Managementul resurselor umane – suport de curs,
Constanta, 2012;
7. Chira, Mircea – Ghidul vorbitorului în public, 2012, www.traininguri.ro ;
8. Moise, Stelian – Considerații asupra standardizării procesului de recrutare a
candidaților
pentru cariera militară, Buletinul Managementului Resurselor Umane nr.13 (18),
București, 2004;
9. Petre, Dan; Nicola, Mihaela – Introducere în publicitate, Ediția a II -a, Editura
Comunicare.ro, București, 2009;
10. Săvulescu, Sil via – Retorica și teoria argumentării, Editura Comunicare.ro, București,
2004;
11. http://www.comunicareaeficienta.ro
12. http://www.mapn.ro
13. http://dmru.mapn.ro
14. http://anp.gov.ro
15. http://www.wall -street.r o
16.http://www.rft.forter.ro
17. http://www.presamil.ro
35
Anexe
Anexa 1
Structura organizatorică a Centrului Militar
COMANDANT
Centru Militar
Județean
Șef Stat Major
Birou
Informare –
Recrutare Birou Mobilizare
Coordonare Resurse Birou Per sonal
Soluționare
Cereri Compartiment
Documente
Clasificate
-Șef Birou
-3 Ofi țeri
– 3 Subofi țer Stat
Major
36
Anexe
Anexa nr.2
ADRESELE ȘI NUME RELE DE TELEFON
ALE BIROURILOR INFORMARE -RECRUTARE
Nr. Biroul informare –
recrutare Adresa Telefon
crt.
1. Biroul informare -recrutare
Str.Căderea Bastiliei nr.13 021.319.10.58 Sector 1 București
2. Biroul informare -recrutare
Str.Thomas Masar yk nr. 22 021.211.38.13 Sector 2 București
3. Biroul informare -recrutare
Bld. Nicolae Grigorescu nr.12 021.324.23.09 Sector 3 București
4. Biroul informare -recrutare
Str.11 Iunie, nr.2 021.336.78.20 Sector 4, București
5. Biroul informare -recrutare
Str. Panduri, nr. 24 021.410.12.61 Sector 5 București
6. Biroul informare -recrutare
Str.Pompiliu Eliade nr.4 bis 021.315.58.81 Sector 6 București
7. Biroul informare -recrutare Bulevardul Iuliu Maniu, nr. 13,
021.411.31.41 Ilfov Sector 6
8. Biroul informare -recrutare Str. I.H. Rădulescu nr. 16, 0245.21.14.63
Dâmbovița Târgoviște
9. Biroul informare -recrutare B-dul Mihai Viteazul nr.4,
0246.21.67.20 Giurgiu Giurgiu
10. Biroul informare -recrutare Șoseaua Vestului, nr.14 -16, 0244.5 5.28.95
Prahova Ploiești
11. Biroul informare -recrutare Str. Lungă, nr.231, 0268.51.04.68
Brașov Brașov
12. Biroul informare -recrutare Str. Craiovei, nr.246A, 0248.21.52.84
Argeș Pitești
13. Biroul informare -recrutare Str.Kos Karoly, nr. 3, 0267.35.10.29
Covasna Sfîntu Gheorghe
14. Biroul informare -recrutare Str. Piața Cetății nr.1,
0266.31.16.20 Harghita Miercurea Ciuc
15. Biroul informare -recrutare Str. Rozelor nr.11,
0265.25.06.42 Mureș Târgu Mureș
16. Biroul informare -recrutare Str. Nicolaus Olahus, nr.1A,
0269.24.47.12 Sibiu Sibiu
17. Biroul informare -recrutare Calea Dorobanților, nr. 8 -10,
0264.43.29.18 Cluj Cluj Napoca
18. Biroul informare -recrutare Str. Mihai Viteazul nr 11,
0258.81.12.91 Alba Alba Iulia
19. Biroul informare -recrutare B-dul Republicii nr 3 -5,
0263.21.24.53 Bistrița -Năsăud Bistrița
20. Biroul informare -recrutare Str. Turnului nr 1,
0262.21.13.61 Maramureș Baia Mare
37
Nr. Biroul informare –
recrutare Adresa Telefon
crt.
21. Biroul infor mare -recrutare Str. Petofi Șandor nr. 47,
0261.71.47.39 Satu Mare Satu Mare
22. Biroul informare -recrutare Str. Lt.col.Pretorian, nr.100,
0260.61.20.77 Sălaj Zalău
23. Biroul informare -recrutare Str. Mircea Cel Bătrân nr.106,
0241.61.98.70 Consta nța Constanța
24. Biroul informare -recrutare Str. Împăratul Traian nr.8,
0239.62.37.12 Brăila Brăila
25. Biroul informare -recrutare Str. Babadag nr. 140,
0240.53.34.99 Tulcea Tulcea
26. Biroul informare -recrutare Str. Lacului nr. 6,
0243.23.07.10 Ialomița Slobozia
27. Biroul informare -recrutare Str. Prelungirea Mușețelului, nr. 10,
0242.33.19.55 Călărași Bl. J24, Călărași
28. Biroul informare -recrutare Str. General Dragalina
0251.41.47.41 Dolj nr.60A,Craiova
29. Biroul informare -recrut are Str. Drăgănești nr.29,
0249.41.20.31 Olt Slatina
30. Biroul informare -recrutare Str. Parâng nr.1,
0253.21.55.63 Gorj Târgu -Jiu
31. Biroul informare -recrutare Str. Brâncoveanu, nr.45, 0247.31.74.50
Teleorman Alexandria
32. Biroul informare -recrutare Str. Tudor Vladimirescu, nr.29, 0250.73.96.01
Vâlcea Râmnicu -Vâlcea
33. Biroul informare -recrutare B-dul. Carol I, nr.25, 0252.31.77.02
Mehedinți Drobeta -Turnu Severin
34. Biroul informare -recrutare Str. Arh. G.M. Cantacuzino, nr. 20, 0332 .41.48.92
Iași Iași
35. Biroul informare -recrutare Str. Alexandru cel Bun nr. 45D, 0230.52.09.86
Suceava Suceava
36. Biroul informare -recrutare Str. Sucevei nr. 2, 0231.51.80.86
Botoșani Botoșani
37. Biroul informare -recrutare Str. Durăului nr. 9, 0233.21.38.86
Nemț Piatra -Neamț
38. Biroul informare -recrutare Str. Ștefan cel Mare nr. 64,
0235.31.53.09 Vaslui Vaslui
39. Biroul informare -recrutare Piața Libertății, nr.6,
0256.29.37.57 Timiș Timișoara
40. Biroul informare -recrutare Str. Lucian Blaga, nr.4 -6, 0257.28.24.47
Arad Arad
41. Biroul informare -recrutare Str.Dunărea, nr.2,
0259.45.65.08 Bihor Oradea
42. Biroul informare -recrutare Str.Sportului, nr.4,
0255.21.48.24 Caraș -Severin Reșița
43. Biroul informare -recrutare Piața Unirii, nr.6, 0254.21.13.04
Hunedoara Deva
44. Biroul informare -recrutare Str. Cezar Bolliac, nr.5 -7,
0237.21.62.27 Vrancea Focșani
45. Biroul informare -recrutare Str. Energiei, nr.1, 0234.51.29.13
38 din 38 Nr. Biroul informare –
recrutare Adresa Telefo n
crt.
Bacău Bacău
46. Biroul informare -recrutare Str. Unirii, nr.140,
0238.72.06.20 Buzău Buzău
47. Biroul informare -recrutare Str. Cerealelor nr.2, 0236.49.70.31
Galați Galați
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: RECRUTARE ȘI SELECȚIE A RESURSELOR UMANE ALE APĂRĂRII Conducător Științific Conf. univ. dr. Victor Barbu Absolvent Vișu Cristian Craiova, 2017 3… [631539] (ID: 631539)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.