Reconversi a arhitecturii industrial e [622947]

158

Reconversi a arhitecturii industrial e

Fig. 441 Water Tower Office (ini țial rezervor de ap ă),
Dornbirn 490 ,2004, arh. Christoph Kalb Fig. 442 Tate Gallery (ini țial Albert Dock), Liverpool 491 , 1988, arh. James Stirling.
Fotografie din timpul execu ției
Efecte formal – spa țiale ale operațiilor planimetrice
Poten țialul funcțional și formal incontestabil al spațiului interior în
arhitectura industrială determină un interes în continuă cre ștere pentru
tema reco nversi ei, chiar și în cazul cl ădirilor a căror imagine exterioară
nu co nstituie un argument pentru păstrarea lor.
O calitate de primă importan ț ă a clădirii industriale este cea a
specificului de conformare a spa țiului interior. Dimensiunile ample,
impresionante, percep ția total ă a acestuia, percep ția dinamic ă și
complexă a sistemului structural sunt calită ți care con feră o valoare
aparte clădirilor industriale.
Opera țiile realizate cu planuri interioare determin ă reconfigurarea
spa țiului total existent, prin fragment ări și cumul ări spa țiale precum și
prin sistemul complex de rela ții între unit ă țile de spațiu existe nte și cele
nou formate, cu consecin țe asupra axialit ă ții, formei, proporției.
Efectele plastice rezultă din calită ți estetice ale elementelor în sine și din rela ții spațiale și
vizuale ale c ompozi ției în ansamblul ei.
Efecte asupra percep ției și comunic ării spa țiale
Fragmentări spa țiale
În func ție de tipul planurilor folosite în opera ție, se ob țin :
 fragmentări orizontale, care rezultă din folosirea planurilor verticale ( Fig. 445 )
 fragmentări verticale, care rezultă din folosirea planurilor orizontale – etaje totale
sau par țiale ( Fig. 446 )

490 Van Uffelen, Chris , Re – Use Architecture (Salenstein: Braun, 2010).
491 http://www3.tate.org.uk/research/researchservices/archive/showcase/item.jsp?view=detail&item=1659

Fig. 443 Compartimentări verticale

Fig. 444 Compartimentări orizontale

159

Reconversi a arhitecturii industrial e
Din punct de vedere al percep ției spațiului inițial, fragment ările pot fi:
 totale – ob ținute prin închideri cu planuri opace totale ;
 par țiale – ob ținute prin operații cu planuri opace par țiale
(orizontale sau verticale) sau planuri transparente (par țiale sau
totale) .
Fragmentările totale separă vizual subspa țiile și nu permit percepția
spa țiului liber inițial. Opera țiile de fragmentare prin intermediul planurilor
opace totale au ca efect la nivelul compozi ției spațiale modific ări ale
propor țiilor , formei și axialit ă ții spațiului, prin separarea vizual ă completă
a subspa țiilor rezultate.
Încăperile decupează la nivel vizual fragmente din suprafa ța anvelopantei,
realizând astfel un contrast între percep ția exterioar ă și cea interioară
( Fig. 447 ) .

Fig. 447 Locuin țe într – o fostă centrală electrică, Ennetbaden, 1999, arh.
Franco Pinazza, Dieter Schwartz
Fragmentările par țiale ob ținute c u ajutorul planurilor opace orizontale și verticale detașate
de planurile de închidere ale clădirii, determină subspa ții deschise spre planurile
anvelopantei , a căror plastică este păstrată ș i astfel valorificată. Suprafa ța planului conservat
devine refer in ț ă compozi țional ă ( datum ) care conferă stabilitate și unitate ansamblului
formal. Prin percep ția neîntrerupt ă a suprafe ței anvelopantei rămâne lizibil caracterul total
al spa țiului inițial. Compoziția rezultat ă este dinamică prin percep ția simultan ă a spa țiului
ini țial și a subspațiilor, a c ăror individualitate poate fi subliniată prin contrast ul formal.
P rin utilizarea plan urilor transparente se reali zează acela și efect, cu avantajul unei izolări din
punct de vedere al microclimatului interior ( Fig. 437 , Fig. 438 ).
Cumulări spa țiale
La halele e tajate , caracterizate prin înăl țimi relativ mici ale nivelurilor, cumulările spa țiale se
realizează prin suprimări sau decupări ale planurilor orizontale, pentru a se ob ține spații în
li mitele clădirii existente. ( Fig. 45 1 , Fig. 452 , Fig . 453 ). Rezultă astfel o unitate nouă, amplă,
desfă șurat ă pe mai multe niveluri, care conferă complexitate spa țialit ă ții interioare.

Fig. 445 Percep ția anvelopantei în
cazul fragmentărilor opace par țiale –
planuri verticale

Fig. 446 Percep ția anvelopantei în
cazul fragmentărilor opace par țiale –
planuri orizont ale

160

Reconversi a arhitecturii industrial e
În zonele de suprimare a închiderilor, elemente structurale pot fi eliminate ( Fig. 452 ), pentru
o comuni care spa țial ă mai bună , sau pot fi conservate ( Fig. 45 1 , Fig .
453 ), rezultând o imagine complexă prin perceperea lor liberă.
Profunzimea spa țiului este accentuat ă de efectul de perspectivă
ob ținut .
La halele parter lipsite de compartimentări, cumulările spa țiale au loc
prin decuparea sau suprimarea planurilor anvelopantei, asociat e cu:
 extensii volumetrice orizontale în cazul clădirilor izolate;
 închiderea spa țiilor dintre cl ădiri în cazul ansamblurilor
industriale.
Fig. 45 1 Reco nversi a fabricii Lingotto (ini țial uzin ă Fiat), Torino 493 ,
1988 – 1997, arh. Renzo Piano Fig. 452 Hotel și spații pentru conferințe
(ini țial fabrica textile, Lodz) 494 , 2009,
arh. Jestico + Whiles
Fig . 453 Apartamente (ini țiala moar ă),
Graz 495 , 2000, arh. Hans Gangoly

492 Revista Architectural Record feb. 1999, pp. 118 – 119
493 http://www.flickr.com/photos/phileole/2831617492/
494 Van Uffelen, Chris , Re – Use Architecture (Salenstein: Braun, 2010), p. 109.
495 http://www.gangoly.at/projekte/wohne n/ehemalige – stadtmuhle/
Fig. 448 Compartimentări
verticale
Fig. 449 Compartimentări
orizontale
Fig. 450 Biblioteca municipală (ini țial abator) 492 , Landau,
1998, Lamott Architekten

161

Reconversi a arhitecturii industrial e
Efecte asupra axialită ții spațiului
Configura ția planimetric ă a compartimentărilor interioare orizontale poate produce
modificări ale axialită ții spațiului, astfel:
 axele existente coexistă cu axele nou create ( Fig. 454 , Fig. 455 );
 axele existente pot fi anulate prin compartimentări care nu mai permit comunicarea
func țional ă și vizual ă între subspa țiile obținute ( Fig. 456 ).
Decupările și suprim ările de planuri au de asemenea efect asupra percep ției axialit ă ții
spa țiului.
Golurile noi pot reduce sau accentua for ța vizual ă a acesteia prin dispozi ție sau orientare.
Suprimarea planurilor care delimitează axa ini țial ă determină o accentuare a acesteia și
permite extensia ei în exterior folosind noi puncte de interes ( Fig. 460 , Fig. 465 ).
Efecte asupra f orm ei spa țiului
Individualitatea subspa țiilor obținute din compartiment ările realizate în clădirile industriale
poate fi accentuată prin contrastul formal cu elementele clădirii ini țiale .
Forma acestor subspa ții poate fi determinat ă de planuri fizice sau virtuale ( Fig. 452 ).

Fig. 454 Modificări ale direc ției axelor

Fig. 455 Axe secundare
Fig. 456 Anularea axei

Fig. 457 Temporary contemporary
museum (ini țial depozit), Los Angeles 496 ,
1983, Frank O. Gehry

496 Powell, Kenneth , Architecture Reborn (London: Laurence King Publishing, 1999), p. 131.

162

Reconversi a arhitecturii industrial e

Fig. 458 Burombau Viena (ini țial atelier industrial), 1994, arh. Rataplan Fig. 459 Apartament Polveroni (ini țial service auto),
Londra 497 , Ricardo Polveroni (artist)

Fig. 460 Accentuarea axei prin suprimarea planurilor care o delimitează

Fig. 461 Sediul Red Bull (ini țial atelier din industria naval ă),
Amsterdam 498 , 2011, Sid Lee Architecture
Fig. 462 3ality Digital, Burbank 499 , 2007, Fung + Blatt Architects
Fig. 463 Cannon Design Regional Offices, St Louis 500 , 2008,
arh. Cannon Desing Fig. 464 Pavilionul Finlandei, New York 501 , 1939, proiectat de Alvar Aalto în
interiorul unui depozit

497 Converted Spaces , ed. Schleifer, Simone (Köln: Evergreen, 2006), p. 199.
498 http://www.archilovers.com/p45677/red – bull – amsterdam – new – headquarters
499 http://fungandblatt.com/ourwork – 3ality.html
500 http://preprodtest.archdaily.com/122043/cannon – design – regional – offices – cannon – design/
501 http://www.morehousegallery.com/print/ezra – st oller/finnish – pavilion – alvar – aalto/7564.aspx

163

Reconversi a arhitecturii industrial e
Ierarhizări spa țiale
Cu ajutorul opera țiilor planimetrice (compartiment ări sau modificări ale cotei planului de
călcare) se pot individualiza anumite zone func ționale, percepute în contextul spațiului total
devenit element dominant în compozi ție.
În cazul cumulării ma i multor spa ții prin decup ări ale planurilor orizontale, dominanta poate
fi constituită de unitatea spa țial ă rezultată în urma acestor opera ții.
Crearea de spa ții intermediare
Spa țiile intermediare se pot forma în interiorul volumului cl ădirii, prin suprim area unor
planuri ( Fig. 465 ), sau în exterior, prin amplasarea de noi planuri care formează terase
acoperite alăturat volumului existent ( Fig. 466 , Fig. 467 ).

Fig. 465 Paganini Auditorium (ini țial fabric ă de zahăr), Par ma 502 , 2001, arh. Renzo Piano
Fig. 466 Centru cultural (ini țial cl ădire destinată produc ției),
Kanazawa 503 , 1995 – 1996, arh. Ichiro Mizuno Fig. 467 Centru cultural (ini țial depozite), Registro 504 , 1988 – 2001, arh. Brasil
Arquitetura
Opera ții privind plastica arhitectural ă
Opera țiile la nivelul plasticii arhitecturale sunt complementare celor de tip formal – geometric
și implic ă:
 elementele de finisaj , care presupun :
 conservarea /restaurarea finisajelor ini țiale;
 fin isaje noi, contrastante cu cele existente;

502 Revista Casabella nr.717 – 718/2003 – 2004
503 http://chubufc.ncvb.or.jp/en/area/kanazawa.html
504 http://www.brasilarquitetura.com/projetos.php?mn=6&mn2=31&img=001&bg=img&lg=EN#

164

Reconversi a arhitecturii industrial e
 i ncluderea echipamente lor tehnice în compozi ția arhitectural ă, prin conservare ca
elemente decorative sau prin refolosire cu o nouă utilizare;
 utilizarea unor elemente decorative ;
 utilizarea elementelor naturale ( apa, vegeta ția).
Elementele de finisaj
Interven ț iile la nivelul finisajului elementelor supuse reco nversi ei au în cele mai multe cazuri
scopul de a accentua diferen țele dintre ambianța industrial ă și cea a noii funcțiuni.
Interven țiile plastice în reco nver si e privesc cromatica, textura, opacitatea/transparen ța.
La exterior , în func ție de efectul urm ărit, interven țiile privind plastica fațadelor pot avea
două atitudini în raport cu imaginea industrială a clădirii:
 integrarea plastică a interven ției în scopu l conservării imaginii ini țiale;
 realizarea unui contrast pentru a sublinia cele două etape și în același timp pentru a
accentua expresia fiecăreia;
 realizarea unui contrast pentru a sublinia cele două etape și în același timp pentru a
accentua expresia fiecăreia.

Fig. 468 Snape Maltings Concert Hall, Snape 505 (ini țial fabric ă de bere), 2009,
Haworth Tompkins Fig. 469 L.A. Design Center (ini țial depozit industrial), Los Angeles 506 ,
arh. John Friedman, Alice Ki mm

Fig. 470 Vapor Llull (ini țial fabric ă, industria chimică), Barcelona 507 , 1997,
arh. Cristian Cirici & Charles Basso
Fig. 471 Centru cultural (ini țial fabric ă de tapiserie), San Fernando de
Henares 508 , 1999, arh. Sol Madreidejos & Juan Carlos Sancho

505 http://www.guardian.co.uk/stage/2011/may/10/international – art – culture – mark – ravenhill
506 Converted Spaces , ed. Schleifer, Simone (Köln: Evergreen, 2006).
507 Broto, Carles , Rehabilitated Buildings , ed. Brot o, Carles (Barcelona: LINKS International, 1997).
508 Revista Techniques et Architecture aug – sept. 2000

165

Reconversi a arhitecturii industrial e
Fig. 472 Loft Humboldt (ini țial fabric ă din industria
panifica ției) Minneapolis 509 , 2002, Julie Snow Architects Fig. 473 L.A. Design Center (ini țial depozit indust rial), Los Angeles, arh. John Friedman,
Alice Kimm

La interior , contrastul dintre nou și vechi rezultat din diferențieri cromatice sau de material,
se realizează prin:
 conservarea finisajelor existente cu eviden țierea patinei sau restaurarea acestora în
contrast cu finisaje și amenaj ări moderne ( Fig. 474 , Fig. 475 );
 unificarea cr omatică a elementelor existente și intervenții cu elemente contrastante.
De multe ori se utilizează culoarea albă. Planurile orizontale, verticale și structura
formează o scenografie insolită cu un fond cromatic egal. ( Fig. 476 , Fig. 477 )
Fig. 474 Municipal Mill (ini țial ă moară de făină), Graz 510 , 2000, arh. Hans
Gangoly Fig. 475 Loft (ini țial depozit), Milan 511 , arh. Francesca Donati Studio

509 Converted Spaces , ed. Schleifer, Simone (Köln: Evergreen, 2006).

166

Reconversi a arhitecturii industrial e
Fig. 476 Studio in Madrid 512 , arh. A – Cero Fig. 477 Showroom Jacuzzi (ini țial ateliere de aviație),
Bucure ști 513 , 2009, arh. Dooi Studio (Daniel Ciocăzanu)
Includerea echipamentelor tehnice în compozi ția arhitectural ă
În reco nversi e, instala țiile tehnologice, dispozitivele tehnice și utilajele se pot utiliza în scop
decorativ, pentru a evoca trecutul clădirii sau pentru a promova o estetică insolită.
Aceste obiecte pot servi aceluia și scop pentru care au fost create, cum sunt rezervoarele de
a pă ( Fig. 478 ), pot fi adaptate unor func ționalit ă ți noi ( Fig. 479 , Fig. 480 ,
Fig. 481 a) sau pot deveni obiecte cu rol decorativ și evocator (
Fig. 481 b, Fig. 482 ).

511 ibidem., p.229
512 ibidem., p.88
513 Revista Domus n r.913, aprilie.2008, p.107
514 Converted Spaces , ed. Schleifer, Simone (Köln: Evergreen, 2006), p. 116.
515 http://archinect.com/news/article/49847329/review – carlson – reges – house – roto – architects
516 http://archinect.com/news/art icle/49847329/review – carlson – reges – house – roto – architects

Fig. 478 Lofts Humboldt (ini țial fabric ă din industria panifica ției),
Minneapolis 514 , 2002, Julie Snow Architects
Fig. 479 Carlson – Reges Residence (ini țial fabric ă de bere), Los Angeles 515 , 1992,
Roto Architects; grupuri sanitare realizate din corpul unui rezervor
Fig. 480 Carlson – Reges Residence, Los Angeles 516 bazin de apă
suspendat realiza t prin sec ționarea unui rezervor.

167

Reconversi a arhitecturii industrial e

a b
Fig. 481 Centru muzical (ini țial central ă electrică), Gelsenkirchen 517 , 2005, Tor 5 Architekten

Fig. 482 Centru de artă modernă
(ini țial expozitie industrial ă, centrală
electrică), Bochum 518 , 2003, arh.
Thomas Pink, Petzina Pink Architekten

Fig. 483 Locuin ț ă amenajată într – un fost spa țiu
industrial 519 Fig. 484 Holley Loft, New York 520 , arh.
Hanrahan Meyers
Fig. 485 Meyerson House (ini țial central ă
electrică), Dallas 521 , 1988, arh. Gary
Cunningham
Elemente naturale
Prin valorile intrinseci și prin efectele psihologice , elementele naturale utilizate în
reco nversi e c resc diversitatea și calitatea compozi ți ei arhitectural e și potențeaz ă poetica
spa țiului arhitectural .
Oglinzile de apă realizate la interior sau la exterior produc efectul de joc secund al imaginilor
și, deși statice, prin vibrația reflexiei se contrapun imobilismului cl ădirii. La interior, oglinzile
de apă determină o cre ștere a gradului de luminozitate a spațiului și în special a
complexită ții și dinamicii.
Utilizată atât la interior cât și la exterior, v egeta ția are la rândul ei o func ție ambiental ă în
reconversia arhitecturii industriale. Prin forme libere, elementele vegetale intră în contrast

517 Van Uffelen, Chris , Re – Use Architecture (Salenstein: Braun, 2010), p. 34.
518 Revista Detail nr 10/2003, p.1135
519 Converted Spaces , ed. Schleifer, Simone (Köln: Evergreen, 2006), p. 141.
520 Niesewand, Nonie , Converted Spaces (London: Conran Octopus, 2002), p. 21.
521 http://2m.com/_files/power – house.pdf

168

Reconversi a arhitecturii industrial e
cu geometria riguroasă a arhitecturii industriale, amenajările peisajere având un rol evident
în cre șterea calit ă ții estetice, în umanizarea obiectului sau ansamblului reconvertit .
Fig. 488 Auditoriul Niccolò Paganini (ini țial fabric ă de zahăr),
Parma 524 , 2001, arh. Renzo Piano
Fig. 489 Locuin ța arhitectului Ricardo Bofill (ini țial fabrică de ciment), Barcelona 525 ,
1975, arh. Ricardo Bofill

Fig. 490 Studio, Madrid 526 , arh. A – cero
Fig. 491 Rotte Halle (ini țial fabric ă din industria metalurgică),
Düsseldorf 527 , 2006, arh. Thomas Pink, Petzina Pink Architekten

522 Van Uffelen, Chris , Re – Use Architecture (Salenstein: Braun, 2010), p. 381.
523 Bognar, Botond , Kengo Kuma: Selected Works , ed. Bednare, Nicola (New Yo rk: Princeton Architectural
Press, 2005), pp. 84 – 85.
524 Revista Casabella iul – aug 1994, p.85
525 http://loftlifemag.com/mu/?p=3401
526 Converted Spaces , ed. Schleifer, Simone (Köln: Evergreen, 2006), p. 88.
527 Van Uffelen, Chris , Re – Use Architecture (Salenstein: Braun, 2010), p. 227.

Fig. 486 Studio Jigsaw (ini țial depozit), Los
Angeles 522 , 2005, arh. Pugh + Scarpa
Fig. 487 Stone Museum (ini țial depozite), Nasu, Japonia 523 , 2000, arh. Kengo Kuma