Reconfigurarea Mediilor de Confruntare In Evolutia Mediului de Securitatedoc

=== Reconfigurarea mediilor de confruntare in evolutia mediului de securitate ===

UNIVERSITATEA BUCUREȘTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

REZUMATUL

TEZEI DE DOCTORAT

TEMA:

RECONFIGURAREA MEDIILOR DE

CONFRUNTARE ÎN EVOLUȚIA

MEDIULUI DE SECURITATE

Conducător științific

Prof. univ. dr. Virgil MĂGUREANU

[anonimizat] PIRNOIU

2012

CUPRINS

ABSTRACT

The confrontational environments reshaping process towards the evolution of a new security dimension represents one of those complex research subject matters during which most of the evolutive trends generating a series of important and dramatic changes within political, media, economic and religious domains have been analyzed and reactivated those uncertainties and controversies concerning the world’s evolution towards this new dimension. Establishing a general “Reshaping Pattern” which can be used in order to determine new reshaping strategies, where confrontational environments have been approached at a systemic level, has as a main target its implementation and also the attempt to establish a mathematical path for all the phenomena which represent the cornerstone of the reshaping process. The end state of this scientific paper is to determine how a possible security strategy can be approached by the subject matter experts in this domain. The thoughts of those who will always offer new perspectives on geopolitical, geoeconomical and geostrategical movements have been used as main analytical and theoretical sources. The idea of a distinct confrontational environments existence appeared as a reflection of conflictual realities and their dynamics which can be found at the bottom of all international environment shaping and reshaping movements. The design of this paper begins with a systemic approach of confrontational environments, the security one being seen as an oversystem and all the others acting as subsystems, distinguishing the term “reshaping” from a conceptual point of view and introducing the proposed reshaping pattern in order to analyse the process itself. All the movements at the level of Media message, political system, the conceptual swich from hard to soft and smart, power networks configuration, the global economic environment with its own security coordinates and the skidding to crisis and extremism, as well as the causes which have led to the actual religious confrontations, are touched upon. The security environment is being analyzed through its determining coordinates, the reshaping vectors as configurators and international security trends. The present analysis is based on the existence of confrontational environments etiology as an empiric truth, the different vectors’ way of interaction in determining the reshaping process of these environments being demonstrated during the development of this scientific paper. In this work events are mostly seen from a strategic point of view taking into account the fact that games will always be performed at this level.

LISTA FIGURILOR ȘI ANEXELOR

CUVINTE CHEIE

conflict

derapaje către violență

dimensiune securitară

economie, corupție, crimă organizată

globalism

instabilitate

limbaj matematic

matrice interpretativă

mediu de confruntare

pattern reconfigurativ

putere, manipulare

reconfigurare

religie, fundamentalism, terorism

sistem

spațiu interpretativ

vectori acționali

INTRODUCERE

Demersul științific analizează tendințele evolutive ale mediului de securitate prin prisma reconfigurării mediilor de confruntare. Astfel, mediile de confruntare au fost abordate la nivel sistemic cu intenția de a elabora un model reconfigurativ general, aplicabil determinării unor strategii de reconfigurare. Introducerea unui astfel de „Pattern reconfigurativ” a dus, implicit, și la încercarea de transpunere matematică a fenomenelor ce stau la baza procesului de reconfigurare. Prin urmare, am considerat necesar să abordăm influența acestor medii asupra evoluției situației geopolitice, în general, cât și a modului în care pot fi percepute și receptate de specialiștii din domeniul securității.

Strategia de modelare a ideilor a fost sprijinită de opiniile unor teoreticieni precum Brzezinski, Toffler, Huntington, sau Fukuyama, care vor oferi întotdeauna noi perspective asupra mutațiilor geopolitice, geoeconomice și geostrategice suferite pe plan mondial.

Treptat, pe parcursul dezvoltării lucrării, s-a cristalizat ideea existenței unei zone distincte a mediilor de confruntare care, prin configurări și reconfigurări dinamice, se regăsește la baza tuturor mutațiilor geopolitice. De aceea, credem că formularea politicilor și strategiilor de securitate nu este posibilă fără studiul prealabil al redimensionărilor și al configurărilor. În opinia noastră, acest lucru reprezintă un capitol esențial al analizei noului mediu internațional.

Prin urmare, pe parcursul lucrării, scopul nostru a fost să facem o trecere în revistă a celor mai importante, considerate de noi, medii de confruntare: politic, economic, cu posibile derapaje către antisocial și extremism, mediatic, perceput ca, „suferind de distorsiuni globale” (Zamfir, 2004, 152), de securitate, precum și agonia sau renașterea mediului religios, încercând a realiza o modestă clarificare a tendințelor, care par a sta la baza reconfigurării conflictelor viitoare, a vulnerabilităților, riscurilor, pericolelor și amenințărilor la adresa securității, în general.

Pentru coerența lucrării, aceasta a fost structurată în două părți. Prima parte oferă principalele aspecte teoretice, dezvoltate în patru capitole, care permit o analiză complexă și multidimensională a fenomenului reconfigurativ, prin sintetizarea unui spectru larg de opinii și curente.

Partea a doua a demersului științific, destinată aspectelor de natură empirică, prezintă ideile care au stat la baza stabilirii tematicii, contextul cercetării, scopul și obiectivele acesteia, fundamentele de natură teoretico-metodologice, care surprind aspecte privind structurarea tematicii și design-ul cercetării. La rândul său, design-ul cercetării a fost creionat, pornindu-se de la caracteristicile fenomenului studiat și dezvoltat pe două coordonate: teoretică, a teoriilor referențiale și metodică, a strategiilor și metodelor de cercetare. Au fost stabilite, de asemenea, ipotezele de lucru și modul de elaborare al lucrării. Rezultatul cercetării este prezentat cu ajutorul unui limbaj matematic.

Dezvoltarea lucrării s-a bazat pe existența mediilor de confruntare ca adevăr empiric, modul de interacțiune al diferiților vectori în determinarea reconfigurării acestor medii rămânând de demonstrat în contextul preluării unor puncte de vedere analitice, aparținând unui prestigios grup de autori.

Pornind de la faptul că realitatea, după cum susține Steve Bruce, este un construct social și că viața socială se desfășoară cu anumite reguli sau scenarii, extrapolând, am încercat să dezvoltăm ideea reconfigurării unor medii dinamice, ilustrând, în același timp, faptul că tensiunile create nu sunt întâmplătoare ci se subscriu unor scenarii aplicabile contextual și monitorizate strict prin variabile impuse și acceptate la nivel guvernamental și internațional.

Nu în ultimul rând, fiind de părere că noile forme de conflict vor genera schimbări majore pe plan internațional, pe parcursul demersului științific am încercat să privim lucrurile, mai mult din perspectivă strategică, considerând că jocurile se vor face, întotdeauna, la acest nivel.

NOTE

Zamfir, Cătălin, O analiză critică a tranziției, ce va fi după, Editura Polirom, Iași, 2004.

DEZVOLTAREA LUCRĂRII DE CERCETARE

Prima parte a demersului științific, destinată prezentării aspectelor teoretice, este structurată în patru capitole.

În stabilirea design-ului primului capitol, intitulat Mediul de confruntare – tendințe reconfigurative, am încercat să conturăm logica prezentării, pornind, în primul rând, de la stabilirea nivelului de analiză ca fiind cel global. „Evoluția tehnologiei, a unor credințe răspândite în întreaga lume și a relațiilor omului cu mediul natural sunt, toate, procese la nivel global ce reușesc să influențeze relațiile internaționale” (Goldstein și Pevenhouse, 2008, 47). Am continuat apoi să analizăm confruntarea ca proces social, prin abordarea sistemică a mediilor de confruntare, mediul de securitate fiind văzut ca suprasistem iar celelalte medii de confruntare ca subsisteme, delimitarea conceptuală a noțiunii de reconfigurare și introducerea modelului reconfigurativ, propus pentru analiza procesului în sine. Analiza diferitelor tipuri de reconfigurări și a vectorilor acționali care stau la baza acestora a determinat elaborarea pattern-ului reconfigurativ amintit. Am încercat să stabilim care sunt principalele relații constituite în interiorul mediului de confruntare, privit ca sistem. Specialiștii în domeniul securității sunt supuși nevoii de a înțelege modul cum se produce fenomenul de reconfigurare pentru a-și putea stabili prioritățile, precum și o cale de a determina ce fel de reconfigurări și activități, sau combinații între cele două, au impactul cel mai pregnant, unde și de ce apare un astfel de impact. Întrebarea cheie care se pune în acest caz este: Cum pot ști specialiștii în domeniu că au procedat corect, că au ales căi de acțiune potrivite?

La baza încercării noastre de a contura o imagine asupra confruntării ca fenomen social se află și premisa, emisă de Lazăr Vlăsceanu, a existenței unei asimetrii a dualității, structură sau individualizare. Prin extensie, configurările individualizării sunt văzute ca un posibil risc societal.

De aceea, în analiza conflictului vom porni de la importanța pe care o joacă schimbarea socială. Diferitele interpretări ale acesteia au dus la ideea că, la baza evoluției, pe lângă alți factori, precum demografia sau progresul tehnic, stă și conflictul social. Georg Simmel i-a acordat o importanță deosebită, considerând că acesta reprezintă o sursă de organizare socială care prefigurează reconfigurări multiple în medii cum ar fi cel religios, politic sau familial. Reputatul sociolog consideră că printre proprietățile conflictului se numără restructurarea relațiilor sociale și întărirea identității sociale.

Am situat la baza demersului analiza structurală a faptelor sociale. Teoriile structuraliste analizează rolul jucat de structuri asupra acțiunii sociale precum și interdependența dintre actor și sistem. Un rol important în explicarea structurilor sociale l-a jucat sociologul american, Peter Blau, în viziunea căruia structura este determinată de pozițiile sociale și relațiile dintre aceste poziții sociale. Din punct de vedere funcționalist, conflictul este perceput ca operator al coeziunii de grup reprezentând o alternativă la ostilitate. Viziunea îi aparține lui Lewis Coser.

Cei care au teoretizat conflictul, având viziuni adeseori contradictorii, au pus bazele unei adevărate teorii a conflictului. Conflictele interinstituționale, la rândul lor, pot afecta stabilitatea societății, constituind un factor al schimbării sociale. Din punct de vedere geopolitic, starea conflictuală este considerată ca fiind esențială, iar conflictele, acolo unde ele apar, sunt indispensabile pentru analiza geopolitică. Conflictele se pot regăsi la nivel de individ, grup sau organizație, având la bază o incompatibilitate a obiectivelor și fiind marcate de mediul în care se desfășoară. Ansamblul acestor elemente constituie baza transformării sistemice a mediilor de confruntare care maschează, de multe ori, noile tendințe geopolitice.

Abordarea mediului de confruntare ca sistem se înscrie în dorința noastră de a-l percepe ca pe un ansamblu de elemente, la rândul lor cu proprietăți interne și care interacționează reconfigurativ.

Dumitru Otovescu determină calitatea de sistem, subsistem și suprasistem în funcție de câmpul de referință. În opinia sa, un subsistem poate fi la rândul său sistem față de elementele sale componente. De aceea, pe parcursul demersului științific am analizat mediul de securitate ca suprasistem iar mediile de confruntare au fost privite ca subsisteme ale acestuia, la rândul lor fiind tratate ca sisteme pentru elementele lor componente.

Pe parcursul demersului științific ne-am confruntat cu lipsa unor delimitări conceptuale privind tema reconfigurărilor, situație care a creat impresia inexistenței unui concept în acest domeniu.

În opinia noastră, aprecierea fenomenului reconfigurativ este strâns legată de criteriile de configurare, ca produs al unei evoluții istorice aplicabile momentului reconfigurativ. Aceste criterii sunt specifice fiecărui mediu de confruntare în parte, dinamica și flexibilitatea lor depinzând nu doar de momentul evolutiv în sine ci și de scopul urmărit.

Pentru dezvoltarea și aplicarea practică a modelului reconfigurativ, în analiza oricărui mediu de confruntare, am stabilit următoarele etape care vor ajuta la elaborarea acestuia:

design-ul „pattern-ului reconfigurativ”;

analiza relațiilor stabilite între elementele interne;

coordonatele ce definesc dinamica sa;

vectorii acționali/reconfigurativi;

matricea interpretativă;

atribuirea indicilor de identificare pentru vectori;

determinarea gradului de instabilitate al vectorilor;

ierahizarea elementelor componente ale sistemului;

adaptarea limbajului matematic specific;

aplicarea altor variabile în analiza instabilității.

Pentru a stabili o legătură și a contura câteva idei referitoare la noua dimensiune de securitate, credem că stă în logica faptelor ca reconfigurările mediatice să fie analizate în strânsă legătură cu factorul politic. De aceea, abordarea mutațiilor produse la nivelul mesajului mediatic se încadrează problematicii generale, făcând tranziția către dezvoltarea celui de-al doilea capitol. Sunt analizate, cu precădere, manipularea mediatică și relația dintre media și terorismul internațional.

Tehnicile de manipulare se reconfigurează permanent și sunt din ce în ce mai puțin transparente urmărind menținerea consumatorilor de media într-o stare de confuzie în timp ce competiția pentru rating și dorința trusturilor de a fi primele care transmit și analizează cu orice preț situațiile șocante fac din acestea mijloacele preferate de teroriști în transmiterea mesajelor către publicul larg. Se face astfel, involuntar, publicitate terorismului internațional.

Pe parcursul celui de-al doilea capitol, intitulat Ambivalența puterii între politic și economic, sunt analizate sistemul politic, modificările conceptuale hard, soft și smart, reconfigurarea rețelelor de putere, globalismul economic, cu determinările sale securitare și derapajele către criză și extremism. Evoluția sistemului politic, la nivel mondial, scoate în evidență unele reconfigurări care, de multe ori au întrecut imaginația, avizată sau nu, a cetățeanului de rând. Apariția pe viitor a unor carențe în funcționarea sistemului politic mondial, după părerea noastră, va provoca o uriașă instabilitate la nivelul spațiilor de confruntare geopolitică. Pe de altă parte, analiza mediului de confruntare economic, prin aplicarea pattern-ului reconfigurativ propus, a scos în evidență complexitatea acestuia, faptul că este determinat de evoluții contradictorii datorită crizelor economico-financiare ciclice, se înscrie în categoria mediilor de confruntare cu tipologie multiplă și acționează în sfera relațiilor vizibile și invizibile, putând, de asemenea, determina implicații securitare grave cu derapaje către conflict social. Sunt analizate amplu dimensiunea securitară a economiei, resursele ca factori de conflict, impactul social al crizei și criminalitatea economică ca factor de instabilitate.

După Emile Durkheim, „criminalitatea face parte din societate la fel de normal ca nașterea și decesul, iar o societate fără crimă ar fi patologic supra-controlată”. Specialiștii consideră că dintre toate formele pe care le poate lua criminalitatea, cea economică este cel mai puțin vizibilă deoarece nu aduce atingere directă cetățeanului, în schimb aceasta poate contribui cu ușurință la realizarea derapajului către crima organizată. Unul dintre vectorii importanți ce poate determina mutații structurale crimei organizate este economia subterană, în general, vectorii acționali orientați asupra sa pot determina, prin extensie, reconfigurarea mediului de confruntare economic, privit ca subsistem al mediului de securitate.

Cel de-al treilea capitol, intitulat Agonia sau renașterea credinței, surprinde aspecte legate de relația dintre biserică și putere precum și cauzele care au dus la confruntările religioase actuale. Partea de început se dorește a fi o incursiune, din punct de vedere sociologic, în mediul de confruntare religios. Analiza acestui mediu de confruntare a scos în evidență faptul că, procesele reconfigurative dezvoltate la acest nivel, în afara celor economice și politice, exercită o influență decisivă asupra integrării în cotidian. Iraționalul a cărui fundament este de origine simbolică poate fi ușor influențat de vectori acționali cu scopul vădit de a determina mutații sistemice. Peste tot în lume, declinul religios este perceput la nivel acțional și comportamental. Altădată, reprezentând un sistem de valori în jurul căruia se desfășura întreaga existență și se stabileau regulile de conduită și de interpretare a evenimentelor, religia avea o importanță deosebită, adesea fundamentală, în configurarea mediului de securitate. Pe parcursul acestui capitol se încearcă o decriptare a fenomenului extremismului religios.

În general, la baza confruntărilor religioase se află o serie de controverse referitoare la credința oamenilor în Dumnezeu, marcate la rândul lor de diferite convingeri religioase. Acest lucru face ca tranziția de la confruntări religioase la extremism să fie aproape imperceptibilă. Fanatismul, ca ultimă formă a degenerării religioase, reprezintă acel sens al vieții pe care oamenii dacă nu-l găsesc îl înlocuiesc cu disperarea. În actualul context socio-economic marcat de criza economică, și de ce nu, de o criză politică, este foarte ușor pentru mișcările fundamentaliste să atragă noi adepți. Astfel, în demersul nostru științific, ideea analizei din punct de vedere structural a conflictelor actuale, prin identificarea în același timp a vectorilor acționali care stau la baza reconfigurării mișcărilor fundamentaliste, a scos în evidență un aspect interesant cu referire la radicalizarea tineretului musulman din Europa prin eșuarea statului multicultural.

Făcând o analiză a terorismului, Măgureanu consideră că fanaticii musulmani „și-au construit o motivație care denaturează de fapt adevărata substanță religioasă a Coranului, incompatibilă cu violența și cu crimele îndreptate împotriva semenilor. Mai degrabă, putem considera că fanaticii teroriști escaladează violența într-o proporție nemaiîntâlnită și încearcă să construiască o legitimitate de natură religioasă pentru crimele lor, creând chiar aparența unei ciocniri între două civilizații, plecând de la argumente din Cartea Sfântă” (Măgureanu, 2003, 89).

Ultimul capitol, intitulat Noua dimensiune securitară, analizează mediul de securitate prin coordonatele care îl definesc, vectorii de schimbare și tendințele în securitatea internațională. Mediul de securitate, concept care însumează riscurile și consecințele acestora, se află într-o stare critică, fluidă, de continuă reconfigurare, care face dificilă activitatea de reformă structurală radicală a societății contemporane, marcată de vectori ca disfuncționalități în principalele sectoare de activitate, inconsecvență în reformele începute și presiune la nivel politic, prin neatingerea unor obiective politice. Pe acest fond, conflictele vor rămâne. Ele constituie o realitate istorică, un vector al transformării și o expresie a necesității reconfigurării diplomației internaționale. Cauzele care pot duce la apariția și dezvoltarea acestora sunt multiple, mare parte dintre ele fiind prezentate pe parcursul elaborării demersului științific. Considerăm că, în ansamblu, dezvoltarea economică precară a unor state, degradarea resurselor vitale, răspândirea naționalismului, extremismului și fundamentalismului religios pe fondul proliferării armelor convenționale vor constitui cele mai importante cauze pe termen lung pentru conflictele globale.

Se vorbește pe larg despre o lume multipolară. În literatură, această evoluție, de la multipolaritatea lumii vechi, existentă înaintea celui de-al doilea război mondial, către bipolaritatea specifică perioadei Războiului Rece, iar apoi, la început de secol XXI, orientarea către noi tendințe multipolare, ar primi denumirea de „poveste rotundă”. Lumea, ca parte a acestei povești, s-a confruntat, din punct de vedere istoric, cu o multipolaritate sistemică apreciată ca fiind caracterizată printr-o instabilitate crescută în comparație cu bipolaritatea sau unipolaritatea. Astfel, putem anticipa o tranziție către un nou sistem al relațiilor internaționale marcată de riscuri, pe care le apreciem ca fiind adevărați vectori reconfigurativi pentru mediul de securitate. După cum apreciază Virgil Măgureanu, „nu numai că nu ne putem aștepta la evoluții care să elimine războiul din lumea actuală, ci, dimpotrivă, la amenințări tot mai mari” (Măgureanu, 2003, 68).

Demersul nostru abordează câteva trăsături ale mediului de securitate, importante pentru eventuale proiecții referitoare la politica de securitate cât și a inițiativelor și strategiilor de securitate. Am încercat, astfel, să conturăm o posibilă imagine a evoluției și modalității de reconfigurare a noii dimensiuni securitare. Cu siguranță conflictele vor rămâne iar cauzele care pot duce la apariția și dezvoltarea acestora sunt multiple, mare parte dintre ele fiind prezentate pe parcursul elaborării demersului științific.

Partea a doua a demersului științific, destinată aspectelor de natură empirică, prezintă ideile care au stat la baza stabilirii tematicii, contextul cercetării, scopul și obiectivele acesteia, fundamentele de natură teoretico-metodologice, care surprind aspecte privind structurarea tematicii și design-ul cercetării. În acest sens, am preluat punctul de vedere al doamnei Rebecca Morton, care, în ceea ce privește modelarea deductivă formală, sugerează că, „ar trebui să pornim de la o conceptualizare largă pe care apoi să o specificăm și analizăm ca să facem mai clară logica înțelegerii noastre. De la această bază, am construi apoi un sistem de ecuații structurale pe care le-am rezolva, expunând apoi concluziile ce decurg din ele și descoperind chiar și consecințe neprevăzute” (apud King, 2005, 115).

La rândul său, design-ul cercetării a fost creionat, pornindu-se de la caracteristicile fenomenului studiat și dezvoltat pe două coordonate: teoretică, a teoriilor referențiale și metodică, a strategiilor și metodelor de cercetare. Astfel, am considerat că teoria acțiunii sociale și cea a raționalității limitate oferă un prim cadru de analiză. Am încercat, de asemenea, să caracterizăm sistemele sau structurile prin identificarea stărilor lor în timp, prin relevarea succesiunii, organizării și transformării acestora. Ca urmare, am luat în calcul referințe la dimensiunea întregului sistem, cât și inițiativele, angajarea sau participarea actorilor în acțiunile și interacțiunile lor.

Au fost stabilite, de asemenea, ipotezele de lucru și modul de elaborare al lucrării. Dezvoltarea lucrării de cercetare trece în revistă principalele idei surprinse în urma analizei făcute pe parcursul demersului științific în timp ce, analiza mediilor de confruntare, identificarea vectorilor acționali, stabilirea relațiilor dintre sisteme și elementele acestora s-a derulat, încă de la început, etapizat, prin stabilirea unui cadru analitic. Este prezentat modelul reconfigurativ propus pentru analiza mediilor de confruntare, matricea interpretativă și limbajul matematic specific.

Pentru ultima parte a cercetării ne-am propus să interogăm, prin intermediul analizei sistemice emergența mediilor de confruntare politic, mediatic, economic și religios, investigând, totodată, și posibilul acțional al actorilor politici, mediatici, economici și religioși.

Rezultatul cercetării prezintă modul de interpretare a datelor obținute în urma analizei mediilor de confruntare și elementul comun care stă la baza reconfigurărilor dinamice, implicit, la baza reconfigurării mediului de securitate. Enunțul final, demonstrabil din punct de vedere matematic, sintetizează factorii care stau la baza instabilității mediului de securitate. Este prezentată finalitatea și modul de aplicare a formulei.

Întregul demers explicativ a recurs la determinismul în rețea și nu la cel uniliniar, la practici inferențiale interpretative și la inducția analitică, având în vedere dinamica sistemului de securitate internațională.

Sunt prezentate, în continuare, baza informațională a lucrării, noutatea științifică, semnificația teoretică și valoarea aplicativă.

Fundamentul teoretico-aplicativ al cercetării a fost constituit din lucrări de referință ale specialiștilor din cadrul Facultății de sociologie și asistență socială din Universitatea București, lucrări de referință în sociologie și în domeniul studiilor de securitate ale unor autori cunoscuți pe plan internațional, lucrări ale unor specialiști militari din structurile NATO și din cadrul Universității Naționale de Apărare, București, în special în domeniul geopolitic și strategic, materiale obținute prin intermediul mass-media, publicații periodice și buletine informative ale unor centre de studii de securitate, reviste de specialitate cu accent pe transformările apărute în sfera relațiilor internaționale și nu în ultimul rând diferite informații postate pe site-uri dedicate din rețeaua w.w.w.

Elementele de noutate ale lucrării de cercetare derivă din:

– analiza evoluției mediului de securitate prin prisma reconfigurării mediilor de confruntare;

– analiza mediului de confruntare ca sistem;

– identificarea relațiilor care se constituie între elementele mediului de confruntare;

– identificarea conexiunilor care stau la baza reconfigurărilor dinamice;

– identificarea vectorilor acționali care pot genera aceste reconfigurări;

– caracterizarea contradicțiilor evolutive prin analiza mediilor de confruntare;

– identificarea factorilor dominanți apăruți prin emergența mediilor de confruntare;

– elaborarea unui model reconfigurativ aplicabil mediilor de confruntare;

– stabilirea modului de interpretare a datelor;

– aplicarea unui limbaj matematic specific.

Semnificația teoretică și valoarea aplicativă a lucrării de cercetare constă în contribuția adusă la dezvoltarea conceptului de reconfigurare a mediului de confruntare prin dezvoltarea unui model reconfigurativ aplicabil oricărei strategii de reconfigurare cu rezonanță, mai ales, în rândul specialiștilor din domeniul securității și, de asemenea, în necesitatea obținerii unor concluzii teoretico-aplicative privind analiza conceptelor și abordărilor referitoare la mediul de securitate.

CONCLUZII

Fenomenele produse la nivel global sunt, de multe ori, declanșate de situații, care, în aparență, pot fi controlate de entități statale. Aceste situații au demonstrat o forță reconfiguratoare nebănuită, care a determinat o serie de implicații în sfera echilibrului de putere mondial.

Prin urmare, premisa de la care am plecat în dezvoltarea cercetării științifice o constituie omniprezența conflictului în toate sferele de activitate. Este conflictul un element necesar și indispensabil în evoluție? Posibilele coordonate sau caracteristici ale acestuia, precum instabilitatea, dezordinea și haosul sunt oare elemente care stau la baza reconfigurărilor dinamice? Am încercat să inovăm la granița dintre politic, mediatic, economic, religios și militar, pentru a descoperi tocmai acele elemente comune care să confirme acest lucru. Dacă am reușit rămâne de văzut. Importantă este forța ideii și dezvoltarea ei pe parcursul demersului științific.

NOTE

Goldstein, Joshua S., Pevenhouse, Jon C., Relații Internaționale, Editura Polirom, Iași,

2008.

King, Ronald F., Strategia cercetării, Editura Polirom, Iași, 2005.

Măgureanu, Virgil, Declinul sau apoteoza puterii, Editura RAO, 2003.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Abraham, Florin, Transformarea României 1989-2006, rolul factorilor externi, Institutul

Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2006.

Amza, Tudor, Criminologie, tratat de teorie și politică criminologică, Editura Lumina Lex,

București, 2002.

Baltasiu, Radu, Introducere în sociologie, Editura Beladi, Craiova, 2007.

Barber, Benjamin R., Imperiul fricii, Editura Incitatus, București, 2005.

Barna, C., Cruciada Islamului, Editura Top Form, București, 2007.

Bauman, Zygmunt, Globalizarea și efectele ei sociale, Editura Antet, Prahova, f.a.

Bădescu, Ilie, Geopolitica integrării europene, Editura Universității din București,

București, 2003.

Bădescu, Ilie, Tratat de geopolitică, Editura Mica Valahie, 2004.

Bădescu, Ilie, Enciclopedia sociologiei. Teorii contemporane, Editura Mica Valahie,

București, 2006.

Bădescu, Ilie, Sociologie noologică. Ordinea spirituală a societății, Editura Mica Valahie,

București, 2007.

Beck, Ulrich, Ce este globalizarea? Erori ale globalismului. Răspunsuri la globalizare,

Editura Trei, București, 2003.

Bidu, Ioan, Crima organizată transfrontalieră, Centrul de informare pentru cultura de

securitate, București, 2006.

Bodulescu, Ion, Terorismul, fenomen global, Editura Odeon, București, 2001.

Bourdieu, Pierre, Rațiuni practice. O teorie a acțiunii, Editura Meridiane, București, 1999.

Brzezinski, Zbigniew, Marea tablă de șah. Supremația americană și imperativele sale

geostrategice, Editura Univers Enciclopedic, București, 2000.

Brzezinski, Zbigniew, Prefață la „Schimbarea Ordinii Globale”, Editura Antet, Prahova,

2005.

Brzezinski, Zbigniew, Marea dilemă, Editura Scripta, București, 2005.

Brzezinski, Zbigniew, Triada geostrategică. Conviețuirea cu China, Europa, Rusia,

”Editura Historia, București, 2006.

Buzan, Barry, Popoarele, statele și teama, Editura Cartier, Chișinău, 2000.

Callaghan, Jean, Kernic, Franz, Securitatea internațională și forțele armate, Editura

Tritonic, București, 2004.

Canton, James, Provocările viitorului. Principalele tendințe care vor reconfigura lumea în

următorii 5, 10, 20 de ani, Editura Polirom, Iași, 2010.

Chauprade, Aymeric, Thual, Francois, Dicționar de geopolitică, Editura Corint, București,

2003.

Chelcea, Septimiu, Inițiere în cercetarea sociologică, Editura Comunicare.ro, București,

2004.

Chelcea, Septimiu, Cum să redactăm o lucrare de licență, o teză de doctorat, un articol

științific în domeniul științelor socioumane, Editura Comunicare.ro, București, ediția a 3-a, 2005.

Chelcea, Septimiu, Opinia publică, strategii de persuasiune și manipulare, Editura

Economică, București, 2006.

Chelcea, Septimiu, Metodologia cercetării științifice. Metode cantitative și calitative,

Editura Economică, București, 2007.

Chelcea, Septimiu, Rușinea și vinovăția în spațiul public. Pentru o sociologie a emoțiilor,

Editura Humanitas, București, 2008.

Chelcea, Septimiu, Manual de redactare în științele socioumane, Editura Comunicare.ro,

București, 2011.

Chomsky, Noam, Ambiții imperiale, Editura Antet, Prahova, 2005.

Claval, Paul, Geopolitică și geostrategie, Editura Corint, București, 2001.

Coman, Mihai, Mass-media în România post-comunistă, Editura Polirom, Iași, 2003.

Deac, Liviu Aron, Emil Străinu, Războiul geoclimatic, Editura Sophia, București, 2000.

Delcea, C., Psihologia terorismului. Cine devine terorist și de ce?, Editura Cartipex, Cluj-

Napoca, 2003.

Denni, Bernard, Lecomte Patrick, Sociologia politicului, Editura EIKON, Cluj- Napoca,

2004.

Drâmba, Ovidiu, Istoria culturii și civilizației, vol. 4, Editura Vestala, București, 2002.

Dumistrăcel, Cătălin Silviu, Marea Neagră, de la politica vecinătății europene la

securitatea euroatlantică, Editura CTEA, București, 2010.

Durkheim, Emile, Formele elementare ale vieții religioase, Editura Polirom, Iași, 1995.

Eco, Umberto, Limitele Interpretării, Editura Pontica, Constanța, 1996.

Florea, L, Globalizare și securitate economică, Editura Lumen, București, 2007.

Frattini, Eric, Sfânta Alianță. 500 de ani de spionaj la Vatican, Editura Tritonic, București,

2009.

Friedman, Thomas L., Pământul este plat. Scurtă istorie a secolului XXI, Editura Polirom,

Iași, 2007.

Frigioiu, Nicolae, Antropologie politică, Editura Tritonic, București, 2009.

Fukuyama, Francis, Sfârșitul istoriei și ultimul om, Editura Paideia, București, 1994.

Fukuyama, Francis, Construcția statelor. Ordinea mondială în secolul XXI, Editura Antet,

Prahova, 2004.

Fukuyama, Francis, America la răscruce, Editura Antet, Prahova, 2006.

Fulga, Gheorghe, Studiu, revista italiană Imperi, nr. 4, 2005.

Gardels, Nathan, Schimbarea ordinii globale, Editura Antet, Prahova, f.a.

Gaudin, P., Marile religii, Editura Orizonturi, București, 1995.

Giddens, Anthony, Sociologie, Editura All, București, 2000.

Giddens, Anthony, Europa în epoca globală, Editura Ziua, București, 2007.

Gilpin, Robert, Economia mondială în sec. XXI. Provocarea capitalismului global, Editura

Polirom, Iași, 2004.

Goldstein, Joshua S., Pevehouse, Jon C., Relații internaționale, Editura Polirom, Iași, 2008.

Gray, Colin S., Războiul, pacea și relațiile internaționale. O introducere în istoria

strategică, Editura Polirom, Iași, 2010.

Guehenno, Jean-Marie, Sfârșitul democrației, Editura Cristal, 1995.

Guetta, Bernard, Geopolitica Rațiune de Stat, Editura Aion, Oradea, 2000.

Guzzini, Stefano, Realism și relații internaționale, Editura Institutul European, Iași, 2000.

Held, David, McGrew Anthony, Goldblatt David, Perraton Jonathan, Transformări

globale: politică, economie și cultură, Editura Polirom, Iași, 2004.

Hentea, Călin, Propaganda fără frontiere, Editura Nemira, București, 2002.

Hentea, Călin, Imaginile mișcate ale propagandei, Editura Militară, București, 2006.

Huntington, Samuel P., Ciocnirea civilizațiilor, Editura Antet, Prahova, f.a.

Isărescu, Mircea, Globalizare și integrare europeană, 2007, http://www.bnr.ro.

Johnson, Allan G., Dicționarul Blackwell de sociologie, Editura Humanitas, București,

2007.

Keohane, Robert O., Nye, Joseph S., Putere și interdependență, Editura Polirom, Iași,

2009.

King, Ronald F., Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor

sociale, Editura Polirom, Iași, 2005.

Kissinger, Henry, Diplomația, Editura All, București, 2003.

Kolodziej, Edward A., Securitatea și relațiile internaționale, Polirom, Iași, 2007.

Lallement, Michel, Istoria ideilor sociologice, istoria sociologiei de la origini până la

Weber, de la Parsons până la contemporani, Editura Antet, Prahova, f.a.

Lungulescu, Liviu Marilen, Statul și globalizarea economică, Editura CTEA, București,

2009.

Maior, George Cristian, Noul Aliat. Regândirea politicii de apărare a României la

începutul secolului XXI, Editura RAO, București, 2009.

Marett, Jean-Luc, Tehnicile terorismului, Editura Corint, București, 2002.

Măgureanu, Virgil, Declinul sau apoteoza puterii?, Editura RAO, București, 2003.

Măgureanu, Virgil, Sociologie politică, Editura RAO, București, 2006.

Măgureanu, Virgil, Stoenescu, Alex Mihai, De la regimul comunist la regimul Iliescu,

Editura RAO, București, 2008.

Mărginean, Ioan, Proiectarea cercetării sociologice, Editura Polirom, Iași, 2000.

Mihăilescu, Ioan, Sociologie generală. Concepte fundamentale și studii de caz, Editura

Polirom, Iași, 2003.

Moldoveanu, N., Criminalitatea economico-financiară, Editura Global Print, București,

1999.

Morgenthau, Hans J., Politica între națiuni, Editura Polirom, Iași, 2007.

Moskos, Charles, Armata, mai mult decât o ocupație, Editura Ziua, București, 2005.

Mucchielli, A, Arta de a influența. Analiza tehnicilor de manipulare, Editura Polirom, Iași,

2002.

Mureșan, Doina, Securitatea și dimensiunea economică, Editura CTEA, București, 2008.

Mureșan, Doina, Dimensiunea economică a securității în epoca parteneriatelor și a

alianțelor, Editura Pro Universitaria, București, 2010.

Mureșan, Mircea, Văduva Gheorghe, Războiul viitorului, viitorul războiului, Editura

Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2006.

Mureșan, Mircea, Văduva Gheorghe, Strategia de parteneriat, parteneriatul strategic,

Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2006.

Naisbitt, John, Megatendințe, Editura politică, București, 1989.

Niculae, Claudiu, Schimbarea organizației militare, o perspectivă (neo)instituționalistă,

Editura Tritonic, București, 2004.

Osborne, Richard, Van Loon, Borin, Sociologie, Editura Curtea Veche, București, 2003.

Otovescu, Dumitru, Sociologie generală, Editura Beladi, Craiova, 2006.

Pedrero, Miguel, Corupția marilor puteri. Strategii și minciuni în politica mondială,

Editura Litera Internațional, București, 2008.

Rezsohazy, Rudolf, Sociologia valorilor, Institutul European, Iași, 2008.

Sava, Ionel Nicu, Studii de securitate, Centrul Român de Studii Regionale, București, 2005.

Sava, Ionel, Tibil, Gheorghe, Zulean, Marian, Armata și societatea, culegere de texte de

sociologie militară, Editura Info-Team, București, 1998.

Săftoiu, Adriana, Vocile puterii, Editura Trei, București, 2007.

Smith, Martin Seymour, Cele mai importante cărți din istoria omenirii, Editura Lider,

București, 2007.

Soros, George, Despre globalizare, Editura Polirom, Iași, 2002.

Soros, George, Epoca fiabilității. Consecințele luptei împotriva terorii, Editura Polirom,

Iași, 2007.

Soros, George, Noua paradigmă a piețelor financiare, Editura Litera Internațional,

București, 2008.

Stiglitz, Joseph E., Globalizarea, Editura Economică, București, 2005.

Străinu, Emil, Războiul psihotronic. Câmpul de luptă mental, Editura Solaris Print,

București, 2008.

Străinu, Emil, Războiul geofizic.Tehnici de modificare a mediului înconjurător în scopuri

militare, Editura Solaris Print, București, 2009.

Sun Tzu, Arta războiului, Editura Samizdat, Slatina, f.a.

Sweig, Julia E., Secolul antiamerican, Editura Tritonic, București, 2006.

Tanțău, Rodica Maria, Fundamentele sociologiei economice, Editura Meteor Press,

București, f.a.

Tocqueville, Alexis de, Despre democrație în America, Editura Humanitas, București.

Toderean, Olivia, prefață la Putere și interdependență, Editura Polirom, Iași, 2009.

2005.

Toffler, Alvin, Puterea în mișcare. Cunoașterea, bogăția și violența în pragul secolului

XXI, Editura Antet, Prahova, f.a.

Vlăsceanu, Lazăr, Sociologie și modernitate, Editura Polirom, Iași, 2007.

Wallerstein, Immanuel, Declinul puterii americane. Statele Unite într-o lume haotică,

Editura Incitatus, București, 2005.

Waltz, Kenneth N., Omul, statul și războiul, Institutul European, Iași, 2001.

Waltz, Kenneth N., Teoria politicii internaționale, Editura Polirom, Iași, 2006.

Weber, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București,

1993.

Weiss, Linda, Mitul statului lipsit de putere, Editura Trei, București, 2002.

Weyer, Van de, Robert, Islamul și Occidentul. O nouă ordine politică și religioasă după 11

septembrie, Editura Alfa, 2001.

Wilson, Bryan, Religia în perspectivă sociologică, Editura Trei, București, 2000.

Zamfir, Cătălin, O analiză critică a tranziției. Ce va fi după?, Editura Polirom, Iași, 2004.

Zamfir, Cătălin, Spre o paradigmă a gândirii sociologice, Editura Polirom, Iași, 2005.

Zamfir, Cătălin, Stănescu Simona, Enciclopedia dezvoltării sociale, Polirom, Iași, 2007.

*

* *

*** Publicistică militară și civilă, română și străină începând cu anul 2004 precum și diverse site-uri INTERNET specializate în studii de securitate.