Reciclarea materialelor textile [617312]

Reciclarea materialelor textile

IONAS HENRIETTA – ANDREA
Universitatea Transilvania Brașov
Facultatea de Design de Produs ș i Mediu
Design Industrial
Anul III
9Lf161

1

Cuprins

1.Intro ducere …………………………………………………………… ………… …………………………… . 2
2.Tipuri de material texile……………………………………………… …………………….. ………… .. 5
2.1 Materiale textile naturale………………… ……………….. ………………… ……….. ..5
2.2 Materiale textile sintetice………………… ……………….. …………………………… . 6
2.3 Obținerea fibrelor sintetice………………… ………………. ………………………… ….8
2.4 Producerea fibrelor sintetice……………… ……………… ………………………… …..9
3. Valorificarea nedistructivă a deșeurilor pe baz ă de fibre textile…… .……………..11
4. Te hnologii de granulare ș i prelucrar e a deș eurilor
pe bază de fibre textile……………………………………………… ……………………. ….……….. 13
5. Tehnologii de obținere a plăcilor…………………………………………… ………………….…..18
6. Gândește înainte de a arunca lucruril e care nu -ți mai trebuie!……. ……………. 20
5. Bibliografie………………………………………………………………… ……………………………..…..22

2

1. Introducere

Deșeul textil este definit ca fiind r est dintr -un material cro it, tă iat, fasonat etc. care nu
mai poate fi valorificat direct pentru real izarea produsului respectiv. Deș eurile textile pot fi
transformate în textile nețesute, mai exact î n produse superior calitative pentru diverse domenii
de a plicabilitate care ț in ch iar ș i de produsele performante tip high -tech. Acestea pot fi folosite
în industria de autoturisme sau indust ria mobilei, fono si termoizolații în construcții, agricultură
etc.
Reciclarea deș eurilor textile este una din ce le mai vechi forme de rec iclare care a început,
pentru prima dată, în 1813 câ nd Law Benjamin din regiunea West Riding, din Yorkshire, a
întemeiat procesul de destrămare “pulling” a deșeurilor textile din lână .
Atâta timp, cât î naintea perioadei de industrializare, firele, țesăturile, tricoturile ș i articolele
vestimentare erau obținute de către fiecare familie î n parte atunci, orice rebut de produs care
putea fi salvat si reutilizat reprezenta, d e fapt, valorificarea timpului și energiei pentru
gospodă riile individuale.
În perioada modernă, materialele textile din deș euri pre -consum, adica cele rezultat e din
procese tehnologice, dar și din deș euri post -consum, adica cele colectate, au fost utilizate pentru
a obți ne o varietate de pro duse te xtile cum ar fi firele, țesăturile, tricoturile, nețesutele, păturile
etc., produse folosite î n foarte multe se ctoare, de la sectorul casnic până la sectoarele speciale
(industria autoturismelor etc.). În lume, circa 4 milioane de deș euri post -consum sunt produse,
multe fiind depu se în mediu, iar circa un million sunt colectate de grupuri de caritate.
Valorificarea deș euril or textile are efecte pozitive și asupra creșterii numărului locurilor de
muncă, dar și a veniturilor celor implicaț i.
În procesele t ehnologice de fabricaț ie aferente subsectoa relor industriei textile rezultă
deșeuri clasificate astfel:
* deș euri recuperabile:
– deșeuri rezultate î n fazele de filare, care sunt reintroduse în procesul de fabricaț ie – amestecuri
fibroase de la bataje, car de, mașini de pieptă nat, laminoare etc.;
– deșeuri de la fazele de croit din tricotaje, ce se pot folosi pentru piese mici;
– deșeuri de fire din filături, țesătorii, tricotaje, capete și fâșii de țesături din țesătorii, finisaje și
secții d e tricotare ș i peticele din faze le de croire, care se valorifică î n cadrul ramurii textile prin

3
realizarea de fire de vigonie, textile nețesute, vată de tapițerie pentru mobilă ș i auto, materiale
izolatoare, geotextile etc. (cca 60% din deș eurile recuperat e);
* deseuri nere cuperabile – care se incinerează sau se aruncă la gropile de gunoi.
Prin prelucrarea pe tehnologii tradiționale clasice/neconvenționale corespunzătoare,
domeniile potenț iale de utilizare a fibrelor recuperate pot fi:
– articole d e îmbracaminte de protecț ie;
– textile tehnice;
– materiale fono ș i term oizolante/materiale de construcț ii;
– compozite cu ranfort textil (industria de automobile, navală, construcț ii);
– geotextile;
– agrotextile;
– produse pentru protectia mediului.
Prevenirea deșeurilor ca și generarea deș eurilor depinde de factori ca:
– activitatea economică ;
– modelul de producție ș i consum;
– modifică ri demografice;
– inovaț ii tehnologice.
Cantitatea de deșeuri textile colectată este aproximativ 1 8 kg/loc. an.
Deșeurile textile, provin în primul râ nd din procesele de prelucrare textilă din filătura,
țesătorie, din unităț ile de t ricotaje, de la finisare chimică, de la confecț ionare, din alte sectoare
industriale (combinate de fibre chimi ce sau unități economice ce prelucrează materiale textile).
Principal ele procedee de prelucrare a deș eurilor textil e sub forma de fire, petice de țesături,
tricoturi, nețesute, în vederea recuperării de fibre, sunt cele de tăiere sau mărunțire ș i defibrare,
fibrele re zultate se pot folosi pentru obț inerea firelor s au textilelor neț esute.
Fibrele rezultate prin valorificarea deșeurilor, care servesc pentru obținerea de produse
nețesute se utilizează sub forma de straturi fibroase. Acestea constitui e suporturile textile, sunt
alcătuite din aglomeră ri de f ibre orientate pe anumite direcții sau orientate multidirecțional și
pot fi obț inute prin procedee de prelucrare în stare uscată (cardare, cardare -plier e, procedee
aerodinamice etc.) ș i proc edee umede (din suspensii cu apă ș i fibre scurte).
Tehnologiile re comandate pentru prelucrarea deșeurilor textile sub formă de fire, petice de
țesături, tricoturi, nețesute urmă resc:

4
– prelucrarea deșeurilor textile prin tăiere, destră mare, defibr are ș i realizare a
amestecurilor fibroase cu conținut de fibre din deș euri;
– prelucrarea pri n tehnologii clasice de filare și ț esere a fibrelor cu caracteristici care fac
posibilă procesarea;
– prelucrarea amestecurilor fibroase pe tehnologii neconven tionale cu agregate care
asigură consolidarea mecanică prin interț esere sau coasere -tricotare sau prin tehnologii
la care consolidarea este fizico -chimică, cu adezivi în stare lichidă sau solidă .
Utilizarea deș eurilor textile pentru straturi fibroase im pune urmatoarele dotă ri:
– linii tehnologice cu mașini de tăiat și destră mat;
– carde tip garnetă ;
– agregate de formare a stratu lui fibros prin cardare -pliere ș i consolidarea acestuia pri n
interț esere sau prin coasere -tricotare;
– agregate de formare aerodinamică a stratului fibros și de consolidare prin interț esere sau de
consolidare cu adezivi în stare lichidă .
Aceste tipuri de deșeuri se prelucrează în societăț i de textile ne țesute unde sistemele de
fabricaț ie includ urmatoarele etape:
– prelucrarea deșeurilor textile ș i recuperarea de fibre;
– realizarea amestecurilor fibroase;
– formarea straturilor fibroase ș i consolidarea lor.
Fibrele recuperate destinate prelu crării pe siste m de filare clasic sau neconvențional se
utilizea ză în proporție de 70 -100% la obținerea firelor în gama de fineț e Nm 5 -30.
Tehnologia de prelu crare a amestecurilor fibroase î n fire include urmatoarele operaț ii:
amestecare, cardare, laminare, filare clasică sau OE., caracteristicile de control pentru fibre fiind
lungime fibră, coținut procentual fire și petice nedestră mate.
Materialele textile refolosibile cunoscute și sub denumirea de deș euri textile, p rovin în
primul rând î n urma proceselor de prelucrare textilă (filare, preparatia fir elor, ț esere, tricotare,
finisare chimică), de confecț ionare, de prelucrare în alte sectoare industriale (combina te de fibre
chimice sau în unități ce prelucrează materiale textile) sau ca urmare a uzurii fizice ș i morale dupa
un anumit timp de folosire a produselor textile.

5
2. Tipuri de materiale textile
Exista două tipuri de material textile :
1.Materiale textile naturale
2.Materiale textile sintetice

2.1 Materiale textile naturale
Fibre naturale de origine vegetală – au la bază celuloză
Bum bac
Este obținut din planta de bumbac, mai precis din
coconul care protejează semințele acestei plante și le
ajută să se împrăștie pe o suprafață mai mare. Printre
principalele avantaje ale bumbacului este faptul că este
relativ ieftin, absoarbe umezeala, lasă pielea să respire
și este moale. Principala problemă cu bumbacul este că
este greu de călcat și se usucă mai greu.

In
Este obț inut din planta de in, iar modul în care planta este folosită în producerea firelor de in
determină proprietățile acestuia. Pentru a obține fibre cât mai lungi, este folosită întreaga plantă
– este smulsă sau tăiată foarte aproape de rădăcină. În continuare, este folosită o bacterie pentru
a descompune fibrele care apoi sunt procesate mecanic pentru a îndepărta resturile lemno ase,
iar apoi fibrele sunt sortate în funcție de lungimea lor. Ca și proprietăți, inul este foarte răcoros
și absorbe bine umezeala. În plus, poate fi spălat și călcat la temperaturi mai ridicate fără să se
deterioreze. Totuși, se șifoneaza usor, nu poate fi vopsit în culori puternice și este destul de
scump.

Alte surse pentru fibre vegetale, mai putin folosite, sunt: iuta, cânepă , bambus, cocos, agave
Bumbac – Sursa foto:
https://alexa ndradruta.ro

6
Fibre naturale de origine animala – au la baza proteine
Mătase
Matasea este obținută din coconul v iermelui de mătase. Partea negativă câ nd vine vorba de
mătase, e că nu se comportă bine dacă este expusă la soare. Mă tasea este de mai multe tipur i,
poate avea gramaje diferite ș i calitatea ei se poate obse rva la atingere.
Gradul de uzură al mătăsii este d at în cea mai mare parte de calitatea
țesăturii.
Mătasea este potrivită pentru decorarea ferestrelor, dar ș i pentru
capitonarea unor piese de mobilier, de oarece este destul de rezistentă.
Să nu uităm că înainte de apariția fibrelor sintetice, mătasea ș i
bumbacul erau folosite din plin. Multe din cele ma i fine covoare
orientale sunt făcute din mătase ș i au durat sute de ani.

Lână
Dintre toate fibrele naturale, lâ na este cea mai reziste nta. Ea poate fi destul de aspră, dar
ține de cald; totuși, exi stă unii oameni alergici la lână (și câinii mai pot avea această reacț ie la
covoarele și tapițeriile de lână ).
Există peste 40 de specii diferite de oi, ducând la peste 200 de tipuri de lână. Cea mai faimoasă
este lâna Merino, care este foarte fină.
Covoar ele fabricate din lână sunt cu adevarat fabuloase. De asemenea, pielea de oai e, cu tot cu
blana, neprelucrată, este materia primă ideală pentru covora sele care se aseaza langa pat, în
mijlocul living -ului sau î n fața șemineului.

2.2 Materiale textile sin tetice

Vâscoză
Vâscoza este la granița dintre fibrele naturale și cele artificiale
– are la bază celuloza regenerată, obținută din lemn care mai
apoi este tratată chimic pentru a fi dizolvată și re -solidificată
în fibre. O altă variațiune a vâ scozei es te acetatul, care d e
asemenea este folosit pentru țesături. Este moale, durabilă,
ușor de vopsit, ieftină și are la bază un material 100% natural.
Totuși, se șifonează ușor (dacă nu este tratată chimic), este
sensibilă la caldură și la spălare și se poate “lăsa” î n timp.

Vâscoză – Sursă foto:
https://alexandradruta.ro
Mătase – Sursa foto:
https://alexandradruta.ro

7
Nylon
Nylonul este un material mătă sos (a fost produs ca o alternativă mai
ieftină la mătasea naturală), obținut la baza din plastic. Iniț ial a f ost
inventat pentru peria periuțelor de dinț i, ca mai apoi să fie folosit la
ciorapi din nay lon. E ste un material durabil, nu se șifonează, rezistent
la spălare și călcare, cu un aspect lucios și poate fi prelucrat în
țesă turi transparente sau opace. Ca și dezavantaje, se decolorează
ușor, petele sunt dif icil de curățat, își poate pierde forma re lativ uș or.

Acetat
Fibra obținută din celuloză, care prezintă o strălucire asemănătoare mătăsii. Are o elasticitate de
până la 30%, care împiedică textilele din acetat să se mototolească excesiv. Este rezistentă la apă
și se usucă foarte repede. Acetatu l se folosește pentru umbrele și pelerine, dar și la materiale
textile în combinații folosite pentru bluze, cămăși, rochii și căptuș eli.
Poliester
Poliesterul este același material ca și cel din care sunt
făcute sticlele de plastic. Din punct de vede re a l
materialelor care sunt obț inute pe baza fibrelor de
poliester, acestea sunt foarte utilizate în ziua de astăzi,
având aplicaț ii din cele mai variate, d e la haine (de
exemplu, geci) până la home deco sau aț e de cusut.
Este foarte durabil, rezistent la șif onare și la pete, oferă o
bună izolare termică . Poate fi vopsit doar cu vopse le
speciale. Principala problemă este că nu
este biodegradabil. De asemenea, nu permite circulația
aerului ceea ce î i reduce gradul de confort.

Elastan
Denum it și Lycra, elas tanul are capacitatea fantastică de a fi
foarte e lastic, fiind mai rezistent decât cauciucul natural. Iar î n
Statele Unite, se numes te Spandex, care este o anagramă pentru
“expands”. Este uș or, nu se def ormează în timp, este moale și
rezistent. Totuș i, nu a bsoarbe deloc umezeala, dacă este de
culoare albă se poate îngălbeni în timp și este sensibil la caldură
mare.

Nylon – Sursa foto: https://i2.wp.com
Poliester – Sursa foto:
https://alexandradruta.ro
Elastan – Sursa foto: https://i2.wp.com

8
2.3 Obținerea fibrelor sintetice

Primele încercări de obț inere a fibrelor sintetice au fost făcute de către Joseph Swan la
începutul anilor 1 880. Fib rele erau realizate din celuloză lichidă produsă prin procesarea
chimică scoartei de copac. Fibra sintetică produsă prin acest proces era similară din punct de
vedere al procedurilor de obț inere cu filamentul din carbon pe care J. Swan l -a dezvolt at în
vederea obținerii becului cu incandescență , care era def apt scopul lui la acel moment. În foarte
scurt timp și -a dat seama de imensul potențial pe care î l avea pro ducerea de fibre sintetice,
urmând ca în anul 1885 să revoluționeze industria textilă d ezvăluind în cadrul Expoziției
Internaț ionale de Inventică de la Londra descoperirea sa.
În paralel un industrialist și î n acelasi timp inginer pe nume Hilaire de Chardonnet a
inventat prima formă de mă tase sin tetică. La sfarșitul anilor 1870 acesta lucra împreună cu Louis
Pasteur la un remediu î mpotriva unei epidemii ce d istrugea larvele de viermi de mătase din
Franța. Greșeala neintenționată de a lasa “murdară” o eprubetă în camera întunecată a dus la
desco perirea nitrocelulozei, substanța de bază despre care se credea că avea potențialul de a
înlocui fibra de mătase. Chardonnet, după ani în care ș i-a dez voltat descoperirea, a expus -o în
1889 la Expoziția de la Paris. Din pă cate materialele produse pe baza acestei fibre sin tetice s -au
dovedit a fi extrem de inflamabile, ducând la renunțarea utiliză rii acestui compus. Ulterior acesta
a fost înlocuit cu alte substanț e mai stabile.

Primele procese î ncununate cu su ccess de producere pe scară largă au fost datorate
chimistului englez Charles Frederick Cross și colaboratorilor să i Edward John Bevan și Clayton
Beadle care în 1894 au creat vâscoza. Este denumită astfel datorită vâscozităț ii foarte mari a
produsului de bază, xantogenat, obținut prin reacția între sulfura de carbon și celuloz ă.
Comercializarea și producerea țesă turilor p e bază de vâscoză a fost făcută de compania engleză
Courtaulds Fibres î n 1905. Numele de raion a fost adoptat în 1924 când soluția de bază denumită
în continuare vâscoză, a fost folosită atâ t pentru p roducerea fibrelor textile dar ș i a celofanului.
Un produs similar, cunoscut sub numele de acetat de celuloză a fost descoperit în 1865. Raionul
și acetatul sunt ambele fibre artificiale, dar nu cu adevărat sintetic, fiind realizate din lemn .
Nailon ul , prima fibra pur sintetică, a fost dezvoltată de Wallace Carothers , un cercetator
american de la firma de produse chimice DuPont în 1930. Nailonul ș i-a făcut debutul în Statele
Unite ca un înlocuitor pentru mătase , tocmai în timpul introducerii raționaliză rii în timpul celui
de-al doilea război mondial . Utilizarea sa ca material pentru producerea ciorapilor de feme i a
eclipsat partea mai practică a utilizarii lui ca înlocuitor pentru mătase în paraș ute sau alte ap licaț ii
militare.
Prima fibra de poliester a fost introdusă în 1941 de către John Rex Whinfield și James
Tennant Dickson, chimiști englezi ce lucrau la asociaț ia Calico Printers. Ei au produs ș i patentat
primele fibre poliesterice pe care le -au denumit Te rylene, cunoscute ș i sub numele de Dacron,
cel puțin egale daca nu, surclasând fibrele de naylon în tenacitate și reziliență. ICI si DuPont au
continuat să producă proprile lor versiuni ale fibrei.

9

2.4 Producere a Fibrelor Sintetice

Fabricarea unei fibre chimice are loc în următoarele etape: – obținerea unui polimer fie prin
izolarea sa din natură, fie prin sinteză; – obținerea unei mase fluide vâscoase, fie prin topirea
polimerului dacă polimerul nu se degradează înainte de a se topi, sau prin dizolvare cu ajutorul
unui solvent industrial reciclabil; – filtrarea, amestecarea și extruderea soluției filabile prin
orificiile unei filiere; – solidificarea filamentelor extruse care poate fi obținută prin 3 procedee
distincte: la filarea din topitură prin răcirea filamentelor cu aer; la filarea din soluție în varianta
uscată, prin evaporarea solventului iar la filarea din soluție în varianta umedă, prin coagularea
filamentelor în băi de coagulare; – etirarea și texturarea filamente lor care le conferă calități
mecanice și aspectul final: voluminozitate, tușeu, elasticitate, etc.; tratamente de finisare; –
condiționare.
Fibrele sintetice sunt realizate din polimeri sintetizati sau molecule mici. Compusi utilizati
pentru producerea ace stor fibre vin din materii brute precum petrolul sau petrochimicale.
Transformarea polimerilor (naturali sau sintetici) în stare de fibră textilă reprezintă o etapă
tehnologică deosebit de importantă în fabricarea firelor. Importanța constă în faptul că structura,
și implicit proprietățile fibrelor, depind în mare măsură de condițiile tehnologice ale operațiilor
de transformare a polimerilor în fibre.
Formarea fibrelor chimice comportă următoarele etape importante și anume:
– sinteza polimerului – în cazul fi brelor sintetice;
– filarea topiturilor și/sau a soluțiilor acestora; etirarea și termofixarea.

Sinteza polimerului destinat realizării fibrelor textile constituie prima etapă importantă și ea
determină caracteristicile și particularitățile specifice fiec ărui tip de polimer în parte.
În principiu, sinteza unui polimer constă, în primul rând, în realizarea monomerului, plecând de
la elemente chimice specifice, cu masă moleculară mică, după care, folosind metode de reacție
corespunzătoare ca: polimerizarea, policondensarea sau poliadiția, se obține
polimerul. La sinteza polimerului se folosesc o serie de substanțe organice sau anorganice care
îndeplinesc funcțiile de inițiere a reacției, de cataliză (catalizatorii sunt substanțe prezente într –
un proces și ca re nu iau parte la reacțiile respective, dar fără de care reacția nu este posibilă) și
de stabilizare. Stabilizatorii pot fi de catenă și introduși în proces reglează lungimea lanțului
macromolecular și deci masa moleculară a polimerului dorită, în funcție de destinație. În procesul
de reacție se mai introduc și stabilizatori termici, cu rolul de a
îmbunătăți comportarea termică și de a împiedica degradarea termică, în special în faza de topire
a polimerului, necesară filării. La unii polimeri sintetici, a căror stabilitate față de lumină este mai
redusă, se introduc stabilizatori de lumină cu scopul frânării sau a eliminării
proceselor de degradare.

10
Filarea polimerilor. În procesul de filare, polimerii sunt aduși în stare fluid -vâscoasă prin
topire sau dizolvare în solvenți adecvați, stare care permite ca prin presare prin orificiile filierelor
(duze) să se obțin ă filamente care sunt preluate de diferite organe de înfășurare. În funcție de
modul în care se realizează starea lichid -vâscoasă a polime rilor, prin topire sau dizolvare, există
două metode de filare și anume, filarea din topitură și filarea din soluție.
Posibilitățile de a fila un polimer, printr -o metodă sau alta, sunt determinate, în primul rând,
de stabilitatea termică a polimerului la temperatura de topire și în al doilea rând, de
proprietățile fizico -chimice ale acestuia.
Filarea din topitură . La polimerii cu proprietăți termoplastice, a căror temperatură de topire
este inferioară celei de descompunere se recomandă filarea din topitură, nefiind exclusă și filarea
din soluții, în anumite scopuri speciale. Filarea din topitură este de preferat, în condițiile în care
este posibilă această metodă, atât din rațiuni tehnico -economice, cât și datorită proprietăților
calitative ale fila mentelor rezultate. În cazul filării polimerului din topitură, resolidificarea
acestuia sub formă de filament se realizează prin simpla răcire.
Filarea din soluție se realizează prin solubilizarea polimerului într -un solvent adecvat
și recuperabil. A ceasta se face în situația în care polimerul nu se topește fără a se degrada sau
descompune, cum este cazul polimerilor naturali (celuloză, proteine) sau al unor polimeri
sintetici (poliacrilonitrilul, policlorura de vinil, polialcoolvinilul etc.). Filarea din soluție se poate
realiza în două variante și anume:
– filarea umedă , când filamentul este precipitat într -o baie de coagulare, în care se află diferite
componente chimice și unde au loc o serie de reacții chimice, fie cu modificarea chimică a
polim erului (cazul regenerării celulozei din xantogenatul de celuloză, la fabricarea viscozei), fie
cu modificarea fizică a polimerului (cazul precipitării poliacrilonitrilului în baia de filare);
– filarea uscată constă în trecerea soluției de polimer prin f iliere, iar la ieșire filamentele se
solidifică prin evaporarea dizolvantului în turnuri speciale, în care se reglează temperatura de
evaporare și posibilitatea de recuperare a solventului. În acest caz, compoziția chimică a
polimerului nu se modifică. Pri n această metodă se filează acetatul de celuloză, dar și anumite
tipuri de fibre pe bază de poliacrilonitril.

Avantajele fibr elor sintetice sunt multe, iar în compoziție cu alte materiale, lă rgesc
orizonturile aproape nelimitat. Dacă ar fi să ne reducem doar la industria textilă, putem duce cu
ușurință o paralelă la saltul care la reprezentat armarea betonul ui în domeniul construcț iilor.
Astfel dacă în compoziția unei țesă turi cu fire predominant naturale aducem fibre
sintetice, comportamentul f inal al m aterialului este mult îmbunătăț it. Toate acestea dacă
materia lele se sustin unele pe altele încercâ nd elimina rea dezavantajelor de ambele părț i, similar
cu betonul armat.
În alte domenii cum ar fi cel militar sau cel medical, sunt sectoare î n care aceste mater iale
sunt de neî nlocuit.
Dezavan tajele fibrelor sintetice diferă de la fibra la fibra. Pentru cele comune pericolul cel
mai mare e ste punctul de topire foarte scă zut, care poate avea efecte devastatoare pentru

11
persoanele expuse unei astfel de experie nțe. Un alt dezavant aj îl reprezintă gradul de
respirabilitate redus, dar din nou vorbim de fibre peste care au trecut decenii bune, căci salturile
sunt uimitoare și î n acest sector.
Încet dar sigur, vechile tehnologii sunt î nlocuite de cele noi deoarece s e dovedesc a fi mult
mai performante din t oate punctele de vedere. Speranțele sunt ca vechile materiale și tehnologii
de producț ie să fie înlocuite câ t mai repede cu cele care aduc un grad mai ridicat de siguranță ș i
confort.
Viitorul fibrelor textile după câte se prefigurează este sinteza între materialele naturale și
cele sintetice în proporții specifice fiecă rei arii de utilizare.

3. Valorificarea nedistructivă a deș eurilor p e bază de fibre
textile
Când se pune problema v alorificării nedistructive a deșeurilor pe bază de fibre textile
trebuie avute în vedere atâ t mate rialele de acest tip rezultate în i nterprinder ile producătoare de
fire și fibre chimice, în țesătorii ș i interprinderile de tricotaje, în fabricile de confecț ii, cât și cele
provenite din îmbrăcămintea uzată colectată de la populaț ie.
În interp rinderile producătoare de fire ș i fibre chimice p roporția de deșeuri formată în cursul
desfășură rii procesului tehnolo gic este de 5 -10%, acestea aparând î n toate fazele procesului
tehnologic (filare, intindere, prelucrare textile). Pentru valorificarea acestor deșeuri este necesar
să se țină seama de gra dul lor de prelucrare și de tipul polimerului care stă la baza acestora.
Dacă ne referim numai la deșeu rile rezultate în interprinderile producătoare de fire ș i fibre
sintetice, pentru valorificarea lor pot fi luate în considerație urmă toarele pos ibilități:
– prelucrarea textilă a deșeurilor pe produse mai puțin pretenț ioase din punct de vedere
calitativ. Ace asta cale d e valorificare poate fi aplicată numai deș eurilor rezultate la
ultimel e faze ale procesului de producție (dupa î ntindere);
– folosirea deșeurilor în vederea fabricării de materiale textile neț esute;
– dizolvarea sau topirea deșeurilor și reintroduce rea lor direct în fluxul de producție. Aceste
procedee se aplică cu success în cazul deș eurilor de fibre poliacrilonitrilice (pentru toate
tipurile de deșeuri), polipropilenice și poliamidice. Topirea deșeurilor și reintroducerea lor
în fluxul de producție nu este posibilă î n cazul polietilentereftal atului, fapt datorat
sensibilității acestui polimer la acțiunea căldurii și a umidităț ii;
– aglomera rea deșeurilor și prelucrarea ulterioară a granulelor obț inute fie prin filare, fie
prin alt e procedee de prelucr are (injecț ie, extrudere, turnare, etc.). Pr ocedeul poate fi
aplicat numai în cazul deșeurilor obținute î n procesul de filare din topitură .

În funcție de compoziția lor, valorificarea deșeurilor rezultate în țesă torii, interprinderi de
tricotaje și în fab ricile de confecț ii se poat e face prin mai multe procedee ș i anume:

12

– producerea de fibre regener ate care apoi pot fi utilizate în filă turi (pentr u fire de vigonie,
fire groase și fire cardate) și pentru materiale neț esute;
– fabricarea cârpelor de șters (scă mosate și nescămosate) folosite pentru curățire brută în
construcția de mașini, la șantierele navale, la căile ferate, la minele de că rbuni, etc. Pentru
fabricarea cârpelor de șters se folosesc în special deșeurile sub formă de țesături greu de
destrâ mat;
– aglomerarea deșeurilor și folosirea granulelor obținute în procese de filare, injecț ie,
extrudere, turnare. Aceasta cale de valorificare poate fi aplicată numai deșeurilor cu
structura unitară (pe baza de fire sau fibre poliamidice) și numai î n caz uri cu t otul speciale
pentru deșeuri ce au în compoziț ia lor un amestec de fibre;
– la fabricarea hartiei, cartoanelor și pâ slelor;
– pentru fabricarea de plăci, materiale termo – și fonoizolante etc.

Valorificarea deș eurilor textile colectate de la populație poate fi realizată pe aceleași căi
ca și deșeurile rezultate în țesătorii sau fabricile de confecț ii, cu deos ebirea ca acestea au o
structură mai compl exă, un grad mai mare de contamin are, iar prelucrarea lor implică un numar
mai mare de operaț ii.
O analiză de ans amblu a posibilităților de valorificare a deșeurilor având la bază fibre
textile evidențiază faptul că acestea pot fi împărțite în principal î n două categorii ș i anume:
procedee care utilizează deșeurile sub formă de fibră textilă și procedee în cadrul căr ora deș eurile
sunt utilizate sub alte forme (țesături ș i tricoturi, granule etc.).
Proced eele din prima categorie implică transformarea tuturor tipurilor de deșeuri în fibre
regenerate și utilizarea acestora ca î nlocuitoare a fibrelor noi. Proporția de fib re noi, folosite în
filături pentru fire cardate poate să varieze între 20 ș i 85%. Din punc t de vedere tehnic este
posibilă realizarea unor pro duse având în compoziț ia lor numai fibre regenerate.
Prelucrarea fibrelor regen erate prin tehnologii clasice, în vederea obț inerii de fire cardate,
marchează în prezent un regres datorat în mare parte rezervelor pieții, î n deosebirea pieț ii
occidentale.
În aceasta situație au apărut tehnologii neconvenț ionale (difer ite de cele clasice de filare,
țesere ș i tricotare) care au facut posibilă obț inerea unei game largi de produse cu multiple
întrebuințări. Î ntre a ceste tehnologii un loc aparte îl ocupă cele de prod ucere a materialelor
textile neț esute.
În prezent se produc numeroase tipuri de materiale textile nețesute în a caror compoziție
se introduce proporț ii varia bile de fibre regenerate din deș euri. Aceste materiale se utilizează ca
produse auxiliare î n indu stria confecțiilor, materiale termo – și fonoizolante pentru autoturisme,
suporturi pentru covoare din policlorur a de vinil, suporturi pentru mochete interțesute, material
hidroizolant în construcții etc. Astfel de materiale conț in minim 30% fibre regenerat e din deș euri,

13
iar tehnologiile de c onsolidare sunt mecanice (interțesere și coasere -tricotare) și chimice
(pond erea liantului în masa produsului finit ajungâ nd la 30 -35%).
Având î n vedere un ele avantaje pe care le prezintă producerea materialelor textile
nețesute, producția lor a crescut continuu, în anii ’80 producția acestora ajungând la 5 -8% din
producția mondi ală de materiale textile.
Posibilitățile reduse de folosire a deș eurilor textile la fabrica rea produselor textile clasice
și domeniile oarecum l imitate î n care pot fi u tilizate materialele textile nețesute fac ca, cantitățile
din ce în ce mai mari de deș euri generate din industria textilă să nu poată fi folosită integral de
către acesta. Drept urmare, în vederea valorificării complete a deșe urilor având la bază fibre
textile, este necesară gă sirea unor dome nii de introducere a acestor deșeuri î n alte ramuri
industriale.
Acestei cerințe î i corespunde cel de al doilea grup d e procedee de valorificare a deș eurilor
textile, procedee care folosesc acest e deșeuri sub formă de materiale textile originale,
mănunchiuri de fibre sau fire regenera te, sau sub forma de g ranule obținute prin aglomerare ș i
regranulare.

4. Tehnologii de granulare și prelucrare a deș eurilor pe bază de
fibre textile

Prin granularea și prelucrarea ulterioară a deșeurilor având la bază fibre și fire textile se
asigură transfor marea acestora într -o gamă largă de produse, cum ar fi: monofilamente, fire
textile, produse injectate sau extrudate etc.
Acest procedeu de valorif icare poate fi aplicat numai deș eurilor ce au la b aza fire sau fibre
sintetice obținute prin filare din topitură. Procedeul poate fi folosit atât pentru valorificarea
deșeurilor formate î n cursul procesului de fabricare a fibrelor și firelor sintetice, cât și celor
rezultate în țesă torii, interprinderile de tr icotaje sau fabricile de confecții, cu condiț ia ca acestea
să aibă o structură unitară (să fie alcătuite din fire sau fibre având la bază un singur polimer).
Prima fază în procesul de valorificare a deș eurilor textile prin granulare este agl omerarea.
Pentru aglomerarea deș eurilor de acest ti p se folosesc aceleași instalații ca și î n cazul aglomerarii
materialelor plastice sub forma folie, dar di ntre acestea cea mai largă utilizare au căpătat -o
instalaț iile de tip CONDUX. Aceste instalații pot fi folosite atât pentru aglomerarea deș eurilor
textile sub formă de bucăti cât și a deșeurilor de fire ș i fibre sintetic e rezultate în fabricile
producă toare.

14
Aglomerarea se impu ne ca faza absolut obligatorie în cazul deșeurilor formate în industria
de fire și fibre sintetice și î n speci al a celo r cu grad mare de fineț e, deoarece ace stea sunt dificil
de manipulat î n orice proces de reciclare. Dacă aceste deșeuri sunt mărunțite, rezultă un produs
care nu poate fi alimentat la nici una din mași nile clasice de prelucrare, datorită densității la
grăma dă foarte scă zute a acestuia. Prin aglomerare, deș eurile de material f ibros sunt
transformate î ntr-un produs granular cu densitatea de 160 -250 kg/m³, suficient de mare pentru
a putea fi alimentat la un extruder topitor.
Intrucât aglomerarea se fac e prin încă lzirea materialu lui fibros ca urmare a unor forț e
puternice d e frecare, concomitent are loc și îndepă rtarea din polimer a prod uselor volatile.
Aglomeratul obț inut poate fi folosi t direct la filare, singur sau î n amestec cu granul e noi.
Posibilit atea folosirii î n procesul de filare a aglomeratului este determinată de c aracteristicile
polimerului conținut în deșeuri și în modificările care au loc în timpul aglomeră rii.
Deoarece structura po limerilor filabili face dificilă utilizarea aglome ratului î n procese de
prelucrare prin injecț ie sau extrudere, se recom andă amestecarea acestuia cu alț i polimeri, cum
ar fi polietilena , care permit formarea unor amestecuri omogene cu bune caracteristici de
prelucrare.
Pentru ca a mestecarea celor doi polimeri să se facă în condiții cât mai bune se recomandă
utilizarea unui extruder de compoundare cu doi melci, dup a care amestecul este granulat .

15
1-containere cu deșeuri de fibra; 2 -moară ; 3-
agregat pentru ag lomerarea deșeurilor; 4 –
buncă r; 5 -containere pentru polimer
aglomerat; 6 -container pentru polietilena; 7 –
malaxor; 8 -extruder cu doi melci; 9 –
granulator; 10 -uscător

Deșeurile de fibre poliamidice s au poliesterice sunt colectate în containerele 1 care sunt
aduse și descărcate în moara 2. Fibrele mărunț ite sunt preluate de un curent de aer care le
transportă la agregatul de a glomerare 3, iar aglomeratul obținut, după o depozit are intermediară
în buncă rul 4, este trecut cu ajutorul containerelor 5 l a malaxorul 7 în care se introduce și
granulele de polietilenă din containerul 6. Amestecul format este trecut la extruder ul cu doi melci
8, transformat în corzi care sunt tăiate î n granule cu ajutorul dispozitivului 9. Granulele obținute
sunt uscate (pent ru a îndepărta apa aderentă antrenată în procesul de răcire a corzilor) ș i apoi
trimise la depozitare.
Din granulele astfel obț inute se pot fabrica corpuri, cave, conducte pentru pozarea cablurilor
electrice, condu cte de drenaj (prin extrudere) și o gamă largă de produse injectate (carcase de
aparate, șuruburi, piuliț e, repere pentru industria textilă ) dar ac este granule pot fi prelucrate și
în instalaț ii specifice industriei de fibre sintetice. Schema tehnologică a unei instalații
de granulare a deș eurilor de fibre sintetice
sub formă de amestec cu polietilenă –
Sursă foto: https://biblioteca.regielive.ro

16

Dacă granul ele sunt supuse filă rii se pot
fabrica din aceste a fire textile sau materiale nețesute, î n timp ce pre lucrarea prin extrudere poate
să asigure transformarea lor în monofilamente sau î n film fibrilabil.
Prelucrarea granulelor obținute prin amesteca rea deșeurilor din fire ș i fibre poliamidice sau
poliesterice cu polietilenă pe fi re textile s -a realizat la scară industrială î n Germania. Firele
obținute, deși și -au găsit numeroase utilizări, nu pot să asigure consumarea integrală a deșeurilor
menționat e. Exista și instalații de fabricare a textilelor neț esute car e folosesc procedeul “din
topitor” și utilizează ca materie primă tot granule pe bază de deș euri din fibre sin tetice
amestecate cu polietilenă .
Unele dificultăți întâ mpinate la filarea acestor amestecuri au fă cut ca p relucrarea lor prin
extrudere să fie preferată filă rii, aceasta ca urmare a urmatoarelor avantaje:
– extruderea este mai putin sensibilă la variațiile de vâscozitate datorate neomogenităț ii
topiturii;
– la pr odusele obț inute pri n extrudere nu apar fenomene de relaxare;
– productivitatea instalaț iilor de extrudere este mai mare decâ t a celor de filare, iar
consumul de energie la extru dere este cu 40 -50% mai mic decâ t la filare;
– rentabilitatea instalaț iilor de pre lucrare prin extrude re începe de la capacități de 1000
t/an, iar a instalaț iilor de filare de la 10000 t/an.

Obținerea firelor textile prin fibrilarea filmelor realizate din amestecuri pe bază de deșeuri
de fire și fibre sintetice (poliamidice ș i polieste rice) ș i polietil ena, necesită urmatoarele faze:
– pregătirea ș i dozarea componentelor;
– extruderea filmului;
– întinderea filmului;
– despicarea filmului (fibrilarea);
– prelucrarea textilă a firelor.

Schemă de principiu a posibilităților de utilizare în
industria textilă a granulelor obț inute di n fibre
sintetice (poliamidice ș i poliest erice) amestecate
cu polietilenă .

17
Din punct de vedere constructiv, instalaț ia de extrudere este asemănă toare celor f olosite
la fabrica rea foliilor fibrilabile pe bază de policlefine, cu deosebirea că folia nu se obț ine prin
suflare c i prin procedeul cu duza lată .
Deșeurile din fire ș i fibre sintetice (poliamidice sau poliesterice) î nain te de a fi aduse la
instalaț ia de prelucrare prin extrudere sunt supuse unui proces de aglomerare, iar aglomeratul
obținut este depozitat în buncă rul 1. În buncă rul 2 sunt dep ozitate granulele de polietilenă care
urmează a fi introduse în amestec și a că ror dozare se face în câ ntarul 6.
Aglomeratul obținut din deșeurile de fire și fibre sintetice, î nainte de a fi do zat cu
dozatorul 5, este uscat în uscătorul 3 ș i trecut prin detectorul d e metale 4, care are ca scop
reținerea eventualelor impurităț i metalice ce ar putea deteriora organele ac tive ale extruderului.
După dozare, cele două componente sunt depozitate în buncărul intermediar 7 ș i din
acesta alimentate la extrude rul cu doi melci 8. Topitura obț inuta este trecuta prin filtrul 9 ș i apoi
cu ajutorul po mpei cu roți dințate 10, este al imentată la duz a de profilare 11. Folia formată este
răcită pe rolele 12, trecută prin dispozitivul de măsurare a grosimii 13, întinsă și fixată, iar după
tăierea margini lor este înfășurată pe rola 17.

1-buncăr pentru deșeuri de fibre; 2 -buncăr pentru pol ietilenă; 3 -uscă tor; 4 -detector metalic; 5,6 –
dozatoare ; 7-buncă r intermediar; 8 -extruder cu doi melci; 9 -dispozitiv de filtrare; 10 -pompă de
Schema tehnologică a instalației de obț inere a foliilor fibri labile folosind ca materie primă
amestec de deșeuri de fibre sintetice și polietilenă – Sursă foto: https://biblioteca.regielive.ro

18
dozare; 11 -duză cu fanta lată; 12 -role de răcire; 13 -dispozitiv pentru mă sura rea grosimii; 14 –
dispozitiv de î ntinde re; 15 -role de fixare; 16 -dispozitiv pentru tă ierea m arginilor; 17 -dispozitiv de
înfăș urare.

Instalaț ia pentru extruderea unui astfel de amestec are o capac itate de 150 kg/ora (100
t/an) ș i poate pro duce folie cu grosimi cuprinse î ntre 25 -35  și o lățime maximă de 1,3 m .
Pentru fibrilarea foliei se folos este un valt cu ace. Firele obținute se bobinează și apoi sunt
trecute la ț esere.
Utilizările țesăturilor obținute din aceste fire ț in cont de natura pol imerului care a stat la
baza deșeul ui prelucrat ș i de raportul de amestecare al componentelor.
Dacă deșeurile provin din fire și fibre pe bază de polietilentereftalat, poli mer caracterizat
prin rezistența la temperatură ridicată, higroscopicitate redusă, rezistența mare la bacterii și la
radiații UV, atunci țesă turilor obț inute li se pot d a următoarele utilizări:
– suport pentru covoare pluș ate (machete);
– suport pentru țesături imitaț ie de blana;
– suport pentru piele sintetică ;
– strat separator în cazul textilelor neț esute;
– suport pentru materialele folosit e la confecț ionarea prelatelor;
– suport pentru covoare pe bază de policlorura de vinil;
– în construcția de drumuri și în construcț ii hidrotehnice.

5. Tehnologii de obținere a plă cilor
Pentru o serie de deșeuri pe bază de fir e și fibre textile, c a de exemplu: țesături ș i tricoturi
dublate cu spume poliuretanice, textile nețesute liate, capete și fâșii de la tăierea borurilor
pălariilor, țesături, tricoturi și nețesute acoperite cu folii ș i pulberi din materiale plastice,
termo plastice etc. nu se r ecomandă prelucrarea prin destră mare sau desfibrare. La acestea se
adaugă produsele u zate colectate de la populatie și de la instituții care, î n foarte multe cazuri,
prin destră mare sau desfibrare conduc la fibre scurte improprii prelu crării prin procedeele clasi ce
folosite de industria textilă .
O posibilitate de folosire a acestor tipuri de deș eu o constituie utilizarea lor ca mat erii prime
pentru fabricarea plăcilor. Ponderea deșeurilor textile în plăcile obț inute poate ating e 40 -76,5%.
Pentru fabricarea plă cilor este necesar un agent de liere (consolidare), în acest scop
putâ ndu-se ut iliza polimeri termoreactivi (rășini ureoformaldehidice, rășini fenolformaldehidice,
rășini poliuretanice) sau deș euri de polimeri term oplastici (polietilen ă).

19
Deșeurile textile ce urmează a fi transformate în plăci presate sunt supuse, în primul rând,
unor operații de prelucrare primară, care î ncepe cu sortarea.

Este recomandabil ca operația de sortare să fie făcută oda tă cu colectarea deș eurilor. S ortarea
se face pe tipuri de deșeuri (produse textile uzate și deș euri rezultate ca urmar e a procesului
normal de producție), ținându -se seama de compoziția fibroasă și de culoare. Î n cazul produsel or
uzate colectate de la pop ulație ș i de la insti tuții (spitale, cămine) odată cu sortarea se verifică
dacă au fost înlă turate accesoriile (na sturi, fermoare, catarame). Dacă este necesare deșeurile
sortate pot fi supuse și unor operaț ii suplimentare cum ar fi: desprăfuirea, spă larea ,
centrifugarea, uscarea.
Dupa sortare, deșeurile sunt supuse operației de tăiere pe mașini de construcție specială . Prin
trecerea deș eurilor textile de mai multe ori prin aceste mașini se realizează o mărunțire
corespunzătoare amestecării cu deș euri de folii termopla stice, dar atunci când lierea urmează a
fi realizată cu rășini termoreactive, deșeurile trebuie să fie supuse unei mărunțiri suplimentare î n
mori.
Pregătirea pentru prelucrarea deș eurilor de ambalaje uzate din folii te rmoplastice
(polietilenă sau policlorură de vinil) se realizează prin mărunțirea acestora î n mori.
Rășinile termoreactive folosite ca agenți de liere se pregătesc în prealabil, fie direct în cadrul
instalației (răș ini poliuretanice), fie la interp rinderi specializate î n fabric area unor astfel de
produse (rășini ureformaldehidice, răș ini fenolformaldehidice).
În cazul fabricării plăcilor presate pe bază de deșeuri textile și deș euri de folii termoplastice,
după amestecare a componentelor se face o destră mare a amestecu lui pe mașini de tipul celor
existente în filăturile de lână cardată. Prin destrămarea simultană a deșeurilor textile ș i a celor
de folii termoplastice se realizează o amestecare bună a celor două componente. Semifabricatul
Sortarea deșeului textil – Sursă
foto: S.C. J.T. GRUP S.R.L.

20
obținut, cu o grosime de 0,02 -0,03 m ,. se așează în matrițe de formă corespunză toare care se
trimit apoi la presare.
Presarea plăcilor se face î n utilaje specifice pentru prelucrarea prin presare a materialelor
plastice termoplastice.
Amestec area deș eurilor textile cu r ășini termoreactive se face î n malaxoare specifice
industriei de prelucrare a polimerilor termoreactivi (malaxoare cu brațe cotite). Plăcile presate î n
a căror compoziție, în afară de deșeuri textile și agent de liere, se întrod uce și deșeuri de lemn
măcinate, se realizează pe utilaje specifice instalațiilor de obținere a plă cilor aglomerate de lemn.
La sfârșitul procesului tehnologic, plă cilor presate li se pot aplica operații de finisare care
cuprind: tă ierea marginilo r, depunerea de lacuri poliesterice sau carbamidice, lustruire etc.
Plăcile presate având în compoziția lor deș euri textile care pot fi utilizate în multe domenii
de activitate:
– înlocuitor de placaj la confecț ionarea cofrajelor utilizate pentru tu rnarea betoanelor;
– elemente deco rative pentru spaț ii comerciale;
– la împrejmuirea organizărilor de ș antier;
– în industria mobilei;
– pentru realizarea pardoselilor la autoutilitare ș i autobuze;
– în domeniul construcț iilor industriale.

O posibilitate interesant ă de valorificare a deș eurilor textile este utilizarea ace stora ca
strat de finisare a plăcilor aglomerate pe bază de lemn. În acest scop deșeurile textile sunt
destrămate și desfibrate, iar fibrele obținute sunt transformate într -un material textil neț esut
consolidat prin coasere.
Dacă în amestecul fibros se întroduce 20% fibre de sticlă se obțin produse cu proprietăți
de izolație mult îmbunătăț ite.
Prin adăugarea unor agenți de ignifugare se pot obține plă ci rezistente la foc.

6. Gândește înainte de a arunc a lucrurile care nu -ți mai trebuie!
Unii dintre noi cred că este normal să arunce pe jos sticle de plastic, ambalaje de ciocolată sau
înghețată, pungi de snacks -uri sau doze de aluminiu după ce au consumat produsele, însă aceasta
nu dovedește decâ t lips a de preocupare față de mediul în care trăim. De aceea pentru a -l meține
curat și sănătos trebuie să urmăm niște reguli:

21
1. Nu arunca nimic la întîmplare: pe trotuare și străzi, în parcuri și grădini, în ape și pe marginea
apelor, pe marginea șoselelor, ș i oriunde te recreezi în natură! Chiar dacă nu găsești imediat un
coș de gunoi asta nu înseamnă că nu este de datoria ta să ai grijă unde arunci.

2. Învață sistemul de marcare și identificare a ambalajelor pentru a putea recunoaște ușor
materialele din ca re sînt confecționate ambalajele care se pot recicla.

3. Ajută -ți familia să sorteze pe categorii gunoiul pe care îl produceți. Folosește saci menajeri de
culori diferite sau cutii de carton marcate astfel încît familia ta să știe unde să pună deșeurile d e
hîrtie și carton, sticlele de plastic, dozele de aluminiu, sticla obișnuită și resturile organice.

4. Respectă indicațiile de pe containerele de colectare selectivă și nu amesteca mater ialele între
ele. Încearcă pe câ t poți să turtești recipienții înain te de a -i introduce în container pentru a mări
cantitatea de deșeuri colectate și transportate.

5. Nu depozita deșeurile lâ ngă sau pe container, chiar dacă acestea sunt deja pline. Sună -ți
operatorul din localitate și informează -l despre situația existent ă.

6. Promovează conceptul de colectare selectivă în cercul de prieteni și la locul în care îți desfășori
activitatea!

22

Bibliografie

1. Rusu M. – “ Valorificarea deseurilor de polimeri ”, Institutul Politehnic Iasi, 1981
2. Preda C. – “ Bazele tehnologiei materialelor textile netesute ”, Institutul Politehnic Iasi, 1980
3. Lupu. G. Ingineria textilelor tehni ce (Neconventionale), Suport de curs, 2010 – 2011, curs nr. 6
4. Radulescu S. – “ Textile netesute ”, Editura Tehnica, Bucuresti, 196 5
5. https://biblioteca.regielive.ro/referate/chimie -generala/deseuri -textile -186900.html
6. https://biblioteca.regielive.ro/referate/alte -domenii/fibre -sintetice -347612.html
7. https://biblioteca.regielive .ro/proiecte/ecologie/piroliza -materialelor -textile -309809.html
8. https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/alte -domenii/ingineria -textilelor -tehnice-
292941.html
9. http://www.naturalist.ro/stiinta -si-tehnologie/reciclarea -materialelor -textile/
10. https://alexandradruta.ro/2016/09/26/tipuri -de-materiale -cum -recunosti/
11. https://rematcopper.aaz.ro/module/detaliat/44196/45853/GANDESTE -INAINTE -DE-A-
ARUNCA -LUCRURILE -CARE -NU-ȚI-MAI-TREBUIE

23