Reciclarea lemnului [610753]

Reciclarea lemnului

INTRODUCERE
Lemnul este un material excelent din punct de vedere functional care provine din plantele
lemnoase, arbori, arbusti etc. , fiind compus in majoritate din celuloza, hemiceluloza, apa, lignina
si in mica parte din gume si rasini, materii tanante si colorante . Este regenerabil, poate fi refolosit
și reciclat în anumite aplicații și este biodegradabil în altele, fiind utilizat sub diferite forme în
producția unei game largi de produs e,precum și ca sursă de energie.1
Compozitia chimica a lemnului (Fibre Celulozice naturale):
 celuloza (42 -52%);
 hemoceluloza (10 -25%);
 lignina (18 -33%);
 substante extratibile;2

Acesta are un tesut organic format din celule vegetale care compun materia de sub coaja
trunchiuliui si a ramurilor copacilor. Proprietatile lemnului sunt determinate de felul in care sunt
asezate aceste celule in trunchiul copacului. Lemnul are urmatoarele proprietati:
 Higroscopicitatea este proprietatea lemnului de a absorbi apa din mediul ambiant.
Din cauza higroscopicitatii apa continuta in lemn variaza in functie de
temperatura, de umiditatea mediului inconjurator, de felul arborelui;
 Umiditatea lemnului influentea za proprietatile fizice, mecanice si durabilitatea
lemnului (rezistenta la putrezire).
 Rezistenta la tractiune si comprimare;
 Durabilitate in fuctie de metoda de tratament : Ca fungicide se utilizeaza substante
cu toxicitate mare fata de agentii biologici c e provoaca putrezirea, dar netoxice
pentru om si alte organisme. Se utilizeaza substante anorganice solubile i n apa
(NaF, ZnCl 2, Na 2SiF 6), substante organice solubile (dinitrofenol C 6H3(NO 2)2OH,
oxifenolat de sodiu C 12HgO Na.3H 2O, creozot) sau uleioase (gudroane).3
Tratament Durabilitate (ani) Crestere fata de lemnul
netratat
neimpregnat 2-3 –
Impregnare cu ZnCl 2 5-8 aprox.2,5 ori

1 http://ec.europa.eu/environment/industry/retail/pdf/issue_paper_4/ENV -2012 -00378 -00-00-RO-TRA-00.pdf
2 http://www.tsocm.pub.ro/educatie/mpc_im/cursuri/MPC -Curs2.pdf
3 http://www.rasfoiesc.com/inginerie/constructii/LEMNUL -SI-MATERIALE -PE-BAZA -DE51.php

Impregnare cu creozot 30-35 10-12 ori

 Proprietati izolatoare;
Punctul de aprindere al acestuia este intre 200 si 275○𝐶.In absenta oxigenului
duce la piroliza (descompunere la temperaturi inalte si lipsa aerului).Lemnul poate
suporta sarcini mai grele decat otelul. 4
Lemnul reprezintă o parte importantă din activitatea economică a comercianților
cu amănuntul. Lemnul și fibrele pe bază de lemn se utilizeaza ca si:
 Combustibil:lemnul ofera 3.5 Wh/kg(1 metru cub de lemn este egal cu 0,147 tone
echivalent petrol=1480 kWh)
 Material de constructie:
– In industrie:hartie (celuloza) , placi aglomerate din lemn (PAL), placi din
fibre de lemn (PFL) si alte sortimente de panouri prefabricate, diverse
material sintetice, rasini;
– In arta, alimentatie;
În ciuda avantajelor ecologice menționate mai sus, pentru a evalua dacă un produs
din lemn este durabil, este important să se aibă în vedere ciclul de viață al acestuia
(origine –proaspăt tăiat sau reciclat;prelucrare; transport și etapele post -consum
(refolosire/reciclare/prevenirea ge nerării deșeurilor). Durata de funcționare/utilă a unui
produs este, de asemenea, importantă, mai ales în cazul produselor cu o durată mare de
funcționare precum mobila sau clădirile. Impacturile reduse asupra mediului și de altă
natură în cursul acestei e tape pot fi incorporate în etapa de concepere. .

4 https://prezi.com/ahmm7xboyela/reciclarea -deseurilor -din-lemn/

LEMN BRUT RECICLARE
DESEURI
DIN LEMN COLECTARE
SI SORTARE
DESEURI
MDF PFL

MDF
WPC
PAL
COMPOST

MDF PELETI

MDF

CAPITOLUL 1
ASPECTE PRIVIND RECICLAREA DESEURILOR DIN LEMN
1.1 DESEURI DIN LEMN
Prin deseu se intelege un material aparut in urma unui process biologic sau tehnologic ce
nu mai poate fi utilizate ca atare.Deseurile de lemn reprezinta un ansamblu de produsi si
materiale a caror origine se regaseste in toate etapele industriei lemnului, de la exploatare
foresti era pana la fabricarea produsilor finite.5De asemenea, lemnul de rebut (cutii, lazi, paleti)
reprezinta cantitati deloc neglijabile.Principalele surse ale deseurilor lemnoase sunt:
 Reziduuri forestiere. Reziduuri care rezulta din operatii de management for estier:
curatiri arbori bolnavi, crengi, taieri arbori uscati, arbori cu diameter mici,
material cu putregai. Cca 50% din volume larborelu ipoate devein inutilizabil
pentru utilizarile industrial obisnuite(frunze, varfuri, crengi, cioata, radacina) ;
 Rezidu uri din prelucrari primare ale lemnului. (debitare, tamplarie, fabrici de
mobile);
 Reziduuri din pr elucrari secundare ale lemnului: praf de lemn, aschii, rumegus si
bucati rezultate din operatii de retezare, eliminare defecte.
Clasificarea deseurilor din lemn sunt de trei tipuri:
 deseul din lemn masiv netratat chimic;
 deseul derivate din panouri pe baza de lemn (PAL, PFL, MDF, placaj);
 deseul din lemn tratat cu agenti de conservare -prezervare;
Deseul din lemn tratat este considerat un deseu periculos deoar ece tipurile de substamte
cu care a fost tratat lemnul s -au modificat in timp devenind tot mai toxice (pentachlorofenol,
sulfat de cupru, CFK -cupru, crom, fluor, CCA -cupru, crom arseniu etc.). Incineratoarele pentru
acest tip de deseuri trebuie sa fie echi pate cu epuratoare care sa retina emisiile toxice, iar cele
care ajung in atmosfera sa aiba concentratii admisibile.6
Tipuri de deseuri din lemn pentru panouri din aschii sau fibre :
 Deseu categori a A-preferabil pentru productia de panouri -fibra isi mentine
dimensiunile si integritatea aproximativ acelea si cu fibrele naturale;
 Deseu categoria B-derivat din resturile de la prelucrarea panourilor din aschii sau
fibre -fibra este mai scurta

5 http://www.silvic.usv.ro/anale/as_2004_2/as_timofte_2004_2.pdf
6 http://www.chartherm.com/english/chartherm/problem/drte.html
PRDODUSE
DIN LEMN
BRUT

 Deseu categoria C-deseu din lemn tratat chimic -sunt restrictii de utilizare,
recomandabil a nu se utiliza deloc -pot genera emisii toxice prin inglobare in
panouri

Deseu A Deseu B

1.2 RECICLAREA DESEURILOR DIN LEMN
Reciclarea reprezintă introducerea unor reziduuri sau deșeuri într -un proces tehnologic
pentru a obține reutilizarea și valorificarea lor sau în scopuri ecologice. Prin intermediul
reciclării se reduce consumul de materie primă nouă și de asemenea se reduce consumul de
energie și nivelul de contaminare al mediului natural.7Reciclarea presupune:
 Colectarea deseului;
 Separarea si curatirea de contaminanti;
 Economie de materie prima si energie;
Reciclare a lemnului si produselor pe baza de lemn implica reprelucrarea deseului si
utilizarea lui intr -un produs nou prin metodele urmatoare:
 Prelucrare panouri din aschii si fibre din lemn (din aschii si fibre reciclate);
 Transformare in compost (ingrasamant);
 Transformare in peleti;
 Asternut pentru animale, absorbanti industriali;

Reciclarea lemnului și a fibrelor de lemn reprezintă un supliment valid la
exploatarea forestieră. Materialele reciclate sunt utilizate din ce în ce mai mult pentru
producția atât a hârtiei, cât și a produselor din lemn. Lemnul și fibrele recuperate provin

7 https://ro.wikipedia.org/wiki/Reciclare

din materiale de construcții, paleți, hârtie și carton. Cu toate acestea, în cazul hârtiei,
există limite în ceea ce privește reciclarea aces teia deoarece, cu fiecare ciclu, fibra își
pierde unele din caracteristicile sale importante. Prin urmare, fibrele de baza rămân
principala materie primă pentru produsele pe bază de lemn.

Unica instalatie de reciclare a lemnului
din Romania se afla la R adauti in cadrul
companiei EGGER. Egger România,
pionier al industriei de procesare a
lemnului, a investit 23,9 milioane de
euro în instalația de reciclare și
platformele Egger Timberpak de
colectare lemnului reciclabil: paleți
deteriorați, mobilier vechi, deșeuri de
plăci aglomerate din lemn, ambalaje din
lemn, deșeuri lemnoase de la construcții
și demolări, deșeuri lemnoase
municipale sau biomasă
Unitățile Egger Timberpak și cele mai
noi tehnologii de reciclare permit utilizarea multiplă a lemnului (în si stem cascadă),
economisesc resurse naturale și înmagazinează CO2. Egger a dezvoltat locații similare în
Marea Britanie și în Germania și colectează, în total, 480.000 de tone de lemn reciclabil
anual.8

8 https://www.crainou.ro/2017/06/13/fabrica -egger -din-radauti -are-unica -instalatie -de-reciclare -a-lemnului -din-
romania/

CAPITOLUL 2
PRELUCRAREA PANOURI PE BAZA DE ASCHII SI FIBRE DE LEMN
2.1.PANOURI DIN ASCHII DE LEMN (PAL) SI PANOURI FIBROLEMNOASE
(PFL)

Panourile din aschii de lemn
sunt produse semifabircate care se
obtin prin prepararea la cald a
particulelor mici, fine sau a
lamelelor de lemn amestecate cu un
liant (m aterial fluid sau adus în stare
fluidă, care are proprietatea de a lega
prin întărire bulgării sau granulele
unui material solid cu care a fost
amestecat )9.Acest produs nu isi mai
pastreaza structura materialului
lemnos sau o pastreaza in proportie
redusa si care pot fi considerat produs modern din lemn. Normele Europene CEN disting
panourile propriu -zise din particule de lemn și panourile din lamele de lemn ( OSB – Oriented
Strand Board).
În masa panoului pot exis ta un singur tip de particule sau tipuri diferite; structura plăcilor
poate fi omogenă sau stratificată cu trei sau cinci straturi. În cazul folosirii tipurilor diferite la
suprafață se folosesc particule foarte fine, sub acestea se folosesc particule fin e (max. 30 mm) iar
particulele mari formează zona centrală; orientarea particulelor fiind aleatorie.
Ca și liant se folosesc rășini sintetice conținutul fiind de aprox. 11% din masa totală,
pentru straturile exterioare și 5% pentru zona centrală. Presarea se realizează perpendicular pe
fețe sau paralel cu fețele (extrudare).

9 https://dexonline.ro/definitie/liant

Etapele fabricari PAL -ului sunt :
Operațiile tehnologice de umezire, spălare, tratare termică și dezghețare a lemnului
se execută în același timp și cu aceleași instalații. .Tratamentul termic aplicat unor sortimente de
lemn pentru PAL și, mai rar, pentru PFL se execută pentru plastifierea și dezghețarea lemnului în
condiții de temperaturi scăzute. Tratarea termică a lemnului pentru PAL și PFL constă în
încălzirea cu apă caldă sau abur l a o temperatură de 343…358 K, timp de 1,5…9,0 ore (în funcție
de densitatea lemnului, mărimea secțiunii sortimentului etc.), și se execută în instalații tip
transportor, tip bazin și tip cameră
(tunel)(fig.3)

Fig.3. Bazinul de umezire
spalare,tratare termica

Secționarea și despicarea
sortimentelor de lemn. La fabricarea
PAL, secționarea sortimentelor de lemn se execută în scopul debitării de așchii direct din
sortimente de lemn pe mașini cu disc portcuțite. La tocare și la fabricarea PFL sortarea ar e loc
numai în cazul unor bucăți mai lungi. Această operație se execută cu ferăstraie circulare sau cu
ferăstraie panglică, în funcție de cantitatea de materie primă și de caracteristicile acesteia.
Ferăstraiele circulare de secționat sunt de tip clasic (de la fabricarea cherestelei), dotate cu
dispozitive de avans și transportoare de stocare. Pentru reducerea pierderilor de lemn sub formă
de rumeguș și mecanizarea alimentării, se utilizează ferăstraie panglică de secționat.
Calitatea PAL și tehnologia de fabricație sunt determinate în mare măsură de
caracteristicile așchiilor utilizate. Elementele principale care caracterizează calitatea așchiilor
sunt: dimensiunile, forma, coeficientul de zveltețe și coeficientul de a fanare.
Așchiile folosite la fabrica rea PAL se clas ifică în următoarele categorii:
– după poziția pe care o ocupă în structura plăcii: așchii de față și așchii de miez;dup ă
sortimentul de materie prima;
– după modul de obținere: așchii obținute direct din sortimente de materie primă și așchii
obținute din tocătură, talaș, rumeguș, așchii de la prelucrări mecanice etc.;
– după formă: așchii prismatice, așchii circulare sau fusiforme și așchii granulare sau
cubice.

.Formarea aschiilor prin procesul de debitat așchii din tocătură de lemn . Mașinile de
așchiat centrifugale au cunoscut o răspândire din ce în ce mai mare datorită necesității

valorificării sortimentelor de lemn de mici dimensiuni în așchii tehnologice utilizate la fabricarea
PAL .(fig.5.)
Fig.5. Mașina cen trifugală de debitat așchii

Maruntirea aschiilor . În mod practic, nu există posibilitatea obținerii, prin tăierea în
așchietoare, a unor așchii cu o grosime mai mică decât 0,2 -0,25 mm. Particule foarte fine, pentru
fețele plăcilor din așchii de lemn, cu o grosime sub 0,2 mm, s e obțin printr -o defibrare mai puțin
pretențioasă, respectiv o mărunțire uscată (fără tratament higrotermic). Se obțin fibre mai puțin
fine și mai scurte decât cele cunoscute la fabricația PFL și care, în tehnologia PAL, au fost
denumite așchii defibrate s au așchii cu un grad de defibrare avansat.

Uscarea aschiilor. Tehnologia fabricării PAL reclamă uscarea așchiilor pînă la
umiditatea de 3…6%, pentru stratul interior al plăcii, și pînă la 5… 12 %, pentru straturile
exterioare.Umiditatea inițială a așchiilor supuse uscării este de 30… 120 %, în funcție de
sortiment, anotimp și alți factori, ca și de 15…25 % la folosirea deșeurilor de la fabricile de
mobilă, binale, placaje, furnire etc. Așchiile cu umiditate prea mare necesită durate lungi de
presare și influențează negativ rezistența plăcii.
Încleierea așchiilor este o operație de mare importanță deoarece determină
în mod hotărâtor proprietățile fizico -mecanice ale produselor, prin realizarea unei coeziuni
rezistente între particule, precum și costul plăcilor. în general, la fabricarea PAL se utilizează
adezivi ureofo rmaldehidici (urelit P) pentru plăci de interior și adezivi fenolformaldehidici
pentru plăci de exterior sau cu structură orientată. Pe lângă adezivi, la fabricarea PAL se folosesc
și alte materiale ca: hidrofuganți (emulsie de parafină), substanțe ignifug e, fungicide, insectofuge
etc.
Operațiile tehnologice de preparare a acestor substanțe și de aplicare a lor pe așchii cuprind
următoarele faze: prepararea soluției de adeziv, prepararea soluției de întăritor, pregătirea soluției
de hidrofugare, pregătirea substanțelor fungicide, insecticide, ignifuge, prepararea soluției de

încleiere prin dozarea soluțiilor respective, dozarea și amestecarea așchiilor cu soluția de
încleiere

Formarea covorului de aschii. Caracteristicile covorului de așchii influențează
proprietățile plăcilor și, implicit, domeniul lor de utilizare.
Structura covorului depinde de dispunerea succesivă a mărimii așchiilor în planul vertical
de formare și de orientarea pe lungime a lor. La fabricarea PAL întâlnim următoarele tipuri de
structur i10 :
– unistratificată omogenă,
– unistratificată structurată
– tristratificată, care poate fi omogenă
– orientată,

Presarea la cald a covorului de aschii. Presarea este un proces complex (mecanic, fizic și
chimic), cu participarea simultană a presiunii și căldurii, și are ca efecte: comprimarea covorului
de așchii până la densitatea stabilită a plăcii, policondensarea adezivului, reducerea umidității
așchiilor prin vaporizare, plastifierea particulelor de lemn sub acțiunea temperaturii și umidității,
apariț ia unor tensiuni interne datorită deformațiilor elastoplastice ale particulelor lemnoase.
Procesul de presare depinde de parametrii regimului de presare (presiune, temperatură, timp), de
caracteristicile covorului de așchii și de caracteristicile tehnice a le preselor.

Avantaje Dezavantaje
Timpul de fabricare este redus Durata de viata scazut
Doua tipuri de PAL:laminat si furniruit Sensibilitate la umiditate
Este mai ieftin decat MDF -ul sau lemnul
masiv

2.2.FIBRA DE DENSITATE MEDIE (MDF)

10 Naval Daniela , Producerea -placilor -din-aschii -de-lemn ,pag20 -35

MDF sau Fibra de Densitate Medie
este un compozit cu un proces de prelucrare
asemănător PAL -ului, însă net superior
acestuia. Este un material mult mai dens și
mult mai ușor de prelucrat, a cărui formă
finală este mult mai plăcută ochiului, atunci
când dis cutăm despre piese de mobilier
făcute la comanda. Piesele din MDF pot fi
vopsite în orice nuanță din paletarul PAL,
în varianta mată, lucioasă sau semi –
lucioasă.11

Avantaje Dezavantaje
Duritate mare asemanatoare lemnului masiv Necesita o prelucrare mai indelungata
Maleabil Greutate mai mare decat PAL -ul
Rezistenta la umiditate, incovoiere sau
insurubare Pret ridicat

2.3.WOOD PLASTIC COMPOSITE (WPC)

Este un material hibrid apărut din
combinația dintre fibre sau praf de
lemn (deșeuri de lemn) și diferite
materiale plastice. Sunt folostite mai
multe tipuri de materiale plastice,
rezultând de fiecare dată materiale cu
proprietăți diferite. Cele mai folosite
materiale plastice sunt polietilena,
polipropilena, polietilena de înaltă sau
de joasă presiune, PVC, etc.
Modul de obținere este simplu. Cele
două componente sunt amestecate, temperatura este ridicată astfel încât plasticul devine moale și

11 https://www.garbo.ro/articol/Casa -Gradina/24114/pal -sau-mdf.html

ușor de prelucrat . Tot acest amestec este apoi prelucrat prin extrudare, adică este trecut sub
presiune printr -o matriță care -i dă o anumită formă. Cea mai cunoscută dintre ele este acea placă
folosită la deck -uri care are aspectul unei scânduri de lemn frezate.12

Avantaje Dezavantaje
Rezistenta crscuta la umiditate si intemperii Devine moale la temperaturi ridicate
Rezistenta la foc Dupa folosire devine un deseu mai greu de
recuperat
Mai usor in comparatie cu lemnul Pret ridicat

CAPITOLUL 3
COMPOSTUL FORMAT DIN DESEURI LEMNOASE
3.1.INTRODUCERE
Prin utilizarea compostului obtinut din deseuri provenite din arealele agricole si silvice,
precum si din industria de prelucrare a lemnului, se produce fertilizarea solului, care reprezinta
capacitatea sa naturala de a -si echilibra procesele care stau la baza formarii complexului organo –
mineral, cu cele de echilibrare a substantelor nutritive pentru invelisul vegetal.Utilizarea
compostului vegetal asigura, conservarea, protectia si ameliorarea/reabilitarea terenurilor
degradate sau slab productive.13

12 https://www.revistadinlemn.ro/2018/10/04/wpc -material -compozit -din-lemn -si-plastic -cu-rezistenta -buna -la-
exterior/
13 Cristescu, C. Echipamente pentru obținerea compostului ecologic vegetal. Editura AGIR, București, 2008.

3.2. PRODUCEREA COMPOSTULUI
Producere a compostului reprezinta descompunerea controlata a materialului organic prin
intermediul activitati i microbiene(bacterii, fungi) in present a aerului si apei.Din acest process
rezulta: humus (compost), CO2 si caldura(peste 50°C uneori chiar mai mare daca nu sun
tcontrolate conditiile de fermentare) -caldura este produsa de activitatea microbiana si reprezinta
un indicator de performanta util.14

Deseuri din lemn si caracteristicile acestora in producerea compo stului :
 Bucatile mai mari din lemn necesita maruntire in aschii, in timp ce praful de lemn poate
fi folosit.
 Raport ridicat de carbon/nitrogen.Valori ideale 25:1 -40:1, altfel procesul de producer
compost devine foarte lent.La lemn, raportul ajunge la 300:1 -700:1, necesita adaosuri, in
special nitrogen.
 Porozitatea si permeabilitatea scazuta a particulelor de mici dimensiuni( praf de lemn)
conduc la incetinirea procesului de producere a compostului.
 Continut redus de umiditate al deseului lemnos

14 Curs -Reciclare -Partea -a-Doua -1.pdf

CAPITOLUL 4
TRANSFORMAREA DESEURILOR LEMNOASE IN BIOMASA
4.1.PELETI
Peletele este un biocombustibil
revolutionar, regenerabil, produs prin
prelucrarea tehnologica a aschiilor sau a
rumegusului ramas dupa prelucrarea lemnului
si a carui umiditate este initial redusa la un
anumit procent, prin uscarea si presarea cu
prese speciale.15

Peleții nu se obțin numai din deșeuri de
lemn. Practic este modalitatea prin care se
recupereaza reziduurile agricole, cele menajere,
unele deșeuri industriale, pentru a fi apoi
transformate într -o sursă bio de energie. Totuși,
cei mai cunoscuți peleți sunt c ei obtinuți din
resturi de lemn și reziduuri de la prelucrarea lemnului atât în gatere sau alte unități de prelucrare
primară, cât și în fabrici de mobilă sau obiecte din lemn.
4.2. PROCESUL DE OBTINERE A PELETIILOR

15 https://candle -romania.ro/blog/ce -sunt -peletii/

Procesul tehnologic de obținere a peleți lor cuprinde urmatoarele etape:
 tocarea resturilor – utilă în cazul obținerii industriale unde sunt folosite și resturi mari
de lemn: crengi, buturugi, etc. Resturile trebuie aduse la dimensiuni sub 50 mm, pentru
a putea fi mărunțite mai târziu
 uscarea – resturile trebuie să aibă umiditatea cuprinsă între 8 și 14%. O umiditate mai
mică nu permite formarea peletului, iar una mai mare duce la obținerea unui pelet cu
putere calorică scazută
 cernerea, sortarea – îndepărtarea pietrelor sau a resturilor metalice. Dacă sunt folosite
deșeurile locale despre care se știe sigur că nu conțin și altceva în afară de lemn, nu
este necesară
 măcinare – aducerea resturilor la dimensiuni sub 5 mm
 peletizarea (obținerea efectivă a peleților). Constă în trecerea resturilor prin tr-o matriță
cu ajutorul presiunii (exact ca la mașina de tocat carne). Sunt folosite matrițe rotunde
pentru instalațiile industriale și plate pentru cele domestice. Presiunea aplicată este de
aproximativ 3 atm.
 răcirea. În procesul de presare se dezvoltă o temperatură ce ajunge în jur de 90 grd.C.
Pentru ca peleții să nu se rupă sau să se deformeze este necesară răcirea lor. Cea mai
eficientă răcire este cea în contracurent de aer. Operațiunea se face numai în cazul
peleților industriali
 Ambalarea – numai în cazul comercializării.16

16 https://www.revistadinlemn.ro/2017/07/07/energia -din-deseuri -peletii/

Concluzie.