Reciclarea

=== Partea 1 ===

Capitolul 1. Legislatie privind reciclarea

Introducere

Reciclarea este procesul de refolosire a materialelor și produselor vechi pentru obținerea unora noi, fără a apela la materii prime noi, astfel se reduce consumul de energie necesar extragerii materiilor prime, respectiv distrugerii deșeurilor. Reciclarea ajută la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. [1] Reciclarea este importantă pentru conservarea resurselor naturale, reducerea poluării, cantitătilor de deșeuri depozitate, costuri reduse de depozitare și de manipulare.

”Reciclarea este metoda folosirii de materiale din fluxul de deșeuri și apoi încorporarea acestora în procesul de fabricație. Reciclarea este una din problemele importante în această perioadă de timp pentru industrie și mediu. Există argumente puternice pentru utilizarea reciclării: în primul rând, se păstrează resursele naturale prețioase; în al doilea rând, se reduc costurile de transport și costurile asociate acesteia și în al treilea rând, se evită sarcinile de mediu cauzate de materiale aruncate în spațiu. Pentru a conștientiza creșterea reciclării la orice nivel în ultimii ani, este necesară expunerea, prezentarea problemelor pe plan european și mondial. Considerente majore au fost folosite pentru a sprijini reciclarea în întreaga lume prin introducerea reciclării în infrastructură, fiind clară necesitatea reciclării materialelor plastice. Tone de materiale plastice sunt aruncate în fiecare an la coșul de gunoi, acestea reprezentând aproximativ 10 %. Produsele din materiale plastice nu se descompun în depozitele de deșeuri și sunt dificil de redus în dimensiune. Există câteva constrângeri tehnologice și economice, care limitează, în prezent și reciclarea eficientă a deșeurilor din plastic în produse utile. ” [100]

Tematica privind impactul negativ asupra mediului, ca urmare a eliminării deșeurilor prin utilizarea unor metode și tehnologii nepotrivite rămâne de actualitate, mai ales în contextul țintei susținute de creștere a cantităților de deșeuri generate. Devine astfel necesară includerea în prioritățile strategice a unor aspecte la fel de importante precum declinul resurselor naturale și oportunitatea utilizării deșeurilor ca materie primă pentru sprijinirea unor activități economice. [2]

”Prin reciclare se întelege reintroducerea materialelor (deșeurilor) înapoi în ciclul de producție pentru a putea fi remodelate și refolosite. Aproape toate lucrurile pot fi reciclate, iar la această activitate pot participa toate persoanele, de la copii, până la cei mai bătrâni.” [1]

”Procesul de reciclare este pasul cheie al strategiei de Management al Deseurilor, alături de procesul de reducere al consumului și reutilizare a resurselor. Reciclarea presupune de multe ori și reutilizare. Materialele reciclabile provin din mediul industrial, locuinte, fiind din hârtie, plastic, sticlă, metal și materiale textile. Materialele biodegradabile precum resturile biovegetale și mâncarea nu sunt considerate reciclabile.” [1]

Potrivit Administrației Naționale pentru Protecția Mediului, în 2007 in Romania, cantitatea totală de ambalaje introdusă pe piață a fost de peste 1.250.000 de tone, din care au fost reciclate aproape 400.000 de tone (aproximativ 30% – obiectivul global care trebuia atins era de 28%) [3]

În România, în anul 2007, deșeurile de ambalaje proveneau în proporție de aproximativ 60% de la populație, regăsindu-se în deșeurile menajere și 40 % de la agenții economici. În anul 2005, cantitatea de ambalaje pusă pe piață a fost de 1.140.000 tone din care au fost valorificate 305.000 tone de deșeuri de ambalaje, cu un procent total de valorificare de 26,6%, și reciclate 265.000 tone deșeuri de ambalaje, cu un procent de reciclare de 23%. Cantitatea de ambalaje valorificată a crescut în anul 2006 la 525.000 de tone [3]

În anul 2008, fiecare cetățean al orașelor mari din statele Uniunii Europene a produs 524 de kilograme de deșeuri, din care 40% au ajuns în gropile de gunoi, 20% au fost incinerate, 23% reciclate și 17% distruse prin descompunere. În anul 2007, cantitatea era de 525 de kilograme. Cei care au produs cel mai puțin gunoi în 2008 au fost cehii cu 306 kilograme, iar cel mai mult danezii, cu 802 kilograme. [3]

1.2 Directive europene

Actele normative sunt urmatoarele [90] :

Directiva

Regulament

Ordonanta de Guvern

Hotarare

Ordin

Protocol

Conventie

Decizie

Ordonanta

Lege

O directivă importantă este Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive. [4], unde se stabilesc măsurile luate în vederea protecției mediului, a sănătății populației prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse și gestionarea deșeurilor precum și reducerea efectelor generate pentru creșterea eficienței folosirii lor.

Pentru a consolida reutilizarea și prevenirea, reciclarea și alte tipuri de valorificare a deșeurilor, statele membre adoptă măsuri legislative pentru a se asigura că orice persoană fizică sau juridică care, la nivel profesional, elaborează, produce, prelucrează, tratează, vinde sau importă produse este supusă unui regim de răspundere extinsă a producătorului. [4]

Statele membre pot lua măsurile necesare pentru a încuraja proiectarea de produse care să aibă un efect redus asupra mediului și care să genereze o cantitate scăzută de deșeuri în timpul producerii și al utilizării ulterioare și pentru a se asigura că valorificarea și eliminarea produselor care au devenit deșeuri. [4]

După consultarea tuturor părților interesate, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului următoarele rapoarte, însoțite, dacă este cazul, de propunerile de măsuri necesare pentru a sprijini activitățile de prevenire și punerea în aplicare a programelor de prevenire a generării deșeurilor care cuprind:

(a) până la sfârșitul anului 2001, un raport interimar referitor la evoluția generării de deșeuri și la domeniul de aplicare al prevenirii generării deșeurilor, inclusiv definirea unei politici de proiectare ecologică a produselor, care să abordeze atât generarea deșeurilor, cât și prezența substanțelor periculoase în deșeuri pentru a promova tehnologiile axate asupra produselor durabile, reutilizabile și reciclabile;

(b) până la sfârșitul anului 2014, stabilirea obiectivelor pentru 2020 în materie de prevenire a generării de deșeuri și de decuplare, care să se bazeze pe cele mai bune practici în vigoare.

In Articolul 11. Reutilizarea și reciclarea

”Statele membre iau măsuri de promovare a reciclării de înaltă calitate și, în acest scop, introduc sisteme de colectare separată a deșeurilor, în cazul în care acest demers este posibil din punct de vedere tehnic, economic și al protecției mediului, iar sistemele respective respectă standardele de calitate necesare pentru sectoarele de reciclare corespunzătoare. Până în anul 2015, cu condiția respectării articolului 10 alineatul (2), se introduc sisteme de colectare separată cel puțin pentru următoarele: hârtie, metal, plastic și sticlă.

Pentru respectarea obiectivelor prezentei directive și pentru a evolua în direcția unei societăți europene a reciclării cu un înalt nivel de eficiență a folosirii resurselor, statele membre adoptă măsurile necesare destinate realizării urmă toarelor obiective:

până în 2020, pregătirea pentru reutilizarea și reciclarea deșeurilor, cum ar fi, cel puțin, hârtie, metal, plastic și sticlă provenind din gospodării și, eventual, provenind din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deșeuri sunt similare deșeurilor care provin din gospodării, se mărește la un nivel minim de 50 % din masa totală

până în 2020, pregătirea pentru reutilizarea, reciclarea și alte operațiuni de valorificare materială, inclusiv operațiuni de umplere care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, a deșeurilor nepericuloase provenind din activități de construcție și demolări, cu excepția materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din CED, se mărește la un nivel minim de 70 % din masă.

Comisia stabilește reguli detaliate de aplicare și metode de calcul pentru verificarea respectării obiectivelor fixate la alineatul (2) din prezentul articol, având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2150/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2002 referitor la statisticile privind deșeurile (1). Acestea pot include perioade de tranziție pentru statele membre care, în 2008, au reciclat mai puțin de 5 % din oricare dintre categoriile de deșeuri menționate la alineatul (2). Măsurile respective, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 39 (2) din prezenta directivă.” [4]

O altă directivă este Directiva 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje unde statele membre își iau cele mai bune măsuri pentru a avea obiective pe intreg teritoriul lor [89] :

până la 31 decembrie 2008, sunt valorificate sau incinerate în instalațiile de incinerare a deșeurilor cu valoare energetică deșeuri din ambalaje reprezentând minimum 60 % din greutatea acestora;

până la 30 iunie 2001, sunt reciclate între minimum 25 % și maximum 45 % din totalul materialelor de ambalaj care intră în compoziția deșeurilor din ambalaje și minimum 15 % din greutatea fiecărui material de ambalaj;

până la 31 decembrie 2008, sunt reciclate deșeuri din ambalaje reprezentând între minimum 55 % și maximum 80 % din greutatea acestora;

până la 31 decembrie 2008, trebuie atinse următoarele obiective minime de reciclare pentru materialele conținute în deșeurile din ambalaje:

60 % din greutate pentru sticlă;

60 % din greutate pentru hârtie și carton;

50 % din greutate pentru metale;

22,5 % din greutate pentru materialele plastice, luând în considerare exclusiv materialele reciclate sub formă de plastic;

15 % din greutate pentru lemn. [89]

1.3 Legislație națională

Una din cele mai importante legi este “Legea 211/2011 privind regimul deseurilor, republicata 2014. Lege nr. 211/2011 republicata 2014” [6] unde lege stabilește măsurile necesare pentru protecția mediului și a sănătății populației, prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse determinate de generarea și gestionarea deșeurilor și prin reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor și creșterea eficienței folosirii acestora.

Producatorii se obligă prin lege să realizeze o caracterizare a deșeurilor periculoase din activitățile proprii și a deșeurilor care sunt considerate periculoase din compoziția deșeurilor, pentru a se putea stabili posibilitatea de amestecare și de eliminare a deșeurilor.

“Producătorii și deținătorii de deșeuri autorități publice de apărare, ordine publică și siguranță națională sunt obligați să încadreze în codurile prevăzute la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, cu completările ulterioare, fiecare tip de deșeu generat de propria activitate, pe baza reglementărilor specifice pentru gestionarea deșeurilor. “ [6]

Producătorii sunt obligați să colecteze separat următoarele categorii de deșeuri: hârtie, metal, plastic și sticlă. Operatorii economici se inscriu la Ministerul Economiei, se ocupă cu colectarea și transportul fiind obligati să efectueze colectarea separată a deșeurilor și să nu le amestece.

Intreprinderile care valorifică deșeurile au următoarele obligații:

a) să dețină spații special amenajate pentru stocarea deșeurilor în condiții care să garanteze reducerea riscului pentru sănătatea umană și fara să afecteze calitățile mediului;

b) să evite formarea de stocuri de deșeuri care urmează să fie valorificate, precum și de produse rezultate în urma valorificării care ar putea genera fenomene de poluare a mediului sau care să prezinte riscuri asupra sănătății populației;

c) să adopte cele mai bune tehnici disponibile în domeniul valorificării deșeurilor, în

momentul achiziției. [6]

Reutilizarea și reciclarea

”Art.16

(1) Autoritățile administrației publice centrale cu atribuții în domeniul protecției mediului adoptă sau, după caz, propun măsuri adecvate pentru promovarea reutilizării produselor și activităților de pregătire a acestora pentru reutilizare in special prin:

a)stimularea realizării unor rețele pentru repararea și reutilizarea produselor;

b) utilizarea instrumentelor economice;

c) introducerea unor criterii referitoare la achizițiile publice;

d) stabilirea de obiective cantitative sau alte măsuri.

(2) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului promovează reciclarea de înaltă calitate prin aplicarea colectării separate a deșeurilor, în măsura în care este fezabilă din punct de vedere tehnic, economic și de mediu și se conformează cu standardele de calitate în sectorul de reciclare respectiv, prin acte normative care se supun aprobării Guvernului.

Art.17

(1) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia ca incepand cu anul 2012 sa asigure colectarea separata pentru cel putin urmatoarele tipuri de deseuri: hartie, metal, plastic si sticla.

(2) Producatorii de deseuri si autoritatile administratiei publice locale au urmatoarele indatoriri:

a) sa atinga, pana in anul 2020, un nivel de pregatire pentru reutilizare si reciclare de minimum 50% din masa totala a cantitatilor de deseuri, cum ar fi hartie, metal, plastic si sticla provenind din deseurile menajere si, dupa caz, provenind din alte surse, in masura in care aceste fluxuri de deseuri sunt similare deseurilor care provin din deseurile menajere;

b) sa atinga, pana in anul 2020, un nivel de pregatire pentru reutilizare, reciclare si alte operatiuni de valorificare materiala, inclusiv operatiuni de umplere rambleiere care utilizeaza deseuri pentru a inlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantitatilor de deseuri nepericuloase provenite din activitati de constructie si demolari, cu exceptia materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din Hotararea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare.

Art.18

(1) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului consemneaza stadiul indeplinirii obiectivelor prevazute la art. 17 alin. (2) in raportul prevazut la art. 48 alin. (3).

(2) In cazul neindeplinirii obiectivelor, in raport se includ motivele esecului respectiv si masurile pe care toti factorii implicati intentioneaza sa le ia in vederea indeplinirii obiectivelor respective.”[6]

O alta lege este “Lege Nr. 249/2015 din 28 octombrie 2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje” [5] in care se prevede sau reduce impactul asupra mediului. Sunt supuse prevederilor toate tipurile de ambalaje introduse pe piata indiferent de materialul din care sunt obtinute, indiferent de modul lor de folosire in diversele activitatile economice si in gospodariile populatiei. [5]

Agentii economici sunt obligati sa aiba sisteme de marcare si de identificare pentru ambalaje pentru a avea o mai buna activitate de recuperare si de reciclare a ambalajelor. Marcarea se poate aplica direct pe ambalaj sau chiar pe eticheta produsului pentru a putea fi vizibila. Iar operatorii care se ocupa cu comercializarea produselor ambalate in produse reutilizabile sunt obligati sa aplice sistemul deposit in vederea asigurarii numarului optim de cicluri de utilizare, sunt obligati sa asigure o distribuitie buna si o capacitate corespunzatoare a centrelor specializate de colectare, asadar ei pot prelua de la consumatori amabalajele reutilizabile. Sunt obligați să informeze consumatorii asupra sistemului depozit și asupra sistemului de colectare a ambalajelor reutilizabile în vederea asigurarii reutilizării multiple. [5]

Obiectivele anuale privind valorificarea sau incinerarea în instalații de incinerare cu reciclarea deșeurilor de ambalaje, care trebuie atinse la nivel național, sunt următoarele:

a) valorificarea sau incinerarea în instalații de incinerare cu valorificare de energie a minimum 60% din greutatea deșeurilor de ambalaje;

b) reciclarea a minimum 55% din greutatea total ă a materialelor de ambalaj conținute în deșeurile de ambalaje, cu realizarea valorilor minime pentru reciclarea fiecărui tip de material conținut în deșeurile de ambalaje.

Valorile obiectivelor sunt următoarele:

a) 60% din greutate pentru sticlă;

b) 60% din greutate pentru hârtie/carton;

c) 50% din greutate pentru metal;

d) 15% din greutate pentru lemn;

e) 22,5% din greutate pentru plastic, considerându-se numai materialul reciclat sub formă de plastic.

„Pentru aplicarea unitară la nivel național a colectării selective, deșeurile de ambalaje se colectează în containerele inscripționate cu denumirea materialului/ materialelor pentru care sunt destinate și fabricate sau inscripționate în mod corespunzător în culorile albastru – pentru deșeuri de hârtie – carton, galben – pentru deșeuri de plastic, metal și materiale compozite, verde/alb – pentru deșeuri de sticlă colorată/albă și roșu – pentru deșeuri periculoase.” [5]

1.4 Stadiul implementarii in Romania pe zone de dezvoltare

Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor (SNGD) și Planul Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD) au fost elaborate de Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, în conformitate cu responsabilitățile ce îi revin, ca urmare a transpunerii legislației europene în domeniul gestionării deșeurilor și conform prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor, cu completările și modificările ulterioare.

Elaborarea Strategiei Naționale și a Planului Național de Gestionare a Deșeurilor a avut drept scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea și implementarea unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor, eficient din punct de vedere ecologic și economic. Strategia Națională și Planul Național de Gestionare a Deșeurilor au fost publicate în anul 2004, cu trei ani înainte de aderarea României la Uniunea Europeană.

Aceste documente au fost concepute pe baza unor Planuri Județene de Gestionare a Deșeurilor, începute încă din anul 2001, dar și în conformitate cu obiectivele politicii naționale de protecție a mediului și de dezvoltare durabilă (Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă – 1999 și Strategia Națională de Protecție a Mediului – 2002). În acea perioadă, s-a pus accentul pe adoptarea cadrului legislativ necesar aderării la Uniunea Europeană și pe transpunerea în legislația românească a directivelor cheie privind gestionarea deșeurilor, precum și a altor directive din domeniul protecției mediului. [9]

Conform Ordonanței de Urgență nr. 75/2001 privind funcționarea Institutului Național de Statistică au fost create 8 direcții generale pentru statistică regională, care, alături de cele 34 de direcții județene de statistică, au ca scop dezvoltarea statisticii regionale. [7] Cele 8 zone de dezvoltare :

Regiunea de dezvoltare Nord-Est ;

Regiunea de dezvoltare Sud –Est ;

Regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia ;

Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia ;

Regiunea de dezvoltare Vest ;

Regiunea de dezvoltare Nord-Est ;

Regiunea de dezvoltare Centru ;

Regiunea de dezvoltare Bucuresti Ilfov.

Fig. 1.1. Regiunile de dezvoltare ale Romaniei

Pentru fiecare zona de dezvoltare am ales un judet si se va prezenta felul de gestionare a deseurilor judetului respectiv.

1.4.1 Regiunea de dezvoltare Nord-Est cuprinde Bucovina si o mare parte din Moldova, are in componenta urmatoarele judete : Bacau, Botosani, Iasi, Neamt si are sediul agentiei de dezvoltare nationala in Piatra-Neamt. [7] Judetul Bacau [8] face parte din aceasta regiune si Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor (PJGD Bacau) a fos obtinut pe baza Metodologiei pentru enumerarea planurilor judetene de gestionare a deseurilor aprobata prin Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 951 / 2007.

Asadar, Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor Bacau a fost elaborat pe baza urmatoarelor documente :

Planul Național de Gestionare a Deșeurilor și Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor, aprobate prin HG nr. 1470/2004;

Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor Regiunea 1 Nord-Est, aprobat prin Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor și al ministrului integrării europene nr. 1364/1499/2006 de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deșeurilor;

Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană;

Strategia tematică europeană privind prevenirea și reciclarea deșeurilor;

Legislația națională și europeană privind gestionarea deșeurilor.

Deșeurile care fac obiectul Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor sunt deșeurile municipale nepericuloase și periculoase din deșeurile municipale la care se adaugă alte câteva fluxuri speciale de deșeuri: deșeurile de ambalaje, deșeurile din construcții și demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz. [8]

1.4.2 Regiunea de dezvoltare Sud-Est cuprinde Dobrogea, precum părți din Moldova și Muntenia, are in componenta urmatoarele judete : Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea si Vrancea si are sediul agentiei de dezvoltare nationala in Braila. [7] Judetul Galati [10] face parte din aceasta regiune iar in cadrul actiunilor de control desfasurate de GNM – Comisariatul Judetean Galati in anul 2012, cu privire la salubrizarea localitatilor, cat si in afara acestora, s-au urmarit urmatoarele aspecte :

– modul de gestionare a deseurilor: municipale nepericuloase si periculoase, biodegradabile, dejectiilor animaliere, din constructii si demolari, – starea de salubritate a comunelor,

– starea de salubritate a cursurilor de apă de pe teritoriile administrative ale comunelor,

– amplasamentele depozitelor de deșeuri rurale închise

Autoritățile administratiilor publice locale au, potrivit prevederilor HG 621/2005 privind gestiunea ambalajelor și deșeurilor de ambalaje, cu modificarile ulterioare, obligatii in organizarea, gestionarea si coordonarea activitatii de colectare selectivă a deșeurilor de ambalaje de la populație, în vederea îndeplinirii prevederilor din Planul județean de gestionare a deșeurilor, prin: serviciul public de salubrizare sau de către un operator economic autorizat, în condițiile legii. [10]

Raport anual privind starea mediului in Judetul Galati, 2011 [102]

”Categoria deșeurilor municipale include totalitatea deșeurilor generate, în mediul urban și în mediul rural în gospodăriile populației, în instituții, unități comerciale, agenți economici (deșeuri menajere și asimilabile), deșeurile stradale colectate din spațiile publice, străzi, parcuri și grădini, piețe, nămolurile de la epurarea apelor uzate orășenești precum și deșeurile din construcții și demolări. Din totalul cantității de deșeuri municipale, cel mai mare procentaj îl dețin deșeurile menajere și asimilabile. Acestea au o varietate de surse de proveniență dintre care cele mai importante ar fi: gospodăriile, unitățile economice, instituțiile.

La nivelul anului 2011, în județul Galați au fost colectate 158.960 tone de deșeuri municipale, în amestec și separat de la populație și agenți economici.

Față de cantitatea de deșeuri municipale generată în anul 2010, în 2011 aceasta a înregistrat o ușoară creștere de aproximativ 2%, datorată creșterii semnificative a cantității de deșeuri din construcții și demolări colectată. De asemenea, a fost estimată o cantitate de 10.892 tone de deșeuri menajere generate de populația care nu este deservită de servicii de salubritate pentru anul 2011.”

Tabelul 1.1. Deșeuri municipale generate în perioada 2009-2013 (mii tone)

Fig. 1.1 Cantitatea deseurilor generate in anul 2009-2013

1.4.3 Regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia se afla integral în Muntenia, are in componenta urmatoarele judete: Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman si are sediul agentiei de dezvoltare nationala in Calarasi. [7] Judetul Teleorman [157] face parte din aceasta regiune si are ca obiective generale:

Implementarea legislatiei specifice domeniului protectiei mediului, la nivelul judetului, in scopul imbunatatirii conditiilor de mediu, dezvoltarii durabile si alinierea la standardele europene de mediu ;

Monitorizarea factorilor de mediu in scopul protectiei starii mediului si a calității vieții ;

Realizarea masurilor din Planul Local de Gestionare al Deseurilor;

Realizarea masurilor din Planul Local de Actiune pentru Protectia Mediului;

Optimizarea procesului de reglementare a activitatilor economice cu impact semnificativ asupra mediului, in conformitate cu legislatia specifica in vigoare;

Maximizarea gradului de constientizare a publicului asupra problematicii protectiei mediului.[157]

1.4.4 Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia cuprinde întreaga Oltenie și o mică parte din Muntenia, are in componenta urmatoarele judete : Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt si Valcea si are sediul agentiei de dezvoltare nationala in Craiova. [7] Judetul Dolj [8] face parte din aceasta regiune si implementarea Planului Județean de Gestionare a Deșeurilor necesită stabilirea unui plan de acțiune. Fiecare dintre obiectivele stabilite în plan trebuie susținut de una sau mai multe măsuri specifice de implementare. [190]

Formularea măsurilor de implementare trebuie să se realizeze în două moduri:

În primul caz măsurile de implementare vor privi direct necesitatea atingerii țintelor cel mai târziu la termenul prevăzut de legislație;

În cel de-al doilea caz măsurile de implementare trebuie alese dintre cele mai potrivite măsuri astfel încât să conducă la atingerea fiecărui sub-obiectiv.

1.4.5 Regiunea de dezvoltare Vest cuprinde întregul Banat precum și părți din Crișana și Transilvania, are in componenta urmatoarele judete : Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis si are sediul agentiei de dezvoltare nationala in Timisoara. [7] Judetul Timisoara [112] face parte din aceasta regiune unde pentru implementarea unui plan de gestionare a deseurilor sunt necesare o serie de masuri. Fiecare obiectiv prevazut in plan trebuie sa fie sustinut de una sau mai multe masuri specifice.

Măsurile de implementare au drept scop:

Să stabilească necesitatea efectuării de studii și investitii, creșterea nivelului de pregătire prin instruire sau elaborarea de reglementări ;

Să impună ca măsură necesară efectuarea de măsurători referitoare la cantitătile de deșeuri colectate și determinarea compozitiei deșeurilor municipale atât în mediul urban cât și în mediul rural bazate pe studii efectuate în conformitate cu standardele tehnice în vigoare ;

Crearea cadrului pentru institutiile administratiei publice locale astfel incat aceasta să ia propriile măsuri de implementare la nivel local prin formarea grupului de lucru responsabil de implementarea măsurilor stabilite ;

Să arate necesitatea existentei sau formării unei experiente importante în ceea ce privește contractarea, elaborarea de aplicatii pentru obtinerea de finantări și realizarea de studii de fezabilitate. [112]

1.4.6 Regiunea de dezvoltare Nord-Vest cuprinde Maramureșul și părți importante din Crișana și Transilvania, are in componenta urmatoarele judete : Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu-Mare si Salaj si are sediul agentiei de dezvoltare nationala in Cluj-Napoca. [105] Judetul Cluj- Napoca [8] face parte din aceasta regiune.

Strategia Locala cu privire la dezvoltarea si functionarea pe termen mediu si lung a Serviciului de Salubrizare si de Gestionare a Deseurilor din municipiul Cluj-Napoca (SLSSGD) este un document de planificare cu un rol cheie in dezvoltarea unei gestionari durabile a serviciului de salubrizare si de gestionare a deseurilor. [105]

In acest sens prezenta strategie in context cu Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor (SNGD) se bazeaza pe principiile:

prevenirea generarii deseurilor – factor considerat a fi extrem de important in cadrul oricarei strategii de gestionare a deseurilor, direct legat atat de imbunatatirea metodelor de productie, cat si de determinarea consumatorilor sa isi modifice cererea privind produsele (orientarea catre produse verzi) si sa abordeze un mod de viata, rezultand cantitati reduse de deseuri;

reciclare si reutilizare – incurajarea unui nivel ridicat de recuperare a materialelor componente, preferabil prin reciclare. In acest sens sunt identificate cateva fluxuri de deseuri pentru care reciclarea este prioritara: deseurile de ambalaje, vehicule scoase din uz, deseuri de baterii, deseuri din echipamente electrice si electronice;

valorificare prin alte operatiuni a deseurilor care nu sunt reciclate;

eliminarea finala a deseurilor – in cazul in care deseurile nu pot fi valorificate, acestea trebuind a fi eliminate in conditii de siguranta pentru mediu si sanatatea umana, cu un program strict de monitorizare.

1.4.7 Regiunea de dezvoltare Centru se afla in Transilvania, are in componenta urmatoarele judete : Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu si are sediul agentiei de dezvoltare nationala in Alba Iulia. [7] Judetul Alba Iulia [110] face parte din aceasta regiune unde îndeplinește atribuțiile agenției Naționale pentru Protecția Mediului, la nivel județean, urmărind implementarea politicilor de mediu, a legislației și reglementărilor în vigoare.

Agenția pentru Protecția Mediului Alba își indeplinește misiunea prin exercitarea următoarelor atribuții:

Parcurge proceduri de reglementare și emite avize/acorduri, autorizații/autorizații integrate de mediu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

Monitorizează implementarea legislației de mediu în domeniul gestionării deșeurilor, chimicalelor, biodiversității, la nivel județean;

Monitorizeaza calitatiile factorilor de mediu și elaboreaza raporte privind calitatiile factorilor de mediu;

Realizeaza raportările către Agenția Națională pentru Protecția Mediului. [110]

1.4.8 Regiunea de dezvoltare Bucuresti – Ilfov se afla in Muntenia si cuprinde : municipiul Bucuresti si judetul Ilfov si are sediul agentiei de dezvoltare nationala in Bucuresti. [7] Judetul Bucuresti [111] face parte din aceasta regiune unde din anul 2010 pana in anul 2015, Primaria Municipiului Bucuresti a atins tinta de reducere a cantităților de deșeuri municipale colectate și încredintate spre depozitare cu 15%, conform conform Ordonanței de Urgență nr. 196/2005 privind Fondul de Mediu evitand astfel plata unei amenzi de 100 lei pentru fiecare tonă de deșeuri depozitată peste obiectivul stabilit.

Activitatile de reducere a cantitatilor de deseuri depozitate au fost: colectare separată si valorificare, incinerare in fabricile de ciment si compostare compostare deseuri deseuri verzi.

Pana in anul 2013 responsabilitatea platii contributiei de 100 lei/tonă, în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de diminuare cu 15% a cantităților de deșeuri municipale, a revenit revenit numai Primariei Municipiului Bucuresti, iar din luna august 2013 (conform O.U.G. nr.31/2013), aceasta responsabilitate revine si Primariilor de sector, dar pana in prezent, tinta de reducere cu 15 % a fost indeplinita doar de Primaria Municipiului Bucuresti.

Tabelul 1.3. Evolutia deseurilor in anul 2014 in Bucuresti

Fig. 1.2 Cantitatea de deseuri in anul 2014 in Bucuresti

Strategia de dezvoltare și funcționare pe termen mediu si lung a serviciului public de salubrizare în Municipiul București stabileste directiile de actiune pentru realizarea serviciului de salubrizare dupa delegarea acestuia la nivelul fiecarui sector. Aceasta strategie prevede ca la nivelul Municipiului Bucuresti se va implementa un sistem de colectare integrată, bazat pe minim 4 containere și anume: deșeuri biodegradabile, deșeuri de hârtie-carton, deșeuri mase plastice și deșeuri de sticlă/metal.[111]

1.5 Concluzii

Capitolul 2. Metode de reciclare pentru produsele din plastic

2.1 Introducere

”După anul 1950 materialele plastice au devenit de mare interes, în mai puțin de zece ani producția maselor plastice crescând foarte mult. Consumul mondial poate fi acum comparabil cu cel al metalelor neferoase. Reciclarea materialelor plastice s-a dezvoltat constant și se realizează într-o gamă largă în multe țări. Există încă probleme tehnice, economice și structurale de depășit, însă posibilitățile sunt vaste. În unele sectoare, prejudecățile împotriva materialelor secundare rămân un obstacol important în reciclarea plasticului, dar această atitudine se schimbă rapid, odată cu luarea în considerare a protecției mediului și a altor influențe.” [101]

Plasticul este fabricat din petrol, benzina, si carbune. Recilarea lui reduce consumul de apa si reduce generarea de dioxid de carbon de 2,5 ori. Cu fiecare tona de plastic reciclat se economisesc intre 700 si 800 kilograme de petrol brut.

Materialele plastice sunt produse sintetice de natura organica sau mixta, se regasesc în toate domeniile de activitate prin faptul că sunt ușoare, ieftine, igienice, ușor de prelucrat, durabile și rezistente la factori de mediu si se pot realiza usor in diferite forma la cald sau la rece.

Principalele avantaje ale materialelor plastice: sunt usoare, sunt rezistente la rupere, au un pret scazut, sunt bune izolatoare pentru produsele alimentare dar si pentru cele nealimentare, sunt rele conducatoare de caldura si au un aspect de prezentare atragator. [56]

Deșeurile din materiale plastice sunt în cea mai mare parte reciclabile. Există o cantitate mică care ajunge, în mod natural, în sol, apă sau/și atmosferă (sub formă de particule poluante). [56]

Cele mai utilizate materiale plastice pentru confecționarea ambalajelor sunt:

polietilena – material relativ ușor, rezistent, stabil, utilizat la fabricarea pungilor;

polipropilena – un material ușor, rezistent, dur, foarte stabil la temperaturi scăzute, utilizat la confecționarea recipienților, care se pot steriliza;

polistirenul

clorura de vinil – material rigid, cu friabilitate medie. Se cunosc diferite tipuri de P.V.C. servește ca material pentru confecționarea seringilor, cutiilor, foliilor și flacoanelor. [78]

2.2 De ce sa reciclam?

Reciclam pentru ca:

Economisim consumul resurselor naturale. Productia de plastic utilizeaza 8% din productia de petrol a globului ;

Reducem emisiile de substante chimice nocive in aer ;

Reducem consumul de energie. Prin reciclarea unei singure sticle din plastic salvam energia care ar putea tine aprins un bec de 6 ore ;

Reducem cantitatea de gunoi solid care ajunge la groapa de gunoi. [115]

Fig. 2.1 Semnul reciclarii [250, 199]

2.3 Etape de reciclare

Principalele etape de reciclare a plasticului sunt :

colectarea selectiva si transportul deseurilor reciclabile ;

sortarea si separarea pe tipuri de materiale (feroase si neferoase, hartie si carton, mase plastice, sticla, cauciuc) ;

valorificarea, orice operatie de taiere, maruntire ;

procesarea in instalatii autorizate [14]

2.4 Reciclarea deșeurilor se poate realiza prin două tipuri de acțiuni [133]:

Reutilizare

Valorificare

Reutilizarea deseurilor

Reutilizarea deșeurilor cuprinde orice operație prin care deșeul (ambalajul), care a fost conceput și proiectat pentru a realiza în cadrul ciclului său de viață un număr minim de parcursuri sau rotații, este reutilizat pentru același scop pentru care a fost conceput sau pentru un scop diferit.

Producătorilor li se impune condiția de a crea produse competitive, care pot fi ulterior recuperate prin intermediul tehnologiilor existente, fără a genera deșeuri.

Consumatorilor li se propune să nu procure produse care pot deveni deșeuri nereciclabile.

Valorificarea deseurilor cuprinde orice operație de dezmembrare, sortare, tăiere, mărunțire, presare, balotare, topire – turnare efectuată asupra unui deșeu prin procedee industriale, în vederea transformării sale în materie primă secundară sau sursă de energie .

Valorificarea unui deșeu poate fi :

Valorificarea materială – presupune substituirea materiilor prime; deșeul fiind utilizat din nou datorită caracteristicilor sale materiale, cu excepția folosirii lui imediate ca material combustibil pentru obținerea de energie.

Valorificarea biologică (compostare, fermentație) – este o valorificare materială a resturilor organice, fie că este vorba despre tratarea realizată conform standardelor industriale ale instalațiilor cu tehnică înaltă, fie că ne situăm în zona gospodăriilor particulare, a administrațiilor comunale sau a grădinilor particulare, unde valorificarea se face pentru nevoile proprii (gospodării: de ex. compostare, hrănirea animalelor).

Valorificarea energetică – presupune folosirea deșeurilor ca material combustibil înlocuitor, pentru obținerea de energie.[133]

2.5 Metode de colectare

Colectare selectiva

In acest moment, pe plan modial, se intalnesc numeroase variante de sisteme de colectare,in functie de politicile de mediu ale autoritatilor centrale si locale,conditiile socio-economice etc.

Cea mai importanta impartire a sistemelor de colectare a deseurilor menajere se poate face in:

Sisteme de colectare in amestec a deseurilor menajere;

Sisteme de colectare selectiva a deseurilor menajere;

Sisteme hibride.

Colectarea in amestec a deseurilor este cel mai simplu mod de colectare, toate deseurile fiind introduse in vederea colectarii si transportarii intr-un singur recipient. Este in acelasi timp si cel mai ieftin sistem de colectare; totusi din punct de vedere ecologic este cel mai defavorabil.

Colectarea selectiva presupune depunerea, de catre generatorul deseurilor, a deseurilor separat pe categorii, in recipiente diferite si transportarea ulterioara, separata, a acestora.

Sistemul de colectare hibrid presupune ca unele dintre fractiile de deseuri reciclabile se colecteaza selectiv,in timp ce alte fractii se colecteaza in amestec si necesita o separare ulterioara in statii de sortare.

In cazul sistemului “din poarta in poarta”, firmele specializate trimit masini de colectare cu autocompactoare pe trasee bine determinate prin localitate, cu opriri din loc in loc, pentru a prelua cat mai multe deseuri menajere de la locatari sau deseuri asimilabile cu cele menajere de la firme. Colectarea selectiva presupune depunerea, de catre generatorul deseurilor, a deseurilor separat pe categorii, in recipiente diferite si transportarea ulterioara, separata, a acestora.

”Organizarea colectării selective are ca scop principal organizarea colectării pe fluxuri de material. Conform Ordinului 1121/5.01.2006, colectarea selectivă se face prin containere diferențiate prin culorile care indică tipul de material al acestor de șeuri. Conform legislației culorile sunt: GALBEN pentru deșeurile de plastic și metal ALBASTRU pentru deșeurile de hârtie carton VERDE/ALB pentru deșeurile de sticlă colorată, respectiv transparentă.” [95]

Fig. 2.2 Containere din Judetul Galati in zona caminelor studentesti

Tabel 2.1. Comparatie intre sistemele de colectare

Colectarea selectiva se face astfel:

Identificarea deseurilor;

Presarea deseurilor din plastic pentru a ocupa cat mai putin spatiu;

Depozitarea deseurilor de ambalaje separat de gunoiul menajer;

Depunerea deseurilor in containerele galben, verde si albastru.

Se colecteaza separat:

Recipiente de plastic (pet);

Amabalajele produselor alimentare si a detergentilor;

Cutii de lapte si de suc;

Caserole de plastic si polistiren, farfurii de plastic si pungi de plastic, ele fiind spalate.

Nu se colecteaza separat :

Tacamuri din plastic ;

Seringi ;

Amabalaj de plastic care au continut substante toxice ;

CD-uri si DVD-uri ;

Jucarii din plastic. [95]

2.6 Societati care recicleaza

2.6.1 ”Eco-Rom Ambalaje este o asociație de preluare a obligațiilor companiilor de reciclare a deșeurilor din ambalaje. Asociația reciclează 65% din ambalajele care se pun pe piață în România, colaborează cu aproape 3.000 de companii și  lucrează cu 150 de companii de gestiune a deșeurilor, îndeplinind 72% din ținta României față de UE.  Lorita Constantinescu, director în cadrul Eco-Rom Ambalaje, spune că procentul de 1% pentru care suntem atât de “celebri” nu este întocmai exact, iar procentul real ar fi mult mai mare. “Avem o problemă la modul în care se face raportarea și avem o problemă în piață. Sunt foarte multe PET-uri sau doze colectate prin canale informale: mă refer la furtul PET-urilor și dozelor din containere și la colectarea de la bloc prin înțelegeri directe cu femeia de serviciu. Aceste cantități nu sunt preluate de operatorul de salubritate, astfel că autoritatea lcoală nu le poate raporta la Agenția Națională pentru Protecția Mediului. Problema cea mai mare pe piața deșeurilor din Româniaeste colectarea, o etapă foarte scumpă și anevoioasă. Ambalajele se găsesc în procente de între 60-70% în gospodării și 30-40% în fluxul comercial, situație care a determinat Eco-Rom în 2007 să încheie protocoale cu aproximativ 500 de unități administrative pentru a prelua deșeurile din gospodării și a crește șansele de atingere a țintelor pentru UE. În prezent, asociația acoperă aproximativ 9 milioane de locuitori.” [11]

2.6.2 ”Greentech a fost infiintata in anul 2004 si este unul din cei mai important reciclatori de mase plastic din sud-estul Europei si un important producator de banda PET sir PET. Suntem o companie dinamica si de incredere, oferim expertiza in domeniul colectarii si reciclarii maselor plastic, iar produsele noastre sunt la cel mai inalt nivel calitativ pentru clientii nostri. Compania face parte din Green Group, cel mai mare parc integrat de reciclare din Europa de sud-est, care reuneste de mai bn de 15 ani 6 firme specializate in gestionarea, colectrea, reciclarea si recuperarea diferitelor tipuri de deseuri. Punctul forte al companiei Greentech provine din procesul de productie bine elaborate, echitabil si de incredere si din utilizarea tehnologiei de ultima generatie. Nivelul de servicii garanteaza standard ridicate de performanta si calitate si asigura o functionare sigura, durabila si rentabila a productiei. Comapnia detine instalatii de reciclare si productie in Romania, Macedonia, Serbia si Grecia.” [12]

2.6.3 ”Eco Remat in contextul dezvoltarii unui mediu cat mai putin poluant, gospodarirea deseurilor ocupa un rol important, deoarece deseurile nu reprezinta doar o potentiala sursa de poluare, ci pot constitui si o sursa de materii prime secundare.

SC ECO REMAT SRL achizitioneaza deseuri din multiple surse, incluzand: companii feroviare si aeriene, obiecte casnice, dezmembrari automobile, ateliere mecanica auto, surse din constructii, acoperisuri, demolari, fabrici, mori, turnatorii, structuri pentru cladiri, ferme, regionale si municipale, spitale, universitati, scoli, constructori de masini, programe de colectare municipale, birouri, magazine, hoteluri, restaurante, instalatori si electricieni, armata, alte firme utilitare. SC ECO REMAT SRL a luat fiinta in anul 2007 cu capital privat romanesc si isi desfasoarea activitatea in domeniul colectarii deseurilor si resturilor metalice si nemetalice de la persoane fizice si juridice, accesand inclusiv Programul RABLA.

Din momentul infiintarii si pana in prezent, SC ECO REMAT SRL a inregistrat o semnificativa dezvoltare in ceea ce priveste patrimoniul intangibil; contracte cu societati, parteneriate cu autoritati publice, o baza mare de furnizori si clienti permanenti.

Experienta si prosperitatea continua a societatii sunt punctele noastre forte. Seriozitatea si profesionalismul nostru au facut ca SC ECO REMAT SRL sa devina un partener de incredere pe piata deseurilor reciclabile. SC ECO REMAT SRL achizitioneaza deseuri din multiple surse, incluzand: companii feroviare si aeriene, obiecte casnice, dezmembrari automobile, ateliere mecanica auto, surse din constructii, acoperisuri, demolari, fabrici, mori, turnatorii, structuri pentru cladiri, ferme, agentii guvernamentale nationale, regionale si municipale, spitale, universitati, scoli, constructori de masini, programe de colectare municipale, birouri, magazine, hoteluri, restaurante, instalatori si electricieni, armata, alte firme utilitare.” [13]

2.6.4 ”SIGUREC este cea mai modernă soluție de colectare selectivă ce există la ora actuală în România, având integrat un sistem automatizat de preluare a deșeurilor și un software inteligent ce înregistrează fiecare deșeu introdus. Oamenii pot aduce la SIGUREC peste 10 tipuri de materiale reciclabile, având garanția că toate ajung direct în fabricile de reciclare din România.

Aparatele SIGUREC oferă recompense pentru deșeurile aduse, eliberând vouchere de reduceri la cumpărături, valabile în hipermarketurile Carrefour. Reducerile sunt calculate plecând de la următoarele valori de referință: 5 bani/un PET, 3 bani/doza de aluminiu, 1 ban/un borcan sau ambalaj de sticlă, 15 bani/kilogram de hârtie sau carton. Pentru echipamentele electronice, valoarea pe kilogram variază în funcție de tipul aparatului predat, între 60 de bani/kilogram și 10 lei/kilogram. Totodată, stațiile de colectare SIGUREC oferă utilizatorilor posibilitatea de a susține activ o serie de cauze sociale. Astfel, cei care aduc deșeuri la SIGUREC, pot alege să transfere valoarea bonului valoric primit către organizația HOSPICE Casa Speranței, cea mai importantă organizație din România care oferă servicii specializate de îngrijire pentru persoanele care suferă de boli în stadii terminale sau limitatoare de viață. Prima stație de acest tip a fost inaugurată la Buzău în 2013. În acest moment, sistemul SIGUREC este prezent în Buzău, București, Brașov, Sibiu, Oradea, Drobeta Turnu Severin, Iași, Suceava, Focșani, Brăila, Pitești și Ploiești. In 2015, s-a continuat implementarea sistemului SIGUREC și în celelalte orașe în care Carrefour este prezent cu hipermarketuri.” [108]

2.7 Strategii de reciclare

2.7.1 Green Global

”Pentru ca gestionarea deseurilor din plastic sa fie eficienta, compania Green Global are o strategie foarte bine pusa la punct, incepand de la colectarea deseurilor din plastic, si pana la momentul in care toate deseurile din plastic sunt pregatite pentru reciclare. Prin precolectare selectiva toate deseurile din plastic sunt separate de restul tipurilor de deseuri nepericuloase si periculoase, si sunt pregatite pentru procesul de colectare si transport pe care noi il asiguram.

Dupa colectarea deseurilor din plastic, urmeaza metodele de tratare a acestuia, pentru a indeparta orice urme de substante periculoase care ar putea afecta reintrarea in circuit a materialelor din plastic. Dupa ce acest proces este completat, urmeaza reciclarea propriu-zisa, adica reintroducerea deseului din plastic in procesul de productie, fara ca procesul sa afecteze calitatea materialului din plastic. Prin acest proces complet, reciclarea deseurilor din plastic asigura atat eliminarea in natura a acestor deseuri, precum si stoparea procesului de productie continua a unor noi materiale din plastic, cel vechi pastrandu-si toate calitatile si putand fi refolosit la fel de bine ca si cel nou.

Green Global isi ofera serviciile de firma de colectare a deseurilor din plastic in mai multe orase din tara, precum capitala Bucuresti, dar si in orase precum Iasi, Suceava, Bacau, Buzau, Galati, Braila, Ploiesti, Pitesti, Targu-Jiu, Timisoara, Arad, Oradea, Baia Mare, Brasov, Sibiu, Ramnicu-Valcea, Drobeta Turnu-Severin, Tulcea, Targoviste sau Constanta, dar si in multe alte orase din Romania. Colectarea deseurilor din plastic este vitala pentru sanatatea mediului in care traim! ”

https://www.greenglobal.ro/reciclare-plastic/

2.7.2 Cartea verde

”Pentru a aborda rădăcina problemei, Comisia a prezentat o Carte verde privind strategia europeană în materie de deșeuri de plastic aflate în mediul înconjurător. Aceasta recunoaște rolul important pe care îl joacă plasticul în societatea noastră și în procesele industriale, explicând provocările gestionării deșeurilor cauzate de utilizarea sa tot mai extinsă.

Totodată, subliniază câștigurile economice care ar putea fi obținute cu ajutorul unor rate mai mari de reciclare a plasticului. Actualele niveluri scăzute, datorate practicilor de export al deșeurilor pentru reprocesare în afara Uniunii Europene, determină o pierdere importantă de resurse neregenerabile și locuri de muncă. În cazul în care ratele de reciclare ar ajunge la 70% până în 2020, un plus de 162 000 de locuri de muncă ar putea fi create în UE.

Consolidarea obiectivelor de reciclare și promovarea colectării separate a deșeurilor de plastic, care va fi obligatorie începând cu 2015, sunt modalități prin care se poate realiza această creștere. Se are de asemenea în vedere utilizarea achizițiilor publice ecologice pentru a crește cererea de produse fabricate din plastic reciclat.”

2.7.3 Ecologic

Pornind de la direcțiile de acțiune definite de prezenta strategie, Guvernul va elabora un plan cuprinzător de prevenire a generării deșeurilor și în același timp va colabora cu întreprinderile și alte organizații de pe întregul lanț de aprovizionare pentru a dezvolta o serie de măsuri în scopul reducerii generării deșeurilor și reutilizării lor ca parte a unui program de eficiență a resurselor.

Ierarhia deșeurilor

Fig. 2.4 Ierarhizarea deseurilor

„Ierarhia deșeurilor“ reprezintă conceptul conform căruia diferitele măsuri/opțiuni de gestionare a deșeurilor sunt grupate în funcție de impactul lor pe termen lung asupra mediului înconjurător, categoria cu cel mai redus impact, și anume prevenirea generării deșeurilor are o prioritate maximă, urmată fiind de pregătirea pentru reutilizare, reciclare, valorificare și ultima dintre toate eliminarea (de ex. – depozit de deșeuri). Această grupare reprezintă cea mai bună opțiune din punct de vedere a protecției mediului, însă pot exista abateri de la aceasta pentru anumite fluxuri specifice de deșeuri, în cazul în care se justifică și numai în baza evaluării de tip analiza ciclului de viață privind efectele globale ale generării și gestionării respectivelor deșeuri. [125]

2.8 Concluzii

Capitolul 3. Studiu de caz pentru ambalaje

3.1 Introducere

Ambalajele sunt materiale care învelesc un produs sau un ansamblu de produse în timpul transportului, depozitării și vânzării în scopul de a proteja și prezenta produsele pană la momentul utilizării lor. [136]

Ambalajul a devenit în ultima perioada unul dintre cele mai importante criterii de achiziționare a unui produs. O bună prezentare a produselor comercializate creează o primă imagine, care are un rol esențial în decizia de cumpărare.

Importanța ambalajului este atât de mare, încât acesta poate contribui la succesul sau esecul unei afaceri. Profesionistii în domeniu spun că modul în care este prezentat produsul poate contribui în proporție de 20% la succesul acestuia. [136]

Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 192/2014 este în vigoare din 21 februarie, data publicării în Monitorul Oficial nr. 129/2014. Prezenta metodologie stabilește modul de calcul al contribuțiilor și taxelor pe care contribuabilii trebuie să le declare și să le plătească la Fondul pentru mediu. [120]

Directiva 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, amendată de Directiva 2004/12/CE, are drept scop armonizarea măsurilor naționale referitoare la managementul ambalajelor și al deșeurilor pentru a preveni impactul acestora asupra mediului și a asigura în acest fel un nivel ridicat de protecție a mediului. Ea stabilește ca măsuri prioritare și principii de gestionare a deșeurilor de ambalaje, următoarele: [657 amabalaje pdf petru]

Prevenirea producerii de deșeuri de ambalaje;

Creșterea gradului de reutilizare a ambalajelor;

Creșterea gradului de reciclare a deșeurilor de ambalaje;

Creșterea gradului de valorificare a acestor deșeuri.

Aceste măsuri includ:

cerințe esențiale pentru materialele din care sunt produse ambalajele;

obiective pentru valorificarea deșeurilor de ambalaje (ca material, energetic, biologic).

Principalele funcții pe care ambalajul trebuie să le îndeplinească sunt: [136]

funcția de conservare și protecție a produselor,

funcția de manipulare, transport, depozitare,

funcția de informare și promovare a produselor.

Clasificarea ambalajelor se poate face după mai multe criterii: [136]

După natura materialului din care sunt obținute:

ambalaje din hârtie-carton;

ambalaje din sticlă;

ambalaje din metal;

ambalaje din mase plastice;

ambalaje din materiale textile;

ambalaje din lemn;

După natura produsului ambalat:

ambalaje pentru produse alimentare;

ambalaje pentru produse industriale;

ambalaje pentru produse periculoase.

După tipul ambalajului:

cutii;

saci;

containere;

sacose;

pungi;

După sistemul de confecționare:

ambalaje fixe;

ambalaje demontabile;

După gradul de rigiditate:

ambalaje rigide;

ambalaje semirigide;

ambalaje suple.

După sistemul de închidere:

ambalaje deschise;

ambalaje închise(cu capac, dop, buson, etc.);

ambalaje etanse.

După domeniul de utilizare:

ambalaje de transport;

ambalaje de prezentare;

ambalaje de desfacere.

După natura de utilizare:

ambalaje recuperabile (reciclabile);

ambalaje nerecuperabile.

Figura 3.2. Codificarea ambalajelor din materiale plastice

PETE l – polietilenă tereftalat; HDPE 2 – polietilenă de înaltă densitate; V 3 – vinil (inclusiv policlorură de vinil); LDPE 4 – polietilenă de joasă densitate; PP 5 – polipropilenă; PS 6 – polistiren; OTHER 7 – alte materiale plastice.

Materiale plastice in diferite domenii:

Fig. 3.3. [1567]

Fig. 3.4

3.2 Romania versus Uniunea Europeana

Romania este ultima tara din Uniunea Europeana in privinta reciclarii. Sărăcia populației, subdezvoltarea societății și nepăsarea autorităților statului sunt atributele țării noastre. Generăm, din cauza sărăciei firește, cantitatea cea mai mică de deșeuri, reciclăm din ele doar 3%, nu avem planuri de management, iar depozitarea rămâne și acum principala metodă de gestionarea a deșeurilor municipale. Romania colecteaza doar 1% din cantitatea de plastic ce s-ar putea strange zilnic. Cele mai multe initiative sunt masinile speciale, instalate in hypermarket-uri.

România și-a asumat față de Uniunea Europeană atingerea țintei de reciclare a deșeurilor municipale în proporție de 50%, până în anul 2020, iar ca solutie s-a gasit implicarea cetatenilor in procesul de colectare ”door to door”. În acest moment, în România, abia s-a atins pragul de 3% la reciclarea deșeurilor specifice.

Statele cu cel mai mare rezultat de reciclare sunt Germania (circa 70%), Austria (60%) si Belgia (55%).

”În prezent, economia Uniunii nu valorifică o parte importantă a potențialului pe care îl reprezintă materiile prime secundare care se regăsesc în fluxurile de deșeuri. În 2013, în UE, volumul total al deșeurilor generate a fost de aproximativ 2,5 miliarde de tone, din care 1,6 miliarde de tone nu au fost reutilizate sau reciclate și, prin urmare, au reprezentat o pierdere pentru economia europeană. Conform estimărilor, încă 600 de milioane de tone ar putea fi reciclate sau reutilizate. De exemplu, din deșeurile municipale generate în Uniune doar o parte redusă a fost reciclată (43 %), restul deșeurilor fiind stocate în depozite de deșeuri (31 %) sau incinerate (26 %).” [167]

”În Uniunea Europeană, media cantității de deșeuri municipale în 2014, potrivit ultimului studiu Eurostat, era de 475 de kilograme, cu 10% mai scăzută decât ”vârful” înregistrat în 2002, de 527 kg per capita. Din 475 de kg per persoană, circa 465 kg este supusă tratării. Astfel, 28% este reciclat, 28% este depozitat în gropi de gunoi, 27% este incinerat și 16% este compostat. Acestea sunt valorile medii la nivelul UE.

În ceea ce privește tratarea gunoiului în România, în 2013 doar 5% era reciclat, 11% era tratat prin compostare, 2% – incinerat iar 82%, depozitat în gropi de gunoi.

Cu mai puțin de 300 de kilograme de gunoi municipal per persoană, România (254 kg per persoană, dar cu datele valabile pentru 2013), Polonia (271 kg per persoană) și Letonia (281 kg per persoană) conduc în topul țărilor care generează cele mai puține astfel de deșeuri. Nu departe se situează Cehia (310 kg per persoană) și Slovacia (321 kg per persoană).

La polul opus, Danemarca este țara în care se producea, în 2014, cea mai mare cantitate de deșeuri municipale per capita: 759 kg, fiind urmată de Cipru (626 kg per persoană), Germania (618 kg per persoană), Luxembourg (616 kg), Malta (600 kg), Irlanda (586 kg), Austria (565 kg), Olanda (527 kg), Franța (511 kg) și Grecia (509).

Diferențe mari sunt și în ceea ce privește tratamentul deșeurilor după colectare. Astfel, în 2014, cele mai mari procente de reciclare a deșeurilor sunt întâlnite în Slovenia și Germania (47%). Compostarea deșeurilor municipale este cea mai frecventă în Austria (32%), Olanda (27%) și Belgia (21%). Împreună, tratamentele de reciclare și compostare se apropie de două treimi în Germania (64%), succedată de Slovenia (61%), Austria (58%), Belgia (55%) și Olanda (51%).

În privința incinerării deșeurilor, Estonia (56%), Danemarca (54%) și Finlanda și Suedia (cu câte 50%) sunt țările care au cel mai ridicat procentaj de astfel de tratamente pentru deșeuri.

În schimb, cele mai mari procente de deșeuri colectate în depozite de gunoi sunt în Letonia (92%), Malta (88%), Croația (83%), România (82% în 2013), Grecia (81% în 2013), Slovacia (76%), Cipru (75%) și Bulgaria (74%).” [133]

Fig. 3.4 Rate de reciclare a deseurilor in Uniunea Europeana[128]

În baza Ordinului Ministerul Mediului și Pădurilor nr. 794/2012 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje și deșeuri de ambalaje. Analiza și interpretarea datelor a fost efectuată în cadrul ANPM – DDSCPSS. Sunt prezentate în continuare principalele rezultate obținute și interpretarea acestora.

Tabelul 3.1 Cantitatea totală de ambalaje introdusă pe piață in anul 2012 a fost de 1059557 tone. [150]

Fig. 3.5 Cantitatea totala de ambalaje introdusa pe piata in 2012

În anul 2012 a fost valorificată o cantitate totală de 608712 tone de deșeuri de ambalaje, din care 601800 tone au fost reciclate.

Raportat la întreaga cantitate de ambalaje introdusă pe piață în anul 2012, procentul total de valorificare a fost de 57,45%, iar procentul de reciclare a fost de 56,80%.

Tabelul 3.2 Structura deșeurilor de ambalajele valorificate și reciclate pe tip de material – 2012[150]

Fig. 3.6 Cantitatea de deseuri valorificate si reciclate in 2012

3.3 Determinarea proprietatilor mecanice

3.3.1 Titlul studiului

”STUDIUL EXPERIMENTAL PRIVIND PROPRIETATI MECANICE ALE AMBALAJELOR DIN MARILE LANTURI DE SUPERMARKET-URI DIN ROMANIA”

3.3.2 Materiale utilizate în studiile experimentale

În cadrul cercetărilor au fost utilizate materiale plastice care sunt prezentate in tabelul 3.1

Tabelul 3.3 Materiale utilizate

LDPE – Polietilenă de joasă densitate. NU se reciclează în România!

Găsit în: ambalaje de pâine, de alimente congelate, curătățorie și sacoșe, îmbrăcăminte, mobilier, covoare, învelitorile de plastic pentru haine.

HDPE – Polietilenă de înaltă densitate. Se reciclează!

Inscripționat pe recipiente pentru: soluții de albirea rufelor, detergent de uz casnic, șampon, saci de gunoi și cumpărături, ulei motor, folie groasă, lădițe pentru fructe-legume, lăzi de băuturi, butoaie.

Reciclate se transformă în: sticle pentru detergent, sticle de ulei, pixuri, containere pentru reciclare, gresie, conducte de drenaj, materiale de construcție, bănci, cotețe pentru câini, mese de picnic, garduri. În general sunt bune pentru utilizare, dar nu pentru reutilizare, și cu atât mai puțin pentru utilizare cu lichide fierbinți.

In cadrul cercetarilor s-au folosit ambalaje din cele mai mari market-uri din Romania, cum ar fi:

Lidl

”În România compania este prezentă din 2005 prin divizia Kaufland. În anul 2009 cele două rețele deținute de Lidl & Schwarz, Kaufland și Plus, au realizat vânzări de aproximativ 1,3 miliarde de euro. În anul 2010 a preluat de la grupul Tengelmann cele aproximativ 100 de magazine de discount Plus. În vara anului 2011, magazinele Plus au fost redenumite în Lidl iar în mai 2012 rețeaua a ajuns la 137 magazine și 3.300 de angajați. Potrivit estimărilor Ziarului Financiar, afacerile Lidl au trecut în 2012 de 500 de milioane de euro. În ianuarie 2013, rețeaua de magazine Lidl a ajuns la 158 de unităț” [157]

Billa

”Billa este un lanț de magazine, înființat în anul 1953, în Austria. Compania este deținută de Rewe Group și deține 1.000 de magazine în Austria. Billa este prezentă și în alte țări precum Italia, Cehia, Slovacia, România, Croația, Ucraina, Bulgaria și Rusia. Billa este prezentă în România din anul 1999 și deținea în România 34 de supermarketuri (martie 2009). În aprilie 2013, numărul de magazine a ajuns la 71.” [134]

Carrefour

”Carrefour este cel mai mare retailer european și al doilea din lume, după Wal-Mart. Cu 456.000 de angajați în 30 de țări, Carrefour are numeroase divizii în Uniunea Europeană, America de Sud, Africa și Asia. Grupul Carrefour avea pe plan mondial, în septembrie 2007, 1.108 hipermarketuri, 2.659 de supermarketuri, aproape 6.000 de magazine de tip "hard-discount" și alte peste 4.700 de magazine de proximitate.

Carrefour a achiziționat în aprilie 2007 lanțul brazilian de supermarketuri Atacadao pentru 1,24 miliarde USD. Achiziția a condus grupul francez pe primul loc pe piața braziliană de retail, poziție ocupată anterior de grupul „Pao de Acucar”. Brazilia este a treia piață pentru Carrefour din punct de vedere al vânzărilor, după Franța și Spania. În august 2007, compania s-a retras de pe piața din Elveția, vânzând participația sa de 50% din grupul Distributia AG grupului elvețian de retail Coop, valoarea tranzacției ridicându-se la 390 milioane dolari.” [126]

Kaufland

”Kaufland este prezent în România din anul 2005, și avut în anul 2011 afaceri de 1,3 miliarde euro la nivel local, fiind cel mai mare lanț de hipermarketuri, urmat de Carrefour și Metro, după valoarea vânzărilor. Strategia companiei este diferită de cea a competitorilor săi direcți: Kaufland este primul lanț de hipermarketuri care a intrat în orașele mici din România, cu 25.000-40.000 de locuitori, în condițiile în care competitorii săi Carrefour, Real, Auchan și Cora ocolesc localitățile cu mai puțin de 100.000 de oameni. Numărul mediu de angajați ai unui hipermarket Kaufland este de 150. În februarie 2008, Kaufland România avea circa 5.650 de angajați, la sediul central, în cele 31 de magazine, precum și la sediul logistic situat în Parcul Industrial Ploiești. În anul 2014, compania ajunsese a treia în topul angajatorilor privați din România, după Petrom și Dacia, cu un total de 13.500 de salariați. ” [139]

XXL

”XXL Mega Discount este un magazin de discount deținut de REWE Group. Spre deosebire de magazinele Penny Market, acestea au o suprafață mai mare. XXL Mega Discount operează 8 magazine în București, Sibiu, Ploiești, Buzău, Brăila, Brașov, Galați și Târgoviște.” [89]

Tabelul 3.4 Materiale utilizate si pretul ambalajelor

Fig. 3.5 Ambalajele folosite in cadrul experimentelor

3.3.3 Planul experimental

Pentru fiecare tip de sacosa de la cele cinci market.uri au fost taiate un numar de cinci filme pe cele doua directii de taiere.

Tabelul 3. 5. Planul experimental

3.3.4 Testarea la tracțiune

Testarea la tracțiune a materialelor a fost realizată pe o mașină universală de încercat la tracțiune uniaxială Testometric M350 (vezi Fig. 2). Pentru fiecare linie experimentală din planul de experiment au fost testate un numar de cinci filme pentru care au fost calculate media și abaterea medie patratică a rezultatelor.

3.3.5 Imbatranire

3.3.2 Rezultate experimentale

Fig. 3. Influenta procesului de imbatranire asupra curbei tensiune-deformatie.

Bibliografie

[1]MIRELANICULINAINOAN…….http://www.cursuri.flexform.ro/courses/L2/document/Cluj Napoca/grupa5/Inoan_Mirela_Niculina/portofoliu.pdf

[2] MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE, STRATEGIA NATIONALA…, 2013 .. http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2013/04/2013-04-23-DGDSP-SNGD.pdf

[3] https://ro.wikipedia.org/wiki/Reciclarea_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia

[90] http://www.anpm.ro/

[89] http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads/100661_Directiva%2094_62.pdf

[4] DIRECTIVA 2008/98/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 19 noiembrie 2008, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, 22.11.2008

[5] LEGE Nr. 249/2015 din 28 octombrie 2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, MONITORUL OFICIAL NR. 809 din 30 octombrie 2015

[6] Legea 211/2011 privind regimul deseurilor, republicata 2014. Lege nr. 211/2011 republicata 2014, Monitorul Oficial, Partea I nr. 220 din 28 martie 2014

[7] https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunile_de_dezvoltare_ale_Rom%C3%A2niei#1._Regiunea_de_dezvoltare_Nord-Est

[8] http://www.adisbacau.ro/fisiere/attach/2_12_Planjudetean.pdf

[9] http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads/16104_7%20DESEURI%202009.pdf

[10]http://www.prefecturagalati.ro/portal/Stiri.nsf/All/919B17AB78A49A57C2257B1D00457638/$FILE/INFORMARE%20%20ACTIVITATE%20DE%20SALUBRIZARE%20ATAT%20IN%20LOCALITATI%20CAT%20SI%20IN%20AFARA%20ACESTORA.pdf

[12] https://ro.wikipedia.org/wiki/Mas%C4%83_plastic%C4%83

[11] http://ecoromambalaje.ro/

[12] http://www.greentech.ro/

[13] http://www.ecoremat.ro/

[14] Importanta reciclarii deseurilor, Campania Nationala de Informare si Constientizare in Domeniul Gestionarii Deseurilor martie – aprilie 2010

[56] http://www.agir.ro/buletine/2082.pdf

[78] http://ambalaje.net/despre-ambalaje.php

[91] http://www.colecteazaselectiv.ro/colectare-separata/

[95] http://www.colecteazaselectiv.ro/colectare-separata/

[100] Simona Sorina DUMITRESCU (GABRIAN), Cornel GABRIAN, FOLOSIREA DEȘEURILOR INDUSTRIALE ÎN MATERIALE DE CONSTRUCȚII, http://stiintasiinginerie.ro/wp-content/uploads/2014/01/41-FOLOSIREA-DE%C5%9EEURILOR-INDUSTRIALE.pdf

[101] http://www.rec.md/blacksea/images/brosura/brochure-ro.pdf

[102] http://www.anpm.ro/documents/19877/2225883/CAP+6+MANAGEMENTUL+DESEURILOR+2012.pdf/8a25b4fc-7343-44b1-b2c2-787071c0a843

[105] http://www.primariaclujnapoca.ro/userfiles/files/strategie%2005_12_2014(1).pdf

[108] http://poluscentercluj.ro/wp-content/uploads/2015/10/La-Polus-Center-a-fost-lansat%C4%83-sta%C5%A3ia-SIGUREC-sistemul-inteligent-de-preluare-a-de%C5%9Feurilor-reciclabile.pdf?5adf5b

[110] http://www.anpm.ro/documents/12671/2709416/apm_ab-raport_activitate-2015.pdf/cb08c3e0-1240-4568-93a6-a2e3bade5d63

[111]

http://www.prefecturabucuresti.ro/albume/05_aug_2015_PMB_RAPORT_GESTIUNEA_DESEURILOT.pdf

[112] http://www.primariatm.ro/uploads/files/wwwwwwwww/Capitolul%2009.pdf

[115] http://www.lumeatacurata.ro/ce-reciclam/plastic.html

[120] http://ecoromambalaje.ro/wp-content/uploads/Ordin-192-2014.pdf

[190] PLAN JUDEȚEAN DE GESTIONARE A DEȘEURILOR JUDEȚUL DOLJ, Ianuarie 2008

[157] https://ro.wikipedia.org/wiki/Lidl

[250] http://apmdj.anpm.ro/deseuri

[134] https://ro.wikipedia.org/wiki/Billa

[126] https://ro.wikipedia.org/wiki/Carrefour

[139] https://ro.wikipedia.org/wiki/Kaufland

[89] https://ro.wikipedia.org/wiki/Penny_Market_XXL

[167] http://www.cdep.ro/afaceri_europene/afeur/2016/fi_1946.pdf

[1576] Plastics – The Facts, an analysis of European plastics production, demand and waste data, Plastics Europe, 2015

[125] http://www.ecologic.rec.ro/articol/read/politici-economie/8470/

[136] http://ambalaje.net/index.php

[199] https://pixabay.com/en/man-recycling-trash-black-paper-34162/

[133] http://catcostaclujul.ro/romanii-produc-cel-mai-putin-gunoi-din-europa-insa-sunt-codasi-la-reciclare/

[150] http://www.anpm.ro/deseuri

[133] ING. SILVIA CORINA TUREAN, Gestionarea deseurilor, Cluj Napoca, 2012.

[128] http://www.hotnews.ro/stiri-mediu-19538587-romania-ultima-reciclarea-gunoiului-din-orase-bulgarii-ungurii-mult-peste-noi.htm

[157] http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads/55876_Raport%202011%20Tr..pdf

=== Partea 2 ===

PARTE SPECIALA

Ambalajele sunt materiale care învelesc un produs sau un ansamblu de produse în timpul manipulării, transportului, depozitării și vânzării în scopul de a proteja, a conserva și prezenta produsele pînă la momentul consumării și utilizării lor

Ambalajul ușurează și scurtează durata de aprovizionare a consumatorilor, creând posibilitatea de autoservire, de informare a consumatorilor asupra conținutului, modului de păstrare și apreciere a produsului, ușurând transportul către consumatori și prezentarea produselor într-o formă atrăgătoare.

Considerat  de multe ori fără importanță, ambalajul este însă un produs indispensabil  tranzacțiilor  comerciale  datorită  rolului  și  funcțiilor  pe  care  le îndeplinește.

Principalele funcții pe care ambalajul trebuie să le îndeplinească sunt:

funcția de conservare și protecție a produselor,

funcția de manipulare, transport, depozitare,

funcția de informare și promovare a produselor.

Ambalajul a devenit în ultima perioada unul dintre cele mai importante criterii de achiziționare a unui produs. O bună prezentare a produselor comercializate creează o primă imagine, care are un rol esențial în decizia de cumpărare.

Importanța ambalajului este atât de mare, încât acesta poate contribui la succesul sau insuccesul unei afaceri. Specialiștii în domeniu spun că modul în care este prezentat produsul poate contribui în proporție de 20% la succesul acestuia.

Clasificarea ambalajelor se poate face după mai multe criterii, astfel:

După natura materialului din care sunt obținute:

ambalaje din hârtie-carton;

ambalaje din sticlă;

ambalaje din metal;

ambalaje din mase plastice;

ambalaje din materiale textile;

ambalaje din lemn;

ambalaje din materiale complexe.

După natura produsului ambalat:

ambalaje pentru produse alimentare;

ambalaje pentru produse industriale;

ambalaje pentru produse periculoase.

După tipul ambalajului:

lazi;

butelii;

cutii;

borcane;

flacoane;

damingene;

tavite;

saci;

butoaie;

cosuri;

containere;

sacose;

pungi;

bidoane;

După sistemul de confecționare:

ambalaje fixe;

ambalaje demontabile;

ambalaje pliabile.

După gradul de rigiditate:

ambalaje rigide;

ambalaje semirigide;

ambalaje suple.

După sistemul de închidere:

ambalaje deschise;

ambalaje închise(cu capac, dop, buson, etc.);

ambalaje etanse.

După domeniul de utilizare:

ambalaje de transport;

ambalaje de prezentare;

ambalaje de desfacere.

După natura de utilizare:

ambalaje recuperabile (reciclabile, recuperabile);

ambalaje nerecuperabile.

Materialele plastice au o pondere de folosire pentru confecționare ambalajelor foarte mare, datorită avantajelor pe care acestea le prezintă:

izolează bine produsele atât alimentare cât și cele nealimentare;

sunt ușoare;

sunt rezistente la rupere;

impermiabile la apă, aer și gaz;

rele conducătoare de căldura;

au rezistență termică atât la temparaturi înalte cât și la temperature joase;

au un aspect de prezentare superior, atrăgător pentru toate formele și culorile realizabile;

preț scăzut.

Cele mai utilizate materiale plastice pentru confecționarea ambalajelor sunt:

polietilena – material relativ ușor, rezistent, stabil, utilizat la fabricarea pungilor;

polipropilena – un material ușor, rezistent, dur, foarte stabil la temperaturi scăzute, utilizat la confecționarea recipienților, care se pot steriliza;

polistirenul

clorura de vinil – material rigid, cu friabilitate medie. Se cunosc diferite tipuri de P.V.C. (moale sau dur), servește ca material pentru confecționarea seringilor, cutiilor, foliilor și flacoanelor.

Ambalajele din materiale plastice sunt dintre cele mai variate, prezentându-se în nenumarate variante constructive cum ar fi:

pungi, sacoșe și saci din material plastic;

Sunt destinate pentru ambalarea si transportul unei game foarte largi de produse alimentare, farmaceutice, chimice, textile etc.

 butelii și flacoane din materiale plastice;

Se folosesc pentru produse lichidele alimentare (ap ă, bauturi racoritoare, lapte și produse lactate, vin, ulei, sosuri etc,) produse cosmetic, soluți chimice, detergenți etc

tuburi deformabile din material plastic;

Se utilizează pentru ambalarea produselor păstoase in industria alimentară (muștar, maioneză, piureuri, pastă tomate) a cremelor și unguentelor în industria farmaceutică și cosmetică.

caserole din polistiren;

Sunt utilizate ca ambalaje pentru diverse produse, cum ar fi: carnea și preparatele din carne, produse de patiserie și cofetărie, semipreparate alimentare, pretându-se la încălzirea în cuptorul cu microunde.

cutii și recipiente de capacitate mică din materiale plastice;

Acestea se utilizează la ambalarea produselor semipăstoase: produse lactate (iaurt, creme, brânză proaspătă, înghețată etc.), semipreparate (maioneză), mezeluri si pentru prduse cosmetice, vopseluri.etc.

lăzi din material plastic;

Navetele (lăzile) din plastic au diferite forme  și dimensiuni și sunt utilizabile ca ambalaje pentru sticle de bere de 0,5 si 1 litru, pentru legume fructe, pentru carne și mezeluri, pentru paine si produse de panificatie. Navetele (lăzile) sunt rezistente la șoc și la temperaturi scăzute, adecvate pentru pastrarea produselor refrigerate.

bidoane, canistre și butoaie din materiale plastice;

Acestea se folosesc pentru transportul laptelui și produselor lactate (smântână, branză proaspătă, înghețată frișcă etc.) precum si pentru toate produsele lichide.

http://ambalaje.net/despre-ambalaje.php

Sisteme de colectare selectiva

In acest moment, pe plan modial,se intalnesc numeroase variante de sisteme de colectare,in functie de politicile de mediu ale autoritatilor centrale si locale,conditiile socio-economice etc.

Cea mai importanta impartire a sistemelor de colectare a deseurilor menajere se poate face in:

Sisteme de colectare in amestec a deseurilor menajere;

Sisteme de colectare selectiva a deseurilor menajere

Sisteme hibride

Colectarea in amestec a deseurilor este cel mai simplu mod de colectare, toate deseurile fiind introduse in vederea colectarii si transportarii intr-un singur recipient. Este in acelasi timp si cel mai ieftin sistem de colectare;totusi din punct de vedere ecologic este cel mai defavorabil.

Colectarea selectiva presupune depunerea,de catre generatorul deseurilor,a deseurilor separat pe categorii,in recipiente diferite si transportarea ulterioara,separata,a acestora.

Sistemul de colectare hibrid presupune ca unele dintre fractiile de deseuri reciclabile se colecteaza selectiv,in timp ce alte fractii se colecteaza in amestec si necesita o separare ulterioara in statii de sortare.

In cazul sistemului “din poarta in poarta”, firmele specializate trimit masini de colectare cu autocompactoare pe trasee bine determinate prin localitate,cu opriri din loc in loc, pentru a prelua cat mai multe deseuri menajere de la locatari sau deseuri asimilabile cu cele menajere de la firme

Tabelul 1. Comparatie intre sistemele de colectare

Desi inventat abia in 1885 de Alexander Parkes, plasticul a fost folosit pe scara larga in ultimele decenii. In prezent exista aproximativ 40de tipuri de plastic.

Plasticul este fabricat din petrol, benzina, si carbune. Recilarea lui reduce consumul de apa si reduce generarea de dioxid de carbon de 2,5 ori. Cu fiecare tona de plastic reciclat se economisesc intre 700 si 800 kilograme de petrol brut.

Plasticul. Importanta colectarii deseurilor de plastic

Materialele platice au o pondere foarte mare de folosire pe plan mondial,datorita avantajelor pe care le prezinta: cost redus, greutate specifica redusa, manevrabilitate foarte mare, tehnologie de fabricatie ieftina.

Se colecteaza selectiv:

recipientele din plastic pentru bauturi (PET) si cele ale lactatelor. Recipientele produselor cosmetice si detergentilor,caserole de plastic si polistiren,vesela de plastic;

recipientele din plastic pentru alimente

ambalaje din plastic, tip folie.

Nu se colecteaza selectiv: capacele recipientelor care nu sunt din plastic,jucariile de plastic, sacosele, ghivecele de plastic, produsele mixte,foliile de plastic contaminate de resturi menajere.

Cu toate ca unele mase plastice par a fi identice , in realitate sunt grupe de materiale diferite cu o structura moleculara diferita.

Spectrometria este una dintre tehnicile utilizate pentru a asigura precizia identificarii acestor materiale care, dupa procesare, sunt deseori folosite in manufacturarea echipamentelor electronice si electrice noi.

Activitatea de reciclare a diferitelor tipuri de plastic prezinta o problema in ceea ce priveste incompatibilitatea polimerilor. Introducerea asa-numitilor “compatibilizatori” care creeaza stabilitate polimerica intre legaturile dintre structura diferita a moleculelor, faciliteaza utilizarea de combinatii.

Cele mai des intalnite tipuri de materiale plastice:

PET ( poietilena tereftalat);

HDPE (polietilena de inalta densitate);

PVC (policlorura de vinil);

LDPE (polietilena de joasa densitate);

PP (polipropilena);

PS (polistiren).

Activitatea de reciclare a maselor plastice este importanta din punct de vedere al conservarii resurselor de titei. In tarile Uniunii Europene circa 60% din totalul deseurilor de mase plastice colectate sunt valorificate energetic.

Argumente care pledeaza in favoarea utilizarii acestora ca inlocuitor de combustibil conventional se refera la:

Puterea calorica mare – compatibila cu cea a carbunilor superiori;

Costuri mari de reciclare – atunci cand deseurile de mase plastice nu sunt selectate direct de la sursa si ajung in gunoiul menajer;

Sunt deseuri nebiodegradabile si ca urmare din punct de vedere al mediului acestea trebuie eliminate.

Stiati ca …

Plasticul are nevoie de cateva sute de ani (500-600 ani) pentru a se degrada si este un mare consumator de resurse;

Intreaga productie de plastic consuma 8% din productia mondiala de petrol;

Prin reciclarea unei tone de plastic se economisesc 1,8 tone de petrol si se castiga 6 m3 de spatiu de depozitare la groapa de gunoi;

O singura sticla de plastic reciclata salveaza energia necesara functionarii unui bec electric timp de sase ore.

Etape: colectare, procesare, reciclare

In Romania exista 270 de societati care colecteaza, prelucreaza si unele chiar recicleaza deseurile din mase plastice. Dintre aceste 80% se ocupa doar de colectare si procesare si doar 20% au posibilitatea de a si recicla. In urma procesarii se obtin fulgi de polietilena care intra apoi in etapa de reciclare, ca materie prima pentru realizarea granulelor de plastic din care se fabrica diverse obiecte si ambalaje.

In Romania, cantitatea de deseuri din plastic rezultata intr-un an este de 331.000 de tone. Din aceasta cantitate, conform HG nr.621/2005, pana in 2013 trebuie sa ajunga la o cota de reciclare de 22,5%.

Se apreciaza ca deseurile de tip PET reprezinta circa 3 % din cantitatea totala de deseuri de ambalare si conform datelor Asociatiei Producatorilor de Plastic din Europa, la fiecare ora, se recicleaza 1,3 milioane de butelii PET.

Un PET de doi litri cantareste 50 grame, deci sunt necesare 20 de bucati pentru a face un kilogram, adica circa 20.000 de bucati pentru o tona, pentru care se incaseaza aproximativ 350 lei.

Din 10-15 PET-uri reciclate se poate confecționa un tricou.

Din 50 de PET-uri se poate face un pulover.

Fiecare tonă de plastic reciclat înseamnă o economie de 1,8 tone de petrol.

Prin reciclare, 25 de sticle PET pot fi transformate în vătuiala unei haine pentru iarnă.

Reciclând o sticla de plastic este economisită energie suficientă pentru funcționarea unui bec de 60W timp de 6 ore .