Rece. Războiul civil din Bosnia și [623194]

UNIVERSITATEA BABEȘ BOLYAI
FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE
Departamentul de Studii Internaționale și Istorie Contemporană
Specializarea Studii de Securitate
Conflictele din Europa de SE după Războiul
Rece. Războiul civil din Bosnia și
Herțegovina.
Coordonator științific :
Drd. Raul D ăncuță
Student: [anonimizat], Grupa 1
Email: [anonimizat]
2016

Abstract
„Provocăm război ca să putem trăi în pace” ,ne spunea marele filosof grec Aristotel.
În alte cuvinte putem spune că războiul este o realitate dură, o stare generală pe care a
experimentat -o orice civiliza ție de -alungul secolelor și care se definește reciproc cu pacea. Dar e
posibil ca ambele să fie necesare? Încă din cele mai vechi timpuri au apărut două înterpretări ale
acestor realită ți: una ,căși războiul și pacea sunt proprii lumii noastre și sunt necesare; cealalt ă
consideră că războiul este doar un accident cauzat de către om, pacea fiind sta rea proprie a lumii.
„Războiul este pă rintele tuturor, regele tuturor, datorită lui unii apar zei, al ții oameni, pe
unii îi face sclavi, pe al ții liberi”1,afirma Heraclit în secolul al VI -lea î.Hr. Pornind de la afirma țiile
celor doi filosofi, ne putem da seama ce semnifică cuvântul ,,război”, care sunt consecin țele și cum
influențează acesta popula ția unui stat aflat ă în conflict. Ca și exemplu pot fi luate r ăzboaiele din
fosta Iugoslavie, războaie care au au avut numeroase consecin țe în dom eniul politic, economic,
social și care au fost descrise ca fiind conflicte între cet ățeni din motive religioase, etnice,
economice și politice. La fel putem spune și despre r ăzboiul civ il din Bosnia și Her țegovina, acesta
fiind un conflict armat interna țional care s -a desfă șurat din martie 1992 până în noiembrie 1995.
1http://autori.citatepedia.ro/de.php?p=2&a=Heraclit , accesat 02.01.2016

Introducere
Așa cum bine știm, Bosnia șiHerțegovina a fost una din cele 6 republici ale
Iugoslaviei .Acest teritoriu a avut din totdeauna oistorie atât de zbuciumată ,a
cunoscu t o perioada de domina ție romană, apoi ot omană, apoi austro -ungară etc.,
ajungându -se în secolul alXX-leasă fie dominat de războaie, dar reu șind într -un final
să-și câștige independența.
Pornind de la cele spuse, scopul acestei lucrări este acela de a familiariza
cititorul cu informa țiile despre conflictul din Bosnia și Her țegovina, cauzele
producerii acest uia,etapele, câtși actorii implicați.
Referitor la metodologie, am revizuit literatura de specialitate și sursele
electronice, care vor reprezenta temelia acestei lucrări și care contribuie în dezbaterea
și înțelegerea aprofundată a temei. Am folosi t ca metode expunerea clasică și
argumentarea.
Rezultatele ob ținute în urma cercet ării m -audus la concluzia că nu poate exista
prosperitate și pace social ă fără a se asigura securitatea la toate nivelurile. Este
absolut necesar ca în procesul analitic să privi m securitatea ca pe o structură
multidimensională pentru că putem identifica mult mai u șor obiectul de referinț ă care
este amenin țat, cauzele care au dus la aceast ă situație și m ăsurile care trebuie luate
pentru a securiza problema.
Lista figurilor:
Figura 1.1.: Harta Bosniei șiHerțegovin ei
Figura 1.2.: Actorii imp licați în conflictul din Bosnia
Figura 1.3.: Curba conflictului

1.Cauzele conflictului
Bosnia și Herțegovina este o țar ă din Europa de sud -est care de țineo populație
de circa patru milioane de locuitori, capitala țării fiind Sarajevo. Țara este patria a trei
etnii constituente: bosniacii, sârbii și croații, asta datorit ă faptului că se învecinează
cu Croația la nord șivest cu Serbia la est și Muntenegru la sud-est.
Figura 1.1.
Așa cum am menționat mai sus, fosta Iugoslavie era format ă din mai multe
regiuni, printre care se numără Bosnia șiHerțegovina, Macedonia, Croa ția,
Muntenegru și Serbia , însă aceasta a încetat să mai existe înc ădin anul 1991,
destră marea fiind una sângeroasă. Începutul destrămării a fost marcat de proclamarea
independen ței Sloveniei și Croației la 25 iunie 1991, urmat ă mai apoi de Macedonia
la 15 septembrie 1991. Bosnia șiHerțegovina s -a proclamat și ea ca stat independent
la 3 martie 1992, cunoscând și ea din acel moment durerea r ăzboiului civil. În acest
stat, situa ția a fost chiar mult mai complicat ă datorită faptului că s -au confruntat trei
comunitățietnice: musulmanii, cr oații și sârbii.
Totul a început după moartea lui Tito (1980), când apare criza economică și
lupta între comunită ți pentru a fi la conducerea republicii bosnia ce. Problema
grupurilor etnice a constituit unul dintre cele mai importante instrumente în evolu ția
crizei iu goslave și generarea r ăzboiului, nu numai datorită existen ței lor în sine, ci
mai ales datorită abordărilor diferen țiate a acestora atât din punct de vedere teoretic,
câtși pe plan juridic.
Declan șarea r ăzboiului din Bosnia s -a datorat și istoriei care a fost puternic
marcată de evenimente tragice determinate de interferen țe de interese europene, de
declan șarea Primului R ăzboi Mondial, de distrugerile și masacrele inter -etnice din

timpul celui de -al Doilea Război Mondial. La 31 iulie 1991 Pa rlamentul Bosniei și
Herțegovin eia adoptat un amendament la constitu ția republican ă care sus ținea c ă
Republica Bosnia șiHerțegovina ,,este stat democratic suveran al cetă țenilor cu
drepturi egale, (…) musulmani, sârbi, croa ți și membrii ai altor națion alități care
trăiesc pe teritoriul acesteia”, iar la 14 octombrie 1991 a adoptat o ,,Rezoluție de
suveranitate”, contestată de comunitatea sârbă. La 9 -10 decembrie 1991, la ini țiativa
Partidului Democrat Sârb, a fost organizat un referendum al popula ției I ugoslaviei,
împreună cu Serbia, Muntenegru și Slovenia. Ulterior, la 9 ianuarie 1992 a fost
declarată indep endența Republicii Sârbe Bosnia și Herțegovina. După anun țarea
referendumului privind suveranitatea, sârbii bosnieci au adoptat, la 15 februarie 1992 ,
proiectul Constitu ției Republicii poporului sârb.2
De asemenea, o altă cauză a fost ,,categoria de bosniac”, care a fost negată,
fiind considerată o crea ție artificial ă a lui Tito și introdus ă o altă no țiune: musulman.
Drept urmare în Bosnia șiHerțegovina trăiau trei comunită ți: musulmanii (43%),
sârbii (31,3%) și croații (17,3%) cu drepturi egale creatoare de stat.3
În anul 1991 croa ții din Bosnia proclamaser ă comunitatea croată Her țeg Bosna,
având ca misiune apărarea croa ților din Bosni a.În1992 se proclamă independența
Bosniei șiHerțegovinei , iar două zile mai târziu sârbii proclama uindependența
propriului lor stat, Republica Sârbă a Bosniei și Herțegovin ei, cunoscută sub numele
de Republica Srpska. Drept urmare î n acest an au început opera țiunile militare.
Acestea au fost marcate de inten ția forțelor sârbilor bosniaci de a ocupa un teritoriu
cât mai mare, contiguu cu teritoriile ocupate de către sârbii din Croa ția. Inițial forțele
armate ale sârbilor bosniaci aveau avantaju l preluării armamentului armatei iugoslave
deși se aflau în inferioritate numeric ă față de bosniaci și croați. În anul 1992, forțele
sârbe au desfă șurat în regiunile ocupate acțiuni de expulzare a populației civile
musulmane și croate. Acțiunea de purifica re etnică de și nu a avut loc doar în
teritoriile ocup ate de către sârbi, a fost prac ticată pe un teritoriu extins, pe scară largă
și mediatizat ă intens astfel că a șocat opinia public ă internațional ă, compromi țând
orice revendicări politice ale sârbilor bo sniaci.
Ca urmare a op erațiunilor militare și a exp ulzărilor de popula ție la sfârșitul
anului 1992, ,,Republica Srpska a ocupat aproximativ 70% din suprafa ța Bosniei și
Herțegovin ei, în estul și nordul statului. Teritoriul controlat de forțele
guvern amentale fidele guvernului de la Sarajevo se reducea la enclave asediate și la
un teritoriu controlat împreună cu for țele militare ale croaților bosniaci în centrul
Bosniei. ”4Organizația Națiunilor Unite desf ășoară forțe de menținere a p ăcii
(UNPROFOR), î nsă acestea au un mandat limitat astfel că nu au fost capabile să
împiedice comiterea unor atrocită ți de c ătre combatan ți.
2Camelia ENACHE, Lorand GERGELY, Alexandra PETRESCU, Cătălin ROGOJANU, ”Deschideri postmoderne în științele
politice”, Ed. Lumen, Ia și, p.10-11
3Nicolae NI ȚU, Iulian NIȚU, ”Destrămare a Iugoslaviei ”, Ed. GeoPolitica , București, 2006, p.61
4Camir,”Problemele fostei Iugoslavii -conflictul din Bosnia -1992-1995”,consultat pe:
https://fotopoeziemuzica.wordpress.com/2008/06/10/problemele -fostei-iugoslavii -1-conflictul -din-bosnia/, accesat în
02.01.2016

2.Actorii implica ți în conflict
Pentru analiza acestui conflict trebuie lua ți în calcul mai mulți factori. În
primul rând fostul stat iugoslav era de fapt o societate multiculturală și multietnic ă. În
al doilea rând era un stat totalitar, totu și bazat pe ideologia comunist ă,în care toate
interesele legitime erau interese comune tuturor iugos lavilor. În al treilea rând,
democrația are nevoie de partide care s ă reprezinte grupurile de interese. În al
patrulea rând, conflictul din Bosnia șiHerțegovina a fost un conflict destul de
complexși a implicat o mulțime de actori. A fost un conflict arm at interna țional în
care s-au implicat mai multe trupe, pe scară largă fiind un conflict între Bosnia și
Herțegovina, Serbia și Croația. Așadar, în cadrul actorilor interni s -au putut
identifica:
-elitele care -și doreau putere a (sârbe, musulmane șicroate);
-persoane îndoctrinate, în s pecial membri ai minorită ților;
-mare pa rte din popula ție care nu dorea război, dar care sperau într-oșansă a
tranzițieidemocrației în vech ea Iugoslavie;
-oameni care nu apar țineau nici unui grup etnic, dar care erau ade văratele
victime ale războiului din Bosnia, de exemplu refug iații.
Printre actorii interna ționali implicați se num ără:
-austrieci, germani și politica Uniunii Europene, ce susțineau independența
republicilor din cadrul Iugoslaviei;
-misiunea ONU de men ținere a păcii;
-ONG -uri care încercau să dea un ajut or umanitar și să contribuie reconciliere,
darși mis iunile de men ținerea p ăciiNATO5.
Musulmanii prin vocea lui Izetbegovici vor un stat musulman, sârbii prin vocea
lui Vojislav Seselj se tem că au pierdut statutul de principalul grup etnic în republică,
iar croații se tem de un complot sârbo -musulman, pentru a p relua conducerea
republicii. Izetbegovi ci, pre ședinte al Bosniei și Herțegovin eiîntre anii 1990 -1992 și
Seselj, politician sârb și președinte de pa rtid, vor fi condamna ți și închiși ,al doilea
aflat în prezent în detenție la Haga sub acuzația de a fi comis crime de război între
anii1992 -19956.
5Camelia ENACHE, Lorand GERGELY, Alexandra PETRESCU, Cătălin ROGOJANU, ”Deschideri postmoderne în științele
politice”, Ed.Lumen, Ia și, p.13
6Camir,”Problemele fostei Iugoslavii -conflictul din Bosnia -1992-1995”,consultat pe:
https://fotopoeziemuzica.wordp ress.com/2008/06/10/problemele -fostei-iugoslavii -1-conflictul -din-bosnia/, accesat în
02.01.2016

Figura 1.2.
După că derea comunismului, trei for țe politice î și disput ă puterea: Alija
Izetbegovici și Ejup Ganici , care au format Partidul Acțiunii Democratice (SDA)
reprezentând comunitatea musulmană, sârbii s -au reunit în special în cadrul Partidului
Democratic Sârb (SDS) condus de Radovan Karagici, iar croații în cadrul
Comunității Democratice Croat e (HDZ), partid organizat ca o sec ție bosniacă a HDZ
din Croația.7Cele trei partide naționaliste au câștigat în mod clar majoritatea în
parlamentul de la Sarajevo. Sistemul electoral prevedea instituirea unei Președinții
rotative care a fost condusă de că tre Alija Izetbegovici.
3.Desfă șurarea conflictului pe etape
Războiul din Bosnia șiHerțegovina (1992 -1995) s -a soldat cu 100.000 de morți
și 2,2 milioane de refugiați, adică aproximativ o jumătate din populația locală
dinainte de conflict. Astfel etapele cele mai importante desfă șurate pe parcursul
războiului civil, au fost:
1992
29 februarie/1 martie: musulmanii și croații din Bosnia se pronunță prin
referendum pentru independența Bosniei și Her țegovinei . Sârbii care au
boicotat referendumul proclamaseră în ianuarie 1992 o ,,Republică sârbă a
Bosniei ”.
7Camir,”Problemele fostei Iugoslavii -conflictul din Bosnia -1992-1995”,consultat pe:
https://fotopoeziemuzica.wordpress.com/2008/06/10/problemele -fostei-iugoslavii -1-conflictul -din-bosnia/, accesat în
02.01.2016

5 și 6 aprilie: ultima manifestație de proporții pentru pace la Sarajevo. Forțele
sârbe din Bosnia, echipate de armata iugoslavă (JNA) controlată de Belgr ad,
iau poziții în zonele înalte din Sarajevo și lansează un asediu care avea să
dureze de -a lungul întregului conflict, provocând moartea a peste 10.000 de
persoane.8
6 aprilie: CEE (în prezent Uniunea Europeană) recunoaște Bosnia.
7 aprilie: ONU decide să trimită o forță formată din 14.000 de persoane în
fosta Iugoslavie (FORPRONU).
22 mai: admiterea Bosniei șiHerțegovinei în ONU.
3 iulie: proclamarea unui ,,stat”croat Herceg -Bosna.
1993
Acest conflict politico -militar a devenit, incepând din i anuarie 1993 un conflict
armat cu asasinarea a numero și croați. La începutul lui martie 1993 ,,planul de pace”
Vance-Owen prev edea decuparea etnică a Bosniei șiHerțegovinei cu 60% din
teritoriul sârbilor, 20% croa ților și 20% musulmanilor.9Asftel la:
25martie :musulmanii și croații semnează planul de pace Vance -Owen, dar
acesta este respins de sârbii din Bosnia.
12 aprilie: NATO declanșează operațiunea ,,Deny Flight ”pentru a impune
respectarea zonei de interdicție aeriană decretată de ONU la 9 octombr ie 1992.
7 mai: după Srebrenița la 21 aprilie, ONU creează alte cinci ,,zone de
securitate ”, la Sarajevo, Tuzla, Zepa, Gorazde și Bihac10.
1994
5 februarie: sunt ucise 68 de persoane și răni te alte 200 într -o piață din
Sarajevo.
9 februarie: acord de încetare a focului la Sarajevo, crearea unei zone de
interdicție a armelor grele în jurul orașului de către ONU, cu ultimatum al
NATO împotriva sârbilor.
28 februarie: primul atac aerian al NATO, în cursul căruia patru avioane sârbe
au fost doborâte.
8http://www.mediafax.ro/externe/cronologie -principalele -evenimente -in-cursul-celor-patru-ani-de-razboi-din-
bosnia-9481919, accesat în: 02.01.2016
9Camelia ENACHE, Lorand GERGELY, Alexandra PETRESCU, Cătălin ROGOJANU, ”Deschideri postmoderne în științele
politice”, Ed. Lumen, Ia și, p.19
10http://www.mediafax.ro/externe/cronologie -principalele -evenimente -in-cursul-celor-patru-ani-de-razboi-din-
bosnia-9481919, accesat în: 02.01.2016

1 martie: acord-cadru croați/musulmani sub impulsul Washingtonului, pentru
crearea unei federații croato -musulmane în Bosnia șiHerțegovina, care pune
capăt celor 11 luni de conflict între croați și musulmani.
1995
25 mai: sârbii din Bosnia bombardează Tuzla, provocând moartea a 71 d e
persoane și rănirea altor 150.
26 mai: sârbii din Bosnia iau ostatici sute de membri ai personalului ONU,
dintre care peste 370 de membri ai Căștilor Albastre, ultimii fiind eliberați abia
la 18 iunie.11
Evenimentele continuă și iau o amploare mai mare în luna iulie a anului 1995
când forțele militare ale Republicii Srpska, ,,conduse de generalul Ratko Mladić ,au
ocupat encl avele de la Srebrenița și Jepa. Asasinarea a aproximativ 6.000 de
prizonieri de război la Srebrenița a determin atTribunalul Penal pentru fosta
Iugoslavie să acuze de crime de război toată conducerea civilă și militară din acel
moment a Republicii Srpska ”12.În luna august a anului 1995, Operațiunea „Furtuna”
(Oluja) a armatei croate a dus la desființarea Republicii sârbe Kra jina, iar forțele
militare ale Guvernului majoritar musulman al Bosniei șiHerțegovin eiși ale croaților
bosnieci au declanșat ofensiva contra forțelor armate ale Republicii Srpska d in
Bosnia șiHerțegovina. În patr uzile, Republica sârba Kra jina s -a prăbușit, iar
popu lația civilă sârbă a părăsit în masă teritoriul, refugiindu -se în teritoriile de ținute
de sârbi în Bosnia și în Serbia13. Astfel:
5 august: după ce armata croată a recucerit Krajina, teritoriu croat aflat sub
controlul secesioniștilor sârbi, forțele armate croate și musulmane scot de sub
izolare Bihac, din nord -vestul Bosniei.
13 august: are loc o nouă inițiativă diplomatică a Washingtonului inspirată din
planul de pace al Grupului de contact (Statel e Unite, Marea Britanie, Franța,
Germania, Rusia).
28 august: unbombardament asupra unei piețe din Sarajevo este atribuit
sârbilor din Bosnia, soldat cu 41 de morți și 84 de răniți.
30 august: începutul celor 14 zile de raiduri aeriene ale NATO (operați unea
,,Deliberate force ”) împotriva unor obiective sârbe din Bosnia.
12 octombrie: intrarea în vigoare a unui acord de încetare a focului de 60 de
zile, pe întreg teritoriul Bosniei, obținut de Washington.
11Ibidem
12Marius ANTON, ”NATOși războiul din Bosnia și herțegovina ”, Universitatea Ovi dius, volumul 4, 2007, p.30
13Ante Cuvalo,”Historical Dictionary of Bosnia –Herzegovina”, Second Edition, The Scarecrow Press Inc., Maryland,
2007, p.107-108

Acordul de la Dayton (Acordul Cadru General pentru Pace în Bosnia și
Herțegovina) este tratatul semnat la data de 14 decembrie 1995, care a consemnat
închei erea războiului. Acest acord a fost urmare a esecurilor planurilor de pace UE,
operatiunii croate ,,Furtuna” și a atrocit ăților bosniace, av ândca exemplu principal
masacrul Sbrenica, care a omorat aproape 8000 de b ărbați bosniaci .14
4.Consecin țele conflictului
Așa cum am tot menționat, Bosnia a fost antrenat ă într -un război ce a durat de
la mijlocul lui 1992 până în 1995, în care au murit, potrivi t datelor estimative
consensuale, circa 200.000 de oameni. Din partea sârbilor, miza a fost pusă pe
„epurarea etnică” a musulmanilor și ștergerea urmelor existenței acestora15.Primele
victime ale comunităților au fost intelectualii și liderii culturali. O parte importantă a
procesului o constituia distrugerea metodică a moscheilor, bisericilor și muzeelor. Au
fost practicate violurile în masă, urmărindu -se terorizarea și exterminarea genetică a
populației musulmane. Liderul grupului de voluntari para -milita ri sârbi, întitulat
„Tigrii”, Zelko Raznatovici „Arkan”, a rezumat în câteva citate de -ale sale, devenite
celebre, întreaga filosofie a luptei: „Musulmanii sunt ni ște câini turbați. Trebuie să -i
omori” și ,,Aici nu există linie de front ,este războiul iadu lui”. ,,Arkan” era unul
dintre cei care știa prea bine realități le de pe câmpul de luptă și metodele aplicate .16
Pentru a înțelege gravitatea atrocităților care s -au produs în acei ani, e suficient de
amintit cazul din satul Bikavac, unde la 27 iunie 1992 circa 70 de localnici
musulmani, majoritatea femei și copii, au fost închiși într -o casă și arși devii. Sau
cazul din Srebrenica, din 11 iulie 1995, când sârbii bosniaci au pătruns în orașul cu o
populație majoritar musulmană și potrivit Curții Internațio nale a ONU, au împușcat
acolo, timp de câteva zile, peste 8.000 de bărbați musulmani cu vârsta între 10 și 77
de ani.
Potrivit Raportului Final al Comisiei de Experți ONU, în care au fost evaluate
consecințele războiului din Bosnia, în acea perioadă au f ost readuse în Europa lagărele
de concentrare, majoritatea fiind înființate de forțele sârbe. Cei care supraviețuiau
atacurilor asupra orașelor și satelor erau împărțiți în două grupuri: unul al femeilor,
bărbaților în vâ rstă și copiilor până la 16 ani, iarcelălalt era constituit din bărbați
tineri.17
14http://www.mediafax.ro/externe/cronologie -principalele -evenimente -in-cursul-celor-patru-ani-de-razboi-din-
bosnia-9481919, accesat în: 02.01.2016
15http://vox.publika.md/stiinta/18 -aici-nu-exista-linie-de-front-este-razboiul-iadului-genocidul -din-bosnia-
herzegovina-509578.html , accesat în: 02.01.2016
16Marius PARCIU, ”Arkan:Scurta istorie ”, 2006, consultat pe: http://ro.altermedia.info/international/arkan -scurta-
istorie_4166. html, accesat în: 02.01.2016
17http://vox.publika.md/stiinta/18 -aici-nu-exista-linie-de-front-este-razboiul-iadului-genocidul -din-bosnia-
herzegovina -509578.html , accesat în: 02.01.2016

Figura 1.3.
5.Lecții înv ățate
Războiul propriu zis în Bosnia șiHerțegovina nu a existat. Au existat atacuri de
o parte și de alta a actorilor, atacuri foarte violente, dar r ăzboiul din punct de vedere
al teoriei conflictului nu există.
De-a lungul istoriei s -a încercat formularea unei defini ții clare a cuvântului
,,război”, afirmându -se în dreptul interna țional a acestui concept, mai multe definiții.
Paul Rivier sus ținea c ă,,războiul este lupta între două state, mijloc extrem de
constrângere prin care voin ța ostil ă a adversarului trebuie să fie înfrântă și supus ă”18,
pecând Louis Delbez afirmă că războiul este ,,o confruntare armată între state,
rezultat al voin ței cel puțin a uneia dintre ele și întreprins ă în vederea unui înteres
național”19.
Tratatul de pace de la Dayton, a oferit dou ămodele diferite de drep turi
religioase, culturale și etnice: unul care le -a pus în str ânsălegatur ăcu barierele
teritoriale, iar cel ălalt, care a creat instituti i multi -etnice non -teritoriale. Primul, ar fi
trebuit s ăfie folosit numai ca m ăsurăinterimar ăpentru a ajuta p ățilecombatante s ă
ajung ăla un consens, rezultatul contrar fiind o mare eroare. Lec țiaînvațată, așadar
din experien ța Bosniei, este c ă limitarea drepturilor e tniceși religioase la unit ăți
teritoriale nu rezolv ăproblemele, ci dimpotriv ă, poate încuraja discr iminarea.
18http://www.axxum.go.ro/pgid4_siteRO.html , accesat în :02.01.2016
19Louis DELBEZ, ”Les principes generaux du droit international public ”, Ed.III,Paris, 1964, p.389

Concluzii
Sfârșitul ostilităților în Bosnia șiHerțegovina a însemnat mai mult decât un
armistițiu. Acesta a inaugurat un proces de reformă și reconstrucție în timpul căruia
au fost dezvoltate capacitățile de auto -guvernare, au fost distruse armamentul și
muniția, iar criminalii de război au fost prinși și judecați.
Imaginea Bosniei șiHerțegovin eieste una bună, astăzi. O reîntoarcere la
ostilitățile de la începutul anilor ‘90 ai s ecolului trecut este aproape de neimaginat. În
cursul ultimulu ideceniu, Bosnia șiHerțegovina a realizat progrese remarcabile,
schimbând statutul unei țări aflate în război cu unul de țară care se îndreaptă rapid
spre integrarea în instituțiile euro -atlantice.

Bibliografie:
CĂRȚI:
-Ante C UVALO ,”Historical Dictionary of Bosnia –Herzegovina”, Second Edition, The
Scarecrow Press Inc., Maryland, 2007 ;
-Camelia ENACHE, Lorand GERGELY, Alexandra PETRESCU, Cătălin ROGOJANU,
”Deschideri postmoderne în științele politice” , Ed. Lumen, Ia și;
-Louis DELBEZ, ”Les principes generaux du droit international public ”, Ed. III,Paris, 1964;
-Marius ANTON, ”NATO și războiul din Bosnia și herțegovina ”, Universitatea Ovidius,
volumul 4, 2007 ;
-Nicolae NI ȚU, Iulian NIȚU, ” Destrămarea Iugoslaviei” , Ed. GeoPolitica, Bucure ști, 2006 ;
ARTICOLE:
-Camir, ”Problemele fostei Iugoslavii -conflictul din Bosnia -1992 -1995”, consultat pe:
https://fotopoeziemuzica.wordpress.com/2008/06/10/problemele -fostei -iugoslavii -1-
conflictul -din-bosnia/ ;
-Marius PARCIU, ” Arkan: Scurta istorie ”, 2006 , consultat pe:
http://ro.altermedia.info/international/arkan -scurta -istorie_4166.html ;
-http://autori.citatepedia.ro/de.php?p=2&a=Heraclit ;
-http://harta.infoturism.ro/Europa/Bosnia_Herzegovina/harta ;
-http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_Bosniac ;
-http://www.axxum.go.ro/pgid4_siteRO.html ;
-http://vox.publika.md/stiinta/18 -aici-nu-exista -linie-de-front -este-razboiul -iadului –
genocidul -din-bosnia -herzegovina -509578.html ;
-http://www.mediafax.ro/externe/cronologie -principalele -evenimente -in-cursul -celor -patru –
ani-de-razboi -din-bosnia -9481919 ;
-http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Bosniei_%C8%99i_Her%C8%9Begovinei ;
-http://ro.wikipedia.org/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovina .