REAMENAJAREA PEISAGISTICĂ A CASTELULUI RHÉDEY [311526]

REAMENAJAREA PEISAGISTICĂ A CASTELULUI RHÉDEY

DIN SÂNGEORGIU DE PĂDURE

Adél PÁL, Prof. dr. [anonimizat]. Mănăștur, Nr. 3-5,

400372, Cluj-Napoca, România; [anonimizat]

REZUMAT

Prin studiile și cercetările realizate în cadrul prezentei lucrări s-a încercat să se evidențieze importanța reamenajarea peisagistică a Castelul Rhé[anonimizat]. [anonimizat]édey și intrarea castelului în circuitul turistic. În urma analizelor realizate pe situl studiat, s-a ajuns la concluzia că stilurile trebuie să fie combinate între ele.

Proiectul urmărește amenajarea peisageră a [anonimizat]: [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], piață, [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat].

[anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat]ÉDEY CASTLE

IN SÂNGEORGIU DE PĂDURE

Adél PÁL, Prof. dr. Adelina DUMITRAȘ

University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, 3-5 Manastur St.,

400372, Cluj-Napoca, Romania; [anonimizat]

ABSTRACT

Through the studies and researches implemented in the present paper we tried to highlight the importance of rearranging the landscape of the Rhé[anonimizat]. The aim of the paper is to project how to rearrange the garden of the castle so that it can retain the memory of the Rhédey family and also to conduce to the entrance of the castle in the touristic area. [anonimizat].

[anonimizat]. This has been divided into different zones: [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], square, [anonimizat]’s [anonimizat]. The role of the landscape architect is to combine the elements in an aesthetic and functional environment.

[anonimizat], which is a local and a [anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat]

„Puterea esențială a omului – cauza însăși a [anonimizat]. Percepția (acea stare de conștiență față de toate condițiile și de factorii favorabili) și deducția (stabilirea cu ajutorul rațiunii, a unui mod adecvat de a acționa) constituie însăși esența proiectării.

Forța minții omenești a [anonimizat]pt care a ridicat omul (prin intermediul acestui proces de anticipare) la situația de supremația asupra tuturor celorlalte viețuitoare de pe pământ.

Omul a moștenit, de fapt, pământul. Acest glob imens pe care îl locuiește este al său, al său pentru a-l amenaja mai departe, pentru a-l stăpâni și a-l controla. Sigur că omul, cu mintea lui sclipitoare, ar fi trebuit să-și fi creat până acum un paradis pe acest pământ. […]

A reușit el oare? Îl avem oare? Ce am faci cu moștenirea naturală?

Am construit casele, școlile, fabricile, șiruri după șiruri mohorâte, gândindu-ne prea puțin la copaci, aer curat sau soare.

Privind în jurul nostru cu un ochi limpede și critic, descoperim multe aspecte care ne tulbură și ne șochează. Autostrăzile tixite, suburbiile nesfârșite și orașele noastre încâlcite, mai mult ne supără decât ne inspiră sau ne fac plăcere.

Omul, animalul, homo-sapiens (cel înțelept), este victima propriei sale proiectări.” (SIMONDS, 1967).

Cum a menționat Simonds, omul este victima propriei sale proiectări, iar soluțiile pentru problemele efectuate de el sunt tot în mintea sa și are posibilitate și capacitate de a îmbunătății mediul înconjurător.

Lucrarea de față își propune să prezinte importanța recunoașterea problemelor, punctele negative ceea ce privește menținerea patrimoniului cultural, deoarece trebuie să îl cunoaștem trecutul nostru ca să știm cine suntem și ca să putem construi un viitor mai bogat.

Este important ca să avem peisagiști care îl cunoaște și îl stăpânește cât mai bine domeniile diferite, trebuie să avem cunoștință ca să putem adapta la situațiile date, să cunoaștem consecințele ale diferite aspecte, nu numai ce efect are mediului asupra plante, ci și efectele propunerii, proiectele noastre asupra comunității, asupra mediul.

Oameni ar trebui să fie conștienți că trăim într-o țară frumoasă și avem monumente istorice minunate, iar trebuie să avem grijă de ei, și este responsabilitatea noastră ce lăsăm ca moștenire pentru urmașii noastre și ce viitor construim pentru ei. Să trăim cu posibilitățile și măcar să încercăm să corectăm greșelile strămoșilor noastre. Nu numai pentru monumente istorice trebuie să avem grijă ci și ansamblul lor în care se află, adică parcurile, grădinile și spațiile verzi în general.

Obiectivul lucrării este reamenajarea peisageră a Castelul Rhédey din Sângeorgiu de Pădure astfel încât să se păstrează amintirea familiei Rhédey și să intrară castelul în circuitul turistic, iar trebuie să ținem cont de cerințele comunității și a orașului.

Considerând că are un trecut care nu a fost favorabil nici un punct de vedere, este important găsirea soluțiilor optime pentru reinterpretarea ei la zilele de azi. În primul capitol al lucrării este vorba despre situația castelelor în Transilvania, în capitolul doi și trei este prezentat familia Rhédey, Castelul Rhédey și grădina acestora. În capitolul patru este descris situația actuală a sitului studiat cu analiză foto care se ușurează înțelegerea spațiului. În ultimul capitol se găsească propunerea de amenajare, rezultatul al analizelor efectuate, cu soluțiile pentru problemele descoperite.

Consider că rolul peisagiștilor este formarea comunității prin crearea, amenajarea și întreținerea spațiilor verzi, ceea ce este posibil prin combinarea mai multor elemente, stilurilor asemănătoare sau total diferite într-un mod armonios. Trebuie să învățăm cum putem joace cu cromatica, forme, port, volume, toate elemente ale spațiului ca să inducem diverse sentimentele din utilizatorii a spațiului.

Capitolul 1

STUDIU ȘI ANALIZA PEISEGERĂ A CASTELELOR DIN TRANSILVANIA

GENERALITĂȚI

Înainte de toate este important clarificarea a cuvintelor castele, conace și reședință nobiliară. Cum este descris castelul în Strategia Castel în Transilvania 2016-2025, cartea scrisă de Grupul PONT: „În Evul Mediu, locuință seniorală întărită, cu structură specifică, alcătuită din construcții cu forme și destinații diferite, grupate în jurul unei curți interioare. (…) Ulterior denumire purtată și de locuințele regale sau seniorale din orașelor de provincie, sau de la țară.” În dicționare on-line castelul este explicat ca și: „Clădire mare, medievală, prevăzută cu turnuri și cu creneluri, înconjurată de ziduri și de șanțuri, care servea ca locuință seniorilor feudali; casă mare care imită arhitectura medievală.” Cuvântul provine din limba latină, castellum; termenul în mai multe limbi: Cf. pol. kasztel, it. castello, fr. château, germ. schloss, burg, eng. castle, mag. kastély. Acest fapt este interesant pentru că cuvântul maghiar „kastély” provine din „castellum” dar înseamnă conac până când în mai multe limb cuvintele provenite din „castellum” însemnează castel.

„În concepția noastră de astăzi, afectată de imaginea castelelor ulterioare renașterii, cele baroce, atât din Franța cât și din celelalte țări din Vestul și Centrul Europei (château de Versailles), aceste clădiri impozante au un caracter pronunțat reprezentativ, care primează din punct de vedere arhitectural în fața sistemelor defensive. (…) Termenul de castellum în perioada renașterii transilvane a avut un înțeles puțin diferit față de cel de astăzi, conform realităților de atunci: majoritatea castelelor renascentiste de pe teritoriul Transilvaniei aveau amenajări defensive serioase, care au urmărit și evoluția tehnicii de asalt a vremii.

Modificarea termenului de castel urmarea evoluția clădirilor prin care autoritatea principală își reprezenta puterea. (…) În aceste definiții rămâne constant doar caracterul de reședință reprezentativă în mediul provincial (care să aibă o întindere mare și să aibă cel puțin un etaj), dar se pierd definitiv caracteristicile ca și: compoziția în jurul unei curți, proprietarul senior (presupunem că redactorii Dicționarului de artă se referau la statutul de nobil al proprietarului și nu la vârsta lui) sau sistemele defensive. ”- au constatat membrii a Grupului PONT.

Nu numai termenul de castel s-a modificat de-a lungul anilor ci și funcțiunilor acestora. Urmează câteva funcții asumate de castele din Transilvania: funcțiunea defensivă (castelele au avut rol de apărare până la răspândirea stilului baroc, la începutul secolului al XVIII-lea și-au pierdut rolul defensiv), funcțiunea de locuire (Au fost locuințe temporare pentru familiile nobiliare, mai ales în vara, sau în perioada de primăvara-toamnă. În restul anului au locuit în reședințele urbane. Cu caracter permanent au locuit în castel personalul și paznici sau ofițeri ai domeniului.), funcțiunea economico-administrativă (se afla pe domeniu nobiliar care conținea terenuri agricole, păduri, lacuri, care erau administrate de către administratorul de moșie), funcțiunea culturală (erau mult timp singura legătura cu cultura înaltă în mai multe regiune ale Transilvaniei), caracterul reprezentativ (ansamblul nobiliar reprezintă centrul simbolic al localității și al domeniul nobiliar).

Conacele sunt descrise în dexonline ca și: „I. 1. Casă boierească la țară, pe o moșie. 2. Reședință a unui ispravnic sau a unui subprefect, a unui vizir sau a unui pașă; cartier oficial. II. 1. Loc de popas; popas. 2. Distanță de la un loc de popas la altul. 3. Intervalul de timp egal cu o jumătate de zi. – Din tc. konak.” Până când castelele au fost poziționate strategic conacele erau poziționate în centrul unui teren agricole. Fiind situat central proprietarul putea supraveghea mai ușor activitatea iobagilor. Conacele sunt mai puțin robustă ca un castel. Nu se poate face o delimitare clară între castele și conace, chiar dacă sunt construcții diferite.

Pentru reședință nobiliară Grupul PONT dă următoare explicație: „sunt clădiri de locuit istorice aparținând (majoritar) patrimoniului construit laic” ele se folosește termenul „atât pentru clădirile de locuit ale nobilimii mici și medii din mediu rural, adică conacele, cât și reședințele aristocrației similare din mediu rural: castelele, incluzând anexele gospodărești și dependențele acestora. Într-o interpretare mai largă se includ și reședințele orășenești ale nobilimii și ierarhilor bisericești: palatele, deși există cazuri în care datorită poziției inițiale a unei clădiri îndepărtate față de centrul civic al așezământului urban de care aparține actualmente (de multe ori având și funcțiuni de apărare original) – pot avea denumire de castel.”

După aceste explicații este clar că limitele între castele, conace și reședințele nobiliare sunt foarte subțire. Prin urmare nu este surprinzător că la clădirea și împrejurimea acestora aleasă pentru proiectul de diplomă denumirea este Castelul Rhédey dar din punct de vedere al construcției și a funcțiunea acestora este vorba despre un conac. Cel mai probabil și din cauza descrisă mai sus că cuvântul „kastély” înseamnă conac dar este asemănător ca și formă și pronunțare cu cuvântul castel.

CASTELE DIN TRANSILVANIA ÎN ULTIMELE O SUTĂ DE ANI

Situația castelelor nu este și nu era mai bună nici în alte țări al Europei Centrale și de Est. Au suferit mai multe ori distrugeri în epocile precedente, dar până la Primul Război Mondial proprietarii au avut posibilitate și din punct de vedere financiară pentru refacerea și repararea acestora. După Marea Unire din 1918 lucrurile s-au schimbat. Prin urmare a naționalizării moșieri au putut păstra aproape doar castelele; aceștia pierzând pământurile își pierde și puterea economică și financiare nu au putut finanța întreținerea castelelor. În lipsa bazelor financiare mulți dintre proprietari au fost nevoiți să cedeze castelul pentru o altă folosință. În unele castele s-au amenajat spitale, sanatorii (de exemplu: în castelul Széchen din Săvădisla, jud. Cluj, au amenajat un sanatoriu de TBC).

La începutul anilor 1930, în perioada crizei mondiale ce a urmat Primul Război Mondial, mulți dintre castelele au fost distruse în totalitate (de exemplu: Castelul Jósika, din Vlaha, jud. Cluj; Castelul Csekenovics, din Jimbolia, jud. Timiș; Castelul Lázár, din Mureșeni, jud. Mureș).

După stabilirea noile condiții de viață proprietarii au adaptat la acestea și au încercat să-și continuă vechiul lor mod de viță (în castele încă existau numeroase obiecte de artă, piese de mobilier, picturi, colecții).

Schimbările profunde în viața castelelor a urmat după noua lege agrară din 1945 care s-a stabilit că dimensiunea maximă a moșiilor nu poate să depășească 50 de hectare. Aceste schimbări dramatice se continuă în regimului comunist, în noapte din 2 spre 3 martie 1949 când toate moșiile și castelele, proprietățile imobiliare ale nobilimii au fost naționalizate, cea ce însemna că castelele au rămas fără proprietari și membrii ale familii nobile au fost mutați la Domiciliu Obligatoriu în diferite părți și orașe mai mari ale țării. După aceste evenimente a început distrugerea intenționată a castelelor. Posibilitatea pentru supraviețuirea lor a fost primordială noua funcție care depindea de autoritățile centrale sau locale. Acestea noi funcțiuni de obicei erau: spital, sanatoriu, cabinet medical, cârciumă, sediu al cooperativei agricolă, sediu al primăriei locale sau școală. Erau și cazuri mai puțin norocoși când castelul nu a primit o nouă funcțiune și a fost lăsat la paragină, sau a fost atât de afectat în război că s-a demolat.

După 1989 o parte din castele au fost retrocedate de moștenitorii familiilor nobiliare. Din păcate sunt foarte mulți castele, conace, care nu au fost revindecate din cauza stării degradate sau din cauza că familiile de proprietari s-au stins. Aceștia au rămas în administrație autorității locale, dar din lipsă de fonduri și de idei au ajuns în starea niște ruine.

În ultimele 10-15 de ani s-au modificat lucrurile și a apărut un concept nou în care castelele restaurate, renovate intră în centrul turismului. Efectul acesta se vede pe mai multe castele. De exemplu Castelul Haller, Ogra, jud. Mureș, care este primul castel renovat în pensiune turistică din Transilvania (Fig. 1.1.). Castelul a fost construit în secolul al XVII-lea în stil clasicist baroc, iar între timp au găzduit mai multe instituții de exemplu: grădiniță, școală, internat, moară și brutărie. Iar după renovarea din 2012 funcționează ca și hotel, restaurant și cramă. Înafara de activități oferite pentru turiști castelul este ideal pentru nunți, botezuri, conferințe, baluri și concerte.

Fig. 1.1. Castelul Haller, Ogra, jud. Mureș

(Sursa: https://castelhaller.ro/ro/galerie)

Este dovedit faptul că castelele au avut în trecut o perioadă în care au fost lăsate să-și pierde frumusețea ceea veche, dar au început să-și revine în starea lor inițială, fabuloasă.

CASTELE, CONACE ȘI PALATE ÎN CIRCUITUL INTERNAȚIONAL

Sunt făcute numeroase liste anual despre cele mai frumoase castele, conace, cetăți, palate din lume, care sunt împărțite pe continente, țări sau regiune.

Nu numai la noi sunt limitele neclare între castele, conace, palate și cetăți; în mai multe cazuri se întâmplă că construcția arată una și denumirea sugerează altceva. Aproape pe fiecare liste apar câteva dintre castelele Românești. Acum urmează câteva „castel” de pe listele cu o scurtă descriere a castelelor și în subcapitolul următor câteva dintre castelele Transilvăneană.

Palatul Versailles numit și Castelul Versailles (Fig.1.2.) este una dintre simbolurile Franței. Nu numai construcția și grădina castelului este important ci și evenimentele remarcabile întâmplate acolo. Castelul a fost reședința oficială a familiei regală de la 1682 până la anul 1789 atunci a fost timpul și locul în care populația Parisului și-a manifestat nemulțumirea față de Ludovic al XIV-lea, forțând să se mute cu toate familia regală în Paris, adevărata capitala a Franței. Sala Oglinzilor este cea mai celebre cameră din palat, care a fost construită în 1690, unde s-a semnat Tratatul de la Versailles ce a dus la încheierea oficială a Primului Război Mondial. În 1979 Palatul Versailles împreună cu frumosul grădini pe cele 800 de hectare care înconjoară aceasta a fost incluse pe listele Patrimoniului Mondial UNESCO. Planuri arhitecturale au fost făcute de către André Le Nôtre, acest arhitect peisagist le-a modificat și îmbogățit timp de aproape 40 de ani, până au ajuns la forma din prezent.

Fig.1.2. Palatul Versailles și grădina acestora, vedere aeriană

(Sursa: http://epochtimes-romania.com/foto/galerie-foto-sejur-in-franta–410)

Castelul Windsor din Marea Britanie împreună cu Palatul Buckingham și Palatul Holyrood face parte din reședințele principale a monarhilor britanici din Casa de Windsor. Castelul Windsor (Fig.1.3.) este cel mai veche și cel mai mare castel de locuit. Castelul se află la o distanță de o zi de marș de Turnul din Londra, și era menit să protejeze capitala de influente stilurilor continentale. Construirea castelului a durat 16 ani la începutul secolului al XI-lea. Se întinde pe o suprafață de 5 hectare, din punct de vedere arhitectural are la bază o structură medievală însă unește o serie dintre caracteristici gotice și georgiene regândite într-un stil mai modern. În timpul Al Doilea Război Mondial, tinerelor prințese, Elisabeta și Margaret Rose au locuit în Castelul Windsor, în timp ce părinții lor au sprijinit eforturile de război, în această perioadă toate familie regală au dormit în castel în timp publicul a crezut că aceștia sunt în Palatul Buckingham. Prințul Harry al Marea Britaniei și fosta actriță americană Meghan Markle s-au căsătorit în dată de 19 mai 2018 la Capela St. George, ceea ce se află pe domeniul Castelului Windsor.

Fig.1.3. Castelul Windsor, vedere aeriană din Est

(Sursa: http://www.descoperalocuri.ro/atractii-turistice/castelul-windsor-locul-preferat-al-reginei-elisabeta.html)

Palatul Schönbrunn (Fig.1.4.) din Viena este fosta reședință de vară a Habsburgilor din 1780. Înainte de palat se aflau pe acest teren un conac numit Katterburg, zona a fost împrejmuite și au fost aduse acolo fazani, rațe, cerbi și au fost organizate vânători de agrement. După ce turcii au distrus sediul de vânătoare, împăratul Leopold I și-a dorit construcția unui castel care depășească Palatul Versailles și a angajat arhitectul Johann Bernhard Fischer von Erlach. Din cauza costurile prea înalte până la urma au construit un palat mai modest decât în planurile inițiale. Palatul și grădina sa se află pe 176 de hectare ce cuprinde Glorietă, Oranjerie, labirint, Grădina zoologică, Sera Palmierilor și Sera Deșertului lângă multe monumente, fântâni și statui.

Palácio da Pena sau Palatul Național Pena (Fig.1.5.) din Sintra, Portugalia este considerat ca și cea mai importantă expresie a romantismului din secolul al XIX-lea. Este inclus în lista celor 7 minuni ale Portugaliei și din 1995 se află pe lista Patrimoniul Mondial UNESCO. Înainte de a fi construit pe deal a fost o mică biserică, Nossa Senhora da Pena. Marele cutremur din 1755 aproape a distrus Lisabona a afectat și mănăstirea aducând-o aproape de ruină. După câteva decenii, prințul Fernando al II-lea a cumpărat mănăstirea și terenurile din împrejurime ca să construiască reședințe de vară pentru familiei regale. Palatul a fost construit între 1842 și 1854 după planurile lui Wilhelm Ludwig von Eschwege care unește stiluri neogotice, neo-renascentiste și islamice. Este înconjurat cu o zonă împădurită, se întinde pe o suprafață de 200 de hectare.

Fig.1.4. Palatul Schönbrunn

(Sursa: https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/10/c5-schonbrunn03.jpg)

Fig.1.5. Palatul Național Pena, Sintra, Portugalia

(Sursa: http://www.travelsmartinfo.ro/castelele-portugaliei/)

Castelul Schwerin (Fig.1.6.) se află în orașul Schwerin, în apropiere de Hamburg, Germania. Este situat pe o mică insulă de pe lacul Schwerin. Construcția are o vechime remarcabilă, este amintit de un călător în secolul al X-lea, iar după cercetările există din anul 965, fiind rezidența ducilor Mecklenburg și mai târziu Mecklenbur-Schwerin. Din 1990 servește ca sediul al Parlamentului. Este o combinație eclectică a componentelor clasiciste și contemporane.

Fig.1.6. Castelul Schwerin, Germania

(Sursa:https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/4b/Schwerin_Castle_Aerial_View_Island_Luftbild_Schweriner_Schloss_Insel_See.jpg)

Palatul de Vară (Fig.1.7.) situată la o distanță de 12 km de la Beijing, China, în mijlocul unui parc extins pe o suprafață de 300 de hectare, pe malul lacului Kunming. Înfățișează o arhitectură și o cultură impresionante de a lungul timpului fiind reședința a 24 de împărați din dinastiile Ming și Qing. Din 1998 este înscris în lista Patrimoniul Mondial UNESCO. Palatul a fost construit în 1750 iar grădina a fost folosite chiar din dinastia Jin (1115-1234).

Lângă aceste clădiri impozante și remarcabile găsim și castelele noastre. Aceste construcții sunt simbolurile a culturii și au luat amprenta a vremurilor din care provin.

Castelul Corvinilor, Hunedoara, jud. Hunedoara (Fig.1.8.) este cetatea medievală, unul din cele mai importante monumente de arhitectura gotică din România. A avut dublă funcționalitate: civilă și militară. Castelul a fost construit în secolul al XV-lea de Hunyadi János transformând unei cetății ceea ce a fost datată din secolul al XIV-lea. Prima etapa a transformării este ridicarea a doua curtine în jurul vechii cetăți care erau flancate de turnuri circulare și dreptunghiulare, primele constituind o noutate pentru arhitectura militară a Transilvaniei secolului XV. „Monumentul are un farmec aparte datorat stilurilor de construcție diverse, a prezenței unor inovații în plan militar și civil, precum și vieții tumultoase de curte care l-a animat vreme de peste 400 de ani. Castelul Corvinilor impresionează prin prezența sa, ce domină orașul Hunedoara. Pentru cei atrași de evul mediu, castelul reprezintă un monument singular în România și printre cele mai atractive din spațiul european.”-este scris pe site-ul castelului.

Fig.1.7. Palatul de Vară, Beijing, China

(Sursa: http://epochtimes-romania.com/news/palate-fascinante-din-lume-palatul-de-vara-din-beijing-china–236141)

Fig.1.8. Castelul Corvinilor, Hunedoara, jud. Hunedoara

(Sursa:https://ro.wikipedia.org/wiki/Castelul_Hunedoarei#/media/File:Castelul.jpg)

Castelul Bran, Bran, jud. Brașov, (Fig.1.9.) la data de 19 noiembrie 1977 cancelaria regelui maghiar Ludovic cel Mare emite un act prin care acordă locuitorilor Brașovului privilegiul construirii unui castel. În anul 1388 se încheie construcția castelului, acesta este ridicat pe stânca abruptă și dispune o vedere fabuloasă spre dealurile învecinate. Castelul are mai multe rolul: de vamă- reține 3% din valoarea mărfii care intră și iese din Transilvania, și cel de fortăreață la granița estică a Transilvaniei destinată de a opri extinderea Imperiului Otomani. Rolul castelului va fi din ce în ce mai important în istoria Transilvaniei. În 1920 oferă castelul reginei Maria a României ceea ce „devine reședința favorită a Reginei Maria, ea îl va restaura și amenaja pentru a putea fi folosit ca reședință a familiei regale.”-este scrisă pe site-ul oficial al castelului. Conform testamentului Reginei Maria castelul este lăsat moștenire Principesei Ileana, care continuă planurile de amenajare a castelului. În 1948 guvernul comunist nou instalat o silește pe Principesa Ileana să părăsească țara împreună cu familia ei. Ea și cei șase copii se vor muta în 1950 în Statele Unite. În același timp soțul ei, Arhiducelui Anton de Austria, se reîntoarce în Austria încercând recuperarea proprietățile sale afectate de război. La dată de 1 iunie 2009 castelul reintră pe deplin în posesia moștenitori legali, Arhiducele Dominic, Arhiducesa Maria Magdalena și Arhiducesa Elisabeta.

Fig.1.9. Castelul Bran, Bran, jud. Brașov

(Sursa: http://www.castelulbran.ro/gallery-castle.html)

Castelul Peleș, Sinaia, jud. Prahova (Fig.1.10.) a fost construit între 1873 și 1914 în prezent este în posesia Familiei Regale a României și adăpostește Muzeul Național Peleș. A fost construit după planurile arhitecților Johannes Schultz, Émile André Lecomte du Noüy, Violet Le Duc, Karel Liman. Clădirea cu aspect elvețian, compusă din două etaje propuse de Schultz era decorată la exterior în stil german, Fachwerk. În 1883 are loc inaugurarea oficială. Așezarea sa nu era întâmplătoare, nu departe, la Predeal, era pe vremea aceea granița României cu Austro-Ungaria, iar ulterior, după unirea Transilvaniei cu Vechiul Regat, castelul a ajuns să fie amplasat în inima țării. Este fosta reședință regală între 1883 și 1947, după care a fost naționalizată în 1948. În 2007 a reintrat în proprietatea Regelui Mihai I (1927-1930, 1940-1947), dar continuă să fie administrate de Statutul român.

Fig.1.10. Castelul Peleș, Sinaia, jud. Prahova

(Sursa: http://www.skycam.ro/portfolio/panorame-360-aeriene/)

Este important menționarea castelelor noastre intrate în circuitul internațional pentru că urmând aceste exemple este posibil construirea unui brand al Transilvaniei chiar și a țării bazate pe turismul castelelor și a regiunea acestora și turismul de tip Castle Break.

CASTELE ÎN TRANSILVANIA

Pe lista castelelor din România sunt numerotate peste 160 de castel în cele 10 județe ale Transilvaniei. Există un astfel de listă despre palatele, conace și cetății din România cu 36 de palate, 18 conace respectiv 38 cetății în Transilvania.

„Transilvania este o provincie istorică a României situată în interiorul arcului Carpatic. În sens restrâns, sub numele de Transilvania se înțelege teritoriul care se suprapune pe Depresiunea Transilvaniei, delimitată de Carpații Orientali, Carpații Meridionali și Munții Apuseni. În sens larg (fără o argumentare științifică), termenul „Transilvania” desemnează teritoriul care se întinde până la granița de vest, incluzând Banatul, Crișana și Maramureșul. Etimologic, numai spațiului din interiorul arcului carpatic i se potrivește numele de „Transilvania”, adică „un loc de peste pădure”. Astfel, Transilvania propriu-zisă este compusă din 10 județe: Alba, Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureș, Sălaj și Sibiu. Cele trei provincii istorico-geografice, Transilvania, Banat și Crișana-Maramureș dețin 42,1% din teritoriul României și 33,3%, peste o treime din populație.”-explică în Enciclopedia României.

„Grupul PONT a lansat un proces strategic de anvergură în martie 2015 prin proiectul „Castel în Transilvania – strategii și modele de dezvoltare”. Strategia Castel în Transilvania oferă un cadru pentru colaborări pe termen lung, cu ajutorul căreia în jurul tematicii castelelor se pot construi colaborări între instituții, organizații, antreprenori, proprietari de castele și experți pentru valorificarea sustenabilă a castelelor. Obiectivele strategice ale documentului se concentrează asupra trei dimensiuni centrale: creșterea rolului culturii în dezvoltarea economiei, revitalizarea patrimoniului cultural și creșterea rolului castelelor în dezvoltarea socială. Cele trei obiective strategice se axează pe patru priorități, anume, dezvoltarea castelelor ca: unități economice, unități de atractivitate locală, unități culturale și unități comunitare.”- se scrie pe site-ul Castel în Transilvania. Tot aici se găsește o hartă cu castelele și conacele marcate cu pin-uri (Fig.1.11.).

Fig.1.11. Castel în Transilvania, harta

(Sursa: http://www.castelintransilvania.ro/castele.html)

Pe acest site sunt adunate castelele și conace ale 15 județe (Alba, Arad, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Sălaj, Satu Mare, Sibiu și Timiș) cu informații referitor la arhitectura, originea, proprietarii și starea lor. Aici se găsește informații despre mai mult de 300 castele și conace în aceste județe.

Majoritatea lor sunt declarate monumente istorie de către Ministerul Culturii din România. Monumentele istorice sunt identificate printr-un așa-numit cod LMI, de forma SB-II-a-A-12319. Acesta este unic la nivelul țării și identifică județul, tipul de monument și importanța monumentului. Acest cod se începe cu acronimul județului în care se află (SB-Sibiu), după care urmează un numeral roman ce grupează monumentele în funcție de natura lor (II-Monumente de arhitectură), o minusculă (a-pentru ansamblu), o majusculă care descrie monumentul din punct de vedere valoric (A-monumente de interes național) și la sfârșit un număr de ordine unic la nivelul întregii țări (ex. 12319.), dacă sunt cifrele după punct acestea reprezintă indicele monumentului în cadrul unui ansamblu clasat. Din punct de vedere structural, monumentele sunt grupate pe patru categorii, în funcție de natura lor: I. Monumente de arheologie, II. Monumente de arhitectură, III. Monumente de for public, IV. Monumente memoriale și funerare. Dintre minuscule m-pentru monument, a-pentru ansamblu sau s-pentru sit arheologic. Din punct de vedere valoric, Lista Monumentelor Istorice cuprinde următoare categorii: Categoria A-monumente de interes național și Categoria B-monumente de interes local.

Palatul Brukenthal, Avrig, jud. Sibiu (Fig.1.12.) cu codul LMI: SB-II-a-A-12319 a fost construit între 176-1770 pentru reședință de vară în stil baroc, este înconjurat cu un parc de 20 de hectare, amenajat tot în stil baroc. Ca o sursă de inspirația la planificarea palatului și grădina acestora Brukenthal a folosit ansamblurile de casteluri împărătești din Schönbrunn și Luxemburg. Planul în formă de U este orientat spre parc cum se obișnuia în Transilvania. La sfârșitul secolului al XVIII-lea acest parc a fost denumit „Edenul din Transilvania”, deoarece parcul conținea o oranjerie unde se cultivau migdale, curmale, lămâii, portocalii de Sevilla, caișii, smochine, nucșoară și ananas. O atracția era Regina Nopții, un cactus care înflorește doar o dată pe an, acest moment a fost celebrat printr-un eveniment de societate, acest tradiție vrea să reînnoiască proprietarii. Aceasta este singurul parc conservat din Transilvania care și-a păstrat stilul său original.

Castelul Bánffy de la Bonțida, jud. Cluj (Fig.1.13.) cu codul LMI CJ-II-a-A-07534 construirea a fost început în anul 1650 de Bánffy Dénes. Nucleul complexului de edificii este renascentist, extinderile și modificările ulterioare au fost făcute în secolul al XVIII-lea în stil baroc, iar în secolul al XIX-lea în stil neoclasicist și stil romantic.

Despre parcul castelului primele informații sunt din mijlocul secolului al XVIII-lea, când Bánffy Dénes începe să construiască un parc francez după modelelor de Schönbrunn și Versailles și după planurilor lui Johann Christian Erras cu alee simetrice și terase largi. În secolul al XIX-lea Bánffy József s modificat parcul ținând cont de transformările aduse în clădirii. Conform planurilor lui László János în 1831 formele geometrice au fost înlocuite de un sistem care simboliza romantismul și moda din acel secol. Ca și cum la celelalte castele și castelul Bánffy a avut o perioadă mai îndelungată nefavorabilă în care a ajuns o stare mai degradată, iar în 1999 a început restaurarea ansamblului ceea ce se continuă și în zilele de azi.

Fig.1.12. Palatul Brukenthal, Avrig, jud. Sibiu

(Sursa: https://www.nuntainsibiu.ro/furnizori/restaurante-si-sali-de-nunta/palatul-brukental/)

Fig.1.13. Castelul Bánffy, Bonțida, jud. Cluj

(Sursa: https://www.profit.ro/stiri/life/)

Castelul Teleki din Gornești, jud. Mureș (Fig.1.14.) era construit în stil Grassalkovich ceea ce a fost foarte răspândit în Regatul Ungariei. Are plan în formă de U, cu un pavilion central decroșat, în trei axe. Aripile palatului formează o curte de onoare amplă, orientată spre parc. A fost proiectat după planurile arhitectului Andreas Mayerhoffer, care nu a fost niciodată în Transilvania. Schmidt Pál a fost constructorul castelului până la moartea sa. După acesta lucrările a fost conduse de către mai multor persoane, până finalizarea clădirii acesta a fost sub îndrumarea a trei generații din familia Teleki. Este așezat în cadrul unui impresionant parc dendrologic. Teleki József transformă grădina franceză într-un parc englez, cu alei și arbori de esență rară, profitând de atmosfera istorică dată de vechiul șanț de apărare al castelului medieval. Un plan al parcului din 1831 includea un obelisc și o glorietă despre care nu se știe dacă au mai fost construite.

Fig.1.14. Castelul Teleki, Gornești, jud. Mureș

(Sursa: http://coalitie.castelintransilvania.ro/castle/teleki-kastely-gernyeszeg/)

Conacul Apafi, Mălâncrav, jud. Sibiu, (Fig.1.15.) se datează din secolul al XV-lea, fiind construit de familia Apafi, apoi a trecut în posesia familiei Bethlen. Este situat deasupra satului, lângă biserică și livadă. De-a lungul secolelor a schimbat forma de mai multe ori. În 1920 a fost dat în proprietatea comunității săsești, ei au transformat într-un cămin cultural, iar în 1949 a fost confiscat de comuniști. După perioada comunistă a fost retrocedată ultimului proprietar. Conacul a fost vândut asociației Mihai Eminescu Trust, care a restaurat întregul complex între 2000-2006 după planuri din secolul al XVIII-lea. În 2007 a deschis pentru publicului larg, acum este o casă de oaspeți deosebit.

Fig.1.15. Conacul Apafi, Mălâncrav, jud. Sibiu

(Sursa: https://www.flickr.com/photos/sonykus/3627273106/in/photostream/)

Castele și conace menționate mai sus sunt niște reprezentatori care au pornit deja pe drumul lung care ajunge până la urma la turismul internațional. Există numeroase bijuterii ale patrimoniului cultural despre care și localnici au foarte puține informații și peste 20 de km nici nu se știe despre existența lor. De aceea este foarte importantă conștientizarea prezenței și dorința turismului pentru aceste ansambluri atât la nivelul local cât la nivelul publicului.

GRĂDINILE ALE CASTELELOR

Nu numai castelele sunt importante din punct de vedere patrimoniului cultural, ci și grădinile acestora. Cum se scrie în Charta de la Florența, 1981 Art. 1. „Grădina istorică este o compoziție arhitecturală și horticolă de interes public, atât din punct de vedere istoric, cât și din punct de vedere artistic.” Art. 2. „Grădina istorică este o compoziție arhitecturală ale cărei elemente de bază sunt vegetale și implicit vii, ceea ce înseamnă că sunt perisabile și regenerabile. De aceea înfățișarea sa reflectă balanța continuă dintre anotimpuri, creșterea și decăderea naturii și dorința artistului de a o menține în permanență neschimbată.” În al treilea articol se scrie că grădinile istorice trebuie păstrate în concordanță cu Charta de la Veneția, dar trebuie să aibă la bază reguli specifice care sunt date în Charta de la Florența. În Charta de la Veneția, 1964 este menționat că conceptul de monument istoric nu numai proiectul arhitectural cuprinde ci și cadrul urban sau rural în care se găsesc dovezi referitor la o schimbare importantă sau un eveniment istoric.

Grupul PONT a analizat nu doar situația castelelor ci și situația grădinilor acestora din punct de vedere peisager: „După secolul al XV-lea, fortărețele medievale se transformau în castele renascentiste, implicit și grădinile aferente lor au luat o amploare mai mare, caracterul utilitar treptat se transformă în ornamental. În istoriografia și practica occidentală, tema grădinilor istorice a fost și este în continuare tratată în mod firesc, la fel cum este conservarea, întreținerea, mediatizarea și exploatarea turistică a acestor situri. În schimb, în istoriografia română, referirile la grădinile istorice sunt sumare și, cu câteva excepții, ele apar ca temă cel mult secundară în discuțiile legate de reședințele nobiliare sau în prezentările monografice ale vreunei așezări. De-a lungul evoluției grădinilor din Transilvania, două sunt momentele în care statutul acestora înregistrează o ascensiune, respectiv transformare marcantă, fapt care își lasă amprenta asupra organizării și aspectului lor. Primul din aceste momente este legat de apariția și dezvoltarea programului de castel sau palat nobiliar, privit mai ales ca reședință alternativă aflată în afara orașului, moment ce acoperă stilurile Renaștere și Baroc. Al doilea moment se referă la crearea primelor parcuri pentru locuitorii orașelor, astfel spus, momentul în care amenajarea grădinilor depășește cadrul rezidențiat (privat) intrând în cel urban (public), moment manifestat cu precădere în secolul XIX. În Transilvania, în nici o perioadă istorică nu au apărut parcuri de amploare celor din multe alte țări ale Europei, parcurile reflectând, ca și arhitectura, o anumită treaptă de dezvoltare a societății care pe teritoriul nostru, și-a menținut până târziu caracterul feudal; în domeniu horticulturii, acest caracter se traducea prin grădini preponderent utilitare, cu suprafețe mici, amenajate mai ales în incintele mănăstirilor și în preajma locuințelor urbane ale clasei dominante. În Renaștere și Baroc s-au dezvoltat parcuri geometrice de influență franceză, datorită legăturilor cu Occidentul prin exemplele Ungariei și Austriei, stilul de viață al aristocrației din aceste zone influențând în cea mai mare măsură stilul de viață al nobilimii transilvănene. Mai târziu, datorită acelorași legături, apar parcurile peisagere de influență engleză, cu toate caracteristicile romantismului de secol XVIII.”

După această analiză a parcurilor și grădinilor istorice s-au descris grădinile baroce, peisagere și cele dendrologice.

Pe hărți istorice se vede cum s-a schimbat grădinile castelelor. De exemplu la Prima ridicare topografică a Imperiului Habsburgic / Ridicare topografică Iosefină 1763-1787 se vede structura geometrică a aleilor la parcul castelului Bánffy din Bonțida (Fig.1.16.).

Fig. 1.16. Castelul Bánffy, Bonțida, Structura aleilor

(Sursa: http://mapire.eu/en/map/firstsurvey)

După care pe A doua ridicare topografică / Ridicare topografică Franciscană (1806-1869) se observă că s-au apărut aleile puțin diferite, sinuoase (Fig.1.17.).

Fig. 1.17. Castelul Bánffy, Bonțida, Structura schimbată a aleilor

(Sursa: http://mapire.eu/en/map/secondsurvey)

În A treia ridicare topografică / Ridicare topografică Franciscana-Iosefină (1869-1887) din păcate nu se vede prea clar ce s-a întâmplat cu aleile și cu structura lor, sunt atât structuri geometrice cât și sinuoase (Fig.1.18.).

Fig. 1.18. Castelul Bánffy, Bonțida, A treia ridicare topografică

(Sursa: http://mapire.eu/en/map)

Aceștia informații și hărți sunt relevante și în cazul Castelului Rhédey având în vedere că se observă diferențele în aceste perioade referitor la grădina castelului; ceea ce prezint în capitolul următor.

Capitolul 2

FAMILIA RHÉDEY

În următoare 2 subcapitole este vorba despre acel parte a familiei Rhédey care s-a avut rol în ajungerea lor la Sângeorgiu de Pădure și cum au primit moșii acolo.

2.1. DE UNDE PROVINE FAMILIA RHÉDEY

Familia Rhédey este o străveche familie nobiliară. Numele Rhédey, atât pentru nume de familie cât și pentru nume de localitate, a apărut pentru prima dată în al doilea jumătate al secolului al XIII-lea, în anul 1275 într-o scrisoare din orașul Eger. Imobiliarele familiale au fost situate în județele Heves și Nógrád al Ungariei. Rhédey János din Felső- sau Nagyréde (Réde de sus sau Réde mare), Rhédey Birtalan și Rhédey Miklós din Alsó- sau Kisréde ( Réde de jos sau Réde mic) s-au primit blazonul de la Matei Corvin în 1466 (Fig.2.1).

Fig. 2.1. Blazonul Rhédey, Sângeorgiu de pădure

(Sursa: Hegyi László)

În secolul al XVI-lea I. Rhédey Ferenc s-a apărat cetatea Eger după care s-a primit rangul de nobil polonez. El a fost primul Rhédey din partea poloneză a familiei Rhédey. Fratele lui Ferenc a fost Pál, care a fost strămoșul lui Rhédey János cei care a fost primul din partea familia Transilvăneană.

Rhédey Ferenc al II-lea a avut serviciu în armatele de principi ale Transilvaniei ca și căpitan (în armatele lui Székely Mózes, Bocskai István și Bethlen Gábor), comandantul cetății Oradea. Pentru serviciile lui a primit moșiile, după care s-a căsătorit cu Károlyi Kata. Din acest căsătorie s-a născut Rhédey Ferenc al III-lea. Din anii 1614 s-a îndeplinit funcțiile înalte, a fost ișpan ale județelor Bihor și Maramureș. În acel perioadă a invitat în Transilvania fii lui Pál (care era decedat): János și István, aceștia nu au avut o relație bună cu Habsburgici. Rhédey Ferenc al II-lea a decedat în Războiul de Treizeci de Ani.

Rhédey Ferenc al III-lea (Fig. 2.2.) a avut o relație bună cu Familia Rákóczi. Din cauza fidelitatea sa a luat titlu de ișpan al Comitatului Târnava, ceea ce a primit de la I. Rákóczi György în 1637. Din noiembrie al 1654 a fost principe al Transilvaniei pentru 2 luni. Rákóczi György al II-lea s-a preluat tronul ianuarie din anul 1655. Turcii s-au oferit tronul pentru el dar el a refuzat, după care s-a retras în Hust și a rămas acolo până la moartea sa.

Fig. 2.2. Rhédey Ferenc al III-lea, Principe al Transilvaniei

(Sursa: Hegyi László)

2.2. AJUNGEREA FAMILIEI RHÉDEY LA SÂNGEORGIU DE PĂDURE

Legătura între Sângeorgiu de Pădure și a familiei Rhédey a început cu I. Rhédey János, fiul lui Rhédey Pál, cel care a venit în Transilvania pentru invitația unchiul lui. János s-a căsătorit cu Kornis Margit, nepoata lui Kornis Farkas.

Familia Kornis a fost o familie nobiliară, s-au avut imobiliare în Comitatele Mureș-Turda, Târnava, Turda și Cluj. S-au avut moșii și la Sângeorgiu de Pădure, în Scaunul Mureș (Fig. 2.3.).

Comitatul Mureș-Turda a fost înființat în anul 1876, când structura administrativă a Transilvaniei a fost schimbată. El a inclus vechiul scaun secuiesc Mureș (Marosszék) și o parte din regiuneaTurda (Fig. 2.4).

La Fig.2.3. nu se vede Sângeorgiu de Pădure, numai vecinătățile (Pe hartă: Havattő = mag. Havadtő = ro.Viforoasa; Etöt = Etéd = Atid; Köröspatak = Körispatak = Crișeni; Kibed = Kiéd = Chibed). Pe Fig.2.3. se vede clar și Erdő Szt. György = Erdőszentgyörgy = Sângeorgiu de Pădure.

În arhiva Secuiască se găsească o listă din 1566 despre nobilii cei care au avut serviciu la armata lui Regele János al II-lea, cea ce începe cu Kornis Mihály și cu fratele lui, Farkas.

Kornis Mihály a moștenit după soția sa, Barcsai Borbála moșii la Sângeorgiu de Pădure, Agrișteu și la Filitelnic. În Liber Regius al Regele János al II-lea există un document din 1569 în care s-a donat moșii noi pentru Kornis Mihály la Sângeorgiu de Pădure, Scaunul Mureș și Scaunul Odorhei. În anul 1579 a primit Bordoșiu și Satu Nou de la Báthory Kristóf Vodă. Kornis Mihály a avut mulți copii dar nu s-a lăsat copil moștenitor. A murit în 31. martie 1582. la Sângeorgiu de Pădure.

Kornis Farkas a fost una dintre căpitanii importante al secuii. În 1599 s-a luptat împotriva Mihai Viteazu care a ucis în anul următor. Din căsătoria cu Bethlen Krisztina a rezultat 2 copii: Ferenc și Judit. Kornis Ferenc a moștenit moșii nu numai după tatăl lui ci și după unchiul lui Mihály. El a fost ultimul bărbat din familia Kornis. Soția sa a fost Bornemissza Judit cu care au avut 3 copii: Margit, Samu și Borbála. Samu a fost foarte tânăr când a murit. După 2 ani de la moartea lui Kornis Ferenc, Margit s-a căsătorit, pentru recomandarea lui Bethlen Gábor, cu Rhédey Janos (1627).

Fig. 2.3. Scaunul Mureș

(Sursa: poză modificată de mine, de pe sit-ul https://ro.wikipedia.org/wiki/Scaunele_secuie%C8%99ti)

Fig. 2.4. O parte din Comitatul Mureș-Turda

(Sursa: poză modificată de mine, de pe sit-ul https://ro.wikipedia.org/wiki/Comitatul_Mure%C8%99-Turda)

2.3. DE LA RHÉDEY JÁNOS PÂNĂ LA RHÉDEY CLAUDIA

În data de 16 ianuarie 1629, într-o diplomă scrisă de Bethlen Gábor în Făgăraș este menționat că moșii de la Sângeorgiu de Pădure și Sânpaul se donează pentru urmașii lui Kornis Ferenc: Rhédey János (prin soția sa, Margit) și Kornis Borbála.

Rhédey Janos a avut conflicte cu soacra sa din cauza moștenirii. Bornemissza Judit până la urmă s-a acordat condițiile dată de János referitor de moștenire. Borbála și soțul său, Paczolay Péter, nu au avut copii, și principii au luat moșiile, ceea ce a cumpărat după câteva ani János de la Rákóczi pentru 3000 de forint.

Din mijlocul secolului al XVII-lea Rhédey János este menționat ca și vecin al Bisericii Reformată din Sângeorgiu de Pădure. Familia a locuit la Cluj-Napoca, primele 2 copii, Ferenc și István, s-au născut acolo, iar al treilea, János s-a născut la Sângeorgiu de Pădure.

Din căsătoria lui Rhédey János al II-lea cu Macskási Erzsébet au rezultat patru copii: Sándor și Mihály (au decedat când erau tânăr), László și Ferenc. Ferenc s-a căsătorit cu Dániel Mária cu care au avut mai mulți copii dar numai Zsigmond a supraviețuit copilăria cel care s-a născut în 1722. Zsigmond se căsătorească cu baronese Wesselényi Kata. Rhédey Zsigmond a luat titlul de conte la data de 13 noiembrie 1744 cu mai multe membrii a familiei Rhédey.

Zsigmond s-a căsătorit relativ târziu, a avut deja 29 de ani, iar soția sa a avut 15 de ani. Ei au trăit numai 7 ani împreună pentru că Zsigmond s-a îmbolnăvit și s-a decedat în 1758 la Cluj-Napoca. În 1756 s-a născut singurul copil, Ferenc, care s-a decedat când a avut 15 ani. Moșiile lui Conte Rhédey Zsigmond și a baronesei Wesselényi Kata, în lipsa urmașilor direct, au fost lăsate pentru Rhédey László al III-lea.

Din căsătoria lui Rhédey László (I.) cu Toroczkay Mária s-au născut: László, János, Mihály și Krisztina. Băieții împreună cu vărul său au luat titlu de conte în 1744.

Partea asta a familiei Rhédey se continuă pe linia lui Mihály. Rhédey Mihály (1720-1791) a fost un nobil cunoscut și recunoscut în vremurile alea. Din căsătoria cu baronese Bánffy Teréz se nască mai mulți copii dintre care numai 4 ajunge la vârstă matură: János, Mihály, László, Ferenc. Dintre ei László va fi una dintre cele mai mari nobil din Sângeorgiu de Pădure.

Rhédey László a venit pe lume în 1775 ca și al patrulea copii a lui Conte Rhédey Mihály și baronesei Bánffy Teréz. Moșie de la Sângeorgiu de Pădure a rămas pe el de la unchiul și mătușa lui, Conte Rhédey Zsigmond și baroneasa Wesselényi Kata. Este cunoscut faptul că László a fost foarte generos, ceea ce a învățat de la mama sa. Baroneasa Bánffy Teréz a oferit palatul lor de la Cluj-Napoca pentru Teatru Maghiar și a lăsat să se ține prezentările în salonul mare a palatului. László a afirmat că arta și literatura erau mai frumoase – care, în plus, erau considerat ca și visul omenirii – ca istorie, care a fost prinsă de acțiunile omenirii.

Conte Rhédey László a avut 30 de ani când s-a căsătorit cu baroneasa Inczédy Ágnes (1788-1856), care a avut 17 ani. Ea a fost fiica lui baronul Inczédy Gergely de Nagy-Várad (Oradea). Au locuit mai mult la Cluj-Napoca dar au planificat renovarea, reconstruirea castelului de la Sângeorgiu de Pădure. Renovarea castelului au făcut între ani 1807-1809.

După 1809 au locuit în perioada primăvara-vara-toamna la Sângeorgiu de Pădure, iar iarna s-au mutat în palatul de la Cluj-Napoca. Frumosul Parc în împrejurimea castelului dă dovada despre importanța frumuseții în viziunea Contelului. De la ani 1799 au avut un grădinar din Franța (Boure Ferencz/ Burey Ferencz). Pe moșie au trăit mai mulți angajați în mod permanent.

Cuplul au dat viață pentru trei copii, 2 fete și un băiat. Prima era Wilhelmina, despre ea este știut că a trăit numai opt zile. Aceasta informație se găsească pe o tablă comemorativă în biserica Reformată la Sângeorgiu de Pădure. Claudia a venit în lume ca și al doilea copii în 1812. După 6 ani s-a născut József la dată de 3 noiembrie 1818, el a decedat în 16 august 1822. Copii, Wilhelmina și József au fost înmormântate pe dealul Kalandos în criptă familială.

Conte Rhédey László în ultimii ani de viață a fost bolnavă, lângă care apare și problemele cu relația lui Claudia cu Alexander von Württemberg. Din cauza bolnăvirii a decedat în data da 22 noiembrie 1835 la Cluj-Napoca. În testamentul lui s-a scris să fie înmormântată în criptă cea ce se află sub biserica reformată de la Sângeorgiu de Pădure, și să fie mutate sicriele lui Wilhelmina și József lângă el de pe dealul Kalandos.

Povestea lui familiei Rhédey se continuă cu singura copil rămasă a lui Conte Rhédey László și baroneasa Inczédy Ágnes, cu Rhédey Claudia.

Înainte de următor subcapitol despre ultima membră a familiei Rhédey la Sângeorgiu de Pădure aș dori să vă prezint un citat de la Hegyi László, care a făcut o descriere frumoasă despre familia Rhédey cea ce se completează descrierile informative de mai sus și dă o imagine mai completă a personalității a familiei și despre relația cu localitate:

„ Familia Rhédey încă trăiește în conștiința publică de astăzi și semnele acestui fapt pot fi urmărite mai peste tot în localitate. Este incontestabil faptul că, cea mai impresionantă clădire se leagă de familie și-o poartă numele. Situată vizavi de aceasta, biserica medievală, aproape cu fiecare metru pătrat al său mărturisește angajamentul familiei față de biserică. Ruinele vechiului cavou familial de pe deal parcă veghează de sus orașul și parcă ne inspiră, că familia Rhédey încă trăiește între noi. Aceste valori istorice și dovezi materiale, care au supraviețuit țin să ne facă cunoscută moștenirea artistică și arhitecturală a familiei. În mod similar, acele valori arhitecturale, care astăzi nu mai există pledează despre bogata istorie a familiei: cea mai frumoasă grădină de pe valea Târnavei Mici de odinioară, precum și acea clădire a familiei, care a găzduit în 1849 și pe cel mai mare poet maghiar, Petőfi Sándor. Rhédeyeștii au sprijinit în mod altruist biserica și școala aparținătoare, i-au fost patroni de zeci de ani. S-au angajat să asigure salariile și plățile în natură cuvenite preotului și învățătorului. Datorită bunăvoinței lor biserica a primit mai multe donații. Au asigurat bisericii tot ce avea nevoie, mai mult au salvat-o nu de puține ori de pierire, reclădind-o exclusiv din fondurile proprii ale familiei. Erau oameni culți și aveau o venerație pentru cărți. Dețineau o bibliotecă foarte valoroasă, cărți scrise în mai multe limbi, cu exemplarele foarte rare. Una dintre aceste comori inestimabile este o carte veche, scrisă în limba latină și maghiară veche, datând din secolul al XV-lea, păstrată astăzi in Biblioteca Teleki-Bolyai din Târgu Mureș. Din dragostea și pasiunea lor pentru cărți și pentru cultură în general, au încercat să motiveze comunitatea locală prin donații de cărți în primul rând școlii, dar și celor care prezentau un interes în acest sens. Mulți membrii ai familiei, din pasiunea lor pentru cultură și artă devin susținătorii a tot ce înseamnă frumos și civilizat. Am putea continua lista valorilor materiale și spirituale lăsate nouă moștenire de familia Rhédey, dar cu siguranță putem afirma, că datorită lor comunitatea locală a parcurs o epocă de emancipare socio-culurală, nemaicunoscută până atunci.”

2.4. RHÉDEY CLAUDIA, ULTIMA MEMBRĂ A FAMILIEI RHRÉDEY

Rhédey Claudia sa născut la Sângeorgiu de Pădure în mai multe izvoare se scrie pentru data nașterii 21 septembrie 1812. Dar în registru al bisericii reformată se scria că: „Mlgos (méltóságos) Gróff és Camararius Kis Rhedei Rhédei László Úr második leány magzatját nyervén Úri Kedves párja Mlgos Gróffné Intzédi Ágnes Asszony eöMsága (őméltósága)által kereszteltetett meg 21ima sbr. (szeptember) dél utáni öt órakor vett keresztségében Claudia Susanna nevet. Kereszt attya Gróff Kemény Farkas Úr eöMsága, K.Annya a Tisztelt Gróff Kedves Gróffnéja, és Groff és Fő Ispányné Gróff Kendeffi Susanna teleki Domokos Úr és Msága élete Kedves párja” (aici se descrie pe limba maghiară veche că la data de 21 septembrie au botezat pe nume de Claudia Susana cel de al doilea copil a lui Rhédey László și a lui Inczédy Ágnes, lângă care se scrie și numele nașilor). Este posibil că în vremea aceea au botezat chiar și la ziua nașterii copiilor, pentru că a fost mare procentul mortalității la nou-născuți.

Despre copilăria sa nu se găsească prea multe informații, este știut că s-a desfășurat confirmare când s-a împlinit 14 ani la biserica Reformată la Sângeorgiu de Pădure. Pentru acest eveniment părinți au dat un potir pentru biserică ( Fig. 2.5., Fig. 2.6.).

Fig. 2.5. Potir de la Familia Rhédey Fig. 2.6. Potir de la Familia Rhédey

(Sursa: Hegyi László)

Claudia a primit o educație aleasă, fiind înconjurată de profesori de limbi străine și muzică. După vârsta de 15 ani, a început să frecventeze Curtea Imperială a Vienei. Este descrisă drept o frumusețe (Fig. 2.7.), această frumusețe au observat și prinți. La un bal, ținut la Curtea Imperială a Vienei l-a cunoscut pe ducele Alexander de Württemberg (Fig.2.8.). Cum se povestească: cei doi s-au îndrăgostit la prima vedere și s-au hotărât să se căsătorească.

Fig. 2.7. Rhédey Claudia Fig. 2.8. Alexander de Württemberg

(Sursa: Vasárnapi Újság, 1893)

Alexander de Württemberg a fost fiul lui Ducele Louis de Württemberg, fratele regelui Frederic I de Württemberg. Mama lui a fost Henrietta de Nassau-Weilburg, o strănepoată a regelui George al II-lea al Marii Britanii prin fiica lui cea mare, Anne, Prințesă Regală.

În anul 1830 s-au ținut logodna la Sângeorgiu de Pădure, dar au așteptat 5 ani pentru permisul lui Rhédey László, pe care nu a plăcut că familia lui Alexander au dat greu permisul la căsătoria morganatic. Până la urma au făcut nunta la Viena în dată de 2 mai 1835, cu permisul lui Rhédey László.

Alexander s-a căsătorit morganatic cu Claudia cu care a avut următorii copii: Claudia, Ferenc și Amalia. Claudia a fost numită contesă de Hohenstein iar copiii, urmând regula căsătorie morganatice, au moștenit titlul mamei.

Prima fetița, Claudia s-a născut la 11 februarie 1836 care a devenit contesă de Hohenstein, după titlul mamei. Al doilea era Ferenc (27 august 1837), care mai târziu a primit titlul de Duce de Teck. Al treilea copii era Amalia care a venit la lume în 12 noiembrie 1838, titlul a primit după mama sa. Au trăit în Austria. la Graz, iar au vizitat și la Transilvania de mai multe ori, atât la Palatul Rhédey la Cluj-Napoca, cât și la Castelul la Sângeorgiu de Pădure.

Claudia s-a murit prea devreme (1 octombrie 1841), cauza morții nu se știe nimeni exact. Ori din cauza unui accident ori din cauza naștere prematură. S-a decedat în Pettau, iar după cum a lăsat în testament, a fost înmormântată la Sângeorgiu de Pădure.

Pe sicriciul de marmură a fost scris: „Az asszonynak, ki nekem mindig örömöt, boldogságot adott, szomorúságot, könnyeket csak egyszer, mikor egyedül hagyott.” Cea ce înseamnă că: Femeia, care întotdeauna mi-a dat bucurie, fericire; tristețe, lacrimi o singură dată când ma lăsat singur.

După moartea lui Claudia, mama sa a mutat la Graz ca să conduce casa. Alexander și mama lui Claudia au comunicat pe limba maghiară dar și copii au învățat limba și după moartea Claudiei. Baroneasa Inczédy Ágnes, mama lui Claudia, a murit la Cluj-Napoca în 1856, iar a fost înmormântat la Sângeorgiu de Pădure lângă soțul și copii ei. Cu ea s-a terminat linia Rhédey la Sângeorgiu de Pădure.

Ferenc Württenberg ducele de Teck s-a căsătorit cu Mary Adelaide prințesa de Cambridge. Au avut patru copii, trei băieți și o fată. Din punct de vedere a urmașilor este interesant fetița, Mary Victoria care s-a născut la 26 mai 1867. Mary Victoria s-a căsătorit cu ducele de York, George, nepotul Reginei Victoria a Marii Britanii, la data de 6 iulie 1893. Aceasta căsătoria a rezultat 6 copii: 5 băieți și o fetiță. George al VI-lea s-a căsătorit cu o prințesă grecoaică, Marina cu care au avut o fiică, Elisabeta a II-a, actuala regină a Angliei.

Mary Victoria prințesa de Wales a donat o placă comemorativă pentru biserica reformată în 1905 (Fig. 2.9.), iar despre asta va fi scris în capitolul următor.

Pe placa se citească scrisul următor: „In memory of Claudine Countess Rhédey, Countess Hohenstein, wife of H.R.H. Alexander Duke of Württemberg, died 1841. Erected by her granddaughter Victoria Mary Princess of Wales”, și sub aceasta pe limba maghiară: „Rhédey Claudia Grófnő, Hohenstein Grófnő, Sándor Württembergi herczeg ő királyi fensége hitvesének emlékére. Meghalt 1841. évben. Emeltette unokája Viktoria Mária Walesi herczegnő.”

Fig. 2.9. Placă comemorativă de la Mary Victoria, prințesa de Wales

(Sursa: Hegyi László)

Ca și cum am citat despre partea mai sentimentală a relația familiei cu Sângeorgiu de Pădure aș dori să folosesc un citat tot de la Hegyi László despre Claudia și urmașii săi:

„Fiica contelui László Rhédey și a baronesei Ágnes Intzédy, Claudia, reprezintă pentru comunitatea locală persoana mult îndrăgită și stimată, de care sunt cei mai mândri. Ea a reprezentat întotdeauna și simbolizează și astăzi întruchiparea frumuseții. Prin modestia sa, prin respectul și dragostea față de părinți și de semenii ei, dar și față de satul și locul natal, de care prin devotamentul ei s-a atașat atât de mult, au făcut-o ca Claudia să fie respectată atât de contemporanii ei cât și de noi. Scurtă, dar împlinita ei viață, plină de romantism și sfârșită cu tragedie, a creat o adevărată legendă în sânul comunității și nu numai.

Nepoata ei, principesa Maria Victoria de Teck, devenită regină după soțul ei, regele George al V-lea al Regatului Unit al Marii Britaniei în prima jumătate a secolului trecut, spre cinstirea memoriei bunicii sale a așezat în anul 1905 o placă comemorativă în biserica reformată din Sângeorgiu de Pădure, marcând-o astfel și oficial locul unde este înmormântată bunica sa. Devenită regină după soț, contribuie print-un ajutor bănesc de 200 lire sterline în anul 1935 la renovarea bisericii amintite, dând dovadă încă o dată de respectul ei față de strămoșii ei sângeorzeni. După reinstaurarea democrației prin căderea regimul comunist, respectul comunității față de familia Rhédey, în special față de Claudia, s-a ridicat pe un nivel mai înalt, parcă se renaște acest sentiment de stimă. În primii ani de democrație se inaugurează o sală memorială, dedicată persoanei mult îndrăgite. Un artist celebru, născut în localitate, creează o operă dedicată marii doamne a Sângeorgiului, o statuie, un bust din ipsos, pe baza căruia recent a fost inaugurată prima statuie publică a orașului, amplasată între locul de naștere și locul de veci a Claudiei. Tot din respect față de ea, piața din centrul localității i-o poartă numele. Memoria soțului ei, ducele Alexandru de Württemberg, se păstrează de către o asociație care poartă numele marelui militar. Prințul Charles, moștenitorul tronului britanic, în 2008 a vizitat personal locul de naștere și de veșnică odihnă a stră-străbunicii lui, fapt care a confirmat încă o dată că familia regală a Marii Britanii recunoaște strămoșii originari din Sângeorgiu de Pădure.”

Cum a scris Hegyi László: „Comunitatea din Sângeorgiu de Pădure este mândră de tot cea ce au creat și ne-au lăsat moștenire membrii familiei Rhédey. Prin prezența lor, timp de aproape două secole și jumătate, putem afirma că au contribuit enorm la schimbările atât a feței arhitecturale a localității, cât și a comunității locale. În ciuda faptului că familia a jucat un rol-cheie în viața localității, cred că noi, cei din comunitatea din care făcea parte odinioară și familia Rhédey, nu acordăm suficientă atenție familiei și moștenirii care ne-au lăsat.” –în acest fel văd și eu acest subiect. Prin acest lucrare și cu propunerea aș dori să mențin amintirea Familiei Rhédey în mintea comunității și aș dori să atrag atenția turiștilor asupra acest Castel și asupra regiunea în care se află.

Capitolul 3

CASTELUL RHÉDEY ȘI GRĂDINA ACESTORA

3.1. ORIGINEA ȘI DESCRIEREA CASTELULUI

Anul construirii este necunoscută, după cum scrie în mai multe registre istorice castelul ar fi putut construii pe ruinele unei abație, în secolul al XVI-lea, folosind pietrele abației.

Castelul original probabil a fost construit în jurul anului 1569, iar construirea sa a fost comandat de Kornis Mihály care este proprietarul moșiei prin soția sa, Barcsai Borbála. Dar acestea sunt numai presupuneri, cu toate acestea este dovedit faptul că în anul 1632 a existat deja o clădire, acesta ar putea fi predecesorul castelului; conacul Rhédey. În subsolul clădirii Rhédey János a deținut soacra sa (Bornemissza Judit soția lui Kornis Ferenc) din cauza dezacordului care decurge din moștenire.

Benkő Károly și Orbán Balázs menționează înregistrările în limba latină deasupra intrării în castel:

„Doma aedes quas vides ad amoena cuculi litora cum ipsis patriae initiis positas et jam a mdclxiii vetustate collapsas ad uno majorum renovatas nunc vicissim injuria temporum desolatas regius per abam et saroltam stephani sanguis legitimus harum haeres”

„Comes et reg. camerarius ladislaus rhedei de kis rhede cum conjuge carissima agneta baronissa intzédi de nagy várad annis mdcccvii-mdcccix ad insignem hanc molem cultu sane splendidiorem ut esset hic sibi et suis posterisq eorum fixa pietatis, pacis et concordiae sedes restituerunt”

În prima este menționat anul în care a fost construit vechiul castel: 1663 (MCDLXIII), iar în al doilea, anul reconstruirii acestora: 1807-1809 (MDCCCVII-MDCCCIX).

În locul actualului castel era un castel elegant, cu bastioane înalte, saloane mari și ornamentate. Între documentele ale bisericii reformată se găsește o descriere a castelului vechi prezentând că ar fi avut trei turnuri din care a rămas doar unul. Fostul proprietar al castelului a fost familia Kornis până la 1629, după care a intrat în posesia familiei Rhédey.

Forma actuală a castelului a luat după reconstruirea din 1807-1809, comandată de Cotele Rhédey László și soția sa baroneasa Inczédy Ágnes de Oradea. A fost construit în stil neobaroc. Atât parterul cât și etajul înconjoară un hol situat în partea centrală a edificiului, sălile sunt așezată împrejurimea acestora sub formă de U, între etajele se circulă pe scărilor de lemn ornate în stil baroc așezat în centrul holului.

La etaj plafonul al holului și a salonului este plat și a fost pictate în stil neobaroc, iar restul saloanelor au fost zugrăvite în alb. Plafonul saloanelor de la parter sunt în forme de bolți semicilindrice. Legătura cu mansardă a fost realizată prin plasarea în peretele gros a unor scări de lemn strâmte și melcate.

Cum se găsește la descrierea Castelul Rhédey din Sângeorgiu de Pădure pe site-ul Turism Sângeorgiu de Pădure fațada principală (fațada Estică Fig.3.1.) este foarte frumos decorată, în conformitate cu percepțiile artistice ale barocului transilvănean târziu, cu ferestre ovale foarte frumos ornate în jurul ei; iar fațada Vestică (Fig.3.2.) este mai simplă singurele element de plastica arhitecturală sunt cele șase coloane de tip doric care se susține balconul.

Fig.3.1. Castelul Rhédey, Fațada Estică

(Sursa: Original)

Fig.3.2. Castelul Rhédey, Fațada Vestică

(Sursa: Original)

3.2. SOARTA CASTELULUI DUPĂ FAMILIA RHÉDEY

După moartea lui Rhédey Claudia aproximativ o jumătate de secol castelul și moșia a fost în posesia familiei sale. Până la urmă a fost vândute în 1885 pentru Schuller Rudolf, care a dat 100.000 de forint pentru ei. Acesta a avut un copil care s-a născut în 1916 și îl cheamă la fel ca și tatăl său.

Înafara de castel Familia Rhédey au avut un han lângă biserica reformată, dar acesta a fost demolat în 1971 (Fig.3.3.).

Fig.3.3. Castelul și hanul Rhédey cu biserica reformată în fundal

(Sursa: Hegyi László)

Oameni mai în vârstă au amintit pe Schuller cel bătrân pe care a plăcut să se joace, și după într-o joacă de card castelul a fost ținut în gaj, dar aceste informații au fost păstrate numai în amintirea comunității, nu există nici-o dovadă. Ceea ce este sigur că din cauze necunoscute castelul a intrat în posesia Fraților Schiel din Brașov. Károly și Sámuel Schiel au fost oameni de afaceri și producători cunoscute la sfârșitul secolului al XIX-lea. Este posibil să clădirea a fost lăsată ca o garanție de către Schuller cel bătrân, sau frații au cumpărat castelul de la bancă în 1933.

În 1935, Statutul Român a cumpărat clădirea, cu scopuri administrative, de la Frații Schiel. Singurul dovada pentru aceasta este registrul din 1935 în care conacul a fost listat ca proprietate a Statutului Român, însă nu există nici un contract de vânzare-cumpărare sau documente similare.

A fost naționalizat în 1948. La începutul comunismului castelul a fost sediul administrativ al raionului de Sângeorgiu de Pădure și de la anul 1960 a funcționat ca și școală până la 2009.

După cum a intrat în proprietatea statutului, starea clădirii a fost afectată, dar nu a suferit modificări structurale. Plafonul pictat, în salonul mare la etaj, a fost păstrate într-o stare relativ bună, acest lucru datorează faptul că sala a fost împărțită în două rezultând 2 săli separate. La etaj s-au redus înălțimea interioară prin instalarea unui tavan pentru a eficientiza încălzirea. Plafonul pictat astfel a rămas neatinse.

În 2011, cu sprijinul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, s-au efectuat lucrări de renovare, ușile și ferestrele au fost înlocuite, acoperișul renovat, structura clădirii a fost întărită, iar camerele au fost readuse în starea lor inițială. La parterul renovat funcționează Centrul Național de Informare și Promovare Turistică din Sângeorgiu de Pădure, la etaj va fi amenajat muzeul Rhédey, iar la subsol o cramă pentru vinurile obținute din viile din  interiorul arcului carpatic.

Cum se scrie pe site-ul primăriei: În prezent, în castel vizitatorii sunt așteptați cu următoarele expoziții permanente și temporare: Sala memorială Bezidu Nou; Machete ale clădirilor mai importante din regiune, dedicată și nevăzătorilor; Moștenirea străbunilor; Expoziție de pictură Victor Datu; Expoziție de fotografii făcute din avion ale bisericilor din regiune; Treaptă către neant.

3.3. GRĂDINA CASTELULUI

Cum era vorba și în capitolul precedent sensibilitate artistică a lui Rhédey László se reflectă nu numai în clădire ci și în grădina înconjurătoare. Nu a vrut să lasă nimic la întâmplare de aceea de la 1799 a angajat grădinarul belgian, Boure Ferenc. Orbán Balázs a menționat că nu numai proiectarea, amenajarea și întreținerea grădinii se scrie între faptele grădinarului ci și plantarea unui aliniament stradal din Populus nigra de la Sângeorgiu de Pădure spre Viforoasa, dintre care ultimele exemplare au fost tăiate în jurul anului 1910.

Găsim mai multe informații despre grădină magnifică așezată lângă Târnavei Mică sub forme de desene și schițe, atât localnici cât și trecători prin zonă au povestit despre castelul și parcul frumos, și aceste descrieri au supraviețuit până în prezent.

Mai mulți dintre scriitori menține frumusețea grădinii în stil francez cu aleile armonioase, cu umbrar, mai multe cenotaf și plantele nu numai frumoase ci și utile.

Boure Ferenc s-a născut în Bruxelles după care a trăit în Franța și de acolo s-a mutat la Sângeorgiu de Pădure. Tot la Sângeorgiu de Pădure s-a decedat în 1835, în același ani ca și angajatorul lui, Rhédey László. Nu se știe nimeni exact unde a fost înmormântat dar există o coloană comemorativă lângă biserica reformată, vizavi de castel (Fig.3.4.).

Fig.3.4. Coloana comemorativă a lui Boure Ferenc, Sângeorgiu de Pădure

(Sursa: Hegyi László)

Pe partea mijlocie se scrie anul nașterii: 1774; religia: catolică; după care se scrie că a trăit în căsătorie 34 de ani. A lucrat la Rhédey László 36 de ani ca și „oeconomia inspectora” și a murit în ianuarie 1835 lăsând în tristețe soția sa. După cum se vede din ultima parte, a lucrat nu numai ca și grădinar ci s-a ocupat cu parte financiară a castelului.

A rămas patru poze pe care se vede parțial parcul castelului. Prima este cea mai completă, care reprezintă grădina din partea sud-vestică, dinspre Viforoasa (Fig.3.5.).

Grădina nu a fost proiectat în stil tipic francez ci mai mult folosește niște elemente tipice ale grădinilor franceze. Pe Fig.3.5. se vede că există 2 axe de simetrie: una pe direcția est-vest de la castel, celălalt pe direcția nord-sud. Pe partea vestică a castelului există un teren relativ plată pe care este o amenajare, dar din nefericire acesta nu se vede clar, după care se coboare 2 terase, pe mijlocul acestora se observă scările. Pe celălalt ax partea superioară este terasată, iar în parte sudică există unui gard viu pe baza dreptunghiulară care a fost împărțit în 8, pe diagonală și în cruce pe mijloc. În centrul compoziției se află o fântână arteziană, a cărui jet de apă se duce la înălțime foarte mare, după povestea cel veche până la 4-5 metri. Pe partea laterală acestui ax sunt 2 alei sinuoasă și simetrice. În zona sudică, între pădure se vede o construcție care probabil a fost ceva biserică sau un fel de turn în care au avut posibilitate să se odihnească.

Fig.3.5. Parcul Castelului Rhédey din sud-vest, Sângeorgiu de Pădure

(Sursa: Hegyi László)

Benkő Károly se scrie că când a venit la Sângeorgiu de Pădure în anii 1860, nu prea a rămas din grădina faimoasă, pe o parte au construit clădirile de locuit, o parte a fost folosit cu scopuri agricole, iar fântâna încă a existat și pentru el s-a părut ca și cum ar fi în centrul grădina actuală. În prezent putem face legătura între descrierea lui Benkő și forma actuală a castelului și a zonei înconjurătoare: în partea vestică a parcului sunt construite case de locuit, iar zona sud-estică a fost folosit pentru scopuri agricole.

Fig.3.6. este cea mai cunoscută, este făcute din creațiile lui pictorul Greguss János. Aceasta a fost vândute ca și carte poștală despre Sângeorgiu de pădure, iar cel original a fost făcut pentru ziarul Vasárnapi Újság în 1893.

Pe figură se vede o panoramă despre centrul Sângeorgiului de Pădure cu biserica reformată și cu Castelul Rhédey, văzute de pe vârful dealului Kalandos. Castelul a fost înconjurat cu un gard ceea ce se vede și pe figura precedentă. Vizavi de castel cel mai probabil a fost grajdul, aceasta este numai o presupunere după poveștile în care se zice că Claudia a vizitat zilnic grajdul, vizavi de castel, ca să dea cuburi de pâine zaharată pentru calul său preferat. Pe partea dreapta se vede Cripta cea veche a lui Familia Rhédey pe dealul Kalandos. În timpul în care a fost făcută desenele pentru ziar, castelul nu mai este la proprietatea Rhédey. De aceea nici nu este acel grădina frumoasă din fața castelului. În centrul compoziției se observă fațada vestică a Castelului Rhédey cu balconul pe coloane, pe care se agață plantele, o alee semicirculară și mai multe arbuști și sub arbuști.

În Fig.3.7. se observă partea estică din structura aleilor, din păcate nu se știe din ce perioadă

Fig. 3.6. Castelul Rhédey, Sângeorgiu de Pădure, 1893

(Sursa: Hegyi László)

Fig.3.7. Castelul Rhédey, Fațada estică

(Sursa: http://www.kozpont.ro/epitett-oroksegunk/honunk-egyik-legdiszesebb-kastelya/)

În Fig.3.8. se observă descrierea Ținutului Secuiesc făcute de Orbán Balázs. Aceasta nu numai despre castelul și grădina acestora dă informații, ci arată dintr-o perspectivă nouă tot satul, vedere dinspre est. Se observă Castelul Rhédey, biserica reformată, Conacul Zeyk, podul lemn peste Târnava Mică și casele țărănești cu acoperișuri de stuf. Din parcul se vede numai pădurea lângă râul. În descrierea lui Orbán Balázs este menționat existența unui aliniament din Populus nigra care au avut efecte benefic pentru mediu atât din punct de vedere sănătății cât și din punct de vedere estetic și se recomandă ca să urmărească și celelalte sate și orașe această pildă.

Fig.3.8. Sângeorgiu de Pădure din est.

(Sursa: Hegyi László)

Tot din această perspectivă există o pictură (Fig.3.9.) de la un pictor necunoscut, din secolul al XIX-lea. Ceea ce este important pentru că este singura figură colorată.

Fig.3.9. Sângeorgiu de Pădure, pictură

(Sursa: Hegyi László)

3.4. CLĂDIRILE ÎN POSESIA FAMILIEI RHÉDEY

Următoarele clădiri își leagă cu numele familiei Rhédey din Sângeorgiu de Pădure. Am mai găsit și înafara aceste clădiri, iar ei au legătura cu celălalt parte a familiei Rhédey.

Palatul Rhédey din Cluj-Napoca (Fig.3.10) este un monument istoric și de arhitectură, situat în Piața Unirii. Clădirea a fost denumit după proprietarii, cel care au cumpărat la începutul secolului al XVIII-lea. În jurul anului 1500 pe locul actualei clădiri de aflau patru case de patricieni clujeni. Cum am menționat deja Palatul Rhédey își leagă numele, prin salonul mare, și de istoria teatrului maghiar din Transilvania. Pe o placă comemorativă se găsească că în acest loc s-a permanentizat o primă instituție maghiară de teatru din Cluj-Napoca, la 17 noiembrie 1792.

În secolul al XVIII-lea casa a fost unită cu alte trei case vecine de pe ulița Fânului, strada Napoca de azi; tot atunci proprietarul, Rhédey János se construiască încă un etaj peste cele existent. Pe frontul clădiri se observă blazonul lui Rhédey János cu inițialele RJ și semnul coroanei de nobil cu nouă perle vizibile, însemnând rangului de „conte”. Blazonul celălalt a fost distrusă în 1950, iar cu ocazia renovării și-au refăcut și aceasta.

Fig.3.10. Palatul Rhédey, Cluj-Napoca

(Sursa: https://destepti.ro/palatul-rhedey-din-cluj-napoca-cluj-napoca)

În descrierea lui Orbán Balázs se găsește Fig.3.11. pe care se observă Castelul Rhédey din Șincai, jud. Mureș. Castelul a fost construit între 1777-1779 de Rhédey Mihály în stil baroc. După familia Rhédey castelul a intrat în posesia familie Bethlen. Bethlen István, prim-ministru al Ungariei între 1921-1931, aici s-a petrecut copilăria, chiar dacă s-a născut în Gornești s-a ținut că Șincai este localitatea sa natală. Din nefericire castelul a fost distrus în 1935, după care în locul ei a fost construită casa de cultură.

Fig.3.11. Castelul Rhédey, Șincai, jud. Mureș

(Sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Rh%C3%A9dey_Castle_in_Mezosamsond.jpg)

Pa site-ul Monumente uitate se găsească o galerie de fotografie despre Conacul Rhédey din Dăbâca, jud. Cluj (Fig.3.12.). Conacul a fost construit în secolul al XVIII-lea și a fost denumit după proprietarul lui. Nu prea se găsească informații despre acest conac, iar vorba se spune că: un urmaș de Teleky sau Rhédey, în supărare sa de dragoste a început să joace cărți și a pierdut toată proprietatea în favoarea bancului. De la care a cumpărat conacul împreună cu pământuri și păduri, străbunicul actualului proprietar. Familia Gidófalvi a trăit în conac până în 1945, cultura lor de sparanghel a fost de renume națională. În spatele conacului se află o pivniță cu o lungime de 30-40 de metri în interiorul dealului.

Fig.3.12. Conacul Rhédey, Dăbâca, jud. Cluj

(Sursa: http://monumenteuitate.org/ro/monument/365/Dabaca-Rhedey)

Capitolul 4

STUDIU ȘI ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE

4.1. DATE GENERALE DESPRE SÂNGEORGIU DE PĂDURE

Orașul este situat pe partea sud-estică a județului Mureș, în zona cursului superior al râului Târnava Mică, pe DN 13A Bălăușer-Sovata. Numele localității apar pentru prima dată în Decimele Papale din 1333 sub formă de „Sancte Georgio”.

La altitudinea 330-360 de metri. La o distanță de 34 km de la Târgu Mureș, 20 de km de la Miercurea Nirajului, 27 km de la Sovata, 56 km de la Odorheiu Secuiesc, 32 km de la Cristuru Secuiesc, 42 de km de la Sighișoara și 12 km de la Bălăușer. În Fig.4.1. se observă orașele mai mari în jurul Sângeorgiului de Pădure. Localitățile din vecinătatea orașului sunt următoarele: la vest Viforoasa, la nord-est Trei Sate, la est Bezidu-Nou și la sud-est Loțu și Bezid. Sângeorgiu de Pădure de fapt este situat în bazinul alcătuit de Târnava Mică și Pârâul Cușmed. Partea locuită este așezat în zona inundabilă a râului și pe versantul din partea nordică a acesta. De orașul Sângeorgiu de Pădure aparțin localitățile Bezid, Bezidu-Nou și cătunele Loțu și Borzund.

Fig.4.1. Orașele în jurul Sângeorgiului de Pădure

(Sursa: https://www.google.com/maps/@46.408277,24.9543823,60728m/data=!3m1!1e3)

4.1.1. DEMOGRAFIE

În secolul al XVIII-lea Kempelen Farkas a scris despre Sângeorgiu de Pădure și împrejurimi că locuitorii sunt în parte maghiari, în parte românii. La Sângeorgiu de Pădure erau trei familii de conți și câteva secui liberi. Ceilalți locuitori au lucrat pe pământurile acestora. A mai scris că în sat se pot vedea o biserică reformată bine construită și trei conace. La marginile localității se găsesc podgorii frumoase.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Sângeorgiu de Pădure se ridică la 5.166 de locuitori, comparativ cu recensământul anterior din 2002 a fost o scădere de la 5.492 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt de etnie maghiară (73,71%), principalele minorități sunt cele de etnie română (17,48%) și romi (4,61%), 4,14% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere a religiei, majoritatea locuitorilor sunt reformați (52,46%), dar există și minorități de ortodocși (17,25%), unitarieni (8,98%), romano-catolici (8,32%), martori ai lui Iehova (3,89%), penticostali (2,28%) și baptiști (1,37%) și 4,32% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.

4.1.2. CARACTERISTICI GEOGRAFICE A ZONEI

Relieful teritoriului este tipic zonei colinare, frământat cu mari declivități, eroziuni de profunzime și alunecări de teren. Dealurile din jurul orașului sunt acoperite cu păduri. Se află pe un relief de depresiune și dealuri cu înălțimi de peste 500 de m, relieful prezentând urme a evenimentelor petrecute în erele geologice fiind vizibile prin prăbușirea malurilor, prin depunerile de pietriș, nisip, argilă, gresii pe straturi orizontale sau ușor înclinate de diferite grosimi.

Sângeorgiu de Pădure face parte din regiunea Subcarpații Târnavei Mici, care se întinde din valea Goagiului până în valea Nirajului și cuprinde nu numai teritoriile subordonate bazinului râului Târnava Mică, ci parțial și bazinele hidrografice ale Târnavei Mari și a Nirajului.

Cursul râului este relativ drept cu puține meandre și cu o scurgere destul de rapidă datorită extragerii materialelor de construcții din râu (nisip, pietriș). Din cauza cantitatea mare de argilă care se găsește pe teritoriu, alunecările de teren sunt frecvente (stratul de argilă este acoperit doar de un strat subțire de sol).

Subsolul este bogat în zăcăminte de sare și roci sedimentare, aceasta ar putea fi de folos ca materii prime sau prefabricate. Resursele subsolului sunt: argila ca materie prima în fabricarea cărămizilor și a țiglelor, ape saline, ape minerale sulfuroase neexploatate și ape termale neexploatate. Zona dispune de resurse de gaze naturale.

4.1.3. ASPECTE CLIMATICE

În cadrul climatului temperat continental cu caracter de tranziție specific țării noastre cu o mare varietate de nuanțe, zona orașului se situează în sectorul de climă continental moderată de dealuri și pădure.

În general sunt caracteristice verii călduroase și iernile reci și umede, orașul fiind situată în zona submontană la poalele dealurilor. Temperatura medie anuală este între 8-9 ⁰C, pe teritoriul localităților luna cea mai rece este ianuarie cu –5,1 ⁰C, iar luna cea mai caldă este iulie cu temperatura medie de 18,7 ⁰C.

Clima teritoriului este favorabilă pentru cultivarea cerealelor și pentru pomicultură, iar unii localnici practică cu succes și viticultura.

În Fig.4.2. se observă diagrama temperaturii maxime pentru Sângeorgiu de Pădure afișează câte zile pe lună ating o anumite temperaturi.

Fig.4.2. Temperaturi maxime, Sângeorgiu de Pădure

(Sursa: https://www.meteoblue.com/ro/vreme/prognoza/modelclimate/s%c3%a2ngeorgiu-de-p%c4%83dure_rom%c3%a2nia_667032)

4.1.4. PRECIPITAȚIILE

Precipitațiile atmosferice variază între 600-700 mm/an, fiind mai abundente în perioada de trecere de la primăvară spre vară și mai scăzute în timpul iernii. Frecvența zilelor cu precipitații este de 115-125 zile/an.

Precipitațiile atmosferice sunt răspândite uniform, prezentând o variație de tip continental cu maxim de precipitații la sfârșitul primăverii și începutul verii. Luna cea mai ploioasă fiind iunie cu o valoare de 98 mm, iar minima de precipitații se înregistrează în sezonul rece al anului, în luna februarie cu o cantitate de 30 mm.

În Fig.4.3. se observă diagrama precipitațiilor pentru Sângeorgiu de Pădure, care arată în câte zile pe lună este atinsă o anumită cantitate de precipitații.

Fig.4.3. Cantitatea de precipitații, Sângeorgiu de Pădure

(Sursa: https://www.meteoblue.com/ro/vreme/prognoza/modelclimate/s%c3%a2ngeorgiu-de-p%c4%83dure_rom%c3%a2nia_667032)

4.1.5. VÂNTURILE

Datorită localizării în partea centrală a țării, acest teritoriu din județul Mureș este supus în cea mai mare parte a anului circulației maselor de aer dinspre vest și nord-vest. Apariția generală a vântului este de 31 %. Viteza medie a vântului în această zonă este de 2,4 m/s. Cele mai frecvente vânturi cu viteze ridicate apar în luna februarie și țin cu intermitențe până la sfârșitul verii. Vitezele mai scăzute sunt caracteristice toamnei și începutului verii.

În Fig.4.4. se observă diagrama de viteza vânturilor pentru Sângeorgiu de Pădure, ce indică zilele dintr-o lună în care vântul atinge o anumită viteză.

Fig.4.4. Viteza vânturilor, Sângeorgiu de Pădure

(Sursa: https://www.meteoblue.com/ro/vreme/prognoza/modelclimate/s%c3%a2ngeorgiu-de-p%c4%83dure_rom%c3%a2nia_667032)

Fig.4.5. ilustrează roza vânturilor pentru orașul, ceea ce arată câte ore pe an bate vântul din direcția indicată.

Fig.4.5. Roza vânturilor, Sângeorgiu de Pădure

(Sursa: https://www.meteoblue.com/ro/vreme/prognoza/modelclimate/s%c3%a2ngeorgiu-de-p%c4%83dure_rom%c3%a2nia_667032)

4.1.6. APELE DE SUPRAFAȚĂ

Rețeaua hidrografică a teritoriului este formată din râul Târnava Mică și afluenții acestuia. Târnava Mică izvorăște din Munții Gurghiu, având cota la izvor 1.190 metrii deasupra. Are 25 de afluenți, și străbate 37 de localități, are o lungime de 191 km. Calitatea apei râului este de clasa I, periodic apar depășiri de ioni de clor și sodiu din cauza Salinei Praid.

Pârâul Cușmed reprezintă afluentul cu cel mai mare aport de debit din bazinul hidrografic al râului Târnava Mică.

Între anii 1975-1990 s-a construit un baraj cu sacrificarea satului Bezidu-Nou, în urma căruia s-a creat Barajul Bezid, Lacul de acumulare Bezid (Fig.4.6). Populația a fost evacuată, iar satul a fost acoperit de ape.

Scopul acestui baraj este apărarea împotriva inundațiilor a zonelor din aval și a orașului Târnăveni, pentru alimentarea cu apă industrială și potabilă a orașului Târnăveni, iar în perspectivă și a localităților învecinate lacului. Acumularea a fost realizată la capacitatea totală de 31 milioane m3. Apa lacului Bezid este de o calitate bună din punct de vedere ecologic dar și al folosințelor umane. Luciul apei are cca 150 ha.

În lacul Bezid, Direcția Apelor Mureș în colaborare cu AJVSP Mureș a demarat un program de populare a lacului cu specii piscicole încă din anul 1996. Astfel, în lac se regăsesc următoarele specii piscicole: știuca, șalău, crap, păstrăv curcubeu, caras, plătica, avat, babușca, roșioara, biban, crap fitofag, amur, etc.

Fig.4.6. Barajul Bezid, Lacul de acumulare Bezid, Bezid, pe partea sud-estică a orașului

Sângeorgiu de Pădure

(Sursa: Original)

4.1.7. VEGETAȚIA

Datorită așezării teritoriului în mare parte pe terasele râului Târnava Mică într-o depresiune relativ bine dezvoltată și înconjurată de dealuri ce depășesc pe alocuri 450 m, cea mai mare parte a vegetației forestiere este compusă din foioase și o foarte mică parte din rășinoase. În afară de aceste specii de foioase în proporție mai mică sunt prezente și păduri de amestec de specii de fag, carpen, ulm, paltin, frasin și cireș, care reprezintă 9% din totalul vegetației forestiere de foioase. Pe șesurile depresiunilor se află întinse terenuri agricole și pajiști secundare.

4.1.8. FAUNA ZONEI

Fauna mamiferelor, puternic afectată de factorul antropic, în mare parte este alcătuită din rozătoare, dintre care amintim șoarecele gulerat, veveriță, diverși pârși (pârșul mare, pârșul cu coadă stufoasă, pârșul de alun, pârșul de stejar), în locurile mai umede se întâlnește șoarecele scurmător. Dintre alte mamifere se întâlnesc căprioara, cerbul lopătar, viezurele, jderul, mistrețul, vulpea și iepurele.

În pădurile de fag și molid se întâlnește ursul, lupul, vulpea, rasul, veverița, mistrețul, precum și numeroase păsări; în aria depresionară întâlnim iepurele de câmp, vulpea, lupul, dihorul, etc.

Dintre păsări, cele mai numeroase sunt: porumbeii sălbatici, turtureaua, mierla, sturzul cântător, câneparul, frunzărita cenușie, cucul, iar dintre ciocănitoare se întâlnesc ciocănitoarea sură și ciocănitoarea mare. În scopuri cinegetice a fost aclimatizat fazanul, originar din Caucaz. Fauna reptilelor este săracă, foarte rar se întâlnește vipera, ceva mai comun este șarpele orb. Dintre amfibieni se întâlnește batracianul.

Regiunea Dealurile Târnavelor – Valea Nirajului, este declarată arie specială de protecție ca parte integrantă a rețelei ecologice Natura 2000 în Romania. Aria cuprinde terenuri împădurite cu păduri de foioase fag și stejar, pășuni și fânețe, precum și terenurile agricole. Este un habitat important pentru numeroase specii de păsări de importanță comunitară.

4.2. ÎNCADRAREA CASTELULUI RHÉDEY ÎN SÂNGEORGIU DE PĂDURE

Castelul Rhédey este un monument istoric de interes național, având codul MS-II-m-A-15792 pe lista monumentelor istorice. Situl studiată se află în centrul orașului Sângeorgiu de Pădure. Pe Fig.4.7. se observă că Castelul Rhédey este situat în partea nordică a Sângeorgiului de Pădure, pe hartă intravilanul orașului este înconjurat cu o linie roșie.

Fig.4.7. Încadrarea Castelului Rhédey în orașul Sângeorgiu de Pădure

(Sursa: https://www.google.com/maps/@46.4282949,24.8298146,3682m/data=!3m1!1e3)

Pe Fig.4.8. se observă că situl studiat este încadrat între Drumul Național 13A la nord, Strada Școlii și un teren agricol la est, Râul Târnava Mică la sud și Strada Nouă la vest. Între planșele anexate se găsească Încadrarea în zonă (planșa nr. 1) la o scară de 1:5000.

Fig.4.8. Delimitările Castelului Rhédey, Sângeorgiu de Pădure

(Sursa: https://www.google.com/maps/@46.43042,24.8377257,488m/data=!3m1!1e3)

Pe Fig.4.9. se observă vecinătățile a Castelului Rhédey și obiectivele mai importante din zonă. Castelul Rhédey se învecinează la nord cu Biserica Reformată (Fig.4.10.), Sediul local al partidului UDMR Sângeorgiu de Pădure (Fig.4.11.) și cu o zonă comercială cu magazine mixte, Cofetăria Alexandra, Cremeș de la Sângeorgiu (Fig.4.12.) și Magazinul Profi (Fig.4.13.). Pe partea estică sunt învecinate cu Liceul Tehnologic „Sfântul Gheorghe” (Fig.4.14., Fig.4.15.), case de locuit (Fig.4.16.) și terenuri agricole (Fig.4.17.). Din sud, terenul este delimitat de Râul Târnava Mică (Fig.4.18.), iar din vest de Strada Nouă și casele cu grădinile de pe această stradă.

Obiectivele importantă din zona castelului sunt următoarele: Spitalul Orășenesc Sângeorgiu de Pădure, Farmacia Helleborus, Primăria Sângeorgiu de Pădure, Biserica Ortodoxă „Sfântul Gheorghe”, Secția de Poliție și Casa de cultură. Pe Fig.4.9. se vede că există un pod peste Târnava Mică care se leagă cele 2 părți ale orașului, singura care este potrivit pentru trecerea vehiculelor. Înafara acestui pod este o pasarelă, în direcția căruia este făcut o potecă de pietonii, care este mult mai accentuat spre Strada 1 Mai, iar se vede că este folosit și pe marginea sitului studiat în direcția liceului.

Fig.4.9. Vecinătățile Castelului Rhédey și obiectivele importantă din zonă, Sângeorgiu de Pădure

(Sursa: https://www.google.com/maps/@46.430954,24.8385099,816m/data=!3m1!1e3)

Fig.4.10. Biserica Reformată, vecinătatea nordică a Castelului Rhédey, Sângeorgiu de Pădure

(Sursa: Original)

Fig.4.11. Sediu local al Partidului UDMR Sângeorgiu de Pădure,

Vecinătatea nordică a Castelului Rhédey

(Sursa: Original)

Fig.4.12. Clădire comercială cu cofeterie, Vecinătatea nordică a Castelului Rhédey

(Sursa: Original)

Fig.4.13. Magazinul Profi, Vecinătatea nordică a Castelul Rhédey

(Sursa: Original)

Fig.1.14. Liceul Tehnologic „Sfântul Gheorghe”, vedere de pe Strada Școlii,

Vecinătatea estică a Castelului Rhédey

(Sursa: Original)

Fig.1.15. Liceul Tehnologic „Sfântul Gheorghe”, vedere din grădina castelului,

Vecinătatea estică a Castelului Rhédey

(Sursa: Original)

Fig.1.16. Casă privată, vedere din grădina castelului, Vecinătatea estică a Castelului Rhédey

(Sursa: Original)

Fig.1.17. Teren agricol, Vecinătatea estică a Castelului rhedey Rhédey

(Sursa: Original)

Fig.4.18. Malul râului Târnava Mică, Sângeorgiu de Pădure,

Vecinătatea sudică a Castelului Rhédey

(Sursa: Original)

4.3. SITUAȚIE EXISTENTĂ A CASTELULUI RHÉDEY

În acest subcapitol prezint situația existentă a Castelului Rhédey și a grădinii sale. Suprafața sitului studiat este 26101 m2, aproximativ 2,6 ha. Terenul este împărțit pentru 2 terase printr-o pantă (50%, 26,5⁰), între aceste 2 suprafață este 14 m diferență de nivel. În momentul actual nu există între cele 2 terase o legătură amenajată.

4.3.1. ANALIZA INTRĂRILOR

Grădina castelului este folosit mai mult în timpul evenimentelor de exemplu la Zilele ”Sfântu Gheorghe”-Zilele orașului, Zilele ”Sfântu Martin” etc. Iar castelul și expozițiile acestora poate fi vizitat zilnic, între orele 10-17, în compania unui ghid.

Cei care vizitează catelul, intră în poartă principală la nord (Fig.4.19.) sau la intrerea pe partea nord-estică a terenului (Fig.4.20.). Aceste accese de auto având pe terasă superioară, iar pentru terasă inferioară este un singur acces auto din Strada Nouă, pe partea vestică a sitului (Fig.4.21.).

Sunt foarte mulți care folosească grădina castelului ca și o zonă de tranzit sau o scurtătură între centrul orașului și zona sudică a Târnavei, bineînțeles pentru aceasta numai pietonii au posibilitate prin folosirea pasarelei peste Târnava Mică. Tranzitarea zonei se întâmplă prin folosirea accesului pietonal la est (Fig.4.22.) și accestul pietonal către pasarelă la sud-vest (Fig.4.23.). Pe terasă superioară este un acces pietonal (Fig.4.24.) la colțul nord-est.

Fig.4.19. Poarta principală, Castelul Rhédey, Sângeorgiu de Pădure

(Sursa: Original)

Fig.4.20. Acces auto la nord-est, Castelul Rhédey

(Sursa: Original)

Fig.4.21. Acces auto pe terasă inferioară la vest Fig.4.22. Accest pietonal la est

(Sursa: Original) (Sursa: Original)

Fig.4.23. Acces pietonal la sud-vest Fig.4.24. Acces pietonal la nord-est

(Sursa: Original) (Sursa: Original)

4.3.2. CLĂDIRILE PE SIT

Pe situl studiat, înafara Castelului Rhédey, se află 3 clădiri mari de anexă și încă 3 clădiri anexe cu volumetrie mai mică. Castelul Rhédey (Fig.4.25.) este așezat pe partea nord-vestică a terenului, în apropierea drumului național 13A, având suprafață de 576,23 m2. Pe partea sudică a castelului este poziționat intrarea la subsol (Fig.4.26.)

Fig.4.25. Castelul Rhédey, fațada estică, Sângeorgiu de Pădure

(Sursa: Original)

Fig.4.26. Intrarea spre subsol, partea sudică a castelului

(Sursa: Original)

În colțul nord-estic a sitului se află un magazin mixt (Fig.4.27.), pe o suprafață de 117,56 m2, care alimentează oameni dinafara terenului având deschidere spre drumul național 13A.

Tot pe partea nordică a terenului, iar pe partea sudică a castelului se află 2 clădiri mai mari, construit astfel încât să una este alipită la celălalt. Pe Fig.4.28. se observă clădirea vestică (185,86 mp) se găzduiește o cantină, Cabinetul Ecologic Asociația „Lumina Verde” și Bucătărie și sală de mese pentru practică care a fost făcută în 2011. În continuarea cantinei, spre partea estică a terenului se află un cămin pe 516,27 m2 (Fig.4.29.).

Fig.4.27. Magazin mixt, colțul nord-estic a sitului

(Sursa: Original)

Fig.4.28. Clădire de anexă, Cantină și Bucătărie și sală de mese pentru practică

(Sursa: Original)

Fig.4.29. Clădirea căminului, fațada nordică, în timpul zilele orașului

(Sursă: Original)

Pe Fig.4.30. se observă clădirea căminului și a cantinei dinspre sud și o clădire de anexă mică în care au fost adăpostite animalele domestice de dimensiune mică în timpul comunismului.

Fig.4.30. Clădire anexă și fațada sudică a căminului și a cantinei

(Sursa: Original)

Pe fig.4.31. și Fig.4.32. se vede cele 2 rezervoare și pompe de apă existente pe teren, din care a fost alimentată fântâna arteziană veche, înconjurat de grădină momentan.

Fig.4.31. Rezervor și pompă de apă, pe partea estică a terenului

(Sursa: Original)

Fig.4.32. Rezervor și pompă de apă, pe partea sudică a terenului

(Sursa: Original)

4.3.3. ANALIZA VEGETAȚIEI EXISTENTE

Pentru zilele de azi nu a rămas nimic din grădina frumoasă și cunoscută. Sa redus și suprafața sa. Acum castelul este în proprietatea primăriei locală cu terenurile cumpărată de ei din fosta grădina cu scopul de reamenajare. Din nefericire numai o treime au ajuns în posesia primăriei, pe restul grădinei veche sunt construite casele. Având în vedere că în timpul comunismului grădina a fost împărțită și vândută, nu este surprinzător că vegetația a fost distrusă, pe terasă inferioară este reprezentat numai prin arbori care au marcat delimitarea terenurilor (Juglans regia și Robinia pseudoacacia) și arbuștilor crescuți spontan (Sambucus nigra, Syringa vulgaris etc.). Pe Fig.4.33., Fig.4.34. și Fig.4.35. se observă arbori din zonele de delimitare a terenurilor. Cum se vede pe planul de Situație existentă (Planșa nr. 2), terasa sudică este fragmentat de arbori pe patru zone.

Fig.4.33. Juglans regia, aliniament pentru împărțirea terenurilor

(Sursa: Original)

Fig.4.34. Limita terenului, gard de sârmă dublat de vegetație

(Sursa: Original)

Fig.4.35. Arbori care marcehază limitele terenului (în primul plan și în fundal cele 2 limite)

(Sursa: Original)

Pe pantă care se separă terenul pe 2 terase sunt și în apropierea clădirea căminului arbori de Robinia pseudoacacia și arbuști crescuți spontan. Pe Fig.4.36. se observă cât de apropiat sunt arborele la clădire, iar pe Fig.4.37. și Fig.4. 38. panta în toamnă și în timpul verii.

Fig.4.36. Arbori în apropierea căminului

(Sursa: Original)

Fig.4.37. Panta în toamnă, vedere de sud

(Sursa: Original)

Fig.4.38. Panta în timpul verii, vedere de sud

(Sursa: Original)

Pe terasă superioară, în fața castelului, au amenajat o suprafață verde numită de localnici Parcul Rhédey, ceea ce este separat de restul grădini printr-un gard de sârmă (1,2 m este înălțimea gardului, Fig.4.39.). Acest parc este singura suprafața amenajată din punct de vedere peisager pe situl studiat, unde se găsește speciile următoare: Aesculus hippocastanum, Picea sp., Robinia pseudoacacia, Thuia orientalis, Thuja occidentalis, Tlila cordata, Cotoneaster horizontalis și Buxus sempervirens. Aici este cât de cât regulat și întreținerea, iar înafara gardului de sârmă vegetația nu este îngrijită.

Fig.4.39. Suprafața amenajată, Parcul Rhédey

(Sursa: Original)

Tot pe terasă nordică, înafara Parcului Rhédey, este un exemplar de Aesculus hippocastanum, în fața căminului, care prin port decorează atât în timpul iernii (Fig.4.40.), cât și primăvara, vara (Fig.4.41.), dar are nevoie pentru un îngrijire mai atentă și regulată.

Fig.4.40. Aesculus hippocastanum, la sfârșitul toamnei, începutul iernii

(Sursa: Original)

Fig.4.41. Aesculus hippocastanum, la sfârșitul primăverii, începutul verii

(Sursa: Original)

La partea estică a terasei nordică există un alt exemplar de castan sălbatic (Fig.4.42.), la fel de frumos ca și exemplarul precedent.

Fig.4.42. Aesculus hippocastanum, la partea estică a terasei de nord

(Sursa: Original)

În spatele castelului, pe limita vestică a terasei nordică este un gard de sârmă cu Parthenocissus quinquefolia, care asigură și o delimitare vizuală. Pe Fig.4.43. și Fig.4.44. se observă viță canadiană în toamnă și vară.

Fig.4.43. Parthenocissus quinquefolia, în toamnă

(Sursa: Original)

Fig.4.44. Parthenocissus quinquefolia, în timpul verii

(Sursa: Original)

Pe Fig.4.45. se observă malult râului Târnava Mică, ceea ce nu este nici îngrijită, nici amenajată. Iar nu deparete de el, este un exemplar de salcâm uscat (Fig.4.46.).

Fig.4.45. Malul râului Târnava Mică, neîngrijit

(Sursa: Original)

Fig.4.46. Robinia pseudoacacia, uscată

(Sursa: Original)

La nord, lângă Castelul Rhédey, sunt 2 salcâm parțial uscat și neîngrijit (Fig.4.47.), acestea sunt foarte inestetice, sunt așezați lângă drumul național 13A.

Fig.4.47. Arbori inestetice, neîngrijite

(Sursa: Original)

4.3.4. ANALIZA FOTO A SITULUI ȘI SITUAȚIEI EXISTENTĂ

Pe următoarele imagini se vede situația actuală a Castelului Rhédey și a parcul acestora, sub el ca și titlul figurei este descris poza, prezentând toate punctele estetice și inestetice, funcționale și nefuncționale a sitului studiat.

Fig.4.48. Intrarea principală cu un trotoar și drumul din pământ bătătorit

(Sursa: Original)

Fig.4.49. Vedere spre Liceu din fața castelului, cu un trotoar din dale prefabricate deteriorate

(Sursa: Original)

Fig.4.50. Fațada nordică a căminului, trotoar spre clădire și cămine de apă

(Sursa: Original)

Fig.4.51. Tablă de informare pe cădirea Castelului, fațada estică

(Sursa: Original)

Fig.4.52. Tablă de informare pe clădirea Castelului, fațada nordică

(Sursa: Original)

Fig.4.53. Colțul sud-vestic a zonei amenajată, îngrădită cu sârmă, zonele în curtea castelului sunt nivelate cu pietriș

(Sursa: Original)

Fig.4.54. Lipsa parcărilor amenajete efectuază că în timpul evenimentelor, oamenii întră în curtea Castelului Rhédey, partea sudică a zonei îngrădit funcționează ca și o parcare

(Sursa: Original)

Fig.4.55. Cele trei tipuri de coș de gunoi care se găsească în terenul amenajat (2667 m2)

(Sursa: Original)

Fig.4.56. Bancă reparat după deterioare, funcțională, culori diferite la șipci –nu este estetic

(Sursa: Original)

Fig.4.57. Stâlp de iluminat, cu un stâlp probabil pentru un coș de gunoi

(Sursa: Original)

Fig.4.58. Un stâlp de informare referitor la distanțiele spre anumite localități

(Sursa: Original)

Fig.4.59. Slava eriolor români făuritori de limbă neam și tară

(Sursa: Original)

Fig.4.60. Memorial pentru Orașul Sângeorgiu de Pădure, 1333-2003

(Sursa: Original)

Fig.4.61. Table informative referitor la Castelul Rhédey și Sângeorgiu de Pădure

(Sursa: Original)

Fig.4.62. Bustul contesei Claudia Rhédey, la partea nordică a castelului

(Sursa: Original)

Fig.4.62. Elemente ornamentale deteriorate, lângă clădirea cantinei

(Sursa: Original)

Fig.4.63. Vedere din exteriorul sitului, dinspre trotoarul pe partea Bisericii Reformată

(Sursa: Original)

Fig.4.64. Vedere din partea nordică a castelului, Biserica Reformată

(Sursa: Original)

Fig.4.65. Fațada vestică a Castelului Rhédey și gardul de vest cu Parthenocissus quinquefolia

(Sursa: Original)

Fig.4.66. Panta separatoare, terenul de fotbal și aliniamentul de Juglans regia ca și marginea terenurilor vechi

(Sursa: Original)

Fig.6.67. Terenul de fotbal, drumul marcat pentru concurs de quad la zilele orașului

(Sursa: Original)

4.4. VALOAREA UNUI ARBORE

La exemplarul de Aesculus hippocastanum din fața clădirea căminului am calculat valoarea după Metoda BEVA (Barème d’Evaluation de la Valeur d’un Arbre – Barem de Evaluare a Valorii unui Arbore). În această sunt patru indice pe care trebuie să ținem cont:

Prima este indicele cu privire la specia sau varietatea din care face parte. În cazul acestui castan, prețul de vânzare pentru un exemplar cu o circumferință de 10-12 cm este 145,00 Euro, iar o zecime din preț este egală cu 14,50- acesta fiind prima indice luate în calcul.

Al doilea indiciu este referitor la valoarea estetică și starea de sănătate, care în acest caz este 10 pentru un arbor sănătos, viguros, solitar și remarcabil.

La indicele care vizează poziționarea în teritoriu am ales valoarea 8 (arbore amplasat la periferia orașului) având în vedere că Sângeorgiu de Pădure este un oraș mic, nu atât de dezvoltat.

A patra indiciu cu privire la dimensiunea arborelui este un coeficient stabilit pe baza circumferinței trunchiului, măsurat la 1 metru de la sol (340 cm). Acest coeficient la 340 de centimetrii este 27.

Valoarea arborelui primim din înmulțirea coeficienților: 14,50x10x8x27=31320,00 euro. Prin urmare putem considera că exemplarul de Aesculus hippocastanum este foarte valoros.

4.5. ANALIZA S.W.O.T.

Capitolul 5

PROPUNERE DE AMENAJARE

5.1. MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI ȘI SCOPUL PROPUNERII DE AMENAJARE

Castelul Rhédey este un monument istoric situat în orașul Sângeorgiu de Pădure, fiind în centrul orașului este înconjurat cu instituțiile importante de exemplu: Spitalul orășenesc, Liceul Tehnologic „Sfântul Gheorghe”, Primăria etc. și este ușor de observat de pe drumul național 13A. Orașul este relativ mic, 5166 locuitori, și are un singur „parc” (cu o suprafață de 2667 m2) care este o parte din situl studiat. Iar castelul nu are o grădină amenajată, nici nu a avut o suprafață mai mare până când primăria nu a cumpărat terenurile din vecinătate (din fosta grădină). Iar acum are o suprafață de 2,6 ha, care pentru cerințele comunității și nevoia orașului va fi amenajat.

Consider că nu numai orașele mari au nevoie pentru suprafețe verzi amenajate ci și cele orașele mici, chiar și satele au nevoie astfel de spații, pentru că aceste ajută la formarea comunității, mai ales în orașe mai mici și în mediu rural. Am observat acest lucru și în satul meu, unde au amenajat un parc memorial în jurul bisericii Reformată, locuitorii satului au ajutat la amenajare, fiecare cu ce a putut, chiar și în întreținerea parcului au rol comunitatea. Se organizează regulat lucrări publice, în care se efectuează lucrările de întreținere mai mici, bineînțeles sunt și specialiști în echipa comunități, și pentru lucrări de întreținere mai complicate se bazează pe firma de specialitate în domeniu. Aceste au un efect benefic asupra comunității și asupra mediului. Ca și cum aici, în orașele mari oamenii meargă la workshop-urile, organizate de exemplu la Parcul Feroviarilor sau Parcul Est din Cluj-Napoca, ca să facă ceva constructiv pentru îmbunătățirea mediului, oamenii își unesc forțele pentru crearea ceva mai bun, astfel se întâmplă și în localități mai mici.

La alegerea temei am simțit că este important să aleg ceva ce are legătura cu mine, să am ceva în plus, acest plus se găsește în așezare Castelului și importanța sa în cultura patrimonială, Sângeorgiu de Pădure este în apropierea (aproximativ 50 de km) satului meu (Feliceni). Foarte multe ori am trecut în fața Castelul Rhédey când am traversat orașul venind spre Cluj-Napoca, mergând spre acasă. Îmi place să călătoresc, să stau temporar în alte orașe, țări, ca să trăiesc mai multe feluri de experiențe, iar îmi place să întorc acasă, acel atmosferă este unul din care pot să iau putere și energie pozitivă. Când am început să culeg informațiile despre situl studiat și familia Rhédey am observat importanța familiei în comunitatea orașului, ei au început să realizează valoare moștenirii săi, au început să facă pașii spre readucerea castelul în starea sa frumoasă. Liderii orașului și comunitatea au o mentalitate favorabilă în privința investițiilor pentru spațiile verzi urbană, turistică și a Castelul Rhédey atât financiare cât și intelectuală. Prin amenajarea grădina castelului va fi o legătură mai puternică între comunității și cultul familie Rhédey. S-a luat în considerare nevoia locuitorilor de toate vârstele de a avea un loc destinat socializării, un loc al culturii, un spațiu comemorativ pentru desfășurării diverselor activități în aer liber.

Scopul propunerii de amenajare este transformarea aspectelor negative a sitului studiat în aspecte pozitive și aducerea modificărilor astfel încât acestea au efect benefic asupra mediului și să se promovează păstrarea patrimoniului cultural și intrarea lor în circuitul turistic.

5.2. PREZENTAREA CONCEPTULUI PROPUNERII DE AMENAJARE

Pe baza conceptului se află nevoia unui spațiu cultural a orașului unde se pot desfășura diverse evenimente într-un mediu plăcut, estetic și funcțional. Aceasta trebuie să fie adaptat la zilele moderne iar în același timp trebuie să păstreze trecutul impozant al familiei Rhédey, castelului și grădina acestora veche și faimoasă. Partea nordică a sitului este o zonă turistică, partea centrală o zonă culturală și partea sudică este zona pentru recreere. Stilul abordat este cel contemporan sau mixt care se caracterizează prin combinarea armonioasă a principiilor și elementelor ale stilului geometric cu cele ale stilului peisagistic.

5.3. ZONIFICAREA SITUAȚIEI PROPUSĂ ȘI PROPUNEREA DE AMENAJARE

Situația propusă de amenajare a fost împărțită pe zece zone cu funcții diferite, legate printre ele prin trama aleilor. Pe planșa de Zonificare (planșa nr. 3) sunt propuse următoare zone: 1- Welcome garden, 2- Zona comemorativă, 3- Zona de tranzit, 4- Zona terasei, 5- Zona culturală, 6- Parcare, 7-Piață, 8- Locul de joacă, 9- Zona Gloriettei și 10- Zona de recreere. Pe planșa de Propunere de amenajare (planșa nr. 4) se vede toate elementele propuse în fiecare zonă. Pe întreaga suprafața a grădinii sunt amplasate bănci, coșuri de gunoaie și stâlpi de iluminat astfel încât să fie funcționale.

5.3.1. WELCOME GARDEN

Grădina de „bun-venit” este pe partea nordică a sitului studiat, la poarta principală, lângă drumul național 13A. Cum intrăm în curtea castelului de la nord, la vest se află Castelul Rhédey, vizavi de poartă principală se află clădirea căminului care va fi transformat într-o pensiune cu un restaurant-cofetărie. Pentru transformarea clădirii este nevoie pentru că nu prea sunt posibilități de cazare la Sângeorgiu de Pădure. Nu este posibil transformarea castelului ca și cum au făcut în cazul Castelului Haller din Orga, renovat în pensiunea turistică, iar în castel va fi Muzeul Rhédey, și lângă el, în grădina castelului va fi cazat turiștii, de acolo au posibilitate să viziteze atracțiile zonei și când întoarce „acasă”-la Pensiunea Rhédey- se simte mediul plăcut dată de castel și grădina acestora.

Această zonă redă un pic din situația castelului în 1893 (Fig. 5.1.), în aceeași stil se poate intra în curtea castelului și se pot ieși de acolo în timpul diferitelor evenimente, drumul auto are o structură semicirculară cu sens unic, intrând lângă castel (partea vestică a frontul nordic a terenului) și ieșind la est (la frontul nordic a terenului), din curte există încă un acces auto către parcare superioară și Strada Școlii.

Fig.5.1. Curtea castelului Rhédey din 1893, Sângeorgiu de Pădure

(Sursa: Hegyi László)

Piața creat în fața clădirilor este un spațiu unde se pot desfășura diferite evenimente, de exemplu expoziții în aer liber. Pe Fig.5.2. se vede că majoritatea parcului existent acum este păstrată, iar nu mai este îngrădit, aleile pietonal sunt pavate cu piatra cubică, cele de auto și piața este acoperit de pietriș cu granulometrie mică.

Fig.5.2. Welcome garden, perspectivă din fața Pensiunea Rhédey

(Sursa: Original)

Din punct de vedere al vegetației majoritatea speciilor existente sunt păstrate, iar sunt adăugate ca și pate de culoare Cotinus coggygria ´Royal Purple´, în fața castelului sunt așezate în containere Rhododendron ´Anna Rose Whitney´ ca și punct focal și în fața pensiunii Lavandula angustifolia ´Loddon Pink´ într-o platbandă. Care au și un miros plăcut. Ca și specii propuse în zone mai apare: Hibiscus syriacus ´Minerva ´, Pinus sylvestris ´Saxatilis ´ și Viburnum rhytidophyllum.

Exemplarul de Aesculus hippocastanum în fața pensiunii este păstrat, chiar dacă așezare sa nu este optimă, iar este un exemplar valoros ceea ce am calculat după Metoda BEVA. Valoare exemplarului este de 31320,00 de euro.

Pe Fig.5.3. se vede o perspective spre amenajarea în centrul terasei superioară dintre cele 2 exemplare de Aesculus hippocastanum. În această zonă amenajată sunt păstrate toate elemente decorative și memoriale existente și acum, prezentate în capitolul precedent la subcapitolul numită de Analiza foto a sitului și a situației existentă (4.3.4.). Despre această zonă amenajată este făcut primul detaliu (planșa nr.6).

Zona această de welcome garden au legătura cu parcare superioară, cu zona terasei, cu zona de tranzit și zona comemorativă.

Fig.5.3. Perspectivă spre amenajarea centrală a grădinii de „bun-venit”

(Sursa: Original)

5.3.2. ZONA COMEMORATIVĂ

Această zonă cuprinde clădirea Castelului Rhédey și partea vestică a terasei de nord, ca și element comemorativ apar Bustul contesei Claudia Rhédey, un rondou care formează inițialele lui Rhédey László, contul care a comandat ultima renovare făcută de familia Rhédey, pentru el putem să mulțumim structura castelului actual.

Inițialele sunt conjurate cu o formă sinuoasă, iar înafara de această există încă 2 rondouri în formă de cerc, decorate ca și elementele decorative care apar pe castel (Fig.5.4.). Forma rondoului este mult mai plăcut când este văzută de pe balconul vestic. Rondourile sunt plantate cu Begonia semperflorens și înconjurate cu un gard viu joasă din Euonymus japonicus ´Compactus ´, între ele solul este acoperit cu scoarța decorativă.

Fig.5.4. Element decorativ deasupra ferestrei la castelul Rhédey

(Sursa: Original)

Trama aleilor se conjură în rondou ca și cum ar fi putu și cele din 1893, în fața balconul vestic se află 2 exemplare de Rhododendron ´Anna Rose Whitney´ în containere, pentru evitarea distrugerii clădirii cu plante acățătoare. Pe latura vestică a zonei este un gard care este acoperit cu Parthenocissus quinquefolia. Speciile folosite înafara cele amintite mai sus sunt următoarele: Catalpa bignonioides ´Nana ´ și Viburnum rhytidophyllum.

Fig.5.5. este o perspectivă pe care se vede parțial rondou, una dintre cele 2 exemplare de azalee și gardul acoperit de viță canadiană.

Fig.5.5. Perspectivă despre zona comemorativă

(Sursa: Original)

Zona această memorială este dedicată pentru turiștilor cu Muzeul Rhédey, care va fi amenajat în curând în clădirea Castelului, iar clădirea va păstra și funcțiile care are și acum.

Acesta zona este legat prin trama aleilor cu grădina de „bun-venit” și cu zona de tranzit.

5.3.3. ZONA DE TRANZIT

Zona de tranzit se facă legătură între terasa de nord și terasa de sud, prin panta și scările, lângă scara este pus și o balustradă ca să dă un sentiment de siguranță pentru trecătorii pe pantă. Vegetația este completat și amplasat astfel încât ca și cum ar fi o zonă spontană și sunt păstrate exemplarele sănătoase existente. Aici se găsească speciile: Acer platanoides ´Crimson King´-pentru portul elegant și culoarea sa excepțională, Betula nigra, Betula x ´Avalzam´ -amândouă având o scoarță extrem de frumoasă, ´Carpinus betulus ´Fastigiata ´, Carpinus betulus ´Frans Fontaine´, Robinia pseudoacacia, Sambucus nigra și Syringa vulgaris- pentru mirosul plăcut și pată de culoare. Pe Fig.5.6. se vede zona de tranzit cu o parte din vegetație enumerate.

De aici se pot merge spre zona terasei, și zona culturală, ținând cont să venim din zona comemorativă.

Fig.5.6. Zona de tranzit

(Sursa: Original)

5.3.4. ZONA TERASEI

Este menționat în capitolul precedent, că arborele de pe pantă sunt foarte apropiate de clădirea teoretic deja transformată în pensiune, dar neapărat vrem să profităm din diferența de nivel dată de panta și perspectivele care se deschide de aici, în același timp nu vrem să distrugem vegetația. Pentru această soluția este o terasă ținută de stâlpi, lăsând cercurile libere în jurul trunchiul arborilor, astfel integrat salcâmii în terasă, aceasta nu are efect negativ deasupra vegetației. În plus are un efect deosebit.

Pe Fig.5.7. se observă un exemplar de Robinia pseudoacacia, întegrat în terasă de lemn, lângă el se deschidă o perspectivă frumoasă asupra grădinii, chiar dacă mintea oamenii știe că este înconjurat cu o serie de construcție artificială, are un sentiment de apropiere a naturii prin integrarea arborii în terasă și folosirea materialelor narurale. Terasa se continuă în toată lungieme a pensiunii, urmărind curbelor de nivel, se lărgească la est, unde sunt așezate mai multe mese, pe partea estică a clădirii este așezat restaurantul-cofetăria, care este ușor de accesabil din parcarea superioară. Această zonă se vede pe Fig.5.8., este plăcut discursurile cu prietenii lângă o cafea privind panorama ce deschide de aici.

Fig.5.7. Zona terasei cu un salcâm integrat

(Sursa: Original)

Fig.5.8. Zona restaurantului – cofetăriei, cu o panoramă deosebită

(Sursa: Original)

Spre sud de la terasă sunt păstrate arbori sănătoase și este proiectat o alee care urmărească curbele de nivel, ca să conducă până la amfiteatrul propus pe panta, valorificând relieful dat. Aleea aceasta se leagă zona de tranzit, amfiteatrul, și scara care coboară de la zona terasei spre zona culturală, astfel este ușor ajungerea la amfiteatru din orice parte a terenului.

Pe Fig.5.9. se observă alea care conduce spre amfiteatru din zona de tranzit și partea inferioară a terasei cu integrarea arborilor. Din această zonă intrăm în zona culturală.

Fig.5.9. Alea spre amfiteatru

(Sursa: Original)

5.3.5. ZONA CULTURALĂ

Partea această a grădinii se include: amfiteatrul, scena și o peluză mare. Scena are 2 deschidere: una mai mică spre amfiteatru și una mai mare către peluza. În acest sens este folosit în cele 2 direcții. Când se desfășoare evenimentele mai mici pe scenă, spectatorii se așeză pa amfiteatru, iar în timpul concertelor mari sau când evenimentul se atragă o grupă mai mare de spectatori atunci se folosească deschiderea mare spre peluză.

Pe Fig.5.10. se vede deschiderea mică și amfiteatrul, Proiectarea acestei zone este favorabil și pentru liceul din vecinătate pentru că se pot ține aici orele în aer liber, sau diferite spectacole.

Fig.5.10. Deschiderea mică a scenei și zona amfiteatrului

(Sursa: Original)

Scena are o suprafață de 124,34 m2. Despre această zonă a fost făcut al doilea detaliu (planșa nr. 7).

Din nefericire Sângeorgiu de pădure nu are o zonă amenajată pentru evenimente culturale, de aceea este important adaptarea grădinii castelului la nevoile comunității, nu este acceptabil dacă nu integrăm elementele din care se pot beneficieze zilnic locuitorii orașului. În această propunere atât turiștii cât și localnicii se găsească locul potrivit pentru nevoile sale. Pe Fig.5.11. se vede peluza și deschiderea mare a scenei între zona de tranzit și zona culturală, pe cele 2 părți a aleii este propus Acer platanoides ´Crimson King´, aceasta atrage atenția prin cromatica spre zona respectivă, iar pe partea estică a scenei, lângă scările sunt propuse Cotinus coggygria ´Royal Purple´ aceste 2 specii dă cadru cromatic a scenei. Peluza se poate folosi și pentru activitățile în aer liber, nu este obligatori folosirea sa împreună cu scenă.

Fig.5.11. Peluza cu scenă, vedere din sud

(Sursa: Original)

Pe Fig.5.12. Se observă întreagă suprafața a pantei. Diferența de nivel între cele 2 terase se observă mai bine pe Secțiune A-A (secțiunea longitudinală, pe planșa nr.5.), pe același planșă se găsească și secțiunea transversală (Secțiune B-B).

Pe periferia sitului și în colțurile plantele sunt propuse într-un stil liber, o dată se deschidă o perspectivă la altă dată se închide. Unde trebuie să fie mascate vecinătății sau trebuie să fie blocată vizibilitatea, vegetația este dispus compact, iar în restul grădinii este amplasat mai lejer. Pe latura vestică este important dispunerea vegetației cu mai multe grijă din cauza vecinătății. Fig.5.13. este o perspectivă făcută despre colțul nord-estic a peluzei.

Fig.5.12. Scena la baza pantei

(Sursa: Original)

Fig.5.13. Colțul nord-estic a peluzei

(Sursa: Original)

Spre sud de la peluză se află trei zone: parcarea inferioară, piața și locul de joacă, înafara de aceste este un grup sanitar și rezervorul + pompă de apă pentru alimentarea fântânei arteziene și a ochi de apă.

5.3.6. PARCARE

Este propus proiectarea 2 parcări: una pe terasă superioară și una pe terasă inferioară, a doua cu mai multe locuri de parcare decât cele de pe terasă superioară. Solul la amândouă este acoperit cu pietriș de granulometrie mică. La parcare nordică sunt accese de pe Strada Școlii și din curtea castelului (din welcome garden). La parcare sudică numai din Strada Nouă este acces. Parcare de sud de aceea are o suprafață mai mare ca să în timpul concertelor, activităților culturale, sociale, se poate intra cu food truck-urile pentru alimentarea spectatorilor. Aceste fiind dotări temporare. Pe latura vestică și sudică este dispus un gard viu din Cupressocyparis leylandii, ca să obturează vizual parcarea. Pe partea nordică este deschis către peluza (de aici vine oamenii în timpul evenimentelor), la est este posibil extinderea suprafeței pentru diferite evenimente către piață dacă este nevoie o suprafață mare negazonată.

5.3.7. PIAȚĂ

Aceasta piață este situat în mijlocul lungimea sitului. Are legătura cu peluză, locul de joacă, zona Gloriettei și cu parcarea de sud. În mijlocul ei este o fântână arteziană modernizată. În timpul vechi undeva în această zonă a fost făcut o fântână înconjurat cu gard viu. După forma cea veche este propus dispunerea pavajului. Forma este dat din diferență de culoare a pavajului și în colțurile formelor sunt jeturile de apă. Piața cu fântână este un component important a perspectivei principală, care se deschide de pe terasă si are ca capăt de perspectivă Gloriette (Fig.5.14.). Apa din fântână arteziană îmbunătățește mediul pavat a pieței, locului de joacă și a parcării.

Fig.5.14. Perspectiva de la terasă peste piață spre Gloriette

(Sursa: Original)

5.3.8. LOCUL DE JOACĂ

Locul de joacă este un element necesar în zilele de azi, mai ales în apropierea instituțiilor educaționale, nu se pot lipsește din nici-un parc. Chiar dacă în trecut nu au fost proiectate în grădinile castelelor, azi trebuie să luăm în considerare și aceasta dorința a comunității. Cazul Castelului Rhédey este special din punct de vedere al reamenajării pentru că această trebuie să fie mai mult decât o grădină amenajată estetic, trebuie să asigură un spațiu verde pentru nevoile comunității (această cuprinde atât zona culturală, zona comemorativă cât și locul de joacă și parcarea).

5.3.9. ZONA GLORIETTEI

Pe această suprafață trama aleilor este simetric pe axul principal, această zonă este menită să vă reamintească la grădinile castelelor. Elementele de decor sunt: ochii de apă, Gloriette și rondourile, toate aceste dispuse simetric.

Pe Fig.5.15. se vede cele 2 ochii de apă și Gloriette, spațiul între această este lăsat liber, ca să permite vederea pe lungimea axului principal, lângă alea estică este plantat un aliniament de Aesculus hippocastanum ´Baumannii ´, care nu fructifică și nu cauzează problemele toamnă. Dispunerea vegetației a fost aleasă în funcție de portul, cerințele plantelor și aspectele decorative, plantele mai deosebite sunt propuse ca și capete de perspectivă, iar cele mai comune dispuse în fundal.

Fig.5.15. Zona Gloriettei cu ochii de apă

(Sursa: Original)

Gloriette este propus din cauza că se zice că în trecut a existat în grădina castelului Rhédey un fel de Gloriette, iar pentru această nu am găsit nici-o dovadă. Iar această nu este surprinzător, până la urmă am luat exemplul de la Schönbrunn și am propus o Gloriette mai modestă, ca să fie în armonia cu celelalte construcții a sitului studiat. Pe Fig.5.16. se vede că structura nu este complicat, nu este prea decorat, iar totuși este un impozant capăt de perspectivă.

Fig.5.16. Gloriette, fațada nordică, capăt de perspectivă

(Sursa: Original)

Cum se observă pe Fig.5.17. la intrările laterale a Gloriettei sunt propuse 2 exemplar din Cotinus coggygria ´Royal Purple´ care nu numai din lateral face o trecere de la nivelul solului, la nivelul omului ca să ajungă la nivelul Gloriettei, ci și dă un contur frumos și armonios pentru privitori de la nord și sud.

Fig.5.17. Vedere din latura estică a grădini spre Gloriette

(Sursa: Original)

La ultima perspectivă din această zonă (Fig.5.18.) este făcut despre fațada sudică a Gloriettei, cu azalee în containere în fața scării și cu rondourile plantate în același stil ca și rondourile de pe terasă nordică. Despre această tip de rondou este făcut un detaliu de plantare (planșa nr. 9.), în mijloc este desenat o lalele, care este un simbol tipic în Secuime. Aceste rondouri sunt dispuse în fiecare colț ce alcătuiește Gloriette cu alea principală.

Fig.5.18. Gloriette din apropiere, cu rondouri în forme de lalele

(Sursa: Original)

Despre această compoziție și zona de trecere spre malul râului Târnava mică este făcut a treia detaliu (planșa nr.8.). Această construcție este ideal și pentru organizarea nunțiilor atât civic cât și cere religioase (apropierea primăriei și trecutul comun cu biserica Reformată) într-un mediu plăcut și bine construit.

5.3.10. ZONA DE RECREERE

Zona de recreere a fost proiectat într-un stil liber, peisager. Aleile se întâlnească într-o piață mai mică, de acolo este făcut un ponton spre Târnava Mică.

La limita cele 2 zone (zona Gloriettei și zona de recreere) este așezat un panou care este un fundal al exemplarelor așezate pe cele 2 parte a panoului: Acer platanoides ´Crimson King´ și Cotinus coggygria ´Royal Purple. Aceste sunt în contrast cu panou. Inspirația este luat de pe Fig.5.19. din Tree Museum de la Enzo Enea. Pe Fig.5.20. se vede panou propus.

Fig.5.19. Tree Museum, Enzo Enea, Elveția

(Sursa: http://www.landezine.com/index.php/2011/06/tree-museum-by-enzo-enea/)

Fig.5.20. Panou cu Acer platanoides ´Crimson King´

(Sursa: Original)

Ca să relaxarea să fie cât mai confortabil sunt propuse trei foișoare (Fig.5.21.), unde oameni pot să facă picnicuri, sau elevii au posibilitate să învețe în aer liber.

Fig.5.21. Foișoare în zonă de recreere

(Sursa: Original)

Pe Fig.5.22. se vede pontonul spre râului Târnava Mică, malul este curățat, sunt plantate 3 exemplare de Salix alba ´Tristis Resistenta´ și 2 de Betula x ´Avalzam ´. Care armonizează frumos cu acest stil.

Fig.5.22. Pontonul pe malul râului Târnava Mică

(Sursa: Original)

CONCLUZII

Pe parcursul elaborării proiectului de reamenajarea peisagistică a Castelul Rhédey din Sângeorgiu de Pădure am descoperit importanța castelului în viața comunității. Nevoile acestui spațiu verde și intrarea în circuitul turistic este voit ca să se dezvoltă orașul.

Propunerea de amenajare combină stilul grădinii castelelor vechi și stilul parcurilor contemporane, a fost făcut astfel încât să fie estetic și funcțional. Situl studiat a fost amenajat într-un procent foarte mic, mergând pe teren în timpul diferitelor evenimente (ex. zilele orașului, prezentarea cărților) și în zilele simple, fără un motiv deosebit; vorbind cu localnici am avut posibilitate să înțeleg spațiu și cerințele comunității. Am înțeles rolul important al familie Rhédey și relația ei minunată cu Sângeorgiu de Pădure. De aceea am propus zona comemorativă, iar nu numai această zonă are relația cu familia și Castelul Rhédey. Am încercat peste parcul întreg se vede elementele decorative din grădina veche dar într-o formă mai modernă.

Pentru înțelegerea grădina propusă ajută prezenta lucrare, iar pentru turiști și localnici vor ajută Muzeul Rhédey prin prezentarea trecutului Familiei. Castelul este într-o poziție favorabil din punct de vedere al comunității pentru că ei vreau să integrează în zilele de azi și deja au început să pune pașii spre scopul.

Prin urmare am realizat importanța adevărată a analizelor și a studiilor care trebuie să fie efectuate în mai multe domenii pentru atingerea scopurilor, ca să proiectăm un viitor mai plăcut. Propunere de amenajare se corectează aspectele negative a sitului studiat, îmbunătățește mediul și dă soluții pentru nevoile comunității.

BIBLIOGRAFIE

BARTOS M., „Erdőszentgyörgy”, Zalaegerszeg, 2005

BORȘ-OPRIȘA Sonia, „Restaurare Parcuri și Grădini Istorice”, Note de curs, U.S.A.M.V. Cluj-Napoca, 2017-2018

DAN V. S., „Suportul pentru cursul de Proiectarea spațiilor verzi”, U.S.A.M.V. Cluj-Napoca, 2016

DUMITRAȘ Adelina, „Analiza compoziției”, Note de curs, U.S.A.M.V. Cluj-Napoca, 2016

DUMITRAȘ Adelina, SINGUREANU V., SABO Georgeta, ZAHARIA D., „Principii generale de proiectare și amenajare a spațiilor verzi”, Ed. AcademicPress, Cluj-Napoca, 2008

DUMITRAȘ Adelina, „Plante floricole și de gazon”, Note de curs, U.S.A.M.V. Cluj-Napoca, 2015-2016

DUMITRAȘ Adelina, SINGUREANU V., „Modelare 3D”, Note de curs, U.S.A.M.V. Cluj-Napoca, 2017

HEGYI L., „A Rhédeyek Erdőszentgyörgy közösségének emlékezetében”, Sângeorgiu de Pădure

KOMÁROMY A., „A Kis Rhédei Gróf Rhédey család levéltára”, Budapest

MIKOLAJSKI A., „Grădini: 1001 întrebări și răspunsuri”, Ed. Aquila, Oradea, 2015

MILEA Andreea Paraschiva, „Grădini istorice în Transilvania”, rezumatul tezei de doctorat, Cluj-Napoca, 2011

NEUFERT E., „Építés- és tervezéstan”, Ed. Dialóg Campus, Budapest-Pécs, 2002

SIMONDS J. O., „Arhitectura peisajului”, Ed. Tehnic, București, 1967

VAIS Gh., „Programe de arhitectură”, Ed. U.T. Press, Cluj-Napoca, 2008

VASIU R. A., „Urbanism și amenajarea teritoriului”, Note de curs, U.S.A.M.V., Cluj-Napoca, 2015-2016,

ZAHARIA A., „Arboricultură ornamentală”, Note de curs, U.S.A.M.V., Cluj-Napoca, 2015

ZAHARIA A., JUCAN Denisa Andrea, BORSAI Orsolya, „Amenajare și întreținerea spațiilor verzi”, Note de curs, U.S.A.M.V. Cluj-Napoca, 2017-2018

xxx „Strategia castel în Transilvania 2016-2025”, S.C. AMM DESIGN S.R.L., Cluj-Napoca, 2016

Surse internet

22zile.castelintransilvania.ro/?p=91

artmarkhistoricalestate.ro/imobile/castele-conace.html

caseregale.eu/castelul-windsor-legende-cotloane-si-secrete-dincolo-de-zidurile-resedintei-regale/

cluj.com/locatii/castelul-banffy-bontida/

coalitie.castelintransilvania.ro/castle/teleki-kastely-gernyeszeg/

commons.wikimedia.org/wiki/File:Rh%C3%A9dey_Castle_in_Mezosamsond.jpg

consilierturism.ro/destinatii/romantice/povestea-unui-palat-din-basmele-copilariei-palacio-da-pena-din-sintra/

cursarhitectura.wordpress.com/curs-5-clasicism-francez-baroc-european-neoclasicism-romantic-eclectic-arhitectura-inginerilor-si-sfarsitul-arhitecturii-clasice/

destepti.ro/palatul-rhedey-din-cluj-napoca-cluj-napoca

enciclopediaromaniei.ro/wiki/Transilvania

epochtimes-romania.com/foto/galerie-foto-sejur-in-franta–410

epochtimes-romania.com/news/palate-fascinante-din-lume-palatul-de-vara-din-beijing-china–236141

monumenteuitate.org/ro/monument/365/Dabaca-Rhedey

peles.ro/

ro.wikipedia.org/wiki/Castelul_B%C3%A1nffy_de_la_Bon%C8%9Bida

ro.wikipedia.org/wiki/Castelul_Bran

ro.wikipedia.org/wiki/Castelul_Hunedoarei

ro.wikipedia.org/wiki/Castelul_Pele%C8%99

ro.wikipedia.org/wiki/Castelul_Teleki_din_Gorne%C8%99ti

ro.wikipedia.org/wiki/Castelul_Windsor

ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_de_var%C4%83

ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Rh%C3%A9dey_din_Cluj-Napoca

ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Sch%C3%B6nbrunn

ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Versailles

ro.wikipedia.org/wiki/Schwerin

timesofindia.indiatimes.com/travel/beijing/summer-palace/ps36891445.cms

travel.descopera.ro/9769246-Povesti-chinezesti-marea-gradina-imperiala-Palatul-de-Vara-din-Beijing

travelbadgers.com/palacio-pena/

upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/4b/Schwerin_Castle_Aerial_View_Island_Luftbild_Schweriner_Schloss_Insel_See.jpg

www.9am.ro/top/Social/280590/par-desprinse-din-povesti-opt-dintre-cele-mai-fascinante-castele-din-lume/2/Castelul-Schwerin.html

www.actualitati-arad.ro/in-vizita-la-castelul-schonbrunn-din-viena/

www.castelintransilvania.ro/castelul-banffy-bontida-.html

www.castelintransilvania.ro/castelul-brukenthal-avrig-.html

www.castelintransilvania.ro/castelul-teleki-gornesti-.html

www.castelulbran.ro/index.html

www.castelulcorvinilor.ro/

www.cultura.ro/lista-monumentelor-istorice

www.descoperalocuri.ro/atractii-turistice/castelul-windsor-locul-preferat-al-reginei-elisabeta.html

www.descoperalocuri.ro/atractii-turistice/palatul-national-pena-o-constructie-magnifica.html

www.descoperalocuri.ro/atractii-turistice/palatul-versailles.html

www.enciclopediavirtuala.ro/monument.php?id=326

www.europeanbestdestinations.com/top/best-castles-in-europe/

www.mihaieminescutrust.ro/malancrav/

www.monumenteuitate.org/ro/monument/235/Gornesti-Teleki

www.palatulbrukenthalavrig.ro/

www.profit.ro/stiri/life/

www.punctul.ro/regina-angliei-cu-radacini-la-sangeorgiu-de-padure/

www.sibiu-turism.ro/Ce-vizitam-Cultura-si-patrimoniu-Patrimoniu-arhitectural-Conacul-Apafi-Malancrav.aspx

www.tpu.ro/filme/care-e-diferenta-intre-palat-castel-si-conac/

www.travelsmartinfo.ro/castelele-portugaliei/

www.turism-sangeorgiudepadure.ro/index.php/obiective-turistice/monumente-istorice/221-castelul-rhedey-din-sangeorgiu-de-padure

www.turistintransilvania.com/istoria-castelul-rhedey-din-sangeorgiu-de-padure-7095/

www.tvl.ro/paris/obiective-turistice/palatul-versailles.html

www.wien.info/ro/sightseeing/sights/imperial/schoenbrunn-palace

www.zi-de-zi.ro/2016/09/08/parfum-nobiliar-la-sangeorgiu-de-padure/

ziarullumina.ro/gradinile-de-la-palatul-versailles-81810.html