Reamenajarea Insulei de Agrement din Judetul Bacau

Reamenajarea insulei de agrement din județul Bacău

CUPRINS

INTRODUCERE

Această lucrare științifică are ca scop amenajarea insulei din județul Bacău, și crearea unei zone de agrement în suprafața luată în studiu. În acest spațiu se vor crea zone de relaxare și odihnă, zone de luat masa, zone de campare, zone de pescuit precum și o mică zonă dendrologică cu speciile specifice zonei luate în studiu. Natura a fost ȋntotdeauna o sursă importantă, dar și o provocare, relația dintre arhitectură și cadrul natural are o deosebită importanțǎ.

Cu un anumit respect fața de natură, se poate crea o arhitectură cu un echilibru emoțional și mental deosebit, spații ȋn care oamenii se simt ȋn siguranță așa cum descrie arhitectul Frank Lloyd Wright. Acesta crede ȋn natură și ȋn rolul acesteia ȋn viața omului, ȋntr-o bună funcționare dacă această legătură era creată. Era convins de faptul că starea generală de bine individual, spiritual și chiar fizic a omului creștea ca o consecința directă a asocierii lui cu natura. Pornind de la aceste concepții, de la venerația și respectul său față de natură, clădirile sale, cu o evidentă legatură cu natura, au toate un scop comun și anume cel de a permite omului să participe la bucuriile și minunățiile oferite de frumusețea naturii.

Dintr-o perspectivă modernă, natura este privită ca o sursă de materiale, cunoștiințe iar dintr-o perspectivă a unui din ce ȋn ce mai influent model de mediu, ȋn care natura este văzută ca o sursă nelimitată de sisteme care interelaționează, din care facem și noi parte și de care vom fi întotdeauna dependenți. În arhitectură, construcții și cultură, natura rămâne cel mai de pret și remarcabil model pe care îl avem de urmat până acum.

În urma analizei sitului și a posibilelor dezvoltări, tendințe și necesități ale zonei, liniile principale de dezvoltare ale proiectului au fost:

– relația oraș – lac ca centru de atracție, divertisment, relaxare și chiar informare;

– relaxare, odihnă, distracție, studiu – momente petrecute în timpul liber; – vecinatate în

cadrul natural și spații în aer liber;

– viitor, dezvoltare sustenibilă și respectiv medio-ambiental.

Acest proiect își propune să respecte cât mai mult omul și problemele sale, să respecte natura și să contribuie la îmbunătățirea calității mediului, să fie în concordanță atât cu obiectivele generale ale Programului Operațional Regional cât și cu cele ale Strategiei de Dezvoltare Locală a Municipiului Bacău. Prin urmare, își propune să contribuie la creșterea suprafețelor de spații verzi amenajate la standarde cât mai înalte, standarde considerate normale la nivel european.

CAP. 1

STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII

Stadiul actual al cunoașterii privind zonele de agrement

Studii de caz

1.2.1. Insula Governors

Insula Governors se găsește în Statul New York, având o suprafață de 700 ha.

Figura 1.1. Perspectivă

(http://www.west8.nl/projects/governors_island/)

Din 1966 pănă în 1978 insula a fost folosită numai în scop utilitar, iar din 1966 până în 1996, Insula a fost denumită și “Coasta de protecție a Americii”.

În anul 2007, Insula “Guvernatorilor” a fost vizitată de Comisia de Conservare și de Educație, formată din Diller Scofidio-Renfro Rogers Marvel Architects, Quenell Rothschild & Partners și SMWM în vederea unei noi amenejări peisagere, cu scop funcțional-relaxant. Din cele 70 ha, planul include 35 ha destinate zonelor pentru restaurare ale cartierelor cu specific istoric, și o zonă liberă pentru amenajarea peisageră în partea de Sud a insulei.

Figura 1.2. Planul insulei

(http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/92/Map_of_Governor%27s_Island.pdf/page1-220px-Map_of_Governor%27s_Island.pdf.jpg)

În programul de reabilitare al insulei sunt incluse, îmbunătățirea accesului pe insulă prin implementarea unor noi intrări.

Figura .1.3. Alee pietonală

(http://www.west8.nl/projects/governors_island/)

Tot în acest proiect de reabilitare se va include și introducerea apei potabile pe insulă. Partea de sud a insulei va fi reamenajată cu 6 ha de plantații de sezon, iar odată cu plantarea acestora au fost asigurate și zone de umbră, zone de masive, spații locuibile pentru vizitatori, și chiar 2 terenuri de baseball.

Figura .1.4. Teren de baseball

(http://www.west8.nl/projects/governors_island/)

Figura 1.5. Zona de plantații

(http://www.west8.nl/projects/governors_island/)

Au mai fost introduse și zone de relaxare și odihnă, zone de servit masa și hamace.

1.2.2. Green River Brateevo

La a doua prezentare a Expoziției de Arhitectură, Arhitectură Peisageră și Arta Grădinilor, proiectul “Green River Project Brateevo” a fost premiat de către Comisia Națională a Rusiei în Arhitectura Peisagera cu locul I. Planul, gândit de către arhițectii peisageri OKRA, este o colaborare între Rusia și Olanda, susținuta de către Gurvernul German, Departamentul Manangement-ului Resurselor Naturale și Protecția Mediului înconjurator din Rusia și Serviciile Guvernului german privind Dezvoltarea Terenurilor și a Apei, acestea toate lucrând sub consultanța echipei olandeze OKRA, a celei rusești Ampir, dar și a echipei “Master Plan” din Moscova, căutand soluții durabile de urbanism. Obietivul acestei lucrări este de a dezvolta un set de instrumente durabile și ecologice ca parte integrantă a renovării urbane.

Figura 1.7 Perspectivă

(http://ad009cdnb.archdaily.net/wp-content/uploads/2011/10/1320159336-perspective-3d-528×201.jpg)

Atât în Moscova, ce prezintă un adevărat megapolis, cât și în Olanda, cu o populație urbană ridicată, menținerea și dezvoltarea unui spațiu verde urban/preurban sănătos reprezintă o mare provocare. Îmbunătățind calitatea spațiilor de relaxare deja existente sau urbanismul present cu scopul de a dezvolta noi zone într-un mod mult mai stabil, va crește într-un mod benefic calitatea vieții și va crea noi economii, socializări și valori ecologice. Dar verdele poate crea și mai mult de atât.

Figura 1.8. Perspectivă

(http://ad009cdnb.archdaily.net/wp-content/uploads/2011/10/1320159343-perspective-high1c-528×109.jpg)

Ideea principală a proiectului este de a schimba fațeta cartierului soviectic Brateevo, ce se află de-a lungul râului ce traversează Moscova, într-o parte vibrantă și verde a orașului, prin corelarea nuanțelor de verde și albatru a structurilor urbane, ce conduc între timp la atragerea domeniului public spre relaxare. Se lucrează la aceste zone, urmărind ca formele lor să obțină identități puternice, fiecare parte fiind un punct de atracție de către vizitator/localnic/vecin.

Conexiunile la zonele adiacente cu taxiurile de apă și feriboturi vor trebui încurajate. Crearea unei conexiuni atractive va fi primul pas spre o rețea modernizată de tărâm public. Se urmărește dezvoltarea cărărilor, aleilor special destinate bicicliștilor, scopul fiind de a echilibra traficul lent și cel rapid.

Figura 1.8. Perspectivă

(http://ad009cdnb.archdaily.net/wp-content/uploads/2011/10/1320159354-perspective-high2c-528×155.jpg)

Conectând zona centrală către râu, va crea o coloană vertebrală verde-albastruie, ce oferă acces către Râul Moscovei și malul râului Gorodnya, împreună cu parcurile sale. O diferență între partea de Nord și cea de Sud va fi interesantă, creând un contrast între promenadele de-a lungul râului și a parcului natural din partea de est având lungi trotuare de plimbare de-a lungul falezei râului.

Figura 1.9. Promenadele

(http://ad009cdnb.archdaily.net/wp-content/uploads/2011/10/1320159244-20110816-zoomed-in-brateevo-4zones-02-491×500.jpg)

O altă îmbunătățire ce se aduce Cartierului Brateevo, este de a schimba locația parcării contruite inițial, ce a dus la blocarea accesului în partea de est a râului. Crearea unui parc auto subteran cu un acoperiș public ce va facilita partea de sus prin îndeplinirea nevoilor de zone pentru sport, va conducea la îndeplinirea nevoilor infrastructurii și a populației.

Figura 1.10. Spații verzi

(http://ad009cdnb.archdaily.net/wp-content/uploads/2011/10/1320159283-center1-01-319×500.jpg)

Îmbunătățind calitatea infrastructurii prin crearea unor străzi mai largi, oferim o structură urbană ce va contribui de asemenea la un acces mai bun către zonele verzi de agrement. Îmbuntațirea legăturilor cu structurile verzi și apa adiacentă, oferă oportunitatea de a face o împrospătare râului Moscovei și a Gorodnya-ei, deoarece ele vor deveni parte a unui sistem mai mare. Zona de Sud, prezintă noua rezervă de păsări, singurul impediment ce nu a permis lărgirea acestei zone a fost prezentă zonelor de metrou.

Figura 1.11. Secțiune

(http://ad009cdnb.archdaily.net/wp-content/uploads/2011/10/1320159299-crossection-a-1op200-29-09-2011-528×148.jpg)

Echipa ruso-olandeză de designeri și consultanți politici vor elabora astfel planul, scopul lor fiind realizarea în totalitate a proiectului. Cunoașterea locală, energia dar, de asemenea, cunoștiințele științifice și practice vor fi utilizatea la maxim.

CAP. 2

DESCRIEREA CADRULUI URBAN ȘI NATURAL

2.1. Amplasarea obiectivului

Județul Bacău, resedința județului cu același nume, se află în nord-estul țării, în partea central-vestică a Moldovei, la doar 9,6 Km în amonte de confluența Siret-Bistrița. Geografic, se afla la interferența meridianului de 26° 55' longitudine estică cu paralela de 46° 35' latitudine nordică.

Din punct de vedere administrativ se învecinează cu comunele Hemeiuși și Săucești, în Nord, cu comuna Letea Veche, în est, la sud cu comunele Luizi-Calugara, Măgura și Mărgineni. Între aceste limite orașul ocupă o suprafață de 4186, 23 ha, fiind situat la altitudini de 151-181m.

Poziția și cadrul natural au favorizat dezvoltarea rapidă a așezării de pe Bistrița, încă din Evul Mediu, Bacăul devenind un important nod de intersecție a principalelor artere comerciale din partea central vestică a Moldovei.

Drumul Siretului sau Drumul Moldovenesc, care unea orașele baltice cu zona dunareano-pontică, se intersecta cu Drumul Păcurii, ce începea la Moinești, cu Drumul Sării, dinspre Târgu Ocna, cu Drumul Brașovului (drumul de jos), cu Drumurile Transilvaniei ce traversau Carpații Orientali prin pasurile Ghimeș, Bicaz, Tulgheș, și cu drumul plutelor, pe Bistrița. Toate arterele din NV si SV se îndreptau spre bazinele Bârladului și Prutului prin nordul Colinelor Tutovei.

Din punct de vedere geografic, Bacăul s-a dezvoltat pe malul drept al Bistriței, la doar 9,6 km nord de confluența cu Siretul. Este așezat în nord-est, corespunde intersecției 26 55” E cu paralela 46 34” N. După anul 1960, cursul mijlociu și inferior al râului Bistrița a fost amenajat hidroenergetic prin construirea unui număr de 9 lacuri de acumulare și a 13 hidrocentrale.

Limita vestică a municipiului este marcată astfel de prezența lacului de acumulare Bacău II – Arie de protecție specială avifaunistică – sit Natura 2000 și de cea a Lacului de Agrement (situat în aval de lacul de acumulare). Pe acesta din urmă se află insula de agrement, construită în 1974 prin amenajarea și completarea unor ostroave situate între brațe ale vechiului curs al râului Bistrița.

Insula este amplasată într-un cadru natural de excepție, în apropierea unor zone importante ale orașului: Cartierul de locuințe Bistrița-Lac și zona industrială, limitele sale fiind marcate, pe partea dreaptă, de un dig de beton care o delimitează de spațiul urban al străzilor I.L. Caragiale și Milcov, iar pe partea stângă, de canalul de aducțiune al hidrocentralei Bacău.

Funcțiunea principală a insulei este cea de agrement și petrecere a timpului liber, având structurate câteva zone funcționale. Aceste spații amenajate au avut o dezvoltare haotică în timp, în funcție de cererea directă a pieței.

Astfel, în zona centrală a insulei, pe lângă cele câteva clădiri cu funcționare permanentă existente, au apărut o serie de construcții provizorii având funcția de alimentație publică și un regim de funcționare sezonier. În centrul insulei mai exista un restaurant de lux și o discotecă în aer liber. Terenul insuleul insulei este plat , cu un înveliș de soluri diversificat. Suprafața Insulei = 85853.93 mp, din care Insula mică = 5822.71 mp

2.2. Scurt istoric

Primele urme de locuire în orașul datează din epoca paleolitică, acestora adăugându-li-se cele din epoca mezolitică și cea neolitică.

Cea mai veche referință istorică cunoscută despre oraș datează din anul 1399, fiind menționat în Documentul lui Iuga Vodă, prin care se dă carte de judecată între spătarul Răducanu cu răzeșii satului Bratila, din ținutul Bacăului. Despre etimologia numelui s-au emis mai multe ipoteze, însă este cert că orașul nu a fost întemeiat de români. În acest sens, mareșalul Antonescu a ordonat efectuarea lucrărilor pentru românizarea nomenclaturii localităților din România, ordin prin care urma să se schimbe denumirea orașului Bacău, care era considerată ca fiind de sorginte maghiară, cu una românească, Gura Bistriței.

Figura 2.1 Județul Bacău

(http://pe-harta.ro/bacau/)

Menționarea orașului pe un act oficial datează încă din 1399. În arhivele Vaticanului, pe hărțile Evului Mediu precum și în alte documente latine. Bacăul apare sub numele de Bacovia, sau Ad Bacum. Edwige Bestazzi – delegată a Institutului de Cultură Italiană, la începutul secolului XX – mărturisește că Bacăul era trecut pe o hartă pictată chiar în Palatul Primăriei Florenta, sub numele de Bacovia.

Acest lucru nu este de mirare, având în vedere ca la doar câtiva kilometri de Bacău, la Sarata, romanii extrageau sare, iar în alte localități din împrejurimi s-au descoperit vestigii daco-romane, sau chiar mai vechi, lucru ce atestă popularea acestei zone de mii de ani. La Sulta (comuna Agas) avem urmele vechilor aurarii dacice, după cum dovedește N. Densusianu în lucrarea sa “Dacia preistorică”, iar teritoriul Bacăului cuprindea localități încă de pe timpul pelasgilor ca: Lețca și Leiteni, cuvinte derivate din latina și letona, divinități din timpuri preistorice, sau Tamasidava, denumire scito-dacică.

Marele istoric Nicolae Iorga, este de părere că denumirea orașului Bacău derivă de la slavul Bâc – Zimbru, bou, taur, ceea ce denotă că pe aceste meleaguri au fost întinse păduri în care trăiau turme de zimbri. Muzeul “” din deține o importantă colecție de documente istorice și vechi manuscrise, precum și un cap de zimbru, un exemplar unic în felul său, găsit lânga , în satul Solont. Un Bâc există în Basarabia, un altul în ținutul Vasluiului, iar un altul în ținutul Bârladului. Pe această temă se mai poate vedea și etimologia cuvântului Bâc în “Ispisoace si Zapise” de Gh. Ghibanescu, vol.VI, partea a II-a, pag.177; Documentele moldovenești înainte de Ștefan cel Mare, vol.I si II, publicate de domnul profesor M. Costăchescu la Editura Fundațiilor Regale, Iași; documentele moldovenești publicate de N. Iorga.

Orașul Bacău a fost ocupat o scurtă vreme de oștile maghiare conduse de Matei Corvin în anul 1467. Localitatea este cunoscută și datorită importanței sale în relațiile comerciale dintre , Transilvania și Țara Românească, fiind un important punct de vamă. În secolul al XV-lea în acest oraș s-a stabilit Alexandrel, fiul lui Ștefan cel Mare, care a dat ordin pentru construirea Curții Domnești și Bisericii Precista, celebre monumente istorice.

La sfârșitul secolului al XIV-lea, Bacăul era bine închegat ca așezare urbană, una dintre cele mai prospere din întreaga Moldovă, având atribuții militare și comerciale foarte importante

.

2.3. Analiza mediului natural al sitului

2.1.1. Clima

Teritoriul județului aparține în cea mai mare parte a sa climatului de dealuri și podișuri, respectiv districtul climatic al subcarpaților estici și într-o măsură restrânsă (în extremitatea să vestică), sectorului cu climă . Regimul climatic constituie un exemplu de tranziție gradată de la clima pronunțat continentală din est, la cea moderată din vest. Relieful prin înălțime, fragmentare și expunere introduce numeroase nuanțe locale și face că în cuprinsul județului clima să prezinte deosebiri de la o regiune la alta,astfel se pot deosebi mai multe domenii climatice: climatul munților, climatul zonei subcarpatice, climatul colinelor Tutovei și climatul Văii Siretului.

Temperatura aerului înregistrează valori medii anuale cuprinse între 9°C (în jumătatea de est a județului) și 2° – 3° C (extremitatea vestică). Caracteristică pentru județul este distribuția insulară a temperaturilor, condiționată de specificul treptelor de relief. Mediile lunii celei mai calde (iulie) au valori cuprinse între 12°C în vest și 20°C în est. Mediile lunii celei mai reci (ianuarie) au valori cuprinse între – 4°C în estul și centrul județului ajungând în dreptul ariilor montane la – 7°C.

Regimul precipitațiilor atmosferice se situează între 550 mm (la limita de est a județului) și 1.000 mm pe culmile montane. Cantitățile medii anuale ale lunii iulie sunt cuprinse între 60 – 100 mm (în vest) ajungând în partea de est la 20 – 30 mm.

Cantitățile medii anuale ale lunii ianuarie sunt cuprinse între 30 – 60 mm. Partea de vest (zona montană și subcarpatică) are o climă temperat continentală, cu caracter mai răcoros din cauza reliefului predominant muntos, influențează regimul temperaturii aerului, pe cel al precipitațiilor și pe cel al circulației generale a aerului. Valorile medii ale temperaturii aerului variază între 0°C pe culmile înalte, 2°C în munții mijlocii, 5°C în zonele depresionare și 6 – 8°C în Subcarpați. Cantitatea medie anuală a precipitațiilor variază între 1400 mm pe culmile cele mai înalte,1200 mm în zona munților mici și mijlocii și în jur de 800 – 1000 mm în zonele depresionare și subcarpatice. Direcția predominantă a vânturilor înregistrează o frecvență mai mare spre vest și nord – vest, unde vitezele medii depășesc 10 m/s.

Partea de est (zona de podiș) are un pronunțat caracter continental, marcat prin amplitudini termice mari, lunare și anuale. Regimul climatic se caracterizează prin veri călduroase și secetoase și ierni friguroase bântuite frecvent de viscole puternice. Regimul termic înregistrează valori medii anuale ce variază între 8°C, în zonele mai înalte de podiș, 9°C în câmpie. Precipitațiile au o răspândire ușor inegală și cantități mici, de 600 mm anual în sectoarele deluroase de podiș și, aproximativ 400-500 mm anual în zonele de câmpie și depresionare..

În zona subcarpatică dinamica atmosferei este mai moderată decât în munți și podiș, vânturile dominante rămânând cele de vest și nord – vest urmate de cele din est și sud – est. În zona montană, îndeosebi iarna, viteza anticiclonului Siberian atinge valori mari: 24 – 27 m/s. În extremitatea regiunii subcarpatice, particularitatea climatică o formează frecvența efectelor de fohn, determinate de scurgerea aerului dinspre est, sud – est, provenit din masele de aer din vest și nord – vest care ridică temperatura, dau cer senin și favorizează producerea secetei. În zona colinelor Tutovei, vânturile au intensitate mare, pătrund cu ușurință iarna ca și vara, din direcția est, sud – est, nord, nord – vest în timp ce în valea mijlocie a Siretului (treapta cea mai de jos de relief din județul Bacău) dinamica atmosferei se caracterizează printr-o intensă circulate în lungul văii și curenți descendenți de pe versanți.

2.3.2. Relief

Principalele trepte de relief – și ponderile pe care le dețin din totalul suprafeței județului se prezintă astfel:

• 34 % – regiune

• 28 % – Subcarpații Orientali

• 11 % – Podișul Moldovei

• 27 % – Lunca Siretului

O treime din suprafața teritoriului județului o reprezintă zona , caracterizată prin întinse păduri și pajiști naturale, bogate resurse balneo-terapeutice, căile de comunicație și așezările umane cu caracter permanent fiind foarte rare. O altă treime din teritoriul județului este formată din suprafețe joase, terasele joase din luncile râurilor, prezentând ca principală caracteristică ca pe mari întinderi nivelul apei freatice să fie relativ ridicat, dând naștere la zone cu exces de umiditate.

Treapta intermediară formată din zonele subcarpatice și terasele înalte ale râurilor, constituie teritoriile pe care s-au dezvoltat majoritatea localităților, acestea oferind condiții favorabile (condiții geotehnice, fără inundații sau exces de umiditate).

2.3.3. Flora și fauna

Covorul biogeografic a evoluat sub semnul impactului antropic. Într-o zona în care padurile dețineau 70-80% din suprafata s-a ajuns ca în prezent coeficientul de împădurire să fie de 25,7%, formațiunile dominante fiind cele de stepa și luncile râurilor și pădurile de foioase din jurul orașului folosite în scop recreativ.

Clasificare:

– fauna acvatică, condiționată de biotopurile specifice Bistriței, Siretului și apelor stătătoare;

– fauna de luncă (animale care își caută hrană în apă sau la marginea apei);

– fauna de terase și versanți, alcatuită din specii de rozătoare mici, animale și păsări specifice pădurilor de foioase.

Fauna zonei periurbane prezintă o însemnată valoare cinegetica; unele animale sunt vânate pentru blană, altele, pentru carne.

Condițiile pedogenetice au dus la formarea unor soluri variate, în general brune și brune argiloiluviale, cu un conținut de humus de 1-5‰, ce asigură o fertilitate medie bună pentru terenurile agricole. Între solurile intrazonale se remarcă cele hidromorfe, lacovistile și solurie aluviale în diferite stadii de evoluție.

CAP. 3

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII

3.1. Scopul cercetării și obiectivele generale

3.1.1. Scopul

Această lucrare stiințifică are drept scop propunerea de reamenajare a insulei de agrement din municipiul Bacău. Am ales să propun o amenajare pentru acest sit pentru că, în urma analizei la fața locului am observat ca nu este nimic concret din punct de vedere peisager.

Culegerea de informații de specialitate, ajută la crearea unei baze de date documentare necesară pentru propunerile peisagere, destinate atât unor activități obligatorii în vederea instruirii și educării oamenilor. Insulele de agrement reprezintă valori inestimabile iar trecerea lor în revistă este o adevărată lecție de istorie, cât și a unor activități de relaxare și odihnă.

Ambientul exterior este creat astfel încât, pe lângă caracterul de intimitate, să ofere o lecție de bun gust și mijloc de educare a simțului estetic. Fiecare propunere peisageră prin cadrul insulelor de agrement este aleasă cu mult discernământ deoarece reprezintă un instrument de educație.

3.1.2. Obiective generale

Crearea unei baze generale de date – pe baza datelor, a informațiilor de specialitate și a fotografiilor din cursuri, cărți, reviste și site-uri de internet documentate;

Documentarea despre situația existentă – prin intermediul discuțiilor cu persoane abilitate ale instituției studiate și prin culegerea de informații generale despre locația aleasă prin intermediul cărților, revistelor, internetului;

Stabilirea unor criterii privind caracterul și valoarea acestui tip de amenajare:

caracterul se referă la ceea ce ea, la prima vedere, spațial, poate fi apreciat pentru ceea ce este în sine;

valoarea particulară a unui spațiu amenajat peisagistic se definește astfel cu o trăsătură care îl deosebește, îl particularizează, înscriindu-l într-o anumită tipologie spațială de grup sau singular.

identificarea necesităților de amenajare peisagistică – prin analiza la fața locului cu persoanele din conducere, cu autorităților locale;

cercetarea greșelilor existente în proiectarea si execuția amenajării existente – prin identificarea punctelor slabe și a celor tari cu ajutorul analizelor de tip SWOT;

prezentarea unei amenajări peisagistice casei memoriale – în urma necesităților și a lipsurilor existente, s-a făcut o propunere judicioasă, aleasă din mai multe variante.

3.2. Materialul de studiu și metode de cercetare

3.2.1. Materialul de studiu și cercetare

Documentarea generală privind trăsăturile și tipologia peisagistică specifică temei;

Amenajarea existentă la fața locului pentru care se face propunerea de proiectare (care pot fi utile și în cazul altor spații de aceeași tematică).

3.2.2. Metode de cercetare

Documentare generală de specialitate;

Observația și analiza studiilor de caz generale;

Analiza obiectivului propus pentru amenajare;

Investigații de tip SWOT a situației existente;

Determinarea tuturor elementelor caracteristice pentru o propunere judicioasă în vederea îmbunătățirii situației existente;

Finalizarea unei propuneri de proiectare judicioasă.

Programare computerizata

CAPITOLUL 4

ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE

4.1. Elementele cadrului natural

De-a lungul județului Bacău întâlnim lacul de acumulare Bacău II- Arie de protecție avifaunistică – sit Natura 2000 și Lacul de agrement situat în aval de lacul de acumulare Bacău II.

Pe acest loc, regăsim insula de agrement ce a fost construită prin amenajarea și completarea unor ostroave situate între brațe ale vechiului curs al râului Bistrița. Insula de agrement este mărginită pe partea dreaptă de un dig de beton care o delimitează de spațiul urban al străzilor I.L.Caragiale și Milcov, iar pe partea stângă de canalul de aducțiune al hidrocentralei .

Figura 4.1. Perspectivă (original)

Insula de agrement este o suprafață relativ orizontală amplasată într-un cadru natural de excepție, în apropierea a două zone:

– Zona rezidențială ( cartierul de locuințe Bistrița-lac)

– Zona industrială

Una din caracteristicile principale ale acestei zone este legătura cu centrul orașului prin intermediul Alexandru cel Bun. Încă de la darea în folosință (1974), pe lângă funcția de redresare a lacului astfel format i s-a acordat destinația de Lac de agrement.

Astfel, acum regăsim pe insulă o arhitectură specifică anilor 70-80, ce nu mai corespunde din punct de vedere al cerințelor actuale de protecția mediului, de sănătate, de recreere și petrecerea timpului liber, pierzându-și astfel rolul de catalizator al populației Bacăului în accepțiunea de petrecere a a timpului liber.

Până în prezent, Consiliul Local Bacău, prin intermediul direcțiilor Primăriei Bacău, a demonstrat o preocupare continuă pentru menținerea atractivității Insulei de agrement, realizând o serie de activități, alături de Centrul Regional de Ecologie Bacău, DA”Siret”Bacău în sensul identificării și eliminării cauzelor poluării apei, menținerea în parametri acceptabili a tuturor bunurilor de pe insulă, și impunerea unei conduite sociale tuturor celor ce doresc să-și petreacă timpul liber pe insulă.

Atracția insulei scade de la un an la altul deoarece oferta actuală nu mai corespunde cerințelor si exigențelor populației, insula riscând să moară, să devină un spațiu inert.

În prezent insula are funcțiunea de spațiu pentru agrement- petrecerea timpului liber având structurate câteva zone funcționale. Aceste zone au avut o dezvoltare haotică în timp, în funcție de cererea directă a pieței. Astfel au apărut , în centrul insulei, o serie de construcții provizorii, în afară de cele permanente, construcții care au toate ca profil invariabil alimentația publică, dar care funcționează doar la sfârșit de săptămână și pe timpul verii când este folosit ștrandul din partea de SV a insulei. În centrul insulei mai există un restaurant de lux și o discotecă în aer liber.Lângă zona de ștrand se mai află două terenuri de tenis, aceasta fiind zona sportivă a insulei.

Toate aceste construcții sunt branșate la electricitate și apă la rețelele orășenești. În rest rețea de canalizare sau de alimentare cu gaze naturale nu există.

Bilanțul teritorial al situației existente pe insula de agrement este următorul:

– total suprafață Insulă = 85853.93mp

– insula mică = 5822,71mp

– alei pietonale = 12407,24mp

– construcții existente = 519,89mp ( înscrise in CF)

– construcții existente = 1018,75mp ( neînscrise in CF)

– suprafață plajă cu nisip = 6250mp

– suprafață terenuri sport = 1925mp

– suprafață spații verzi = 637333,07mp

– suprafață teren intrare = 3000mp.

4.2. Analiza funcțională. Disfuncțiile

Insula de agrement luată în studiu nu prezintă prea multe zone amenajate specifice funcției sale. Datorita acestui fapt se va face o analiză amănunțită a zonelor care vor fi luate in studiu.

Figura 4.2. Accesul în insula de agrement (original)

Mobilierul insulei nu este în concordanță cu amenajarea, și nici nu este amplasat bine din punct de vedere pisagistic.

Figura 4.3. Coș de gunoi (original)

Figura 4.4. Loc de stat (original)

Vegetația acestei amenajări este foarte amplă și nu are o armonie a înălțimii a culorilor și a formelor.

Figura 4.5. Ansamblu de vegetație (original)

Acecesul în incinta acstei amenajări nu este amenajat corespunzător și nu are nici parcare amenajată, și contine si multe spații goale neamenajate.

Figura 4.6. Ponton (original)

Locurile de joacă pentru copii nu sunt amenajate corespunzător și nici pe diferite grupe de vârstă.

Figura 4.7 Spațiu de joacă pentru copii (original)

Disfuncțiile aceste amenajări sunt:

Lipsa unor zone de relaxare și odihnă;

Lipsa unor zone de luat masa;

Lipsa unor jocuri pentru copii;

Lipsa unui centru nautic.

Zona propusă reamenajării prezintă oportunități:

parcul reprezintă o oază de liniște și odihnă în zonele urbane aglomerate.

spațiile verzi pot constitui un mijloc eficient de combatere a poluarii.

zona este accesibilă nu doar din cartier, ci și din alte zone ale orașului.

terenul poate deveni unul din centrele secundare ale orașului, și o zonă de maximă interes pentru comunitate.

starea tehnică, din punctul de vedere al asigurării cerințelor esențiale de calitate în construcții

zona parcului este în prezent slab amenajată.

Situația actuală a spațiilor verzi aferente parcului, este evidențiată de starea tehnică a dotarilor specifice.

Acestea sunt reprezentate de următoarele elemente:

sistemul de irigații este insuficient.

efectele negative generate de aceasta situație se resimte asupra peluzei, vegetației arborescente și arbustive.

băncile sunt în cea mai mare parte vechi și deteriorate, cu elemente lipsă și vopseaua corojită.

coșurile de gunoi urmează același trend al insuficienței.

gazonul este reprezentat de zone cu vegetație insuficentă, slab îngrijită, într-o stare avansată necorespunzatoare din punct de vedere al structurii.

4.3. Analiza compozițională și a elementelor morfologice

La elaborarea proiectului se va ține cont de următoarele precizări:

amplasarea obiectivelor proiectate se va face respectând restricțiile menționate anterior impuse de protejarea fondului împădurit și aspectul natural al insulei;

rețelele edilitare aflate pe amplasament se vor reabilita; datorită faptului că pe insulă nu există rețea de canalizare, se va proiecta o rețea nouă;

consolidările perimetrale ale celor două zone se vor face cu materiale naturale, respectiv pământ și piatră, într-o manieră care să ofere posibilitatea inerbării zonelor respective, astfel încât să se poată integra în peisajul existent și să creeze în același timp un cadru estetic desosebit.

aspectul general al vegetației este unul dezorganizat, cu dezvoltare haotică;

Insula a fost populată în momentul amenajării din anii 60-70 cu un număr mic de specii arboricole și arbustive cu caracter palustru:

– Populus nigra Italica- plop negru înalt

– Salix babylonica- salcie pletoasă

– Betula pendula- mesteacăn

– Tilia tomentosa – tei pufos

– Quercus robur – stejar comun

– Aesculus hipocastanum – castan porcesc

– Acer pseudoplatanus – paltin

– Pinus sylvestris – pin

– Morus alba- Dud alb

– Juglans regia-nuc comun

– Picea abies- molid

Specii crescute spontan:

– Robinia pseudacacia- salcâm

– Hypophae sp-catina albă

Populația vegetală a insulei este una sărăcăcioasă cu un număr restrâns de specii. În acest fel se creează priveliști redundante și tipice care nu corespund ideii de zonificare și de inedit a insulei( nr. aproximativ de specii arboricale=20).

Siluetele arborilor relevă o suferință.Vârsta lor, conform aspectului ritidomului, depășește 40 de ani, dar înălțimea le este încă mică.

Ecomonumentul Populus alba se află în pericol din cauza scorburilor. Nu este exploatat estetic. Protecția sa este insuficientă și nu dispune de o plăcuță de semnalizare conformă.

Tufele existente ( Philadelphus spp) sunt organizate haotic și amplasate irațional. Ele dăunează estetic, blochează perspective și se află în evidenta discordanță cu masivele de arbori.

În Bacău găsim mai multe instituții dedicate studiilor și cercetătorilor, fiind una dintre cele mai active orașe din țară pe acest plan:

Stațiunea de cercetare și dezvoltare pentru Legumicultură a fost înființată la 1 septembrie 1974, în contextul realizării programului de auto aprovizionare și de dezvoltare a unei Legumiculturi moderne și eficiente în zona de est, unde tradițiile de producție și cercetare în cultura legumelor erau relativ reduse.

Universitatea ,,Vasile Alecsandri” care se ocupă de cercetarea științifică, facultate de biologie. Obiectivele turistice includ Casa memorială George Bacovia sau Complexul Muzeal de Științele Naturii ,,Ion Borcea”, Observatorul astronomic etc.

CAPITOLUL 5

PROPUNERE DE AMENAJARE

5.1. Descrierea lucrărilor de bază și a celor rezultate ca necesare de efectuat în urma realizării lucrărilor de bază

Acest proiect îți propune sa respecte cât mai mult omul și problemele sale, să respecte natura și să contribuie la îmbunătățirea calității mediului, să fie în concordanță atât cu obiectivele generale ale Programului Operațional Regional cât și cu cele ale Planului Local de Dezvoltare a Municipiului Bacău. Prin urmare, își propune să contribuie la creșterea suprafețelor de spații verzi amenajate la standarde cât mai înalte, standarde considerate normale la nivel european.

Urmărind aceeași structură, se propun următoarele direcții principale de acțiune:

realizarea unor principii compoziționale la un înalt nivel calitativ; introducerea unui mobilier urban de calitate; realizarea elementelor de impact vizual;

dotarea cu coșuri de gunoi cu colectare selectivă;

realizarea rețelei de irigații

realizarea rțtelei de iluminat

5.1.1. Pregatirea terenului

Suprafața aferentă aliniamentelor stradale este reprezentată de o suprafața de teren viran, cu vegetație spontană și predispusă depozitării abuzive a deșeurilor. În vederea viabilizării acestor suprafețe se propun urmatorele operațiuni:

curățarea de resturi și gunoaie pe întrega suprafața;

pregatire sol;

scarificare

execțtie arătura

execuție discuire

se va grebla și curața din nou terenul de resturile și gunoaiele scoase la suprafața după executarea opreațiilor scrise mai sus.

adaos de sol fertil îmbunătățit cu îngrășămant natural de circa 10 cm pe întreaga suprafață.

5.2. Descrierea, dupa caz, a lucărilor de modernizare efectuate în spațiile consolidate/reabilitate/reparate

Instalațiile vor respecta principiul eficienței energetice și a consumului, fiind reprezentate de sisteme automatizate. Având în vedere ca sistemul de irigații lipsește în prezent, se va proiecta această componentă de la zero și va acoperi toata suprafața verde.

Branșarea se va face de la rețeaua de alimentare cu apă a parcului.

Sistemul de irigații este unul automatizat, care spre deosebire de cel clasic cu hidranți, va asigura irigarea uniformă a suprafețelor verzi, va eficientiza consumul de apă, prin senzorii de umiditate care vor sista irigarea în condiții de ploaie sau de sol saturat.

Figura 5.1. Sistem de irigații

(http://cdn.clubafaceri.ro)

De asemenea, vor funcționa pe timpul nopții, evitându-se astfel arderea plantelor ca în cazul sistemului clasic, unde udarea se face pe timpul zilei, prin furtune ce duc la acoperirea neuniformă a suprafeței vegetale, băltirea apei și risipă acestei resurse atât de prețioase în condițiile prezente. Se va asigura irigarea tuturor suprafețelor prin aspersoare tip spray. La executarea rețelei de irigare se folosesc materiale plastice, deoarece au o rezistență mai bună la agenții chimici, oferă posibilități ușoare de îmbinare și ușurința de manipulare. Suprafața este împărțită în mai multe parcele care se iriga independent. Conductele de distribuție fac legatura cu cele secundare prin electrovalve. Programatorul se va monta ăn zona de acces, fiecare zonă putându-se programa independent. Avantajele sistemului programabil față de sistemul de acționare manual:

-se reduce forța de muncă.

-se pot face irigări repetate pe perioade scurte.

-se poate iriga chiar și în afara orelor de program ale angajatului însărcinat cu irigarea.

-se realizeaza o monitorizare exactă a udarilor.

-nu necesită supervizare.

Montajul acestui aspersor se face îngropat, la nivelul solului, în momentul funcționării, datorită presiunii apei acesta ridicându-se deasupra solului cu circa 10 cm. Presiunea minimă la acest tip aspersor poate lucra este de 2,1 bar. Aspersoarele au un debit cuprins între 0,3-1,3 m³/h. Distanța între aspersoare este de aproximativ 15 m pentru asigurarea unei uniformități de aproximativ 95%. Sursa de apă va fi rețeaua publică, la care se vor face recorduri prin intermediul unor camine de bransament. Hidranții se montează pe conducta de distribuție fiind în permanență funcționali. Cutiile de protecție au rolul de a proteja electrovalvele și hidranții. Dimensionarea se face pentru următoarele norme de udare:

Pentru gazon: 30l/mp săptămanal.

Pentru flori: 10-15l/mp la 3 zile.

Pentru arbuști:10-20l/arbust săptămanal în funcție de mărimea arbustului.

Pentru arbori: 20-50l/arbore săptămanal, în funcție de mărimea arborelui.

Aceste cantități sunt specifice sezonului de vară, în cazul primăverii și toamnei cantitățile înjumătățindu-se.

Reteaua de apa potabila este reprezentata prin cismele. Acestea vor fi actionate din lateral, inlesnind folosirea si a celor mai mici sau a celor cu probleme locomotorii.

Figura 5.2. – Retea de apa

(www.google.ro)

Apa se va scurge printr-un sistem derenant montat sub nivelul cismelei, in pamant. Se va amenaja pe lacul de agrement, o fantana arteziana cu jeturi si proiectoare pentru realizarea unei ambiante cat mai complete din punct de vedere arhitectural si peisagistic.

Figura 5.3. Fantana arteziana cu jet

(Realtime)

Proiectoarele vor functiona noaptea si la lasarea serii creand o ambianta cat mai spectaculoasa pentru vizitatorii parcului.

Sistemul de iluminat automatizat, in concordanta cu principiile eficientei energetice, una din temele orizontale agreate la nivelul Statelor Membre ale Uniunii Europene, favorizeaza minimizarea consumului prin senzori de inchidere automata si utilizarea corpurilor de iluminat cu leduri.

Figura 5.4. Sistem de iluminat

www.deeswat.com

Iluminatul aleilor pe timp de noapte este realizat prin stalpi de 4m cu corp de iluminat cu LED-uri, ce asigura o protectie impotriva orbirii cat si un nivel de iluminare sub coronamentul arborilor.

Figura 5.5 Alee iluminata

(Realtime)

Amplasamentul corpurilor de iluminat este optim pentru o zona cu vegetatie abundenta creand o ambianta placuta pe timp de noapte. Modelul ansamblului stalp+corp de iluminat intregeste gama de mobilier de parc fiind realizat special pentru spatii verzi. Corpul de iluminat cu LED-uri prezinta urmatoarele avantaje fata de sistemul corpului de iluminat cu lampi cu descarcarcare :

Consum redus de energie electrica : LED-ul consuma cu pana la 80% mai putina energie decat alte surse de iluminat

Eficienta : LED-ul este printre cele mai eficiente surse de lumina. Cu 25 pana la 80 lumen/watt el a depasit de mult becul incandescent (max 17 lumen/watt) , halogenul ( 22 lumen/watt) sau neonul (50 lumen/watt).

Durata de functionare : LED-ul are o durata medie de viata de 100.000 de ore. Un bec incandescent “traieste” in jur de 1000 ore iar un bec/neon fluorescent cel mult 10.000 ore

Siguranta , durabilitate , rezistenta: LED-ul nu are filament sau parti mobile. Nu se poate sparge sau defecta la socuri , rezista la extreme de temperatura si poate fi apris si stins la nesfarsit fara ai afecta durata de viata. Degaja foarte putina cladura.

Se pot crea combinații de șiruri de roșu – albastru – verde care pot fi controlate pentru a obține lumină de orice culoare.

Mediu : Nu conțin plumb sau mercur și respectă directiva RoHS (Restriction of Hazardous Substances Directive).

Sanatate : Spectrul emisiilor produse de corpurile de iluinat cu led-uri nu contine radiatie IR sau UV.

Iluminatul ambiental va fi realizat cu ajutorul copurilor de iluminat montate incastrat in alee ce vor lumina ansamblurile florale, a celor arbustive deosebite, asigurand o ambianta placuta pentru plimbarile nocturne. De asemenea pentru zonele de recreere se vor folosi corpuri de iluminat tubulare cu LED-uri, realizandu-se in acest fel atat dezideratul de eficienta energetica cat si obiectivul de a utliza tehnologii noi cu scopul atingerii beneficiilor care decurg din utilizarea acestora. In acest traseu se inscrie si tehnologia corpurilor de iluminat cu LED-uri care datorita avantajelor descrise mai sus reprezinta o noua si inovatoare tehnologie de iluminat. Pentru zonele de recreere tip belvedere (pod, pasarela) se va avea in vedere utlizarea de corpuri de iluminat tubulare cu LED-uri RGB. Pentru zona de expozitie plante exotice, pentru zona de recreere si odihna adulti acoperita se vor utiliza de asemenea corpuri de iluminat tubulare cu LED-uri. De asemenea o alta zona importanta de recreere o reprezinta zona de terenuri multisport si fitness. Pentru iluminarea terenurilor datorita conditiilor speciale de iluminat necesare se vor utiliza stalpi de iluminat de H=8m. Pentru iluminarea terenurilor nivelul de luminozitate necesar fiind peste nivelul normal al celorlalte zone din parc, precum luand si in considerare faptul ca folosirea iluminatului va fi predominant in timpul anotimpurilor cu temperaturi moderate spre inalte se adopta solutia iluminatului cu reflectoare. Aceste vor fi amplasate in pereche cate doua pe un stalp la H=8m. De-a lungul aleilor principale se vor monta corpuri de iluminat incastrate in pardoseala de 25W. In zonele retrase amenajata peisagistic se vor monta copuri de iluminat incastrate in pardoseala de 11 W.

Figura 5.6 Sistem iluminare la baza arborilor

(Realtime)

Pentru iluminatul arborilor de talie mai mare se vor utiliza corpuri de iluminat tip proiector RGB de 150W. De-a lungul aleii principale se va realiza un iluminat ambiental cu ajutorul proiectoarelor prevazute cu surse de lumina cu led-uri multicrom si care vor fi comandate prin intermediul unor controlere DMX ce vor permite un program de iluminat dinamic de minim 4h. Pentru iluminatul de sarbatori se vor avea in vedere cutii de conexiune cu grad de protectie minim IP 44 si posibilitatea conectarii unor consumatori totali de circa 10kW.

5.2.2. Suprastructura urbana

Suprastructura urbana este reprezentata de mobilierul specific urban (cosuri de gunoi, banci), suprafata de alei, pista de biciclete/role, zonele de recreere, toaletele ecologice, infochioscurile si panourile informative.

Aleile de acces in parc sunt ierarhizate in functie de importanta, asigurand un acces facil catre toate zonele amenajate ale acestuia. Materialele ce vor fi utilizate pentru amenajarea acestora sunt in mare parte naturale . Aleile vor fi construite din sorturi de piatra de rau (Ø 0,8 – 1cm) stabilizate cu ciment pentru aleile nou proiectate, si alei pentru pistele cu functionalitati speciale (biciclete/role) realizate din asfalt marcate cu material termo-plastic.

Figura 5.7. Alee construita din sorturi de piatra de rau

(Realtime)

Latimile aleilor pot varia intre 3 – 5 m. Bordurile la alei vor fi realizate din beton.

Pentru scurgerea apelor pluviale spre zonele vegetale si pentru impiedicarea stagnarii apei, aleile vor avea pante de 1,5%, dinspre ax spre margini. Optiunea pentru aceste materiale a avut drept scop principal inlesnirea actiunii principale dintr-un parc, si anume: plimbarea, fie ea pe jos, pe role, pe bicicleta, sau in carucioare, cazul persoanelor cu dizabilitati.

Urmatoarele motive pentru care s-au ales aceste materiale si nu altele, au fost din ratiuni ecologice si nu in ultimul rand estetice. Ecologice – pentru ca aceste materiale sunt naturale (pietris de rau, nisip) spre deosebire de bitum sau sistemul clasic de alcatuire din dale de beton, si se integreaza armonios in ansamblul vegetal al parcului, fara a crea discordante brutale in peisaj. Estetice – pentru ca impactul vizual conteaza foarte mult pentru un astfel de proiect, unde relaxarea, recreerea sunt functii fundamentale. Aleile si configuratia generala a parcului doreste respectarea cat mai in detaliu posibil a principiilor egalitatii de sanse si nediscriminarii. Astfel, aleile ce pornesc din zona joasa spre zona denivelata sunt in proportie de 90% prevazute cu rampe line, care conform normativelor in domeniu nu depasesc 10% – fiind intr-adevar utile persoanelor cu dizabilitati locomotorii. De asemenea in acelasi scop se vor amenaja un traseu pentru ghidare a persoanelor cu dizabilitati de vedere.

Sistem de ghidare pentru persoanele cu dizabilitati de vedere. In concordanta cu temele orizontale ale Uniunii Europene, acest proiect isi propune, sustinand la un nivel cat mai inalt promovarea egalității de șanse și nediscriminării, sa permita accesul oricarora persoane, indiferent de gradul lor de invalididate. Astfel se propune realizarea de-a lungul aleilor din parc a trasee pentru ghidarea persoanelor cu dizabilitati de vedere. Acesta va fi format din amplasarea unor dale speciale ceramice, avand un profil special. Vor fi doua tipuri de profile, un profil specific pentru zonele de intersectie ale aleilor si un profil specific pentru zonele de circulatie pe alei.

De cand au fost diseminate in Japonia, in 1965, acestea s-au raspandit si in randul altor natiuni ale globului, in principal datorita faptului ca persoanele cu dizabilitati de vedere pot sa le utilizeze aproape fara a-si modifica ritmul lor normal de mers si datorita costurilor de instalare scazute. Acest sistem de ghidare a persoanelor cu dizabilitati de vedere este considerat a fi cel mai eficient sistem de ghidare pentru aceste persoane. Se difereantiaza in principal doua tipuri de dale (“blocks”) utilizate pentru a realiza aceste trasee. Primul tip este reprezentat de “blocks” de avertizare care indica locurile potential periculoase pentru persoanele respective, iar cel de-al doilea tip il reprezinta “blocks” directionale care indica traseul (directia) pe care aceste persoane o pot urma fara urmari imediate asupra intergritatii lor personale. “Blocks” de avertizare “Blocks” directionale.

Acest sistem este proiectat pentru a permite persoanelor cu dizabilitati de vedere sa-si poata identifica propria pozitie, locatiile periculoase si directiile pe care se deplaseaza. In acest scop sistemul trebuie instalat in locatii sigure intr-un mod cat mai continuu pentru a permite acestor persoane sa identifice acest “blocks” la contactul cu talpa piciorului. Aceste sisteme mai sunt denumite si “Braille blocks”, dupa numele pedagogului francez Louis Braille care a inventat si dezvoltat sistemul de tiparire si scriere pentru nevazatori. In instalarea acestor “blocks” trebuie avute in vedere cateva reguli si anume :

1) Pentru “blocks” directionale : – nici un obstacol sau obstructie sa fie prezenta deasupra sau in intr-o raza de 30 cm in jurul lor; – directiile de miscare (deplasarea) sa fie usor de recunoscut; – acestea trebuie sa asigure ghidare pentru a ajunge precis in locurile desemnate; – trebuie mentinuta continuitatea acestora de-a lungul intregului traseu. – nu se instaleaza “blocks” de avertizare la curbe cu unghiul interior mai mare sau egal cu 1350 – suprafata acestora trebuie sa fie suficienta astfel incat sa permita determinarea directiei utilizand doar talpile picioarelor.

2) Pentru “blocks” de avertizare – utilizatorul se poate opri inainte de obstacol (trebuie instalate cu cel putin 30cm inainte de obstacol) – trebuie sa permita identificarea cu usurinta a intersectiilor de trasee (din directii diferite); – motivul de avertizare pentru care sunt instalate sa fie usor de identificat; – suprafata acestora trebuie sa fie suficienta astfel incat sa permita identificarea lor utilizand doar talpile picioarelor. Diferite modalitati de instalare :

Figura 5.8. Modalitati de instalare blocks

www.davihazen.com

Pentru zona de recreere tip labirint se vor amenaja alei din nisp stabilizat, pentru a realiza o ambianta si un cadru cat mai natural cu plantele arbustive care vor alcatui labirintul precum si o impresie de plimabare in natura cat mai puternica.

Aleile vor fi alei de nisip stabilizat cu latimi cuprinse intre 1,5 – 4 m, cu pante de 1,5 % dinspre ax spre margini. Bordurile la alei vor fi realizate din beton.

Materialul deosebit prin aspectul lui „natural‟ se adapteaza bine zonelor de agrement.

Acest material cu o textura simpla este ecologic putand fi realizat din materialele locale (nisip de concasare), pastrand si un aspect permeabil.

Nisipul stabilizat va fi realizat conform detaliului de executie urmator, folosind un amestec de nisip/ciment.

Figura 5.9. Etape

Acest parcurs face parcul mult mai atractiv si are scopul de a acoperi un numar cat mai mare de necesitati si de a atrage un numar cat mai mare si ai diversificat de persoane.

5.3. Descrierea zonelor funcționale

Zonele de recreere – reprezinta o serie de zone astfel gandite incat impreuna sa conduca la o serie de funtionalitati ale parcului specifice abordarii moderne a unei zone de parc care trebuie sa fie atat un loc de odihna si recreere pentru marea majoritate a populatie. Trebuie avut in vedere totusi conceptul de odihna activa precum si necesitatea impartirii diferitelor activitati astfel incat sa se poata realiza o organizare judicioasa a parcului. Toate acestea conduc la realizarea rolului sau principal, acela de a fi un loc de recreere dar si de interactiune sociala. Astfel s-a propus realizarea urmatoarele zone de recreere:

Locuri de joaca pentru copii pe categorii de varsta. Locurile de joaca pentru copii sunt imprejmuite cu un gard viu pentru a permite supravegherea atenta a copiilor si pentru a impiedica accesul cainilor. Intreaga zona este echipata cu banci si cosuri de gunoi si profita de o umbra importanta datorata vegetatiei. In cadrul zonelor de joaca pentru copii pe categorii de varsta se utilizeaza materiale ecologice, lemn, piatra, nisip. Zonele sunt impartite pentru diferite categorii de varsta, rezultand astfel 3 locuri de joaca (loc de joaca pentru copii cu varste cuprinse intre 1-3 ani, intre 3-6 ani si intre 6-12 ani). Modulele vor fi proiectate avand in vedere respectarea normelor de siguranta a locurilor de joaca europene impuse de Comitetul European pentru Standardizare (Standarde Europene DIN EN 1176-1177). Elementele de joaca sunt pozitionate pe o platforma generoasa realizata din suprafata de protectie speciala. Aceasta va avea o grosime de minim 5 cm. Se asigura astfel o suprafata buna, confortabila pentru organismul uman si in cazul caderii copiilor nu provoaca leziuni ca alte suprafete dure precum cimentul asfaltul. Elementele de mobilier sunt reprezentate prin elemente complexe de joaca, leagane, vartelnite, casute de catarare, casute cu turnuri, echipamente multifunctionale (leagane simple, duble, cu tobogan) in functie de categoria de varsta.

Figura 5.10. Spatiu de joaca

(Realtime)

Spatiile de recreere destinate adolescentilor si adultilor sunt de patru tipologii pentru patru modalitati diferite de petrecere a timpului liber (jocul cu role pe teren skate, parcursul pentru biciclete/role, zone de relaxare si zone de activitati cotidiene). Astfel, cei care vor alege sa le foloseasca vor face miscare gratis si mai mult vor beneficia de aerul mult mai curat din parc.

Figura 5.11. Zona adulti

(Realtime)

Zona expozitie plante exotice. In aceasta zona se vor amenaja sere cu specii din diferite areale geografice (tropicale, ecuatoriale) in general reprezentand plante exotice. Zona va fi deschisa publicului pein amenajarea unui traseu prin interiorul serelor care va permite vizionarea de aproape a speciilor de plante exotice.

Figura 5.12 Sera

(Realtime)

Vor fi prevazute cu sisteme de incalzire si ventilatie moderne si sisteme de irigatii, astfel incat sa se poata realiza in interior un microclimat specific zonelor exotice de provenienta a speciilor de plante respective. Serele vor fi alcatuite cu pardoseala (beton) astfel incat sa se poata permite cultivarea plantelor exotice. Vor fi racordate la reteaua de apa a parcului si la reteaua de energie electrica.

Figura 5.13. Zona de expozitie

www.youtube.com

Acoperisul va fi prevazut cu instalatie de umbrire pentru perioada de vara si ferestre pentru aerisire, controlul temperaturii si umiditatii. Incalzirea serei se va face de jurimprejurul peretilor, pentru a avea un strat de aer cald si pentru a topi zapada in timpul iernii. Pentru plantele tropicale, temperatura nu trebuie sa scada sub 16-18 grade C in sera. Din acest motiv serele vor fi prevazute cu sistem automat de control al temperaturii si umiditatii. De asemenea se va prevede un sistem de administrare a ingrasamintelor si combaterea bolilor si daunatorilor. In interior vor fi prevazute panouri si indicatoare pentru fiecare tip de planta cu explicatii privind provenienta si caracteristicile botanice respective. Se va prevede de asemenea un sistem interactiv de informare a publicului prin intermediul infochioscurilor din parc cu privire la speciile de plante prezentate.

Zona de concert

In zona dechiderii mai mici a lacului de agrement existent se va amenaja o zona de concert (spectacol) care va fi formata din scena gen ponton amplasata pe malul lacului si utilitatile necesare desfasurarii activitatilor respective pentru spectacole. Scena va fi formata dintr-o structura metalica tratata contra eroziunii care va fi amplasata la marginea lacului imbracata intr-un material rezistent la contactul cu apa, si anume wood- plastic composit. De asemenea va fi prevazuta o instalatie de iluminat pentru spectacol (reflectoare). Instalatia de iluminat va fi racordata la instalatia de alimentare cu energie electrica. Se va prevede un tablou electric pentru zona de concert (spectacol).

Figura 5.14. Zona concert

(Realtime)

Materialul este recomandat deoarece prezinta unele caracteristici avantajoase pentru utilizarea actuala :

– rezistent la apa si soare, avand un cost intretinere mic; nu necesita lucrari de reconditionare specifice lemnului clasic;

– siguranta – suprafata pentru acoperire prezinta rezistenta la alunecare pentru mers; acest fapt il recomanda pentru utilizarea ca material de placare a scenelor si zonelor de spectacol.

Zona arena concert

In zona vis-a-vis de zona de concert, peste lac, se va amenaja o zona de arena concert. Zona de arena concert va avea o amenajarea asemanatoare unui mic amfiteatru, in trepte. Se vor amenaja banci pentru stat, amplasate cat mai judicios astfel incat sa permita o priveliste cat mai clara a zonei de concert si a lacului in general. In zona arenei se vor amplasa de asemenea spoturi luminoase cu scopul de lumina zona pe timp de noapte si de a creea o ambianta cat mai placuta chiar in cazul in care nu au loc spectacole.

Figura 5.15. Arena concert

(Realtime)

Rolul acestei zona va fi si acela de odihna, dorindu-se realizarea unei persepective peisagistice cat mai atragatoare a zonei, fara a fi neglijat aspectul unitar al zonei. Astfel arena va fi amplasata de-a lungul unei pante line, in concordanta cu relieful terenului in acea zona. Arena va fi amplasata astfel incat sa fie parte comuna din peisaj. In acest scop de vor utiliza materiale specifice: bancile din lemn tratat, structura cat mai simpla si cat mai armonioasa pentru treptele amfiteatrului. Infrastructura acestuia va fi din beton.

Zona caini de companie

In cadrul acestui parc s-a prevazut amenajarea unui teren destinat cainilor de companie ce se intinde pe o suprafata de 1000 mp. In aceasta zona se vor monta elemente pentru dresajul cainilor: – elemente de slalom, – colaci, – obstacole – element de catarare La accesul in zona cainilor se vor monta panouri cu pungi pentru animalele de companie.

Figura 5.16. Zona drenaj animale de companie

(Realtime)

Pista pentru biciclete/role este o zona specifica si limitata, echipata cu obstacole, denivelari si rampe specifice traseelor mountin-bike, ce au rolul de a dezvolta abilitati compatibile acestui sport, de tipul echilibrului, capacitate de reactie rapida etc. Suporturile velo constituie un element important intr-un parc, care nu isi doreste sa descurajeze activitatile ciclistice ci dimpotriva, le incurajeaza. Aceastea vor fi prevazute in zonele de popas ale parcului sau la intrarea in parc etc. Suporturile velo vor insoti mobilierul din parc si vor facilita acostarea bicicletelor in conditii bune de siguranta si de organizare.

Figura 5.17.. Rample specifice pentru biciclete role

www.capefeargear.com

Zona skate park

Pentru zona de skate park, avantajele sunt nenumarate, daca ne gandim la numarul mare de adolescenti care folosesc carosabilul sau un cel mai bun caz trotuarele pentru acest sport, si la numarul mare de accidente ce rezulta dintr-un asemenea comportament. S-a considerat o zona speciala pentru un astfel de sport, in scopul interziceri aceastei activitati pe aleile parcului, fara a elimina aceasta placere pasionatilor. Zona este asemenea unui traseu prevazut cu rampe si obstacole specifice, zone cu diferite grade de dificultate, multumind orice doritor

Figura 5.18. Skate-parc

(Realtime)

Zona terenuri multisport

Terenurile vor fi in totalitate realizate din confectii metalice si vor avea in compozitie 2 tipuri de panouri – panouri cu zona de joaca(cos baschet,poarta) si panourile laterale cu rol de imprejmuire. Designul lor va permite o diversitate foarte mare de jocuri atat cu mana cat si cu piciorul dar si basket, tennis si mini fotbal.. Distanta prevazuta intre panourile de intrare va fi de minim 60 cm. Stalpii vor fi circulari cu un diametru de minim 120 mm si o grosime a otelului de minim 2 mm. Toate panourile vor fi executate din lamele patratice din otel de doua tipuri de dimensiuni : cele longitudinale de minim 30 x 2 mm si cele transversale de 10 x 2 mm si vor fi prinse de stalpii circulari prin sisteme modulare cu minim 2 puncte de sprijin, protejate cu capace de plastic antivandalism. Toate prinderile vor fi protejate cu mansoane de cauciuc pentru a evita vibratiile si zgomotul. Laturile mici ale terenului vor fi compuse pentru combinatia jocuri de mana/ picior/ basket , cu porti de aprox. 3x2m, cu o grinda de sprijin sub forma de dreptunghiulara. Laturile mici vor fi alcatuite din minim 6 panouri cu inaltime min 2m care se vor prelungi pana la 3,80 m cu plasa vinilica de protectie, cu ochiuri 10×10 cm, grosime fir minim 3 mm si un panou mai inalt, deasupra caruia se va prevedea cosul de baschet cu inelul la o inaltime de aproximativ 3,05 m.

Figura 5.19 Teren tennis

www.asphaltmaintenanceandpaving.com

Pentru montare se va reface suprafata suport existenta (asfalt obligatoriu), se va turna beton pentru fixarea stalpilor in fundatii. Pardoseala prefabricata, de grosime constanta 4,5 mm, cu suprafata gofrata pe baza de cauciuc special poliizoprenic, incarcaturi minerale si pigmenti, calandrat, vulcanizat, confectionat in suluri de formaturi si grosimi oportune. Poseda o rezistenta optima si durata in timp, intretinerea este foarte simpla si foarte usoara si se prezinta intr-o gama larga de culori, toate fiind studiate pentru a rezista la diverse conditii climatice precum si la razele UV. Modalitatea de punere in opera este lipirea de asfalt cu adeziv poliuretanic bicomponent.

Zona recreere si odihna adulti

Se va amenaja o zona retrasa pentru acitivitati de recreere specifice gen tenis de masa. In aceasta zona se vor amenaja foisoare impreuna cu mobilier urban de calitate, reprezentand banci de odihna, cosuri de gunoi. Aceasta zona datorita formei si locatiei va avea dublu rol atat de recreere (mese de tenis de masa) cat si rol de odihna oferind o oaza de calm si liniste evitand aglomeratia aleilor. mese de sah – foisoare

Se va amenaja o zona de mese de sah, retrasa, ferita de zgomotul si agitatia din parc. Zona va fi protejata de foisor. In aceasta zona se vor amenaja mese cu banci de sah, percum si mobilier urban de calitate, banci de odihna, cosuri de gunoi.

Figura 5.20. Zona recreere adulti

(Realtime)

Aceasta zona, la randul ei va vea si ea dublu rol. Rol de recreere datorita activitatilor relaxante (sah) si rol de odihna datorita zonei retrase care va creea o atmosfera linistita. Mesele de sah vor fi amplasate in interiorul foisoarelor, care vor fi altcatuite din material lemnos tratat special de o culoare specifica lemnnatur pentru a se incadra cat mai armonios in zona respectiva. Zona va fi protejata de o vegetatie cat mai bogata, protejand de caldura torida a verii.

Zona belvedere – Pasarela pietonala

In partea estica a lacului de agrement se va amenaja o pasarela suspendata cu scopul de a servi ca punct de belvedere. Pasarela va fi pietonala, alcatuita din structura metalica ancorata de un stalp pozitionat central. Pasarela va avea o forma de arc de cerc unind doua puncte diferite de pe malul lacului. Rolul acesteia este de a oferi o privire panoramica asupra parcului si diferitelor zone ale acestuia.

Figura 5.21 Belvedere

(Realtime)

Poduri pietonale

In zona de est a parcului se va realiza o zona de alei la nivele diferite. O zona inaltata (belvedere) pentru o oferi o alta panorama asupra parcului si o zona de joasa pentru a permite continuitatea aleilor ce vin din zonele de acces. Pentru a realiza continuitatea aleilor in zona de diferenta maxima de nivel (zona belvedere inaltata) se vor amenaja 2 poduri de lemn pentru cele 2 alei care traverseaza aceasta zona. Podurile vor fi alcatuite din lemn, care va fi ancorat in partile inclinate ale zonei pentru a permite traversarea pietonala pe sub ele. Elementele de sustinere (grinzile si contravantuirile) se vor ancora in blocuri de beton prin intermediul unor elemente de prindere metalice (talpici).

Figura 5.22. Pasarela

(Realtime)

Zona de labirint

In zona vestica a parcului va fi amenajata o zona de labirint natural. Se va alege un traseu cat armonios cu peisajul arhitectural al parcului care sa nu faca nota discordanta cu zonele imediat imprejmuitoare. In aceasta zona aleile vor fi din nisip stabilizat. Plantele folosite vor fi plante specifice gardurilor vii – buxus sempervirens.

5.23. Labirint

(Realtime)

Mobilierul specific pentru parc

Mobilierul specific pentru parc va tine cont intr-un grad cat mai mare posibil de cei care il vor folosi. Astfel, acesta trebuie sa-i ia in calcul atat pe copii, cat si pe batrani, si persoanele cu dizabilitati. In scopul sustinerii acestui punct de vedere, mobilierul specific a fost gandit sa poata fi folosit de oricine indiferent de starea fizica. Este cazul bancilor din lemn tratat, cu bipicior, fara brate laterale, care spre deosebire de modelele clasice, permit acostarea caruciorului cat mai aproape, si nu prevad obstacole de tipul bratelor mentionate.

Figura 5.24. Banca

http://jensenleisurefurniture.com

Acesta este mai robusta, nu poate fi vandalizata sau furata si favorizeaza persoanele cu dizabilitati. Un alt avantaj al acestor banci este aspectul pro-ecologic, lemnul nefiind vopsit ci tratat, astfel incat poluarea prin desprinderea vopselei de pe lemn este evitata. Aceste banci vor fi amplasate in zona de belvedere (a podurilor) precum si in zonele deschise dintre lac si pasarela pietonala suspendata. Pentru majoritatea zonelor din parc, zona de supraveghere a locurilor de joaca precum si pentru zonele de mobilier urban situate la terenurile multi-sport, zona skate-park, zonele de promenada si odihna (alei) se vor monta banci cu bipicior, cu spatar care permit de asemenea acostarea caruciorului cat mai aproape, si nu prevad obstacole de tipul bratelor mentionate.

Figura 5.25. Banca

http://jensenleisurefurniture.com

Cosurile de gunoi cu finisaj in lemn cu ecosortare, vor avea o particularitate ce va fi in concordanta cu o alta tema orizontala protectia si imbunatatirea mediului inconjurator, deoarece vor fi compartimentate in 4, pentru o colectare diferentiata a deseurilor, respectiv sticla, plastic, hartie si biodegradabil. Desi aceasta initiativa nu este posibila in prezent, din cauza absentei unui agent local de salubrizare care dispune de un astfel de sistem de colectare, consideram importanta presupunerea unor astfel de dotari. Aceasta investitie este una de perspectiva, respecta principiul durabilitatii si ia in considerarea dezvoltarea viitoare a orasului si a serviciilor locale, printre care se numara si cel de salubrizare.

Figura 5.26. Cos de gunoi

www.belson.com

Cosurile de gunoi vor respecta cromatica si materialul folosit pentru banci, completandu-se armonios. Astfel, acestea vor fi imbracate in lemn si vor acoperi toata suprafata parcului.

Desi aparent nesemnificative pentru protectia mediului inconjurator, acest parc tine cont aproape la fiecare aspect de respectul pentru natura. Alte exemple “eco – friendly” sunt suprafetele lemnoase (material ecologic) – banci, cosuri de gunoi care vor fi tratate pentru rezistenta la factorii atmosferici, si nu vopsite, vopseaua un produs toxic si foarte poluator, fiind usor de indepartat si raspandit in atmosfera, sub influenta agentilor externi.

Infochioscurile si panourile informative au acelasi scop ca si zonele de recreere – diversitatea. Aceste infochioscuri sunt vor fi puncte de informare, luminate, unde pot fi consultate in mod interactiv harti descriptive despre plantele din parc, si modalitatile de petrecere a timpului liber, practici civice de protectia mediului si pastrarea ecosistemelor din parc, harti cu zonificarea parcului, precum si informatii diverse referitoare la zona de actiune a a acestui proiect. Panourile informative vor favoriza o buna orientare in parc, prin semnalizarea zonelor functionale ale acestuia. Desi in aparenta nesemnificativ, infochiscurile vor sustine una din temele orizontale importante, protectia mediului inconjurator, deoarece vor informa cetatenii intr-un mod placut si ludic, nu amenintator si impunator, de importanta unui comportament responsabil fata de natura, de importanta reciclarii si a mentinerii curate a spatiilor verzi; de durata de degradare a plasticului, sticlei, aluminiului, deseuri care ar putea afecta ecosistemul parcului.

Toaletele ecologice

Toaletele ecologice vor inlesni accesul persoanelor cu dizabilitati. Vor fi in numar suficient pentru a acoperi toata suprafata parcului si vor facilita accesul persoanelor cu dizabilitati locomotorii. Vor fi amplasate astfel incat sa fie ferite, in zone cat mai ascunse de vegetatie pentru a nu polua vizual.Toalete vor fi ridicate la 2-3 zile, pentru a se mentine o igiena corespunzatoare.

5.4. Reamenajarea spatiilor verzi si plantatiilor

Suprafata plantata urmeaza aceleasi principii, si este alcatuita din gazon insamantat, deoarece acesta se adapteaza mult mai bine la sol decat cel transferat (rulou), crescand robust si uniform. Gazonul va fi inlocuit in totalitate, avand in vedere ca mari suprafete din acesta sunt distruse, si vegetatia ierboasa lipseste, ceea ce presupune ca pentru o crestere uniforma, aceasta interventie este impetuos necesara. Arborii si arbustii vor fi din specii specifice zonei, rezistente la conditiile climatice. Straturile de flori vor fi plantate tinandu-se cont de perioada de inflorire, pentru a asigura o prezenta florala pe toata perioada vegetativa. Trebuie mentionat ca stratul de sol va fi imbogatit prin adaugarea a 10 cm de pamant fertil, imbunatatit cu ingrasaman natural pentru o mai buna dezvoltare a covorului vegetal. Aspectul spatiilor verzi va fi intregit de materialul dendrologic.

VEGETATIA ARBORESCENTA este reprezentata de abori din specii diferite. Specii autohtone sau aclimatizate precum Tei (tilia platyphyllos), Frasin (fraxinus excelsior), Paltin argintium (acer saccharium), Pin negru (pinus nigra).

VEGETATIA ARBUSTIVA Proiectul propune plantari cu specii de arbori rezistenti la conditiile climatice din zona, sub forma de pajisti si aliniamente, pentru a crea o centura verde de protectie impotriva poluarii urbane chiar si izolati. Si in abordarea acestui aspect s-a continuat principiul diversitatii, monotonia fiind un flagel al zonelor urbane. Acest principiu este pus in practica prin diversitatea speciilor considerate in amenajarea peisajistica. Pe langa aceste specii, bine integrate in zona interioara a zonei de plimbare si odihna, vor fi plantati arbusti decorativi obisnuiti cum ar fi forthysia, syringa, kerria, cotinus, etc.

Proiectul propune plantarea de plante perene de tip flori sau plante agatatoare. Speciile sunt alese din considerente climatice si nu numai, plantele cu spini ca trandafirii “snow carpet” iedera, achilea, graminee fiind ocolite de acte de vandalism. Speciile autohtone cum ar fi papaver orientale, pennisetum orientale, lavandula sunt considerate in realizarea unei diversitati cat mai bogate si a unui ambient cat mai placut. De asemenea in cadrul lucrarilor de interventie au fost luate in calcul, toaletarile plantelor existente, precum si replantari ale acestora in scopul realizarii unui peisaj cat mai armonios din punct de vedere estetic. Suprafetele „inierbate‟ vor fi adaptate la conditiile climatice ale zonei. Se propune folosirea unui strat ierbaceu adaptat zonei, inspirat din compozitia naturala ale peisajelor de campie. Peluza trebuie sa fie adaptata terenului plan si sa aiba o compozitie floristica formata din specii de ierburi mezofile combinate cu unele elemente stepice de uscaciune. Materialele utilizate vor fi de cea mai buna calitate pentru a asigura un timp mai lung imaginea ansamblului, atat din punct de vedere estetic cat si al rezistentei. Se vor planta trandafiri si alte plante ornamentale si se vor amenaja spatii inflorate sub diferite forme geometrice si diferite nuante asigurandu-se zone inflorate in fiecare perioada: primavara va incepe parada irisilor; vara va fi subliniata de coloritul vesel al Echinacea purpurea si al margaretelor, printre altele spectacolul de culoare se va finaliza toamna, cu florile roz de sedum. Se doreste folosirea cu precadere a florilor ornamentale perene. Solul va fi completat cu 10 cm de sol fertil imbunatatit cu ingrasamant natural, pe toata suprafata plantata. Complexitatea acestui proiect consta si in abordarea temelor orizontale, care isi propun rezolvarea unor probleme acute la nivel mondial, printre care se numara si protejarea mediului inconjurator. Integrarea componentei naturale in activitatile urbane este importanta pentru determinarea calitatii vietii. Deseurile produse in cantitati din ce in ce mai mari si aerul cu un grad de poluare ce amenita sanatatea cetatenilor, sunt doua aspecte la a caror rezolvare va contribui intr-o mica masura si modernizarea parcului de agrement. Aceasta imbunatatire va avea efecte pozitive pentru sanatatea cetatenilor, iar zona va deveni mult mai atractiva pentru cetatenii orasului care supraaglomereaza zonele centrale.

5.5. Consumul de utilitati

5.4.1. Necesarul de utilitati rezultate

Pentru functionarea zonei verzi la parametri optimi, va fi necesara bransarea acestuia la reteaua de distributie a energiei electrice si la reteaua de alimentare cu apa existente ale parcului.

5.4.2. Estimari privind depasirea consumurilor initiale de utilitati

Consumul actual de energie electrica datorat celor 79 de stalpi de iluminat existenti este 28835Wh/an.

Consum nou de energie electrica pentru iluminat = 158,37MWh/an

Consum nou de energie electrica pentru ventilatie = 184,23MWh/an

Consum nou de energie electrica pentru irigatii = 7,3 kWh/an

Consum de apa necesar sistemului nou de irigatii = 94500 m 3 /an

5.4.3. Estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției

Numar de locuri de munca create in faza de executie – 20 locuri de munca

Numar de locuri de munca creata in faza de operare – 1 loc de munca

5.4.4. Durata de realizare: 8 luni calendaristice

5.4.5. Capacități (în unități fizice și valorice)

Suprafata de spatii verzi: 69000mp

Mobilier urban: 245 de cosuri de gunoi

320 de banci bipicior

Montare instalatie de irigat spatii verzi: 69000mp

Montare instalatie de iluminat

Montare grupuri sanitare ecologice: 12buc.

Alei sorturi pietris alb stabilizat : 25807mp

Alei nisip stabilizat : 1344mp

Piste biciclete/role : 3128mp

Zone expozitie plante exotice: 2700mp

Zona concert / spectacol: 2335mp

Zona caini de companie: 712mp

Terenuri multisport: 2090mp

Loc de joaca pentru copii pe categorii de varsta: 3 locuri

Zona odihna si recreere adulti acoperita: 2x300mp

Zona mese de sah – foisoare

Zona skatepark: 933mp

Zona belvedere pod L=20m: 1buc.

Zona belvedere pasarela : 1 buc.

Montare infochioscuri : 2 buc.

Montare panouri informative: 2 buc

Intretinerea obiectivelor din zona verde, se va realiza cu ajutorul operatorului autorizat de salubritate de la nivelul orasului, care efectuează curățenia și cu colecteaza deșeurile.

Gazonul necesita toaletare o data la 2 saptamani, incepand din primavara si pana toamna.

Arbustii necesita toaletare o data la 6 luni.

Arborii necesita toaletare o data pe an, primavara.

Cosurile de gunoi vor fi debarasate de 2 ori pe saptamana.

Maturatul zonei verzi este necesar o data pe saptamana.

Reparatii curente – frecventa:

Pentru banci – tratament lemn o data la 2 ani, refacerea protectiei la partile metalice, reparatii tencuieli la partea zidita – de cate ori este nevoie.

Pentru cosuri – reparatii tencuieli la partea zidita de cate ori este nevoie.

Reparatii capitale – frecventa:

Pentru utilitati: Irigatii – se vor curata electrovalvele de depuneri de calcar – la un interval de 5 ani.