Realizator : Giurgiu Andra -Mihaela [611257]

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRA ȘOV
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI COMUNICARE
SPECIALIZAREA COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

CULTURA PARTICIPATIVĂ

POPULARITATEA NEGATIVĂ PE FACEBOOK:
MEME -URILE POLITICE

Realizator : Giurgiu Andra -Mihaela
Grupa : 16LF37 1
Coordonator: lect. univ. dr. Arabela Briciu

Brașov
2019

Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 3
Definirea conceptului și încadrarea teoretică ………………………….. ………………. 4
Stabilirea obiectivelor ………………………….. ………………………….. ……………………. 5
Alegerea și descrierea metodologiei ………………………….. ………………………….. … 6
Aplicarea metodologiei și obținerea rezultatelor ………………………….. …………. 7
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 11
Bibliografie și webografie ………………………….. ………………………….. …………….. 12

Introducere

Pentru acest proiect de cercetare am ales tema popularității negative pe Facebook, mai
exact subiectul meme -urilor politice. Am decis să cercetez ace st fenomen prin prisma un ui
studiu de caz multiplu , referindu -mă la spațiul românesc. Astfel, în prezenta lucrare am ales
spre analiză două personaje controversate din lumea politică: Viorica Dăncilă (Prim -ministru
al României) și Liviu Dragnea (Președintele Camerei Deputaților și Președintele PSD ).
Meme -urile selectate au fost distribuite pe Facebook în perioada noiembrie 2017 – ianuarie
2019.
De asemenea, cultura participativă este un concept regăsit în multe domenii, printre care
și Social Media (ex: politică, acțiuni civice). Acesta are un rol social extrem de important, având
la bază noțiunea de user-generated content. Meme -urile reprezintă unul dintre produsele finale
ale acestei culturi participative, sunt un artefact cultural, un fenomen întâlnit frecvent în Social
Media și sunt caracterizate prin rapididatea cu care se propagă și numărul semnificativ al
utilizatorilor la care ajung într -o perioadă scurtă de timp. Totodată, meme -urile sunt distribuite
în cadrul comunităților online, astfel că ele devin rapid conținut viral .

Definirea conceptului și încadrarea teoretică

Cultură participativă
Cultura participativă este un tip de cultură care susține puternic exprimarea artistică și
angajamentul civic , cu relativ puține bariere . (Jenkins, 2009) Crearea de conținut este procesul
creării propriului content și distribuirea acestuia altor utilizatori . (Luttrell, 2018, p. 92)

Totodată, conceptul de cultură participativă presupune o implicare în comunitate prin
colaborare și networking , implică i nclude rea creării și schimbul ui de conținut creat de
utilizatori, dar și posibilitatea de a deveni furnizori de informații pe platformele de Social
Media. De asemenea, acest tip de cultură poate influența educația și cult ura unei țări prin
implicarea utilizatorilor în crearea de content cultural . În același timp, Jenkins (2006) definește
cultura participativă în funcție de anumite caracteristici , cum ar fi importanța propriei
contribuții a membrilor, legătur a socială dintr e utilizatori și ceilalți membri și sprijin ul în
crearea și distribuirea content -ului către ceilalți .
Henry Jenkins (2006, p. 290): o cultură în care utilizatorii sunt invitați să participe în
mod activ în procesul de creație și circulație a noului conținut . De asemenea, Social Media oferă
utilizatorilor posibilitatea de a interacționa și de a crea și modifica conținutul. Totodată,
platformele facilitează distribuția mesajului cultural atât spre grupul țintă, cât și spre publicul
larg, însă i nformația este greu de controlat și de verificat.

Meme -urile create și care circulă pe Social Media reprezintă o formă a concretizării
conceptului de cultur ă participativ ă. Ele nu doar că oferă utilizarea creativă a content -ului
digital, ci permit utilizatorilor să împărtășească idei, să stabilizeze comunitatea și să participe
activ în cadrul culturii. Studierea meme -urilor este importantă deoarece umorul politic prezintă
două funcții sociale majore. (Nilsen, 1990). În primul rând, meme -urile servesc politicienii în
demersul definirii conceptelor politice , dezarmând criticile și eliberând tensiunile. În al doilea
rând, acestea le permit criticilor politici să își exprime nemul țumirile. Totodată, t eoreticienii au
demonstrat influența meme -urilor în diferite contexte, în special puterea lor de a schimba opinia
publică. (Mia & Church)

Stabilirea obiectivelor

Obiectiv ele cercetării:
1. La ce fac referire meme -urile cu tentă politică din România?
2. Ce îi determină pe utilizatori să creeze și să distribuie meme -uri politice?

Conjectur i:
1. Caracteristicile meme -urilor politice
2. Motivația utilizatorilor în crearea și distribuirea meme -urilor de ordin
politic

Operaționalizarea conceptului
Schema de operaționalizare:

Cultură
participativăPopularitatePozitivă
Negativă
Neutră
Legături
socialeDistribuire
Mod de exprimareImplicare civicăConcept Dimensiuni Indici

Alegerea și descrierea metodologiei

Metodologia aleasă pentru această cercet are de tip calitativ constă în tr-un studiu de caz
multiplu raportat la analiza comparativă, în care se încearcă generalizarea caracteristicilor și
mecanismelor (Chelcea, 2001, p. 61) . Astfel, am ales spre analiză o serie de meme -uri politice
care îi au în prim -plan pe cei doi lide ri politici români. De asemenea, acest gen de c ercetare
implică un contact prelungit cu subiectul acesteia, c onstruirea problematicii rămân ând amplă și
deschisă .

Potrivit lui R. Yin , o definiție a studiului de caz este: „o cercetare empirică ce analizează
un fenomen contemporan în contextul vieții reale, granița dintre fenomenul respectiv și context
fiind incertă, o analiză în care sunt utilizate surse multiple de date”. În Social Media există
fenomene unice, nerepetitive, care pot fi investigate într-un studiu de caz multiplu , posibilitatea
de control asupra fenomenului fiind nulă. De asemenea, î ntrebările la care răspunde studiul de
caz sunt „cum” și „de ce” a avut loc un trend . Totodată, c azul reprezintă o situație reală,
decupată din realitate , iar p articularitățile studiului de caz țin de expunerea situați ei în
dimensiunile ei specifice, care permit angajarea specialistului într-o etapă de reflecție în
legătură cu fenomenul studiat .

Totodată, d esignul metodologic nu este complet determinat de la începutul cercetării,
ci, evoluează conform cu rezultatele obținute , saturația atinsă (momentul în care cercetătorul
apreciază că adăugarea de date noi nu conduce la înțelegerea mai bună a fenomenului studiat )
și gradul de acceptare internă obținut . În plus, p rincipalul instrument metodologic rămâne însuși
cercetătorul, în toate etapele cerecetării , iar a naliza datelor vizează descrierea sau teoretizarea
proceselor și nu obținerea „rezultatelor” . (Paillé, 1996)

Universul cercetării : Meme -urile refer itoare la Viorica Dăncilă și Liviu Dragnea,
distribuite pe Facebook în perioada noiembrie 2017 – ianuarie 2019
Volumul eșantionului : n =16
Marja de eroare (E): +/ – 3%
Nivelul de încredere (probabilitatea): 95%
Metoda de eșantionare: teoretică
Colectarea datelor: prin intermediul Facebook (pagini și grupuri )

Aplicarea metodologiei și obținerea rezultatelor

În urma analizării celor 1 6 meme -uri selectate am identificat trei categorii în care acestea
pot fi încadrate. Astfel, meme -urile pot face referire la aspectul fizic, nivelul de inteligență și
competență , dar și la acțiuni le politice ale celor doi lideri. De asemenea, pentru utilizatori
crearea meme -urilor poate reprezenta un pril ej de a -și exprima liber nemulțumirile și frustrările
legate de îndatoririle politice. Totodată, prin intermediul acestui tip de conținut, utilizatorii fac
„haz de necaz”, ironizându -i pe protagoniștii acestor meme -uri. În plus, ele datorită faptului că
ele ajung la un număr considerabil de internauți într -un timp scurt, meme -urile pot reprezenta
și un mijloc de informare. De asemenea, datorită naturii lor, ele sunt și o sursă de umor,
nuanțând în accente comice situația actuală a politicii românești.

În același timp, exist ă asocieri defavorabile în cazul protagoniștilor și dat fiind faptul că
cei doi sunt unii dintre principalii conducători de pe scena politică din România , aceste meme –
uri reprezintă și un factor de alterare a imaginii publice . În cele din urmă, după analiz area celor
16 meme -uri, consider că am ajuns la saturația teoretică întrucât analizarea unor noi date nu
aduce un plus de relevanță și noutate celor investigate deja.

De asemenea, în cadrul acestor meme -uri,
atât Liviu Dragnea, cât și Viorica Dăncilă sunt
comparate cu diferite personaje (ex: robotul
umanoid Sophia) sau sunt trans puse în tr-un anumit
context . Totodată, acestora le sunt atribuite
anumite replici, în concordanță cu limbajul sau
acțiunile lor, dar și apelative (ex: Veorica) . Astfel,
se observă faptul că predomină o tendință negativă
în cazul meme -urilor politice.

1. Aspectul fizic

2. Nivelul de inteligență și competență

Meme -urile care scot în evidență
aspectul fizic o vizează în mare măsură pe
Viorica Dăncilă, acestea făcând referire, în
general, la coafura, mimica sau poziția
corporală a acesteia. Astfel, spre deosebire
de Liviu Dragnea, premierul României
este mai vizibilă din acest punct de vedere
în cadrul acesto r meme -uri.

Meme -urile din această categorie au
în vizor, în principal, sancționarea socială a
gafelor, dar și a greșelilor gramaticale ale
personajelor politice. Și de această dată,
Viorica Dăncilă a atras atenția publică, în
comparație cu Liviu Dragnea, iar acest lucru
s-a propagat rapid prin interediul acestui tip
de conținut.
Astfel, în cadrul întâlnirilor oficiale
diplomatice sau în declarațiile sale de presă,
premierul României s -a făcut remarcată prin
multitudinea de erori lingvistice și exprimări
ilogice care au fost mediatizate intens,
deven ind virale.

3. Acțiunile politice
Ce-a de-a treia categorie îl are în prim -plan,
în majoritatea cazurilor, pe liderul PSD, Liviu
Dragnea. Astfel, meme -urile de acest gen fac
referire, în principal, la acțiunile diplomatice
ale politicienilor, dar și la consecințele
acestora. Așa încât, se observă faptul că
accentu l este pus pe deciziile neadecvate,
cazurile de corupție sau pedepsele penale,
toate acestea având un iz umoristic.

Rezultate

În urma studierii acestui tip de conținut, în raport cu liderii politici, rezultatele obținute
indică anumite caracteristici ale meme -urilor politice. Un prim element important este faptul că
acestea ilustrează, dincolo de glume sau aluzii, sentimentele și părerile utilizatorilor care
creează și distribuie acest tip de content. Totodată, o altă trăsătură specifică a meme -urilor pe
care am desprins -o în urma investigației realizate este că ele influențează într -o mare măsură
credibilitatea, dar și nivelul de capital social al protagoniștilor. În plus, majoritatea meme -urilor
de factură politică au accente umoristice. De asemenea, ele pot contribui semnificativ la
îmbogățirea unei colecții create de utilizatorii Social Media și pot reprezenta chiar un indicator
al nivelului de satisfacției în ceea ce privește performanța politică a celor două personaje.

Concluzii

Această cercetare a evidențiat care sunt caracteristicile meme -urilor politice din
România, dar și ce îi determină pe utilizatori să creeze și să distribuie acest gen de content.
Totodată, lucrarea a clasificat meme -urile de acest tip în trei categorii dis tincte, reliefând
comparativ elementele specifice meme -urilor care îi au drept protagoniști pe Viorica Dăncilă și
Liviu Dragnea. Totodată, s -a observat faptul că acest gen de content, meme -urile politice,
reprezintă un factor important în popularitatea neg ativă, în special pe Facebook. În același timp,
ele influențează într -o bună măsură promovarea mișcărilor civice sau sociale . De asemenea,
Social Media prezintă avantajul viralității, astfel că utilizatorii sunt încurajați și susținuți să își
exprime păre rile și orientările politice pe Facebook , unde membrii pot distribui și împărtăși
aceste aspecte cu ceilalți utilizatori.

În concluzie, prin intermediul meme -urilor politice, membrii tind să promoveze și să
atribuie aspecte negative politicienilor vizați . Astfel, rețeaua socială Facebook a devenit un
mijloc eficient de promovare al acestui tip de conținut și datorită comunităților și grupurilor
create, unde informațiile pot ajunge la un public mai larg . În plus, atât platformele de Social
Media, cât și me me-urile politice continuă să joace un rol important în viața socială a
utilizatorilor, dar și în lumea politică. Așadar utilizatorii și politicienii trebuie să conștientizeze
importanța Social Media, mai ales Facebook, în dinamica societății, atât virtual e, cât și reale.

Bibliografie și webografie

https://whatis.techtarget.com/definition/Internet -meme
https://journals.sagepub.com/home/sms
http://limbaromana.md/index.php?go=articole&printversion=1&n=1666
Chelcea, S. (2001). Tehnici de cercetare sociologică. București.

Furedi, F. (2015). How the Internet and social media are changing culture .
Jenkins, H., Green, J., & Ford, S. (2013). Spreadable Media: Creating Value and Meaning in
a Networked Culture. New York: New York University.
Linden, H., & Linden, S. (2016). Fans and Fan Cultures: Tourism, Consumerism and Social
Media. New York: Palgrave Macmillan.
Luttrell, R. (2018). Social Media: How to Engage, Share and Connect. USA:
Rowman&Littlefield.
Mia, M. -R., & Church, A. B. (fără an). Analysis of Facebook Meme Groups Used During the
2016 US Presidential Election.