Realizați un proiect cu titlul Influența factorilor de mediu asupra activității drojdiilor [606586]
CUPRINS
nr.pag .
ARGUMENT …………………………………………………………………. …………….……..3
CAPITOLUL I
Aspecte conceptuale și metodologice în predarea modulului ,,Microbiologia și igiena în
industria alimentară” ………………………………………………………. …………………………………………….. 5
I.1. Rolul disciplinelor tehnice in pregatirea profesională a elevilor ………………………………………. 7
I.2.Importaț a modulului ,,Microbiologia și igiena în industria alimentară” în obț inerea califică –
rii ,,Tehnician în industria alimentară” ……………………………………. ……………………… …………….. …10
I.3. Locul modulului în cadr ul planului de învățământ – corelarea competențelor și conținuturi –
lor ………………………………………………………………………………………………………….. ……………… ……1 2
CAPITOLUL II
Valențe educative ale interdisciplinarității în organizarea activității didactice din domeniul
produselor alimentar e……………………………………………………………………………………………………2 5
II.1.Forme de organizare a activității didactice din domeniul produselor alimentar e………………. 25
II.1.1. Activitatea frontală …………………………………………………………………………………………2 5
II.1.2. Învățarea pe grupe ………………………………………………………………………………………….2 5
II.1.2. 3. Învățământul individual ……………………………………………………………………………….2 7
II.2. Organi zarea procesului instructiv educativ ……………………………………… …………………………28
II.2.1.Proiectarea ș i realizarea lecț iei……………………………………………….. …………………………28
II.2.2.Tipuri de lecț ii……………………………………………………………………… …………………………45
II.2.3 .Alte modalităț i de realizare a activității didactice ……………………… ………………………. 87
CAPITOLUL III
Experimentul pedagogic …………………………………………………………………………………….. …………91
III.1. Cercetarea pedagogică ………… ………………………………………………..……. ……..91
III.2. Etapele/secventele unui experime nt ped agogic………………………………….…… …….92
III.3. Experimentul pedagogic formativ……… ……………………………………………… …….93
III.3.1. Scopul experimentului realizat ………………………………………………….. ………………. …….93
III.3.2. Obiectivele experimentului realizat …………………….. ………………. …………………….. ……94
III. 3.3.Participanț ii………… …………………………………………………………….. ……………………. ……94
III.4. Ipotezele de lucru ……………………………………………………………………… ………………………….94
2
III.5. Organizarea cercetării ……………………………………………………………… ………………… …………95
III.6. Prelucrarea ș i interpretarea datelor obținute î n urma experimentului pedagogic… ……….123
CONCLUZII …………………………………………………………………………………………………… ……….127
ANEX E …………………………………………………………………………………………………………… ……….128
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………………………. ………..133
3
ARGUMENTAREA ALEGERII TEMEI
Promovarea interdisciplinarității/transdisciplinarității în învăță mântul românesc actual
este o necesitate impusă de schimbările și acumulările cognitive din multiplele domenii ale
cunoașterii, precum și de complexitatea și diversitatea problemelor cu care se confruntă
omenirea.
Am ales tema, INTERDISCIPLINARITATEA -FORMĂ MODERNĂ DE
ORGANIZARE A ACTIVITĂȚILOR DIDACTICE DIN DOMENIUL PRODUSELOR
ALIMENTARE ,” cu referire la modulu l ,,Microbiologia și igiena în industria
alimentară ”pentru că astăzi, mai mult ca oricând, adolescentul trebuie să -și asume roluri și
responsabilități, să ia decizii pentru cei din jur, să răspundă rapid și bine la diversele provocări ale
vieții.
Succesul și performanța apar doar dacă elevul deține cunoștințe integrate, dacă privește
realitatea ca o imagine unitară și dacă gândește flexibil și creator.
Pornind de la aceste realități în învățământul românesc s -a declanșat o reformă a
conținuturilor, o reformă la nivel curricular. Așa a apărut abordarea conținutului învățării din
perspectiva interdis ciplinară.
Dicționarul de neologisme de F. Marcu și C. Manea definește interdisciplinaritatea ca
„stabilirea de relații între mai multe discipline sau ș tiințe“.
Specialiștii în curriculum definesc acest termen ca formă de cooperare între
discipline/științe, respectând logica fiecărora în parte, adaptată p articularității legii didactice,
vizează formarea la elevi a unei imagini unitare a realității și a u nei gândiri integratoare. Î n
același timp, este privită și ca o modalitate de organizare a conținuturilor învățării și ca o
conexiune de limbaje explicative menite să spargă granițele dintre discipline.
Conform acestei definiții complexe, inter disciplin aritatea presupune două puncte de
plecare forte:
• O cultură interdisciplinară bogată a profesorului;
• O muncă con secventă și serioasă în echipă.
Predarea conținuturilor din perspectiva interdisciplinară are avantaje multiple:
•Permite elevului să acu muleze informații ce pot fi aprofundate în anii următori;
• Descoperă taine ale temei în discuție;
4
• Creează ocazia de corelare a limbajelor diferitelor disci pline;
• Permite aplicația cunoștințelor în practică;
• Favorizează o economie de timp de învățare conform raportului dintre cantitatea de cunoștințe
și volumul de învățare.
La acestea se adaugă și avantajele vizând formarea personalității elevului pe diverse
planuri: intelectual, emoțional, social, estetic și fizic.
Proiectarea unui învățământ interdisciplinar poate fi promovată atât prin Curriculum -ul
național, cât și prin abordări organizate în școală.
Concret, un demers didactic interdisciplinar se poate derula prin CDȘ -uri.
Opționalul odată implementat îmbogățește cunoștințele elevilor.
Cultura generală a elevului din secolul XXI presupune cunoștințe temeinice și diverse,
foarte asemănătoare cu ceea ce însemna „spirit enciclopedic“ în Renaștere. Numai că pregătirea
tinerilor era atunci pe falii tehnice înguste fără perspectiva unei viziuni unitare. Se lucra cu o
gândire rigidă, algoritmizată.
Astăzi, abordările didactice interdisciplinare îi aduc pe elevi mult mai aproape de
realitate, dezvoltându -le o gândire flexibilă și creatoare, în măsură să ofere soluții și să -i îndrume
astfel spre o carieră școlară și profesională la standarde europene.
Lucrarea conține o parte științifică și una metodic ă. Lucrarea își propune să descrie și
să analizeze metode m oderne de organizare a activităților didactice din domeniul produselor
alimentare, cât și metode adecvate de evaluare.
5
CAPITOLUL I
Aspecte conceptuale și metodologice în predarea modulului ,,Microbiologia și igiena
în industria alimentară”
Apariția vieții, în urmă cu 3,8 – 4 miliarde de ani este determinată de existența
microorganismelor (bacteriilor metanogene și bacterii din genul Clostridium, prezente în lava
vulcanică pietrificată).
Studiul microorganismelor în cepe târziu și timid, odată cu apariția microbiologiei ca
știință, în a doua jumătate a secolului al XVII -lea, ca urmare a acumulării de materiale și
observații referitoare la morfologia și răspândirea microorganismelor.
Apariția și dezvoltarea acestei ș iințe a fost legată de apariția și evoluția instrumentelor
optice, mai exact microscopul.
Din 1590 când olandezii Zaccharias și Hans Jensen au construit primul microscop pâna
la microscopul electronic cu putere de mărire de 2 milioane de ori, evoluția ac estor instrumente a
fost surprinzătoare.
Dezvoltarea morfologică a microbiologiei a durat aproximativ 200 de ani, după care a
urmat perioada fiziologică, datorată savantului francez Louis Pasteur, considerat întemeietorul
microbiologiei industriale.
Folosindu -se de microscop, Louis Pasteur studiază fermentația alcoolică produsă de
drojdii și demonstrează că procesele fermentative sunt datorate unor microorganisme specifice.
Lui îi datorăm studiile referitoare la bolile vinului și berii, tratarea și co nservarea prin
pasteurizare.
După 1900, Dumitru Moțoc întemeiază școala superioară de industrie alimentară
românească. Studiile efectuate în microbiologie, biochimia produselor alimentare, oenologie și
produse de fermentație reprezintă baza producerii in dustriale de alimente.
Rolul microbiologiei și implicit al microorganismelor în industria alimentară este
covârșitor, prin acțiunea lor dăunătoare, deoarece pot produce alterarea sau modificarea
proprietăților senzoriale și nutritive ale produselor alime ntare.
Acțiunea microorganismelor este folosită la obținerea : produselor de panificație și
patiserie, produselor lactate acide, brânzeturilor, vinului, berii, spirtului, drojdiei de panificație,
oțetului, sării de lămâie, borșului, murăturilor, la conservarea alimentelor, la obținerea produselor
dietetice și ecolo gice.
6
Sub formă de culturi starter, microorganismele și -au găsit o largă utilizare în industria
alimentară.
Microbiologia are un aport major în tehnologiile alimentare.
Fără drojdiile din genul Saccharomyces nu esistă fermentație alcoolică, fără bacter iile
lactice nu există produse lactate acide, fără bacteriile propionice nu există brânzeturi fermentate
și maturate.
Dezvoltarea microbiologiei ca știință aplicate a generat în 1910 apariția biotehnologiilor
care au inclus în 1970 studiul intensiv al me todelor moderne de inginerie genetică.
Astfel apar enzimele, acești biocatalizatori care au rolul de a accelera procesele
biochimice, cu largi aplicații în industria alimentară.
Preparatele enzimatice microbiene obținute prin cultivarea în condiții abs olut pure a
tulpinilor de bacterii (Bacillus subtilis) și mucegaiuri (Aspergillus niger, Aspergillus oryzae) sunt
folosite în industria fermentativă la zaharificarea plămezilor amidonoase.
Cunoștințele microbiologice au apliabilitate pentru studiul microo rganismelor utile,
microorganismelor dăunătoare dar și pentru menținerea igienei spaților de producție/depozitare, a
utilajelor, a produselor și nu în ultimul rând a igienei personale în industria alimentară.
După cum observăm, microbiologia are importanț ă vitală în obținerea produselor
alimentare de bază și în menținerea igienei în industria alimentară.
Tehnologiile moderne, folosesc dezvoltarea controlată a microorganismelor pentru a
îmbunătăți calitatea produselor alimentare, pentru crșterea randament ului și a valorii comerciale.
Astfel, mucegaiurile din genul Penicillium roqueforti și camemberti sunt folosite la
obținerea brânzeturilor fine cu mucegaiuri în pastă sau la exterior, iar Penicillium nalgiovensis
cultivat pe membrana salamului de Sibiu, îi dă o aromă aparte.
Mucegaiul Botrytis cinerea denumit și mucegaiul nobil al strugurilor dă licoarea și
savoarea vinurilor de Sauternes.
În afara microorganismelor utile, microorganismele banale influențează negativ valoarea
alimentară a produselor prin modificarea texturii și a proprietăților organoleptice, care pot
influeța sănătaea consumatorilor prin toxiinfecții.
În industria alimentară, microbiologia este direct răspunzătoare de calitatea produselor și
siguranța produselor/ consumatorilor.
Pentru menținerea stării de igienă, se impune respectarea regulilor de igienă și
recoltarea de probe pentru verificarea acesteia.
7
I.1. Rolul disciplinelor tehnice î n pregatirea profesională a elevilor
Procesul de învățământ reprezintă un ansamblu de acțiuni exercitate în mod conștient și
sistematic de către educatori asupra educaților, într -un cadru instituționalizat organizat, în
vederea formării personalității acestora în conformitate cu ceri nțele idealului educațional.
Din definiția prezentată se pot desprinde câteva trăsături specifice procesului de învățământ
și anume:
➢ caracterul unitar al procesului de învățământ este determinat de unitatea obiectivelor
principale ale predării și învățării;
➢ caracterul instructiv, rezultă din faptul că în cadrul acestui proces, elevii, sub îndrumarea
profesorului, descoperă, realitatea obiectivă. Aceasta se reflectă apoi în conștiința lor sub
formă de imagini, noțiuni, principii, legi etc. și se ext eriorizează sub forma unor
cunoștințe și a unor abilități intelectuale și practice.
➢ caracterul bilateral este determinat de colaborarea dintre cei doi factori – profesor și elev –
profesorul având rolul de conducător al activităților instructiv – educative , iar elevul de
receptare și de participant activ la aceste acțiuni.
➢ se construiește luând în considerare particularitățile de vârstă ale elevilor care influențează
asupra formelor de predare – învățare.
➢ presupune intercondiționarea dintre personalitatea c adrului didactic și cea a elevului.
Formarea competențelor profesionale ale unui absolvent este asigurată prin instruirea sa
complexă și progresivă, pornind de la problemele generale ale profilului spre cele specifice unui
grup de meserii.
Disciplinele de specialitate trebuie privite ca părți ale aceluiași întreg constituit de
procesul de învățământ. Ele nu pot fi privite unilateral, ca o parte teoretică pe care se construiesc
abilitățile practice ale viitorului profesionist, ci în unitate cu e le.
Ceea ce le diferențiază este conținutul facilităților pedagogice pe care urmează a le realiza
elevii. Corelația între pregatirea profesională și succesul în carieră este una foarte
strânsă,formând o relație de interdependență.
Alegerea profesiei este una dintre cele mai importante decizii din viata unei persoane iar ca
urmare a acestei alegeri survine succesul sau insuccesul. Meseria, aceasta indeletnicire cu
caracter permanent pe care o practică orice muncitor pe baza unei calificări corespunzatoare,
capătă valențe deosebite.
8
Producția industrială modernă a modificat nu numai conținutul, ci și caracterul muncii,
specificul solicitărilor la care este supus lucrătorul în procesul de producț ie. Rolul decisiv în
calificare este dat de competența profesională – capacitatea intelectuală și manuală de a utiliza
și conduce mașinile și utilajele într -un proces tehnologic în continuă transformare și
perfeționare . În aceste condiț ii noi, competența profesională se obține p rintr-o abordare
interdisciplinară.
Disciplinele tehnologice ocupă un rol aparte în conținutul învațământului, dat fiind
caracterul activității pe care o determină și finalitățile aces teia, cunoașterea construcției ș i
funcționării aparatelor, us tensilelor folosite în producție. În zilele noastre nu poate fi înțeles
conceptul de cultura generală fără o abordare interdisciplinară.
Începâ nd cu clasa a X –a de liceu finalitățile diferitelor discipline se formulează în termeni
de competențe p e care trebuie să le îndeplinească elevii la sfarșitul secvențelor de predare –
învățare.
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștinte și deprinderi dobândite prin
învățare . Din punct de vedere profesional competențele dobândite permit p racticarea cu succes a
unei meserii, exercitarea unei funcții sau executarea unei sarcini. În același timp competențele
dobândite exprimă pregatirea interdisciplinară adecvată s altului la o treapta superioară de
învațământ sau începerii unei cariere profe sionale.
Conținutul învațământului este stabilit și precizat prin planurile de învațământ, programe și
manuale școlare, prin caretrebuie să se extindă câmpul de informații și volumul cunoștințelor
necesare pregătirii de specialitate a elevului. C urriculum -ul axat pe stabilirea de competențe
permite orientarea activității didactice spre achiziții concrete care să răspundă exigențelor vieții
sociale și pieței muncii și să asigure astfel succesul absolvenților.
O acțiune competentă declanșează mobil izarea cunoștințelor acumulate și resurselor
mentale, antrenează efectuarea conexiunilor între cunoștințele acumulate la diferite discipline de
studiu, deci o abordare interdisciplinară .
Centrarea pe competențe asigură pragmatismul acțiunii in structive în care profesorul
realizează conexiunea dintre ce învață și de ce învață elevii. Învățarea pentru atingerea anumitor
competențe devine un proces de as igurare a motivației acționale ș i accentuează latura formativă a
procesului de evaluare. Stabi lirea competențelor se face pe fondul cerințelor de pe piața muncii
care determina ariile curriculare ș i obiectele de studiu.
9
La formarea competenței profesionale concură nemijlocit disciplinele de specialitate,
laboratorul tehnologic și discipl inele de cultură generală , insușirea acestora este condiționată de
abordarea interdisciplinară.
Formarea compețentelor profesionale a absolvenților învățământului preuniversitar tehnic
este asigurată prin instruirea lor complexă și progresivă, pornind de la problemele generale ale
domeniului de activitate spre cele specifice unei anumite meserii.
Cultivarea și dezvoltarea intereselor și aptitudinilor profesionale constituie un obiectiv
important în preocupările profesorului. În acest sens este necesară pregatirea unei personalități
care să realizeze conexiuni între noțiunile studiate la discipline le specialitate și la disciplinele de
cultură generală.
Activitatea lucrătorilor este mai eficientă, cu cât aceștia sunt mai competenți din punct de
vedere profesional și pot realiza conexiuni interdiscilpinare.
Competențele modulului ,, Microbiologia și igiena în industria alimentară“ se formează
prin instruire teoretică și laborator .
Pregatirea teoretică , concură la dezvoltarea intelectuală a elevilor, a gândirii lor, la
formarea și consoli darea deprinderilor de muncă intelectuală, la îmbogățirea sferei emoționale și
la dezvoltarea interesului pentru învățăură. Prin pregătirea interdisciplinară elevii dobândesc
cunoștințe, priceperi și deprinderi specifice meseriei, se educă, calitățile mora le și intelectuale,
ca: inventivitatea, gândirea tehnică, creativitatea, curiozitatea știintifică, interesul pentru tehnică
și producție, obisnuința de a aplică în practică cunoș tințele teoretice și de a cauta în procesele
tehnice explicația științifică, d ragostea și respectul față de profesie.
Lucrarile de laborator sunt importante ca legatură între lecțiile teoretice și formarea
abilităților practice. În laborator, elevii trebuie ,, să învețe arta de a învăța” continuu, de aface
conexiuni î ntre disciplinele studiate..
Pentru efectuarea lucrărilor de laborator este necesara amenajarea și dotarea cu un minim
necesar de instrumente, aparate și instalații care să acopere exigențele curriculare. În laborator
elevii aprofundează fenome ne, cunosc aparate și instalații, înteleg tehnici de măsurare, își
formează deprinderi de a executa diferite analize și determinari.
Pentru dobândirea compețentelor prevăzute în standarde, activitățile de învăț are – predare
utilizate vor avea un caracte r activ, interactiv și centrat pe elev, cu pondere sporită pe activitățile
de învațare și nu pe cele de predare, pe activitățile de laborator, pe crearea de conexiuni cu
disciplinele de cultură generală .
10
I.2. Importanta modulului ,,Microbiologia și igiena în i ndustria alimentară” în obținerea
calificării ,,Tehnician în industria alimentară”
Standardele de pregătire profesională pentru calificările din domeniul Industrie
Alimentară au fost stabilite în concordanță cu Planul Național de Dezvoltare și au ca obiectiv
principal promovarea unei forțe de muncă calificate, bine pregătită și adaptabilă la piața muncii,
care să răspundă schimbărilor din economie.
Prin predarea disciplinelor de specialitate în lice ele tehnologice se urmărește ca elevii
să-și însușească un sistem de cunoștințe, un mod de a acționa, de a gândi și de a se raporta la
realitate, care să asigure premisele competenței și responsabilității profesionale, calificarea
într-un domeniu de activi tăți corespunzător fiecărui profil de pregătire în liceu (industrie
alimentară).
În afara fondului de cunoștințe teoretice generale, a gradului de cultură și educație,
elevii trebuie să dispună de cunoștințe ce stau la baza pregătirii lor profe sionale. Sistemul de
învățământ românesc asigură posibilitatea de a se aborda atât cultura generală cât și cea de
specialitate, astfel încât instruirea profesională se realizează pe diferite trepte la diferite
nivele.
Noua organizare a învățământului liceal ține cont de caracteristicile vârstei și are în vedere
realizarea unei culturi generale orientată pe domenii de activitate bine determinate.
Liceul presupune o structură diferențiată pe filiere, profiluri și specializări.
Tabelul I.1
Filiere Profil Specializare
Teoretică Filologie ……..
Științe sociale ……..
Matematică -informatică ……..
Științele naturii ……..
Tehnologică Tehnic Electronică și automatizări
Eletrotehnic
Telecomunicații
Mecanic
Lucrări publice – construcții
Resurse naturale și protecția
mediului Chimie industrială
Protecția mediului
Silvic și prelucrarea lemnului
11
Veterinar
Agricol și agromontan
Industrie alimentară
Servicii Turism și alimentație publică
Economic , administrativ
Poșta
Vocațională Sportiv ……..
Militar(MAPN, MI) ……..
Teologic ……..
Pedagogic ……..
Arte vizuale ……..
Arte muzicale ……..
Arte dramatice ……..
Standardele de Pregătire Profesională pentru calificările din domeniul Industriei
Alimentare au fost stabilite în concordanță cu Planul Național de Dezvoltare și au ca obiectiv
principal promovarea unei forțe de muncă calificate, bine pregătită și adapta bilă la piața muncii,
care să răspundă schimbărilor din economie.
Modulul “Microbiologia și igiena în i ndustria alimentară” se studiază în clasa a X -a
liceu tehnologic, ruta directă, aria curriculară Tehnologii, calificarea,, Te hnician în industria
alimentară ”. Această calificare se obține prin parcurgerea modulelor cuprinse în Planul de
Învațământ.
PLAN DE ÎNVĂȚĂMÂNT
LICEUL TEHNOLOGIC – ruta directă
Clasa a X -a
Aria curriculară Tehnologii
Domeniul de pregătire: Industria alimen tară
Calificarea: Tehnician în industria alimentară
Cultură de specialitate și pregătire practică săptămânală
Modulul I. Microbiologia și igiena în i ndustria alimentară
Total ore/an: 175
din care: Laborator tehnologic 105
Instruire practică –
Modulul II. Opeații și utilaje în iandustria alimentară
Total ore/an: 175
12
din care: Laborator tehnologic –
Instruire practică 70
T o t a l o r e / a n : 1 0 o r e / s ă p t . x 3 5 s ă p t ă m â n i = 3 5 0 o r e / a n
Pregătire practică comasată – Curriculum de dezvoltare locală
Modulul III. –––––––––––––––– –––––––––––––––
Total ore/an: 90
T o t a l o r e / a n : 3 s ă p t . x 5 z i l e x 6 z i l e = 5 0 o r e / a n
T O T A L G E N E R A L : 4 4 0 o r e / a n
Parcurgerea acestui modul permit e elevilor să dobândească suficiente cunoștințe care le
vor permite să își continue studiile, unii dintre aceștia putând să se angajeze sau să -și deschidă
propria afacere.
Pentru modulul "Microbiologia și igiena în iandustria alimentară"sunt alocate un num ăr
de 175 de ore din care: teorie 70 ore și laborator tehnologic 105 ore . Competențele modulului se
formează prin instruire teoretică și laborator tehnologic.
Acesta se va parcurge în număr de 2 ore/săpt teorie și 3 ore/săpt laborator tehnologic .
Orele de teorie și laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate tehnică.
Acest modul se va parcurge în trunchiul comun.
I.3. Locul modulului în cadrul planului de învățământ – corelarea competențelor și
conținuturilor
Accelerarea progresului științific și tehnologic reclamă intervenția statului în reorganizarea
învățământului tehnic preuniversitar și universita, știindu -se că acesta hotărăște, în societatea
modernă, nivelul de dezvoltare economi că și capacitatea productiv -creatoare a unei națiuni. Altfel
spus, timpul lucrează în favoarea țărilor dezvoltate științific și tehnologic și nu în favoarea celor
mediu dezvoltate.
Conform Legii educației naționale nr. 1/ 2011 modificat ă prin Legea nr. 5 6/2019 , republicată,
cu modificările și completările ulterioare, durata învățământului obligatoriu este de 10 ani.
I.3.1. Componența documentelor curriculare
Reforma curriculară vizează modificări importante care au loc în sistemul de învățământ
românesc .
Se acordă prioritate procesului de învățare și interesului elevului, demersurile didactice
centrându -se pe formarea și dezvoltarea unor competențe importante în procesul de integrare pe
piața forței de muncă.
13
Documente curriculare:
1. Plan cadru ;
2. Prog rame școlare ;
3. Manualul ;
4. Materiale suport ;
1. Plan cadru
• Document oficial dat de MEN
• Se elaborează de către MEN pentru învățământul liceal, și de universitate pentru
învățământul universitar.
• Au un caracter unitar pentru fiecare tip/profil de școală.
• Au un caracter obligatoriu.
• Petru fiecare nivel există p lanuri –cadru (învățământ primar, gimnazial, liceal, etc)
Învățământul liceal este împărțit în 2 cicluri:
A. Ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, urmărește pregătirea complexă a elevilor, sub
următoarele dimensiuni:
– asigurarea competențelor cheie pentru toți, dezvoltate prin ariile curriculare de cultură
generală (scop al învățământului obligatoriu)
– asigurarea unor competențe de pre -profesionalizare pentru nivelul III de calificare,
dezvoltate prin aria „Tehnologii”, precum și prin alte discipline la decizia școlii (scop al
învățământului tehnic și profesional).
Competențele cheie dobândite se certifică cu scop educațional prin certificatul de absolvire a
învățământului o bligatoriu.
Competența pre -profesională dobândită se certifică cu scop profesional prin portofoliul de
educație permanentă.
B. Ciclul superior al liceului, filiera tehnologică, urmărește pregătirea complexă a elevilor, sub
următoarele dimensiuni:
14
– – asigurarea competențelor de cunoaștere și sociale, realizate prin ariile curriculare de
cultură generală, în vederea obținerii absolvirii nivelului III ISCED, prin examen de
bacalaureat. Aceste competențe îi asigură absolventului mobilitatea intelectuală și
personală pentru continuarea studiilor în învățământul terțiar, universitar și non –
universitar, indiferent de profil;
– – asigurarea competențelor tehnice și profesionale pentru nivelul III de calificare (anumite
grupe de calificări, definite de Nomenclatorul MECT), realizate prin aria „Tehnologii”,
precum și prin alte discipline din curriculumul diferențiat și la decizia școlii.
Competențele de cunoaștere și sociale se recunosc cu scop educațional prin diplomă de
bacalaureat.
Competențele tehnice și profesio nale se recunosc cu scop profesional prin certificat de calificare
de „tehnician”, nivelul de calificare III, pentru una dintre calificările înscrise în nomenclator .
Calificarea în cadrul filierei tehnologice se realizează pe două rute:
1. Ruta directă de calificare: ciclul inferior al liceului (clasele a IX -a și a X -a) + ciclul
superior al liceului (clasele a XI -a și a XII -a);
2. Ruta progresivă de calif icare: școala profesională (clasele a IX -,a a X-a și a X I-a) + ciclul
superior al liceului clasa a XI -a și a XII-a + ciclul superior al liceului (clasele a XII -a și a XIII -a
seral).
În conformitate cu această nouă structură:
– în ciclul inferior al liceului și în școala de arte și meserii, ponderea disciplinelor prin care
se asigură educația de bază este predominantă în raport cu ponderea disciplinelor/ modulelor prin care
se asigură inițierea în specializare;
– în ciclul superior al liceului reprezentative sunt disciplinele/ modulele prin care se asigură
formarea dive rsificată, în funcție de calificarea profesională urmată.
• Planurile cadru de învățământ pentru clasele a IX -a și a X -a de liceu – ciclul
inferior sunt structurate pe trei componente: trunchi comun (TC), curriculum diferențiat
(CD) și curriculum la decizia școlii (CDȘ) .
Trunchiul comun – reprezintă oferta educațională constând din aceleași discipline, cu
același număr de ore pentru toate filierele, profilurile și specializările din cadrul învățământului
liceal. Vizând competențele -cheie, trunchiul comun va fi parcurs în mod obligatoriu de toți
elevii, indiferent de profilul de formare.
15
Prin gruparea disciplinelor din structura trunchiului comun în cele 7 arii curriculare
prevăzute în actualul curriculum național, se asigură continuitatea dintre planurile c adru de
învățământ pentru clasele I – a VIII -a și planurile cadru de învățământ pentru liceu sau pentru
învățământul profesional .
Curriculumul diferențiat – reprezintă oferta educațională stabilită la nivel central,
constând dintr -un pachet de discipline c u alocările orare asociate acestora, diferențiată pe
profiluri (în cazul filierelor teoretică și tehnologică) și pe specializări (în cazul filierei
vocaționale). Această ofertă educațională asigură o bază comună pentru pregătirea de profil (în
cazul filier elor teoretică și tehnologică) și răspunde nevoii de a iniția elevul în trasee de formare
specializate, oferindu -i o bază suficient de diversificată, pentru a se putea orienta în privința
studiilor ulterioare sau pentru a se putea integra social și profesi onal, în cazul finalizării studiilor.
Orele din curriculum diferențiat sunt ore pe care elevii din profilul sau specializarea
respectivă le efectuează în mod obligatoriu.
Curriculum la decizia școlii – reprezintă numărul de ore alocate în scopul dezvoltă rii
unor oferte curriculare proprii fiecărei unități de învățământ. Prin această ofertă curriculară se
asigură cadrul pentru susținerea unor performanțe diferențiate și a unor nevoi și interese specifice
de învățare ale elevilor.
• Planurile -cadru de învățământ pentru ciclul superior al liceului tehnologic,
indiferent de ruta de calificare urmată, sunt structurate pe trei componente: trunchi
comun(TC), curriculum diferențiat (CD) și curriculum în dezvoltare locală(CDL).
Planurile -cadru de învățământ pentru ciclul superior al liceului, filiera tehnologică,
pentru toate calificările profesionale au la bază Standardele de pregătire profesională (SPP)
validate de comitetele sectoriale/ comisiile de validare și aprobate prin ordin al ministrului
educației și cercetării. Standardele de pregătire profesională cuprind unitățile de competențe și
competențele specifice unei calificări. Fiecărei unități de competențe îi este alocat un număr de
credite transferabile și de acumulare. Un (1) cr edit este acordat pentru competențe pe care un elev
le poate obține, în medie, în cadrul a 60 de ore de învățare.
Trunchiul comun. În cadrul ciclului superior al liceului, trunchiul comun este stabilit la
nivel central și cuprinde disciplinele de învățămân t, cu alocările orare corespunzătoare, care sunt
comune tuturor calificărilor din cadrul unui domeniu de pregătire.
Trunchiul comun vizează:
16
– aprofundarea competențelor cheie dobândite în învățământul obligatoriu, relevante pentru
traseul de formare a ele vului;
– dobândirea cunoștințelor de cultură generală necesare pregătirii de specialitate și înscrierii la
examenul de bacalaureat.
Alocarea orelor pentru disciplinele din structura trunchiului comun s -a realizat în
conformitate cu semnificația trunchiului comun pentru această etapă de școlaritate.
Curriculumul diferențiat este stabilit la nivel central și cuprinde un pachet de
module, cu alocările orare aferente, care sunt specifice pentru o calificare profesională.
În cadrul modulului sunt alocate atât o re de pregătire teoretică, cât și ore pentru pregătirea
practică necesară formării competențelor profesionale și a unor abilități cheie. Pregătirea practică
poate fi realizată atât prin laborator tehnologic, cât și prin instruire practică în ateliere școal ă sau
la agentul economic, în ore alocate săptămânal (6 ore) și în stagii de pregătire comasată (120 -150
ore/ an). Această ofertă educațională asigură pregătirea pe trasee de formare specializate.
Curriculumul diferențiat vizează dezvoltarea competențelor tehnice generale și
specializate necesare calificării. Elevii beneficiază astfel de fundamentele unei formări
diversificate, necesare pentru orientarea școlară și pentru integrarea socio -profesională ulterioară.
Curriculumul în dezvoltare locală (CDL) Curriculumul în dezvoltare locală cuprinde
orele alocate pentru dezvoltarea ofertei curriculare specifice fiecărei unități de învățământ, ofertă
realizată în parteneriat cu agenți economici. Prin această ofertă curriculară, se asigură cadrul
pentru realiza rea unei instruiri care să permită, în contextul tehnologic oferit de agenții economici
locali, formarea în totalitate a competențelor tehnice de specialitate descrise în Standardele de
pregătire profesională .
Planul -cadru de învățămân este structura t în: arii curriculare , pe de o parte și în trunchi
comun (TC) , curriculum diferențiat (CD) , curriculum în dezvoltare locală (CDL) , pe de altă
parte, oferind posibilitatea identificării specificului domeniilor de pregătire și al calificărilo r
profesionale, în termeni de discipline școlare/ module și de alocări de timp corespunzătoare
studierii acestora.
Structurare a aceasta, asigură elevului posibilitatea să opteze, în cunoștință de cauză,
pentru propriul traseu de formare.
Oferta curriculară centrată pe aprofundarea competențelor cheie și pe dobândirea
competențelor de specialitate creează premise favorabile pentru reușita absolventului:
17
– în plan social , prin: comunicare, gândire critică, luarea deciziilor, utilizarea eficientă a
informației , integrarea socială ;
– în plan profesional , prin: posibilitatea integrării rapide pe piața muncii, pe baza certificat ului
de calificare de nivel 4, prin posibilitatea continuării studiilor în cadrul învățământului postliceal , în
același domeniu sau în domenii conexe.
Ponderea mai mare a CDL -ului în ciclul superior al liceului, comparativ cu ciclul inferior al
liceului, ca etapă a învățământul obligatoriu, asigură participarea activă a elevului la constituirea
propriului traseu de formare, precum și pentru creșterea responsabilității școlii în gestionarea ofertei
curriculare, în raport cu nevoile educaționale identificate.
Prin menținerea grupării disciplinelor/ modulelor în arii curricul are, specifice actualului
curriculum național , se asigură coerența structurală a planurilor -cadru de învățământ pentru
toate nivelurile de școlaritate.
2. Programele școlare sunt documente oficiale , care definesc obiectivele specifice
predării fiecăreia din disciplinele prevăzute în planurile de învățământ .
Ele formulează recomandări metodice referitoare la folosirea celor mai adecvate
strategii didactice , delimitează și orânduiesc structurile tematice care configurează conținutul
disciplinelor .Tot programele școlare planifică totalul orelor pe tipuri de activități didactice și
pe unitățile de bază ale structurii tematice .
Pentru profesor, programa școlară este principalul instrument cu caracter
obligatoriu și unic , care respectă următoarele criterii:
1. Relevanța se referă la valoarea conținutului obiectivului în întregime și defalcat pe
capitole sau structuri tematice , stabilite în raport cu obiectivele specifice , definite în
partea introductivă a programei și în raport cu utilitatea informați ilor selecționate.
2. Autentic itatea și consistența internă se referă la corectitudinea știițtifică și la
modernitatea cunoștințelor prevăzute de programele școlare , la caracterul lor adevarat,
palpabil , rezultat din reflectarea adecvată a realității.
3. Succesi unea/Secvențialitatea/Gradualit atea constă în ordonarea treptată a cunoștințelor,
a lucrărilor de laborator, exercițiilor.
3.1 Ordonare liniară solicită ca unitățile tematice din programele diferitelor
obiecte de învăța re să cuprindă un astfel de conț inut încât să fie o continuare a
ce s-a predat anterior și să fie totodată baza pentru cele care vor urma
(cunoștințele odată parcurse nu se mai reiau) .
18
3.2 Ordonarea concentrică vizează ca în fiecare an școlar sau ciclu școlar
următor, să se reia într -o formă mai aprofundată și la un nivel științific mai
ridicat materia parcursă anterior , într-o clasă sau î ntr-un alt ciclu de învățare
(este necesară o permane ntă înnoire și adâncire a datelor dintr -un domeniu) .
4. Concordanța / Corelarea t ematică / Consistența externă trebuie să asigure legătura
între conținutul unei programe analitice și conținutul programelor celorlalte obiecte de
învățare , pentru a avea o u nitate și c oerență a cunoștințelor predate.
5. Maximă valoare formativă cere selecționar ea acelor teorii și concepte fundamentale
care constituie un mesaj cognitiv interesant, desch is noilor achiziții științifice.
6. Mobilitatea este cerința potrivit căr eia programele analitice trebuie să aibă
capacitatea de a -și schimba operativ cuprinsul (programele trebuie să țină pasul cu
realitatea)
• Structura noilor programe pentru liceu
Pentru clasele a IX -a – a XII -a
Deoarece învățământul liceal reprezintă un serviciu public în mai mare măsură d ecât
învățământul general, învățământul licea l, trebuie să răspundă mult mai aplicat cerințelor
sociale, exprimate în termeni de achiziții finale, ușor de evaluat . Această concepție a condus
la organizarea programelor școlare într -o structură care să permită centrarea pe competențele
ce urmează a fi formate la elevi și în același timp să asigure corelarea conținuturilor învățării
cu aceste competențe.
Competențele se definesc ca ansambluri structurate de c unoștințe și deprinderi
dobândite prin învățare. Ele permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice în
contexte diverse.
La clasele a IX -a – a XII -a programa cuprinde: competențe generale, competențe
specifice și conținuturi, valori și atitu dini, sugestii metodologice.
Competențele generale se definesc pe obiect de studiu și se formează pe durata
învățământului liceal (4-5 ani). Ele au un grad ridicat de ge neralitate și complexitate având
rolul de a orienta demersul didactic către achizițiile finale ale elevului.
Competențele specifice și conținuturi. Competențele specifice se definesc pe obiect
de studiu și se formează pe parcursul unui an școlar. Ele sunt derivate din competențele
generale, fiind etape în dobândirea acestora. Competențelor specifice li se asociază prin
programă unități de conținut.
19
Procesul de derivare poate continua cu un nou etaj de detaliere, acela al competențelor
specifice. Pentru concizia exprimării, vom numi competențe derivate , particularizările
competențelor specifice în raport cu anumite detalieri ale conținuturilor.
Tabelul I.2 C orelarea competențelor și conținuturilor
URI 2 – Aplicarea noțiunilor de microbiologie și a normelor de
igienă în industria alimentară
Conținuturile învățării Rezultate ale învățării(codificate conform SPP)
Cunoștințe Abilități Atitudini
2.1.1.
Caracteriza –
rea
microorga –
nisme lor 2.2.1. Examinarea
microscopica a bacteriilor,
drojdiilor si muce gaiurilor
2.2.2. Identificarea
microorganismelor utile ș i
dăună toare 2.3.1 . Constientizarea
importantei factorilor
externi asupra
dezvoltarii
microorgan ismelor din
industria alimentară
2.3.2. Respectarea
procedurii de lucru la
efectuarea analizelor
microbiologice
2.3.3. . Respectarea
procedur ii de lucru la
efectuarea operaț iilor
de igienizare
2.3.4. Colaborarea cu
memb rii echipei
pentru respec tarea
regulilor de igienă a
spațiilor ș i
echipam entelor din
industria alimentară
2.3.5. Asumarea
responsabilitatii î n
abordarea unei
conduite preventive
pentru eliminarea
riscurilor de
îmbolnavire prin
consumul de alimente Caracterizarea
microorganismelor
-Clasificarea
microorganismelor
-Prezentarea
morfologiei
microorganismelor
-Prezentarea fiziologiei
microorganismelor
2.1.2.
Tehnici de
realizarea a
preparatelor
umede ș i
uscate 2.2.1. Examinarea
microscopica a bacteriilor,
drojdiilor ș i muce gaiurilor
2.2.2. Identificarea
microorga nismelor utile și
dăună toare
2.2.7. Utilizarea corectă a
voca bularului comun ș i
acelui de specialitate
Tehnici de realizare a
preparatelor umede și
uscate
-Microscopul
– Preparate
microscopice umede și
uscate
2.1.3.
Acțiunea
factorilo r
externi
asupra
microorga –
nisme lor 2.2.1. Examinarea
microscopica a bacteriilor,
drojdiilor si muce gaiurilor
2.2.2. Identificarea
microorganismelor utile ș i
dăună toare
2.2.8. Comunicaea/r aportar
ea rezultatelor activității
profesionale desfăș urate Acțiunea factorilor
externi asupra
microorganismelor
-Factori fizici
– Factori chimici
– Factori mecanici
2.1.4. 2.2.2. Identificarea Moduri de răspandire
20
Moduri de
raspândire a
microorga –
nisme lor în
natură microorganismelor utile și
dăună toare
2.2.6. Aplicarea bunelor
practici de igienizare,
manipulare, depozitare ș i
transport la fabricarea
produselor alimentare
contaminate
2.3.6. Resp ectarea
normelor de securitate
și sănatate în muncă,
protecția mediului ș i
PSI la igienizarea spat
țiilor ș i echipamentelor
2.3.7. Asumarea
inițiativei î n rezolvarea
unor probleme
a microorganismelor
în natură
-Microflora
solului:bacterii,
actinomicete, ciuperci,
microorganisme
patogene
-Microflora
apei:bacterii sulfurose,
feruginoase, de
putrefactie, but irice,
bacterii care
fermentează celuloza.
-Microfolra aerului:
bacterii, mucegaiuri
(forme sporulate)
Recapitulare
Evaluare
2.1.5.
Microorgan
sme utile și
dăunătoare
în industria
alimentară
2.2.2. Identificarea
microorganismelor utile și
dăună toare
2.2.7. Utilizarea corectă a
vocabularului comun ș i
acelui de specialitate
Microorganisme utile
și dăunatoare în
industria alimentară
-Microorganisme utile
în obținerea unor
produse alimentare:
bacterii(lactice, acetice),
drojdii(de bere),
mucegaiuri("nobile")
utilizate în industria
alimentară.
-Microorganisme
patogene (boli produse
de virusuri, bacterii,
drojdii, mu cegaiuri)
2.1.6.
Reguli de
igienă
individuală
în industria
alimentară
2.2.2. Identif icarea
microorganismelor utile ș i
dăună toare
2.2.4. Igienizarea spațiilor
și e chipamentelor din
industria alimentară
Reguli de igiena
individuala în
industria alimentară
-Reguli de igienă
individuală conform
normelor și procedurilor
în vigoare
-Consecințe ale
21
nerespectării regulilor
de igienă asupra stării
de sănatate a
producătorului
2.1.7.
Metode de
igienizare a
spațiilor și
echipament
elor din
industria
alimentară
2.2.5. Pregatirea
materialelor de igienizare
2.2.6. Aplicarea bunelor
practici de igienizare,
manipulare, depozitare ș i
transport la fabricarea
produselor alimentare Metode de igienizare a
spațiilor și
echipamentelor din
industria al imentară
-Norme de igienă a
spațiilor și
echipamentelor
-Materiale pentru
curațenie și igienizare
2.1.8. Boli
datorate
consumului
de alimente
contaminate
2.2.6. Aplicarea bunelor
practici de igie nizare,
manipulare, depozitare ș i
transport la fabri carea
produselor alimentare
2.2.7. Utilizarea corectă a
vocabularului comun ș i
acelui de specialitate
2.2.8. Comunicaea/r aportar
ea rezultatelor activității
profesionale desfăș urate
Boli datorate
consumului de
alimente contaminate
– Caracterizarea
agenților patogeni
-Clasificarea bolilor
dăună toare consumului
alimentelor contaminate
2.1.9.
Factorii
care duc la
contamina –
rea
alimentelor
2.2.1. Examinarea
microscopica a bacteriilor,
drojdiilor ș i muce gaiurilor
2.2.2. Identificarea
microorganismelor utile și
dăună toare
2.2.4. Igienizarea spațiilor
și echipam entelor din
industria alimentară
2.2.8. Comunicaea/r aportar
ea rezultatelor activității
profesionale desfăș urate
Factorii care duc la
contaminarea
alimentelor
– Contaminarea la
fabricație
– Contaminarea la
transport
– Contaminarea la
depozitare
– Măsuri de prevenire a
contaminării
alimentelor
22
În curriculum trebuie să se regăsească conținuturi care să conducă la formarea tuturor
competențelor prevăzute în standard. În acest scop, criteriile de performanță devin titluri de
conținut iar criteriile de aplicabilitate subtitluri.
Competențele modulul ui ˶Microbiologia și igiena în industria alimentară ̋ se formează
prin instruire teoretică și laborator.
Conținuturile corespunzătoare competențelor se corelează cu numărul de credite ,
acordate pentru unitățile de competență care corespund numărului de ore din planul de
învățământ , pentru cele două tipuri de instruire.
Pentru modulul ˶Microbiologia și igiena în industria alimentară ̋ sunt alocate un
număr de 175 ore, din care: laborator tehnologic 105 ore și teorie 70 ore.
Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate tehnică
cu clasa împărțită în grupe.
Principiile învățământului românesc guvernează didactica modernă și au aplicabilitate
la disciplinele de specialitate:
– Principiul participării conștiente și active a ele vilor la procesul de învățământ
impune ca însușirea cunoștințelor să se facă printr -un proces activ de prelucrare a acestora,
prin efort propriu, pentr u a ajunge la identificarea și înțelegerea a ceea ce este esențial.
– Principiul intuiției sa u unității dintre senzorial și rațional se realizează prin
îmbinarea materialului didactic intuitiv natural (obiecte, substanțe, procese, experiențe) la
scara lor reală, și de substituție (machete, modele, reprezentări grafice, mijloace audio –
vizuale etc .) cu, cuvântul și mijloacele logico – matematic e.
– Principiul corelării teoriei cu practica este rezultatul aplicării cunoștințelor,
obiectivate în tehnici, tehnologii, în priceperi și deprinderi de producere a bunurilor materiale
și spirituale, de real izare de servicii, care sunt demersuri de formare și exercitare activă,
eficientă a profesiei.
– Principiul accesibilității și individualizării exprimă necesitatea ca materia de
studiu să fie astfel transmisă și asimilată încât să fie înțeleasă cu o anumită ușurință ,
corespunzător particularităților de vârstă ale elevilor.
– Principiul sistematizării și continuității cunoștințelor exprimă necesitatea ca
materia de studiu să fie structurată în unități de învățare, ordonate într -o succesiune l ogică,
științifică, pedagogică și care să alcătuiască, în final, un sistem informațional.
23
-Principiul însușirii temeinice a cunoștințelor presupune asimila rea de cunoștințe
esențiale, profunde care asigură formarea integrală și eficientă a personalității și
profesionalității, capacități intelectuale și profesionale elevate.
-Principiul asigurării conexiunii inverse în procesul de învățământ se realizează
prin evaluarea rezultatelor învățării. Respectarea acestui principiu dă posib ilitatea profesorului
și elevilor de a cunoaște rezultatele reale ale procesului de învățământ și ameliorarea acestor
rezultate .
Valori și atitudini – Nu toate rezultatele dorite ale instruirii pot fi definite în termeni
de acțiuni sau comportamente observ abile și ușor de evaluat . De aceea, s -a considerat
necesară introducerea unei liste de valori și atitudini.
Sugestii metodologice sunt oferite ca sprijin pentru demersul didactic . Acestea se pot
referi la:
▪ desfășurarea efectivă a procesului de predare / învățare (cum să se desfășoare
predarea și învățarea pentru ca elevul să poată dobândi competențele specifice
definite) ;
▪ sugestii privind cele mai potrivite metode și activități de învățare ;
▪ dotări / materiale necesare pentru implementarea progra mei;
▪ sugestii privind evaluarea continuă ;
▪ recomandări.
3. Manualul este un documentul pedagogic ce dezvoltă structura programe i școlare ,
un instrument al predării pentru profesor ( orientativ în pregătirea lecțiilor) și al învățării
pentru elev (fiind considerat cartea de c ăpătâi).
Raportat la destinatarul stabilit, manualele se clasifică în :
1. Manualul școalar obișnuit care cuprinde informația ce trebuie asimilată ;
2. Manualul pentru profesor care cuprinde: explicații referitoare la obiectivele
specifice; explicații referitoare la conținuturile programelor școlare; prezentarea informației
predării cu unele completări de cunoștințe față de manualul elevului, organizate în alt mod;
indicații bibliografic e; exerciții; lucr ări de laborator; exemple .
3. Cursul universitar reprezintă prelegeri ordonate în jurul unei idei fundamentale ,
tipărite și reunite în tr-un volum cu scopul de a servi ca manual. Pentru elev, reprezintă un
instrument pentru studiu individua l.
24
4. Cursul și tratatul, în raport cu tehnica consemnării, păstrării și difuzării informației
există:
✓ manual școlar clasic, care cu prinde doar texte și ilustrații ;
✓ manu al programat este elaborat experimental pe baza diferitelor m odalit ăți de
programare. I nteresul elevilor pentru acest tip de manual e în scădere deoarece se bazează în
principal pe asocierea meca nică și mai puțin pe înțelegere ;
✓ manualul școlar modern are atașate materiale de tip: dischete, benzi magnetice,
diapozitive cât și alt e mijloace sau materiale auxiliare care amplifică, diversifică su rsele de
informare ale elevilor .
• Funcțiile manualului
1. Funcția de informare, aceasta furnizează informații pentru un nivel corespunzător de
școlarizare ;
2. Funcția formativă, reflect ă efectul exercitat de manual asupra întregii vieți psihice a
școlarilor. Are latura semantică de furnizare de informații și latura educativă care antrenează
capacitățile elevului;
3. Funcția stimulativă, reprezint ă susținerea de către conținutul manualului a unei
motivații pozitive în activitatea de învăț are, în menținerea atenției și interesului manifestat de
elev;
4. Funcția de autoinstruire exprimă co ntribuția manualului la pregătirea condițiilor
pentru trecerea de la educație la autoeducație.
Disfuncțiile manualului desemnează reducerea contribuției manualului în ansamblul
activităților pedagogice , cum ar fi: cerințe le de ordin didactic estetic .
4. Materiale suport folosite la clasă sunt:
• manualul profesorului ;
• ghiduri ;
• portofolii ;
• culegeri .
25
CAPITOLUL II
Valențe educative ale interdisciplinarității în organizarea activității didactice din
domeniul produselor alimentar
II.1.Forme de organizare a activității didactice din domeniul produselor alimentar
În organizare a ale procesului instructiv formele de organizare sunt: lecția, activitățile
extrașcolare, cercul, vizit a, consultațiile, olimpiadele. Dintre toate formele de or ganizare,
dominantă este lecția.
Lecțiile se organizează pe : activități frontale, grupe și individuale .
Forma de activitate depinde foarte mult de strategia didactică (metode le și procedee le utilizate ).
II.1.1. Activitatea frontală este un mod de organiz are a procesului didactic în care profesorul
cond uce activitatea elevilor, care efectuează ceea ce li se cere de profesor. Rolul primordial
revine profesorului. Profesorul lucrează concomitent cu întreaga clasă, în timp ce elevii sunt în
raport de depend ență față de profesor și independenți față de colegii lor.
Activitatea frontală este utilizată în următoarele situații , când :
• elevii își însușesc sistematic fondul de cunoștințe esențial;
• îi înarmăm pe elevi cu capacități și tehnici de muncă intelectuală astfel încât să fie apți să le
cultive permanent;
• au de învățat capitole noi, teme complexe, cu grad sporit de dificultate;
• profesorul valorifică conținutul educativ al unei teme în scopul formării convingerilor și
dezvoltării sentimentelor;
Când elevii pot să învețe materialul nou folosindu -se de cunoștințele anterioare și când
stăpânesc tehnici de muncă individuală, atunci nu se recomandă folosirea activităților frontale.
II.1.2. Învățarea pe grupe este utilizată pe o scară mai restrânsă din cauz a unor dezavantaje ,
precum:
• se consumă prea mult timp pentru studierea unei teme,
• elevii însușesc mai bine problema dez bătută în grupa lor și mai puțin problemele cercetate de
celelalte grupe.
• nu toți elevii participă cu aceeași intensitate în rezolv area s arcinilor didactice, sunt activi, de
obicei, elevii buni.
• procura rea și multiplica materialul de studiat nu este simplă .
26
• se realizează mai greu o sistematizare a cunoștințelor atunci când 3, 4, 5 grupe studiază
fragmente diferite ale lecției.
• este imposibilă evaluarea fiecăr ui elev la rezultatele obținute de grupă, în măsura în care un
singur elev răspunde în numele grupei.
• activitatea pe grupe nu se poate realiza și organiza oricând și oriunde.
În alcătuirea grupelor se ține seama de consimțământul elevilor, de natura sarcinii, de
posibilitățile de realizare ale fiecărui elev, grupele cel e mai eficiente fiind cele de 4 sau 6 elevi.
Profesorul poate alcătui grupe: omogene de elevi, care au aproximativ același nivel de
inteligență, fiec are grupă participând la rezolvarea unor performanțe de studiu diferite și grupe
mixte, fiecare dintre ele fiind compuse din elevi cu nivel intelectual și aptitudini diferite. În cazul
grupelor omogene, atunci când li se repartizează sarcini identice, grup ele cu elevi foarte buni vor
munci independent; grupele cu elevi de nivel mijlociu vor primi unele explicații în plus, iar
grupele cu elevi slabi la învățătură vor fi îndrumate și ajutate substanțial de profesor. Grupele
mixte sunt cele mai indicate, deoar ece stimulează activit atea tuturor membrilor, intensificând
coeziunea dintre elevi.
În privința rolului profesorului, se disting 2 situații:
1 – când elevii dobândesc cunoștințe, priceperi, deprinderi obligatorii din programa școlară,
profesorul este acela care stabilește tema. El formulează sarcinile de lucru și le repartizează
fiecărui grup, utilizând cele mai adecvate metode de îndrumare și control a fiecărui membru.
2 – la concursuri, activități care nu au o programă obligatorie, grupa poate avea libe rtatea în
alegerea temei, în repartizarea sarcinilor, în alegerea procedeului de lucru, profesorul fiind un
observator și sfătuitor. Intervenția profesorului în timpul lucrului este indicată ori de câte ori
survin erori sau când sunt necesare sugestii în l egătură cu folosirea celor mai eficiente metode de
cercetare.
Etapele parcurse de a ctivitatea pe grupe sunt următoarele :
✓ organizarea clasei;
✓ studierea și prelucrarea materialului de către fiecare grupă;
✓ întocmirea răspunsului (scris sau oral) de către elevi;
✓ prezentarea de fiecare grupă a răspunsului și discutarea lui cu toți elevii clasei;
✓ valorificarea rezultatelor;
✓ desprinderea concluziilor;
✓ tema pentru acasă.
27
Munca în grup are avantajul că oferă elevilor posibilitatea de a se familiariza direct cu
textele. Problemele se rezolvă mai repede în grup, iar în clasă apar mai multe moduri de
soluționare decât atunci când se lucrează frontal .
II.1.3. Învățământul individual – este o formă de autoinstruire prin care elevul este pus în
situația de a rezolva în sistemul propriu, independent sau îndrumat de profesor, sarcini cognitive
încredințate sau asumate, ca: documentare, lectura, alegerea căilor de investigație, a
metodelor de descoperire și de cercetare.
Avantajele educației individua le sunt:
➢ îi pregătește pe elevi în spiritul educației permanente;
➢ respectă ritmul de lucru al fiecărui elev;
➢ contribuie la formarea deprinderilor temeinice de muncă intelectuală;
➢ familiarizează cu procedeele și metodele de investigare a adevărului;
➢ dezvolt ă responsabilitatea față de sarcinile primite;
➢ sporește încrederea elevului în posibilitățile sale;
➢ deprinde elevii cu utilizarea rațională a mijloacelor de informare;
➢ învățământul individual promovează o activitate didactică centrată pe elev și funda –
mentată științific pe cunoașterea acestuia, pe datele psihologice privind evoluția copilului.
Munca independentă este o activitate de rezolvare a sarcinilor cognitive de către elev prin
forțe proprii și se poate desfășura atât individual, cât și p e grupe, atunci când elevii au libertatea
de a-și organiza activitatea și de a se informa singuri. Activitatea individuală și cea pe grupe
solicită o mare doză de muncă independentă. Activitatea individuală este munca independentă pe
care o desfășoară în mod diferit elevii, conform particularităților specifice. Activitatea individuală
este îndrumată și controlată de profesor prin sarcini pe care le dă spre rezolvare elevului.
Activitatea individuală se poate organiza în trei feluri:
1) activitatea individual ă cu teme comune pen tru toți elevii: fiecare va rezolva tema singur;
2) activitatea independentă cu teme diferențiate pe grupe de nivel, pornindu -se de la realitatea că
într-o clasă există elevi cu posibilități de muncă diferite, cu aptitudini și interese diferite.
Profesorul va formula teme le în așa fel încât ele să aibă grade diferite ca dificultate și volum.
3) activitatea individuală cu teme d iferite pentru fiecare elev. Astfel, învățarea este adaptată la
particularitățile fizice și psihice ale fiecărui elev în parte .
În organizarea învățământului individual se impun următoarele condiții:
– profesor ul trebuie să recunoască particularitățile psiho intelectuale ale fiecărui elev;
28
– elevii trebuie să fie deprinși cu tehnici le de muncă individuală;
– folosind evaluări le inițiale, profesorul cunoaște nivelul pregătirii anterioare a elevilor;
– profesorul trebuie să elaboreze materiale care să fie distri buite fiecărei categorii de elevi;
– când se dobândesc noi cunoștințe prin activitatea individuală, este necesar ca elevii să aibă în
prealabil o privire de ansamblu asupra structurii logice a temei sau a capitolului respectiv din
programa școlară.
Lecția poate fi perfecționată prin îmbinarea armonioasă a activității frontale cu învățatul
individual și cu activitatea pe grupe.
II.2.Organizarea procesului instructiv educativ
Proiectarea didactică reprezintă o modalitate de pregătire cu rigurozitate, pe temeiuri
științifice a activităților instructiv -educative. Ea constituie o cerință a teoriei generale, a
activității efective, potrivit căreia „orice lucru bine făcut este rezu ltatul unui proiect bi ne
gânditˮ .
Proiectarea constă în prefigurarea cât mai precisă a activității didactice. Ea reprezintă
un ansamblu de procese și operații de anticipare a activității conferindu -i un caracter
sistematic, rațional și în final o înaltă eficiență.
Proiectarea s e referă la „operațiile de construcție și organizare anticipativă, a
obiectivelor, conținutului, strategiilor de dirijare a învățăturii, problemelor de evaluare și mai
ales a relațiilor dintre acesteaˮ . Aceste operații sunt de fapt etapele principale ale p roiectării
pedagogice.
Putem spune că proiectarea didactică este o activitate complexă, un proces de
anticipare a ceea ce dorește profesorul să realizeze împreună cu elevii săi în cadrul unei
lecții, sistem de lecții, temă, capitol sau pe parcursul întregu lui an școlar pentru realizarea
obiectivelor programei la disciplina pe care o predă.
Ca orice acțiune bine gândită, proiectarea activității didactice presupune răspunsul la
patru întrebări esențiale, aranjate într -o anumită ordine care sugerează etapele p rincipale ale
proiectării didactice.
Etapele proiectării didactice
Întrebări Mod de realizare
1. Ce voi face? ș Precizarea în mod clar a obiectivelor / competențe lor
29
2. Cu ce voi face? ș Analiza resurselor educaționale de care dispunem (în
primul rând a înșiruirii conținutului)
3. Cum voi face? ș Alcătuirea strategiei educaționale potrivite pentru
realizarea obiectivelor
4. Cum voi ști dacă ceea ce
trebuie realizat s -a
realizat? ș Elaborarea sistemului de evaluare a activității.
II.2.1.Proiectarea și realizarea lecț iei
Precizarea competențelor
În elaborarea programului de instruire, prima etapă o constituie precizarea competențelor.
Pe baza acestora este elaborat conținutul corespunzător disciplinei. Profeso rului îi revine sarcina
de a stabili corespondența dintre competențe și conținutul disciplinei – Analiza resurselor.
Cea de a doua etap ă a proiectării didactice în strâns ă legată cu prima, constă în analiza
resurselor educaționale.
Este vorba de conținutul învățării și de capacitățile învățării (motivația, interesul,
aptitudinile celor care învață), precum și condițiile materiale (de timp, de spațiu, de mijloace de
învățământ etc.)
Stabilirea strategiei pedagogice -prin strategie pedagogică se înțelege un ansamblu de
acțiuni armonios integrate prin parcurgerea cărora elevul își însușește materia de învățat.
Ea vizează metodele, mijloacele de învățământ, conținutu l obiectivelor etc.
Metodele, mijloacele de învățământ și celelalte elemente ale strategiei pedagogice nu se
combină la întâmplare ci după anumite criterii generale, lată câteva asemenea criterii propuse de
L. Vlăsceanu:
• Organizarea elevilor în procesul învățării (individual, microgrup sau frontal);
• Organizarea conținutului transmis de către profesor. Această organizare poate fi
fragmentată pe unități propoziționale, integrată în unități mai compacte;
• Modul de prezentare a cunoștințelor. Acesta s e poate face în mod expozitiv,
problematizator sau apelând la spiritul descoperitor al elevului.
Intervențiile profesorului în timpul lecției pot fi:
➢ Permanente – în cazul folosirii metodelor expozitive;
➢ Episodice – în învățarea prin descoperir e;
30
➢ Alternative – conversație combinată cu demonstrație.
➢ Exercițiile aplicative sau de consolidare a cunoștințelor pot fi programate.
➢ Imediat – după fiecare informație;
➢ Seriat – după blocuri de informații compacte;
➢ Amânat – după o perioadă mai mare de învățare.
Probele de evaluare pot fi de tip sumativ, formativ sau alternante (sumativ și formativ). Pe
baza aplicării acestui set de criterii de combinare pot fi realizate numeroase strategii pedagogice,
care pot fi folosite în funcție de parametrii psihologici și parametrii organizatorici ai înșiruirii.
Precizarea modal ităților de evaluare a rezultatelor obținute și a procesului realizat
Problemele legate de evaluarea activității didactice necesită câteva precizări:
• forma de evaluare a performanțelor și mai ales natura și conținutul probelor, să fie în
concordanță cu obiectivele urmărite;
• evaluarea prin probele proiectate trebuie să acopere toate clasele obiectivelor
comportamentale, toate aspectele performanțelor școlare (informația verbală,
deprinderile intelectuale și cele motorii, aptitudinile, strat egiile cognitive);
• probele de evaluare proiectate trebuie să acopere conținuturile esențiale predate și
obiectivele/ competențele corespunzătoare acestora.
Se recomandă ca proiectarea probelor de evaluare să se facă odată cu precizarea
obiectivel or/ competențelor pedagogice și stabilirea corespondenței dintre obiectivele/
competețele și unitățile de conținut.
Proiectarea demersului didactic conform metodologiei aplicării noului curriculum
Proiectarea demersului didactic este acea activi tate desfășurată de profesor care constă în
anticiparea etapelor și a acțiunilor concrete de realizare a predării.
Proiectarea demersului didactic presupune:
❖ lectura personalizată a programei;
❖ planificarea calendaristică;
❖ proiectarea secvențială (a unităților de învățare sau a lecțiilor).
Întrucât programele școlare centrate pe obiective/ competențe nu mai asociază
conținuturilor în mod univoc o alocare temporală și o succesiune obligatorii la nivel centralizat,
rolul profes orului în conceperea și organizarea activității în clasă devine mult mai important.
Responsabilitatea sa față de abilitățile create elevilor sporește de asemenea. În aceste
condiții, este necesar ca profesorul să aibă o imagine de ansamblu bine conturată asupra
31
întregului curriculum alocat unui an de studiu. Considerăm că identificarea unor teme majore și
organizarea conținuturilor în jurul acestora oferă o astfel de imagine într -o manieră mult mai
clară decât enumerarea unei succesiuni de lecții. De aici, reiese opțiunea pentru organizarea
procesului de învățământ în unități de învățare.
O unitate de învățare reprezintă o structură didactică deschisă și flexibilă, care are
următoarele caracteristici:
• determină formarea la elevi a unui comportame nt specific, generat prin integrarea unor
obiective de referință / competențe specifice;
• este unitară din punct de vedere tematic;
• se desfășoară în mod sistematic și continuu pe o perioadă de timp;
• se finalizează prin evaluare.
În continuare voi prezenta etapele esențiale ale proiectării demersului didactic :
– Lectura personalizată a programelor școlare
În contextul noului curriculum, conceptul central al proiectării didactice este demersul
didactic personalizat, i ar instrumentul acestuia este unitatea de învățare. Demersul didactic
personalizat exprimă dreptul profesorului ca și al autorului de manual de a lua decizii asupra
modalităților pe care le consideră optime în creșterea calității procesului de învățământ, respectiv,
răspunderea personală pentru a asigura elevilor un parcurs școlar individualizat, în funcție de
condiții și cerințe concrete. Noul curriculum național accentuează faptul că documentele de
proiectare didactică sunt documente administrative care a sociază într -un mod pers onalizat
elementele programei, obiective de referință/ competențe specifice, conținutu ri, activități de
învățare cu alocarea de resurse (metodologice, temporale, materiale) considerate optime de către
profesor pe parcursul unui an ș colar.
În acest sens, programa școlară – element central în realizarea proiectării didactice
nu este privi tă ca „tabla de materiiˮ a manualului sau ca un element de îngrădire pentru profesor.
Ea reprezintă un document reglator în sensul că stabilește obiec tive / competențe, adică țintele ce
urmează a fi atinse prin intermediul activității didactice.
În programa școlară, fiecărui obiectiv cadru/ competență generală îi sunt asociate
obiective de referință/ competențe specifice. Atingerea obiectivelor de refer ință/ competențelor
specifice se realizează cu ajutorul conținuturilor, care se regăsesc în ultima parte a programei.
Profesorul poate opta pentru folosirea activităților de învățare recomandate prin programă
sau poate propune alte activități adecvate con dițiilor concrete din clasă (exemplele din programă
32
au caracter orientativ, de sugestii și nu implică obligativitatea utilizării numai a acestora în
procesul didactic).
– Planificarea calendaristică orientativă
În contextul noului curricu lum, planificarea calendaristică este un document administrativ
care asociază elemente ale programei (obiective de referință și conținuturi, respectiv competențe
specifice și conținuturi) cu alocarea de timp considerată optimă de către învățător/ profesor pe
parcursul unui an școlar.
În elaborarea planificărilor, recomandăm parcurgerea următoarelor etape:
a. Realizarea asocierilor dintre obiectivel e de referință și conținuturi, r espectiv dintre
competențele specifice și conținuturi;
b. Împărțirea în unități de învățare;
c. Stabilirea succesiunii de parcurgere a unităților de învățare;
d. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unit ate de învățare, în concordanță
cu obiectivele de referință / competențele specifice și conținuturile vizate.
Planificările pot fi întocmite pornind de la următoarea rubricație:
Profesor: …………
Clasa / Anul: ……
Nr. ore pe săpt.:
Școala: ………………..
Disciplina/ Modulul
Nr.
crt. Unitatea de rezultate ale
învățării /Rezultate ale învățării Conținuturile
învățării
Nr.
ore
Săptămâna Obs
.
Cunoștințe Abilități Atitudini
(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7)
În acest tabel:
• Unitățile de rezultate ale învățării/ Rezultate ale învățării cuprind
Cunoștințe/Abilități/Atitudini ;
33
• În rubrica Cunoștințe/Abilități/Atitudini se trec codurile de trei cifre, prima
corespunde numărului de ordine al unității de rezultate ale î nvățării în cadrul
calificării , a doua cifră corespunde numărului de ordine al categoriei rezultatului
învățării(1 – cunoștințe, 2 -abilități , 3-atitudini ), iar a treia cifră corespunde numărului
de ordine al rezultatului învățării în cadrul fiecărei categorii de rezultate ale învățării ;
• Conținuturile selectate sunt cele extrase din lista de conținuturi a programei;
• Numărul de ore alocate se stabilește de către profesor în funcție de experiența
acestuia și de nivelul elevilor clasei.
Întregul cuprins al planificării are valoare orientativă, eventualele modificări determinate
de aplicarea efectivă la clasă putând fi consemnate în rubrica Observații.
O planificare anuală corect întocmită trebuie să acopere integral programa școlară la
nivel de obiective de referință/competențe specifice și conținuturi.
-Proiectarea unei unități de învățare
Elementul generator al planificării calendaristice este unitatea de învățare. Prin urmare,
propunem proiecta rea la nivelul acestora ca etapă următoare a organizării demersului
didactic. Proiectul unei unități de învățare poate fi întocmit pornind de la următoarea
rubricație:
Clasa / Nr. ore pe săpt.: Săptămâna / anul:
Școala:…. Disciplina:
Proiect ul unității de învățare
Unitatea de învățare: Nr. ore alocate:
Nr.
crt
. Conținuturile
învățării Unitatea de rezultate ale
învățării /Rezultate ale învățării Activități
de
învățare Resurse
Evalua
-re
Săpt
.
Cunoștințe Abilități Atitudini
(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)
Pentru acest tabel:
34
• în rubrica referitoare la Conținuturi le învățării apar inclusiv detalieri de conținut
necesare în explicarea anumitor parcursuri, respectiv în cuplarea lor la baza
proprie de cunoaștere a elevilor;
• în rubrica Unitățile de rezultate ale învățării/ Rezultate ale învățării care
cuprind Cunoștințe/Abilități/ Atitudini se trec e semnificația codurilor de trei
cifre;
• activitățile de învățare pot fi din programa școlară, completate, modificate
sau chiar înlocuite de altele, pe care profesorul le consideră adecvate pentru
atingerea obiectivelor propuse;
• rubrica Resurse cuprinde specificări de timp, de loc, forme de organizare a clasei,
material didactic etc.;
• în rubrica Evaluare se menționează instrumentele aplicate la clasă.
Totodată, finalul fiecărei unități de învățare presupune evaluare sumat ivă.
Deși denumirea și alocarea de timp pentru unitățile de învățare se stabilesc la începutul
anului școlar prin planificare, este recomandabil ca proiectele unităților de învățare să se
completeze ritmic pe parcursul anului, având în avans un i nterval de timp optim pentru ca
acestea să reflecte cât mai bine realitatea.
Proiectul unitătii de învățare este gândit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente.
El reflectă sistematic elementele cheie ale d emersului didactic. Î n funcție de experiența
fiecărui cadru didactic, anumite element e din proiect pot fi detaliate î n aceeași rubrică sau în
rubrică separată.
Proie ctarea unității de învățare și a lecției începe prin parcurgerea schemei următoare
care precizează elem entele procesului didactic într -o succesiune logică în vederea atingerii
obiectivelor de referință / competențelor specifice. Elementele procesului sunt aceleași,
oricare ar fi unitatea de învățare vizată.
a)IDENTIFICAREA CONȚINULUI ÎNVĂȚĂRII
Proiectar ea unității de învățare ca și a lecției începe prin parcurgerea procedeului
didactic într -o succ esiune logică. Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii
programei, utilizând surse diverse, este primul pas în identifica rea unităților de învățare în
care va fi împărțită materia anului școlar, respectiv, în organizarea unui demers didactic
personalizat. Temele sunt enunțuri complexe legate de analiza scopurilor învățării, formulării
fie originale, fie preluate din lista de conținuturi a programei, sau din manual, formulări care
35
reflectă din partea profesorului o înțelegere profundă a scopurilor activității sale, talent
pedagogic, inspirație, creativitate.
b) UNITĂȚILE DE REZULTATE ALE ÎNVĂȚĂRII / REZULTATELE ÎNVĂȚĂRII
Acestea cuprind cunoștințe / abilități/ a titudini , menționa te în curriculum în corelarea
dintre rezultatele învățării din SPP și conținuturile învățării.
c)ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
Activitățile de învățare se construiesc prin corelarea obiectivelor de referință la
conținuturi și presupun orientarea către un anumit scop, redat prin tema activității. în
momentul propunerii lor spre rezolvare elevilor, activitățile de învățare v or fi transpuse într -o
anumită formă de comunicare inteligibilă nivelului de vârstă. în proiectul unității de
învățare, profesorul va alătura fiecărei activități de învățare, acele resurse pe care le
consideră necesare pentru conceperea strategiei și rea lizarea demersului didactic.
d)ELABORAREA SISTEMULUI DE EVALUARE A ACTIVITĂȚII DIDACTICE
Evaluarea focalizată pe unitatea de învățare trebuie să asigure evidențierea
progresului înregistrat de elevi în raport cu sine insuși pe parcursul a tingerii obiectivelor
prevăzute în programă. Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informații de
care dispune elevul ci, mai ales, ceea ce știe el să facă utilizând ceea ce știe sau ceea ce
intuiește.
În acest sens, se au în vedere următoarele aspecte:
• modificarea raportului dintre evaluarea sumativă care investighează, selectează și
ierarhizează prin calificativ / notă și evaluarea formativă care are drept scop
valorificarea potențialului de ca re dispun elevii și conduce la perfecționarea
continuă a stilului și metodelor proprii de învățare;
• restabilirea echilibrului între evaluarea scrisă și evaluarea orală, aceasta din
urmă deși presupune un volum mare de timp pentru aprecierea tuturor elevilo r și
blocaje datorate emoției sau timidității, prezintă avantaje deosebite, ca: realizarea
interacțiunii elev – profesor, demonstrarea standului de formare a unor competențe
prin intervenția cu întrebări ajutătoare;
• folosirea cu o mai mare frecvență a met odelor de autoevaluare și de evaluare
prin consultare în grupuri mici, vizând verificarea modului prin care elevii își
exprimă liber opinii proprii sau acceptă cu toleranță opiniile celorlalți, capacitatea
de a-și susține și motiva propunerile etc.
36
Referitor la momentele realizării evaluării, în planificarea unității de învățare, în cuprinsul
spațiului delimitat pentru o oră apar specificații de evaluare inițială, formativă sau sumativă, iar
la finalul unității de învățare este prevăzută o oră de evaluare sumativă. Proiectarea activității de
evaluare se realizează con comitent cu proiectarea demersului de predare -învățare și în deplină
concordanță cu acesta.
Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor școlare trebuie însoțită, în mod sistematic, de o
autoevaluare a procesului pe care profesorul l -a desfășurat cu toți elevii și cu fiecare elev. Astfel
poate fi descris nivelul de formare a competențelor fiecărui elev și pot fi stabilite modalitățile prin
care poate fi reglată, de la o etapă la alta, activitatea de învățare -formare a elevilor în mod
diferențiat.
37
EXEMPLU
MODEL PLANIFICARE
Unitatea de înv ățământ:LICEUL TEHNOLOGIC ODOBEȘ TI Avizat,
Director
Profilul: Resurse naturale și protecția mediului
Domeniul de pregătire de bază/Domeniul de pregătire generală/Calificarea profesională:
Operator în industria alimentară;
Modulul I: Microbiologia și igiena în industria alimentară ;
Nr de ore/an: 175, din care: T: 70; LT: 105;
Nr. ore /săptămână: T: 2; LT: 3;
Clasa: a X -a A;
Profesor: MOCANU LUMINIȚ A-MIHAELA Avizat
Plan de învățământ aprobat prin Ordinul M.E.N: Anexa 2 la OMEN nr.3915 / 18.05.2017 Șef catedră
Programă aprobată prin Ordinul M.E.N: Anexa 2 la OMEN nr.3915 / 18.05.2017
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
ANUL ȘCOLAR: 2018 -2019
Nr.
crt. Unitatea de rezultate ale
învățării /Rezultate ale învățării Conținuturile învățării
Nr. ore
Săptămâna Obs.
Cunoștințe Abilități Atitudini T LT IP T LT IP
(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11)
1 Testare inițială 1 S1
2 Noțiuni introductive 1 3 S1 S1
3 2.1.1 2.2.1
2.2.2
2.3.1.
2.3.2
2.3.3 Caracterizarea microorganismelor
-Clasificarea microorganismelor
-Prezentarea morfologiei ș i fiziologiei 2
2 3
3 S2
S3 S2
S3
38
2.3.4
2.3.5
2.3.6
2.3.7
drojdiilor
-Prezentarea morfologi ei ș i fiziologiei
mucegaiurilor
Saptămâ na altfel
-Prezentarea morfologiei ș i fiziologiei
bacteriilor
Recapitulare
Evaluare
2
2
2
2
3
3
3
3
S4
S5
S6
S7
S4
S5
S6
S7
4 2.1.2 2.2.1
2.2.2
2.2.7.
Tehnici de realizare a preparatelor
umede ș i uscate
-Microscopul
– Preparate microscopice :
➢ umede
➢ uscate
2
2
2
3
3
3
S8
S9
S10
S8
S9
S10
5 2.1.3 2.2.1
2.2.2
2.2.8.
Acțiunea factorilor externi asupra
microorganismelor
-Factori fizici
– Factori chimici
– Factori mecanici
2
2
3
3
S11
S12
S11
S12
6 2.1.4 2.2.2
2.2.6.
Moduri de răspandire a
microorganismelor în natură
-Microflora solului:bacterii, actinomicete,
ciuperci, microorganisme patogene ;
-Microflora apei:bacterii sulfurose,
feruginoase, de putrefactie, butirice, bac terii
care fermenteaza celuloza;
-Microfolra aerului: bacterii,
2
2
2
3
3
3
S13
S14
S15
S13
S14
S15
39
mucegaiuri(forme sporulate) ;
Recapitulare
Evaluare
2
3
S16
S16
7 2.1.5 2.2.2
2.2.7.
2.3.1
2.3.2
2.3.3
2.3.4
2.3.5
2.3.6
2.3.7
Microorganisme utile și dăunatoare în
industria alimentară
-Microorganisme utile în obț inerea unor
produse alimentare:
➢ bacterii(lactice, acetice),
➢ drojdii(de bere),
➢ mucegaiuri("nobile") utilizate în
industria alimentară .
-Microorganisme patogene (boli produse de
virusuri, bacterii, drojdii, mucegaiuri)
Recapitulare
Evaluare
2
2
2
2
2
2
3
3
3
3
3
3
S17
S18
S19
S20
S21
S22
S17
S18
S19
S20
S21
S22
8 2.1.6 2.2.2
2.2.4
Reguli de igienă individuală în industria
alimentară
-Reguli de igienă individuală conform
normelor și procedurilor î n vigoare
-Consecinte ale n erespectarii regulilor de
igienă asupra stării de sănătate a
producă torului 2
2 3
3 S23
S24 S23
S24
9 2.1.7 2.2.5
2.2.6
Metode de igienizare a spațiilor ș i
echipam entelor din industria alimentară
-Norme de igienă a spaț iilor si
echipamentelor
-Materiale pentru curatenie ș i igienizare
Recapitulare
2
2
2
3
3
3
S25
S26
S27
S25
S26
S27
40
Evaluare
10 2.1.8 2.2.6
2.2.7
2.2.8
Boli datorate consumului de alimente
contaminate
– Caracterizarea agenț ilor patogeni
-Clasificarea bolilor datorate consumului
alimentelor contaminate
Recapitulare
Evaluare
2
2
2
3
3
3
S28
S29
S30
S28
S29
S30
11 2.1.9 2.2.2
2.2.3.
2.2.4
2.2.8
Factorii care duc la contaminarea
alimentelor
– Contaminarea la fabricaț ie
– Contaminarea la transport
– Contaminarea la depozitare
– Masuri de prevenire a contaminarii
alimentelor
2
2
2
2
3
3
3
3
S31
S32
S33
S34
S31
S32
S33
S34
14 Recapitulare finală
Evaluare finală 1
1 2
1 S35
S35
Săptămânile de practică au fost excluse TOTAL ORE 175 70 105
41
EXEMPLU
MODEL PLANIFICARE UNITATE DE ÎNVĂȚ ARE
PROIECTUL UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE
Unitatea de învățare: Caracterizarea microorganismelor
Nr.
crt. Conținuturile învățării Rezultate ale învățării
(codificate conform SPP) Activități de învățare Resurse
procedurale Evaluare Perioada
(Săpt.) Cunoștințe Abilități Atitudini
(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)
1 Testare inițială Verificare Frontal;
Individual Scrisă /Te
st initial S1
2 Noțiuni introductive Prezentarea conț inutului
învțării Frontal; S1 Unitatea de învățământ: LICEUL TEHNOLOGIC ODOBEȘ TI Avizat,
Profilul: Resurse naturale și protecția mediului Director
Domeniul de pregătire de bază: Operator în industria alimentară;
Modulul: : Microbi ologia și igiena în industria a limentară ;
Nr de ore/an: : 175, din care: T: 70; LT: 105;
Nr. ore /săptămână: 5 din care: T: 2 LT: 3 IP: –
Clasa: a X -a A
Profesor: MOCANU LUMINITA -MIHAELA Avizat,
Plan de învățământ aprobat prin O MENCS : Anexa 2 la OMEN nr.3915 / 18.05.2017 Șef catedră
Programa aprobata prin O MEN: Anexa 2 la OMEN nr.3915 / 18.05.2017
42
3
Caracterizarea
microorganismelor
-Clasificarea
microorganismelor
-Prezentarea
morfologiei ș i
fiziologiei drojdiilor
-Prezentarea
morfologiei și
fiziologiei mucegaiuri –
lor
2.1.1
2.1.1
2.2.1
2.2.2
2.2.1
2.2.2
2.3.1.
2.3.2
2.3.3
2.3.4
2.3.5
2.3.6
2.3.7
2.3.1.
2.3.2
2.3.3
2.3.4
2.3.5
2.3.6
2.3.7
Clasificrea microorganismele
-După modul de hrănire
-După acțiunea acestora
-După temperatura la care se
dezvoltă
Morfologia drojdiilor
-Formă
-Dimensine
-Structura morfologică a
celulei de drojie
Fiziologia drojdiilor
-Nutriția
-Respirația
-Înmulțirea
Importanța mucegaiurilor î n
IA
Morfologia mucegaiurilor
-Formă
-Dimensine
-Structura morfologică a
mucegaiurilor
Fiziologia mucegaiurilor
-Nutriția
-Respirația
-Înmulțirea
Importanța mucegaiurilor î n
IA Frontal;
Individual;
Prezenta re
power -point
Frontal;
Individual;
Fișă de
documenta –
re;
Fișă de lucru
Frontal;
Individual;
Fișă de
documenta –
re;
Fișă de lucru Orală ;
Orală ;
fișă de
evaluare
Oral
fișă de
evaluare
S2
S3
S4
43
Săptamâna altfel S5
-Prezentarea
morfologiei si
fiziologiei bacteriilor
2.1.1 2.2.1
2.2.2
2.3.1.
2.3.2
2.3.3
2.3.4
2.3.5
2.3.6
2.3.7 Morfologia bacteriilor
-Formă
-Dimensine
-Structura morfologică a
mucegaiurilor
Fiziologia bacteriilor
-Nutriția
-Respirația
-Înmulțirea Frontal;
Individual;
Fișă de
documenta –
re;
Fișă de lucru Oral
fișă de
evaluare
S6
Recapitulare
Evaluare 2.1.1 2.2.1
2.2.2
2.3.1.
2.3.2
2.3.3
2.3.4
2.3.5
2.3.6
2.3.7
Plan de recapitulare a
microorganismelor studiate Frontal;
Individual;
Plan de
recapitulare
Fișă de lucru Test de
evaluare S7
44
Proiectarea lecției este un act de creație direcționat de principii didactice care exprimă
cerințele și condițiile interne și externe ale învățării, care sintetizează cele mai recente date
științifice în explicarea procesului de învățământ, a programului educațional de formare a
personalității elevilor.
Conceperea unei lecții se concretizează în elaborarea unui proiect de lecție. Elaborarea
lui ne cesită intuiție, imaginație, ing eniozitate, putere de decizie și inventivitate. Se poate spune
că elaborarea unei lecții constituie un veritabil act de creație pedagogică, o construcție gândită,
proiectată și organizată cu grijă în toate aspectele ei esențiale și uneori chiar în cele de amănunt.
Profesorul trebuie să dovedească o profundă înțelegere a fenomenelor specifice instruirii
și educației fundamentată pe o temeinică pregătire metodico -didactică. Un proiect bine realizat
se distinge prin simpli tate și operaționalizarea sa, trecându -se cu ușurință în activitatea vie cu
clasa de elevi.
Proiectul de lecție trebuie să fie suficient de flexibil, de plastic, lăsând posibilitatea de
decizie și în funcție de elementele neprevăzute care pot surveni în ti mpul desfășurării lecției.
Realizarea efectivă a unei lecții are nevoie de multă spontaneitate și intuiție. Oricât de
bine pus la punct ar fi un proiect de lecție, trebuie să se țină cont de faptul că acesta are un
caracter orientativ de intenție și nicid ecum de standardizare a activității.
Desfășurarea efectivă a lecției în unele cazuri poate decurge altfel de cum a fost
proiectată, în funcție de starea de spirit de moment a clasei, de reacțiile și răspunsurile spontane
ale elevilor etc.
ELABORAREA PROIECTULUI DE LECȚIE
Pornind de la faptul că lecția reprezintă unitatea de referință a activității instructiv –
educative, proiectarea ei are în vedere procesul concret de instruire în toată complexitatea ei.
Elabo rarea proiectului necesită parcurgerea mai multor etape.
a. Definirea scopului și precizarea competențelor
Scopul reprezintă planificarea unei intenții de a obține anumite modifică ri în
comportamentul elevilor. Î n funcție de scopul lecției , profesorul gândește și anticipează, mai în
detaliu, modificările de comportament ale elevilor formulând obiectiv ele operaționale /
competențele specifice ale lecției. Acestea descriu schimbările de comportament pe care trebuie
să le demonstreze elevii la sfârșitul activității didactice.
45
b. Elaborarea conținutului lecție
Conținutul lecției reprezintă princip alul mijloc de realizare a obiectivelor propuse.
Realizarea obiectivelor / competențelor cere o organizare optimă a conținutului.
c. Stabilirea strategiei de instruire
Cuprinde timp de învățare, mod de lucru, metode de învățare, mijloace d e învățământ.
d. Prefigurarea structurii lecției
Cuprinde secvențele lecției, estimarea timpului afectat fiecărei secvențe și a succesiunii
acestora.
e. Stabilirea activității profesorului și a elevilor pentru fiecare secvență considerată
f. Alcătuirea materialelor pentru activitatea individuală a elevilor și a probelor de
evaluat.
Structura lecției se referă la secvențele sau etapele ei, dar și la organizarea și succesiunea
acestor etape în timp, astfel încât să confere lecției o un itate logică, să stimuleze și să mențină
realizarea procesului învățării. Secvențele lecției sunt:
• captarea și orientarea atenției;
• precizarea competențelor;
• reactualizarea cunoștințelor actuale, necesare la introducerea lecției noi;
• prezentarea noului conținut;
• dirijarea învățării;
• asigurarea conexiunii inverse (feed -back -ului);
• evaluarea performanței;
• fixarea celor învățate;
• transferul (aplicarea) cunoștințelor și eventual anunțarea temei pentru acasă.
Aceste secvențe nu reprezintă niște structuri rigide, obligatorii pentru orice activitate
didactică. Ele au un caracter general valabil, putând fi adaptate specificului activității didactice.
II.2.2 . Tipuri de lecț ii
Tipul de lecție desemnează un mod de concepere și realizare a lecției. În funcție de
obiectivul general al lecției, identificăm principalele tipuri de lecții :
46
I. Lecția mixtă
Lecția mixtă urmărește realizarea, în măsură aproximativ egală, a mai multor scopuri sau
sarcini didactice: comunicare, sistematizare, fixare, verificare. Este tipul de lecție cel mai
frecvent întâlnit în practica educativă.
Structura relativă a lecției mixte:
– moment organizatoric ;
– verificarea conținuturilor însu șite: verificarea temei; verificarea cunoștințelor, deprinderilor,
priceperilor dobândite de elev;
– pregătirea elevilor pentru receptarea noilor cunoștințe (se realizează de obicei, printr -o
conversație introductivă, în care sunt actualizate cunoștințele dob ândite anterior de elevi,
relevante pentru noua temă, prin prezentarea unor situații – problemă, pentru depășirea cărora
sunt necesare noi cunoștințe);
– precizarea titlului și obiectivelor : profesorul trebuie să comunice elevilor, într -o formă
accesibilă, c e se așteaptă de la ei la sfârșitul activității;
– comunicarea/însușirea noilor cunoștințe , printr -o strategie metodică adaptată obiective lor,
conținutului temei , și prin utilizarea acelor mijloace de învățământ care pot facilita și
eficientiza realizarea ac estei sarcini didactice;
– fixarea și sistematizarea conținuturilor predate prin repetare și exerciții aplicative;
– explicații pentru continuarea învățării acasă și pentru realizarea temei ;
II. Lecția de comunicare/însușire de noi cunoștințe
Acest tip de lecție are ca obiectiv didactic fundamental: însușirea de cunoștințe(și, pe
baza acestora, dezvoltarea unor capacități și atitudini intelectuale). Când obiectivul fundamental
al lecției îl constituie însușirea unor cunoștințe noi, celelalte etape corespunz ătoare tipului mixt
sunt prezente, dar au o pondere mult mai mică; ponderea celorlalte etape este determinată, în
principal, de vârsta elevilor. Însușirea noilor cu noștințe se poate face prin activitatea frontală cu
clasa , îmbinate cu forme de muncă independentă, prin activi tăți practice pe teren, în fabrici , în
bibliotecă.
III. Lecția de formare de priceperi și deprinderi
Este specifică “lecțiilor de laborator”, acest tip de lecție având ca scop formarea
abilităților de f olosire a aparaturii, “lecțiilor de activitate practică” consacrate formării
47
priceperilor de a efectua diverse activități cu caracter practic
Structura orientativă a acestui tip de lecție:
– moment organizatoric ;
– precizarea temei și a obiectivelor activității, explicarea scopului activităților ce urmează a fi
desfășurate;
– actualizarea sau însușirea unor cunoștințe necesare desfășurării activității;
– demonstrația sau execuția model , realizată, de obicei, de profesor;
– antrenarea elevilor î n realizarea activității (lucrări, exerciții etc.) cu ajutorul profesorului;
– realizarea independentă a lucrării, exercițiului etc. de către elev;
– aprecierea performanțelor elevilor și precizări privind modul de continuare a activității
desfășurate în timpul orei.
IV. Lecția de fixare și sistematizare vizează, în principal, consolidarea cunoștințelor
însușite , dar și aprofundarea lor și completarea unor lacune . Se realizează prin recapitulare;
recapitularea nu înseamnă reluarea într -o formă identică a unităților de conținut însușite anterior.
Condiția de bază a eficientizării acestui tip de lecție o constituie redimensionarea conținuturilor
în jurul unor idei cu valoare cognitivă maximă, astfel încât elevii să fie capabili de conexiuni
care să permită e xplicații din ce în ce mai complete și de explicații relevante în contexte din ce în
ce mai largi ale cunoașterii.
Asemenea lecții se organizează la începutul anului școlar pentru sistematizarea
cunoștințelor din capitolele principale studiate în anul prec edent; în timpul anului școlar după
încheierea unor capitole “cheie” pentru înțelegerea cunoștințelor următoare, la sfârșitul
semestrului și de an școlar sub forma lecțiilor de sinteză menite să asigure elevilor o viziune de
ansamblu asupra materiei parcur se.
Structura orientativă a acestui tip de lecție:
– precizarea conținutului, obiectivelor și a unui plan de recapitulare ;
– recapitularea conținutului pe baza planului stabilit : această etapă e destinată clarificării și
eliminării confuziilor constatate de profesor, stabilirii unor conexiuni prin lărgirea
contextului cunoașterii și diversificarea perspectivelor de abordare a conținutului parcurs și
realizării unor scheme sau sinteze care să pună în relație tot ceea ce reprezintă esențialul la
nivelul conținu tului analizat;
– realizarea de către elevi a unor lucrări pe baza cunoștințelor recapitulate ; această etapă
48
ocupă ponderea cea mai mare în structura lecției și se concretizează prin: rezolvarea de
probleme, realizarea unor proiecte etc.
– aprecierea activităț ii elevilor ;
– precizarea și explicarea temei ;
Lecția de fixare și consolidare se poate desfășura pe bază de exerciții aplicative (atunci
când se urmărește consolidarea unor deprinderi), pe bază de fișe de lucru etc.
V. Lecția de verificare și apreciere a rezultatelor școlare urmărește, în principal,
constatarea nivelului de pregătire a elevilor, cu consecințe ce decurg din această constatare prin
activitatea viitoare a profesorului cu elevii.
Structura relativă a acestui tip de l ecție:
– precizarea conținutului ce urmează a fi verificat ;
– verificarea conținutului ;
– aprecierea rezultatelor ;
– precizări privind modalitățile de completare a lacunelor și de corectare a greșelilor și
sugestii în legătură cu valorificarea conținuturilor act ualizate în activitatea viitoare.
– analiza rezultatelor verificării, aprecierea progreselor realizate și precizarea sarcinilor pentru
studiu individual.
49
Exemplu:
I. Lecție mixtă de comunicare -sistema tizare și verificare a cunoștinț elor
LICEUL TEHNOLOGIC ODOBE ȘTI
Modulul I : – Microbiologia și igiena în industria alimentară ;
Profesor: Mocanu Luminița – Mihaela
PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICĂ
Data – 19 .10.2018
Clasa – a-Xa A ;
Disciplina – Microbiologia și igiena în industria alimentară ;
URI 2. Aplicarea noțiunilor de microbiologie și a normelor de igienă în industria alimentară ;
RI.2.1.1. Caracterizarea microorganismelor ;
Tema -Morfologia bacteriilor ;
Tipul lecț iei – Mixtă .
Rezultate ale învățării vizate:
Cunoștinte -2.1.1 -Caracterizarea microorganismelor ;
Abilități -2.2.2. -Identificarea microorganismelor utile și dăună toare ;
Atitudini -2.3.1. -Conștientizarea importanței factorilor externi asupra dezvoltării
microorganismelor din industria alimentară .
Metode folosite:
Conversația, conversația euristică, dezbaterea, expunerea , explicația, problematizarea,
învațarea prin descoperire ;
Mijloace didactice:
Proiect de tehnologie didatică, fișă de documentare, fișă de lucru , prezentare
iconografic ă;
Durata lecției : 50 min
Loc de desfășurare : Sala de clasă ;
Forme de organizare : Frontal; individual;
Bibliografie: – Programa școlară ;
– Elena Crocnan, Daniel Ovidiu Crocnan, Microbiologia resurselor naturale clasa
aX-a, Ed. didactică și pedagogică, Bucureș ti 2005;
-V. Capotă , A. Coza, C. Brumar, L. Draghici, E. Tache, Manual pentru clasa a IX –
a, Ed. CD Press 2012;
– C.Cucoș – Pedagogie.
50
DESFĂ ȘURAREA LECȚIEI DE PREDARE -ÎNVAȚ ARE
Nr.
crt
Etapele lecției Conținutul lecției
Metode și
procedee
Mijloace de
învățare Resur se
de timp
Evaluare
Activitate profesor
Activitate elevi
0 1 3 4 5 6 7 8
1 Moment
organizatoric Verifică prezența și asigură
condițiile desfășurării activității
didactice. Răspund solicitărilor
profesorului.
Conversația;
3
min
2 Captarea
atenției Prezintă importanța bacteriilor in
industria alimentar ă Ascultă și participă la
discuție. Conversația;
Expunerea;
3
min
3 Reactualiza –
rea elementelor
învățate
anterior Adresează întrebări legate de
conținulul lecției anterioare
Importanța mucegaiurilor
-Ce asigură mucegaiurile prin
degradarea substanțelor organice ?
-La ce sunt folosite mucegaiurile
în biotehnologii ?
Care sunt efectele negative ale
mucegaiurilor? Ascultă si răspund
întrebărilor adresate
de profesor. Conversația;
Problematizarea
5
min Notează
elevii
care
răspund
4 Comunicarea
obiectivelor –
legătura cu
lecția nouă Face legătura cu lecția actuală
prin prezentarea importanț ei
bacteriilor în industria alimentară ;
Enunță obiectivele lecției ș i Observă și notează în
caiet planul lecției ;
Urmaresc prezentarea
iconografică Explicația;
Conversația
euristică ;
Plan de lecție;
Fișă de
documentare
Prezentarea
3
min
51
schițează pe tablă planul lecției. iconografică;
5 Prezentarea
noului conținut
și conducerea
învățării; Prezintă caracteristicile
morfologice ale bacteriilor ;
-Forma bacteriilor
-Dimensiunile bacteriilor
-Structura bacteriilor Urmăresc prezentarea
lecției și își notează
în caiete;
Răspund solicitării
profesorului ș i
participă la
prezentare
caracteristicile
morfologice ale
bacteriilor ;
Ascultă explicațiile
profesorului ; Conversația;
Expunerea;
Învățarea prin
descoperire
Plan de lecție;
Fișă de
documentare;
Prezentarea
iconografică ;
Reprezenta –
rea
schematică a
bacterilor ;
25
min
6 Obținerea
performanței Verifică modul cum au
fost înțelese noțiunile predate,
prin completarea de către elevi a
fișei de lucru ; Rezolvă fișa de lucru
;
Conversația;
Problematizarea
Fișă de lucru
8
min Se
evaluea –
ză
Fisa de
lucru .
7 Asigurarea
Feed -back -ului. Comentează și îndreaptă
eventualele erori de învățare. Participă la discuție , . Conversația
euristică ;
Explicația. 3
min
52
M1- Microbiologia și igiena în industria alimentară ;
Planul lecției (pe tablă)
Morfologia bacteriilor
Bacteriile sunt micro organisme :
➢ unicelulare asexuate
➢ procariote
➢ haploide
➢ divizibile î n celule identice .
I. Morfologia bacteriilor
a. Forma bacteriilor
1. Clasificarea bacteriilor după form ă:
➢ Sferică
➢ Bastonașe
➢ Spirale, lungi, foarte subț iri
➢ Virgulă
2. Casificarea bacteriilor după modul de grupare:
➢ Diplococi
➢ Streptococi
➢ Stafilococi
b. Dimensiunile bacteriilor sunt cuprinse între: 0,8-20 µ.
c. Structura morfologică a bacteriilor
➢ Capsula
➢ Peretele celular
➢ Membrana citoplasmatică
➢ Citoplasma
➢ Ribozomi
➢ Cilii
➢ Mesajul genetic(ADN)sau nucleoidul
➢ Flagelii
53
MI- Microbiologia și igiena în industria alimentară ;
CLASA aX -a
RI.2.1.1. Caracterizarea microorganismelor ANEXA 1
FIȘĂ DE DOCUMENTARE
Morfologia bacteriilor
Bacteriile sunt micro organisme unicelulare asexuate (celula somatică fiind ș i celula
reproducatoare), procariote (cu nucleu alcătuit dintr -un unic cromozom, fără membrană nucleară,
fără nucleoli), haploide (cu unic set de gene), divizibile in celule identice .
I.MORFOLOGIA BACTERIILOR
II. FIZIOLOGIA BACTERIILOR
III.IMPORTANȚA BACTERIILOR Î N INDUSTRIA ALIMENTARĂ
I.MORFOLOGIA BACTERIILOR
a. Forma bacteriilor
b. Dimensiunile bacteriilor
c. Structura celulei bacteriene
a. Forma bacteriilor – forma lor este influențată de mediul în care se dezvoltă
1.Clasificarea bacteriilor după form ă:
➢ Sferică – Coci
➢ Bastonașe – Bacili
➢ Spirale , lungi, foarte subtiri – Spirili și spirochetele
➢ Virgul ă – Vibrioni
2.Casificarea bacteriilor după modul de grupare :
➢ Diplococi – grup de două bacterii ;
➢ Streptococi – bacterii dispuse î n lanț ;
➢ Stafilococi – bacterii numeroase sub formă de ciorchine .
b. Dimensiunile bacteriilor – se exprimă în micron i (10-3 mm = 1µ (micron) ), variațiile
fiind î n funcț ie de : specie, forma, mediu si vârsta culturii.
Coci
Spirili
Bacili
Vibrioni
54
Dimensi unile bacteriilor sunt cuprinse î ntre 0,8-20 µ.
Coci – 0,8 – l µ.
Bacilii -1,5 – l0 µ.
Spirilii si spirochetele – 15 – 20 µ
Vibrionii -2 – 3 µ
c. Structura celulei bacteriene
1. Capsula : conferă virulen ță bacteriil or și în același timp rezistență .
2. Peretele celular : rigid, menține forma, are structură poroasă cu aspect de sită, participă
la creșterea și diviziunea celulei este sediul unor enzime.
3. Membrana citoplasmatica : este semipermeabilă cu rol în schimburile de substanță,
reprezintă locul de fixare al enzimelor. Prezintă prelungiri înspre citoplasmă, numite
mezozomi, cu rol în diviziunea directa a bacteriei.
4. Citoplasma : este un sistem coloidal în care se găsesa ribozomii ce conț in ARN (acid
ribonucleinic) solubil, mesager ș i de transp ort.
5. Ribozomi -realizează sinteza proteinelor .
6. Cilii-se găsesc la suprafaț a bacteriilor cu rol î n aderarea bacteriilor pe țesuturi, sunt mici
și foarte deș i, ca o perie.
7. Mesajul genetic (ADN) sau nucleoidul -controlează activitatea celulei, asigurând
transmiterea informației genetice.
8. Flagelii : au rol în mobilitatea bacteriei . Pornesc din imediata apropiere a membranei
citoplasmatice, strabătând peretele și ies in exterior
55
Reprezenta rea schematică a morfologiei bacterilor
56
Clasa a -Xa A
MI- Microbiologia și igiena în industria alimentară ;
Nume, prenume………………
FIȘĂ DE LUCRU
I. Realizează corespondența între coloana A(forma drojdiilor) și coloana B (denumirea
acestora)
A(forma drojdiilor) B (denumirea drojdiilor)
1. sferica a. Spirili
2. bastonașe b. Coci
3. spirală c. Bacili
4. virgulă
b. Coc c. Bacili
II. Menționați rolul reperelor din imaginea alăturată:
Capsula –
Citoplasma –
Cili-
Timp de lucru – 8min.
57
MI- Microbiologia și igiena în industria alimentară ;
Clasa a -Xa A
REZOLVAREA FIȘĂ DE LUCRU
I. Realizează corespondența între coloana A(forma drojd iilor) și coloana B (denumirea
acestora )
1-b
2-c
3-a
II. Menționați rolul reperelor din imaginea alăturată:
Capsula – conferă virulen ță bacteriil or și în același timp rezistență .
Citoplasma – este un sistem coloidal în care se găsesa ribozomii ce conț in ARN (acid
ribonucleinic) solubil, mesager ș i de transport .
Cili- se găs esc la suprafaț a bacteriilor cu rol î n aderarea bacteriilor pe țesuturi, sunt mici
și foarte deș i, ca o perie.
58
Exemplu:
II.Lecție de comunicare/însușire de noi cunoștinț e
LICEUL TEHNOLOGIC ODOBE ȘTI
Modulul I : – Microbiologia și igiena în industria alimentară ;
Profesor: Mocanu Luminița – Mihaela
(ANEXA 2)
PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICĂ
Data – 11 .02.2019
Clasa – a-Xa A ;
Disciplina – Microbiologia și igiena în industria alimentară ;
URI 2. Aplicarea noțiunilor de microbiologie și a normelor de igienă în industria
alimentară
RI.2.1.1. Microorganisme utile ș i dăunatoare în industria alimentară ;
Tema – Microorganisme utile în obținerea unor produse alimentare – drojdiile .
Tipul lecț iei -Comunicare/însușire de noi cunoștințe ;
Rezultate ale învățării vizate:
Cunostințe -2.1.5 -Microorganisme utile și dăunătoare în industria alimentară ;
Abilități -2.2.2. -Identificarea microorganismelor utile și dăunatoare ;
Atitudini -2.3.1. -Conștientizarea importanței factorilor externi asupra dezvoltării
microorganismelor din industria alimentară .
Metode folosite:
Braistormingul , conversația euristică, descriereaa, expunerea , explicația,
învațarea prin descoperire ;
Mijloace didactice:
Proiect de tehnologie didatică, fișă de documentare, fișă de lucru , prezentare
iconografic ă;
Durata lectiei : 50 min
Loc de desfă șurare : Sala de clasă ;
Forme de organizare : Frontal; individual;
Bibliografie: – Programa școlară ;
– Elena Crocnan, Daniel Ovidiu Crocnan, Microbiologia resurselor naturale
clasa aX-a, Ed. didactică și pedagogică, Bucureș ti 2005;
-V. Capotă , A. Coza, C. Brumar, L. Draghici, E. Tache, Manual
pentru clasa a IX -a, Ed. CD Pre ss 2012;
– C.Cucoș – Pedagogie .
59
DESFĂ ȘURAREA LECȚIEI DE PREDARE -ÎNVĂȚARE
Nr.
crt
Etapele lecției Conținutul lecției
Metode și
procedee
Mijloace de
învățare Resur se
de timp
Evaluar
e
Activitate profesor
Activitate elevi
0 1 3 4 5 6 7 8
1 Moment
organizatoric Verifică prezența și asigură
condițiile desfășurării activității
didactice. Răspund solicitărilor
profesorului.
Conversația;
3
min
2 Captarea
atenției Prezintă importanța
microorganismelor î n industria
alimentar ă Ascultă și participă la
discuție. Conversația;
Expunerea;
3
min
3 Reactualiza –
rea elementelor
învățate
anterior Adresează întrebări legate de
conținulul lecției anterioare
(Microorganisme utile î n
industria alimentar ă-Bacterii ):
-Care sunt bacterii lactice
utilizate î n industria alimentara ?
-Ce fabricăm tradițional folosind
bacteriile acetice ? Ascultă si răspund
întrebărilor adresate
de profesor. Conversație
euristică ;
Expli cația.
5
min Notea –
ză
elevii
care
răspund
4 Comunicarea
obiectivelor –
legătura cu Face legătura cu lecția actuală
prin prezentarea importanț ei
drojdiei în industria alimentară ; Observă și notează în
caiet planul lecției ;
Urmaresc prezentarea Expunerea ;
Braistorming ul. Plan de lecție;
Fișă de
documentare
3
60
lecția nouă Enunță obiectivele lecției ș i
schițează pe tablă planul lecției. iconografică Prezentarea
iconografică; min
5 Prezentarea
noului conținut
și conducerea
învățării; Prezintă speciile de drojdie
folosite în :
-Panificație;
-Vinificație;
-Industria berii.
Urmăresc prezentarea
lecției și își notează
în caiete;
Răspund solicitării
profesorului ș i
participă la
prezentare a și
recunoașterea
speciilor de drojdie ;
Ascultă explicațiile
profesorului ; Expunerea;
Explicatia ;
Prezentarea
Iconica .
Plan de lecție;
Fișă de
documentare;
Prezentarea
iconografică;
25
min
6 Obținerea
performanței Verifică modul cum au
fost înțelese noțiunile predate,
prin completarea de către elevi a
fișei de lucru ; Rezolvă fișa de
autoevaluare ;
Învatarea prin
descoperire .
Fișă de lucru
8
min Se
evaluea
ză
Fișa de
autoeva
luare
7 Asigurarea
Feed -back -ului. Comentează și îndreaptă
eventualele erori de învățare. Participă la discuție , . Conversația
euristica;
Explicația. 3
min
61
M1 – Microbiologia și igiena în industria alimentară ;
Clasa a -Xa A
Planul lecției (pe tablă)
Microorganisme utile în obținerea u nor produse alimentare – drojdiile
1. Importanț a drojdiilor în industria alimentară
2. Prezentarea speciilor de drojdie folosite în industria alimentară
➢ Saccharomyces cerevisiae
➢ Saccharomyces ellipsoideus
➢ Saccharomyces uvarum
➢ Saccharomyces oviformis
➢ Saccharomyces torulopsis
3. Domenii de utilizare a drojdiilor în industria alimentară
➢ Panificație;
➢ Vinificație;
➢ Industria berii.
62
M1- Microbiologia și igiena în industria alimentară ;
RI.2.1.1. Microorganisme utile si dăunatoare î n industria alimentar ă
Tema – Microorganisme utile în obținerea unor produse alimentare – drojdiile
FIȘĂ DE DOCUMENTARE
Microorganisme utile în obținerea u nor produse alimentare – drojdiile
1. Importanț a drojdiilor în industria alimentară
Drojdiile au un rol foarte important în industria a limentară, biotehnologie și în natură.
Caracteristica principală este capacitatea de a produce fermentarea glucidelor simple cu
formare de alc ool etilic și dioxid de carbon. C6H12O6 2CH 3-CH 2OH + CO 2
Drojdiile fermentative sunt utilizate în biotehnologii alimentare la fabricarea alcoolului, a
vinului, berii și pâinii .
2. Speciilor de drojdie folosite în industria alimentară :
Saccharomyces cerevisiae este o drojdie de fermentație superioară folosită la fabricarea
alcoolului și la obținerea drojdiei de panificație. Din biomasa de celule obținută în mediul
nutritiv și în condiții de aerare, prin procedee biotehnologice se pot obține enzime (in vertază),
vitamine din grupul B, interferon ș.a.
Saccharomyces uvarum(carlsbergensis) este o drojdi e de fermentație inferioară,
utilizat ă industrial la fabricar ea berii. D in drojdia reziduală rezultată după fermentare se pot
obține extracte, substanțe de aromă.
63
Genul Torulopsis prezintă celule sferice, ovale sa u cilindrice. Sunt întâlnite în mustul de
struguri și au putere alcooligenă redusă. Sunt osmotolerante, ps ihrofile, sulfitorezistente.
Produce alterări ale laptelui concentrat, siro purilor, sucurilor.
Saccharomyces ellipsoideus (Saccharomycesh vini), de formă elipsoidală cu dimensiuni
(3-6) x (6 -12)µm care fermentează glucoza, fructoza, galactoza, zaharoza, manitoza și 1/3
din rafinoză . Formează prin fermentare 8,2-16,8 % alcool etilic. Este sulfitorezistentă și poate
produce fermentația alcoolică în m edii cu până la 300 mg.dm-3, SO 2 total. În mustul de
struguri în fermentație poate reprezenta 80% di n microbiota levuriană. Se utilizează în culturi
starter pentru vinificație;
Saccharomyces oviformis ( bayanus), are formă ovoidală cu dimensiuni de (4-7) x (5 -10)
µm. Fermentează glucoza, fructoza, zaharoza, maltoza și 1/3 -2/3 din rafinoză . Produce prin
fermentație 8,5 -18,4% alcool etilic. Este sulfitorezistentă. Se utilizează sub formă de culturi
pure la fabricarea șampaniei, a vinurilor spumante și a vinurilor speciale (tip Xeres și Jura).
64
Clasa a -Xa A
MI- Microbiologia și igiena în industria alimentară ;
Nume, prenume………………
TEST AUTOEVALUARE
Tema – Microorganisme utile în obținerea unor produse alimentare – drojdiile
I. Realizează corespondența între coloana A(forma drojdiilor) și coloana B (denumirea acestora )
A(forma drojdiilor) B (denumirea drojdiilor)
1. sferica a. Klochera
2. apiculată b. Saccharomyces
3. cilindrică c. Torulopsys
4. ovoidală
II. Identificați reperele din imaginea alăturată:
1-
7-
9-
Timp de lucru 8 min.
65
REZOLVARE FIȘĂ DE AUTOEVALUARE
Tema – Microorganisme utile în obținerea unor produse alimentare – drojdiile
I. Realizează corespondența între coloana A(forma drojdiilor) și coloana B (denumirea
acestora )
A(forma drojdiilor) B (denumirea drojdiilor)
1. sferica a. Klochera
2. apiculată b. Saccharomyces
3. cilindrică c. Torulopsys
4. ovoidală
II. Identificați reperele din imaginea alăturată:
1- Plasmalema
7-Nucleu
9-Granule de glicogen
66
Exemplu:
III. Lecție de formare a priceperilor ș i deprinderilor;
LICEUL TEHNOLOGIC ODOBE ȘTI
Modulul I : – Microbiologia și igiena în industria alimentară ;
Profesor: Mocanu Luminița – Mihaela
PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICĂ
Data – 05 .11.2018
Clasa – a-Xa A ;
Disciplina – Microbiologia și igiena în industria alimentară ;
URI 2. Aplicarea noțiunilor de microbiologie și a normelor de igienă în industria alimentară
RI.2.1.1. Tehnici de realizare a preparatelor umede si uscate
Tema -Analiza morfologică a drojdiilor
Tipul lecț iei – De formare a priceperilor si deprinder ilor
Rezultate ale învățării vizate:
Cunostințe -2.1.2 -Tehnici de realizare a preparatelor umede și uscate
Abilități -2.2.1. -Examinarea microscopică a drojdiiol or
Atitudini -2.3.1. -Conștientizarea importanței factorilor externi asupra dezvoltării
microorganismelor din industria alimentară .
Metode folosite: Mozaicul, studiu l de caz, descoperirea, observația, demonstrația,
conversația euristică,comparaț ia.
Mijloace didactice: Proiect de tehnologie didatică, fișă de documentare, fișă de observare ,
alcool sanitar, microscop, ustensile de laborator, vase de sticlă, bec de gaz, coloranți, hârtie
de filtru, probe de drojdie, extrase din STAS.;
Durata lec ției: 50 min
Loc de desfă șurare : Laborator ;
Forme de organizare : Pe grupe, frontal; individual;
Bibliografie: – Programa școlară ;
– Elena Crocnan, Daniel Ovidiu Crocnan, Microbiologia resurselor na turale
clasa aX -a, Ed. didactică și pedagogică, Bucureș ti 2005;
-V. Capotă , A. Coza, C. Brumar, L. Draghici, E. Tache, Manual pentru clasa
a IX-a, Ed. CD Press 2012;
– C.Cucoș – Pedagogie
67
DESFĂȘURAREA LECȚIEI
Nr.
Cr
t Etapele
lecției Conținutul lecț iei Metode ș i
procedee Mijloace de
Învăț are Resurse
de timp Evalua –
re
Activitate profesor Activitate elev
0 1 3 4 5 6 7 8
1. Moment
organizatoric -Verifica prezența, ținuta și
condițile necesare desfă șurării
corespunzătoare a lucrării.
-Formează grupe de câte patru
elevi explicând modul de organizare
al lecției.
– Prezintă mesele de lucru.
Se grupează pentru
efectuarea lucrării
practice și așteaptă
indicațiile
profesorului.
Conversația;
Mozaicul
2 min
2. Precizarea
temei și a
competențe –
lor
specifice -Precizează tema determinarii ce
urmează să se efectueze, punctând
competențele urmărite.
-Prezintă probele de analizat,
menționând caracteristica apreciată
de fiecare elev.
Primesc fișele de
documentare
corespunzatoare
determinarii pe care
o vor efectua; Mozaicul
Conversația
euristică ;
Explicația;
Fișă de
documentar
e;
Probele de
drojdie
3min
3. Verificarea
cunoștințelor
necesare
efectuarii
activitații
practice; -Adresează întrebări din conținutul
determinării:
-Ce fel de preparate se folosec la
examinarea drojdiilor la microscop?
– Cum se determină numărul de
celule de drojdie moarte ?
-Cu ce soluție se colorază suspensia de
drojdie, pentru determinarea vitalității? Elevii î ntrebați
formulează
răspunsuri la
întrebările adresate ,
iar ceilalți urmaresc
cu atenție pentru a
face corecturi; Expunere;
Conversația ;
Fișe de
documentar
e,
5min Notea –
ză
elevii
care
răspund
68
4.
Antrenarea
elevilor în
realizarea
activității -Stabilește etapele de lucru în
desfașurarea lecției;
-Stabilește sarcinile pentru fiecare
membru al grupei ;
-Fiecare grupă primeste câte o
probă, fișele de documentare și
fișele de lucru ;
Se grupează după
indicațile
profesorului,
pregătind proba de
analizat ș i fișa de
apreciere;
Studiu de caz ;
Observația; Probe de
drojdie ;
Fișe de
documentar
e;
Fișe de
lucru;
5min
5.
Realizarea
lucrării -Urmă rește efectuarea corectă a
analizei;
-Îndrumă elevii să aprecieze și să
înregistreze corect retultatul analizei
în fișa de lucru;
-După efectuarea determinărilor și
notarea rezultatelor, elevii compară
datele obținute cu cele din
standardele corespunzatoare;
Efectuează analiza
senzorială a
legumelor și a
fructelor ;
Observația;
Comparația;
Descoperirea;.
Fișe de
lucru;
Pipeta
Pasteur,
Stativ cu
eprubete,
lame,
lamele, Bec
de gaz,
Microscop,
Alcool
sanitar,
hârtie de
filtru,
Coloranți ,
Soluție
Lugol ,
Probe de
drojdie,
Extras din
STAS.
25min
69
6.
Aprecierea
performanț ei
elevilor
-Astfel, se constată dacă probele de
legume și fructe se încadrează în
normele din STAS;
-Fiecare grupă prezintă caracteristi –
cile constatate la proba de analizată;
-Verifică modul cu m au fost însușite
priceperile și deprinderile de către
elevi; Fiecare grupă
prezintă rezultatul
obținut în urma
analizei ;
Prin comparare cu
STAS -ul, stabilesc
număeul celuler
moarte, înmugerite și
vitalitatea acestora ; Mozaicul
Comparaț ia;
Observț tia ;
Fișe de
lucru;
Fișe de
observare
STAS -uri.
5min Se
evaluea
ză
Fisa de
lucru.
7. Asigurarea
Feed -back –
ului Profesorul comentează cu elevii
rezultatele obținute, îndrumând
grupele să -și exprime rezultatele
analizelor, împartașindu -și reciproc
concluziile trase;
Profesorul remediază eventualele
deficiențe constatate pe parcursul
determinărilor.
-Solicită elevilor efectuarea
curațeniei la locul de lucru Participă la discuție
comentâ nd
rezultatele o bținute Conversatia
euristică ;
Explicaț ia Oral 5min
70
MI- Microbiologia și igiena în industria alimentară ;
RI.2.1.1. Tehnici de realizare a preparatelor umede si uscate
Lucrarea – Analiza morfologică a drojdiilor
Locul de desfășurare : Laborator
Numărul grupei: …..
Data ………………
(ANEXA 3)
FIȘĂ DE DOCUMENTARE
Sarcina de lucru – realizarea din drojdia de panificație a unui preperat umed (lamă -lamelă), prin
colorarea cu albastru de metilen;
-determinarea formei celuleor de drojdie și a celuleor moarte.
Materiale
necesare:
➢ pipeta Pasteur,
➢ stativ cu eprubete, lame, lamele,
➢ bec de gaz sau spirtieră,
➢ microscop,
➢ alcool sanitar, vată, hârtie de filtru,
➢ coloranți: șofranină, carmin, albastru de
metilen, fuxină, cristal violet, violet de gențiană,
➢ soluție Lugol (I/KI), soluție Nicole (amestec
acetonă – etanol în proporție 1:1)
Modul de lucru :
1. Dezinfectarea lamei / lamelei
• se șterge lama / lamela , pe ambele fețe, cu vată îmbibată în alcool;
• lamela se așează pe o suprafață curată pentru a se zvânta .
2.Sterilizarea lamei
• se trece de câteva ori, pe ambele fețe, lama prin flacăra becului de gaz.
71
3. Recoltarea probei
• se realizează cu pipeta Pasteur sterilă, se recoltează o picătură de mediu cu ajutorul pipetei
Pasteur
4. Depunerea probei pe lamă
• în centrul lamei sterilizate, așezate în plan orizontal, se depune cu pipeta Pasteur 1 – 2
picături probă.
5.Acoperirea cu lamela
• se acoperă cu o lamelă astfel: se plimbă lamela înclinată la 450 pe suprafața lamei până
întâlnește picătura de probă, apoi lamela se lasă ușor, evitând prinderea aerului în preparat
6. Eliminarea surplusului de suspensie
• se presează ușor preparatul între do uă fâșii de hârtie de filtru, sterile.
7. Examinarea la microscop
• se fixează preparatul pe platină;
• se reglează poziția preparatului pe platină;
• se fixează obiectivul corespunzător (20x, 40x), prin rotirea discului revolver;
• se reglează fluxul de lumină, cu ajutorul condensorului;
• se coboară obiectivul, până când acesta atinge ușor preparatul (privind lateral), prin
72
manevrarea vizei macrometrice;
• se „prinde” imaginea, privind prin oculare și rotind ușor viza macrometrică, în sensul care
determină ridicarea obiectivului;
• se reglează claritatea imaginii, privind prin oculare și acționând viza micrometrică.
Interpretare a rezultate lor:
La microscop d rojdiile de fermentație inferioară se prezintă
sub formă de celule rotunde sau ovale.
• Saccharomyces ellipsoideus(drojdia de șampanie
– se prezintă sub formă de celule elipsoidale.
• Saccharomyces oviformis (drojdia de vin) – se
prezintă sub formă de celule ovale aproape
rotunde.
• Saccharomyces cerevisiae(drojdia de bere) -se
prezintă sub formă de celule ovale
Rețineți!
Drojdiile se examinează în preparate umede și se urmărește: forma celulelor,
procentajul celulelor moarte și procentul de celule înmugurite.
Determinarea numărului de celule moarte se realizează prin colorarea unei suspensii
a drojdiei cu albastru de metilen. Celulele moarte apar colorate în albastru, celulele vii apar
necolorate, deoarece enzima reductază, pe care o conțin, reduce albastrul de metilen.
Determinarea vitalității drojdiilor se face prin colorarea unei suspensii de drojdii cu
soluție de iod. În câmpul microscopic, prezența unui număr mare de celule colorate în brun,
precum și a celulelor înmugurite denotă o drojdie vitală.
Atenție!
Este ob ligatorie protejarea zgârieturilor/rănilor cu pansamente sterile, sau chiar cu mănuși
impermeabile.
La finalizarea lucrului se recomandă spălarea energică a mâinilor cu apă și săpun, urmată
de o dezinfectare cu spirt medicinal, soluție de cloramină sau for mol.
73
MI- Microbiologia și igiena în industria alimentară ;
RI.2.1.1. Tehnici de realizare a preparatelor umede si uscate
Lucrarea – Analiza morfologică a drojdiilor
Locul de desfășurare : Laborator
Nume prenume:
Data …………………
FIȘĂ DE LUCRU
Sarcina de lucru :
Materiale necesare :
–
–
–
–
–
–
–
Modul de lucru :
1-
2-
3-
4-
5-
6-
7-
Interpretarea rezultatelor și concluzii :
74
FIȘĂ DE OBSERVARE
Tehnica utilizării microscopului – Analiza morfologică a drojdiilor
Data:
Locul de evaluare : laboratorul de microbiologie
Sarcini de lucru Da
(+) Nu
(-) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1. fixează preparatul pe platină;
2. reglează poziția preparatului
pe platină;
3. fixează obiectivul prin rotirea
discului revolver;
4. reglează fluxul de lumină, cu
ajutorul condensorului;
5. coboară obiectivul, până când
acesta atinge ușor preparatul (privind
lateral), prin manevrarea vizei
macrometrice;
6. „prinde” imaginea, privind
prin oculare și rotind ușor viza
macrometrică, în sensul care
determină ridicarea obiectivului;
7. reglează claritatea imaginii,
privind prin oculare și acționând viza
micrometrică;
8. identifică forma celulelor,
procentajul celulelor moarte și
procentul de celule înmugurite
9. interpretează rezultatele.
Recomandări: Numele și prenumele evaluatorului:
75
Nr.crt. Numele și prenumele elevului:
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
76
Exemplu
IV. Lecția de fixare și sistematizare
Unitatea de învățământ:LICEUL TEHNOLOGIC ODOBESTI Avizat,
Profilul: Resurse naturale și protecția mediului Director
Domeniul de pregătire de bază/Domeniul de pregătire generală/Calificarea profesională:
Operator în industria alimentară;
Modulul I: Microbiologia și igiena în industria alimentară ;
Nr de ore/an: 175, din care: T: 70; LT: 105;
Nr. ore /săptămână: T: 2; LT: 3;
Clasa: a X -a A;
Profesor: MOCANU LUMINITA -MIHAELA Avizat
Plan de învățământ aprobat prin Ordinul M.E.N: Anexa 2 la OMEN nr.3915 / 18.05.2017 Șef catedră
Programă aprobată prin Ordinul M.E.N: Anexa 2 la OMEN nr.3915 / 18.05.2017
PROIECTUL UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE
Unitatea de învățare: Metode de igienizare a spaț iilor s și echipam entelor din industria alimentară
Nr. ore 15
URÎ 1: APLICAREA NOȚIUNILOR DE
MICROBIOLOGIE ȘI A NORMELOR DE
IGIENA ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ
Conținuturile învățării Resurse Evaluare
Nr.
Ore
T
Nr.
Ore
LT Rezultatele î nvațării (codificate conform
SPP)
Cunostințe Abilități Atitudini
0 1 2 3 4 5 6 7
2.1.7. 2.2.4. 2.3.3. Operații de igienizare: Frontal; Orală ; 1
77
Metode de
igienizare a
spațiilor și
echipamentelor
din industria
alimentar ă Igienizarea
spațiilor și
echipame n-
telor din
industria
alimentară
2.2.5.
Pregătirea
materialelor
de
igienizare
2.2.6.
Aplicarea
bunelor
practici de
igienizare,
manipulare,
depozitare
și transport
2.2.7.
Utilizarea
corectă a
vocabularu –
lui comun și
a celui de
specialitate Respectarea
procedurii de
lucru la efec –
tuarea opera –
țiilor de igie –
nizare
2.3.4.
Colaborarea
cu membrii
echipei pen –
tru respecta –
rea regulilor
de igienă a
spațiilor și
echipamente –
lor din indus –
tria alimenta –
ră
2.3.6.
Resp ectarea
normelor de
securitate ș i
sănătate în
muncă, pro –
tecția mediu –
lui și PSI la
igienizarea
spațiilor și -Scopul igienizării
Spălarea :
-Definirea spălării
-Agenții chimici de spălare
➢ Clasificare
➢ Caracteristicile agenții chimici
de spălare
-Etapele igienizării
-Ritmicitatea operațiilor de curățenie
-Controlul eficienței operație de spălare
Dezinfecția:
Definirea dezinfecției
-Agenții chimici de dezinfecției
➢ Clasificare
➢ Caracteristicile agenții chimici
de dezinfecției
-Agenții fizici de dezinfecției
-Etapele dezinfecției
-Controlul eficienței operație de
dezinfecției
-Preparaea soluțiilor de dezinfecției Individual;
Fișă de
documenta re;
Fișă de lucru;
Prezentare
power -point
Frontal;
Individual;
Fișă de
documenta re;
Fișă de lucru
Planșe;
Manual
Fișă de
lucru.
Fișăde
autoevalua –
re;
Fișă de
observare
Orală ;
Fișă de
lucru.
Fișăde
autoevala –
re
Fișă de
observare
1
1
1
1
1
1
Dezinsecția:
Definirea dezinsecției
-Combatere
– Ritmicitatea operațiilor de dezinsecției
– Agenții chimici de dezinsecției
➢ Clasificare
➢ Caracteristicile insecticidelor Frontal;
Individual;
Fișă de
documenta re;
Fișă de lucru
Planșe; Orală ;
Fișă de
lucru.
Fișăde
autoevala -1
1
1
78
echipamente –
lor Manual. re
Deratizarea:
Definirea deratizării
-Contaminarea produselor alimentare
-Măsuri de prevenire a infestării
– Agenții chimici de deratizare
-Metode mecanice
Frontal;
Individual;
Fișă de
documenta re;
Fișă de lucru
Planșe;
Manual Orală ;
Fișă de
lucru.
Fișăde
autoevala –
re 1
1
Recapitulare
Plan de
recapitulare
Fișă de lucru Orală ;
2
Evaluare Test evaluare Scrisă 1
79
LICEUL TEHNOLOGIC ODOBE ȘTI
Modulul I : – Microbiologia și igiena în industria alimentară ;
Profesor: Mocanu Luminița – Mihaela
(ANEXA 4)
PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICĂ
Data – 08.04.2019
Clasa – a-Xa A ;
Disciplina – Microbiologia și igiena în industria alimentară ;
URI 2. Aplicarea noțiunilor de microbiologie și a normelor de igienă în industria
alimentară ;
Tema – Metode de igienizare a spațiilor ș i echipam entelor din industria alimentară;
Tipul lecț iei – Fixarea și sistematizarea cunoștintelor ;
Rezultate ale învățării vizate:
Cunostințe -2.1.7 – Metode de igienizare a spațiilor și echipam entelor din industria
alimentară ;
Abilități -2.2.4. Igienizarea spațiilor și echipam entelor din industria alimentară ;
2.2.5 .Pregătirea materialelor de igienizare ;
2.2.6. Aplicarea bunelor practici de igienizare, manipulare, depozitare și transport ;
2.2.7. Utiliza rea corectă a vocabularului comun și acelui de specialitate ;
Atitudini -2.3.3 .Respectarea procedurii de lucru la e fectuarea operațiilor de igie nizare ;
2.3.4 .Colaborarea cu membrii echipei pentru respecta rea regulilor de igienă a
spațiilor și echipame ntelor din industria alimenta ră;
2.3.6. Resp ectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, protecția mediu lui
și PSI la igieni zarea spațiilor și echipamente lor;
Metode folosite:
Cubul , conversația euristică, descrierea , expunerea , explicația;
Mijloace didactice:
Proiectul unitații de învățare, proiect de tehnologie didatică, plan de recapitulare ,
fișe de lucru;
Durata lecț iei: 50 min
Loc de desfă șurare : Sala de clasă ;
Forme de organizare : Frontal; individual;
Bibliografie: – Programa școlară ;
– Elena Crocnan, Daniel Ovidiu Crocnan, Microbiologia resurselor naturale
clasa aX -a, Ed. didactică și pedagogică, Bucureș ti 2005;
-V. Capotă , A. Coza, C. Brumar, L. Draghici, E. Tache, Manual pentru
clasa a IX -a, Ed. CD Press 2012 ;
– C.Cucoș – Pedagogie .
80
LICEUL TEHNOLOGIC ODOBE ȘTI
Modulul I: – Microbiologia și igiena în industria alimentară
Clasa aX -a A
PLANUL DE RECAPITULARE
TEMA -Metode de igienizare a spațiilor ș i echipam entelor din industria alimentară
Rezultate ale învățării vizate :
o Igienizarea spațiilor și echipam entelor din industria alimentară ;
o Pregătirea materialelor de igienizare ;
o Aplicarea bunelor practici de igienizare, manipulare, depozitare și transport ;
o Utilizarea corectă a vocabularului comun și acelui de specialitate .
Recapitulare :
Operații de igienizare :
1.Spălarea – Clasificare
-Caracteristicile agenții chimici de spălare
-Etapele igienizării
2.Dezinfecția -Agenții fizici de dezinfecției
-Etapele dezinfecției
-Controlul eficienței operație de dezinfecției
-Preparaea soluțiilor de dezinfecției
3.Dezinsecția -Combatere
– Ritmicitatea operațiilor de dezinsecției
– Agenții chimici de dezinsecției
4.Deratizarea -Măsuri de prevenire a infestării
– Agenții chimici de de ratizare
-Metode mecanice
81
MI- Microbiologia și igiena în industria alimentară
Clasa a -Xa A
Nume, prenume………………
FIȘĂ DE LUCRU
TEMA – Metode de igienizare a spațiilor și echipamentelor din IA
Spălarea
Numerotați etapele igienizării în ordinea desfășurării :
-spălarea propriu -zisă;
-uscarea(liber sau sub jet de aer cald) ;
-umezirea suprafețelor (înmuiere, desprindere ) ;
-clătirea(îndepărtarea substanțelor chimice) ;
-colectar ea, depozitarea și evacuarea reziduurilor solide ;
-clătirea(indepărtare urme dezinfectant) ;
-dezinfecția(distrugerea microorganismelor) .
REZOLVARE FIȘĂ DE LUCRU
TEMA – Metode de igienizare a spațiilor și echipamentelor din IA
Spălarea
3 – spălarea propriu -zisă
7 – uscarea(liber sau sub jet de aer cald)
2 – umezirea suprafețelor (înmuiere, desprindere )
4 – clătirea(îndepărtarea substanțelor chimice)
1 – colectarea, depozitarea și evacuarea reziduurilor solide
6 – clătirea(indepărtare urme dezinfectant)
5 – dezinfecția(distrugerea microorganismelor
82
MI- Microbiologia și igiena în industria alimentară
Clasa a -Xa A
Nume, prenume………………
FIȘĂ DE LUCRU
TEMA – Metode de igienizare a spațiilor și echipamentelor din IA
ARITMOGRAF
Citiți cu atenție definițiile aritmografului și completați pe verticală :
A-B – Operație care înglobează spălarea, dezinfecția , dezinsecția și deratizarea
1-Se colectează, depozitează ș i evacuează.
2-Drojdiile, mucegaiurile, bacteriile sunt?
3-Operație de îndepărtare a agenților de spălare
4- Operație de strângere a deșeurilor.
5-Operație de îndepartare a microorganismelor
6- NaOH -este soda ?
7- Operație de înmuiere a suprafețelor murdare.
8-Operație realizată cu jet de aer cald.
9- Operație prin care se îndepărtează reziduu rile
organice și anorganice cu ajutorul a pei și a agenților chimici.
10-Operație de eliminare a reziduu rilor
A
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
B
83
ARITMOGRAF
Rezolvare
A
1. R E Z I D U U R I
2. M I C R O O R G A N I S M E
3. C L Ă T I R E
4. C O L E C T A R E
5. D E Z I N F E C Ț I E
6. C A U S T I C Ă
7. U M E Z I R E
8. U S C A R E
9. S P Ă L A R E
10. E V A C U A R E
B
84
Exemplu
V. Lecția de verificare și apreciere a rezultatelor școlare
LICEUL TEHNOLOGIC ODOBE ȘTI
Modulul I : – Microbiologia și igiena în industria alimentară ;
Profesor: Mocanu Luminița – Mihaela
PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICĂ
Data – 26.11.2018
Clasa – a-Xa A ;
Disciplina – Microbiologia și igiena în industria alimentară ;
URI 2. Aplicarea noțiunilor de microbiologie și a normelor de igienă în industria
alimentară ;
Tema – Acțiunea factorilor externi asupra microorganismelor ;
Tipul lecț iei – Verificare și apreciere a rezultatelor școlare ;
Rezultate ale învățării vizate:
Cunostințe -2.1.3 – Actiunea factorilor externi asupra microorganismelor ;
Abilități -2.2.7. -Utilizarea corectă a vocabularului comun și acelui de specialitate ;
Atitudini -2.3.1. -Conștientizarea importanței factorilor externi asupra dezvoltării
microorganismelor din industria alimentară ;
Metode folosite: Evaluarea scrisa
Mijloace didactice: Proiect de tehnologie didatică, plan de recapitulare , test de
evaluare, barem de corectare.
Durata lecț iei: 50 min
Loc de desfă șurare : Sala de clasă ;
Forme de organizare : Frontal; individual;
Bibliografie: – Programa școlară ;
– Elena Crocnan, Daniel Ovidiu Crocnan, Microbiologia resurselo r naturale
clasa aX -a, Ed. didactică și pedagogică, Bucureș ti 2005;
-V. Capotă , A. Coza, C. Brumar, L. Draghici, E. Tache, Manual pentru
clasa a IX -a, Ed. CD Press 2012;
– C.Cucoș – Pedagogie .
85
LICEUL TEHNOLOGIC ODOBE ȘTI
Modulul I : – Microbiologia și igiena în industria alimentară
Clasa aX -a A
PLANUL DE RECAPITULARE
TEMA – ACȚIUNEA FACTORILOR EXTERNI ASUPRA MICROORGANISMELOR
Modulul MI-
FACTORII EXTERNI
FACTORII
MECANICI FACTORII
FIZICI FACTORII
CHIMICI
-agitarea
-vibrațiile -temperatură
-umiditate
-presiune
osmotică
-energie
radiantă
-ultrasunete
-pH-ul
-substanțe
chimice
ACȚIUNE
ANTIMICROBIANĂ
ACȚIUNE
FAVORABILĂ
MICROORGANISME
EFECT
STIMULATIV EFECT
-MICROBIOSTATIC
-MICROBICID
86
Modulul I : Microbiologia și igiena în industria alimentară
Tema – Acțiunea factorilor externi asupra microorganismelor
Clasa a X -a A
Numele și prenumele…………………………. Data …………………
TEST DE EVALUARE
I. Care sunt factorii externi care acționează asupra microorganismelor ?
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………..
II. Încercuiește răspunsul corect
1. Temperatura optimă de dezvoltare a miocroorganismelor mezof ile este:
a) t = 10-45˚C
b) t = 0 -10˚C
c) t = 45 -85˚C
2. Refrigerarea produselor alimentare se face la :
a) t = 4-15˚C
b) t = 0 -4˚C
c) t = 15 -25˚C
3. Fungii sunt microorgamisme care preferă mediul:
a) acid
b) neutru
c) alcalin
III. Completați spațiile libere folosind cuvinte care dau sens enunțului:
a. Efectul……………………………………constă în încetinirea dezvoltării microorganismelor .
b. Efectul……………. …………………….. determină moartea microorganismelor .
IV. Realizați corespondența între coloana A( tipul de solu ție) și co loana B(concentraț ia fată de
mediul exteror) :
V. Realizați un scurt eseu denumit"Influența umidității în IA"
a)Rolul esențial al apei;
b)Necesarul minim de apă pentru – bacterii, drojdii, mucegaiuri;
c) Metode de scădere a umidității;
d) Aplicațiile scăderii umidității.
Punctaj: 1 -1,5p; 2 -1p; 3 -3p; 4 -1,5p; 5 -2p; 1p din oficiu.
Timp de lucru -35 min A( tipul de soluție) B(concentraț ia fată de mediul exteror)
1. HIPOTONE a)Concentrația mediului intracelular = Concentrația mediului exterior
2. IZOTONE b)Concentrația mediului intracelular > Concentrația mediului exterior
3. IONIZANTE c)Concentrația mediului intracelular <Concentrația mediului exterior
4. HIPERTON E
87
MI- Microbiologia și igiena în industria alimentară ;
BAREM CORECTARE
TEST DE EVALUARE
I.-1,5p(0,5×3)
Factori -fizici (0,5p)
– chimici (0,5p)
– mecanici (0,5p)
II. 3p(3×1)
1-a
2-b
3-a
III.-1p(0,5×2)
a.Microbiostatic (0,5p)
b. Microbicid (0,5p)
IV.-1,5p(0,5×3)
1-b (0,5p)
2-a (0,5p)
4-c (0,5p)
V.-2p(0,5×4)
a) -hrănirea m.o. (0,25p)
-transformările enzimatice și metabolice (0,25p)
b) -bacterii -30% (0,25p)
-drojdii, mucegaiuri -10% (0,25p)
c) -zvântare (0,25p)
-deshidratare (0,25p)
d) -conservarea materiilor prime (0,25p)
-conservarea alimentelor. (0,25p)
II.2.3 . Alte mod alitati de realizare a activităț ii didactice
Excursiile și vizitele didactice
Forme de instruire tehnico – practică :
▪ lecția practică în atelier
▪ lecția de laborator
Activitățile extradidactice
88
Excursiile și vizitele didactice
Sunt forme de activitate didactică organizate în unități economice, instituții social – culturale
sau în natură fiind legate nemijlocit de conținutul programelor școlare. Se caracterizează prin
îmbinarea unor multiple activități: documentare, observ are, investigare, prelucrare, evaluare. Spre
deosebire de cunoașterea promovată de lecția obișnuită, lecția excursie realizează corelarea
cunoașterii senzoriale cu cunoașterea simbolică, pornind de la prima spre cea de a doua.
Sub aspect organizator ic orice excursie sau vizită presupune trei etape: pregătirea,
desfășurarea și încheierea.
➢ În etapa pregătitoare profesorul:
– elaborează planul detaliat al excursiei ;
– repartizează sarcinile pentru elevi ;
– realizează o pregătire prin recapitularea cunoștințelor de care va avea nevoie ;
– face un instructaj cu elevii precizându -se toate amănuntele legate de excursia sau
vizita pe care o vor efectua.
➢ Etapa desfășurării propriu – zisă marc hează parcurgerea diverselor momente
ale excursiei sau vizitei urmărindu -se realizarea obiectivelor stabilite în prealabil.
➢ În etapa de încheiere se face prelucrarea și sistematizarea materialului adunat,
se formulează aprecieri și concluzii asupra modu lui cum au lucrat elevii.
Forme de instruire tehnico – practică
Lecțiile de instruire tehnico – practică trebuie să îndeplinească anumite cerințe pedagogice,
între
a) asigurarea unui conținut științific de specialitate corespunzător fiecărei teme;
b) asigurarea interdisciplinarității;
c) dinamizarea spiritului de responsabilitate și conștiinciozitatea elevului față de
pregătirea sa;
d) organizarea și dotarea laboratoarelor și atelierelor școlare în raport cu tehnica
modernă contribuie la o mai rapidă integrare a elevilor, după absolvirea școlii, în
procesul de producție.
89
▪ Lecția practică în atelier
Etape principale:
formarea modelului intern al lucrării care urmează a fi executată(fișa
tehnologică) ;
execu tarea propriu – zisă a lucrării;
analiza rezultatelor lucrării practice .
Pe lângă cele trei etape fundamentale lecția practică în atelier presupune o etapă
organizatorică (verificarea prezenței elevilor, a echipamentului de lucru, pregătirea cel or necesare
pentru muncă); anunțarea obiectivelor (sarcinilor de lucru), recapitularea (controlul) și eventual
completarea cunoștințelor de tehnologie necesare pentru realizarea obiectivelor propuse.
▪ Lecția de laborator
Lucrările de laborator contribuie la formarea priceperilor și deprinderilor, de mânuire a
aparaturii, la însușirea tehnicii de cercetare științifică. Realizând funcții cognitive, formative și
aplicative, acest mod de instruire se apropie mult de activitatea de cercetare științi fică.
Lecția de laborator se desfășoară pe baza unui plan amănunțit, în care se specifică
activitățile și experiențele ce urmează a fi efectuate de elevi precum și aparatajul și materialele pe
care le vor utilize în cadrul acestor activități. L ucrările de laborator se efectuează individual, pe
grupe ( 3 – 5 elevi), frontal sau prin combinarea celor trei forme în funcție de modul și de
posibilitățile pe care le avem.
Elevii, concomitent cu executarea operațiilor indicate, observă ceea c e se produce și
înregistrează rezultatele constatate în caietele lor. După încheierea lucrării, printr -o conversație
finală se desprind generalizările care sunt fixate sub formă de concluzii.
Lecția de laborator oferă largi posibilități de aplica re a unor metode ca: învățarea
problematizată, exercițiul, metoda experimental capabile să dezvolte spiritul de observație,
gîndirea creatoare, dorința de cercetare și cunoaștere.
Activitățile extradidactice
În categoria acestora sunt incluse toate activitățile desfășurate sub conducerea profesorilor,
dar care nu sunt cuprinse în documentele școlare (plan de învățământ și programă școlară).
90
Este vorba de activități cum sunt:
consultațiile și activitățile suplimentare pentru sprijinirea elevilor care întâmpină
dificultăți în învățare;
activitățile de aprofundare (cercuri științifice, tehnice, artistice), de dezvoltare a
aptitudinilor și intereselor elevilor pentru diferite dome nii ale cunoașterii;
activități de informare științifică, culturală, civică a elevilor realizate de obicei cu grupuri
mari de elevi;
excursii și vizite cu scop de lărgire a orizontului de cunoaștere a elevilor;
acțiuni de masă cu caracter cultural – artist ic și sportiv, cum sunt : serbările școlare,
concursurile artistice și sportive, vizionarea în colectiv a spectacolelor.
În principiu participarea elevilor este facultativă. Profesorul poate interveni prin dirijarea
sugestivă, prin sfat, orientând pa rticiparea elevilor la unele activități ținănd seama de încilnațiile
elevilor și necesitățile instructiv – educative, ce se impun la un moment dat.
Conținutul activităților de acest gen se stabilește în funcție de preferințele elevilor și de unel e
constatări ce se desprind din procesul de învățământ. Pentru evaluarea rezultatelor se folosesc de
regulă formele aprobării (laudă, evidențiere) exercitate de profesor și de colectiv.
91
CAPITOLUL III
EXPERIMENTUL PEDAGOGIC
III.1. CERCETAREA PEDAGOGICĂ
Cercetarea pedagogică este un demers sistematic de explicare a fenomenului educativ,
o strategie desfășurată în vederea surprinderii unor relații noi între componentele acțiunii
educaționale și a elaborării pe această bază a unor soluții optime ale problemelor pe care le ridică
procesul instructiv -educativ, în conformitate cu exigențele sociale și cu logica internă a
desfășurării lui.
Cercetarea pedagogică reprezintă aceleași î nsușiri ca orice cercetare științifică
modernă. Specificul cercetării pedagogice decurge firesc din natura și complexitatea
fenomenului educațional și este determinat de o serie de elemente. Literatura pedagogică
evidențiază existența mai multor tipuri de cercetare pedagogică. Astfel, în funcț ie de tehnologia
adoptată, distingem cercetări observaționale și cercetări experimentale, iar după scopul urmărit
cercetările pot fi teoretico -fundamentale și practico -aplicative. Experimentul pedagogic
presupune crearea unei situații noi prin introducerea unor modificări în desfășurarea acțiunii
educaționale, cu scopul verificării ipotezei c are a declanșat aceste inovații, înseamnă că
experimentul p resupune intervenții și modificări în desfășurarea fenomenului, pentru ca baza
rezultatelor înregistrate și a măsurării efectuate, să aprecieze validitatea intervențiilor ce s -au
aplicat. Experimentul constă în evidențierea unor relații cauzale, funcționale sau de dependență
dintre variabile independente și cele dependente, în vederea ameliorării și perfecționări i acțiunii
educaționale. Metoda experimentală constă în primul rând, în introducerea sau suprimarea unuia
sau a mai multor factori, bine determinați într -o situație cunoscută, pentru verificarea rezultatului
acestei intervenții.
Există mai multe criterii de clasificare a cercetării pedagogice:
• După scopul și complexitatea subiectului de cercetat deosebim :
– cercetări teoretico –fundamentale (care deschid noi orizonturi asupra fenomenului
educațional);
– cercetări practic –aplicative (abordează o problematică restrânsă și vizează îmbunătățirea
domeniului explorat – de exemplu: evaluarea randamentului școlar și îmbogățirea modalităților
concrete de acțiune).
92
• După metodologia de lucru adoptată deosebim :
– cercetări observaționale (neexperimentale) – concluziile sunt mai mult teoretice, sunt
cercetări descriptive, merg de la particular la general;
– cercetări experimentale – conduc la descoperirea unor relații cauzale între elementele
acțiunii educaționale. Fenomenele cercetate sunt determinate cantitativ și apoi sunt generalizate.
III.2. ETAPELE / SECVENȚELE UNUI EXPERIMENT PEDAGOGIC
Efectuarea unor cercetări științifice în domeniul pedagogiei presupune parcurgerea
unor etape care redau logica procesului de proiectare, desfășurare și evaluare a activității
respective. Etapele unui experiment pedagogic sunt:
1.Aleger ea sau formularea problemei de cercetare – apare din necesitatea funcționării și
modernizării procesului instructiv -educativ. Ea poate fi sugerată de lectura studiilor deja
publicate sau poate apare spontan în urma unor observații .
2.Motivarea utilizării cercetării – vizează prezentarea motivelor care au determinat tratarea
temei respective, justificarea ei cu argumente.
3.Documentarea – constă în consultarea literaturii de specialitate privitoare la tema respectivă.
4.Formularea ipot ezei de cercetare – reprezintă o supoziție privind modul de soluționare a
problemei formulate. Cel care proiectează o tehnologie didactică experimentală presupune că
prin aplicarea ei va obține rezultate superioare. Dar acest fapt rămâne o presupunere pe care
practica o va confirma sau infirma.
5.Elaborarea pl anului experimental conține două etape:
• stabilirea eșantionului care va reprezenta în cercetare, populația ce urmează a fi impusă
influenței sistematice a tehnologiei didactice proiectate;
• stabilirea procedurilor prin care se controlează variabilele, reprezintă opțiunea pentru cele
două procedee experimentale obișnuite – experimentarea cu grup unic sau cu grupuri
paralele.
De obicei, în cercetarea pedagogică se constituie două eș antioane: eșantionul
experimental și eșantionul de control.
Eșantionul experimental este cel asupra căruia acționează variabilele independente în
vederea producerii unor modificări în desfășurarea acțiunii educaționale.
93
Eșantionul de control este folosit ca martor pentru ca la încheierea cercetării să putem
compara rezultate le obținute de către ambele eșantioane și să stabilim pe această bază că
diferența s -ar putea datora intervenției factorului experimental.
6.Elaborarea instrumentelor de măsură și prelucrarea datelor se materializează în:
instrumente de evaluare a rezultat elor școlare indici de apreciere a calității pedagogice a
procesului de învățământ și modul de prelucrare statistică pentru datele obținute.
a. Aplicarea planului experimental este etapa în care proiectul se transpune în
acțiune și se colectează date.
b. Analiza datelor și interpretarea rezultatelor experimentale. Este ultima etapă a unei
cercetări privind eficiența tehnologiei didactice. Este etapa care precizează dacă
ipoteza de cercetare este confirmată sau nu în practică.
7. Elaborarea concluziilor cer cetării
Cercetarea se poate finaliza cu trei tipuri de concluzii și anume:
– confirmarea integrală a ipotezei, fără a fi necesare intervenții esențiale asupra
variabilei, în acest caz, tehnologia didactică experimentală se consideră validată;
– confirmarea condițională a ipotezei, adică stabilirea prin cercetare a unui
ansamblu de corecții fără de care nu se pot obține constant rezultate cu un nivel
satisfăcător;
– infirmarea ipotezei de cercetare, în sensul că tehnologia propusă pentru
experimentare nu permite obținerea unei eficiențe pedagogice semnificative.
8. Valorificarea cercetării (finalizarea rezultatelor într -o lucrare științifică)
III.3. EXPERIMENTUL PEDAGOGIC FORMATIV
III.3.1.Scopul experimentului realizat
III.3.2.Obiectivele urmărite
III.3.3.Participanții
III.3.1.Scopul experimentului realizat
Experimentul are ca scop căutarea teme comune pentru diferite obiecte de studiu, care
pot duce la realizarea obiectivelor de învățare de ordin înalt, așa numitele "higher order
learning objectives", cum ar fi luarea de decizii, rezolvarea de probleme, însușirea metodelor
și tehnicilor de învățare eficientă .
94
III.3.2. Obiectivele cercetării
Activitatea experimentală desfășurată în anul școlar 2018 – 2019 la Liceul Tehnologic
Odobești a avut urmatoarele obiective principale :
– reducerea procentului de elevi cu rezultate slabe la învățătură;
– dezvoltarea motivației intrinseci a elevilor și asigurarea unui caracter conștient
al învățării explicând științific activitățile educative desfășurate la un moment dat și
în același timp pentru a ameliora procesul educational;
– utilizarea în condiții de eficiență sporită a materialelor didactice in predarea
modulului ,, Microbiologia și igiena în industria alimentară ˮ;
– dezvoltarea gândirii active, realiste, investigative prin crearea de situații
problemă;
– dezvoltarea puterii de raționare și ut ilizarea imaginației, exprimarea sintetică,
clară, după un plan logic;
– încurajarea muncii în echipă, cu efecte pozitive asupra deprinderilor de
comunicare, de gândire critică și a celor cu caracter social;
– rezolvarea de probleme prin distribuirea sarcinilo r de lucru ;
– utilizarea fișelor de lucru, testelor de evaluare și autoevaluare.
III.3.3.Participanții
La experiment participă elevii clasei a X -a A, laborantul liceului , coordonați de
profesorul propunător.
III.4. Ipotezele de lucru
Pornind de la obiectivele urmărite în cadrul activității experimentale au fost stabilite
următoarele ipoteze de lucru:
➢ Se poate transforma instruirea tradițională într -un proces autonom, atâta timp cât este
acceptată și asumată responsabilitatea acesteia de către elev?
➢ Se poate oferi posibilitatea ca fiecare elev să își poată utiliza întregul potențial de
învățare?
➢ Se poate creea o atmosferă plăcută pentru dezvoltarea gândirii active, realiste,
investigative prin crearea unor situații problemă?
➢ Se poate oferi posibilitatea ca pe de o parte elevii să poată învăța independent, iar pe de
altă parte să aprecieze valoarea învățării în echipă?
95
➢ Este posibilă dezvoltarea muncii în echipă, cu efecte pozitive asupra deprin derilor de
comunicare, de gândire critică și a celor cu caracter social?
➢ Este mai eficientă evaluarea progresului instruirii dacă în locul metodelor tradiționale se
vor folosi fișe de lucru, teste de evaluare și autoevaluare ai căror itemi vor fi centrați pe
competențele specifice fiecărei lecții?
Prin aceasta cercetare doresc să dovedesc că lecțiile interdisciplinare cu un bogat
conținut de fișe de lucru și de evaluare și autoevaluare, proiectate pentru o unitate de învățare
sunt mai eficiente decât lecțiile tradiționale, formând o abordare și o gâ ndire interdisciplinară.
III.5. Organizarea cercetării
Organizarea cercetării presupune parcurgerea următoarele etape:
– stabilirea perioadei de cercetare ;
– precizarea locului (școli, centre universitare, zone geografice);
– stabilirea eșantionului de subiecți cuprinși în cercetare (să fie re prezentativi);
– fixarea unui eșantion martor, dacă cercetarea este experimentală;
– caracterizarea subiecților (vârstă, sex, mediu, proveniență);
– stabilirea bazei materiale necesare cercetării.
• Tipul cercetării: aplicativ – formrativă ;
• Perioada de cercetare: anul școlar 2018 -2020 ;
• Locul de desfășurare al cerc etării: Liceul Tehnologic Odobe ști;
• Modulul : Microbiologia și igiena în industria alimentară ;
• Metode de cercetare folosite:
– observația directă – vizând acțiunea mecanismelor învățării, procesul
dezvoltării motivației, gradul de asimilare a unor modele, norme, valori, în
conformitate cu cerințele programei școlare;
– metoda anchetei (convorbirea și chestionarea) – vizând acumularea unor date
(opinii, interese, dorințe, aspirații) în legătură cu motivația învățării, dialogul
profesor -elev în cadrul lecției, volumul informațional și timpul necesar asimilării
cunoștințelor, rolul culturii generale și formarea culturii profesionale, semnificația
notei și succesului școlar, rolul și im portanța instruirii practice în formarea
deprinderilor, abilităților și priceperilor specifice meseriei de lucrător în industria
alimentară.
96
– metoda cercetării documentelor școlare – vizând relevarea unor trăsături ale
personalității elevilor prin prisma ob iectivării ei în lucrări scrise, caiete de teme, cât și
unele aspecte ale procesului instructiv -educativ, așa cum se oglindesc ele în
documentele școlare (catalog, planuri și programe de învățământ, planificări
calendaristice etc.);
– metoda testelor – vizând evaluarea formativă și sumativă a progresului înregistrat
de elevi;
– metoda de măsurare a rezultatelor cercetării, de prelucrare și interpretare a datelor
(tabele analitice, tabele sintetice, reprezentări grafice etc.)
▪ Faza prealabilă a intervenției factorului experimental
Experimentul formativ a debutat cu un test predicitv, dat la ambele grupe ale clasei, la
început de an școlar 2018 -2019 înainte de predarea modului "Microbiologia și igiena în
industria a limentară ". În urma administrării testului predictiv am selectat două grupe de elevi
una de control și una experimentală , în funcție rezultatele testului .
Evaluarea diagnostică este utilizată pentru identificarea nevoilor, abilităților, intereselor,
preferințelor și a achizițiilor anterioare ale elevului, astfel încât să se poată lua deciziile
corespunzătoare și asigura sprijin individual, dacă este necesar.
▪ Cercetarea experimen tală s -a realizat într -un cadru natural, în trei faze:
1) Etapa pregătitoare
– s-au asigurat condițiile în care se va desfășura experimentul formativ :
– a fost aleasă în anul școlar 2018 -2019, clasa a X – a A a Liceului Tehnologic Odobeș ti, cu
profilul ,,T ehnician în industria alimentară ,,cu un numar de 24 elevi ,mixtă , băieți și fete;
– elevii clasei au fost împartțiți în două grupe omogene ca structură și abilități cognitive ,de
câte 12 elevi ;
– cele doua grupe au fost delemitate astfel , grupa experimentală (notată cu „E”) și grupa
martor (de control – notată cu „C”);
2) Etapa de efectuare , de administrare a factorului experimental :
– pe parcursul acestei etape, cercetarea experimentală a constat în introducerea elementelor de
noutate: utilizarea metodelor moderne activ -participative în predarea modulului
"Microbiologia și igiena în iandustria alimentară" la nivelul grupei experimentale(notată
cu „E”) (metodele tr adiționale au fost intercalate cu metodele moderne care au permis
97
predarea interdisciplinară ), în timp ce la grupa martor(de control – notată cu „C”) s -a
lucrat în mod obișnuit;
• au fost alcătuite : 1 test formative și 1 test sumativ pentru verificarea conținuturilor
tematice.
• Elevii au primit spre rezolvare testul predictiv de evaluare initiala ce vizează
cunoștințele anterioare clasei a IX – a pe baza interdsiciplinarității la modulul
"Microbio logia și igiena în iandustria alimentară " în cadrul lecției de verificare și
apreciere a cunoștințelor.
TEST PREDICTIV (inițial) și BAREM CORECTARE
Vizează cunoștințele anterioare clasei a IX – a pe baza interdsiciplinarității la modulul de
teorie
Itemi Punctaj
I.Citește cu atenție enunțurile de mai jos și notează cu litera A dacă afirmațiile
sunt adevărate și cu litera F dacă afirmațiile sunt false :
a. Temperaturile foarte ridicate de la locul de muncă contribuie la creșterea
capacității de muncă.
b. Securitatea și sănătatea în muncă este un sector de activitate reglementat de stat
printr -o legislație specifică.
c. În timpul procesului de muncă este obligatorie respectarea normelor de protecția
muncii.
d. Exactitatea rezultatelor obținute la analiz ele de laborator depindăn mare măsură
de modul în care au fost curățate vaselede laborator.
e. Zaharometrele sunt areometre etalonate pentru determinarea temperaturii.
II. Încercuiti raspunsul corect:
1.Densimetrele sunt :
a) vase de sticlă, de o anumită capacitate, etalonate;
b) instrumente de laborator;
c) aparate de laborator.
2.Temperatura este:
a) un paramentru; 2,5 p
1p
98
b) un indice;
c) o mărime fizică.
III. Stabiliți corespondența dintre coloana A (Determinări) și din coloana
B(Aparate/vase) :
A- Determinari B-Aparate/vase/
1.Masă a. Cilindri gradați
2. Volum b. Termometru
c. Balanță
IV. Completați spațiile libere folosind cuvinte care dau sens enunțului :
Scările termometrice frecvent utilizate sunt: scara……(1)…….(˚C),
scara….(2)……..(K), scara….(3)…….(˚F)
V.Priviți cu atenție figura de mai jos și răspundeți la următoarele cerințe:
1p
1,5p
NOTĂ – timpul de lucru este de 40 minute.
Se acordă 1p din oficiu
3p
1p
1. Denumirea instrumetului din figură.
2. Ce mărime poate determina ?
3. Indicați 2 domenii de utilizare.
99
BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE
TEST PREDICTIV
Item Punctaj
I. Citește cu atenție enunțurile de mai jos și notează cu litera A dacă le
consideri adevărate și cu litera F dacă le consideri false
a-F;
b-A;
c-A
d-A
e-F
II. Alegeți varianta corectă de răspuns:
1-b;
2-a.
III. Stabiliți corespondența dintre coloana A (Determinări) și din coloana
B(Aparate/vase) :
1-c;
2-b.
IV. Completați spațiile libere folosind cuvinte care dau sens enunțului :
1- Celsius;
2-Kelvin;
3-Fahrenheit.
V. Priviți cu atenție figura de mai jos și răspundeți la următoarele cerințe:
1- Densimetru/Areometru;
2- Densitatea;
3- Industria laptelui; industria fermentativă.
Se acordă 1p din oficiu
2,5 p
(0,5p)
(0,5p)
(0,5p)
(0,5p)
(0,5p)
1p
(0,5p)
(0,5p)
1p
(0,5p)
(0,5p)
1,5p
(0,5p)
(0,5p)
(0,5p)
3p
(1p)
(1p)
(1p)
1p
100
Rezultate le obținute au fost consemnate ș i interpretate astfel :
Tabelul IV.1.
Nr. crt. Clasa /Grupa Nota Elevi Media
1.
E 1 –
5,58
2 –
3
4 2
5 4
6 4
7 1
8 1
9 –
10 –
11
12
Total 12 elevi – 12 prezenți
2.
C 1
6,17 2 –
3 –
4 1
5 2
6 4
7 4
8 1
9 –
10 –
11 –
12
Total 12 elevi – 12 prezenți
101
Rezultatele elevilor din grupa E(experimentală) în urma aplicării testului predictiv
Diagrama 1
REZULTATE OBTINUTE:GRUPA E
NOTA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
ELEVI 0 0 0 2 4 4 1 1 0 0
MEDIA C LASEI: 5, 58
TOTAL 12 elevi
PREZENTI 12 elevi
0 0 024 4
1 1
0 0 012345678910
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10ELEVI
NOTA
0 0 024 4
1 1
0 0
-20246810
0 2 4 6 8 10ELEVI
NOTA
102
Rezultatele elevilor din grupa C( de control ) în urma aplicării testului predictiv
Diagrama 2
REZULTATE OBTINUTE: GRUPA C
NOTA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
ELEVI 0 0 0 1 2 4 4 1 0 0
MEDIA CLASEI: 6, 17
TOTAL ELEVI – 12
PREZENȚI – 12
0 0 0124 4
1
0 0 012345678910
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10FRECVENTA
Nota
0 0 0124 4
1
0 0
-20246810
0 2 4 6 8 10 12FRECVENTA
Nota
103
Se constată că rezultatele obținute sunt modeste. Se remarcă o serie de vârfuri (notele de
7 și 8). Rezultatele slabe obținute de elevi în urma aplicării testului predictiv demonstrează că
elevii au lacune în pregătire. La acest test de evaluare, cunoștințele pot să nu rezulte în mod
evident, cu cât nivelul evaluării este mai înalt, cu atât mai variat este răspunsul probabil dat de
elevi.
Fiecare elev în parte are un stil preferat de învățare. Cunoaște rea și înțelegerea stilului de
învățar e îi ajută să învețe mai eficient . Prin abordarea interdisciplinară a modulu lui
,,Microbiologia și igiena în industria alimentară ” elevii vor fi puși să gândească, să facă
conexiuni să își îmbunătățească abilitățile practice.
Profesorul propune parcurgerea modulului ˶ Microbiologia și igiena în industria
alimentară ̋ prin activitati interdisciplinare care permit elevilor să își demonstreze direct
abilitățile tehnice și/ sau comportamentale, folosirea fișelor de documentare, fișelor de lucru
individuale, a fișelor de evaluare.
În acest scop am lucrat cu elevi din grupa E pe care i -am împărțit în trei grupe de câte
patru elevi și l e-am înmânat fișe de documentare și fișe de lucru iar evaluarea este bazată pe
rezultatul final al activității practice conform fișelor de evaluare sau autoevaluare. De asemeni în
desfăș urarea activităț ii didactice la grupa E am utilizat metoda proiectelor și portofoliul.
În acest mod se poate aprecia eficiența sau ineficiența folosirii fișelor de lucru ș i
materialelor didactice în cadrul lecțiilor proiectate.
Exemplu : PROIECT
Disciplina – Microbiologia și igiena în industria alimentară ;
URI 2 . Aplicarea noț iunilor de microbiologie și a normelor de igienă în industria
alimentară
Cunostințe -2.1.1. – Caracterizarea microorganisme lor
-2.1.3 – Actiunea factorilor externi asupra microorganismelor
Tema :Realizați un proiect cu titlul "Influența factorilor de mediu asupra activității drojdiilor
(Saccharomyces cerevisiae) " după următorul plan:
a) M orfologia și fiziologia drojdiilor .
b) Identificarea efectelor stimulative și defavorabile ale influenței factorilor externi asupra
drojdiilor.
104
c) Impactul pe care îl are acțiunea factorilor externi asupra drojdiilor.
OBIECTIVE:
1. Realizarea unui studiu documentar privind morfologia și fiziologia drojdiilor.
2. Identificarea efectelor stimulative și defavorabile ale influenței factorilor externi asupra
drojdiilor.
3. Realizarea unor cercetări privind impactul pe care îl are acțiunea factorilor externi asupra
drojdiilor.
GRU PELE: E și C
METODE ȘI TEHNICI DE LUCRU:
– studiu de caz ;
– experimentul ;
– învățarea prin descoperire ;
– studiu individual .
Influența factorilor de mediu asupra activității drojdiilor
Drojdia de panificație este la ora actuală cel mai folosit microorganism în industria
alimentară. Scopul principal al adăugării drojdiei este afînarea aluatului pentru obținerea unor
produse poroase, cu volum mare. Activitatea acestora depinde foarte mult de condițiile de mediu
în care se dezvoltă.
Cunoașterea influenței factorilor externi face posibilă folosirea acestor a pentru stimularea
activității microorganismelor utile și distrugerea celor dăunătoare .
Drojdiile sunt ciuperci unicelulare cu structură celulară de tip eucariot care se înmulțesc în
mod obișnuit prin înmugurire și mai rar prin diviziune simplă sau prin proces sexuat în urma
căruia rezultă asce cu ascospori.
Morfologie – formele drojdiilor variază după starea fiziologică a celulei și condițiile de mediu,
cele mai frecvente fiind: forma sferică, ovoidală, elipsoidală, cilindrică, apiculată, sticlă.
105
Dimensiunile drojdiilor sunt de ordinul micronilor (4 – 14 µ si chiar 25 µ) fiind mai mari
decât bacteriile. Drojdiile sunt formate din perete celular, plasmalema, citoplasma si nucleu.
Fiziologie – Drojdiile pot fi autotrofe și heterotrofe. Neavând pigmen ți fotosintetizanți și ținând
seama de sursa de energie folosită , ciupercile microscopice sunt exclusiv chimiosintetizante .
Levurile sunt organisme heterotrofe cu metabolism mixt -oxidativ si fermentativ, sau exclusiv
oxidativ. Cele oxidative se dezvoltă b ine în prezența oxigenului molecular, folosind ca substanțe
nutritive o gamă largă de zaharuri simple pentru procesele respiratorii ce le asigură energia.
Marea majoritate a speciilor de drojdie sunt aerobe.
Factorii externi care influențează dezvoltarea microorganismelor pot fi grupați astfel:
– factori fizici ( temperatura , umiditatea, presiunea osmotică, presiunea externă, energia radiantă,
electricitatea, ultrasunetele);
– factori mecanici (agitarea);
– factori chimici (reacția mediului, substanțele chimice);
– factori biologici ( relațiile ecologice)
Acțiunea factorilor extern i aupra microorganismelor poate fi:
– acțiune favorabilă dezvoltării drojdiilor, stimulativă:
– acțiune defavorabilă , antimicrobiană care poate avea efect microbiost atic ( produce frânarea
dezvoltării microorganismelor) și efect microbicid ( produce distrugerea microorgamismelor).
Prin tema prezentată ne -am propus s ă analizăm influența factorilor ( temperatură, presiune
osmotică, ph, consistență) asupra activității dro jdiilor.
Materiale folosite : drojdia comprimată de panificație, făina alba tip 480 ;
Metode : Drojdiile le -am studiat prin examen microscopic determinând fo rma celulelor , celulele
moarte , vitalitatea precum și prin determinarea capacității de dospire în aluat (metoda bilei după
Ostrovschi) .
A.Studiul prin examen microscopic
1. Determinarea formei celulelor si a celulelor moarte.
Examinarea se face la suspensii lichide de drojdii realizându -se un preparat umed lamă – lamelă
din drojdie presată la care se va urmări forma celulelor de drojdie și procentajul celulelor moarte.
Pregatirea preparatului : dintr -o suspensie cât mai deasă de drojdie în apă, se ia cu o
pipeta Pasteur o cantitate și se pun 3 – 4 picături într -o eprubeta cu 10 cm3 albastru de metilen
106
1/10.000 . Se agită timp de 10 min. Din această suspensie de drojdii în albastru de metilen se
pune o picătură în mijlocul unei lame curate și flambate. Se aplică corect lamela.
Examinarea preparatului : se face cu obiectiv 40. Condensorul trebuie sa fie coborât
pentru ca razele de lumină să cadă oblic în preparat și să se refracte.
Altfel razele cad perpendicular, nu se refractă și microorganismele nu se văd.
Interpretarea preparatului : celulele au forma rotundă -ovală. Aparțin drojdiei
Saccharomyces cerevisi ae. Unele celule apar colorate î n albastru, datorită albastrului de metilen,
acestea sun t moarte. Celulele vii apar necolorate, deoarece enzima reductaza, pe care o co nțin
reduce albastru de metilen , într -un derivat incolor.
2. Determinarea vitalității drojdiei – Pentru determinarea vitalității drojdiilor se face o colorare
cu soluție de iod. Preparatul se pregătește dintr -o suspensie de drojdie. Pe lama curată și flambată
se pune o picătură pe suspensia de drojdii și o picătură de iod. Se amestecă și se acoperă cu o
lamelă. Prezența unui număr mare de celule colorat e în brun, ca și a celulelor înmugurite denotă o
„drojdie vitală”. Colorarea drojdiilor se datorează glicogenului – substanța de rezervă prezentă în
celulele tinere și viguroase, care împreună cu iodul dă culoarea brună.
107
B.Studiul drojdiilor prin determinarea capacității de dospire în aluat – se folosește metoda
bilei după Ostrovschi – metodă ce se bazează pe ridicarea la suprafața apei a bilei de aluat
introdusă într -un pahar care își mărește vo lumul datorită acumulării de CO 2 rezultat în urma
fermentației produsă de drojdie în aluat. Durata de ridicare a bilei la suprafața apei oferă indicații
asupra aprecierii puterii de creștere a aluatului datorat activității drojdiei.
1. Influența temperaturii Microorganismele se dezvoltă la temperaturi diferite,fiecărei specii
microbiene corepunzându -i o zonă de temperatură definită prin:
– temperatură minimă -temperatura cea mai scăzută la care mai poate rezista un microorganism;
– temperatură optimă – temperatura la care dezvoltarea este maxi mă;
– temperatură maximă – temperature cea mai ridicată la care o specie microbiană se mai poate
dezvolta;
Pentru capacitatea de dospire a drojdiilor ne -am propus un studiu de cronometrare a
timpului de ridicare a bilei de aluat la suprafața apei încălzită la diferite te mperaturi iar un alt
studiu menț inerea suspensiei de droj die la diferite temperaturi după care am cronometrat durata
de ridic are a bilei de aluat la suprafaț a apei avâ nd temperatura de 32˚ C .
108
Rezultatele :
a) Variația temperaturii apei din pahar
Temperatura apei din paharul Berzelius 20˚C 30˚C 40˚C 70˚C
Timp (secunde ) 2500 600 400 500
Interpretare :
La temperaturi mici (T= 20 ˚ C) durata de ridicare a bilei crește (2500 sec.) întrucât
fermentația se declanșează foarte greu, bioxidul de carbon care duce la micșora rea densității se
formează ca urmare a fermentației .
Timpul cel mai scurt de ridicare a bilei de aluat a fost la T= 40 ˚C (apa din pahar ) ceea ce
înseamnă că drojdiile au avut cea mai mare putere de dospire, producân d cantitatea cea mai mare
de CO 2 care a condus la mărirea volumului bilei respectiv micșorarea densității.
b) Menținerea suspensiei la diferite temperaturi timp de 10 min:
T1= 10 ˚C ; T 2 = 20˚C; T 3 = 30˚ C; T 4 = 40 ˚C; T 5 = 50˚ C;
Rezultate: t 1 =31 min ; t 2 = 17 min ; t 3 = 7min 10sec; t 4 = 36min; t 5 = nu s -a ridicat .
Temperatura apei din paharul Berzelius 10˚C 20˚C 30˚C 40˚C 50˚C
Timp (secunde ) 1800 1000 400 2100 –
050010001500200025003000
0 20 40 60 80Timp sec.
Timp sec.
05001000150020002500
0 10 20 30 40 50Timp sec.
109
Interpretare: La temperatura de 30˚ C bila de aluat a avut cel mai scurt timp de ridicare ; la
temperaturi mici de 10˚C , 20˚ C, activitatea drojdiei este afectată ( bila de aluat s -a ridicat greu)
dar nu distrusă așa cum se întâmplă la menținerea suspensiei la temperature m ai mari de 50˚ C.
Aplicații :Influența temperaturii asupra activității microorganismelor prezintă o deosebită
importanță în conservarea prin :
– frig( refrigerare, congela re)
– temperaturi înalte ( pasteurizare, sterilizare).
Frigul are efect microbiostatic . Căldura are efect microbicid prin denaturarea ireversibilă a
proteinelor celulare și acumularea de produse toxice de metabolism.
2. Influența presiunii osmotice asupra activitatii celul elor de drojdie
Concentrația mediului . Microorganismele se pot afla în mediu în următoarele situații:
– Soluții izotone ( concentrația mediului cel ular = concentrația mediului extern) –schimburile
celulă – mediu sunt normale ;
– Soluții hipertone ( concentrația mediului intracel ular < concentrația mediului extern) fenomenul
se numește plasmoliză( efect microbios tatic) ;
– Soluții hipotone ( diluate) concentrația mediului intracel ular > concentrația mediului extern
fenomen de turgescență care poate du ce în timp la ruperea peretelui celular;
a) Adăugarea de soluție de zahăr
Pentru studiu am stabilit următoarele concentrații de zahăr respectiv sare de bucătăr ie raportate la
cantitatea de fă ină:
a) Zahăr c1 =1,3%; c 2 =2,6%; c 3=13%: c 4=26%.
S-au obținut ur mătorii timp de ridicare a bilei de aluat:
t1=7min 30sec ; t 2=6min5sec ; t 3= 15 min ; t4=35min;
Concentrația (%) 1,3 2,6 13 26
Timp (secunde ) 450 360 900 2100
110
Interpretare :Adăugarea de zaharoză la p repararea aluatului influentează activitatea drojdiilor.
La o concentrație de 2% activitate a drojdiilor a fost maximă. Creșterea proporției de zaharoză
adaugată a generat inhibarea activitatii fermentative, fapt d emonstrat de timpul de ridicare a bilei
de al uat. Activitatea a fost influen țată de presiunea osmotică creată prin adausul de zaharoză.
La concentrații mai mari de 26% bila nu s -a mai ridicat deloc.
b)Sare c1 =2%; c 2 =3%; c 3=4%: c 4=5%.
S-au obținut următorii timp de ridi care a bilei de aluat:t 1=13min20 sec; t 2= 23min 40 sec ;
t3=45mi ; t 4=64min 20 sec
Concentrația (%) 2 3 4 5
Timp ( secunde ) 800 1420 2700 3860
Interpretare: Adăugarea de saramură la prepararea aluatului influente aza activitatea drojdiilor.
Creșterea proporției de sare adaugată a generat inhibarea activităț ii fermentative, fapt demonstrat
de timpul de ridicare a bilei de aluat.
Activitatea a fost influențată de presiunea osmotic ă creată prin adaosul de sare.
Aplicații ale acțiunii soluțiilor hipertone( plasmolizei) :
– conservarea în soluții de zah ăr (siropuri, dulcețuri, gemuri);
– conservarea prin sărare – materii prime vegetale și animale, alimente
Influența pH -ului – Fiecare specie de microorganism are o zonă de pH favorabilă dez voltării, ce
cuprinde : pH minim, pH optim, pH maxim . Pentru drojdii optimul de pH este cuprins între 4 -6,5.
Pentru valori mai mici s au mai mari activitatea este frâ nată . Pentru studiu am folosit pentru
acidifiere suc de lămâie și oțet alimentar iar pentru crearea mediului bazic o soluție de bicarbonat
de sodiu și hidroxid de sodiu .
0200040006000
0 2 4 6Timp(sec)
111
Rezultate:
pH-ul 1,5 2,5 4 7 10 12
Timp ( secunde ) 490 450 360 600 1140 1300
Interpretare: Drojdiile sunt, în general, acidofile, ele înmulțindu -se în medii acide sau neutre
(3,5 – 7,5 pH), dar la limitele superioare ale pH -ului activitatea este frâ nată.
Durata cea mai scurtă de ridicare a bilei de aluat a fost la ph=4.
Aplicații :
– cultivarea microorganismelor – se face la pH -ul optim al speciei;
– conservarea prin murare (fructe și legume)
– conservarea prin marinare( fructe, legume, pește)
Concluzii:
1. Drojdiile sunt sensibile la acțiunea căldurii. Sensibilitatea este mai mare când acțiunea este
directă( șoc termic) – efect microbicid. Frigul are efect microbiostatic.
2. Creșterea proporției de zaharoză respectiv sare, inhibă activitatea fermentativă.
Plasmoliza are efect microbiostatic.
3. Drojdiile preferă pentru dezvoltare pH -ul acid.
Calitatea tehnologică a drojdiei de panificație este dependentă de viteza cu care aceasta se
adaptează la condițiile din aluat (conținut de zaharuri, temperatură, pH, conținut în oxigen,
activitatea apei etc.) care trebuie să fie bine stabilite, astf el încât să se producă o cantitate cât mai
mare de gaze și să se asigure o fermentație cât mai uniformă pe parcursul fermentării aluatului.
112
Exemplu : PORTOFOLIUL ELEVULUI
Tema : Fungi
Creați un portofoliu cu tema FUNGI . Portofoliul trebuie să conțină fișe de lucru, fișe de
observație, fișe tehnologice, studii de caz, proiecte relevante .(ANEXA 5)
O alta etapă a cercetarii pedagogice constă î n aplicarea ambelor grupe de elevi a unui test
formativ din care profesorul poate constata niv elul de pregatire al elevilor cât și eficienț a
metodelor aplicate asupra ambelor grupe.
Modulul MI- Microbiologia și igiena în industria alimentară
Tema – Acțiunea factorilor externi asupra microorganismelor
TEST FORMATIV
1. Care sunt factorii externi care acționează asupra microorganismelor ?
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………
II. Încercuiește răspunsul corect
1. Temperatura optimă de dezvoltare a miocroorganismelor mezofile este:
a) t = 10-45˚C
b) t = 0 -10˚C
c) t = 45 -85˚C
2. Refrigerarea produselor alimentare se face la :
a) t = 4-15˚C
b) t = 0 -4˚C
c) t = 15 -25˚C
3. Fungii sunt microorgamisme care pr eferă mediul:
a) acid
b) neutru
c) alcalin
III. Completați spațiile libere folosind cuvinte care dau sens enunțului:
a. Efectul……………………………………constă în încetinirea dezvoltării microorganismelor .
b. Efectul.. …………………………………. determină moartea microorganismelor ..
IV. Realizați corespondența între coloana A( tipul de soluție) și coloana B(concentratia fată de
mediul exteror) :
A( tipul de soluție) B(concentratia faț ă de mediul exteror)
1. HIPOTONE a)Concentrația mediului intracelular = Concentrația mediului exterior
2. IZOTONE b)Concentrația mediului intracelular > Concentrația mediului exterior
3. IONIZANTE c)Concentrația mediului intracelular <Concentrația mediului exterior
4. HIPERTONE
113
V. Realizați un scurt eseu denumit"Influența umidității în IA"
a)Rolul esențial al apei;
b)Necesarul minim de apă pentru – bacterii, drojdii, mucegaiuri;
c) Metode de scădere a umidității;
d) Aplicațiile scăd erii umidității.
Punctaj: 1 -1,5p; 2 -1p; 3 -3p; 4 -1,5p; 5 -2p; 1p din oficiu.
Timp de lucru -35 min
BAREM CORECTARE
TEST DE EVALUARE
I.-1,5p(0,5×3)
Factori -fizici (0,5p)
– chimici (0,5p)
– mecanici (0,5p)
II. 3p(3×1)
1-a
2-b
3-a
III.-1p(0,5×2)
a.Microbiostatic (0,5p)
b. Microbicid (0,5p)
IV.-1,5p(0,5×3)
1-b (0,5p)
2-a (0,5p)
4-c (0,5p)
V.-2p(0,5×4)
a) -hrănirea m.o. (0,25p)
-transformările enzimatice și metabolice (0,25p)
b) -bacterii -30% (0,25p)
-drojdi i, mucegaiuri -10% (0,25p)
c) -zvântare (0,25p)
114
-deshidratare (0,25p)
d) -conservarea materiilor prime (0,25p)
-conservarea alimentelor. (0,25p)
Rezultatele obținute de elevii celor două clase în urma aplicării testului formativ sunt
trecute în tabelul nr. III.2. căruia îi corespunde diagramele nr. 3 și nr.4 .
Tabelul III.2.
Nr. crt. Clasa /Grupa Nota Elevi Media
1.
E 1 –
6,75
2 –
3 –
4 1
5 2
6 1
7 4
8 3
9 1
10 –
11 –
12 –
Total 12 elevi – 12 prezenți
2.
C 1
6,33 2 –
3 –
4 1
5 2
6 3
7 4
8 2
9 –
10 –
11 –
12
Total 12 elevi – 12 prezenți
115
Rezultatele elevilor din grupa E ( experimentală) în urma aplicării testului formativ
Diagrama 3
REZULTATE OBTINUTE:GRUPA E
NOTA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
ELEVI 0 0 0 1 2 1 4 3 1 0
MEDIA CLASEI: 6,75
TOTAL – 12 elevi
PREZENTI – 12 elevi
0 0 012
14
3
1
0 012345678910
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10FRECVENTA
Nota
0 0 012
14
3
1
0
-20246810
0 2 4 6 8 10 12FRECVENTA
Nota
116
Rezultatele elevilor din grupa C(de control ) în urma aplicării testului formativ
Diagrama 4
REZULTATE OBTINUTE: GRUPA C
NOTA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
ELEVI 0 0 0 1 2 3 4 2 0 0
MEDIA CLASEI: 6.33
TOTAL ELEVI – 12
PREZENȚI – 12
0 0 01234
2
0 0 012345678910
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10ELEVI
NOTA
0 0 01234
2
0 0
-20246810
0 2 4 6 8 10FRECVENTA
Nota
117
Prin aplicarea unui test sumativ ambe lor grupe de elevi, profesorul poate constata
evoluția și progresul înregistrat de cele două grupe.
Modulul MI- Microbiologia și igiena în industria alimentară
TEST SUMATIV
I. ITEMI OBIECTIVI
Itemi cu alegere multiplă (1p)
Încercuiește răspunsul corect:
1.În urma procesului de putrefacție rezultă o serie de substanț e toxice:
a. putresceină, cadaverină , mercaptani ;
b. acizi graș i, enzime, glucide ;
c. proteine, acid carbonic, apă .
2. În gruparea "strepto" bacteriile sunt grupate:
a. în paralel ;
b. sub formă de ciorchine ;
c. în lanțuri .
Itemi cu alegere duală (2p)
Încercuiți litera A dacă afirmația este adevărată și litera F dacă afirmația este falsă .
A F Citoplasma este o membrană semipermeabilă selectivă .
A F Podusele mucegăite sunt foarte nocive pentru om.
A F Temperatura optimă de înmulțire a drojdiilor este 2 -12˚C .
A F Botrytis cinerea produce mucegaiul nobil sau botritizarea strugurilor .
Itemi de tip pereche (1,5p)
Realizați coresponden ța între cifrele din coloana A și liter ele din coloana B
A-grupele de miocroorganisme B-domeniul de utilizare
1.Drojia -Saccharomyces cerevisiae a. fabricarea oțetului
2.Bacteriile acetice b. fabricarea brânzeturilor cu mucegai
3.Mucegaiul -Penicillium camember ti c. fabricarea salamurilor
d. fabricarea pâinii
II. ITEMI SEMIOBIECTIVI
Itemii cu răspuns scurt (0,5p)
Prin ce se răspândesc mucegaiurile în natură.
Itemi i de completare (1p)
Completați spațiile libere folosind cuvinte care dau sens enunțului :
1. Spălarea, dezinfecția, dezinsecția sunt operații de ……………..în industria alimentară .
118
2. Substanțele dezinfectante folosite la igenizare …………….microorganismele.
3. Soda caustică în concentrație mică oprește multiplicarea ……………………
4. Igenizarea depozitelor alimentare se realizează cu………………………………
Întrebări structurate (1,5p)
Priviți cu atenți e figura de mai jos și răspundeți la următoarele cerințe:
a. Denumirea aparatul din imagine ;
b.Denumiți reperele – 1; 3; 7;
c. Unde este utilizat?
III. ITEMI SUBIECTIVI (1,5p)
Realizați un eseu liber cu denumirea "Surse de contaminare a alimentelor"
Timp de lucru 45 min .
Se acordă 1p unct din oficiu .
119
BAREM CORECTARE
TEST SUMATIV
I. ITEMI OBIECTIVI
Itemi cu alegere multiplă 1p
Încercuiește răspunsul corect: (0,5px2)
1-a; 2-c
Itemi cu alegere duală 2p
Încercuiți litera A dacă afirmația este adevărată și litera F dacă afirmația este falsă
F; A; F ;A (0,25×4)
Itemi de tip pereche -(0,5px3) 1,5p
Realizați coresponden ța între cifrele din coloana A și liter ele din coloana B
1-d; 2-a; 3-b.
II. ITEMI SEMIOBIECTIVI
Itemii cu răspuns scurt – 0,5p
– spori
Itemii de completare – 1p
Completați spațiile libere folosind cuvinte care dau sens enunțului
1. -igenizare;2. -omoară; 3.-micro organisme; 4.sodă caustică (0,25px4)
Întrebări structurate 1,5p
a. Microscop – (0,5px3)
b. 1-ocular; 3 -obiectiv; 7 -sursa de lumină.
c. Studiul microorganismelor –
III. ITEMI SU BIECTIVI 1,5p
Contaminarea la : -fabricație – (0,5px3 )
– transport –
-depozitare –
Din oficiu 1p
––––––-
Total 10p
120
Rezultate le obținute au fost consemnate ș i interpretate astfel :
Tabelul I II.3.
Nr. crt. Clasa /Grupa Nota Elevi Media
1.
E 1 –
7,75
2 –
3
4 –
5 1
6 1
7 4
8 2
9 2
10 2
11
12
Total 12 elevi – 12 prezenți
2.
C 1
6,75 2 –
3 –
4 1
5 2
6 2
7 3
8 2
9 2
10 –
11 –
12
Total 12 elevi – 12 prezenți
121
Rezultatele elevilor din grupa experimentala în urma aplicării testului sumativ
Diagrama 5
REZULTATE OBTINUTE:GRUPA E
NOTA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
FRECVENTA 0 0 0 0 1 1 4 2 2 2
MEDIA CLASEI: 7.75
TOTAL ELEVI: 12 din care PREZENTI: 12
0 0 0 01 14
2 2 2
012345678910
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10FRECVENTA
Nota
0 0 0 01 14
2 2 2
-20246810
0 2 4 6 8 10 12FRECVENTA
Nota
122
Rezultatele elevilor din grupa de control în urma aplicării testului sumativ
Diagrama 6
REZULTATE OBTINUTE:GRUPA C
NOTA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
FRECVENTA 0 0 0 1 2 2 3 2 2 0
MEDIA CLASEI: 6.75
TOTAL ELEVI: 12 din care PREZENTI: 12
0 0 012 23
2 2
0
-20246810
0 2 4 6 8 10 12FRECVENTA
Nota0 0 012 23
2 2
0
012345678910
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10FRECVENTA
Nota
123
III.6. I nterpretarea datelor obțnute î n urma experimentului pedagogic
Scopul principal al administrării factorului experimental la clasa aX -a A a fost creșterea
eficienței instruirii folosind interdisciplinaritatea ca formă modernă de organizare a activității
didactice în domeniul produselor alimentare.
Pentru a verifica reușita acestui demers didactic se vor compara performanțele de la care
au plecat cu cele la care s -a ajuns grație implicării tuturor factorilor ce au ținut de realizarea
acestui obiectiv.
Așa cum s -a arătat anterior, media testului inițial (predictiv) a fost 5,90, medie ce
corespunde unor performanțe aflate sub nivelul standard. Motivele princi pale pentru calitatea
slabă a rezultatelor evaluării sunt:
– Insuficienta testare a abilităților cheie și a celor practice față de cele teoretice ;
– Număr insuficient de elemente de testare ;
– Întrebări ambigue și formulate neclar.
Comparând această medie cu media obținută în urma aplicării experimentului pedagogic
care este 7,25, se poate observa o creștere semnificativă.
Urmărind elevii ca subiecți ai cercetării s -a constatat că învățarea interdisciplinară,
centrată pe fișe individua le de lucru și lucrul în echipă , utilizată pentru a ne furniza dovezi
privind abilitățile elevilor de a face conexiuni, de a inte rpreta și comunica cunoștințele , este
agreată de elevi, aceștia implicându -se în procesul de învățare cu mai multă plăcere.
Elevii preferă ca metode de lucru: descoperirea dirijată cu ajutorul fișelor de lucru,
conversația, asaltul de idei, proiectul.
Datoria profesorului este să adapteze strategia de predare la stilul de învățare a elevului,
valorificând toate cunoștințele dobândite de acestia la materiile studiate.
Învățarea pas cu pas pentru elevii care au de recuperat este o strategie care reușește să
mențină clasa la același nivel determinând elevii mai slabi să petreacă mai mult timp învățând.
Elevii, ca subiecți ai cercetării, au demonstrat c ă nu agrează metodele de evaluare clasică,
care le crează o stare de stres. Ei preferă evaluarea cu ajutorul fișelor de evaluare sau
autoevaluare, alcătuite din itemi ce conțin sarcini de lucru, corect enunțate și sunt atrași de
proiectele cu caracter int erdisciplinar care le stimulează creativitatea.
În procesul de evaluare s -a constatat că elevii și -au însușit repede și cu ușurință modul de
lucru cu testele de evaluare, autoevaluare, fișele de lucru, preferându -le ca instrumente de
verificare și aprecier e, celor convenționale iar setul de cunoștințe, abilități și/sau competențe pe
124
care elevii le -au dobândit într -un interval de timp sunt capabili să le demonstreze după finalizarea
unui proces de învățare. Metoda proiectelor interdisciplinare evidențiază ce l mai bine progresul
realizat de elevi prin organizarea interdisciplinară a activității didactice.
Pe parcursul acestui experiment am mai constatat că:
• învățarea trebuie motivată; tuturor elevilor le vor fi sugerate căi viabile de rezolvare a
problemelor, încredere în ei înșiși;
• elevii trebuie îndemnați să colaboreze, dar și să intre în competiție;
– aprecierea pozitivă a răspunsurilor pe care le dă un elev ajută la creșterea
siguranței de sine și la sporirea încrederii în forțele proprii;
– recunoașterea merit elor trebuie să fie relevantă pentru elevi și făcută la timpul
potrivit;
– este benefic ca fiecărui elev să i se sugereze în mod direct că este capabil de
performanțe remarcabile dacă va depune eforturi mai mari și se va concentra mai
mult;
– greșelile sunt o sursă de învățare care poate fi folosită pentru a consolida noțiunile
noi învățate;
– efortul elevilor care dau răspunsuri greșite este adesea la fel de mare ca și a celor
care dau răspunsuri corecte, de aceea nu se vor permite discuții iron ice în legătură cu
nereușitele la adresa lor;
– atmosfera de lucru relaxată crează o stare bună elevilor, mai ales celor timizi;
– verificarea ipotezei s -a realizat comparând rezultatele inițiale și cele finale.
Se știe că nu se poate interveni în modificarea inteligenței elevilor, dar se poate modela,
creând motivația pentru a -și însuși necesarul de cunoștințe, pentru a fixa și folosi în situații
variate, pentru a face conexiuni.
De aceea, se impune proiectarea unor tipuri de lecții cu ajutorul cărora să se deplaseze
accentul de la activitatea de predare -ascultare, la munca efectivă a elevilor, prin care să -și
însușească noțiunile esențiale, sub îndrumarea profesorului și să fie ajutați să realizeze conexiuni
cu celelalte materii.
Utilizarea fișelor de lucru individuale pentru lecțiile proiectate a avut ca scop:
– creșterea ponderii muncii individuale a elevilor în timpul unei lecții (elevii să
lucreze efectiv in dividual sau pe grupe);
125
– munca independentă în clasă trebuie precis organizată, planificată, cronometrată,
coordonată cu atenție permanentă;
– profesorul asigură un feedback constructiv motivînd elevul, informându -l în
privința bunelor practici, spunându -i cum să-și îmbunătățească performanțele;
– intervenția profesorului la oră trebuie gândită din timp pentru a realiza expunerea
succintă a temei sau a problemei de studiu, îndrumarea studiului individual sau a altor
lucrări independente;
– fișele de lucru individuale trebuie să fie concepute pentru a sprijini profesorul în
practicile de predare astfel încât fiecare stil de învățare să fie luat în considerare și, ca
urmare, toți elevii să fie angajați în procesul de învățare;
– rezultatul constă în a face mai plăcut și mai plin de succes timpul pe care elevii îl
petrec la școală;
– înlocuiește verificarea orală a unui număr de trei – cinci elevi cu o verificare
efectivă a întregului colectiv de elevi.
Aceste particularități s -au materializat pe parcursul experimentului. Revenind la ipoteză, din
cele constatate, pot susține că ea se confirmă și ca argument menționez că realizarea practică
a lucrărilor de laborator și utilizarea fișelor de lucru individuale influențeză activitatea de
însușire – reținere a c unoștințelor de către elevi, constatându -se o creștere a randamentului
școlar sub mai multe aspecte:
– se reduce numărul de elevi cu note sub nota 7 ;
-crește media generală, 7,25 în faza experimentală în comparație cu 5,58 în faza de control;
– crește gradul de realizare (atingere) a competențelor specifice;
– elevii au posibilitatea de a -și îmbunătăți cunoștințele, deprinderile și priceperile în situații
noi;
– elevii sunt informați asupra activităților pe care le vor efectua asupra sarcinilor de lucru pe
care le au și asupra modului de realizare a evaluării.
Ca direcții de activitate viitoare propun:
– verificarea și utilizarea fișelor de lucru în practică însoțite de modificarea lor ori de câte
ori este nevoie;
– realizarea unei baze de date de specialitate care să conțină realizarea unei mini -videoteci
cu filme didactice la nivelul școlii, care să suplimenteze activitatea profesorilor , să stimuleze
interdisciplinaritatea etc.
126
Rezultatele evaluărilor sunt centralizate în tabel
Tabelul III.4
Grup a Test predictiv Test formativ Test sumativ
Grupa
experimentală E 5,58 6,75 7,75
Grupa de control
C 6,17 6,33 6,75
Media 5,87 6,54 7,25
Analiza tabelului , în special a mediei generale de la testul sumativ demonstrează
performanțe apreciabile la elevii de la grupa experimentală.
Rezultatele obținute permit, să afirmăm că interdisciplinaritatea are un impact benefic
asupra motivației în învățare ( nivelul performanțelor fiind un criteriu al motivării elevilor) și
calității cunoștinț elor însușite de aceștia.
În ambele grupe au fost utilizate în paralel teste formative, lucrul în grupe, interogare
orală.
Comparând rezultatele elevilor grupei experimentale, în care au fost implementate
elementele de noutate și rezultatele elevilor grup ei de control, care au studiat aceeasi materie fără
metodele moderne, au fost observate următoarele aspecte:
– elevii grupei experimentale au prezentat un interes sporit față de studierea conținuturilor
din perspectiva interdisciplinară ;
– cunoștințele a cumulate de aceștia sunt mai stabile, au deprins abilități și aptitudini în
abordarea int erdisciplinară a conținuturilor .
127
CONCLUZII
În cadrul lucrării am încercat să evidențiez importanța studierii interdisciplinare a
modulului Microbiologia și igiena în industria alimentară „ în industria alimentară.
Ca metode didactice activ – participative am utilizat cu precădere metode de cercetare în
grup, care stimulează spiritul de lucru în echipă. În redactarea acestei lucrări am ținut cont de
documentele cu rriculare (curriculum clasa a X – a, standard de pregătire profesională nivel 4), de
competențele specifice și conținuturile tematice.
Rezult atele testelor de evaluare adm inistrate elevilor claselor a X – a, demonstrează
existența unui salt calitativ, apreciabil al cunoștințelor teoretice ale elevilor. Acest salt nu poate fi
explicat prin calitatea deosebită a elevilor testați, ci doar prin predarea interdisciplinară și
superioritatea metodelor moderne față de cele tradiționale.
Metodele moderne permit intervenția profesorului pe parcursul învățării și corectarea la
timp a erorilor în asimilarea noțiunilor de specialitate. Un mare avantaj al aces tor metode este
dezvoltarea capacității de autoevaluare a elevilor, sporirea interesului și atenției acordate
modulului. Nu de puține ori, personalitatea profesorului este esențială în stabilirea unei motivații
a învățării.
Am colectat și interpretat rezu ltatele obținute de elevi și am reprezentat grafic distribuția
notelor. Am comparat rezultatele între ele și am verificat în ce măsură folosirea
interdisciplinarității , formează adolescent ul să-și asume roluri și responsabilități, să ia decizii
pentru cei din jur, să răspundă rapid și bine la diversele provocări ale vieții.
Avantajele predării interdisciplinare sunt evidente și rezultă din interpretarea rezultatelor
experimentale.
Cercetarea pedagogică pe care am prezentat -o are rolul de a stimula formarea la elevi a
unei imagini unitare a realității și a unei gândiri integratoare .
Consider că metodele didactice prezentate pot fi extinse la cultura tehnică de
specialitate.
128
ANEXE
ANEXA 1
129
ANEXA 2
130
ANEXA 3
131
ANEXA 4
132
ANEXA 5
133
BIBLIOGRAFIE
1. Anghel, I. ș.a. Bi ologia și tehnologia drojdiilor, Editura Tehnică, București, v. l,1989; v.ll,
1991; v.lll, 1993;
2. Bâlbâie V., Bacteriologie medicală, Editura Medicală, București, 1987;
3. Banu C., Biotehnologii în industria alimentară, Editura Tehnică, București, 1987;
4. Banu C., Tehnologia laptelui și a produselor lactate, partea I Unive rsitateaValahia
Târgoviște 1996;
5. Banu C., Vizireanu, C., Procesarea industrială a laptelui , EdituraTehnică București 1998;
6. Bărzoi D., Microbiologia produselor alimentare de origine animală, Editura Ceres , 1985;
7. Capo tă V., Coza A., C. Brumar C., Draghici L., Tache E., Manual pentru clasa a IX -a,
Ed. CD Press , 2012;
8. Crocnan E., Crocnan D. V., Microbiologia resurselor naturale clasa aX-a, Editura
didactică și pedagogică, București 2005;
9. Cerghit, I., Metode de învățământ, E.D.P., București, 1980 ;
10. Cucoș, C., Pedagogie, Editura Polirom Iași, 1998;
11. Dan, V. Microbiologia ce realelor și produselor derivate, Universitatea Galați, 1975;
12. Dan, V. și colab. Memorator droj dii. Universitatea Galați, 1995;
13. Danciu E. , Metodologia și tehnologia instruirii în Pedagogie și elemente de psihologia
educației , Cartea Universitară, București, 2005;
14. Duca, E., Duca, M., Furtunescu, G. Microbiologie medicală. Editura Didactic ăși
Pedagogică, București, 1979;
15. 11. Dulamă, M. E., Metode, strategii și tehnici didactice a ctivizante, Editura Clusium,
2002;
16. . Dumitru, I., Ungureanu, C., Elemente de pedagogie și psihologia educației, Cartea
Universitară, București, 2005 ;
17. Florescu, M. Lucrările simpozionului de microbiologie industrială Iași, 1986 ;
18. Geogescu, Gh., Laptele și produsele lactate, Editura Ceres, 2000 ;
19. Ionescu, M., Radu, I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj -Napoca, 1995;
20. Istrate, E. Metodica predării specialității , Editura Academiei, București, 2001 ;
21. Milcu V ., Moisiu M., Micr obiologia resurselor naturale, Manual pentru clasa a X-a
Editura Oscar Print , Bucureș ti, 2005;
134
22. Moțoc D., Microbiologia produselor al imentare, Editura Tehnică, 1964;
23. Oprea L., Tita MA. , Microbiologia laptelui, EdituraUniversitat ii Lucian Blaga , Sibiu,
2001;
24. Popa A., Teodorescu Șt., Microbiologia vinului, Editura Ceres , București, 1990;
25. Potolea D. , Neacsu I. , Pinișoară O., Pregatirea psihopedagogica , Editura Polirom , 2008;
26. Purțuc D., Modele de instruire formativă specifice disciplinelor tehnice, Ed. Spiru Haret,
Iași, 1996;
27. Singer, M., Voica C., Didactica ariilor curriculare Matematică și științele naturii și
tehnologii, Unitatea de management a PIR, București, 2005;
28. Tofan C. , Bahrim G., Nicolau A., Zara M. , Microbiologia produselor alimentare –
Tehnici și analize de laborator, Editura Agir București, 2002;
29. XXX Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor școlare – ariile curriculare„Om
și societate ”, „Tehnologii ”,Editura Aramis P rint, București, 2000;
30. Curricum pentru clasa aX -a, Anexa nr.2, la OMEN nr.3915 din 18.05.2017.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Realizați un proiect cu titlul Influența factorilor de mediu asupra activității drojdiilor [606586] (ID: 606586)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.