Realizati o comparatie (asemanari, deosebiri, utilitate potentiala a ambelor [603091]

Porubin Andreea
Expertiza psihologica si psihologie clinica, anul I, Iasi
1

Evaluare psihologica clinica, psihodiagnostic si psihopatologie

Tema: Realizati o comparatie (asemanari, deosebiri, utilitate potentiala a ambelor
sisteme clasificatorii) intre modelul categorial propus de DSM IV -Tr si modelul hibrid alternativ
propu s de DSM V, pentru tulburarile de personalitate.

Tulburarea de personalitate este un pattern durabil de experienta interna si de
comportament, care deviaza considerabil de la cerintele culturii individului, este pervaziv si
inflexibil, are debutul in ad olescenta sau precoce in perioada adulta, este stabil in timp si duce
la detresa sau deteriorare. Aceasta definitie este surprinsa atat in DSM IV -Tr cat si in modelul
hibrid al DSM V.

In primul rand trebuie sa mentionam faptul ca DSM IV -Tr, este organi zat pe baza a 5 axe,
dupa cum urmeaza: Axa I care se refera la o tulburare principala care necesita atentie imediata;
Axa II enumera toate tulburarile de personalitate care pot fi relevante pentru pacient: [anonimizat]; Axa III cuprinde cond itiile relevante medicale sau neurologice; Axa IV enumera
stresorii psihologici cu care se poate confrunta un individ; si Axa V care contine coduri ale
nivelului de functionare pe care individul le poate atinge.
In schimb, se constata ca DSM V este organi zat pe baza a trei sectiuni, in sectiunea a
doua aflandu -se criteriile oficiale de diagnostic si toate codurile tulburarilor mintale inclusiv
tulburarile de personalitate, in timp ce in sectiunea a treia regasim modelul hibrid (cel care ne
intereseaza in l ucrarea de fata).

Modelul DSM IV -Tr include zece tulburari de personalitate specifice, grupate in trei
clustere bazate pe similaritati descriptive. Clusterul A este definit de indivizi cu comportament
ciudat sau excentric. Acesta include Paranoidul, Sch izoidul si Schizotipalul. Clusterul B este
definit de comportamente dramatice, neregulate sau emotionale si include Antisocialul,
Borderline -ul, Histrionicul si Narcisisticul. Clusterul C este definit de comportamente anxioase si
tematoare, si include Evit antul, Dependentul si Obsesiv -Compulsivul. Exista, de asemenea, o
categorie de tulburare de personalitate nespecifica, pen tru indivizii care se considera a suferi de o
tulburare care nu intruneste criteriul nici unei categorii specifice a tulburari lor de personalitate.
Modelul hibrid al DSM V, include sase categorii de tulburari de personalitate (prin
urmare se constata o deosebire intre cele doua modele) definite de un pattern specific de

Porubin Andreea
Expertiza psihologica si psihologie clinica, anul I, Iasi
2
deficiente si trasaturi, si sapte clasificari ale tulburarilor de p ersonalitate pentru indivizii care nu
intrunesc un criteriu specific. Modelul hibrid include mai multe schimbari fata de modelul
categorial original.
In primul rand, patru categorii ale tulburarilor de personalitate au fost excluse. Aceste
categorii inclu d: Paranoidul, Schizoidul, Histrionicul si Dependentul, ramanand doar
Schizotipalul, Antisocialul, Borderline, Narcisisticul, Evitantul si Obsesiv -Compulsivul. Mai
apoi, a fost adaugata o scala a severitatii deteriorarii. Scala nivelurilor functionarii per sonalitatii
se masoara in cinci puncte care specifica tipul si gradul deteriorarii functionale a individului.
Scala porneste de la 0 (nici o deteriorare) si se opreste la 4 (deteriorare majora) in toate din
urmatoarele arii: identitate, auto -directionare, empatie si intimitate. Apoi, au fost adaugati 25 de
descriptori ai trasaturilor patologice de personalitate, organizati in cinci domenii. De asemenea, a
fost adaugata o noua categorie denumita “Tulburare de personalitate specifica”, care nu se
regaseste in nici una din categoriile specifice.

Asadar, d aca modelul DSM IV -Tr enumera 10 tulburari de personalitate clasificate pe trei
clustere, modelul hibrid al DSM -ului V, enumera doar 6 tulburari, prin urmare constatam
deosebire a dintre cele doua modele.

DSM IV -Tr Modelul hibrid al DSM V
Clusterul A (dependenta scazuta de
recompense):
 T.P. Schizoida
 T.P. Schizotipala
 T.P. Paranoida
Clusterul B (nivel ridicat de cautare a
noului):
 T.P. Borderline
 T.P. Antisociala
 T.P. Narcisista
 T.P. Histr ionica
Clusterul C (nivel ridicat de evitare a
raului):
 T.P. Dependenta
 T.P. Evitanta
 T.P. Obsesiv -compulsiva

+Tulburare de personalitate nespecifica  T.P. Borderline
 T.P. Evitanta
 T.P. Obsesiv -compulsiva
 T.P. Schizotipala
 T.P. Narcisistica
 T.P. An tisociala

+Tulb urare de personalitate cu trasaturi
specifice

In privinta criteriilor de diagnostic, in cadrul DSM IV -Tr trebuie sa urmam doi pasi cand
dorim sa diagnosticam un individ. Acesta trebuie sa aiba criteriul minim pentru diagnostica rea
generala a tulburarii de personalitate, si trebuie sa aiba de asemenea, criteriile specifice ale

Porubin Andreea
Expertiza psihologica si psihologie clinica, anul I, Iasi
3
tulburarii de personalitate. Un individ trebuie sa intruneasca sase criterii pentru a fi diagnosticat
cu o tulburare de personalitate. Aceste criterii, A -F, descriu cerintele necesare pentru
diagnosticarea unei tulburari de personalitate inclusiv problemele cu privire la comportamentele
exprimate, constrangeri de timp si excluderi. O persoana trebuie sa manifeste un pattern de
experiente si comportamente mar cate diferit de asteptarile culturale in cel putin doua din
urmatoarele domenii: cognitie, efectivitate sau exprimarea emotiilor, functionarea interpersonala
si controlul impulsurilor (Criteriul A). Aceste experiente si comportamente trebuie sa fie
inflexi bile si pervazive de-a lungul unor situatii personale si sociale (Criteriul B) si trebuie sa
duca la distres sau deteriorare in domeniul social, ocupational sau alte arii de functionare
(Criteriul C). Patternul trebuie sa fie stabil si sa dureze de o perio ada lunga de timp , cu izbucniri
din adolescenta sau inceputul perioadei adulte (Criteriul D). Patternul nu poate fi o manifestare
sau o consecinta sa altei boli mentale (Criteriul E) si nu se datoreaza efectelor unor substante
(cum ar fi drogurile) sau o a lta conditie medicala generala precum o trauma (Criteriul F). D aca
un individ indeplineste toate aceste criterii, el/ea poate fi diagnosticat cu o tulburare generala de
personalitate.
Diagnosticarea tulburarilor de personalitate in modelul hibrid al DSM V , se face pe baza a
doua principale evaluari: deteriorarea functionarii personalitatii (sine si interpersonal) (Criteriul
A), si descriptorii trasaturilor patologice asociate (Criteriul B). Criteriul A diferentiaza
severitatea diagnosticului si este evalua t cu Scala Nivelurilor Functionarii Personalitatii. Aceasta
scala noteaza individul pe doua domenii, sinele, descris ca identitate si comportament auto –
directionat, si interpersonal, descris ca intimitate si empatie. Criteriul B surprinde diferentele
indiv iduale in stilul de manifestare a tulburarii de personalitate si le evalueaza cu PID -5
(Personality Inventory for the DSM 5 – care contine 220 de itemi ce evalueaza elementele
specifice ale personalitatii dezadaptative) , care contine cinci domenii principal e, bazate pe 25 de
trasaturi specifice. Aceste domenii sunt: afectivitate negativa vs. stabilitate emotionala, detasare
vs. extraversiune, antagonism vs. agreabilitate, dezinhibare vs. constiinciozitate si psihoticism
(ex: agresivitate si ostilitate) vs. luciditate (ex: gandire clara). Mai specific, criteriul A arata
prezenta unei tulburari si evalueaza severitatea acelei tulburari, iar criteriul B explica fatetele
trasaturilor specifice ale tulburarii si faciliteaza incadrarea intr -o categorie a tulburaril or de
personalitate. Toate tulburarile de personalitate se expun acelorasi criterii generale si difera doar
asupra nivelului si tipului de deteriorare exprimata.

DSM IV -Tr Modelul hibrid al DSM V

A. Un pattern durabil de experiență internă și de
comportament care deviază considerabil de la
cerințele culturii individului. Acest pattern se
manifestă în două (sau mai multe) din
următoarele domenii:
A. Afectarea semnificativă a funcționării la
nivelul sinelui (identitate și auto -direcționare )
și la nivel inter personal (empatie și
intimitate).

Porubin Andreea
Expertiza psihologica si psihologie clinica, anul I, Iasi
4
 cunoaștere (adică modurile de a se percepe și
interpre ta pe sine, alte persoane și
evenimentele)
 afectivitate (adică, gama, intensitatea,
labilitatea și adecvarea răspunsului
e m oti on al )
 funcționare interpersonală
 controlul impulsului

B. Patternul durabil este inflexibil și pervasiv în raport
cu o gamă largă de situații personale și sociale.

C. Patternul durabil duce la o detresă sau deteriorare
semnificativă clinic în domeniul social, profesional
ori în alte domenii importante de funcționare.

D. Patternul este stabil și de lungă durată, iar debutul său
poate fi trasat retrospectiv cel puțin până în adolescență
sau la începutul perioadei adulte.

E. Patternul durabil nu este explicat mai bine ca
manifestare sau consec ință a unei alte tulburări
mentale.

F. Patternul durabil nu se datorează efectelor
fiziolo gice directe ale unei substanțe (de ex: un drog de
abuz, un medicament) sau ale unei condiții medicale
generale (de ex: traumatism cranian)
B. Unul sau mai multe domenii de trăsături sau
fațete de trăsături de personalitate patologice.
– afectivitate negativa vs. stabilitate
emotionala;
– detasare vs. extraversiune;
– antagonism vs. agreabilitate;
– dezinhi bare vs. constiinciozitate;
– psihoticism vs. luciditate

In ceea ce priveste descrierea fiecarei tulburari de personalitate pentru identificarea si
diagnosticarea acesteia conform criteriilor, mai jos avem o paralela intre modelul DSM IV -Tr si
model ul hibrid al DSM V, pe fiecare dintre cele sase tulburari de personalite comune. Personal
apreciez ca fiind mai utila structurarea tulburarilor din modelul hibrid al DSM V, deoarece
permite o mai buna identificare a functionarii personalitatii si a trasatu rilor patologice specifice
pentru fiecare tulburare de personalitate in parte , prezentandu -se o conceptualizare mai clara a
tulburarilor . De asemenea, se poate face o mai buna analiza a caracteristicilor individului si astfel
terapeutul poate identifica ar ii mai specifice de interventie.

Porubin Andreea
Expertiza psihologica si psihologie clinica, anul I, Iasi
5
DSM IV -Tr Modelul hibrid al DSM V

1. Tulburarea de personalitate SCHIZO TIPALA

A. Un patter n pervaziv de deficite sociale și
interpersonale manifestat prin disconfort acut
în relații și reducerea capacității de a stabili
relații intime, precum și prin distorsiuni
cognitive și de percepție, și excentricități de
comportament, începând precoce în p erioada
adultă și prezent într -o varietate de contexte,
după cum este indicat de cinci (sau mai multe)
dintre următoarele:
– idei de referință (excluzând ideile delirante de
referință)
– gândire magică sau credințe stranii care
influențează comportamentul și sunt
incompatibile cu normele subculturale (de
exemplu supersițiozitate, credință în
clarviziune, telepatie ori în cel de al „șaselea
simț”; la copii și adolescenți, fantezii și
preocupări bizare);
– experiențe perceptive insolite , incluzând iluzii
corporale;
– gândire și limbaj bizar (de exemplu limbaj
vag, circumstanțial, metaforic, supraelaborat
sau stereotip)
– suspiciune sau ideație paranoidă
– afect inadecvat sau coarctat;
– comportament sau aspect bizar, excentric sau
particular;
– lipsa de amici sau confidenți apropiați , alții
decât rudele de gradul I;
– anxietate socială excesivă care nu se
diminuează odată cu familiarizarea și tinde a fi
asociată mai curând cu temeri paranoide decât
cu judecăți negative despre sine;

B.Nu survine exclusiv în cur sul schizofreniei,
al unei tulburări afective cu elemente psihotice, A.Afectare a functionarii personalitatii (la
nivelul sinelui si interpersonal) si prezenta
trasaturilor patol ogice de personalitate,
manifestate prin indeplinirea a doua sau mai
multe criterii, si anume:
1.Identitate : Bariere derutante, confuzie cu
privire la barierele dintre sine și ceilalți;
concept de sine distorsionat; expresii
emoționale adesea nepotrivite c ontextului sau
incongruente cu experiența internă;
2.Auto -direcționare: Scopuri nerealiste sau
incoerente; lipsește un set clar de standarde
interne;
3.Empatie: Dificultăți marcante în a înțelege
impactul propriului său comportament asupra
celorlalți; fre cvent interpretează greșit
motivațiile sau comportamentele celorlalți;
4.Intimitate : Dificultăți marcante în a dezvolta
relații apropiate, asociate cu lipsă de încredere
si anxietate.

B. Patru sau mai multe dintre urmatoarele
trasaturi patologice de perso nalitate:
1.Excentricitate: Comportament sau apariție/
înfățișare ciudate, neobișnuite, bizare; spune
lucruri neobișnuite sau nepotrivite;
2.Dereglări cognitive sau perceptive : Procese
de gândire ciudate sau neobișnuite; vorbire
vagă, circumstanțială, mata forică,
supraelaborată, sau gândire ori vorbire
stereotipă; senzații ciudate la nivelul diferiților
analizatori;
3.Credințe și experiențe neobișnuite :
Conținutul gândirii și perspectivele asupra
realității sunt considerate de ceilalți ca fiind
bizare și id iosincratetice; experiențe

Porubin Andreea
Expertiza psihologica si psihologie clinica, anul I, Iasi
6
al altei tulburări psihotice ori al unei tulburări
de dezvoltare pervazivă.
neobișnuite cu privire la realitate;
4.Afectivitate restricționată : Reacții mărunte,
nesemnificative la situații care provoacă reacții
emoționale; experiențe emoționale; indiferență
sau răceală emoțională;
5.Retragere: Preferă să fie singur decât în
compania celorlalți; reticent/rezervat în situații
sociale; evitarea contactelor sau activității
sociale; nu inițiază contacte sociale;
6.Suspiciozitate: Se așteaptă la sau este foarte
sensibil la semnale că ceilalți ar fi răuvoitori
sau i -ar face rău; dubii cu privire la loialitatea
și fidelitatea celor lalți; sentimente de
persecuție.

2. Tulburarea de personalitate ANTISOCIALA

A.Pattern pervaziv de desconsiderare și violare
a drepturilor altora, care începe în copilărie sau
precoce î n adolescență și continuă în perioada
adultă.
Apare de la etatea de 15 ani, fiind întrunite cel
puțin 3 dintre următoarele:
– incapacitate de a se conforma normelor
sociale în legătură cu comportamentele legale,
indicate de comiterea repetată de acte care
constituie motive de arest;
– incorectitudine, indicată de mințitul repetat,
uzul de alibiuri, manipularea altora pentru
profit sau plăcere personală;
impulsivitate sau incapacitate de a plănui
dinainte;
– iritabilitate și agresivitate, indicate de lupte le
sau atacurile corporale repetate;
– neglijență nesăbuită pentru siguranța sa sau a
altora;
– iresponsabilitate considerabilă, indicată prin
incapacitatea repetată de a avea un
comportament consecvent în muncă ori de a -și
onora obligațiile financiare; A.Afectare a functionarii personalitatii (la
nivelul sinelui si interpersonal) si prezenta
trasaturilor patologice de personalitate,
manifestate pri n indeplinirea a doua sau mai
multe criterii, si anume:
1.Identitate: Egocentrism; stimă de sine
derivată din câștigurile personale, putere sau
plăcere.
2.Auto -direcționare: Stabilire de scopuri
bazată pe gratificarea persoală; absența
standardelor prosociale interne asociate cu
eșecul de a se conforla la normele legale sau
culturale legate de comportamentul etic.
3.Empatie : Lipsa de interes pentru emoțiile,
nevoile și suferința celorlalți; lipsa remușcării
după ce rănește sau nedreptățește pe cineva;
4.Intimitate : Incapacitatea de a dezvolta relații
intime mutuale, exploata rea find principalul
mijloc de relaționare cu ceilalți, inclusiv
înșelăciunea și corecția; folosește dominarea
sau intimidarea pentru a -i controla pe ceilalți.

B. Patru sau mai multe dintre urmatoarele

Porubin Andreea
Expertiza psihologica si psihologie clinica, anul I, Iasi
7
– lipsa de remușcare, indicată prin a fi
indiferent ori a justifica de ce a făcut să sufere
ori maltratat sau a furat de la altul.

B. Individul este în etate de cel puțin 18 ani .

C. Există proba unei tulburări de conduită cu
debut înainte de vârsta de 15 ani;

D. Comportamentul antisocial nu survine
exclusiv în cursul schizofreniei sau a unui
episod maniacal. trasaturi patologice de personalitate:
1.Manipulare : Folosește adesea subterfugii
pentru a -i influența sau controla pe ceilalți;
folosește seducția, șarmul, volubilitatea pentru
a intra în grațiile celorlalți;
2.Perfidie : lipsă de onestitate și fraudă;
reprezentări false ale sinelui; înfrumusețează
realitate a sau iventează prinvid diverse
evenimente;
3.Nemilos: Lipsă de preocupare pentru
sentimentele și problemele celorlalți; lipsă de
vinovăție sa remșcae cu privire la efectele
negative sau dăunătoare pe care acțiunile sale
le-ar putea avea asupra celorlalți; agresivitate,
sadism.
4.Ostilitate : furie frecventă și persistentă; furie
sau iritabilitate ca și răspuns la insulte
neînsemnate; comportament răutăcios,
dezagreabil, răzbunător.
5.Iresponsabilitate : lipsă de considerație față
de și eșec în a onora obliga țiile sau
angajamentele financiare sau de alt tip; lipsă de
respect pentru sau eșecul în a respecta
acordurile sau promisiunile;
6.Impulsivitate: Acționează sub impulsul
momentului ca și răspuns la stimuli imediați;
acționează pe moment fără un plan sau fă ră a
lua în considerare posibilele consecințe;
dificultăți în stabilirea și urmarea planurilor.
7.Asumarea de riscuri : angajarea în activități
periculoase, riscante, cu potențial de auto –
distrugere; nu ține cont de consecințe;
predispoziție înspre plictise ală și inițieri
impulsive de activități pentru a contracara
plictiseala; lipsa de interes pentru propriile
limite și negarea realității sau a pericolului
personal;

Porubin Andreea
Expertiza psihologica si psihologie clinica, anul I, Iasi
8

3. Tulburarea de personalitate BORDERLINE

A.Un pattern pervaziv de instabilitate a
relațiilor interpersonale, imaginii de sine și
afectelor, și impulsivitate marcată, începând
precoce în perioada adultă și prezent într -o
varietate de contexte, ca indicat de 5 sau mai
multe dintre următoarele:
– Eforturi disperate de a evita abandonul real
sau imaginar.
– Un pattern de relații interpersonale intense și
instabile, caracterizat prin alternare între
extremele de idealizare și devalorizare;
– Perturbare de identitate:imagine de sine sau
conștiință de sine marcant și persistent
instabilă;
– Impulsi vitate în cel puțin două domenii care
sunt potențial autoprejudiciante (cheltuieli, sex,
abuz de substanță, condus imprudent, mâncat
compulsiv)
– Comportament, gesturi sau amenințări
recurente de suicid ori comportament
automutilant;
– Instabilitate afect ivă datorată unei reactivități
marcante a dispoziției (ex. disforie episodică
intensă, iritabilitate sau anxietate durând de
regulă câteva ore și numai rareori mai mult de
câteva zile)
– Sentimentul cronic de vid
– Mânie intensă, inadecvată ori dificultate în a
controla mânia (manifestări frecvente de furie,
stare coleroasă permanentă, bătăi repetate)
– Ideație paranoidă sau simptome disociative
severe, tranzitorii, în legătură cu stresul.

A.Afectare a functionarii personalitatii (la
nivelul sinelui si interpersonal) si prezenta
trasaturilor patologice de personalitate,
manifestate prin indeplinirea a doua sau mai
multe criterii, si anume:
1.Identitate: Imagine de sine sărăcăcioasă, slab
dezvoltată sau instabilă, adesea asociată cu
auto-critică excesivă; sentimente cronice de gol
interior; stări disociative sub stres;
2.Auto -direcționare: Instabilitate în ceea ce
privește scopurile, aspirațiile, valorile sau
planurile privind cariera;
3.Empatie: Abilitate compromisă de a
recunoaște emoțiile și nevoile cel orlalți
asociată cu hipersensibilitate interpersonală
(tendința de a se simți manipulat sau insultat);
percepția selectivă a celorlalți biasată de
atributele negative și vulnerabilități;
4.Intimitate: Relații apropiate intense, instabile,
conflictuale, mar cate de neîncredere, nevoi,
preocupări anxioase legate de abandonul real
sau imaginar; relaiile apropiate sunt adesea
privite la extrema idealizării sau a devalorizării
sau presupun alternăr i între implicare și
retragere.

B. Patru sau mai multe dintre urm atoarele
trasaturi patologice de personalitate:
– Labilitate emoțională: Experiențe emoționale
instabile și schimbări frecvente de dispoziție;
emoții ușor de declanșat, intense și
disproporționale față de evenimente sau
circumstanțe;
– Anxietate: Emoții i ntense de nervozitate,
tensiune, panică adesea ca și reacție la stresul
interpersonal; îngrijorare cu privire la efectele
negative ale unor evenimente trecute neplăcute

Porubin Andreea
Expertiza psihologica si psihologie clinica, anul I, Iasi
9
sau posiblități viitoare cu carcter negativ; se
simte plin de frică, temător sau amenin țat de
incertitudine; frici cu privire la decompensare
sau pierdere a controlului;
– Insecuritate legată de separare: Frici cu
privire la a fi respins sau separat de persoanele
semnificative asociate cu frici de o depedență
excesivă și o pierdere completă a autonomiei.
– Depresie: Se simte adesea la pământ,
mizerabil și/sau lipsit de speranță; dificultăți de
a depăși astfel de stări; pesimist cu privire la
viitor; rușine persistentă; sentimente de
inferioritate; gânduri legate de suicid sau
comportament sui cidal;
– Impulsivitate: Acționează sub impulsul
momentului ca și răspuns la stimuli imediați;
acționează sub impulsul momentului fără un
plan sau fără a lua în considerare potențialele
urmări; dificultăți în stabilirea și urmărirea
planurilor; prezintă agi tație extremă și
comportamente de auto -mutilare în cazul
distresului emoțional;
– Asumarea de riscuri : Se angajează în
activități periculoase, riscante cu potențial de
auto-distrugere, nenecesare și fără a lua în
considerare posibilele consecințe; nu ține cont
de propriile sale limite și neagă realitatea sau
pericolul personal;
– Ostilitate: Emoții de furie persistente și
frecvente; furie și iritabilitate ca și răspuns la
atingeri sau insulte minore.

4. Tulburarea de personalitate NARCISISTA

A.Un pattern p ervaziv de gradoare (în fantezie
și comportament), necesitate de admirație și
lipsă de empatie, începând precoce în perioada
adultă și prezent într -o varietate de contexte,
după cum este indicat de cinci (sau mai multe)
dintre următoarele: A.Afectare a functionarii personalitatii (la
nivelul sinelui si interpersonal) si prezenta
trasaturilor patologice de personalitate,
manifest ate prin indeplinirea a doua sau mai
multe criterii, si anume:
1.Identitate: Contează în mod excesiv pe

Porubin Andreea
Expertiza psihologica si psihologie clinica, anul I, Iasi
10
– Are un sentime nt grandios de autoimportanță
(de exemplu își exagerează realizările și
talentele, așteaptă să fie recunoscut ca superior
fără realizări corespunzătoare)
– Este preocupat de fantezii de succes
nelimitat, de putere, strălucire, frumusețe sau
amor ideal;
– Crede că este “aparte” și unic și poate fi
înțeles numai de, ori trebuie să se asocieze
numai cu, alți oameni (sau instituții) speciali
ori cu status înalt;
– Necesită admirație excesivă
– Are un sentiment de îndreptățire, adică
pretenții exagerate de trat ament favorabil
special ori de supunere automată la dorințele
sale;
– Este exploatator interpersonal, adică profită
de alții spre a -și atinge propriile scopuri;
– Este lipsit de empatie: este incapabil să
recunoască sau să se identifice cu sentimentele
și necesitățile altora;
– Este adesea invidios pe alții sau crede că alții
sunt invidioși pe el;
– Prezintă comportamente sau atitudini
arogante, sfidătoare.
– Prezintă un simț al superiorității , o necesitate
de admirație și lipsă de empatie;
– Au sentiment e exagerate, nejustificate de
autoimportanță, grandiozitate.
– Pot fi foarte sensibili la eșec, înfrângeri și
critică, cazuri în care adesea devin furioși sau
depresivi.
– Pentru că ei consideră că sunt superiori în
relațiile cu ceilalți oameni, se aștea ptă ca
ceilalți să îi admire și îi suspectează pe ceilalți
că îi invidiază.
-Cred că au dreptul ca nevoile lor să fie
satisfăcute imediat, astfel încât îi exploatează
pe ceilalți ale căror nevoi le consideră a fi mai
puțin importante. ceilalți pentru a se autodefini și pentru a -și
regla stima de sine; auto -aprecieri exagerate,
alternând între îngâmfare și modestie excesivă;
reglarea e moțională oglindește fluctuații la
nivelul stimei de sine;
2.Auto -direcționare : La baza stabilirii de
scopuri stă dorința de a câștiga aprobare din
partea celorlalți; standardele personale sunt
excesiv de înalte pentru a se putea autopercepe
ca și excepțio nal sau prea coborâte pe baza
sentimentului că totul i se cuvine; adesea nu
reușește să își conștientizeze propriile
motivații ;
3.Empatie : Deficite în abilitatea de a
recunoaște sau a se identifica cu emoțiile sau
nevoile celorlalți; dependent excesiv de
reacțiile celorlalți dar doar în condițiile în care
îi percepe ca și relevanți pentru sine;supra sau
subestimează propriul său impact/efect asupra
celorlalți;
4.Intimitate : În general relații superficiale și
care există pentru a -i servi la reglarea stimei d e
sine; foarte puțin veritabil interesat de
experiențele celorlalți și predomină nevoia de
câștig personal;

B. Amandoua dintre urmatoarele trasaturi
patologice de personalitate:
-Grandiozitate: Sentimentul că totul i se
cuvine, sentiment ascuns sau manife stat fățiș;
centrare pe propria persoană; crede cu tărie în
faptul că este mai bun decât alții, are
sentimentul că trebuie să se coboare la nivelul
celorlalți;
– Căutare de atenție: Încercări excesive de a
atrage atenția și de a fi în centrul atenției
celorlalți; caută admirație;

Porubin Andreea
Expertiza psihologica si psihologie clinica, anul I, Iasi
11
– Comportamentul lor este de obicei ofensiv în
relațiile cu ceilalți, care îi percep ca fiind
egocentrici, aroganți și individualiști.

5. Tulburarea de personalitate OBSESIV -COMPULSIVA

A.Un pattern pervaziv de preocupare pentru
ordine, perfecționism și control mental și
interpersonal în detrimentul flexibilității,
deschiderii și eficienței, începând precoce din
perioada adultă și prezent într -o varietate de
contexte, după cum este indicat de cel puțin 4
(sau mai multe) dintre următoarele:
– Este preocupat de detalii, reguli, liste,
ordine, organizare de planuri, în așa
măsură încât obiectivul major al
activității e ste pierdut;
– Prezintă perfecționism care interferează
cu îndeplinirea sarcinilor (de exemplu
este incapabil să realizeze un proiect,
deoarece nu sunt satisfăcute standardele
sale extrem de stricte).
– Este excesiv de devotat muncii și
productivității, mergân d până la
excluderea activităților recreative și a
amicițiilor (nejustificată de o necesitate
economică evidentă).
– Este hiperconștiincios, scrupulos și
inflexibil în probleme de moralitate,
etică sau valori (fapt nejustificat prin
identificare culturală sa u religioasă);
– Este incapabil să se debaraseze de
obiecte uzate sau inutile, chiar când
acestea nu au nici o valoare
sentimentală;
– Refuză să delege sarcini sau să lucreze
cu alții în afară de cazul când aceștia se
supun exact modului său de a face
lucruril e;
– Adoptă un stil avar de a cheltui, atât A.Afectare a functionarii personalitatii (la
nivelul sinelui si inte rpersonal) si prezenta
trasaturilor patologice de personalitate,
manifestate prin indeplinirea a doua sau mai
multe criterii, si anume:
-Identitate: Simțul sinelui derivat predominant
din muncă și productivitate; rezervat în
interacțiuni și manifestări ale emoțiilor
puternice;
-Auto -direcționare : Dificultăți în îndeplinirea
sarcinilor și în realizarea scopurilor asociate cu
standarde interne rigide, ridicate nerezonabil,
inflexibile în ceea ce privește comportamentul;
hiperconștiincios și plin de atitudini
moralizatoare;
-Empatie: Dificultăți în a înțelege și a aprecia
ideile, emoțiile și comportamentele celorlalți.
– Intimitate : Relațiile trec pe planul secund,
după muncă și productivitate; rigiditatea și
încăpățânarea afectează negativ relațiile cu
ceilalț i;

B. Trei sau mai multe dintre urmatoarele
trasaturi patologice de personalitate:
-Perfecționism rigid: Insistă ca totul să fie
perfect, fără cusur, fără erori sau scăpări,
incluzând aici propria performanță dar și
performanța celorlalți; sacrifică foar te mult tim
pentru a se asigură că fiecare detaliu este
corect; credința că există o singură modalitate
corectă de a face lucrurile; dificultăți în a -și
schimba ideile și modul de a privi lucrurile;
preocupat de detalii, organizare și ordine.
-Perseverență : Persistă în sarcină cu mult

Porubin Andreea
Expertiza psihologica si psihologie clinica, anul I, Iasi
12
față de sine cât și față de alții, banii
fiind văzuți ca ceva ce trebuie strâns
pentru eventuale catastrofe.
– Prezintă rigiditate și obstinație.

după ce comportamentul nu mai este
funcțional sau eficient; continuă cu același tip
de comportament în ciuda eșecurilor repetate;
– Evitarea intimitatii: evitarea relatiilor
apropiate sau romantic, atasamentului
interpersonal si a relatiilor intime sexuale;
– Afectivitate restrictiva: reactii scazute la
situatii emotionale; expresii si experiente
emotionale constranse; indiferenta sau raceala.

6. Tulburarea de personalitate EVITANTA

Un pattern pervaziv de inhibiție socială,
sentimente de insuficiență și hipersensibilitate
la evaluarea negativă, începând precoce în
perioada adultă și prezent într -o varietate de
contexte, după cum este indicat de 4 (sau mai
multe) dintre următoarele:
-Evită activitățile profesionale care implic ă un
contact interpersonal semnificativ, din cauza
fricii de critică, dezaprobare sau rejecție;
-Nu dorește să se asocieze cu alții oameni decât
dacă este sigur că este apreciat ;
-Manifestă reținere în relațiile intime din cauza
fricii de a nu se face de r âs ori de a nu fi
ridiculizat;
-Este preocupat de faptul de a nu fi criticat sau
rejectat în situații sociale;
-Este inhibat în situații interpersonale noi din
cauza sentimentelor de inadecvare;
-Se vede pe sine ca inapt social, inatractiv ori
inferior altora;
-Refuză să -și asume riscuri personale sau să se
angajeze în orice activități noi din cauza
faptului că acestea l -ar putea pune în dificultate.
A.Afectare a functionarii personalitatii (la
nivelul sinelui si interpersonal) si prezenta
trasaturilor pa tologice de personalitate,
manifestate prin indeplinirea a doua sau mai
multe criterii, si anume:
-Identitate : Stimă de sine scăzută asociată cu
auto-perceperea ca fiind social inapt, o
personalitate neatractivă sau inferior;
sentimente excesive de rușine sau inadecvare;
-Auto -direcționare : Standarde nerealiste
pentru comportament asociate cu șovăială în
atingerea scopurilor, asumarea de riscuri
personale sau angajarea în noi activități care
presupun contact interpersonal.
-Empatie : Precupat cu sau sensibil la critică
sau respingere, asociat cu o distorsionare a
inferențelor cu privire la perspectivele
celorlalți pentru a părea negative.
-Intimitate : Rezerve în a se implica în relații
cu alți oameni până când nu este sigur că
aceștia îl plac; dorință scăzut ă de a avea relații
intime din cauza fricii de a fi rușinat sau
ridiculizat;

B. Trei sau mai multe dintre urmatoarele
trasaturi patologice de personalitate:
-Retragere: Reticență în situații sociale,

Porubin Andreea
Expertiza psihologica si psihologie clinica, anul I, Iasi
13
evitare contactelor și a activității, nu inițiază
conta cte sociale.
-Evitarea intimității : Evitarea relațiilor
apropiate și a celor romantice, a atașamentelor
interpersonale sau a relațiilor sexuale, intime.
-Anhedonie . Nu se bucură de experiențele
vieții, nu se angajează în acestea, îi lipsește
energia pentru ele; deficite în capacitatea de a
resimți plăcere sau în a fi interesat de lucruri;
-Anxietate . Sentimente intense de nervozitate,
tensiune sau panică, adesea ca și reacție la
situații sociale; îngrijorare cu privire la
efectele negative ale unor experien țe trecute
nepăcute și posibilități nega tive viitoare; simte
frică, per icol, amenințare în raport cu
incertitudinea, frica de a nu fi pus în situații
jenante.

Daca este sa privim beneficiile fiecarui model, se poate constata in cazul DSM IV -Tr, ca
are o utilitate clinica crescuta, deoarece categoriile acestui model sunt familiare clinicienilor,
acestia ghidandu -se dupa ele de mai bine de 20 de ani. De asemenea acest model are o fiabilitate
mai mare si o incredere mai crescuta, deoarece clinicienii sunt increza tori atunci cand
diagnosticheaza o tulburare pe baza acestui model. Pe de alta parte, modelul hibrid al DSM V ,
are un nivel de utilitate clinica ridicat, este usor de aplicat pacientilor si permite o mai buna
comunicare cu acestia. De asemenea, tulburarile de personalitate sunt conceptualizate bazandu-se
pe functionarea personalitatii individului si pe patternurile specifice ale trasaturilor lor
patologice, lucru ce permite o mai buna si exacta identificare a tulburarii. Dar totusi, in ciuda
acestor aspect e, modelul hibrid al DSM V, momentan, este putin sustinut de studii empirice care
sa ii ateste validitatea si care sa ii permita sa devina un model fiabil, pentru a fi utilizat de catre
clinicieni.